s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · 2 informa ia de duminic / 27 mai 2018 ~n punctul...

Ioan Maniu (născut la 10 septembrie 1833, Bădăcin— decedat 4 noiembrie 1895, Bădăcin)

Spectacolul magic al iubirii oarbe< “Visul unei nop\i de var[”

Un lucru mai puțin știut despre Mihail Vida este faptul căa avut preocupări de culegere a folclorului codrenesc. El a pu-blicat povestea Cum a câştigat Toderuca raiul (Poveste dinpopor din Sătmar, de sub Codru) în două numere ale revisteiorădene „Familia” (an XXXIV, nr. 8, 22 febr./6 martie 1898,pp. 85-86> nr. 9, pp. 102-103), condusă de Iosif Vulcan. Însemn de omagiu reproducem astăzi povestea codrenească cu-

leasă de către părintele Mihail Vida, și pentru că nu sunt foartemulte creații de acest gen apărute de-a lungul vremii în folclo-ristica românească. De notat că întâmplarea a făcut ca primadintre cele două părți ale poveștii să încadreze în revista oră-deană portretul prințului moștenitor Ferdinand, cel care aveasă devină făuritorul Marii Uniri.

~n punctul cel mai înalt al destinului s[u MihaiViteazul era intitulat, `ntr-un hrisov emis la 27 mai1600, “Domn al Ț[rii Rom]nești, Ardealului șiMoldovei” ;i tot atunci a fost realizat și sigiliul pe carefigureaz[ cele trei Ț[ri Rom]ne surori. Pentru mult[vreme i s-a mai spus ;i Mihai P[tra;cu, fiul voievoduluiP[tra;cu cel Bun (;i,implicit, frate aldomnitorului PetruCercel), atribuindu-i-se, ̀ n mod eronat, ofilia\ie nobil[ care s[`i legitimeze prezen\ape tron. O cronic[polon[ `l prezint[ cafiind negustor de vite,`n timp ce o altaspaniol[ ̀ l arat[ ca peun comerciant debijuterii.

Mihai Viteazul confirma la 27 mai 1600 unirea

|[rilor Rom]ne

Ioan Maniu, un patriot de la care fiul s[u Iuliu a înv[\at

dragostea de \ar[

Ioana Cheregi, Raluca Mara ;i Alina Negrău în prima scenă a noului spectacoldupă textul clasic al lui Shakespeare PAGINA 9

Tudor Pamfile (op. cit., pp. 21-33) arată că sâmbătăseara, înainte de Rusalii, „flăcăii se duc pe la vii ori pe lapăduri, unde taie nuiele mari şi frumoase de tei”, cu careîmpodobesc întreaga gospodărie. Rămurelele de tei suntaşezate cu mare grijă la icoane, iar afară sunt puse la fe-restre şi sub streşini. De asemenea, românii duc ramuride tei la sfânta biserică şi le aştern în faţa icoanei MaiciiDomnului> după Sfânta Liturghie, preotul ia aceste mlădiţeşi le dăruieşte fiecărui creştin care vine să ia anafură(prescură). Mlădiţele sunt duse acasă şi puse la icoane,precum salcia de la Florii.

PAGINA 10

PAGINA 2PAGINA 4

Efectul Meghan Markle afăcut să crească vânzările debijuterii din aur galben dinStatele Unite, în primultrimestru, iar bijutierii spun căsunt aşteptate noi creşteri,transmite Reuters. Primele trei luni ale anuluiau fost cel mai bun trimestrupentru cererea de bijuterii dinaur din Statele Unite de după2009, potrivit ConsiliuluiMondial al Aurului.Comercianţii spun că acestlucru se datorează, şi nu înmică măsură, fascinaţieipublicului pentru actriţaamericancă Meghan Markle,care a fost logodită dinnoiembrie 2017 cu prinţulHarry al Marii Britanii, cu cares-a căsătorit sâmbăta trecută. Meghan, acum ducesă deSussex, preferă aurul galben. ”În jurul acelei date (alogodnei) am început săobservăm vânzări mai mari deaur galben, iar în ultimele douăluni creşterea a fost şi maimare. Vânzările de bijuterii dinaur galben au crescut cu 30%în acest an”, a declarat DavidBorochov, de la firma R&RJewelers din New York.

Opt femei îl acuză pe actorulMorgan Freeman de hărţuiresexuală şi verbală, notează eGuardian. Morgan Freeman le-ar fi supus pe respectivele femeihărţuirii sexuale şi verbale peplatourile de filmare, dar şi lacompania sa de producţieRevelations Entertainment.Acestea susţin că actorul făceaadesea remarci nepotrivitelegate de felul în care arătau. Una dintre femei susţine căîn vara anului 2015, când alucrat ca asistent de producţiepe platoul de filmare al comediei“Going in Style”, a experimentatluni întregi de hărţuire dinpartea lui Morgan Freeman,acuzând că actorul a atins-o fărăpermisiunea ei şi a comentatadesea cu privire la felul în carearăta şi cum se îmbrăca. Aceastapovesteşte< Freeman "tot încercasă-mi ridice fusta şi m-a întrebatdacă port lenjerie intimă". AlanArkin, co-star al filmului, i-ar ficerut lui Freeman să înceteze."Morgan s-a speriat şi nu a maiştiut ce să spună", îşi aminteşteaceasta. În urma acuzaţiilor, MorganFreeman a spus într-o declaraţiede presă< "Oricine mă cunoaştesau a lucrat cu mine ştie că nusunt o persoană care ar jigniintenţionat sau care ar face pecineva să se simtă incomod. Îmicer scuze faţă de oricine s-asimţit nerespectat sau incomod- nu a fost intenţia mea."

Meghan Marklecre;te v]nz[rile

bijuteriilor din aur

Mihail Vida, un intelectual n[scut în Codru ;i dedicat acestuia

Crengile de tei sfin\ite de Rusalii ap[r[ casa

de vreme rea

S`n`tate Frumuse]e&Zece trucuri pentru a nu renun\a la diet[

Înviorare fizic[ ;i intelectual[< tratament 100% natural garantat

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XVI Nr. 784 Duminic[ 27 mai 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

PAGINA 3Iuliu Maniu (născut 8 ianuarie 1873, Bădăcin –decedat 5 februarie 1953, Sighetu Marmației)

Descoper[ cele mai în vog[ modele de ochelari de soare din aceast[ var[

:i Morgan Freemaneste acuzat de

h[r\uire sexual[

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/27 mai 2018

~n punctul cel mai înalt al des-tinului s[u Mihai Viteazul era in-titulat, `ntr-un hrisov emis la 27mai 1600, “Domn al Ț[riiRom]nești, Ardealului și Moldo-vei” ;i tot atunci a fost realizat șisigiliul pe care figureaz[ cele treiȚ[ri Rom]ne surori.

Pentru mult[ vreme i s-a mai spus;i Mihai P[tra;cu, fiul voievoduluiP[tra;cu cel Bun (;i, implicit, frate aldomnitorului Petru Cercel), atribuin-du-i-se, ̀ n mod eronat, o filia\ie nobil[care s[ ì legitimeze prezen\a pe tron.O cronic[ polon[ `l prezint[ ca fiindnegustor de vite, `n timp ce o alta spa-niol[ `l arat[ ca pe un comerciant debijuterii. Al[turi de influentul s[uunchi Iane Cantacuzino, zis ;i Epirotul,Mihai ̀ ncepe o fulminant[ ascensiunepe scara social[. ~n 1590 este numitmare stolnic, pentru ca dup[ al\i doiani, ̀ n 1592, s[ devin[ mare postelnic.Mai trec c]teva luni ;i ambi\iosul t]n[reste numit mare ag[. Sub domnia luiAlexandru cel R[u (1592-1593), Mihaidevine ban al Olteniei.

Rebeliunea `mpotriva turcilor

Sumele pe care Mihai le ofer[ sul-tanului ;i nobililor turci sunt fabuloase,el fiind nevoit s[ cheltuie aproape totce agonisise ;i chiar s[ `mprumute su-me exorbitante. Astfel, `n octombrie1593, noul domnitor al Valahiei intr[`n Bucure;ti `nso\it de un alai de cre-ditori dornici s[ ̀ ;i recupereze c]t mairepede investi\ia ;i dob]nzile aferente.

La 13 noiembrie 1594, la doar unan dup[ ̀ nsc[unarea sa, Mihai cheam[to\i creditorii la vistieria domneasc[pentru a "`ncheia socotelile". Tunurilelovesc `n plin `n mul\imea celor adu-na\i s[ ̀ ;i primeasc[ banii. Supravie\ui-torii sunt masacra\i de armata dom-neasc[. A urmat `ntreaga garnizoan[turceasc[ din Bucure;ti, `n frunte cuemirul. ~n Moldova, Aron Vod[m[cel[rea to\i otomanii din Ia;i ;id[dea semnul unei r[scoale generale`n cele dou[ \[ri rom]ne. R[scoale por-nesc peste tot ;i era evident c[ sultanulnu va tolera o atare stare de fapt. ~;itrimite armata peste Dun[re, iar cioc-nirea are loc la C[lug[reni.

La 13/23 august 1595, valahii `;i`ncep ofensiva. Primul lor atac are da-rul de a ì duce pana aproape de cor-turile turcilor, dar contraofensiva ie-nicerilor ̀ i face s[ se retrag[. Mihai ale-ge sa puna totul in joc. ~n frunteaosta;ilor r[ma;i el se regrupeaz[ ;i por-ne;te un contraatac fulger[tor. Dou[pa;ale sunt ucise chiar de c[tre dom-nitor, `n timp ce deta;amentul ungu-resc decide s[ loveasc[ din flanc. Totulse transform[ `ntr-o retragere dezor-ganizat[, Sinan Pa;a fiind la un pas dea-;i pierde via\a ̀ n tumultul de oamenisi animale. Totu;i, la 7 ianuarie 1597,Pasa Hasan din Belgrad ̀ i confirm[ luiMihai c[ vasalitatea sa fusese acceptat[de sultan "p]n[ la sf]r;itul zilelor sale",totul `n schimbul unui tribut consis-tent.

Primul pas< Transilvania

Viteazul de pe tronul Munteniei nurenun\[ la ideea luptei antiotomane.El ̀ ncheie un tratat de alian\[ ;i cu im-

perialii lui Rudolf al II-lea, ~ntre timp,schimb[torul principe Sigismund Bat-hory accept[ s[ predea puterea impe-rialilor `n schimbul a dou[ ducate `nSilezia (1598). Dup[ doar c]teva lunise proclam[ din nou principe.P[r[se;te ̀ ns[ pentru a doua oar[ dom-nia, l[s]nd `n loc pe v[rul s[u, cardi-nalul Andrei Bathory, un protejat alpolonilor, alia\ii turcilor. Sus\inut deRudolf al II-lea ;i de generalul acestuia,albanezul Giorgio Basta, Mihaiprime;te acceptul de a lupta ̀ mpotrivalui Bathory.

