s`n`tate & frumuse]e - informaţia zilei · arheologii au descoperit dovezi fascinante privind...

Arheologii au descoperitdovezi fascinante privind mo-dul în care egiptenii transpor-tau blocuri de 2 tone şi jumă-tate de granit de la 800 de kilo-metri depărtare pentru a con-strui mormântul faraonuluiKhufu (cunoscut şi drept Ke-ops, după numele dat de greci)în anul 2.550 î.Hr.

Prin intermediul descope-ririi unui papirus vechi, a uneibărci ceremoniale şi a unui sis-

tem ingenios s-au oferit indiciicu privire la infrastructuracreată de muncitori. Docu-mentele arheologice detaliateprezintă modul în care sute demuncitori antrenaţi au trans-portat 170.000 de tone de gra-nit de-a lungul Nilului în bărcide lemn legate cu sfori printr-un sistem de canale construitpână la portul din apropiereapiramidei.

~n epoca bronzului popula\ia din zonaS[tmarului avea un standard de via\[

mai `nalt ca alte comunit[\i

Dumbr[vencelezboar[ 4000 de kmspre locurile în care

ierneaz[

Irinyi Janos,inventatorulchibrituluicu fosfor, s-a n[scut

acum 200 deani la Irina

A fost descoperit secretul construirii piramidelor din Egipt

Foștii președinți americaniBarack Obama, George W. Bush șiBill Clinton au dat joi startulturneului de golf "CupaPreședinților" din New Jersey,prima dată când trei foști președințiparticipă la turneul bienal.

Apariția lor la turneu are locdupă un efort comun al celor cincifoști președinți ai SUA încă în viațăde a susține demersul de ajutorarea victimelor uraganelor.

La "Cupa Președinților", caredurează până duminică, jucătoriide golf americani joacă împotrivaunei echipe internaționale într-oserie de 30 de meciuri. Obama,Bush și Clinton au participat laceremonia de deschidere caremarchează începutul meciurilorcare au loc pe Liberty National GolfCourse, din Jersey City, New Jersey.

Foștii președinți Jimmy Carter,George H.W. Bush, Bill Clinton,George W. Bush și Barack Obamaau apărut într-un videoclip difuzatpe opt septembrie pentru a le cereamericanilor să dea dovadă desolidaritate cu compatrioții lorafectați de uraganul Harvey. Maitârziu, demersul lor comun a fostextins pentru a include colectepentru zonele afectate de uraganeleIrma și Maria.

Obama, Bush ;i Clinton, `mpreun[ la turneul de golf “Cupa Pre;edin\ilor”

Angela Merkel, în vârstă de63 de ani, este considerată ceamai puternică femeie din lume,dar mulţi se întreabă cine estebărbatul care stă în spateleacesteia. Joachim Sauer, în vârstă de68 de ani, este soţul cancelaruluigerman şi pare fericit să rămânăun ilustru necunoscut în afaradomeniului său de activitate,fiind profesor de chimie cuanticăla Universitatea din Berlin. El nuvorbeşte niciodată cu presa şiapare foarte rar în public cu soţiasa, scrie ONE. Joachim Sauer s-a născut pe19 aprilie 1949, în orăşelulHosena în Germania Democrată.A cunoscut-o pe Merkel în 1981.Ea avea 27 de ani şi tocmaiobţinuse diploma universitară înfizică. El avea 32 de ani şi predala Academia de Ştiinţe din Berlin.Amândoi erau căsătoriţi.Căsătoria Angelei cu Ulrich

Merkel, tot un absolvent de fizică,s-a încheiat cu un divorţ în 1985.Căsnicia lui Sauer cu o chimistăs-a încheiat în 1983, când el adecis să părăsească apartamentulcuplului. Sauer şi Merkel au locuitîmpreună mai mult de zece aniînainte de a se căsători în 1998,cedând presiunilor din parteabisericii şi a aliaţilor din UniuneaCreştin-Democrată. Mulţiconsiderau că nu se cade ca unlider politic conservator sătrăiască în concubinaj cu cineva. Un ziar german titra maidemult că Sauer este "invizibil cao moleculă". Numele luiînseamnă "supărat" sau "acru". Oaltă trăsătură pentru care mai estecunoscut Sauer este cumpătarea. În timp ce Merkel se luptă înlumina reflectoarelorinternaţionale, Sauer paremulţumit să rămână anonimdincolo de cercurile academice.

Joachim Sauer, b[rbatul din spatele celei mai puternice femei din Europa

S`n`tate Frumuse]e&Dovleacul este un aliat puternic al s[n[t[\ii arterelor ;i inimii

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum, surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

PAGINA 8PAGINA 5

Colec\ia toamn[-iarn[2017/2018 a brandului Inedit

PAGINA 7

PAGINA 11

Fratele s[u a redactat programul Revolu\iei maghiare de la 1848. Sora sa a fost mama lui Iosif VulcanPAGINIA 3

Vase din epoca târzie a bronzului de la Culciu Mare. Cultura Suciu de Sus PAGINA 4

PAGINA 10

IAnul XV Nr. 753 Duminic[ 1 octombrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/1 octombrie 2017

Istoria Românilor este istoriaunui popor statornic așezat în unași aceeași vatră, în care și-a urmatfăgașul propriu de acțiune și ma-nifestare de cultură materială șispirituală, zămislind valori de ori-ginalitate și trăinicie, intrate demult în patrimoniul culturii uni-versale.

Plămădit ca popor unitar pe teritoriulstrăbun al Daciei, românii și-au păstratneîntrerupt în decursul timpului, con-tinuitatea de viață materială, comuni-tatea etnico-lingvistică și cultural-spi-rituală, în pofida tuturor vicisitudinilorcu care au fost confruntați. “Este vorbade un popor care prin strămoșii săi îșiare rădăcini de patru ori milenare>aceasta este mândria și aceasta esteputerea noastră.”(Nicolae Iorga, Ori-ginea, firea și destinul Neamului Ro-mânesc, în Enciclopedia României,vol.1, București, 1938, p. 4-5)

Moldova de Sus – Bucovina

Moldova de Sus – Bucovina (în ger-mană Bucheland - Țara fagilor), deve-nită Ducatul Bucovinei în ImperiulAustriac, este o regiune istorică cu-prinzând un teritoriu de 10441 kmp,care acoperă zona adiacentă orașelor<Cajvana, Câmpulung Moldovenesc,Gura Humorului, Frasin, Milisăuți, Ră-dăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dor-nei și Vicovul de Sus din România, pre-cum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna,Vasăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagurași Storojineți din Ucraina.

Denumirea ca nume propriu a in-trat oficial în uz în 1774, odată cu ane-xarea teritoriului de către ImperiulHabsburgic. Numele provine din cu-vântul slav “buk” pentru fag, astfel Bu-covina se poate traduce prin “Țara fa-gilor”. (Iacobescu Mihai, Din istoriaBucovinei, vol.1 (1774-1862), Bucu-rești, Editura Academiei Române,1993, p. 113-114) Bucovina ca numecomun, în sensul de “pădure de fag”apare prima dată într-un documentemis de Roman I Mușat, domnul Mol-dovei, la 30 martie 1392, prin care dă-ruiește lui Ionaș Viteazul trei sate, aflatepe malul Siretului “în sus până la Bu-covina cea Mare, pe unde se arată dru-mul de la Dobrinăuți.”(Grigorovici Ra-du, Bucovina în primele descrieri geo-grafice, istorice, economice și demo-grafice, Editura Academiei Române,1998)

Bucovina sub stăpânire habsburgică și apoi, austriacă

Moldova de Sus răpită de Imperiulhabsburgic în 1775 prin Tratatul de laPalamutca și denumită ulterior Buco-vina, a cunoscut în perioada ce a urmatun proces de dominație, asuprire na-țională și socială, similar cu alte pro-vincii românești aflate sub stăpânirestrăină.

Moldova de Sus – Bucovina are unteritoriu de circa 10000 kmp în care seafla în anii 1774 – 1775 o populație de75000 de locuitori, din care 63700 erauromâni, 8400 ruteni și 3426 de altă et-nie. Referindu-se la evoluția demogra-fică a acestui teritoriu, istoricul IoanLupaș aprecia< “Frumoasa Bucovină,cu mulțimea țăranilor români, peste

care cârmuirea străină a adus rutenidin Galiția, ceangăi din Ardeal, poloniși germani, așa că în veacul următorromânii erau amenințați să-și piardăprecumpănirea numerică în această re-giune din nordul Moldovei.” (Ioan Lu-paș, Istoria unirii românilor, București,1937, p. 206 – 207)

Până în 1786, Bucovina a fost men-ținută sub administrația militară aus-triacă, iar după această dată (din anul1790), a fost alipită la Galiția ca o sim-plă “circumscripție administrativă”.Hotărârea s-a adoptat în ciuda protes-tului românilor din Țara de Sus a Mol-dovei, care în memoriul adresat Curțiide la Viena, cereau< “să nu fie alipiținici de Galiția, nici la Ținutul Grăni-ceresc al Năsăudului, ci să rămână pro-vincie deosebită cu rosturile și așeză-mintele lor vechi.” (A.D. Xenopol, Is-toria Românilor, vol. IX, București,1929, p. 142 – 147, mai vezi și Enciclo-pedia României, vol. 1, București, 1938,p. 779 – 780)

La 4 martie 1849, Guvernul de laViena a fost obligat de mișcarea revo-luționară din Bucovina să decretezeprin Constituția Imperială Austriacă,autonomia Bucovinei. Atunci i s-a dattitlul de “Ducat” și a fost trecută în su-bordinea directă față de Guvernul Cen-tral Austriac, situație în care s-a men-ținut până în anul 1918.

Până în 1774 nu putem vorbi deBucovina, aceasta fiind înainte parteintegrată din “Țara de Sus a Moldovei.”Ca realitate istorică și ca nume de te-ritoriu, Bucovina începe să existe încuprinsul Imperiului Habsburgic 144de ani (1774 – 1918).

În cei 144 de ani de dominație hab-sburgică, autoritățile imperiale au pro-movat o politică sistematică de dezna-ționalizare a populației românești,practicând în acest scop colonizareagermanilor, a ungurilor și a slovacilorși au încurajat așezarea în masă a ru-tenilor, fugiți de pe moșiile nobililorpolonezi din Galiția și Podolia. Refe-rindu-se la situația demografică a Bu-covinei în directă corelație cu politicahabsburgilor de colonizare cu popula-

ție de alte etnii, Mihai Eminescu scriaîn 1878< “Proporțiunile etnografice aurămas în Bucovina, îndeosebi pentruromâni, aceleași care au fost în anul1776, astăzi în 1878 sunt în Bucovina500000 de români. Fără îndoială, astăziea ar avea o populație mai mică, daraproape cu desăvârșire românească.”(Mihai Eminescu, Bucovina și Basara-bia. Studiu istorico – politic, București,1941, p. 14 – 15 )

Odată cu debutul administrăriihabsburgice, denumirea de Bucovinaeste adoptată oficial. Totuși, numelenu se impune decât treptat, o vremecontinuându-se utilizarea în paralel aunor denumiri mai vechi< Țara de Sus,Țara Moldovei, Plonina, Cordon, Cor-dun și Arboroasa (acest ultim apelativeste reafirmat de un grup de studențiromâni de la Cernăuți, Ciprian Porum-bescu, Zaharia Voronca, ConstantinMorariu, care au înființat “SocietateaArboroasa” în 1873)

În timpul administrării habsburgi-ce, toți birocrații erau obligați să învețelimba română. În 1793 s-a introdus în-vățământul obligatoriu în limbile ger-mană și română, iar în 1875 s-a înfiin-țat Universitatea “Franz Iosef ” la Cer-năuți. (Căpreanu Ioan, Bucovina> Is-torie și Cultură Românească 1775 –1918, prefață de Gheorghe Buzatu, Iași,1995)

~n 1776, 85% din locuitori erau rom]ni

Recensământul din anul 1776 a re-liefat faptul că în Bucovina, numărulde locuitori era de circa 70000. Nu esteștiut cu exactitate procentul de româniși alte etnii deoarece abia în 1880 re-censămintele din Austro-Ungaria con-țin informații despre limba vorbită.Unele estimări pentru anul 1776, dau85,33% români, 10,66 % slavi și 4% al-ții.

Conform recensământului din anul1910, populația Bucovinei era de800198 de locuitori, dintre care 38,88%ruteni> 34,38% români> 21,24% ger-mani> 12,86% evrei> 4,55% polonezi>

1,31% unguri> 0,12% alții. (Mărculeț I.Mărculeț Cătălina, Structura etnică apopulației, Bucovina, înainte și dupăMarea Unire, Comunicări științifice,vol. 2, Mediaș, 2004, p. 124 – 129, Ghe-orghe Buzatu, op. cit., p. 115 – 120)

Bucovina în cadrul ImperiuluiAustro-Ungar, a avut capitala la Cer-năuți, erau folosite limbile română, ger-mană și ucraineană. Forma de guver-nare era “Ducat” între anii 1774 și 1918,iar guvernatori au fost Gabriel vonSpleny și Joseph von Etzdorf.

Din punct de vedere politic, pânăîn 1848, bucovinenii aveau doar optreprezentanți români ca deputați înParlamentul Imperial de la Viena> ace-știa aveau drepturi egale cu ceilalți par-lamentari, participau la dezbateri, iarcuvântările altor parlamentari le erautraduse în limba română. La 13 februa-rie 1848, înaintând un “Memorandum”conducerii imperiale vieneze, o dele-gație a bucovinenilor a cerut mai multăautonomie în cadrul unirii sub “Co-roana Austria” și crearea unui “DucatRomânesc “, iar Împăratul Austriac săpoată purta și titlul de “Mare Duce alRomânilor” ca o recunoaștere a auto-nomiei Bucovinei în Imperiul Austriac,iar la titlurile imperiale ale împăratuluiFranz Josef să se adauge și acela de “Mare Duce al Bucovinei”.

În acest fel a fost creată “Dieta Du-catului Bucovinei”, care se întruneștepentru prima dată la 6 aprilie 1861. Încadrul acestei instituții erau reprezen-tate toate minoritățile, iar Românii de-țineau majoritatea. Președintele Dietei,Eudoxiu Hurmuzachi, devine “Mareșalal Bucovinei”.

Prin rezoluția imperială din 26 au-gust 1861, Bucovina primește dreptulde a avea “Drapel Propriu”, cu douăculori, albastru și roșu, dispuse orizon-tal, având la mijloc “Stema Bucovinei”,reprezentând “Capul de Bour” încadratcu trei stele.