La 5 octombrie 1599, Mihaip[trunde `n Ardeal prin pasulBuz[ului. ~n acela;i timp, pe Olt, o alt[armat[ muntean[ condus[ de fra\ii Bu-ze;ti ;i Baba Novac venea `n ajutoruldomnitorului. Jonc\iunea s-a f[cut la16 octombrie `n satul :elimb[r, iar ar-mata lui Mihai, mare parte format[ dinmercenari, secui, valahi ;i haiduci bal-canici, num[ra aproape 20.000 de oa-meni. Andrei Bathory ì opunea unnum[r egal de ostasi. Primul atac estedat de neobositul Baba Novac, urmatimediat de un contraatac al armateicardinalului. Valahii se repliaz[ ;i atac[din nou, dar sunt respin;i pentru a do-ua oar[ ;i se p[rea c[ vor pierde. Mihai,la fel ca la C[lug[reni, intr[ personal`n lupt[, `n fruntea propriei armate,moment care decide sor\ii b[t[liei,transform]nd `nfr]ngerea iminent[`ntr-o victorie r[sun[toare. Andrei Bat-hory alege s[ fug[, dar este prins desecui ;i decapitat ̀ n coliba unui t[ietorde lemne.

La 1 noiembrie 1599, Mihaip[trundea ̀ n Alba Iulia asemenea unuimare ̀ nving[tor. Ardealul se afla la pi-

cioarele sale. Nu mai r[m]nea dec]tMoldova.

Pasul final< Moldova

Mihai Viteazul inten\ionase cuce-rirea Moldovei ̀ nc[ din anul 1597, doardemersurile lui Sigismund Bathoryf[c]nd ca aceast[ campanie s[ fieam]nat[. La motivele ini\iale, care`nsemnau sl[birea influen\ei turce;ti;i evitarea unui atac direct asupra Ar-dealului din Moldova, se ad[uga ;i uravoievodului fa\[ de Ieremia Movil[, celcare `ncercase `n repetate r]nduri s[ `lucid[ pe Mihai "cu otrav[ sau printr[dare", pentru a pune pe tronul Va-lahiei pe fratele s[u, Simion Movil[.Era, `ns[, o decizie grea. Polonia nudorea ca Moldova s[ ias[ de sub sferaei de influen\[ ;i ar fi luptat `mpotrivalui Mihai.

Valahul `;i asum[, totu;i, riscurile;i p[trunde, ̀ n prim[vara anului 1600,prin pasul Oituz, in`fruntea a 17.600de oameni la care se adaug[, spre sur-prinderea lui Ieremia Movil[, un con-tingent de 2.000 de moldoveni. Cam-pania este fulger[toare. La 10 mai Mi-hai ocupa Bac[ul, la 11 mai Romanul,iar polonezii pierd lupta `n mod deza-struos. Cetatea Neam\ului ;i Suceavase predau f[r[ lupt[ `n fa\a lui MihaiViteazul. Urmeaz[ b[t[lia din fa\aCet[\ii Hotinului, unde Ieremia Movil[este ̀ nvins ;i scap[ cu fuga peste Nistru.Nu trecuser[ nici trei s[pt]m]ni ;i Mi-hai Viteazul st[p]nea ;i Moldova.

Mihai `nsu;i se intitula în 27 mai1600 "Io Mihai voievod, din mila luiDumnezeu, domn al |[rii Rom]ne;ti,al Ardealului ;i a toat[ |ara Moldovei".

Rom]nii st[p]neau din Maramure;p]n[ la Dun[re ;i de la Nistru p]n[ `nBanat.

Imaginea istoric[

Această unificare efemeră a aprinsadmiraţia, dar şi imaginaţia istoricilorsau pasionaţilor de istorie din secolulal XIX-lea. Mihai Viteazul este descrisca un erou naţional, unificator şi unpurtător medieval al ideii de uniunenaţională. ”El voi a-şi crea o patrie ma-re cât ţine pământul românesc”, scriaBălcescu în ”Românii supt Mihai Vo-ievod Viteazul“. Totodată acesta precizacă aceasta era idealul voievozilor ro-mâni dintotdeauna. Ideea a fost prea-luată, continuată şi cimentată până as-tăzi în conştiinţa românească.

O serie de istorici arată însă că Mi-hai Viteazul nu a fost decât un voievodrăzboinic, vizionar, este adevărat, darcare a dorit să cucerească Transilvaniaşi Moldova din raţiuni politice şi nunaţionale. Mai precis, atât Transilvania,cât şi Moldova se îndepărtaseră dealianţa cu ”Liga Sfântă“ şi pactizau cuturcii, lucru care pereclita chiar soartavoievodului. ”Mihai a cucerit Ardealulşi Moldova, nu din cauza caracteruluilor românesc, ci pentru că se depărta-seră de la unirea încheiată între ele pen-tru a lupta cu turcii. El a restabilitaceastă unitate a Ligii încheiate în 1594,ideea politică ce l-a călăuzit a fost aceeaa unităţii pe temei de cruciadă. Deaceea nu l-a preocupat unitatea politi-că, a fost domn peste trei ţări, cugraniţele lor, cu guvernele lor deosebi-te”, scria P. P. Panaitescu în “Mihai Vi-teazul”.

Constantin-Grigore Dumitrescu,cunoscut ca Ticu Dumitrescu (27 mai1928 - d. 5 decembrie 2008), om politicromân, a fost deținut politic, fost senatorde orientare creștin-democrată (PNȚ-CD), președinte al Asociației FoștilorDeținuți Politici din România, inițiato-rul Legii Deconspirării Securității și alLegii Lustrației, proiecte vehement con-testate de cei vizați. Din 1990 a fostmembru al CPUN, senator în două le-gislaturi (1992-1996 și 1996-2000), pre-ședinte al Asociației Naționale a FoștilorDeținuți Politici din România - AFDPR- din 1990 și Președinte al Uniunii In-ternaționale a Foștilor Deținuți Politici(1991-1999). A fost membru al Consi-liului Național de Studiere a ArhivelorSecurității (CNSAS) din anul 2006.

A fost eliminat din Facultatea deDrept înainte de a fi arestat de Securitateși condamnat ca deținut politic la anigrei de închisoare. După eliberare, lacererea sa de a continua studiile univer-sitare, Ministerul Învățământului, într-o comunicare oficială, îi respinge soli-citarea.

A urmat destinul familiei sale în lup-ta împotriva comunismului, fiind ares-tat în repetate rânduri de Siguranța șiJandarmeria comunistă pe când era eleval Liceului “Sfinții Petru și Pavel” dinPloiești, colaborator apropiat al profe-sorului Virgil Șerbănescu, liderul Par-tidului Național Țărănesc pe județulPrahova, sau student (1945-1948). Dupăeliminarea din facultate, urmărit de Se-curitate, devine fugar, pentru ca în 1949să fie arestat și apoi condamnat ca deți-nut politic, pentru “uneltire contra or-dinii sociale”. Eliberat în 1953 cu domi-ciliu obligatoriu, este rearestat în 1958și condamnat la 23 de ani de muncă sil-nică pentru crima de uneltire. În 1962i se comută pedeapsa la 6 ani închisoarecorecțională. A supraviețuit detențieidin închisorile și lagărele de exterminarecomuniste, fiind eliberat în 1964, odatăcu grațierea unei părți a deținuților po-litici din România.

În închisorile comuniste a avut o ati-tudine demnă, refuzând reeducarea șiobediența față de exigențele impuse înspațiul concentraționar românesc, dis-tingându-se aici epocile în care a fostdeținut în Zarca Aiudului, la Botoșaniși Văcărești.

A lucrat pe diferite șantiere forestieredin Munții Cernei, Munții Bucegi, Mun-ții Oituz și Munții Vrancei. A prestat di-ferite munci (șef echipă, muncitor, func-ționar tehnic). După 1970 a devenit șefulunui mic șantier de construcții forestieredin Vrancea.

S-a afirmat în activitatea PNȚCDdupă 1990, fiind prieten apropiat al luiCorneliu Coposu.

90 de ani de lana;terea lui Ticu

Dumitrescu

EVENIMENTAceastă unificare efemeră a aprins admiraţia, dar şi imaginaţia istoricilor sau pasionaţilor de

istorie din secolul al XIX-lea. Mihai Viteazul este descris ca un erou naţional, unificator şi unpurtător medieval al ideii de uniune naţională. ”El voi a-şi crea o patrie mare cât ţine pământulromânesc”, scria Bălcescu în ”Românii supt Mihai Voievod Viteazul“.

“Nu l-a preocupat unitatea politică, a fost domn peste trei ţări, cu graniţele lor, cu guvernele lor deosebite”, scria P. P. Pa-naitescu în “Mihai Viteazul”

Mihai Viteazul confirma la 27 mai 1600 unirea |[rilor Rom]ne

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

27 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEIoan Maniu, tatăl marelui om politic Iuliu Maniu, a avut o viață extrem de grea, dar în același

timp plină de succese. S-a născut la 10 septembrie 1833 în localitatea Bădăcin. Tatăl său TeodorManiu era descendent dintr-o familie nobiliară, cu diplomă de la Leopold I din 15 martie 1700,primită pentru merite militare.

Printre documentele deosebitde prețioase păstrate de MuzeulJudețean Satu Mare se numără și64 de scrisori trimise de diferitepersonalități din Transilvania luiAlimpiu Barbuloviciu, vicar gre-co-catolic al Silvaniei între 1873-1913.

Acesta era născut în localitatea Chi-lioara din Sălaj în anul 1843. Studiile șile-a făcut la Șimleu, Cluj, Tirnavia și Bu-dapesta. În anul 1858 a fost dispus preotîn Ortelec, în 1859 în Bocșa (jud. Cluj),unde deja în 1860 devine protopop ladoar 26 de ani. În anul 1873 este numitde episcopul Mihail Pavel, cu care va păs-tra o legătură strânsă, vicar al Silvaniei,cu sediul la Șimleu.

Abia în 14 mai 1874 s-a stabilit laȘimleu și aceasta s-a întâmplat din cauzastării deplorabile în care se găseau caseleși acareturile parohiale din Șimleu. Prin-tre corespondenții lui s-au numărat maripersonalități românești transilvănene<George Barițiu, dr. Vasile Lucaciu, Dr.Ioan Rațiu, dr. George Pop de Băsești,Ioan Micu Moldovan, Alexandru Sterca– Șuluțiu, episcopii Mihail Pavel, IoanSzabo și alții.

În cele ce urmează ne vom ocupa decele 6 scrisori pe care Ioan Maniu le-aadresat lui Alimpiu Barbulovici, acesteafiind doar o mică parte din corespon-dența dintre cei doi.

Sprijin din partea unchiului Simion Bărnuțiu

Ioan Maniu, tatăl marelui om politicIuliu Maniu, a avut o viață extrem degrea, dar în același timp plină de succese.S-a născut la 10 septembrie 1833 în lo-calitatea Bădăcin. Tatăl său Teodor Ma-niu era descendent dintr-o familie nobi-liară, cu diplomă de la Leopold I din 15martie 1700, primită pentru merite mi-litare. Mama lui Ileana era sora mareluiSimeon Bărnuțiu. Din păcate, Ioan Ma-niu rămâne fără ambii părinți (în 1835moare tatăl, iar în 1853 mama). Studiileși le face și datorită sprijinului avut dinpartea unchiului său, Simion Bărnuțiucare l-a ajutat până la obținerea docto-ratului în drept. Trebuie menționat că afost student atât la Budapesta cât și laViena, doctorandul luându-l la Budapes-ta în anul1861. Din anul următor, 1862ocupă postul de asesor la Tribunalul Co-mitatului Crasna, luându-și în anul 1863și cezura de avocat. Este numit judecătorla Tribunalul din Șimleu și în 1876 a fosttransferat la Zalău unde a funcționat pâ-nă în anul 1891 când s-a pensionat.

În anul 1865 s-a căsătorit cu ClaraCoroianu, fiica vicarului Demetriu Co-roianu, fost preot și protopop în Craido-rolț. Acesta era născut în anul 1814 și afost căsătorit cu o nepoată a lui GrigorePop, protopopul din Craidorolț, de la ca-re va prelua funcția de protopop pe careo va exercita între anii 1843-1852 cândeste numit vicar al Silvaniei.

Familia Maniu a avut mai mulți copii<Scipio (decedat la 8 ani)> Cassiu (27 iulie1867-1943), fost avocat, publicist și pro-fesor universitar de drept la Cluj> Elena,măritată cu Ioan Pop, vicar foraneu laNăsăud> Iuliu ( n. 8 ianuarie 1873, Bădă-cin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Mar-mației)> Sabina (decedată la 22 ani)> Ioan(decedat la 7 luni)> Cornelia, călugărităsub numele de sora Cecilia> Iulia (dece-dată la 9 luni) și Emilia (decedată la 8luni). (…)

Ioan Maniu a fost o personalitate ex-trem de puternică, dar care din păcate

este puțin cunoscută. Au apărut puținearticole care pun în evidență omul de-osebit care a fost Ioan Maniu. S-a publicatpână acum corespondenţa lui cu SimionBărnuţiu (în anul 1929), cu Ioan MicuMoldovan, coleg de şcoală şi prieten oviaţă. Din corespondenţa cu Ioan MicuMoldovan s-au păstrat aproximativ 60de scrisori trimise de Ioan Maniu şi careastăzi se află la Biblioteca Academiei dinCluj Napoca. (…)

Revenind la cele șase scrisori aflateîn posesia Muzeului Județean Satu Mareele ne prezintă informații prețioase des-pre două personalități cu un impact mareîn partea de vord-vest a Transilvaniei. Înprimul rând putem să remarcăm patrio-tismul extraordinar al lui Ioan Maniu ca-re s-a implicat în toate acțiunile care arfi putut îmbunătăți situația românilor.Astfel în scrisoarea din 24 decembrie1872, expediată din Zalău lui AlimpiuBarbuloviciu își exprima speranța că unnumăr cât mai mare de români vor par-ticipa la adunarea menită să aleagă ofi-cialii județului Crasna< „...ar fi foarte delipsă să se afle aici pre atunci toți cei ca-re-și cunosc datorința.”

Scrisoarea din 15 noiembrie 1873 es-te o pledoarie a lui Maniu pentru ca Bar-buloviciu, care întârzia cu mutarea laȘimleu Silvaniei, să lase deoparte oricealte interese și să vină în mijlocul popu-lației românești din Sălaj< „Tu trebuie săfii un foculariu în mijlocul nostru...Noiaici avem sute de interese și politice șinaționale, ca numaidecît să te afli în mij-locul nostru și să te pui în pozițiune dea drege și conduce trebile așa precum secuvine unui cap. Lași tu deoparte acesteinterese politice-naționale pentru nescaricomodități temporare ?”

Următoarea scrisoare datează din 17ianuarie 1874 și înfățișează un episod tri-st din viața familiei Maniu care a pierdutun copil în acea perioadă< „Spune stima-tei tale soții cele mai cordiale salutări atâtdin parte-mi cât și din partea soției mele.Spune-i că soția mea așteaptă cu multăsete momentul când se vor vedea ca sănu se mai despărțească, ci să rămână pen-tru totdeauna la olaltă și amice și conso-latoare unei alteia în greutățile și sarcinilece le suferă omul în viața asta, mai multplină de dureri decât de fericire, că soția

mea e suferindă și acum mai de 2 săp-tămâni, și tot o pomenește pre iubita tasoție, că se supără mult pentru pierdereapruncului, e neconsolabilă cu atât maivârtos că acum e tot singură acasă, de-părtându-se tată-său de aici.”

Scrisoarea din 19 ianuarie 1874 neînfățișează greutățile materiale cu careera confruntat Ioan Maniu care era ne-voit să împrumute bani de la Barbulovi-ciu ca să-și poată plăti datoriile.

Din scrisoarea din 14 august 1876rezultă în mod clar că Ioan Maniu îm-preună cu familia erau vizitatori frecvențila familia preotului Erdelyi din Tătărești,cumnatul său. În același timp reiese cătrăia modest din leafa pe care o primeade la stat și fără bani nu putea pleca ladrum.

Ultima scrisoare, datând din 16 fe-bruarie 1877, arată implicarea lui Maniuîn treburile publice. În acel an magistra-tul din Șimleu a pus niște dări sporite pecredincioșii greco-catolici din Șimleu înfavoarea școalei comunale din oraș. Ma-niu îl sfătuiește pe Barbuloviciu să ape-leze la Ministerul Învățământului pentruanularea hotărârii magistratului în cazcă acesta nu se va lăsa convins cu argu-mentele legale.

Mai jos vom publica în limita spa-țiului disponibil doar trei scrisori.

Zelau 24.12.1872Frate Alimpie

În zilele trecute când a fost vorba des-pre preparațiunile noastre la viitoareaalegere, a fost luat I. V. Popp sarcina presine că te va înștiința despre cele de lipsă>el precum mi-a spus a și împlinit dato-rința sa, poți cugeta dară că ce mirarem-a cuprins când înțelesei de la o per-soană stimată că tu nu ai știre despre celefăcunde, după cum ai și scris tu> de făcutnu s-a făcut nimic încă, așa dară trebuiesă se facă, ce se va face o vom ști cândvom ține conferință în 26/12 seara amsă te înștiințez numai atâta de cumva I.V. Pop nu te-a înștiințat că alegerile vomține și trei zile, deci dispune așa acasă căpoate trei zile veți rămâne pe aici> tu veitrebui să-ți trimiți ocasiunea (căruța n.n.)acasă, căci aici nu va putea fi atâta timp,pre o noapte însă i-am căpătat eu la unvecin loc, fânul va fi la mine. Pop Teodor

din Ortelec nu are grajd căci a ars ieri di-mineață. Așa dară trage cu căruța numaila mine unde vei fi și în cortelu (gazdăn.n).

Îți trimit lista membrilor din comi-tatul Crasnei și dându-ți-se ocaziunemiercuri în 26 ante de miazăzi fă dispo-zițiune ca membrii să vină, câți nu vomputea veni pre 26 seara, să vină pre a 27negreșit, care nu va putea veni atunci, vi-nă și în 28, căci atunci va fi mai marelipsă de ei. În toată întâmplarea va fi binesă vină măcar pre 9 ore a zilei 27/12, căciatunci se vor efeptui (înfăptui n.n.) ale-gerile celor mai cardinali (importanțin.n) oficiali, dealtmintrelea membrii ro-mâni sunt toți chemați pre 26/12 searala o conferință, cum că această conferințăe de lipsă foarte, oricine poate pricepe,pentru aceea ar fi foarte de lipsă să seafle aici pre atunci toți cei care-și cunoscdatorința.

Fii bun te rog foarte adă și banii cutine și să facem computul (socoteala n.n.)cu vinul, căci am foarte mare lipsă debani, vreau să mă asegneze (amendeze)pentru porție de nu o voi plăti până înultima lunei curente.

Poftindu-ți tot binele și sărutând mâ-na prețuitei tale soții rămân al tău sinceramic, Ioan ManiuP.S. Chiar acum spune și fratele V. Popcă a aflat un grajd mai bun pentru caiităi.

Șimleu 19 ianuarie 1874Iubite frate!

Înainte de a putea expedia epistolaaici aclusă (anexată n.n.) de datul 17/Ianulcurent> am dat de sigiliul care pu-nându-l pre cvitanţiele tale, am şi pututridica banii astăzi la 11 ore ante mezinali(înainte de amiază n.n.). Mă grăbesc darăa te înştiinţa despre asta şi a-ţi şi trimiteştiind că cu (sic!) sete îi vei aştepta şi tuîn timpurile aceste grele. Plata ta e resol-vită de la 21 septembrie 1873, deci pretimpul acesta.• ai căpătat pre o cvitanţă 105 florini, 55creiţari>• pre altă cvitanţă 87 florini, 50 creiţari>• pre a 3 cvitanţă 29 florini, 17 creiţari>

Suma 222 florini, 22 creiţari. Adică o sumă foarte rotundă de două

cente douăzeci şi doi florini şi 22 creiţari>

valută austriacă, din care sumă îţi şi acludaici 160 florini> zi una sută şaizeci florinivalută austriacă> restul de 62 florini 22creiţari, şaizeci şi doi florini 22 creiţarimi-am luat permisiunea a-i reţine pre 4-5 zile, că se dezbat niște chitanţe de lasocietatea de securitate „Anker” care mile-a trimis, pre lângă „postnachname”,aceasta nu suferă amânare iar un debitor(datornic n.n.) al meu de la care chiaraştept suma aceasta, de o săptămână în-coace încă nu se mai arată, iară eu nuprea am timp să alerg în dreapta şi-nstânga după bani împrumut. Deci, ru-gându-mă de iertare pentru astă cutezaremă rog totodată să nu fiu acuzat şi con-damnat că a-şi fi abuzat cu încredereacollocată (investită n.n.) în mine!!