(continuare `n num[rul urm[tor)Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Michael Jackson este primul me-gastar mondial care a concertat în Ro-mânia după Revoluţie. Stadionul „23August” s-a dovedit neîncăpător pentrucei 70.000 de fani care s-au înghesuitsă vadă spectacolul care părea atuncide proporţii cosmice. Recordul a fostegalat abia în 2007, la concertul RollingStones de pe „Lia Manoliu”. După olungă perioadă în care cele mai marispectacole pe care le văzuseră erau celeorganizate de Cenaclul Flacăra şiAdrian Păunescu, românii au fost pro-fund impresionaţi de spectacolul de lu-mini cu lasere, fumigene, cascadorii,efecte speciale, costume excentrice carese schimbau la fiecare piesă, dansurifără oprire şi gesturi provocatoare. At-mosfera era atât de încărcată de emoţieîncât fanele leşinau în valuri, iar celecare se ţineau cu firea nu se puteauabţine să nu-şi smulgă părul din cap,urlând „Michaeeeelllll!”.

1 octombrie 1992 a fost o zi istoricăpentru tinerii din România. Fanii l-auaşteptat pe Michael Jackson la aeroport,iar televiziunile au început să difuzezeprimele reportaje TV legate de vizitalui. Cu cât atitudinea regelui pop eramai relaxată, simplă şi modestă, cu atâtmai mult creştea nivelul de idolatrie.

Cel mai emoţionant moment alconcertului a fost acela în care o tânărădin public a fost ajutată să urce pe sce-nă, a dansat puţin cu solistul, iar lasfârşit s-au sărutat, în delirul mulţimii.Ziarul „Cotidianul” a identificat-o, du-pă 17 ani, pe norocoasa Cora Popescu,fiica dinamovistului Dinu Popescu, ca-re l-a sărutat pe „cel mai mare star altuturor timpurilor”. Atunci era în clasaa XI-a la Liceul „George Călinescu” dinBucureşti.

Cei mai importanţi politicieni aimomentului s-au înghesuit să se foto-grafieze cu starul, să-şi dea cu părerea,ba chiar să se asemene cu el. „Şi eu, şiel părem foarte firavi, dar în realitatesuntem foarte puternici”, spunea Theo-dor Stolojan. Liberalului Radu Câm-peanu parcă nu-i venea să creadă. „Par-că sunt în străinătate”, spunea el înaintede concert. Emil Constantinescu s-atrezit că nu avea scaun la concert, fiindscos din această situaţie umilitoare deIon Cristoiu. La piesa „Heal the World”,politicienii s-au ţinut de mână, în semnde solidaritate!

Nu este însă neglijabil nici efectulelectoral pe care l-a avut concertul luiMichael. Ion Iliescu a beneficiat, elec-toral vorbind, de venirea lui MichaelJackson, dar a fost vorba de exploatareaabilă a unei oportunităţi. La origine astat doar ambiţia, orgoliul unui impre-sar român, Marcel Avram, de a puneRomânia pe harta lumii artistice.

25 de ani de laconcertul lui MichaelJackson la Bucure;ti

ISTORIEMoldova de Sus răpită de Imperiul habsburgic în 1775 prin Tratatul de la Palamutca și denumită

ulterior Bucovina, a cunoscut în perioada ce a urmat un proces de dominație, asuprire naționalăși socială, similar cu alte provincii românești aflate sub stăpânire străină.

Bucovina în cadrul Imperiului Austro-Ungar, a avut capitala la Cernăuți. ~n imagine, cl[direa Universit[\ii

Bucovina, o provincie româneasc[ aflat[ sub st[pânire str[in[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

1 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}IIrinyi János (1817-1895) s-a dovedit unul dintre cei mai talentaţi chimişti maghiari.

A brevetat chibritul silenţios şi neexploziv, obținând acest efect prin amestecarea fos-forului cu dioxid de plumb în loc de cloratul de potasiu folosit anterior.

O personalitate oarecum ui-tat[ de rom]ni, onorat[ mai mult`n Ungaria, a contribuit `n moddecisiv la confortul casnic de carese bucur[ omenirea modern[, in-vent]nd un mod sigur de fabri-care a chibriturilor. Irinyi Janosa fost reprezentantul unei familiiilustre din Ungaria veacului alXIX-lea.

Locul na;terii sale este controver-sat, dar surse recente dau ca probabil[na;terea sa `n satul Irina din jude\ulSatu Mare, o dovadă fiind și numele,Irinyi. Mormintele familiei se afl[ `nUngaria actual[, `n localitatea LetaMare. N[scut ̀ n mai 1817, Irinyi Janosa mai avut doi fra\i, ambii r[ma;i `nistorie. Jozsef a redactat, al[turi deKossuth Lajos, programul politic alRevolu\iei maghiare de la 1848, iar so-ra lor Antonia avea s[ devin[ mamamarelui c[rturar rom]n Iosif Vulcan,cel care are meritul de a-l fi lansat `nlumea literar[ pe Mihai Eminescu.

~n c[utarea chibritului perfect

Azi pare greu de crezut, dar, pânăîn secolul al XIX-lea, singurele mij-loace de aprindere a focului de cătreom erau scânteile produse de un am-nar şi cremene (prin ciocnirea a douăcorpuri dure) sau mult mai vechiulprocedeu de frecare rapidă şi îndelun-gată a dou[ lemne uscate.

În forma lor empirică, primele chi-brituri, “chibriturile chimice”, apar înjurul anului 1805, în Anglia. Capetelebeţişoarelor erau înmuiate în topiturăde sulf, apoi acoperite cu un amestecde zahăr şi clorat de potasiu. Când tre-buiau aprinse, beţişoarele erau intro-duse într-o sticluţă, unde se atingeaude o bucată de azbest îmbibată în acidsulfuric. Aceste chibrituri au începuta fi produse pe scară industrială înanul 1812. Cu toate c[ ofereau o alter-nativă la aprinderea focului, prezentaudou[ inconveniente serioase< dificilaşi periculoasa manipulare a recipien-tului de sticlă cu acid sulfuric, şi, înplus, posibilitatea de a se produce oexplozie din cauza bioxidului de clorce lua naştere din reacţie. Reprezen-tând totuşi un progres, aceste chibri-turi au fost fabricate până pe la 1845.

Chimistul John Walker, tot dinAnglia, a inventat “luminile de frecare”în 1827. Prin procedeul său (pe carenu l-a brevetat) capetele chibriturilorerau înmuiate intr-un amestec de sul-fură de stibiu, clorat de potasiu şi cau-ciuc natural. Aprinderea se făcea prinfrecare pe o hârtie abraziv[.

Aceste chibrituri au fost folositepână în 1834, când apar aşa-zisele “lu-cifer”-uri, de-asemenea incomode şipericuloase. Folosirea lor va durapuţin timp, căci anul 1835 marcheazădata de naştere a primului chibrit cufosfor, numit “lumânare de Turin”.Aceste chibrituri erau simple aşchii delemn la capătul cărora se aplica o bu-căţică de fosfor alb, un element toxic.Acesta se aprindea de la sine când erascos (din apă) în aer, din care cauzăera greu de folosit.

Contribu\ia lui Irinyi

Cam în acelaşi timp, Janos Irinyi,

un tânăr de numai 17 ani, este unuldintre cei care au contribuit la inven-tarea chibritului cu fosfor cu aprindereprin frecare. El realizează aceasta ple-când de la o experienţ[ a profesoruluiaustriac Meissner. Capătul chibrituluiera uns cu un amestec de fosfor şi bio-xid de plumb. Fabricarea acestor chi-brituri începe la Viena în 1840.

În 1851, germanul Schrotter obţineun patent de fabricare al fosforuluiroşu, pe care-l descoperise încă dinanul 1845. Spre deosebire de cel alb,fosforul roşu nu este toxic şi nu seaprinde în aer.

Totuşi, problema chibritului cu uti-lizare comodă, casnică, nu era încă re-zolvată, din cauza unei dificultăţi< nuse puteau produce chibrituri cu fosforroşu deoarece, la atingerea acestuia cucloratul de potasiu, se producea ex-plozia cloratului. Chimistul Bottchera avut ideea - simplă, dar eficientă -de a aplica cloratul de potasiu pe băţulde chibrit, iar fosforul pe cutie, şi astfels-a născut “chibritul de siguranţ[”.Aprinderea lui se face numai prin fre-care pe cutia chibriturilor, iar pro-ducţia industrial[ a avut loc pentru

prima dat[ în Suedia, de aceea mult[vreme au fost numite “chibrituri sue-deze”.

Astăzi producţia de chibrituri sebazează pe reţeta lui Bottcher, din anul1848. Astfel, be\ele - din lemn de brad,plop, tei sau anin - sunt impregnatecu parafină şi cu o soluţie de azotat

de potasiu. Acestea fac lemnul sa seaprindă uşor și, apoi, să se prefacă încărbune fără jar. Pe capătul băţului seaflă clorat de potasiu şi sulfur[ de sti-biu. Pasta de pe cutie e compusă, îngeneral, dintr-un amestec de fosforroşu, pulbere de sticl[ şi bioxid demangan.

Pe lângă „chibriturile de siguranţă”,în lume se mai produc şi “chibriturilecu aprindere oriunde”. Compoziţiachimică a gămăliei acestor chibriturieste un amalgam între cele două paste- cea din gămălie şi cea de pe cutie -pentru a se realiza aprinderea prin fre-care de orice suprafaţă. Dar riscul deautoaprindere necontrolată este sufi-cient de mare pentru ca în multe ţăriacestea să nu se producă.

Oricum, ̀ n lungul drum spre pro-dusul actual contribu\ia lui Irinyi afost esen\ial[.

Un chimist de voca\ie

Irinyi János (1817-1895) s-a dove-dit unul dintre cei mai talentaţichimişti maghiari. A brevetat chibritulsilenţios şi neexploziv, obținând acestefect prin amestecarea fosforului cudioxid de plumb în loc de cloratul depotasiu folosit anterior. Și-a vândut in-venția unui producător de chibriturivienez, iar din suma obţinută a plecatla studii la Universitatea din Berlin,respectiv la Academia din Hoffen-heim. Ulterior, întors în Ungaria, a pu-blicat o întreagă serie de articole des-pre aspectele teoretice şi practice alechimiei, atrăgând astfel recunoaștereaoamenilor de știință atât din cercurilegermane, cât și din cercurile maghia-re.

În 1840 a depus la Primăria Buda-pestei o cerere pentru aprobarea uti-lizării inovaţiei sale referitoare la“beţişoare de chibrit” care la aprindere“nu fac zgomot şi care se pot realizafără sulf, astfel nici nu miros.” Fabricas-a dezvoltat repede, producând zilnicjumătate de milion de chibrituri, şi adevenit o concurenţă serioasă pentrufabrica producătorului din Viena.

Irinyi a fost primul care a introduspe domeniile sale din satul Vértes, cuo suprafaţă de 100 de iugăre, aratul,semănatul şi grăpatul mecanic, folo-sind ca îngrăşământ cenuşă şi săruride calciu.

În anul 1849 guvernul revolu\ionaral lui Kossuth i-a încredinţat condu-cerea fabricii de praf de puşcă şi a tur-nătoriei de tun din Oradea. Nobil ma-ghiar cu sentimente puternice naţio-nale, Irinyi a participat şi anterior lamişcările revoluţionare, şi se spune cătot el ar fi redactat şi trimis la Pestacele 12 puncte ale revoluţiei maghiaredin 1848, fapt atribuit, ceva mai plau-zibil, fratelui s[u.

După înfrângerea Revoluției Irinyia fost închis un timp. După eliberare(1850) s-a retras din viaţa politică şis-a întors la moşia din Vértes ca să“aştepte vremurile bune ale ştiinţeimaghiare, când un talent ca al său, șiatâta cultură cât deține el, nu vor fidate uitării, ci vor fi valorificate în in-teresul națiunii și al patriei” – precumscria unul dintre cronicarii săi.

Din păcate, după cum s-a întâm-plat cu mulți alți inventatori, și Irinyia murit în sărăcie în 1895, după ce și-a vândut patentul pe o sumă foarte mi-că de bani. În lumina acelor eveni-mente tragice provocate de fosforulalb, invenția lui s-a dovedit însă a fifoarte importantă pentru salvareamultor vieți și pentru perfecționareaprodusului pe care îl cunoaștem noiastăzi drept chibrit.

A consemnat V.A.

Și-a vândut invenția unui producător de chibrituri vienez, iar din suma obţinută a plecat la Universitatea din Berlin

Realizarea lui Irinyi a fost onorat[ `n anii 1950 de Po;ta Maghiar[

Irinyi Janos, inventatorul chibritului cufosfor, s-a n[scut acum 200 de ani la Irina

Fratele s[u a redactat programul Revolu\iei maghiare de la 1848. Sora sa a fost mama lui Iosif Vulcan


ARHEOLOGIE

Epoca Bronzului (3500–1150a. Chr.) este perioada istorică pen-tru care pe teritoriul judeţului Sa-tu Mare sunt cunoscute un numărextrem de mare de descoperiri ar-heologice, numărul acestora fiindcomparabil doar cu unele epoci is-torice în care se constată o locuirede maximă intensitate.

Situaţia prezentată poate fi pusă atâtpe seama unor condiţii favorizante aleepocii dar şi pe seama unei cercetări maiaprofundate de care a beneficiat, în timp,cercetarea Epocii Bronzului, atât din par-tea arheologilor locali (Bader 1978, Né-meti 1999, Kacsó 2004), dar şi din parteacercetătorilor care au studiat zona în ca-drul unor abordări la nivel naţional saucontinental (îndeosebi cercetătorii ce autratat piesele metalice, structurile socialeşi relaţiile inter-culturale).

Depozite de bronzuri la Domăneşti, Cehăluţ, Prilog, Stâna, Livada

Deloc neglijabil a fost şi interesul spo-rit al descoperitorilor locali sau a publi-cului larg, fenomen ce are la bază, pe deo parte ornamentica bogată a ceramiciidin epoca bronzului, dar şi obiceiul de aîngropa obiecte de metal, fiecare din aces-te elemente atrăgând atenţia descoperi-torilor asupra unei potenţiale valori isto-rice a acestora, fapt ce a indus dorinţa dea afla elemente referitoare la viaţa oame-nilor care au realizat acele obiecte ne-obişnuite, adesea de o fascinantă frumu-seţe. Prima descoperire din epoca bron-zului înregistrată în judeţul Satu Mare afost realizată în 1855, la Acâş, unde dinmalul surpat al Crasnei a ieşit la luminăo brăţară masivă din aur (95,7 gr), orna-mentată într-o manieră „barocă” cu undecor deosebit. În anii ce au urmat, cuocazia unor lucrări realizate în sol, a fostdescoperit un număr mare de arme, unel-te şi podoabe, care aparţin unor celebre„depozite” de bronzuri (Domăneşti I, Ce-hăluţ I, Prilog, Stâna, Livada etc). Acestegrupări de descoperiri metalice, îngropateîn preistorie, după toate indiciile, cu sco-pul a fi oferite zeilor, continuă să fie des-coperite şi azi, impunând zona noastră lascară continentală ca o regiune de maxi-mă concentrare în ce priveşte numărulde descoperiri metalice din preistorie.

Descoperirile metalice şi ceramica de-corată a favorizat şi practicarea primelorsăpături arheologice din judeţul nostrula turnura dintre secolele al XIX-lea şi alXX-lea (József Mihálik la Boineştişi Aladár Vende laCarei–

Bobald). Începând cu a doua jumătate asecolului al XX-lea, cercetările privindepoca bronzului din judeţul Satu Mare s-au desfăşurat constant, fiind investigatenumeroase situri arheologice. Săpăturilecele mai ample au fost întreprinse înaşezările de la Culciu Mare, Carei–Bobaldşi Lazuri, fiecare cu cercetări de peste undeceniu. La punctul de trecere a frontiereiromâno–maghiare de la Petea–Csenger-sima, pe o suprafaţă de peste 2,5 ha, de oparte şi de alta a graniţei, a fost realizatăcea mai extinsă săpătură arheologicădintr-o aşezare preistorică din zona Săt-marului (Marta 2009).

Zonele mlă;tinoase, un avantaj în cre;terea animalelor

Întrebările înaintaşilor noştri legatede splendidele vestigii ale epocii bronzuluidin zona de nord-vest a României - găsitepe câmpuri sau admirate în colecţii - ca-pătă răspunsuri tot mai concludente odatăcu repertorierea acestor descoperiri şiodată cu analiza lor în context local şicontinental, respectiv prin investigarealor cu ajutorul metodelor recente din do-meniul fizicii şi al chimiei. Bogăţia des-coperirilor poate fi pusă pe seama maimultor factori favorizanţi. În primul rândpot fi luate în calcul progresele generalepe care le aduce noua epocă. Noile pro-grese nu se datorează doar folosirii unorunelte mai performante din bronz ci, încădin perioada eneolitică, în viaţa comuni-tăţilor umane se observă modificări im-portante în strategia de subzistenţă< în ca-drul activităţii de creştere a animaleloraccentul se mută de pe exploatarea pro-duselor primare (carne, piei şi oase) pe ovalorificare sporită a aşa numitelor pro-duse animaliere secundare (lactate, lână,tracţiune). Acest tip de economie, ce arela bază o pondere mai mare a bogăţiei ex-primate în turme, pare să fi beneficiat decondiţii geografice deosebit de favorabileîn zona Sătmarului. Păşunatul animalelorşi mai ales iernarea lor erau avantajate debogata vegetaţie a întinselor zone mlăşti-noase< Mlaştinile Ecedei şi a Ierului, lun-cile inundabile ale Someşului, Turului,Crasnei, Homorodului, Bălcaiei şi a aflu-enţilor lor. Zonele de contact dintre tere-nurile inundabile amintite şi zonele de-luroase, sau câmpiile fertile ce le încon-joară, ne apar a fi cel mai intens locuite.În alegerea locurilor pentruaşezări transpare in-tenţia de a beneficiade avantajele ex-ploatării a douăsau trei ecosiste-

me, atât prin creşterea animalelor cât şiprin cultivarea plantelor sau vânătoare şipescuit. Exploatarea concomitentă a unorecosisteme diferite a permis obţinereaunor resurse variate, care asigurau comu-nităţilor umane posibilităţi sporite de su-pravieţuire în faţa perturbărilor ce afectauunul dintre aceste ecosisteme (ani secetoşisau inundaţii, invazii ale unor dăunători,molime în şeptelurile de animale, etc.),oferindu-le în acelaşi timp o autonomiemai mare ce le făcea mai puţin vulnerabileîn cazul unor conflicte inter-tribale.

Modul de viaţă în care creşterea ani-malelor în turme joacă un rol sporit seconstată în perioada culturilor Baden şiCoţofeni. Aceste culturi arheologice, careocupă teritorii întinse din zona centraleuropeană şi, respectiv, din spaţiul car-pato–balcanic, se întâlnesc într-o linie decontact ce traversează zona de nord-vesta României. Deşi între culturile Baden şiCoţofeni se observă existenţa unor con-tacte clare şi a unor influenţe reciproce(Roman - Németi 1978), răspândireaaşezărilor arată că Mlaştina Ecedea şiMlaştina Ierului au jucat rolul unorgraniţe naturale între acestea. Spre deose-bire de culturile eneolitice anterioare,aceste civilizaţii practică incineraţia, ritfunerar preponderent în epoca bronzului.

Organizarea excepțională asocietății în epoca bronzului

Pentru perioada timpurie a epociibronzului, în care se succed culturile Ma-kó, Nir respectiv grupul cultural Sanislău,ultimul atrage atenţia nu doar prin nu-mărul mare de aşezări descoperite, ci şiprin natura specială a unora dintre ele.În vremea grupului cultural Sanislău, launele aşezări din epocă, în jurul zoneicentrale a acestora, se construiesc şanţuride apărare grandioase ce ajung la zeci demetri lăţime şi la 5-6 m adâncime. Acesteşanţuri, aşa cum arată scanările geo-mag-netice recent realizate, sunt prezente lafiecare dintre ele, despărţind zonele cen-trale de zonele periferice ale aşezărilor.Asemenea fortificaţii, descoperite la Carei– Bobald (Fig. nr. 6), Tiream - Dealul Câ-nepii/ Kendereshalom, Dindeşti - Cetate,Andrid - Dealul Taurului /Bika Domb(Fig. nr. 7), Căpleni- Cetate, Berveni -Holmoş şi Medieşu Aurit (Potău) - Ciun-caş, par a fi deservite nu doar de comu-nităţile ce locuiau în zonele din afara cen-trului protejat al aşezării, ci şi de o salbă

de sate grupate pe o rază de câţiva ki-lometri de centrele fortificate.

Pe parcursul epocii bronzului co-munităţile de la poalele vesticeale Carpaţilor au atins standardeînalte în ra-

port cu alte comunităţi de pe continent.La baza acestei dezvoltări stau ecosiste-mele bogate în hrană pe care le stăpâneau,utilizarea resurselor minerale din munţiiînvecinaţi (cupru, aur, sare) şi o organizarea societăţii cu totul excepţională, capabilăsă unească energia socială în ample pro-iecte de construcţii, respectiv în organi-zarea producţiei şi realizarea unor strate-gii de subzistenţă - sau, probabil, în cam-panii de apărare, respectiv de intimidarea adversarilor. Aceste standarde înalte lacare a ajuns populaţia din zona Sătmaru-lui sunt atestate de podoabele de aur şiarmele cu decor deosebit, care confecţio-nate în zonă, ajung să fie vehiculate pânăla Marea Baltică şi până în sudul Penin-sulei Balcanice. Între podoabele de aurpoate fi amintit inelul de buclă descoperitla marginea aşezării cu centru fortificatde la Medieşu Aurit/ Potău – Cioncaş,precum şi două spade de bronz minuţiosdecorate, una descoperită la Livada, iar adoua, descoperită mai demult, provinedintr-o localitate necunoscută, despre ca-re s-a păstrat doar indicaţia geografică asituării ei pe teritoriul comitatului SatuMare. Însă cea mai cunoscută descoperireprovine de la Apa unde o pereche de spa-de, o pereche de topoare de luptă decorate,alături de un apărător de braţ, trimit, dupăcum consideră specialiştii, la echipamen-tul de luptă şi elementele esenţiale de sta-tut social a doi şefi tribali. Fără a cunoaştemotivaţia exactă a ofrandei de arme de laApa, cu siguranţă că aceasta a avut o mareîncărcătură emoţională, având în vederecă prin îngroparea armelor s-a renunţatla obiecte ce reprezintă capodopere alemetalurgiei europene şi, astfel, s-a re-nunţat la arme ce par a-i reprezenta pevârfurile categoriei războinicilor. De faptarmele din ofranda de la Apa sunt în re-laţie cu aşezarea fortificată de la MedieşuAurit/ Potău şi cu grandiosul mormânttumular de la Medieşu Aurit - DâmbulSpânzurătorii, împreună conturând treielemente esenţiale prin care poate fi de-finit un mare centru de putere.

Simboluri abstracte pictate pe ceramică la Culciu Mare ;i Lazuri

Odată cu epoca târzie a bronzului, fă-ră a fi clarificat întru totul motivele, în-cetează sistemul social-economic al cen-trelor de putere de tip tell. Sunt luate încalcul anumite mişcări de populaţie dins-pre vest, iar mai nou chiar anumite schim-bări climatice sau transformări so-cio-politice de factură internă.Alături de unele elemente

de noutate se

observă o continuitate în ce priveşte prin-cipalele artefacte ce au ajuns la noi, atâtla nivelul ceramicii, dar şi a modului deconcepere a armelor, uneltelor şi podoa-belor. Aceste piese sunt atribuite culturilorCehăluţ–Pişcolt (Hajdúbagos) şi Suciu deSus, culturi arheologice ce se dezvoltă înzona de sud şi respectiv de nord-est a Săt-marului, separate fiind de Mlaştina Ece-dea (Kacsó 1990, Németi 2009).

Grupului cultural Cehăluţ–Pişcolt(Hajdúbagos) îi este specifică ceramicadecorată prin canelare, şiruri de împun-sături şi incizie. Cultura Suciu de Sus areceramica decorată prin incizie într-o pri-mă fază, ca apoi, după o perioadă detranziţie reprezentată de ceramica aşeză-rilor de la Culciu Mic, Boineşti şi Dorolţ,ornarea vaselor să fie realizată în principalprin scobirea suprafeţelor – excizie (Bader1978). Decorul culturii Suciu de Sus estefără îndoială unul dintre cele mai fru-moase şi sofisticate din Europa.

Precizia cu care este realizat decorulcomplex de pe o parte a veselei folosite lamâncat şi băut, sugerează că acesta a pututfi realizat doar de anumite persoane cudexteritate, familiarizate cu anumite in-strumente şi tehnici. Studiile recente ara-tă, că aceste persoane aveau profunde cu-noştinţe religioase şi cosmologice expri-mate de simbolurile aflate în spatele di-feritelor motive ornamentale (Fig. nr. 8 şi9).

Viaţa spirituală şi credinţele religioaseale comunităţilor umane ce au trăit pe te-ritoriile sătmărene în epoca bronzuluisunt reflectate în ornamentica impregnatăcu simboluri abstracte care trimit la cul-tele uraniene ce caracterizează acea vre-me. La aceste credinţe fac referire nume-roasele descoperiri de cărucioare din lut,ca şi reprezentările de păsări de apă mi-gratoare, obiectele ce fac aluzie la o zeitateaflată în conexiune cu călătoria soareluipe cer şi cu schimbarea anotimpurilor. Seconsideră că această divinitate va ajungesă fie cunoscută în civilizaţia greacă subnumele de Appolo Hiperboreanul. Re-prezentările în lut ale unor capete de bo-videe descoperite în aşezările de la CulciuMare şi Lazuri sunt reprezentări simbolicecare, la fel ca şi în cazul altor descoperirisimilare din civilizaţiile preistorice euro-pene, răspândite din Creta până în nordulEuropei, fac trimitere la o zeitate supremăa panteonului divin cu atribute asemă-nătoare cu acelea reflectate de mitologiaprezentă în cele mai vechi poeme euro-pene< Iliada şi Odiseea.

În concluzie se poate afirma că des-coperiri arheologice arată cum comu-

nităţile epocii bronzului din zo-na Sătmarului ne apar ca fiind

angajate într-un complex şisofisticat schimb de bunurişi idei, schimb ce se mani-festă pe distanţe lungi, în-tr-o reţea continentală cecuprinde deja întregul te-

ritoriu al Europei. Adopta-rea şi copierea la distanţe

mari a podoabelor şi armelorornamentate cu simboluri pro-

venite din spaţiul carpatic nu poatefi motivată doar printr-o simplă dorinţă

de a copia podoabe şi arme „frumoase”.Cercetătorii consideră că armele şi po-doabele au avut rol de a etala statutul so-cial, iar dorinţa elitelor din zone înde-părtate de a se identifica cu modul de

exprimare a elitelor din spaţiul carpatic,pare să pornească din aspiraţia de a copiastandarde şi concepţii despre viaţă pe carele preţuiau şi le admirau.

dr. Liviu Marta, Muzeul Județean Satu Mare

(Material preluat din “Monografia Județului Satu Mare”, 2016)

Vase din epoca târzie a bronzului de la Medieșu Aurit. Cultura Suciu de Sus

Pe parcursul epocii bronzului comunităţile de la poalele vestice ale Carpaţilor au atins standardeînalte în raport cu alte comunităţi de pe continent. La baza acestei dezvoltări stau ecosistemelebogate în hrană pe care le stăpâneau, utilizarea resurselor minerale din munţii învecinaţi (cupru,aur, sare) și o organizare a societăţii cu totul excepţională.

~n epoca bronzului popula\ia din zona S[tmaruluiavea un standard de via\[ mai `nalt ca alte

comunit[\i de pe continent


S~N~TATESiropul are rol de stimulare a sistemului imunitar. Contribuie la normalizarea nivelului coles-

terolului seric. Reprezint[ o surs[ de vitamine ;i minerale cu o biodisponibilitate sporit[. De ase-menea, contribuie la limitarea efectelor stresului oxidativ, la buna func\ionare a sistemelor hepatic;i cardiovascular.

În fiecare an la data de 29 sep-tembrie se celebrează Ziua Mon-dială a Inimii, scopul fiind în-dreptarea atenţiei asupra risculuipersonal privind bolile cardiovas-culare și conștientizarea faptuluică, prin stilul de viaţă se poate in-fluenţa starea de sănătate a inimiiși a aparatului cardiocirculator șispre bine, dar și spre rău.