Dându-mi astăzi plata ta cea dintâiu,mi-au dat respectivul oficiu şi un Zah-lungsbogen (fizetési iv), acesta nu ţi-l tri-mit acum căci tu şi aşa ai să vii aici şiatunci scoţându-ţi plata ce-ți obvine (cu-vine n.n.) pre ianuar 1874, vei avea lipsăde el. Din acest document te vei convingecă salariul s-a solvit astăzi şi în suma maisus arătată.

Spesele timbrului sunt 1 florin 8creiţari> aceste, precum şi cele ale portuluise vor sustrage (scădea n.n) din suma cepre cum zisei va urma peste câteva zile.

Fă ceva ca să poţi veni şi până la Şim-leu când vei avea pertractare (înfăţişaren.n.) la Zalău. Sărutându-te frăţeşte ră-mân al tău sincer frate şi amic, Ioane Ma-niu

Zalău 14 august 1876Frate și amice Alimpe!

Nu lua în nume de rău că numaiacum își răspund la mult prețuitele taleepistole, scuză-mă pentru această întâr-ziere, am avut multe de toate și de o parteam sperat ca scrisoarea mea va devenisuperfluă prin mergerea mea încă în pri-mele zile ale lui august la Șimleu, împre-jurările însă au hotărât altmintrele,căcieu absentând mult din colegiul meu, numi-am căpătat concediu și apoi vorbindcea dreaptă deși-mi căpătam concediulpână nu mi-am căpătat rebonificarea(plata n.n.) speselor de la minister tot numă puteam depărta, căci a pleca de acasăfără bani nu e consult, acum spesele(cheltuielile n.n.) transmutării mele laZalău le-am căpătat, sper ca mâine – poi-mâine îmi voi căpăta și concediu și voimerge la Șimleu, se poate însă că numaidupă ce voi veni de la Tătărești de la cum-nata Lucreția, căci cumnatul Sabin e lamine și voia dânsului și a socrului meue ca să mergem numaidecât la Lucreția>pruncul se grăbește căci trebuie să mear-gă la școală, pentru aceea nu pot întârziapre la Șimleu și Bădăcin până când voireîntoarce. Scopul meu e ca pre 17 lunacurentă să fiu în Bădăcin, unde am ordi-nat (comandat n.n.) ca căruța (sic!) luiVajda din Halmosd să vină, deci te rogfoarte, cheamă pre Dumitru la tine șispune-i ca să vorbească cu soră-mea dinBădăcin, relativ la venirea căruței la dân-șii, să grijească de cai și de cumva pre a17 nu a-și ajunge la Bădăcin, să așteptecă pre 18 desigur voi ajunge la ei, de undevoi pleca la Tătărești. (...)

Relativ la una întrebare din prima șila alta din a doua epistolă-ți îndreptatăcătre mine de când sum (sunt n.n) aici,concede-mi (permite-mi n.n.) să-ți răs-pund cu grai viu cu proxima ocasiunecând vom conveni, acum nu e spațiul,nici timpul nu mă iartă. Spune salutaremult prețuitei tale familii de la toți ai mei,pre tine sărutându-te frățește rămân altău sincer amic, Ioan Maniu.

Prof. Mihaela Sălceanu,Muzeul Județean Satu Mare

Familia Maniu< de la st]nga spre dreapta< Elena, Clara Manlu, Sabina, Ioan, Iuliu Maniu, loan Maniu, Casiu

Ioan Maniu, un patriot de la care fiul s[u Iuliu a `nv[\at dragostea de \ar[


FOLCLOR

Cum a câştigat Toderuca raiul?(Poveste din popor din Sătmar de subCodru)

Foarte de mult, când încă umbla Isuspe pământ, s-a întâmplat, că umblândDânsul cu învăţăceii săi prin oraşe şi sate,ca să cunoască credinţa oamenilor, au în-serat în un sat. Şi fiindcă în răsărit, adecăpre unde umbla Domnul, - pe cum suntde calde zilele, aşa sunt de reci nopţile, afost deci silit Isus şi învăţăceii săi, ca să-şi caute sălaş la oarecare casă> deoarecenu au putut să petreacă noaptea afară subcerul deschis. Satul însă în care înnopta-seră avea numai o uliţă> adecă satul stăteanumai din două rânduri de căşi. Isus aşadară cum a ajuns în sat, a şi trimis pe Sân-Petru la casa cea dintâi să ceară sălaş, dargazda căşii fiind foarte rău la inimă nule-a dat sălaş, ci i-a îndrumat la vecinulsău, iar acesta i-a mânat la celălalt vecin,acesta apoi i-a trimis la al treilea vecin, șiaşa mai departe până când odată numaică se aflaseră Isus cu învăţăceii săi în ce-lălalt capăt de sat. Bieţii apostoli nu ştiauce să facă de necăjiţi, căci erau foarteobosiţi de drumul cel lung, ce-l făcuserăziua întreagă prin năduşala cea mare> apoiera la cina cea mare vremea, şi ei nu-şicapătă sălaş să doarmă şi să se odihneascăpuţintel.

Era încă o căsuţă, unde încă nu auîncercat să ceară sălaş, dar nici nu preacutezau să ceară, căci auziseră mai înaintecă acolo şede un tălhăroi mare, cu numeleToderuca. Apostolii se îngrozeau să mear-gă la Toderuca să ceară de la el sălaş penoapte, s-a dus deci Însuşi Isus. Însă aaflat uşa încuiată, a bătut deci la fereastră.La baterea ferestrei îndată s-a trezit To-deruca din somn şi un glas nu prea prie-tenos a întrebat, că< „Cine bate la fereastrăaşa târziu, şi cum de cutează să-i conturbesomnul?!”. Isus cu cel mai blând grai i-arăspuns< „Suntem nişte drumari şi ne ru-găm să ne dai sălaş”. „Da câţi sunteţi?”

întrebă Toderuca. „Eu sunt şi 12 soţi aimei” – îi răspunse Isus. Atunci cugetândToderuca că cu oare ce bandă de tălhariare treabă şi temându-se că nu le va dasălaş, vor aprinde casa pe el, le-a răspuns<„Apoi dragii mei, precum vedeţi, casamea e mică şi strâmtă să primească 13oameni pe noapte în sălaş, dar pentruaceea veniţi în lăuntru”. Şi coborându-sedin pat, a mers şi a descuiat uşa. Întrândîn lăuntru Isus cu cei 12 apostoli – toţiînalţi şi tari ca nişte stejari – a dat bineţecum se cade, zicând unul după altul< „Bu-nă seara să vă dee Dumnezeu!”. „Sănătatebună să dee Dumenzeu!” le răspunde To-deruca tremurând, căci când a văzut atâtachip de om băgându-i-se în casă, tot cu-rajul i s-a coborât în pulpe. Toderuca apoi,fiindcă nu şi-a putut aşeza în pat oaspeţiiaceştia mulţi, s-a dus şi a adus o legăturăbună de paie şi le-au aşternut în faţa casei,ca să se poată odihni pe ele oamenii eştiobosiţi. (...)

Nu peste multă vreme iară a grăit Sân-Petru către Isus< „Doamne flămând sunt!”Atunci Isus a poruncit Paraschii, că să sescoale şi să facă ceva de mâncare, căci îiva plăti preţul cum se cade. La ce Părascase şi coborî din pat şi începu la frămân-tarea unei pâine, iar Toderuca până atuncia făcut foc bun pe vatră, de oare-ce nu s-a meritat să încălzească cuptoriul pentruo pâne. Când apoi vatra a fost înfocatăbine, aşa încât da schintei, când a trasjarul în laturi cu vătraiul, Părasca a puspânea în locul focului să se coacă.

Sân-Petru şi ceilalţi învăţăcei abiaaşteptau să se coacă pânea. Odată numaigrăeşte Isus cătră Părasca< „Femeie bună!Scoate acuma pânea, căci va fi coaptă!”„Da cum să fie coaptă aşa iute, că maiadinte o puseiu în locul focului!” răspunsePărasca. „Scoate-o numai, că şciu eu că ecoaptă!” zise Isus. – Părasca scoate decipânea, şi aievea o află coaptă. Atunci Isusa poruncit ca să se taie, adecă să se rumpăpânea în atâtea bucăţi, câţi sunt ei cu toţiicu căseni cu tot, adecă în 1 bucăţi, - dar

pânea era aşa de mică, încât abia a putut-o rumpe Părasca în 15 bucăţi şi câte obucată nu era numai o îmbucătură. Darce să vezi? Cum a rupt Părasca pânea înbucăţi, îndată începură bucăţile a creşteşi precum muşcau câte una din pâine, cuatâta creştea mai tare bucata, şi nu numaică s-au săturat cu toţii, ci pe lângă aceeade la tot insul a mai rămas pâine destu-lă- după ce darăşi s-au hrănit bine, s-auaşezat iarăşi pe aşternut şi au tras un somnbun până în răsăritul soarelui, când apoii-a deşteptat din somn Isus Domnul, casă meargă mai departe. (...)

A întrebat Isus a doua oară de Tode-ruca, că ce pofteşte pentru sălaş şi pentrucină, cugetatu-s-a dară> dar Toderuca seroagă să mai aştepte o ţâră, căci nu s-ahotătât încă să ceară. – Nu peste multăvreme îl întreabă Isus a treia oară. AtunciToderuca a răspuns ,,nu pofteşte altă cedecât un tuţet (duzină, n.n.) de cărţi dejocat> dar alea aşa să fie de frumoase, căcine numai le va vedea, îndată să se punăla joc cu el, şi apoi de dobândit tot el sădobândească. Îi zice Isus< „Bine fătul meu!vei căpăta cărţi de care ai poftit!”. Dupăaceea s-a întors Isus cătră Parasca şi i-azis< „Şi ţie fiică îţi voi împlini dorinţa, cei-o vei avea azi întâia oară!” – După caricuvinte şi-au luat cu toţii rămas bun dela căseni şi au alergat la drum, să meargămai departe.