Speciali;tii Direc\iei de S[n[tate Pu-blic[ Satu Mare prezint[ c]teva aspectedespre cum putem s[ prevenim bolilecardiovasculare, s[ avem o mobilitatebun[ a articula\iilor , `ntr-un cuv]nt s[tr[im s[n[tos mai mult timp.

Factori de risc

Alegerea stă la îndemâna oricui. Ceimai importanţi factori de risc pentru bo-lile cardiovasculare sunt< nivelul ridicatde colesterol, trigliceride și glucoză însânge, hipertensiunea arterială, obezita-tea, mai ales tip abdominală, fumatul,lipsa de mișcare și viaţă sedentară. Estevorba de un domeniu sanitar important,deoarece bolile cardiovasculare repre-zintă o morbiditate foarte des întâlnită,iar pe lista cauzelor de deces ocupă pri-mul loc.

Lipsa de mișcare este caracteristicăomului modern care umblă peste tot cumașina, și-a înlesnit viaţa cu aparate elec-trocasnice, și spune că îi place sportul,dar se referă la privirea meciului din fo-toliu. Septembrie este luna în care Orga-

nizaţia Mondială a Sănătăţii atrageatenţia asupra importanţei mobilităţii,care contribuie la prevenirea bolilor car-diovasculare și ale articulaţiilor, osteo-porozei, obezităţii, diabetului zaharat, șiajută la modelarea corpului.

Mersul pe jos nu cost[ nimic

Ideea de a face mișcare, măcar 30 mi-nute pe zi, ar trebui să fie pusă în aplicaţiede toate generaţiile, începând de la eleviși tineri (reducând orele de butonat latelefonul mobil și la calculator), la adulţiși vârstnici, desigur, cu variante adaptatela vârsta fiecărei persoane. Dorim să văsugerăm că mersul pe jos nu costă nimicși reprezintă un efort fizic acceptabil in-clusiv pentru persoane vârstnice.

Sloganul Zilei Mondiale a Inimii,pentru anul 2017 sună așa< Împărtășește-ţi puterea! Acceptă și dă sfaturi, încura-jează toate iniţiativele și planurile celor-lalţi membri de familie, prieteni, colegiprivind îmbunătăţirile aduse stilului deviaţă, adoptarea unor comportamentesănătoase.

Ziua Mondială a Inimii se află la mij-loc între Săptămâna Mobilităţii și ZiuaVârstnicului (1 oct.), și iată că toate acestepriorităţi se leagă între ele< prin mișcareputem să ne păstrăm inima sănătoasă,care va servi la atingerea dezideratuluide a avea o viaţă lungă și de a fi sănătoșiși mulţumiţi chiar și la vârste înaintate.

Reamintim c[ Satu Mare se num[r[printre jude\ele cu o inciden\[ crescut[a bolilor cardiovasculare.

Inima este un organ unic și vital, săavem mare grijă de ea!

Mobilitatea contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare ;i ale articula\iilor

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse estec[ toate sunt extracte naturaleconcentrate, deci `n interiorulcapsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integralconcentrat din aceasta, ceea ceasigur[ o mai bun[ biodisponi-bilitate ;i o mai bun[ asimila\ie`n organism a substan\elor activebenefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitami-nele ;i mineralele necesare pentrus[n[tate. Extractul natural are formaunei mase de particule sferice, care auo curgere mai bun[, forma sferic[ aparticulelor reduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printre ele, astfel ̀ nc]tdozarea ̀ n capsule este mult mai exact[;i mai u;oar[.

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ suntrecoltate din zone nepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]t putem garanta efi-cien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici car-cinogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i mine-ralizant. Are `n componen\[ extractnatural din fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hippophae rhamnoides), ap[ de-mineralizat[, `ndulcitor hipocaloric(ciclamat de sodiu, zaharinat de sodiu,acesulfam K), gum[ xanthan, conser-vant (benzoat de sodiu). Un litru desirop de c[tin[-alb[ f[r[ zah[r (hipo-caloric) este ob\inut din 2 kg fructeproaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a sis-temului imunitar. Contribuie la nor-malizarea nivelului colesterolului seric.Reprezint[ o surs[ de vitamine ;i mi-nerale cu o biodisponibilitate sporit[.De asemenea, contribuie la limitareaefectelor stresului oxidativ, la bunafunc\ionare a sistemelor hepatic ;i car-diovascular. Limiteaz[ procesele infla-matorii din organism. Are ac\iune hi-pocolesterolemiant[, energizant[, an-tiinflamatoare, antioxidant[, vasodi-latatoare, hepatoprotectoare, imunos-timulatoare, depurativ[, diuretic[, vi-taminizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat,`n special, persoanelor ce au glicemiacrescut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere)datorit[ folosirii ̀ ndulcitorilor specifici`n locul zah[rului. Siropul este util ;i`n curele de sl[bire, fiind un produshipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la`nt[rirea imunit[\ii naturale a orga-

nismului ̀ ntruc]t fructele acestei spe-cii sunt adev[rate polivitamine natu-rale. Acest proces se mani-fest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni;i prin stimularea form[riide anticorpi. De asemenea,compu;ii cu propriet[\i an-tioxidante din aceste fructeajut[ la combatereaform[rii radicalilor li-beri, cauza stresuluioxidativ.

Produsuleste un bunadjuvant `neliminareasubstan\elortoxice din or-ganism, con-tribuind laprotejarea ri-nichilor ;i aprostatei.Acesta esteeficient ;i `nnormalizareacolesteroluluisanguin ;i atrigliceridelorserice,regl]nd ten-siunea arte-rial[ ;i ame-lior]nd circu-la\ia s]ngelui,`n special ceaperiferic[. Astfel, dato-

rit[ compu;ilor biologic-activi precumacizii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii,

produsul de fa\[ are o ac\iunecardio-protectoare.

Prin cre;terea magneziuluiplasmatic ;i prin aportul de vi-tamine din complexul B, siro-pul contribuie la tonifierea sis-temului nervos ;i la stimularea

activit[\ii intelectuale, parti-cip]nd ;i la procesele de

reglare ale sistemuluiendocrin. Nu `n ulti-

mul r]nd, extractulde c[tin[-alb[ es-te ;i un excelentprotector gastro-intestinal ;i he-patic, favoriz]ndprocesul naturalde regenerare alcelulelor hepati-ce.

Toateaceste propriet[\ise explic[ princon\inutul mare`n vitamine, mi-nerale ;i a celor-lal\i compu;ibio-activi ce sep[streaz[ nealte-ra\i, cu o biodis-ponibilitate spo-rit[, datorit[ pro-ces[rii minimalea ingredientelor,f[r[ tratamentetermice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, do-za recomandat[ este de 3-4 linguri desirop, maxim 6 pe zi, dizolvate `n ap[mineral[, dup[ mesele principale. Suntrecomandate cure de 6 s[pt[m]ni cupauze de 7 zile `ntre acestea. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.Con\ine pulp[ de fruct.

Produsul este disponibil ;i `n va-rianta cu `ndulcitor natural, respectivcu Hyper Stevia rebaudiana (`ndulcitornatural din planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum, surs[ de s[n[tate ;i vitalitate


RE}ETE

Zacusc[ cu ciuperci

Ciorb[ r[d[u\ean[cu piept de curcan

Mod de preparare<

Ciupercile, ceapa, ardeii și roșiilese dau pe mașina de tocat (sau se toacăcu robotul), fiecare separat, fără să seamestece. Ardeii, ceapa și roșiile se că-lesc fiecare separat în ulei, apoi, într-ooală mai mare se amestecă și se condi-mentează. Se adaugă roșiile sau bulio-nul și se fierbe la foc mic, amestecând

în continuu. Se lasă la fiert până cândcapătă o consistență păstoasă. Dacă es-te nevoie se mai condimentează puținși dacă s-au folosit, se scot frunzele dedafin. Zacusca poate fi consumatăproaspătă, cu pâine, sau se poate păstrala borcan. În acest caz se adaugă con-servanți, sau se acoperă cu ulei fiert șirăcit în prealabil. Zacusca cu ciupercieste un adaos deosebit de potrivit ladiverse sosuri (de roșii, la carne, guiaș,la pește, sau la legume preparate la cup-tor).

Ingrediente<

3 kg ciuperci (atenție, uneleciuperci de pădure nu se preteazăla conservare, deci dacă vreți săle păstrați mai mult, evitați să lefolosiți pe acestea), 3 kg gogoșarisau jumătatea poate fi ardei ka-pia, 2,5 kg ceapă, 3 kg roșii sau1,5 - 1,7 l bulion, 1 l ulei, piper,frunze de dafin (nu în mod obli-gatoriu), sare, eventual se poate

și ardei iute.

Mod de preparare<

Se pune pieptul de curcan la fiertîn apă rece cu puțină sare (nu se dezo-sează). După ce se ia spuma, se adaugăzarzavaturile întregi, sp[late și curățate.Se adaugă boabele de piper, 2-3 cățeide usturoi și foaia de dafin. Când piep-tul este fiert, se ia de pe foc și se stre-coară supa. Legumele se îndepărtează

iar pieptul se dezosează și se rupe fâșiisau se taie cubulețe. Se pune din noula fiert supa strecurată și când cloco-tește se adaugaă carnea, restul de us-turoi pisat și oțet după gust. Între timp,cele 3 ouă se bat bine cu sare și piper,într-un castron încăpător. Se adaugăsmântâna și se amestecă bine. După ceciorba a dat câteva clocote, se opreșteși se lasă puțin să se răcorească. Ouălebătute se amestecă, treptat, cu câtevalinguri de supă, apoi se tornă cu grijăîn oala cu ciorbă. Se servește cu ardeiiute, și cine mai dorește, eventula maipoate adăuga încă o lingură de smân-tână și mujdei de usturoi.

Ingrediente<

O jumătate de piept de cur-can, o ceapă, 2 morcovi, un păs-târnac, o foaie de dafin, câtevaboabe de piper, 4-500 ml smân-tână, 3 ouă, o jumătate de căpă-țână de usturoi, sare, p[trunjel

verde, ardei iute, oțet

Cholent ardelenesc

Mod de preparare

În ziua precedentă punem fasoleala înmuiat (minim 24 ore). Călim ba-conul tăiat fâșii, iar în untura obținutăcălim și ceapa mărunțită. Într-un vasce se poate acoperi, pe cât posibil vasde lut, se toarnă o lingură - două dinuntura în care a fost călită ceapa, seașează circa 1/3 din cantitatea de fasole,un pumn de arpacaș, zarzavaturile tă-

iate, apoi bucățile de carne, fără să fiemărunțite, se toarnă peste ele cantitateade fasole și de arpacaș rămasă, condi-mentele, usturoiul pisat și ceapa cu bu-cățelele de bacon. Turnăm apă, cât săacopere bine toată cantitatea și încăvreo 2 degete în vas, se acoperă cu ca-pacul și se dă la cuptor, la foc mediu,timp de 4 ore. După 3 ore se poate gustași dacă e nevoie se mai poate condi-menta. Nu se amestecă în timpul fier-berii! Mâncarea este gata când nu maiplutește în apă și toată carnea s-a fiert.Când este gata, carnea se feliază și seservește cu murături, preferabil varzămurată sau castraveți.

Ingrediente<

O bucată de ciolan afumat(circa 700-900 g), 500 g mușchide vită, 2 pulpe de gâscă sau derață, 150 g de bacon afumat, oceapă mare, 600 g fasole boabe,250 g arpacaș, 200 g de zarzava-turi (nu în mod obligatoriu) 2-3căței de usturoi, sare, piper albmăcinat, oregano, măghiran,

cimbru.

Pr[jitur[ fanta cu crem[ de mascarpone

Mod de preparare<

Se prepară în mod clasic un blat depișcot. Albușurile de ouă se bat spumătare, se amestecă zahărul cu gălbenușu-rile, se adaugă zahărul vanilat, se ames-tecă cu spuma de albuș, se adaugă treptatși făina, cacaoa, praful de copt și se coacetimp de 20 de minute la foc mare. Pentrucremă se fierbe grisul în lapte și se răcește

amestecând. Se amestecă cu mascarpone,se adaugă zahărul pudră, untul, zahărulvanilat și coaja rasă de la portocală. Seamestecă bine, până când se obține o pas-tă omogenă, care se întinde în mod egalpe blatul de pișcot. Budinca se preparăconform rețetei de pe plic, doar că, în locde cei 500 ml lapte, cât indică fabrica sevor folosi 400 ml suc de portocale sau depiersici. Astfel, la fierbere se formează obudincă cu aspect sticlos, care, imediatce se ia de pe foc, se toarnă deasupra cre-mei și se uniformizează repede. Prăjiturava avea un aspect glazurat, dar se poateorna cu felii de portocale, cu ciocolatărasă, sau cu fructe mărunte.

Ingrediente<

Pentru blat< 6 ouă, 6 linguride făină, 6 linguri de zahăr, 2 lin-guri de cacao, un plic de zahărvanilat, 1 plic de praf de copt.Pentru cremă< 400 g mascarpo-ne, 6 linguri de zahăr pudră, 2linguri de gris, 250 g lapte, 50 gunt, un plic de zahăr vanilat. Pen-tru glazură< o budincă de porto-cale sau de vanilie, 400 ml desuc de portocale sau de piersici(poate fi carbogazos), 4 linguride zahăr cristalin, o portocală.

Brusturele la prima privire pare o bu-ruiană, dar puţin sunt cei care știu că oserie de preparate din rădăcina acesteiplante constituie remedii sau adjuvant înanumite afecţiuni. Iată câteva din reco-mandările cunoscătorilor în medicinanaturistă.

Diabet - un studiu realizat pe orga-nisme cu diabet indus a arătat că trata-mentul cu brusture reduce glicemia cuaproximativ 12%, efectele fiind amplifi-cate de asocierea sa cu rădăcina de Ci-coare (Cichorium intybus) sau cu frunzede Anghinare (Cynara scolymus). Deasemenea, brusturele reduce producereade glucoză la nivel hepatic și stimuleazăsecreţia de insulină din celulele pancrea-tice. Se administrează decoctul combinat,din care se bea câte un litru pe zi. Per-soanele care se află deja sub tratamentcu insulină trebuie să fie supravegheateîn timpul acestui tratament de către me-dicul specialist, deoarece scăderile glice-miei sunt atât de puternice, încât trebuieajustate dozele de insulină.

Constipaţia - zaharurile nedigerabiledin rădăcina de brusture stimulează for-marea de bacterii "prietenoase", de tipBifidus, în colon, fac să crească biomasafecalelor și conţinutul lor de apă, stimu-lează peristaltismul intestinal, îmbună-tăţind eliminarea. Se administrează pul-berea, câte două linguriţe pe zi, dimineaţași seara. Un tratament durează trei săp-tămâni și se poate relua la nevoie dupăcinci zile de pauză.

Adjuvant în cistită, nefrită, pielo-nefrită - o categorie de principii activedin rădăcina de brusture (poliacetilenele)au un efect antibiotic puternic, fiind deun imens ajutor în tratarea infecţiilor uri-nare, fie ele joase sau înalte. În plus, brus-turele are un efect diuretic și antiinfla-mator puternic, precum și o ușoară acţiu-ne antipiretică, adică de scădere a febrei,fiind de un mare ajutor în timpul pusee-lor acute ale infecţiilor de acest tip. Seadministrează decoctul combinat, câteun litru pe zi, în combinaţie cu orice felde tratament, medicamentos sau natu-ral.

Litiaza renală - rădăcina de brustureeste unul dintre remediile diuretice și an-tiinflamatoare renale cele mai sigure șieficiente. Se administrează pentru elimi-narea microlitiazei renale, precum și pen-tru a ușura migrarea calculilor de maridimensiuni, aflaţi deja pe uretere. Se beacâte un litru de decoct combinat pe zi.Concomitent se fac băi fierbinţi de șezut,adăugându-se în apa de baie decoct debrusture și infuzie de frunze de Rosto-pască (Chelidonium majus).

Polipi intestinali, adjuvant în can-cerul de colon - rădăcina acestei planteare efecte antitumorale directe, este an-tiinflamatoare și, în plus, stimulează tran-zitul intestinal, eliminarea toxinelor, nor-malizează flora în colon, are efect de ne-utralizare al radicalilor liberi. De aceea,brusturele se administrează pentru com-baterea cancerului de colon, încetinindsau chiar stopând formarea tumorilor șiîmpiedicând apariţia metastazelor. Se iasub formă de pulbere, 4-8 grame pe zi,în cure de 45 de zile, cu 15 zile de pauză.

Psoriazis - în această afecţiune com-binaţia, în proporţii egale, de rădăcinăde brusture și de iarbă de Trei-fraţi pătaţi(Viola tricolor), administrate sub formade pulbere, este practic imbatabilă. Seadministrează șase linguriţe din aceastăcombinaţie, zilnic, pe stomacul gol, în-aintea meselor principale. Se ţine un tra-tament cu o durată de 90 de zile, dublatde un regim lacto-vegetarian, in care 60%din hrana zilnica sa fie constituita din le-gume, fructe și cereale nepreparate ter-mic. Se recomandă, de asemenea, con-sumul de lichide, minimum 3 litri pe zi,sub forma sucurilor proaspete de fructesau legume, a infuziilor din plante, cumar fi mușetelul, roiniţa, menta.

Artrita reumatoidă - la venirea ano-timpului rece, se ţine o cură cu decoctcombinat de rădăcină de brusture, dincare se administrează câte 2-3 căni pe zi,în cure de 4-6 săptămâni.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Brusturele ajut[ `nnumeroase afec\iuni

Brusturele la prima privire pare o buruiană, dar puţin sunt cei care știu căo serie de preparate din rădăcina acestei plante constituie remedii sau adjuvantîn anumite afecţiuni.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Pentru sezonul toamnă-iarnă2017/2018, brandul Inedit pro-pune o colecție somptuoasă,aproape barocă, a cărei deviză arputea fi „întoarcerea la epocaaristocrației”.

Dantela, garniturile de catifea, cro-

ielile feminine, volanele și mânecilevoluminoase evocă eleganța sobră,dar seducătoare, plină de dramatism,ce caracterizează eroinele romanelorromantice. Printurile florale amintescde grădinile din preajma palatelor, întimp ce detaliile prețioase, accentelede roșu și auriu, în contrast cu funda-lul negru, conferă pieselor vestimen-

tare o notă regală. Ținutele office seîncadrează în aceeași direcție roman-tic-regală prin prezența volanelor, ainserțiilor aurii sau a broderiilor.

Costumele bărbătești sunt puse înevidență prin aplicarea elementelormilitary vintage. Butonii aurii, deta-liile roșii pe fond bleu royal sau cati-feaua vișinie, ne duc cu gândul la as-

pectul impecabil al uniformelor mili-tare din secolul al XIX-lea. Anotim-purile nostalgiei ne îmbie să petrecemserile lungi ale sfârșitului de an citindromane clasice în interioare încălzitede flăcările blânde ale șemineelor, vi-sând la iubiri nemuritoare.

Vă așteptăm la magazinul din stra-da Vânătorilor nr. 11 sau online pe

www.ineditfashion.com pentru a văînveșmânta în ținute care vă vor de-termina să vă simțiți ca protagoniștiiunei povești de iarnă.

Creațiile propuse, realizate în edi-ție limitată, reflectă atmosfera nostal-gică nu numai prin aspectul lor, ci șiprin calitatea deosebită a țesăturilorși finisajul impecabil.

Vă așteptăm la magazinul din strada Vânătorilor nr.11 sau onlinepe www.ineditfashion.com pentru a vă înveșmânta în ținute care văvor determina să vă simțiți ca protagoniștii unei povești de iarnă.

Colec\ia toamn[-iarn[ 2017/2018a brandului Inedit


DIET~

Pătrunjelul este nelipsit dinprepararea multor feluri de mân-care, fiind un aliment sănătos. Bo-gat în vitamina C, chiar mai multdecât lămâia, poate fi un întăritornatural al sistemului imunitar,bun stimulent al sistemului ner-vos, antiinfecţios, vasodilatator,bun regenerator capilar.

Sucul crud de pătrunjel are proprie-tăţi care ajută la funcţionarea tiroidei şiglandelor suprarenale, dar este potrivitşi pentru bolile sistemului ocular, în spe-cial pentru cele de la nervul optic. Esterecomandat să se bea imediat ce a fostpreparat. În niciun caz nu se ţine în fri-gider mai mult de câteva ore, întrucâtoxidează şi îşi pierde proprietăţile.

Cum poate fi consumat

Sucul obţinut dintr-o legătură de pă-trunjel se poate bea zilnic, preferabil înloc de mic dejun, sau poate reprezenta ogustare ce va fi luată la o distanţă de 1,5-2 ore de masa principală. Rădăcina depătrunjel poate fi folosită ca diuretic,consumată sub formă de infuzie, iarfrunzele stimulează digestia.

Pătrunjelul devine periculos pentruorganism atunci când se consumă în ex-ces. În mod special, sucul poate afecta

sistemul nervos. Pătrunjelul este un re-mediu cu un suc concentrat, prin urmare,recomand pacienţilor mei să nu bea maimult de 30-60 de grame în formă pură.Amestecând sucul de pătrunjel cu suculde ţelină sau de spanac se obţin efecteterapeutice dintre cele mai puternice. Dinpătrunjel se poate extrage o substanţănarcotică pentru om. Consumul excesivpoate cauza tulburări ale sistemului ner-vos.

Stimulează sistemul imunitar

1. Pătrunjelul este bogat în vitaminaC.

2. Îmbunătăţeşte digestia, prevenindastfel balonările şi indigestia. Ajutăfuncţia hepatică.

3. Ajută la buna funcţionare a rini-chilor, prin dizolvarea calculilor renali.

4. Îmbunătăţeşte nivelul de estrogenşi reface circulaţia sangvină a tractuluigenital feminin.

5. Stimulează sistemul imunitar da-torită conţinutului extrem de bogat învitamina C, betacaroten, vitamina B12şi clorofilă.

6. Pătrunjelul poate combate icterul,este eficace în blocajele care pot apăreala nivelul funcţiei hepatice, al pl[mânilorşi rinichilor.

7. Frunzele pot vindeca t[ieturileadânci, vân[t[ile şi pot fi folosite în ali-mentaţia pacientului oncologic.

Cei care suferă de boli coronariene (angină pectorală sau infarct miocardic) ar trebuisă mănânce dovleac de cel puţin trei ori pe săptămână. Dovleacul acţionează ca un ușordiuretic, crescând producţia de urină și stimulând eliminarea lichidelor din organism.

Vedeta fiecărei toamne târzii,dovleacul este un adevărat răsfăţpentru papilele gustative, dar esteși un remediu naturist pentru să-nătatea și echilibrul organismuluinostru. Ţara lui de baștină este Pe-ru, de unde a fost adus de conchis-tadorii spanioli în secolul al 16-leași a devenit repede cunoscut, inclu-siv datorită proporţiilor sale(uneori colosale) în comparaţie cucelelalte rude leguminoase.

Dovleacul se întâlnește într-omulţime de forme, dar în mod specialîn formă sferică, turtită, ovală. Culoareacojii variază de la portocaliu la galben,verde, alb, negru sau chiar violet. Pulpasau carnea, este în general portocaliesau galbenă, iar porţiunea din centrueste plină de seminţe.

Dovleacul este printre alimentele ce-le mai sărace în grăsimi și sodiu, ambeleafectând în mare măsură sănătatea ar-terelor și a inimii.

Conţinutul de principii alimentareal dovleacului este relativ scăzut< 6% car-bohidraţi, 1% proteine și practic niciogrăsime. Pe de altă parte, se remarcăpentru bogăţia de betacaroten (provi-tamina A) și minerale cum ar fi potasiulși calciul. Conţinutul de fibră solubilăeste de asemenea semnificativ, ceea ceîi conferă dovleacului un efect de saţie-tate. Toate soiurile de dovleac au aceleașiproprietăţi hipotensive, diuretice, laxa-tive, antiparazitare, antidiabetice și an-ticancerigene.

Dovlecii se remarcă prin conţinutulfoarte scăzut de sodiu și foarte ridicatde potasiu (conţin mai mult potasiu de-cât bananele). Dietele bogate în sodiufavorizează hipertensiunea, în timp ceo dietă bogată în potasiu acţionează învederea prevenirii hipertensiunii și aconsecinţelor sale negative (cheaguri desânge în artere și atac vascular cerebral). Persoanele cu hipertensiune pot mâncazilnic dovleac, în orice formă, însă fărăa-i ad[uga sare, care i-ar anula proprie-tăţile. Un tratament de o zi întreagă, ba-zat pe piure de dovleac, are de asemeneabeneficii importante. După ce se fierbe,dovleacul se amestecă cu lapte sau bău-tură de soia. Se poate îndulci, de preferatcu miere.

Cei care suferă de boli coronariene(angină pectorală sau infarct miocardic)ar trebui să mănânce dovleac de celpuţin trei ori pe săptămână. Dovleaculacţionează ca un ușor diuretic, crescândproducţia de urină și stimulând elimi-narea lichidelor din organism.

Pulpa dovleacului este capabilă săneutralizeze excesul de acid din stomacdatorită conţinutului ei bogat de săruriminerale alcalinizante. Are de asemeneaun efect emolient și protector asupramucoasei gastrice. Consumat mai alespasat, cu lapte sau băutură de soia, dov-leacul este indicat în special în cazuride exces de acid în stomac, dispepsie(indigestie), piroză (arsuri la stomac),și, desigur, ulcer gastroduodenal.

Fibra din dovleac este solubilă acţio-nând ca un laxativ ușor, fără să irite in-testinele, așa că se recomandă consumulde pulpă de dovleac în cazuri de consti-paţii ușoare.

Dovleacul conţine trei dintre sub-stanţele vegetale cele mai eficiente, cuun efect anticancerigen dovedit< beta-caroten, vitamina C și fibră vegetală. Datorită acestui lucru, familia dovlecilorși cea a verzelor constituie alimentelecu cel mai puternic efect anticancerigen.

Reţete pentru combatereaafecţiunilor

S-a demonstrat faptul că dovleaculreglează glicemia. Persoanele care suferăde diabet se vor simţi mult mai binedacă includ în dietă supe sau mâncăruripreparate din dovleac. Am găsit douăreţete cu efect dovedit în reglarea zahă-rului din sânge. Se curată 120 grame dedovleac crud și se taie în bucăţi potrivite.Se pune dovleacul tăiat în puţină apă șise mixează până se obţine un amestecomogen. Această băutură trebuie con-sumată regulat timp de o lună, înaintede micul dejun.

Al doilea remediu se obţine prinfierberea a 30 de grame de seminţe cu-răţate, la foc mic, timp de o oră, într-ojumătate de litru de apă. Zeama obţinutăse consumă în două etape< prima porţiese bea dimineaţă ( pe stomacul gol), iara doua, seara, înainte de culcare. Trata-mentul trebuie urmat trei zile pe săptă-mână, timp de două luni. Consumulconstant de pulpă (dar și seminţe) ţinecolesterolul sub control și ajută în curelede slăbire. În acest sens, se consumă 1,5kilograme de pulpă de dovleac într-o zi,eșalonat în 5 porţii. Dovleacul contri-buie la sănătatea ficatului. Se poate mân-ca o jumătate de kilogram de pulpă dedovleac sub formă crudă sau coaptă șise beau 1-2 pahare de suc de dovleacproaspăt stors. Această reţeta este bunăși pentru scăderea în greutate.

Pentru combaterea insomniilor, sebea înainte de culcare 50 de mililitri sucde dovleac proaspăt, amestecat cu o lin-guriţă de miere. Dimineaţa vor dispăreași pungile de sub ochi care apar în timpulsomnului.

Dovleacul este bun și împotriva re-

tenţiei de lichid din organism. Prin fier-berea a 1,5-2,5 kilograme pulpă de dov-leac în lapte, se obţine o pastă care sepoate condimenta cu cimbru sau tarhonși se poate ad[uga și miere. Cura aceastadurează 5 zile.

Pentru detoxifierea organismului sebea 100 de suc proaspăt de dovleac , înamestec cu ceai de afin, timp de 10-12zile,timp în care nu se consumă alimentecondimentate, grase sau afumate.

Pentru a sc[pa de viermii intestinali,se folosește un preparat obţinut din se-minţe crude de dovleac, numit și pastăantihelmitică. Pasta se prepară din 100de grame seminţe crude de dovleac (păs-trându-se pieliţa verde), câte 100 mili-litri apă și lapte și din trei linguriţe demiere de albină. Toată cantitatea se îm-parte în trei porţii, care se consumă pânăla masa de prânz, din oră în oră. Dupăo pauză de trei ore, se consumă o lingurăde ulei de ricin. Pentru copiii cu vârsteîntre 9 și 12 ani, pasta antiparazitară seprepară din 50 de grame seminţe dedovleac, în timp ce pentru copiii mici(5-7 ani) cantitatea de seminţe folosităse reduce la 25 de grame.