Părasca însă abia că au ieşit drumariidin casă, îndată a şi început a se îndoi înfăgăduinţa ce i-o făcuse Isus, şi începu ase tângui către Toderuca zicându-i< „Heibărbate! Omul acela ne-a aituit (amăgit)pe noi> ala nu ne va împlini dorinţa înveci!”. „Da cum!” întrebă Toderuca, „doa-ră tu ai şi dorit ceva, şi nu ţi s-a împlinitdorinţa?”. „Ba nu!” răspunse Părasca. „Nod-apoi ce îţi umblă gura, că îndată îţi trago palmă”, răsti Toderuca. Da ştii ce, fe-meie?! Doreşte numai ceva, să vedem nuţi se va împlini dorinţa!”. Apoi nana Pă-rască flămândă fiind, ce să poftească al-tceva decât un cârnaţ bun, care apoi aşasă fie, că în veci să nu treacă, ci pe cât vamuşca din un capăt, pe atâta să se lun-gească celălalt capăt (Fireşte că cârnaţ degâscă a poftit jupâneasa Părască, deoareceîn răsărit nici pe atunci nu mâncau carneşi cardaboşi de porc). Şi ce să vezi? Abiacă a dorit Părasca aceasta, îndata-i mares-a şi aflat cu un cârnaţ de un stângen de

lung carele nu era nici rece – nici fierbinte,nici prea sărat – nici prea piperat, ci cume mai bun de mâncat. Dar fiindcă Părascas-a fost îndoit în făgăduinţa lui Isus, a fostdeci pedepsită prin aceea, că cârnaţul po-menit i-a crescut de nas> şi deoarece do-rinţa Paraschii a fost, că cârnaţul să numai scadă, ci pe cât va tăia din el, pe atâtasă crească, aşa dară nana Părască şi azi arfi cu cârnaţul sub nas, dacă ar mai trăi.După ce s-au săturat badea Toderuca decârnaţ cu boiereasa lui, s-au cam mai dusşi ei la piaţă ca să târguiască, ce Toderucacu bucurie făcu cu atât mai vârtos, căciarmeanul chiar cărţi de jocat vindea, şipre cum ştim de mai nainte, Toderucatocmai de acestea a fost cerută de la Isus.Ce se mai bucura Toderuca, când armea-nul, fără să ceară de la el ceva, îi dădu untuţet frumos de cărţi de jocat, zicându-i<„No iaca Toderucă, mai mult nu ai lipsă,să mai furi, căci cu cărţile acestea, -orişicui le vei arăta, acela îndată te va rugaca să te joci cu el, şi apoi, - tot tu vei do-bândi!”. Aşa s-a şi întâmplat, - că Tode-ruca cum a prins cărţile în mână, s-a şidus în crâşmă să bee o cupă de vin, setosfiind de cârnaţul ce-l mâncase mai nainte,şi îndată ce au văzut cărţile nişte domninădrăgari, cari erau în crâşmă, s-au şi îm-biat la Toderuca ca să se joace cu ei, ceToderuca bucuros împlinea ştiind preabine că numai el poate dobândi cu cărţileacestea. Şi a mai dobândit Toderucă labani, şi a mai dobândit la bani, aşa că abiai-a putut duce acasă el cu Părasca şi cucei unsprezece soţi ai săi, cu cari pânăacolea umbla a jefui. Şi din banii do-bândiţi Toderuca şi-a zidit o curte fru-moasă, ca şi care n-a mai fost încă nici înIerusalim. Ba şi ortacilor săi le-a dat banidestui, aşa că de aci încolo n-au mai avutnici ei trebzuinţă ca să fure şi să jefuiască.(...)

Îndată ce a murit Toderuca, sufletullui a şi mers de-a dreptul la rai, însă ajun-gând acolo a aflat porţile încuiate, a hur-ducat deci la uşă, ca să i-o deschidă. Lace Sân-Petru, la carele stau cheile raiului,îndată a întrebat< „Cine – e la uşă?”. „Eusunt!” răspunde Toderuca, - „tâlhăroiulcel vestit, care v-am dat sălaş şi de cinăcând aţi umblat pe pământ!”. „E, îmi aducaminte de tine!” – zise Sân-Petru cătrăToderuca, - „dar când ţi-am spus să ceriraiul, atunci ai zis că cărţi de jucat trebuie

ţie, nu raiul> aşa dară nu eşti înscris aiciîn protocolul raiului!” – „D-apoi unde sămerg dară, dacă nu-mi daţi loc aicea?” –întrebă Toderuca. „Mergi în iad!” – îi răs-punde Sânm-Petru – „dacă nu ai cerutatunci raiul de la Isus> mergi numai îniad, că acolo sunt toţi ai tăi!”. Deci Tode-ruca n-a avut încotro, s-a dus dară la iad,dar şi acolo a aflat porţile încuiate> însăîndată ce a bătut la uşă, a şi venit un opuide drac, care era la uşa iadului. Acestaapoi întrebă. „Cine e la uşă?”. „Eu sunt,Toderuca, tâlhăroiul cel vestit şi aş vreasă mă joc cu voi de-a cărţile oleacă!” –răspunse Toderuca. La cari cuvinte dră-culeţul a şi început a căuta numele Tode-ruchii în protocolul iadului, dar nicăririnu l-a aflat. Şi fiindcă foarte multă vremel-a cotat, fără ca să-l afle, Toderuca, careera şi altcum iute la fire şi nerăbdător, aa început a pisa cu măciuca în uşa iadului,că o să-l lase în lăuntru, o să-i deie dru-mul, căci el n-are vreme să stea pandurla uşa nimărui. Şi-ntre acestea apoi a sositdracul cel mai mare, adecă mamonul, cumai mulţi ficiori lângă sine, ca să-i arateToderuchii cu cine şi-a făcut el treabă> şicu ochii înfocaţi de mânie a poruncit celuide lângă poartă, să lase în lăuntru pe omulăl de silă> dar venind Toderuca în lăuntrucu cărţile cele de jucat în mână, mamnul,cum a zărit cărţile cele frumoase, a şi că-pătat poftă să se joace oleacă în cărţi, lace Toderuca bucuros se învoieşte. S-a pusdară Toderuca la cărţi cu dracii, şi abia înun pătrar de ceas mai toţi banii dracilori-a dobândit, aşa încât dracii n-au maivoit să se joace în bani de-a cărţile cu To-deruca. Şi Toderuca nici nu s-a prea su-părat pentru aceea, căci nu mai putea su-feri mirosul greoiu al dracilor, dar totuşia mai pus un „vizi” de 13 milioane, draciiînsă n-au avut atâţia bani, deci Toderucale-a dat sfat să pună ei contra, celea 12suflete a ortacilor săi şi a muierii sale, că-rora nici aşa nu le prea iau folosul, - la cedracii cam cu greu, dar totuşi s-au învoit,şi Toderuca apoi şi acest „vizi” l-a dobân-dit. Atunci dracii se mâniară foc pe To-deruca şi prinzându-l de chică l-au izbitafară din iad.

Aşa dară Toderuca nost a câştigat or-tacii şi muierea sa din stăpânirea dracilorşi s-au dus apoi cu ei cu tot la Sân-Petru,ca să-l lase în rai, căci în iad nu-i dau locnici lui nici soţilor săi. Şi acuma a umblatcu mai mult noroc Toderuca, deoarececând a sosit la poarta raiului, şi a bătut săi-o deschidă, era chiar la poartă şi Isus.Deci când a bătut la uşă Toderuca, iarăşia întrebat Sân-Petru că< „Cine-i în poar-tă?”. „Eu sut, Toderuca, tâlhăroiul cel ves-tit, cu cei 12 soţi ai mei, şi ne rugăm să nelaşi în lăuntru!”. Dar Sân-Petru i-a răs-puns ca şi mai nainte, adeca< „Spusu-ţ-am atunci ca să ceri raiul, dar atunci ş-atrebuit, aşa dară nu eşti scris în protocolulraiului!” – „Bine!” zice Toderuca, - „darnici voi nu aţi fost scrişi în protocolulmeu ca să vă dau sălaş şi totuşi v-am dat!”.

Şi auzind Isus cuvintele acestea, în-dată a întrebat de Sân-Petru, că pe cinenu voieşte să lase în rai< „Pe Toderucacela ce a cerut cărţi de jocat, în loc săceară raiul!” – răspunse Sân-Petru. „D-apoi nu l-am înscris eu în protocol?” –întrebă Isus. – „Nu!” – răspunse Sân-Pe-tru. – „Da cum să nu-l fi scris?” – ziseIsus. „Ian caută şi vezi numărul 1!”. Şi înadevăr! Acolo în locul cel dintâi a fostscris Toderuca cu Părasca, - şi cu cei 11ortaci ai săi. (...)

Deci dară Toderuca, tâlhăroiul celvestit, pentru un sălaş şi pentru o cină, aintrat în rai cu toţi ai săi>- aşa-mi povestitaica, iară eu vă povestii domniilor voas-tre.

Michail Vida

Revista “Familia” din 22 februarie 1898 ̀ n care a ap[rut povestea “Cum a câştigatToderuca raiul?”

Mihail Vida a trecut la cele veşnice în 29 aprilie 1918> se numără printre alți patrioți românidin Sătmar, luptători pentru Unire, care nu au apucat să își vadă împlinit idealul, precum AndreiCosma, Antoniu Covaci, Coriolan Ardelean şi Ioan Popiliu.

Una dintre personalitățile dăruiteSătmarului de către Țara Codrului es-te preotul greco-catolic Mihail Vida.S-a născut într-o familie de țărani la21 decembrie 1871 în Stâna, Bolda deSus, cum se numea în acea vreme lo-calitatea codreană. Avea să-și alipeascădestinul de o altă localitate codreană,Hodișa, unde și-a dedicat majoritateacovârșitoare a anilor preoției.

A urmat gimnaziul şi primele treiclase liceale la Liceul Premonstratensdin Oradea, pentru ca ultima clasă deliceu s-o absolve la Beiuş în 1893. Aurmat studiile de teologie la Oradea,Satu Mare și Ungvár (azi Ujgorod, înUcraina), absolvind în 1898. S-a căsă-torit cu Mărioara Mărcuşiu, apoi ur-mând hirotonirea, oficiată la 7 noiem-brie 1898. După hirotonire a lucrat încadrul oficiului episcopal de la Ora-dea. Preoţia a început-o asigurând ad-ministrarea interimară a parohiei Si-titelec de lângă Oradea. Din anul 1901se reîntoarce aproape de meleagurilenatale, fiind administrator parohialîn Hodişa şi filia Socond. Va activa înlupta naţională, fiind ales în 31 august1909 ca membru în Comitetul cercualCărăşeu al Partidului Național Ro-mân. În 1910 a sprijinit candidaturapolitică a pr. Constantin Lucaciu. Afost unul dintre „astriștii” de frunteai Sătmarului, în 1913 făcând partedin comitetul director al Despărță-mântului Sătmar-Ugocea. În 1913, cuocazia sfințirii clopotelor bisericii dinHodișa, donate de către hodișenii emi-grați în America, a scris două articoleîn publicația „Unirea” din Blaj. Săr-

bătoarea sfințirii clopotelor a prilejuitși săvârșirea unui parastas pentru Au-rel Vlaicu, decedat în acele zile.

Un lucru mai puțin știut despreMihail Vida este faptul că a avut preo-cupări de culegere a folclorului codre-nesc. El a publicat povestea Cum acâştigat Toderuca raiul (Poveste dinpopor din Sătmar, de sub Codru) îndouă numere ale revistei orădene „Fa-milia” (an XXXIV, nr. 8, 22 febr./6 mar-tie 1898, pp. 85-86> nr. 9, pp. 102-103),condusă de Iosif Vulcan. În semn deomagiu reproducem astăzi povesteacodrenească culeasă de către părinteleMihail Vida, și pentru că nu sunt foartemulte creații de acest gen apărute de-a lungul vremii în folcloristica româ-nească. De notat că întâmplarea a făcutca prima dintre cele două părți ale po-veștii să încadreze în revista orădeanăportretul prințului moștenitor Ferdi-nand, cel care avea să devină făuritorulMarii Uniri.

Mihail Vida a trecut la cele veşniceîn 29 aprilie 1918> se numără printrealți patrioți români din Sătmar, luptă-tori pentru Unire, care nu au apucatsă își vadă împlinit idealul, precumAndrei Cosma, Antoniu Covaci, Co-riolan Ardelean şi Ioan Popiliu.

Curând, semnatarii acestui text vorscoate de sub tipar un volum dedicatvieții și activității lui Mihail Vida, cuocazia centenarului trecerii în eterni-tate.

Viorel CâmpeanIonel Costescu

Mihail Vida (1871-1918), un intelectual n[scut în Codru ;i dedicat acestuia


S~N~TATECu o bogată istorie de consum și un interes științific tot mai îndreptat asupra sa, Seva de

mesteacăn poate fi considerată un adevărat panaceu. Deosebit de eficientă în tonifierea organis-mului, îmbunătățirea performanțelor sexuale, stimularea detoxifierii organismului, modularearăspunsului imun și a inflamației, protejarea sistemelor gastrointestinal, cardiovascular, respiratorși urinar și, recent, chiar și în combaterea unor forme de cancer.

Combinația ceaiului de Iarbăde fier cu extractul de sevă demesteacăn contribuie în mod po-zitiv la starea de bine, revigoreazăorganismul și ne ajută să avem omemorie mai bună.

Un studiu efectuat de cercetătoridin Norvegia și Germania (Hofrichteret al., 2016) a atras atenția și asupra ac-țiunii antiinflamatoare a plantei Iarbade fier, cu efecte benefice asupra me-moriei și a puterii de învățare în Al-zheimer. Aceștia susțin că extractelede Iarbă-de-fier ar putea fi o alternativăputernică și bine tolerată pentru trata-rea simptomelor și a declinului cogni-tiv în cazul persoanelor în vârstă ce su-feră de această boală degenerativă.

Compușii activi din Seva de mes-teacăn au un efect sinergic cu cei dinIarba de fier în vederea creșterii cog-niției și a reducerii depozitelor de plăciβ-amiloide.

Poate fi considerată un adevărat panaceu

Mineralele și oligoelementele suntprezente în ambele produse în propor-ție de peste 10%. Experimental, s-a sta-bilit că ele intră în compuși complecși,găsindu-se în stare coloidală. Ele se ex-trag ușor prin decoct sau infuzie dinIarba de fier. În extractul concentratdin seva de mesteacăn se găsesc într-oformă concentrată mult optimizată șiau efect remineralizant, tonifiant șiprotector la nivelul sistemelor imuni-tar, reproducător și muscular. Astfel,cele 2 produse luate împreună ajută șila menținerea echilibrului electroliticîn organism.

Conform analizelor de laborator(Žarković et al., 1993> Karapandzovaet al., 2013), elementele conținute înacest ceai și în sevă sunt< fierul (ajutăla formarea hemoglobinei, antiane-mic), cuprul (are influență pozitivăasupra stării de anemie), cobaltul (ac-ționează împotriva sterilității), seleniul(mărește imunitatea organismului șieste un ajutor important în sănătatea

aparatului reproducător masculin, încancer și în bolile de inimă, fiind pu-ternic antioxidant) și cromul. Macroe-lementele cele mai abundente sunt< cal-ciul (ajută la întărirea mușchiului car-diac și în osteoporoză), magneziul for-ma cea mai biodisponibilă, ascorbat(rol în transmisia neuro-musculară),potasiu (acționează ca diuretic fizio-logic), zincul (antiviral, cu efect asupraimunității și a aparatului reproducătormasculin), sodiul (element de bază vi-tal în transportul substanțelor prinmembrana celulară).

În concluzie, Iarba-de-fier, alăturide seva de mesteacăn sunt tot mai in-tens studiate în ultimii ani și tot maipopulare în prevenția și tratarea unuinumăr tot mai mare de afecțiuni.

Cu o bogată istorie de consum șiun interes științific tot mai îndreptatasupra sa, Seva de mesteacăn poate ficonsiderată un adevărat panaceu. De-osebit de eficientă în tonifierea orga-nismului, îmbunătățirea performanțe-lor sexuale, stimularea detoxifierii or-ganismului, modularea răspunsuluiimun și a inflamației, protejarea siste-melor gastrointestinal, cardiovascular,respirator și urinar și, recent, chiar șiîn combaterea unor forme de cancer(prostată, leucemie) și a bolilor dege-nerative (Alzheimer). Aceste produsenu trebuie să lipsească din dieta niciu-nei persoane care dorește să aibă grijăde sănătatea sa.

Mod de administrare

O dată sau de două ori pe zi o canăde ceai iarba de fier cu 2 capsule sevăextract. Tratamentul trebuie luat celpuțin 30 zile cu o pauză de 2 săptămâni,după care se poate relua.

Suplimentul natural PROTECTORFICAT este un produs atent formulatpentru a hrăni, proteja, regenera și de-toxifia ficatul. Ingredientele folosite aufost special selectate pentru a acționasinergic, completându-se și potențân-du-se reciproc. Astfel, acest produs de-osebit a fost conceput pentru a avea oacțiune hepatoprotectoare, hepatorege-neratoare, hepatotrofică, antihepatoto-xică, hipo-colesterolemiantă, vitamini-zantă, mineralizantă, imunostimulatoa-re și antiseptică.

Astfel, silimarina din extractul de Ar-murariu contribuie la blocarea intrăriitoxinelor în interiorul celulelor hepatice,stimulând totodată și sinteza proteinelorce ajută la regenerarea celulelor ficatului.Împreună cu principiile active din ex-tractele de Brusture și Rostopască, aceastacontribuie la menținerea integritățiimembranei hepatocitelor sănătoase și sti-mulează refacerea țesuturilor hepatice le-zate, accelerând, astfel, procesul propriude regenerare al organismului. De ase-menea, acest supliment ușurează elimi-narea compușilor toxici, fiind un excelentdetoxifiant hepatic datorită extractuluide Aloe dar și datorită Spirulinei ce areși proprietăți vitaminizante și minerali-zante. În plus, produsul PROTECTORFICAT este și un excelent antispastic și

sedativ, facilitează secreția și vărsarea bileiîn duoden, asistă funcționarea corectă apancreasului și stimulează secreția de in-terferon. Nu în ultimul rând, acesta con-tribuie la limitarea absorbției intestinalea colesterolului și a lipidelor, normalizândnivelul colesterolului seric.

Melanomul este unul dintre cele maiagresive forme de cancer de piele. Spe-cialiștii sunt de părere că trebuie luate oserie de măsuri pentru a reduce riscurilede cancer de piele care pot să apară petimpul verii în special la persoanele devârstă medie și cele vârstnice care se ex-pun la soare fără a folosi creme fotopro-tectoare și păl[rii. Medicii pun accentulpe nevoia de a face profilaxie, în sensulde a educa populația privind examinareaperiodică a pielii, iar atunci când văd omodificare să se adreseze negreșit medi-cului pentru a preveni agravarea bolii.De asemenea, este deosebit de impor-tantă protejarea pielii pe toată durata cu-prinsă între lunile aprilie –octombrie,prin aplicarea unei creme foto protec-toare dimineața, înainte de a ieși din casă,pe zonele expuse, neacoperite de haine.Tot ca o recomandare este și folosirea pă-lăriilor cu bor pentru a proteja fața.

Specialiștii sunt de părere că acestemăsuri reduc riscul dezvoltării cancerelorde piele.

Potrivit estimărilor OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS) privind in-cidenţa cancerelor de piele, în Româniaraportul ar fi de 4 cazuri la 100.000 delocuitori. În realitate însă, acesta ar fimult mai mare, după cum spun derma-tologii și anume, de peste 10 cazuri la100.000 de locuitori.

Persoanele `nv]rst[, mai expusecancerului de piele

Cercetătorii suedezi au desco-perit, în cadrul unui studiu reali-zat recent legătura dintre atinge-rile umane și alergii – sau mai bi-ne spus cum una o exclude pe cea-laltă.

Vara suntem destul de predispușila alergii. Asta și din cauza insectelorcare zumzăie peste tot în jurul nostru,a polenului, dar și din cauza faptuluică suntem expuși la razele UV, la toxi-nele din aer și la tot felul de microbi depiele, umblând mult mai dezbrăcați de-cât iarna.

Pielea neacoperită are destul demult de suferit. Mâinile sunt în prin-cipal cauza pentru care suferim de aler-gii de tot felul, deoarece cu ele apucămmâncarea, cu ele atingem alte persoane,cu ele atingem tot ce este în jurul nos-tru, astfel ele fiind purtătoare de mi-crobi de tot felul. Bine, asta știm, darce legătură au mișcările și atingerile cuevitarea alergiilor, ne-am putea întreba.Cercetătorii din Suedia ne-au lămuritaceastă curiozitate cu unul din studiilelor.

Iată ce au descoperit aceștia!

O foarte eficientă și bună metodăde a elimina toxinele din corp este ma-sajul. Iar în cazul unei ședințe de drenajlimfatic manual, cu peste 60% mai mul-te toxine sunt eliminate. Astfel, susținspecialiștii, un masaj, o oră de drenajlimfatic manual, o ședință de terapieprin atingere ne-ar putea scăpa de foar-te multe alergii care se preiau prin in-termediul toxinelor ce se acumuleazăîn corpul nostru.