În cazul inflamaţiei prostatei, se con-sumă câte o linguriţă de ulei, preferabilîntre mese. Este un remediu de o inten-sitate medie, cu efecte foarte bune petermen lung.

Consumul de dovleac crud este con-traindicat persoanelor care suferă degastrită, celor care au aciditatea suculuigastric scăzută, cât și celor care au ulcergastric sau diabet în fază avansată. Deasemenea nu se recomandă celor caresuferă de balonări sau au episoade acutedatorită bolilor de stomac.

ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752

Dovleacul este un aliatputernic al s[n[t[\ii

arterelor ;i inimii

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

Beneficiile p[trunjelului


A;teptat cu mare interes de iu-bitorii muzicii simfonice, concer-tul de deschidere al edi\iei jubi-liare 40 a Zilelor MuzicaleS[tm[rene se f[cea remarcat prinprezen\a pe afi; a laureatuluiConcursului “Enescu” de acum 3ani, pianistul spaniol Josu de So-laun Soto, prezent pentru primaoar[ pe scena Filarmoniciis[tm[rene.

Pianul de concert Yamaha a;teptadeschis intrarea solistului, ̀ n fa\a uneis[li aproape pline, iar artistul nu a de-zam[git publicul care-l a;tepta cumult[ curiozitate. Poate mul\i dintrecei prezen\i ̀ n sal[ vor fi urm[rit finalasec\iunii pian a ConcursuluiInterna\ional “George Enescu” din2014, desf[;urat[ la Ateneul Rom]ndin Bucure;ti ;i televizat[ `n direct, ;ivor fi apreciat `nc[ de atunci prezen\acarismatic[ ;i siguran\a tehnicii inter-pretative a pianistului n[scut `n 1981.

Pentru acest concert Josu de Solauna ales o pies[ cu o poveste special[<Concertul nr. 3 pentru pian ;i orchestr[`n Mi major de Bela Bartok. Dedicat[so\iei sale, Ditta Pasztory-Bartok, caun dar-surpriz[ de ziua ei, lucrarea pa-re s[ reprezinte o sintez[ a ̀ ntregii ope-re a compozitorului maghiar stabilit ̀ nStatele Unite. Se `mpletesc `n ea ma-

niera neoclasic[, armoniile limpezi, ;ifervoarea ritmic[ impus[ `n muzicamodern[ `ncep]nd cu Stravinski, dar;i filonul folcloric est-european exploa-tat cu mare ingeniozitate de Bartok`nc[ de la ̀ nceputurile crea\iei sale. Maimult, avea s[ fie ultima sa compozi\ie<Bartok a murit ̀ n data de 26 septembrie1945, cu o lun[ ̀ nainte de ziua de na;te-re a Dittei, iar orchestrarea ultimelor

m[suri a fost realizat[ de un prietenapropiat al compozitorului, Tibor Serly.

Despre acest concert interpretulscria acum c]teva zile< “Muzica treceprin bucurie contagioas[ de a tr[i,iste\ime, tandre\e naiv[, spirit juc[u;caustic, aspira\ie religioas[, dans s[lba-tic, fugi á la Bach, eroism pianistic, dis-trac\ie serioas[ ;i speran\[ radioas[.Totul cu cel mai elegant ;i transparent

me;te;ug compozi\ional, `ntr-o con-fluen\[ extrem de creativ[ ;i ingenioas[a tradi\iei ;i modernismului.”

Ajut]ndu-se de partitur[, cum facede obicei `n cazul lucr[rilor moderne,pianistul a oferit o interpretare sigur[,bine g]ndit[, cu mare aten\ie la accen-tele ritmice ;i armoniile complexe,foarte emo\ionant[ ̀ n partea secund[,Adagio religioso, unde muzica devine

o rug[ciune punctat[ de acute care facdin pian un fel de clopot, cureverbera\ie profund[. Dezl[n\uirileritmice din Allegro vivace, partea fi-nal[, au amintit de legenda lui Liszt,suger]nd un joc foarte str]ns pe mar-ginea pr[pastiei, impresie accentuat[de frenezia cu care pianistul parcurgea;i `ntorcea paginile textului muzical.

Dac[ lucrarea lui Bartok a fost untur de for\[, acompaniat competent deorchestra condus[ de Robert Houli-han, m[iestria ;i sensibilitatea lui Josude Solaun s-au v[dit ̀ n cele dou[ bisurioferite< “Fata ;i cioc]rlia” din suita“Goyescas” de Enrique Granados ;i,mai ales, “Focuri de artificii” de De-bussy, unde cursele nebune;ti pe cla-viatur[ ;i pedal[ s-au ̀ mpletit ame\itorcu tu;ee dintre cele mai delicate, pro-duc]nd o atmosfer[, am zice, magic[pentru un public cucerit. Privirile ad-mirative din orchestr[ spuneau totul.

A urmat o frumoas[ interpretare aSimfoniei a II-a, “Ucraineana”, de Ceai-kovski, mai rar c]ntat[, fermec[toareprin larga respira\ie a melodiei princi-pale din prima parte ;i dialogul inspiratal vocilor, anun\]nd grandoarea sim-foniilor finale. Ne bucur[ faptul c[ mu-zicienii orchestrei Filarmonicii primesc`n sf]r;it, prin fotografiile din hol ;idin caietul-program al festivalului, re-cunoa;terea pe care o merit[.

V. Andreica

Prin prim[var[ circula doarzvonul inten\iei, dar la `nceputultoamnei anun\ul a fost f[cut ofi-cial. Teatrul de Nord, cu o condu-cere schimbat[, a decis s[ relansezeideea de festival. A f[cut-o rapid;i oarecum intempestiv, intitul]ndmanifestarea “Tranzit FESzT”. Nue sigur care va fi fost logica alegeriiacestui nume, dar cu siguran\[ pri-ma edi\ie a fost una de tranzi\ie.

Av]nd ̀ n vedere timpul foarte scurt`n care festivalul a fost pus pe picioare,reu;ita organizatorilor este demn[ deluat `n seam[. Au fost 11 zile cu 20 despectacole, ̀ n genuri ;i spa\ii de joc din-tre cele mai diferite, cu mari vedete ;iactori foarte tineri, teatre renumite ;itrupe independente, regizori cu marerenume ;i regizori abia ie;i\i de peb[ncile facult[\ilor de profil. N-au lipsitcontroversele, surprizele pl[cute saunepl[cute. Iar reprezentarea s[tm[rean[a fost consistent[ ;i interesant[.

Un “Titanic” relansat la ap[

La premier[ am recenzat pozitivspectacolul adus ̀ n scen[ de regizoareaAdina Laz[r cu “Orchestra Titanic” deHristo Boicev. Foarte pu\inele sale juc[riau avut loc la Sala Studio, dar pentrufestival totul s-a mutat pe scena mailarg[ a S[lii Mari, unde spectacolul va;i r[m]ne. Cvintetul de actori - CiprianVultur, Cristian Dan, Romul Moru\an,Adriana Vaida, Alexandra Odoroag[ -a reu;it `n mod onorabil s[ transmit[atmosfera oarecum suprarealist[ a tex-tului ;i s[ ̀ mprosp[teze aceast[ monta-

re, la timpul ei spectacol de licen\[.Teatrul de Nord a fost prezent `n

festival ;i cu “Cabinierul”, un spectacoldeja consacrat ;i purtat cu succes prinfestivaluri, iar Trupa Harag Gyorgy aoferit publicului ;i invita\ilor dou[ spec-tacole< unul de cuplu (“Cu pietre ̀ n bu-zunar”, cu Moldovan Blanka ;i RozsaLaszlo) ;i o monodram[ (“R[zboiul luiKlamm”, cu Rappert-Vencz Gabor).Rackevei Anna a prezentat ;i ea un mo-nolog, “Julia”, sub auspiciile teatruluidin Debrecen.

Masterclass cu Marcel Iure;

Unul din spectacolele cele maia;teptate ;i, p]n[ la urm[, aplaudate, afost tot un solilocviu< “Absolut!”, cu Mar-cel Iure;, ̀ n regia lui Alexandru Dabija.O demonstra\ie de m[iestrie a unui ma-re actor, trec]nd prin mai multe tipuride personaj cu mult[ naturale\e,ilustr]nd maniere devenite clasice (eraacolo ceva din Amza Pellea, Toma Ca-ragiu, Octavian Cotescu, r[m]n]nd me-reu el ̀ nsu;i), ca un curs deschis despre

arta actorului. Povestea lui Ivan Tur-binc[ a fost f[cut[ de poveste.

Trei mon;tri sacri ai regiei dinRom]nia au fost prezen\i `n festival.“Leonce ;i Lena”, pus ̀ n scen[ de MihaiM[niu\iu ;i jucat `n aer liber de actoriidin Oradea, a avut mare succes, purtatfiind de carisma ;i talentul lui RichardBalint `n rolul Valerio. “Biedermann ;iincendiatorii” a fost o nou[ construc\iegrandioas[ marca Tompa Gabor. Dar,cu tot respectul, burlescul umflat impusde Andrei :erban piesei “Soldatul de

ciocolat[“ ̀ n versiunea Teatrului Odeona sf]r;it prin a obosi ;i plictisi. O ma-nier[ mai englezeasc[ s-ar fi potrivitmai bine umorului lui G.B. Shaw. Cadovad[, cel mai aplaudat personaj a fostseverul ofi\er rus, jucat la modul cel maiserios de Dimitri Bogomaz.

Revela\ia “Woyzeck”

Din tot ce am v[zut, impresionanta fost “Woyzeck” regizat de Florin Vi-damski la Teatrul Na\ional dinChi;in[u. ~ntr-un decor extraordinarconceput de Cristina Milea, actorii mol-doveni au ar[tat ce ̀ nseamn[ asumareatotal[ a durit[\ii textului. Tudor |urcana str[lucit ̀ n rolul titular, Ala Men;icovne-a dat fiori `n Karl, sl[biciunea c[pi-tanului ;i-a g[sit ̀ n Valeriu Pahomii uninterpret ideal, iar despre c]inele-actorLucky ce s[ mai spunem? :coala solid[de influen\[ rus[ ;i stilul de spectacolmodern, de tip german, s-au `mpletit`ntr-o realizare teatral[ de antologie.

Impresionante au fost ;i presta\ia luiBiro Jozsef `n rolul lui Adolf Hitler din“Ia uite cine s-a ̀ ntors!”, produc\ie a Tea-trului Maghiar din T]rgu Mure;, mo-mentul celor doi copii imaginat de No-vak Eszter `n altfel destul de searb[dul“Mizantrop” al Teatrului Szigligeti dinOradea, spectacolul nonverbal al Tea-trului din Turda ;i dedicarea trupei dinBaia Mare - av]ndu-i pe Andrei Stan ;iIoana Cheregi ca “mercenari” - ̀ n “Ed-mond”, un tur de for\[ al unei lumidec[zute, care a st]rnit ceva controverseprin redarea f[r[ perdea a deprav[riisexuale (spectacolul fiind de altfel mar-cat ca nerecomandat sub 16 ani).

Vasile A.

Pianistul Josu de Solaun a c]ntat `n deschiderea Zilelor Muzicale

Marcel Iure; a f[cut dovada profesionalismului s[u `n (re)povestirea `n “Absolut” a istoriei lui Ivan Turbinc[

Artistul spaniol a c];tigat `n 2014 Premiul I al Concursului Interna\ional “George Enescu” de la Bucure;ti

Tranzit Feszt, un iure; teatraldezl[n\uit pe scenele s[tm[rene

FESTIVALAv]nd ̀ n vedere timpul foarte scurt ̀ n care festivalul a fost pus pe picioare, reu;ita organizatorilor

este demn[ de luat ̀ n seam[. Au fost 11 zile cu 20 de spectacole, ̀ n genuri ;i spa\ii de joc dintre celemai diferite, cu mari vedete ;i actori foarte tineri, teatre renumite ;i trupe independente.


MEDIU

După cum este ;tiut păsărilesunt specii care au capacitatea dea zbura, iar o parte foarte mari înurma dezvoltării capacită\ii lorde adaptare la condi\iile de me-diu.

În această categorie intră ;i Dum-brăveanca (Coracias garrulus), o speciede pasăre poten\ial amenin\ată cu dis-pari\ia care migrează pentru iernare înAfrica.

Cu emi\[toarele se ob\in informa\ii despre rutele de migra\ie, locurile de popas;i cartierele de iernare

Într-un ciclu de un an ea petrecedoar cinci luni în locurile de cuibăritde la noi în \ară, în restul ciclului devia\ă se află în cartierele de iernare sauîn migra\ie, zburând peste 10.000 dekm într-un singur an, înfruntând o seriede pericole de-alungul căilor demigra\ie.

Pentru a studia traseele de migra\ieale dumbrăvencelor din România ;i aob\ine informa\iile necesare pentru oconservare adecvată ;i în afara sezonu-lui de cuibărit, \inând cont că până înmomentul de fa\ă nu au existat infor-ma\ii despre rutele de migra\ie, locurilede popas ;i cartierele de iernare pentrudumbrăvencele din România, în cadrulproiectului LIFE+ implementat deAgen\ia pentru Protec\ia Mediului SatuMare ;i Asocia\ia „Grupul Milvus”, îm-preună cu patru parteneri din Ungaria,s-au montat pentru prima dată în Ro-mânia pe această specie 6 emi\ătoaresatelitare ;i 25 de geolocatoare. Pentrua ob\ine informa\ii mult mai sugestivedespre popula\iile de dumbrăvence dinRomânia, membrii echipelor de proiectdin România au decis să monteze 3PTT-uri pe dumbrăvence din interiorularcului carpatic ;i respectiv 3 emi\ătoarepe exemplare din afara arcului carpatic,în a;a fel încât să acopere cât mai binezona de distribu\ie a speciei \intă. Astfelau fost echipate cu dispozitive PTT

dumbrăvence din Câmpia de Vest ;i dinDobrogea, Câmpia Bărăganului ;i dinsudul Munteniei.

Transmi\ătoarele satelitare PTT careau fost montate pe spatele păsărilortransmit date prin sateli\i despre loca\iaexactă a păsărilor, care sunt transpusepe hăr\i ;i pot fi urmărite în continuupe site-ul www.satellitetracking.eu deto\i cei interesa\i. În schimb geoloca-toarele sunt dispozitive mici, care pebaza alternan\ei zi-noapte stabilesc cuaproxima\ie zona geografică în care seaflă păsările. În anii următori exempla-

rele cu geolocatoare vor fi recapturateîn vederea recuperării acestor dispozi-tive pentru a fi descărcate ;i analizatedatele colectate.

Dumbr[vencele au fost bote-zate dup[ numele localit[\ilor`n apropierea c[rora cuib[resc

Pentru a fi mult mai u;or identifi-cate pe hartă datele emise de fiecare pa-săre, dumbrăvencele pe care au fostmontate emi\ătoare au fost botezate, în

cele mai multe cazuri, după numele lo-calită\ilor în apropierea cărora cuibă-resc. În urma monitorizării datelortransmise odată cu începerea migrăriipână în prezent, s-au constatat date in-teresante legate de unele exemplare.

Marton, masculul capturat înjude\ul Arad, lângă localitatea Sânmar-tin - de aici ;i numele - care a fost primulexemplar echipat cu transmi\ător în 13iunie 2017, a pornit la drum în 28 au-gust traversând Serbia, Grecia, Malta,Libia ;i Ciad, efectuând pauze de 1-4zile în \ările prin care a trecut. După ce

a zburat aproape 4000 de km, ;i a trecutde de;ertul Sahara, considerată cea maidificilă parte a rutei de migra\ie, mo-mentan se află în sudul Ciadului.

Bíro, care a primit numele după to-ponima locului capturării - „Mina Bíro”lângă Salonta, jude\ul Bihor - este mas-culul adult de dumbrăveancă, care înmomentul capturării avea pe picior uninel de aluminiu. A fost inelat ca pui încuib, cu cinci ani mai devreme, la dis-tan\ă de 51 km de locul capturării, caurmare s-a calculat astfel cu exactitatevârsta păsării< 6 ani. Este interesant demen\ionat ;i faptul că este primul exem-plar care a părăsit \ara, în data 25 iulie.A sta\ionat în Bulgaria, lângă grani\acu Turcia, până în 30 august, când azburat spre sud, peste Marea Meditera-nă, în ziua următoare ajungând în Egipt.Până acum a zburat peste 3300 de km;i momentan se află în Sudan.

Bolomey, femela care poartă nume-le Conacului Bolomey, situat în comunaCosâmbe;ti din jude\ul Ialomi\a, con-form datelor transmise a parcurs pânăacum peste 1500 de km ;i se află în Is-rael.

Dintre celelalte trei dumbrăvenceechipate cu transmi\ățoare, două (Vic-tor, Kondas) se află încă în \ară pegrani\a de sud, iar emi\ătorul montatpe dumbăveanca Agya nu a mai emisdate din luna august.

Toate aceste date transmise deemi\ătoarele satelitare care au fost mon-tate pe aceste păsări fac posibilă gene-rarea unei baze de date importante, carevor ajuta la o imagine mai clară desprerutele de migra\ie a păsărilor, loca\iileexacte ale cartierelor de iernare ;i desprepoten\ialii factori periclitan\i de-alun-gul căilor de migra\ie, dar ;i despremi;cările (distan\ele parcurse) efectuateîn perioada de cuibărit pentru procu-rarea hranei.

Cei interesa\i de informa\ii supli-mentare privind traseul parcurs de pă-sările echipate cu transmi\ătoare sate-litare le pot vedea pe pagina web satel-litetracking.eu, respectiv pe site-ul ofi-cial al proiectului www.rollereproject.eu.

A consemnat Cristina Bursuc

Din cauza problemelor de me-diu globale provocate de om înultimele decenii, P[m]ntul seconfrunt[ cu dispari\ia a nume-roase specii de animale.Dispari\ia a miliarde de animaledin mii de specii rare sau comuneînseamnă că a ;asea extinc\ie înmasă este deja în curs ;i este maigravă decât se credea, potrivitunui studiu efectuat de cercetătoridin cadrul Universită\ii Stanford;i al Universită\ii na\ionale auto-nome din Mexic.

În ultimele câteva decenii, pierde-rea habitatului, supraexploatarea, or-ganismele invazive, poluarea ;i, mai

recent, problemele climatice, precum;i interac\iunile dintre ace;ti factori,au dus la declinuri catastrofice atât înceea ce prive;te numărul, cât ;i mări-mea indivizilor din popula\iile specii-lor vertebrate rare sau comune", semen\ionează în studiu.

În ultimele 500 de milioane de anidin istoria Pământului s-au înregistratcinci "extinc\ii în masă", în timpul că-rora au dispărut 75% din specii. Ultimadintre aceste extinc\ii s-a înregistrat înurmă cu 66 de milioane de ani, când76% din toate speciile de pe planetă,inclusiv dinozaurii, au dispărut dincauza activită\ii vulcanice, a încălziriiglobale ;i a impactului cu un asteroid.

Anihilarea biologică ce rezultă vaavea, în mod evident, consecin\e eco-logice, economice ;i sociale, avertizea-

ză studiul. Omenirea va plăti în celedin urmă un pre\ foarte ridicat pentrudecimarea singurului ansamblu alvie\ii pe care îl cunoa;tem în Univers.

De asemenea, un nou studiu pu-blicat în revista Nature Climate Changesubliniaz[ c[ `ncălzirea globală afec-tează aproape jumătate dintre mami-ferele terestre ;i un sfert dintre păsărileamenin\ate, ceea ce înseamnă un im-pact mult mai grav decât se estima pâ-nă acum.

Primatele ;i elefan\ii sunt printreanimalele cele mai afectate, în specialpentru că nu se reproduc repede ;i seadaptează lent la schimbări de mediurapide.

Efectele negative sunt deja în curspentru un mare număr de specii. Im-pactul schimbării climatice asupra ma-

miferelor ;i animalelor este în prezentfoarte subestimat, afirmă cercetătorii,care au utilizat date din 136 de studii,efectuate asupra unui număr de 120 despecii de mamifere ;i 569 specii de pă-sări.

Oamenii de ;tiin\ă au studiat înspecial curbele demografice, ratele dereproducere, zonele geografice,evolu\ia climatelor, extinzându-;i apoiconstatările la speciile amenin\ate mo-nitorizate de Uniunea interna\ionalăpentru conservarea naturii (UICN).Din cele 873 de specii de mamiferemonitorizate, 414 (47%) răspund "în-tr-un mod negativ" procesului de în-călzire. Pentru păsări, propor\ia estede 23,4% (298 de specii), conchide stu-diul.

"Eforturile de cercetare ;i conser-

vare ar trebui să se intereseze mai multde impactul 'aici ;i acum' al schimbăriiclimatice", nu numai de previziunilepentru viitor, scriu autorii. Schimbareaclimatică poate afecta animalele limi-tându-le accesul la apă sau la hrană,răspândind boli sau reducându-le ha-bitatul.

La sfâr;itul lui 2015, 195 de na\iuniau adoptat acordul de la Paris care pre-vede limitarea încălzirii sub pragul de2 grade Celsius în raport cu Revolu\iaindustrială, dereglare generată în mareparte de arderea de combustibili fosili.Însă din punctul de vedere al oameni-lor de ;tiin\ă această limită este încăfoarte ridicată, iar angajamentele na\io-nale luate în acest stadiu sunt insufi-ciente.

C. B.

Numeroase specii de animale dispar din cauza problemelor de mediu globale

Dumbrăvencele pornite din România s-au așezat în Ciad, Sudan ;i Israel

Într-un ciclu de un an, dumbrăveanca petrece doar cinci luni în locurile de cuibărit de la noi în\ară, în restul ciclului de via\ă se află în cartierele de iernare sau în migra\ie, zburând peste 10.000de km într-un singur an, înfruntând o serie de pericole de-alungul căilor de migra\ie.

P[s[rile din specia Dumbr[veanca parcurg 4000 de km spre locurile în care ierneaz[Acestea petrec doar cinci luni în locurile de cuibărit de la noi în \ară


MAGAZIN

Preoții hinduși, respectând o tradițiemultiseculară, au desemnat joi, 28 sep-tembrie, o fetiță în vârstă de trei ani dreptnoua "zeiță vie" din Kathmandu, pe careau condus-o apoi într-un palat în careea va rămâne până la pubertate, infor-

mează AFP.Purtând o rochie roșie, noua "Ku-

mari" — considerată încarnarea zeițeihinduse Taleju — a fost luată din casafamiliei sale și plimbată într-o procesiu-ne până în piața Durbar, o piață istoricădin Kathmandu, capitala Nepalului încare mai pot fi încă văzute urmele seis-mului devastator din 2015.

Trishna Shakya a fost purtată în brațede tatăl ei până la reședința unde va ră-mâne închisă până când va avea primulei ciclu menstrual. Ea nu va putea să iasădecât de câteva ori pe an cu ocazia unorsărbători religioase — și va fi întotdeaunapurtată în brațe sau într-o litieră, întrucâtpicioarele ei nu trebuie să atingă solul,care este considerat impur.

Această tradiție multiseculară, cecombină elemente hinduse și budiste,era strâns asociată cu regalitatea, formade guvernământ care a existat mult timpîn Nepal. În pofida abolirii monarhieiîn 2008, cultul zeițelor Kumari (cuvântprovenind din sanscrită și care înseamnă"prințesă") a continuat să fie practicat.

Apărătorii drepturilor copiilor suntfoarte critici față de acest obicei, care leprivează, potrivit lor, pe "zeițele vii" decopilărie, forțându-le să trăiască izolatede societate.

Pagin[ realizat[ de Mihai S.

Timp de secole a reprezentatuna dintre cele mai mari enigme<cum a reuşit o comunitate dinEpoca Bronzului, cu foarte puţinecunoştinţe tehnologice, să creezeMarea Piramidă din Giza (Gizeh),numită și Piramida lui Kheops,cea mai veche şi singura supra-vieţuitoare din cadrul celor ŞapteMinuni ale Lumii Antice.

În prezent, arheologii au descoperitdovezi fascinante privind modul în careegiptenii transportau blocuri de 2 toneşi jumătate de granit de la 800 de kilo-metri depărtare pentru a construi mor-mântul faraonului Khufu (cunoscut şidrept Keops, după numele dat de greci)în anul 2.550 î.Hr.

Sistem de canale din Nil pânăla piramidă

Prin intermediul descoperirii unuipapirus vechi, a unei bărci ceremonialeşi a unui sistem ingenios s-au oferit in-dicii cu privire la infrastructura creatăde muncitori. Documentele arheologicedetaliate prezintă modul în care sute demuncitori antrenaţi au transportat170.000 de tone de granit de-a lungulNilului în bărci de lemn legate cusfori printr-un sistem de canale construitpână la portul din apropierea piramidei.Papirusul descoperit în portul Wadi Al-Jarf oferă noi detalii privind rolul bărcilorîn construirea piramidelor. Scris de cătreMerer, un supraveghetor al unui grup de40 de muncitori, papirusul reprezintăprima dovadă a construirii Marii Pira-mide şi descrie în detaliu cum au fosttransportate materialele din Tura în Gi-za.

În jurnalul său, Merer descrie şi mo-dul în care echipajul său a fost implicatîn transformarea mediului înconjurător,

construirea digurilor pentru schimbareacursului apei Nilului şi îndreptarea aces-teia către piramidă prin canale construiteoameni.

De o perioadă lungă de timp este cu-noscut faptul că granitul din camereleinterioare a fost adus din Aswan, aflat la857 de kilometri de Giza, în timp ce pia-tra exterioară a fost adusă din Tura, aflatla 12 km.

Arheologul Mark Lehner, principalulcercetător a descoperit dovezi privindexistenţa canalelor subterane din Giza.''Am descoperit bazinul central al cana-lelor care considerăm că a fost principalazonă de livrare de la poalele piramidei,''spune el.

Marea Piramidă a lui Kheops a fostcea mai înaltă construcție din lume maimult de 43 de secole, până în secolul al

XIX-lea în 1889 când a fost construitTurnul Eiffel. Avea, la început, 146 m(azi are 138 m) înălțime, latura de 227 mși cuprinde 2.521.000 m cubi de piatră.Fețele piramidei erau placate cu plăci șle-fuite din calcar.

100.000 de oameni au lucrattimp de 20 de ani

Tradiția construirii de piramide a în-ceput în Egiptul antic ca o sofisticare aideii de „mastaba” (platformă) ce acope-rea mormântul regal. Mai târziu, au fostfolosite mai multe „mastaba”, fapt doveditde primele piramide, cum este Piramidaîn Trepte a Regelui Zoser (Djoser), con-struită de faimosul arhitect egiptean, Im-hotep.

Potrivit lui Herodot, construcția eiar fi durat peste douăzeci de ani și la eaar fi lucrat 100.000 de oameni. Întâi afost pregătit locul de amplasare și au fosttransportate blocurile de piatră. Atunciera folosit un proiect pentru exteriorulpiramidei, o șlefuire ce a dispărut de-alungul timpului. Deși încă nu se știe exactcum au fost așezate blocurile de piatră,au existat mai multe teorii< una din acesteteorii se referă la construirea unei rampedrepte sau în spirală, ce era înălțată pemăsură ce se ridica piramida. Aceastărampă, îmbrăcată cu noroi și apă, ușuratransportarea blocurilor împinse (sautrase) la locul lor. O altă teorie sugereazăcă blocurile de piatră erau puse la locullor folosind pârghii lungi.

Când au cucerit Egiptul, în anul 641e.n., arabii au găsit piramida intactă șidupă ce au deschis-o, căutând comoaralui Keops, sarcofagul era gol.

Când Napoleon a invadat Egiptul în1798 mândria resimțită de el atunci a fostexprimată în faimosul citat< Soldats! Duhaute de ces Pyramides, 40 siècles nouscontemplent („Soldați! 40 de secole neprivesc din vârful piramidei”).

În ultimii ani s-au mai descoperit în-că trei sau patru camere, în apropiere decamera funerară, într-una fiind corabiaregală, iar celelalte sunt în curs de explo-rare, dezvăluind poate ultimele secreteale Marii Piramide< tezaurul și mumiafaraonului.

Astăzi, Marea Piramidă este inclusă,împreună cu celelalte piramide și cu Sfin-xul, în regiunea turistică a Platoului Gi-zeh. De asemenea, în zona aceasta se aflămuzeul ce găzduiește misterioasa BarcăSolară, descoperită abia în 1954, lângăpartea de sud a piramidei. Această barcăse presupune că a purtat corpul lui Khufuîn ultima sa călătorie, înainte de a fi în-mormântat în piramidă. Se poate de ase-menea să fi servit și ca mijloc de trans-port în viața de apoi, conform credințelorantice egiptene.