Hystamina este una dintre cele maides întâlnite cauze ale alergiilor. Aceas-ta crește permeabilitatea capilarelorpielii, permițând astfel porilor să sedeschidă și să atragă microbii. Aceastaeste cea mai întâlnită cauză a ochilorumezi sau a nasului care nu se maioprește din curs.

Multe alte simptome ale alergiilorau fost identificate ca fiind extrem deușor de înlăturat prin drenajul limfatic.Unii dintre cei mai respectați autori aucontribuit la acest studiu, relevând be-neficiile reale ale unei ședințe de drenajlimfatic în acest sens. Studiul poate figăsit în revista Massage Magazine, orevistă de profil pentru înfrumusețare,sănătate și tehnici de întărire a siste-mului imunitar prin terapii de masaj,prin drenaj limfatic și prin terapii deatingere. (sursa< www.slimconcept.ro)

Suplimente alimentare 100% Naturale „Hypericum Impex”

Asociația Națională pentru ProtecțiaPacienților lansează „Schimbă Ritmul”, unprogram amplu de informare și conștien-tizare despre efectele fibrilației atriale șiimplicit a riscului apariției celor mai graveaccidente vasculare cerebrale. Fibrilațiaatrială este considerată un inamic tăcut șiignorat, nefiind gestionată eficient. Per-soanele care suferă de fibrilație atrială auun risc de 5 ori mai mare să facă un acci-dent vascular cerebral.

Statisticile arată că peste 8200 de ro-mâni mor în fiecare an în urma unui AVCcauzat de fibrilația atrială. De asemenea,accidentele vasculare cerebrale la pacienţiicu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul demortalitate, prelungesc cu 20% spitalizareași reduc cu 40% rata de recuperare. Astfel,în fiecare an, peste 3000 de români pot su-praviețui unui astfel de AVC prezentândpareze, dificultăți de vorbire și alte dizabi-lități> două treimi dintre aceștia nu vor maifi în viață la un an de la eveniment.

Inițiatorii campaniei sunt de părere căoamenii au nevoie de o informare amplăasupra bolii, de un diagnostic și o abordareclinică corectă.

România înregistrează, în Europa, ceamai mare rată de decese ce ar putea fi evi-tate dacă s-ar utiliza cunoștințele și teh-nologiile medicale actuale. Aproape 1 din2 decese ar putea fi prevenite, iar bolile ce-rebrovasculare, între care și AVC-ul ische-mic, sunt a doua cauză de mortalitate (Eu-rostat 2017). Asociația Națională pentruProtecția Pacienților reia în 2018 acțiunilede informare asupra fibrilației atriale de-rulate in 2013 ;i 2014. Pe toată durata anu-lui 2018 vor avea loc acțiuni de informareși de advocacy adresate publicului larg șidecidenților din sistemul de sănătate.

Site-ul www.SchimbaRitmul.ro estepunctul de acces la informație avizată des-pre fibrilația atrială și riscul de AVC. Co-munitatea FB SchimbaRitmul este nucleulde informare și implicare – o singură voceputernică pentru drepturile pacienților.Vor fi organizate sesiuni de informare pu-blică și testare a pulsului pentru depistareafibrilației atriale și mese rotunde la nivelînalt pentru discutarea politicilor de să-nătate.

“Schimb[ Ritmul”,campanie destinat[

fibrila\iei atrialeÎnviorare fizic[ ;i intelectual[<

tratament 100% natural garantatIarba de fier + Seva de mesteacan extract = Eficien\[ maximă

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Terapia prin atingere - evit[

alergiile de sezon


RE}ETE

Toc[ni\[ăde pui cu m[m[ligu\[ă

~nghe\at[ de cas[ cu ciocolat[

Mod de preparare<

Ceapa, usturoiul şi ardeiul se taiemărunt şi se pun la călit în ulei (nufoarte mult) până se înmoaie puţin,apoi se adaugă boiaua, dacă folosiți.Între timp, spălaţi carnea foarte bine,după care o tăiaţi în cubuleţe. Adăugaţicarnea la amestecul de ceapă şi ardei,amestecaţi şi turnaţi apă caldă cât săacopere cu un deget compoziţia. Când

a început să fiarbă, adăugaţi sare, piperşi usturoiul pisat după gust şi lăsaţi săfiarbă circa 30-40 de minute. Ameste-caţi din când în când. După ce a fiertcarnea, puteţi să faceţi un sos din făină,ou şi smântână (de consisten\a celuipentru clătite) pe care îl adăugaţi to-căniţei. Pentru acest preparat este binesă alegeţi o smântână cu o concentraţiemai mare de grăsime şi care să fie mailichidă. Lăsaţi totul să fiarbă încă 10minute. Gustaţi tocăniţa şi mai potriviţide sare, dacă este nevoie. Drept garni-tură, puteţi să optaţi pentru o mămă-liguţă sau găluşte din ou şi făină.

Ingrediente<

1 kg de piept de pui şi pulpedezosate, 3 cepe mari, 3 ardeiroşii, preferabil ardei Kapia, 5-6căţei de usturoi, ulei, sare, piper,boia de ardei (dacă vă place)smântână lichidă, 1 ou şi 2 lin-

guri de făină.

Mod de preparare<

Se amestec[ g[lbenu;urile ;izah[rul. Laptele ;i fri;ca se pun la fiert,iar c]nd se ia vasul de pe foc, se adaug[ciocolata sf[r]mat[ ;i se amestec[,

p]n[ c]nd aceasta se tope;te complet.Se adaug[ ;i g[lbenu;urile amestecatecu zah[r ;i se las[ s[ se r[ceasc[, ames-tec]nd foarte des, apoi se bate cu mi-xerul circa 3 minute la tura\ie mare.~ntr-un vas de plastic se pune la con-gelator, iar dup[ circa 2-3 ore se poateservi ornat[ cu fri;c[, fructe, buc[\i deciocolat[, frunze de ment[, stafide,buc[\i de nuci, alune, sau migdale.

Ingrediente<

2 g[lbenu;uri de ou[, 175 gzah[r pudr[ cernut[, 300 ml lap-te, 150 ml fri;c[ lichid[, 75 g cio-colat[ fin[ (se poate utiliza ;i

ciocolat[ alb[)

Pr[jitur[ cu mac ;i cartofi

Mod de preparare<

Făina se freacă bine-bine cu untura,apoi se adaugă zahărul, zahărul vanilat,praful de copt, sarea și gălbenușul deouă se amestecă, apoi încet, se adaugăsmântâna, până când aluatul capătă oconsistență potrivită pentru întins. Semai frământă puțin și se împarte în

două. Se întinde la mărimea tăvii și sepune în tava unsă cu unt sau untură.Blatul se unge foarte subțire cu gem.Cartofii curățați se fierb și se zdrobescpână devin păstoși și încă până cândîncă e fierbinte se amestecă cu macul,gălbenușurile de ouă, zahărul și cu coa-ja de lămâie, apoi cu grijă, se amestecăcu albușurile bătute spumă tare. Setoarnă peste primul blat, se așează dinnou un strat foarte subțire de gem, apoiși blatul următor, sau în loc de blat sepate face un grilaj. Se coace în cuptorpreîncălzit, la foc potrivit, circa 30 mi-nute. Se orneză cu zahăr pudră, saueventual cu gem.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 1/2 kg făinăfină, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă,1-2 plicuri zahăr vanilat, un plicde praf de copt, un vârf de cuțitde sare, și 2-300 g de smântână(în funcție de grosimea sa). Pen-tru umplutură< 500 g de zahărtos, 6 ouă, coaja rasă de la o lă-mâie, 500 g de cartofi fierți, 400g de mac măcinat, 1-2 linguri de

gem de caise.

Ciorb[ \[r[neasc[cu carne de porc

Mod de preparare<

Carnea se taie în bucăţi nu foartemari, se spală bine şi se pune la fiert în3 litri de apă. După ce aţi luat spumade pe ea de vreo 2-3 ori, o scurgeţi şi olăsaţi la o parte. Zarzavaturile tăiatemărunt se călesc în ulei până se înăbuşă

puţin. Se adaugă carnea la zarzavat şise prăjeşte până ce morcovul devinepuţin arămiu. Se adaugă zeama în carea fiert carnea, se condimentează şi selasă să fiarbă împreună 30 de minute.După ce carnea este aproape fiartă seadaugă cartofii tăiaţi cubuleţe, fasoleaverde, mazărea şi varză tăiată fideluțe.Opţional se poate pune 1-2 frunze dedafin şi mărar verde tocat. La final seadaugă ardeiul iute, sucul de roşii şiverdeţurile tăiate mărunt. Se lasă sămai dea 2-3 clocote şi se ia de pe foc.Se poate servi şi cu smântână, ardeiiute sau cu puţin oţet.

Ingrediente<

600 g de carne de porc (fleicăşi costiţă), 3 morcovi, 2 rădăcinide pătrunjel, 1/2 de ţelină mică,1/2 varză dulce mică, o ceapă,200 g de fasole verde, 200 g demazăre verde, 2-3 ardei capia,500 g de cartofi, sare, piper, ulei,pastă de gulaş, un ardei iute, 200ml suc de roşii, pătrunjel şi

leuştean frunze

Cireșele sunt consumate cu plăcere,fiind printre primele fructe care apar pepiaţă primăvara. Puţini sunt cei care cu-nosc efectele miraculoase ale cireșelorasupra organismului. Cireșele se numărăprintre cele mai sănătoase fructe și suntconsiderate un aliment-medicament, efi-ciente și importante pentru bunăstareanoastră fizică și mentală.

În scopuri terapeutice se folosescfructele bine coapte, intens colorate șineatacate de dăunători.

Paralel se colectează, separat, codiţelefructelor, care se usucă la soare în stratsubţire. Pentru a evita mucegăirea saubrunificarea, codiţele se întorc în fiecarezi și se păstrează în pungi de hârtie. Înaceste condiţii, codiţele vor avea gustamărui-astringent și culoarea brun-ver-zuie. Cozile de cireșe sau de vișine au pu-ternice efecte diuretice, datorită conţin-utului ridicat de săruri de potasiu și fla-vonoide. În plus, s-au constatat și pro-prietăţi astringente și antidiareice, apoiproprietăţi depurative, antifebrile și an-tiinflamatoare renal.

Cireșele sunt depurative și laxative.Sunt dezinfectante intestinale și remine-ralizante. Cireșele au o acţiune anti-in-fecţioasă importantă, regenerează ţesu-turile, fiind extrem de utile în lupta îm-potriva îmbătrânirii datorit[ acţiunii lorregenerate și de eliminare a toxinelor. Ci-reșele sunt sărace în principii nutritivede aceea pot fi consumate, fără probleme,de persoanele mai plinuţe sau de diabe-tici.