O teorie a construirii piramidelor sugerează că blocurile de piatră erau puse lalocul lor folosind pârghii lungi ;i alunecau pe noroi și apă

O formă rudimentară de viațăeste posibil să fi fost deja prezentăpe Terra în urmă cu 3,95 miliardede ani, când planeta era supusăunui bombardament intens de co-mete și asteroizi, afirmă cercetă-torii într-un studiu publicat mier-curi în revista “Nature”, relateazăAFP.

"Am găsit cea mai veche dovadă avieții pe Terra" în Canada "în roci sedi-mentare din Labrador care datează deacum 3,95 miliarde de ani", a declaratpentru AFP Tsuyoshi Komiya, din cadrulUniversității din Tokyo, unul dintre au-torii studiului.

La momentul respectiv, Terra, cares-a format în urmă cu 4,567 miliarde deani, era bombardată de comete, dezvăluieel.

În ultimul an, anunțurile privind dataapariției vieții pe Terra se succed în re-vista Nature și fac obiectul unor vii dez-bateri între oamenii de știință.În septembrie 2016, o echipă de oamenide știință a anunțat în revista britanicădescoperirea în Groenlanda a unor stro-matolite (structuri calcaroase formate decoloniile microbiene) vechi de 3,7 mi-liarde de ani.

Apoi în martie 2017, oamenii de ști-

ință au indicat, tot în Nature, că au des-coperit organisme fosile care ar avea ovechime între 3,77 și 4,29 miliarde deani. Acestea au fost descoperite pe Cen-tura Nuvvuagittuq din Canada.

De această dată, oamenii de științăjaponezi au efectuat cercetări în zona Sa-glek Block, în nordul Labradorului, underocile au o vârstă de circa 3,95 miliarde

de ani.Ei au studiat compoziția izotopică a

granulelor de grafit (carbon) pentru adetermina dacă originea lor este organicăsau nu.

Izotopii sunt atomi care au acelașinumăr de protoni, dar în cazul căroradiferă numărul de neutroni. Carbonulare mai mulți izotopi naturali (printre

care celebrul carbon 14, radioactiv, uti-lizat pentru datări dar care nu se găseșteîn rocile vechi). Pentru lucrările lor, oa-menii de știință s-au interesat de raportulîntre carbon 13 (6 protoni, 7 neutroni)și carbon 12 (6 protoni, 6 neutroni), doiizotopi stabili.

"Organismele, pentru a se dezvolta,preferă izotopii ușori, în speță carbon12, mai degrabă decât carbon 13, maigreu", a explicat Tsuyoshi Komiya.Echipa sa a descoperit că granulele degrafit erau în mod clar îmbogățite cu car-bon 12.

Tsuyoshi Komiya a dedus din acestlucru că "semnătura" acestui grafit este"biogenă", respectiv că provine din or-ganisme vii.

Însă Sylvain Bernard, geochimist încadrul Muzeului național de istorie na-turală, se arată foarte circumspect în pri-vința concluziilor sale.

"Nu numai organismele vii au aceastăsemnătură izotopică. Ea poate veni dinreacțiile mineralelor între ele sau ale flui-delor între ele", subliniază el.

"Argumentele avansate de acești cer-cetători sunt departe de a fi suficientepentru a determina într-un mod lipsitde ambiguitate faptul că aceste granulede grafit sunt 'biogene'. Ei folosesc argu-mente care sunt poate necesare, dar nuși suficiente", a adăugat Sylvain Bernard.

O feti\[ de trei ani afost desemnat[ noua“zei\[ vie” din Nepal

Parlamentul regional al provincieiruse Novosibirsk a adoptat joi în primălectură o lege care interzice lătratul câi-nilor și mieunatul pisicilor între orele lacare de obicei oamenii se odihnesc, subsancțiunea unei amenzi pentru stăpâniilor, relatează agenția EFE. Conform ac-tului normativ, respectivele zgomote suntinterzise între orele 22.00 și 07.00 în zilelelucrătoare, iar în cele din weekend și săr-bători animalele vor trebui să-și reprimeinstinctele și să păstreze liniștea până laora 09.00 dimineața, la fel cum trebuiesă facă în fiecare zi între 13.00 și 14.00,adică la ora mesei. Orice încălcare a aces-tor norme va determina sancționarea stă-pânului animalului cu o amendă de 3.000de ruble (circa 50 de dolari). În caz derecidivă, el va trebui să scoată din buzu-nar încă 5.000 de ruble.

Deputatul local Evgheni Smișliaev aținut să precizeze că nu se vor aplica sanc-țiuni în cazul în care câinele începe să la-tre sau pisica să miaune ca reacție la unzgomot.

Cea mai veche dovad[ a vie\ii pe Terra are 3,95 miliarde ani O regiune din Rusia impune un program pentru l[trat ;i mieunat

Scris de către Merer, un supraveghetor al unui grup de 40 de muncitori, papirusul reprezintăprima dovadă a construirii Marii Piramide şi descrie în detaliu cum au fost transportate materialeledin Tura în Giza.

În urmă cu 4 miliarde de ani, Terra, care s-a format în urmă cu 4,567 miliardede ani, era bombardată de comete

A fost descoperit secretul construirii piramidelor din Egipt


~n adolescen\[ visa s[ devin[campioan[ la patinaj vitez[, dara ajuns topmodel. ~n 2014 a fostpe locul al doilea `n topul Forbesal modelelor cu cele mai mari ve-nituri. A primit titulatura de“`ngera;” Victoria’s Secret ̀ n 2008;i are propria statuie de cear[ laMuzeul Madame Tussaud’s dinAmsterdam. M[mic[ ;i model,Doutzen Kroes tr[ie;te via\a dinplin. Iar dup[ zece ani petrecu\i`n lumea modei, manechinulolandez `;i dore;te s[ se reorien-teze spre actorie ;i activism so-cial.

De peste o decad[, fotomodelul `nv]rst[ de 32 de ani se num[r[ printrecele mai bine pl[tite manechine datorit[rolului s[u de ambasadoare L’Oréal ;icontractelor cu branduri de lux ca Tiffa-ny & Co. Timp de nou[ ani a ̀ ntruchipatunul dintre „`ngera;ii” brandului de len-jerie intim[ Victoria’s Secret, p]n[ `n2014, c]nd a renun\at la aripile extrava-gante. De-a lungul carierei sale de foto-model, Doutzen a prezentat pentru maitoate casele de mod[ renumite, inclusivSaint Laurent, Prada, Gucci, Valentino;i Dolce & Gabbana. Dar acum nu maiface parte din cavaleria de pe podium,prezent]nd de mai multe ori `ntr-o zi `n

toate cele patru ora;e din cadrul LuniiModei. „Am c]teva apari\ii pentru Ver-sace, ̀ n Milano – pentru o aniversare im-portant[ -, ;i apoi ni;te prezent[ri la Pa-ris”, spune ea despre angajamentele saleactuale. „Poate trei `n total. Dar este su-ficient pentru mine.”

Dup[ 12 ani petrecu\i `n New York,Kroes tr[ie;te al[turi de so\ul ei ;i cei doicopii ̀ n Amsterdam. Acum, c]nd se afl[`n New York, poate fi v[zut[ mai degrab[`n primul r]nd din public dec]t `n culi-sele prezent[rilor de mod[. Lumea mo-dei s-a schimbat semnificativ de la de-butul s[u pe podium. „Eram un grup dezece, printre care Gisele Bündchen, Agy-ness Deyn ;i Alessandra Ambrosio, caref[ceam de toate. Pe vremea c]nd CindyCrawford era topmodel, existau ;ase ast-fel de manechine care aveau foarte maresucces. ~n prezent, sunt destul de pu\inefete care reu;esc s[ revin[ sezon dup[sezon – multe rezist[ un sezon dup[ carerenun\[. Cele care au continuitate suntextrem de populare pe re\elele de socia-lizare.”

Doutzen depl]nge tendin\a actual[care presupune o conectivitate constant[.„Cum s[-mi ̀ nv[\ copiii s[ nu devin[ de-penden\i de telefoane?” Fiul ei Phyllonare ;ase ani, iar fiica, Myllena, trei. „Fiulmeu m[ `ntreab[ deja el c]nd va puteaavea propriul iPhone?” Dar admite c[tehnologia are ;i avantajele ei. „Le-a oferitmodelelor un mediu `n care se pot ex-prima< po\i avea o opinie, s[ mobilizezi

lumea ;i s[ atragi aten\ia asupra unorchestiuni f[r[ prea mult efort. Ne putemutiliza puterea ;i influen\a `ntr-un scopnobil.”

Un astfel de proiect de suflet, ̀ n careeste implicat[ Kroes, se nume;te #Kno-tOnMyPlanet, care atrage aten\ia ;istr]nge fonduri pentru a proteja elefan\iiafla\i `n pericol de dispari\ie. Inspirat[de o c[l[torie `n Samburu National Re-serve din Kenya, `n timpul c[reia Dout-zen a fost martor[ la efectele devastatoareale braconajului, organiza\ia `;i aniver-seaz[ primul an de existen\[ `n aceast[lun[ prin intermediul unei colabor[ri cuTiffany & Co. (care va dona profiturilecolec\iei de bijuterii „Save the Wild” pen-tru Fondul Elephant Crisis), urm]nd capiesele s[ fie purtate de o serie de prietenecelebre ale lui Doutzen, printre care seafl[ manechinele Cara Delevigne, JoanSmalls ;i Candice Swanepoel. „~ntot-deauna m-am `ntrebat ce a; putea facepentru binele planetei. Acum mi-amg[sit \elul.”

Dragostea ei pentru conservarea na-turii nu a ap[rut din neant. „Copil fiind,mi-am dorit s[ m[ mut `n Borneo ;i s[muncesc cu urangutani. Nu am v[zut ni-ciodat[ reviste de mod[ `n copil[rie fi-indc[ p[rin\ii mei citeau doar ziare.” Ma-ma ei evit[ tot ce ̀ nseamn[ cultura mediade acum. Copil[ria petrecut[ `n satulEastermar sun[ idilic. „P[rin\ii meiaveau o gr[din[ de legume, din care nehr[neam cu de toate. Iar vacan\ele ̀ n fa-

milie le f[ceam `n Fran\a, unde c[l[to-ream cu ma;ina, ̀ nchiriam o cas[ ;i mer-geam `n drume\ii.”

Muzica a fost cea care a inspirat-o peDoutzen, la 17 ani, s[ trimit[ `n secretni;te poze de-ale ei la o agen\ie de mo-deling din Amsterdam. „Am v[zut co-perta unui CD cu Jennifer Lopez, ̀ n carear[ta at]t de elegant[, ;i mi-am dorit ;ieu s[ ar[t a;a.” Un an mai t]rziu, dup[ cefusese doar o singur[ dat[ ̀ n Amsterdam,;i nu auzise niciodat[ de Victoria’s Secret,ateriza la New York singur[.

Traiul al[turi de alte cinci modele as-pirante, ̀ n Meatpacking District din NewYork, a reprezentat ̀ nceputul carierei sale`n mod[. „Eram singur[ ;i `mi era dorde cas[”, ̀ ;i aminte;te ea. „Ca model, e;tiaruncat[ ̀ ntr-o lume dur[. E;ti apreciat[doar pentru `nf[\i;area ta ;i trebuie s[`nve\i s[ nu iei acest lucru la modul per-sonal.”

La ̀ nceput, Doutzen era ̀ n mod con-stant respins[ deoarece era considerat[„prea frumoas[”. „Era perioada look-uluiheroin-chic, iar eu ar[tam prea comer-cial. Eram pu\in mai `mplinit[ fizic fa\[de celelalte manechine. Probabil a; fi fostmai potrivit[ pentru perioada anilor ’90.”A trecut ;i ea prin presiunea de a fi maislab[? „Da, ;i a fost dificil. Dar le-amspus celor de la agen\ie c[ nu eram dis-pus[ s[ fac asta ;i c[ trebuiau s[ m[ ac-cepte a;a cum eram. Nu aveam de g]nds[ m[ `nfometez pentru a sl[bi. ~n modironic, acum sunt mai slab[ dec]t eram

`n urm[ cu zece ani. Dup[ cele dou[na;teri, corpul meu s-a schimbat.”

S-a f[cut remarcat[ odat[ cu apari\ia`ntr-un pictorial pentru „Vogue Italia”,ocazie cu care a fost fotografiat[ de Ste-ven Meisel. „Oamenii au `nceput s[ m[plac[ dintr-odat[ ;i nu ̀ n\elegeam de ce.Eram at]t de naiv[!” Debutul ;i l-a f[cutla prezentarea Victoria’s Secret din 2005,al[turi de Heidi Klum, Tyra Banks ;iAdriana Lima. „A fost ̀ ntotdeauna spec-tacolul meu preferat. Este unicul moment`n care fotomodelul prime;te recunoa;te-rea imediat. Compar prezentarea VS cuocupa\ia de DJ a so\ului meu – apari pescen[ ;i oamenii reac\ioneaz[ imediat.Este mult[ adrenalin[ la mijloc.”

Urm[toarea etap[ din via\a ei se con-centreaz[ tot pe reprezenta\ie, Kroes fi-ind interesat[ de actorie. Astfel, la `nce-putul anului a interpretat rolul uneilupt[toare ̀ n produc\ia de succes „Won-der Woman”. „Procesul de tranzi\ie din-tre modeling ;i actorie este unul lent.Cred c[ singura care a avut succes `nacest sens este Cara Delevigne. Majori-tatea rolurilor care mi se ofer[ sunt fe-meia cu care b[rbatul ̀ ;i ̀ n;al[ so\ia. A;ac[ sunt multe refuzuri. Nu vreau s[ fiudoar fata dr[gu\[ din film.” Singurul fo-tomodel care a ap[rut pe copertele a pa-tru edi\ii interna\ionale „Vogue” de sep-tembrie `n acela;i an `;i dore;te s[reu;easc[ `n continuare s[-;i `mpart[timpul cu succes `ntre familie ;i noileprovoc[ri din via\a ei.

Doutzen Kroes, zei\a din Olanda

s`n`tate & frumuse]e - informaţia zilei · arheologii au descoperit dovezi fascinante privind...

Documents