Cireșele luptă, în egală măsură, îm-potriva obezităţii și fermentării intesti-nale. Cireșele au un aport vitaminic va-riat. Cu o porţie de aproximativ 125g decireșe acoperim 20-30% din aportul zil-nic recomandat de Vitamina C, vitaminaa cărui acţiune este întărită de pigmenţiiantocianici (cunoscuţi și sub numele deVitamina P). Aceeași porţie de cireșe per-mite asigurarea a 25% din aportul zilnicrecomandat de provitamina A sau caro-ten (vitamina indispensabila frumuseţiipielii, antioxidant celular și factor pro-tector împotriva cancerului). Cireșeleparticipa în egală măsură la acoperireanevoilor organismului de vitamina B9sau acid folic (anti-anemic).

Cireșele sunt recomandate persoa-nelor care suferă de reumatism, de gutăsau de artrită. Cireșele elimină acidul uricși au o acţiune energizantă asupra orga-nismului. Datorită cantităţii importantede vitamine conţinute, cireșele sunt idealepentru copiii în creștere.

Cireșele ajută la reglarea sistemuluihepatic și gastric, au un efect sedativ. Suntrecomandate în cazul copiilor cu un re-tard de creștere, sunt recomandate pentrueliminarea calculilor biliari sau renali.Cireșele sunt un fruct absolut necesarpentru persoanele care suferă de consti-paţie. Cura cu cireșe este recomandatăpersoanelor care vor să slăbească sau ce-lor care suferă de migrene.

Pulpa de cireșe poate fi folosită dedoamne și domnișoare pe post de mascăpentru tonifierea pielii. Infuzia de cozide cireșe este diuretică, laxativă și seda-tivă. Sub formă de comprese, aceasta esteastringentă și calmează iritaţiile pielii.Apa de cireșe este somniferă și calmeazătusea copiilor.

Foarte bogate în antioxidanţi, cireșelesunt adevărate pachete de vitamine și mi-nerale, continând vitamine din grupulB-urilor (B1, B2, B3, B6), vitamina C, vi-tamina A și vitamina E, dar și minerale,precum calciu, fosfor, fier, magneziu șipotasiu. Aceste fructe conţin o cantitateimportantă de betacaroten (conţin de 19ori mai mult betacaroten decât căpșunileși afinele) și melatonina. Consumul a do-uă cești de cireșe proaspete pe zi contri-buie, conform studiilor, la scăderea con-centraţiei de acid uric cu 15% și la redu-cerea concentraţiei de proteina C reacti-vă, care este un marker al inflamaţiei.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Cire;ele contribuie laînt[rirea sistemului

imunitar

Cireșele sunt depurative și laxative. Sunt dezinfectante intestinale și remineralizante. Cireșele auo acţiune anti-infecţioasă importantă, regenerează ţesuturile, fiind extrem de utile în lupta împotrivaîmbătrânirii datorita acţiunii lor regenerate și de eliminare a toxinelor. Cireșele sunt sărace în principii nutritive de aceea pot fi consumate, fără probleme, de persoanelemai plinuţe sau de diabetici.

Rubric[ realizat[ de Orsy P.


MOD~

Confort, sănătate și tendințe<acestea sunt cele trei cuvinte debază care caracterizează cel maibine ochelarii de soare în 2018.Ochelarii de soare, cel mai cum-părat accesoriu la nivel mondial,îmbină utilul cu moda. Cu pere-chea potrivită de ochelari de soareîți poți schimba look-ul într-o se-cundă!

Ochelarii, la fel ca orice accesoriuîn modă, ne ajută să ne evidențiem per-sonalitatea și să ne completăm cu stilținutele. Anul 2018 continuă seria ten-dințelor din 2017, designerii propu-nând ochelari de soare cu rame rotun-de, stil Aviator, Clubmaster, Cât Eye,ochelari de sare cu lentile colorate înnuanțe pastel, cu lentile colorate tipoglindă. În 2018, modelele sunt ușorreinventate, cu un plus de extravaganță,pentru o apariție impresionantă.

Eleganță sau modernism? Conser-vator sau rebel? Ce alegi? Iată ce ne-aupropus stiliștii în materie de ochelaride soare în 2018!

Ochelarii de soare Aviator flat top sau double bridge

Probabil ochelarii care au cea mailungă poveste în lumea modei, oche-larii Aviator nu se grăbesc să părăseas-că podiumurile nici în 2018. Chanel,Miu Miu sau Gucci ne surprind în ul-timele colecţii cu formele Aviator cudimensiuni mult mai mari, faţă de celeclasice, şi cu double bridge metalic, saucu rame flat top.Atât de mult îndrăgi-tele lentile tip oglindă, dar şi modelecu lentile într-o singură culoare suntalegeri la modă sezonul acesta.

Ochelarii de soare hexagonali,în stilul anilor ‘90

Super popularizaţi de Gigi Hadid,şi inspiraţi din moda anilor ‘90, oche-larii hexagonali sunt unul din cele maiprezente trenduri pe Instagram. Nutrebuie să-ţi lipsească din nicio ţinutăstreetwear. Stilul hexagonul se potri-veşte multor forme de faţă, dar mai alescelor rotunde.

Ochelarii de soare ovali, în stilul celor purtaţi de Kurt Cobain

Dacă stilul făcut faimos de KurtCobain, cel al ochilor albi groşi şi ovalia devenit must haveul oricărei pasio-nate de modă încă de la sfârşitul anuluitrecut, 2018 vine cu un twist< aceeaşiformă, însă în combinaţii duo-tone.Dacă eşți adepta stilului care iese dintipare, atunci nu te vei mai despărţi deacest model.De la combinaţiile clasicede alb-negru, până la cele inspirate denatură, ca verde şi albastru sau cele în-drăzneţe, de mov şi roz, ochelarii din2018 aduc şi mai multă lumină în se-zonul de primăvară-vară. Aşa că, pre-găteşte-te de plajă şi nu uita de aceştiochelari coloraţi.

Ochelarii de soare monolentilă, cu lentilă expusă

Pentru sezonul cald, când nu vreisă porţi un stil oversized cu rame groa-

se, alege cu încredere ochelarii de soarecu lentilă expusă, susţinută de ramesubţiri din metal, la mare căutare în2018.Pentru că nu au rame care să iasăîn evidenţă, acest stil de ochelari se po-trivesc la o mulţime de ţinute - atât lao ieşire cu prietenii, dar şi la eveni-mentele tip cocktail. Iar dacă ai un stilde viaţă activ, aceste modele de ochelariau lentilă susţinută de rame din metalultra light, aşa că sunt foarte comodeşi aproape că uiţi că le porţi.Una dincele mai extravagante rame cu mono-lentilă este cea oversized, în formă defluture.

Ochelarii de soare Tortoise shell, un must-have în 2018

Ochelarii cu model tortoise shellau fost foarte apreciaţi în ultimii ani şiîi găsim în 2018 în majoritatea colecţii-lor internaţionale.Anul acesta revin înpatternuri vibrante, cât şi în noi stiluride tortoise shell bazate pe alte culoridecât cele cu care ne-am obişnuit(whiskey, miere).Acest model are avan-

tajul de a se adapta la orice design deochelari şi combinaţii de culori. Aşacă sigur vei găsi modelul Tortoise shellatât pe ochelarii cat-eye, rotunzi sauWayfarer. Oricare sunt preferaţii tăi, îipoţi asorta uşor la ţinutele casual-chic,dar şi elegante.

Ochelarii de soare rotunzi,stilul John Lennon

Puţin de retro este binevenit în ori-ce stil! Aşa că sezonul acesta, alege cuîncredere ochelarii rotunzi, cei multiubiţi de celebrul John Lennon.

Cei cu rame subţiri îţi conferă unaer natural, fiind destul de subtili, aşacă dacă preferi un look simplu, aceştiaîţi vor fi partenerii perfecţi la plajă.

Dacă vrei un accent glam, alegeochelarii ovali cu aplicaţii diverse saucei supradimensionaţi, care merg deminune la ţinutele elegante sau extra-vagante.

Ochelarii în forme geometrice,pentru un look smart

De la formele pătrate până la celedreptunghiulare sau rectangulare, petoate le vedem în lumina podiumurilorinternaţionale. Şi îşi merită din plin lo-cul. Au un design destul de simplu, cepoate fi rapid integrat atât într-o ţinutăcasual, elegantă, dar şi sport.În acestsezon, ochelarilor cu formă geometricăli se oferă un accent SF, pentru un lookceva mai non-conformist, dar estemenţinută şi formă clasică.

Ochelarii cu accente aurii

Dacă ultimii ani au fost anii rose-goldului, anul acesta trendurile se în-torc spre auriul pur. Iată câteva modelecare să-ţi pună în evidenţă bronzul varaaceasta.

Revin ochelarii de soare supradimensionaţi

Stilul supradimensionat e la marecăutare în rândul ochelarilor de soare.Noile tendinţe ne aduc o mulţime deforme de rame şi lentile la puterea „su-

pra”, care îţi vor conferi un look me-morabil, ori de câte ori le porţi.

Conturează-ţi outfitul extravagantcu ochelarii de soare supradimensio-naţi, sau, din contră, poartă-i la ţinutelesimple, pentru a adăuga un elementneaşteptat, care te va scoate din ano-nimat.

Ochelari de soare cu aplicaţii şi pietre

Dacă abordezi stilul sofisticat, ni-mic nu îţi va completa mai bine ţinutaca o pereche de ochelari cu aplicaţiiglam. Cel puţin nu în acest sezon, cânddesigneri ca D&G sau Gucci le includcu mult stil în colecţiile lor.Poţi optapentru ochelarii cu perle sau pietrepreţioase, pentru ocaziile speciale, saucele florale sau cu fructe, pentru plim-bările relaxante de zi. Vor reprezentaelementul cheie al ţinutelor tale.Fie căeşti adepta stilului extravagant sau pre-feri stilul subtil, optează pentru oche-larii care sunt opuşi formei feţei tale,pentru a adăuga linii noi, dar şi pentrua-ţi contura trăsăturile.

Ce spun ochelarii de soare despre noi? Este la fel ca în cazul pantofilor, pot afla ceilalți tot ceau nevoie să știe despre noi doar din modelul ochelarilor de soare pe care l-am ales? Stilurile lorvariază, la fel și dimensiunile. Alternează modelele masculine cu cele ultrafeminine, micuți sausupradimensionați, minimaliști sau de inspirație barocă… De la o eră la alta, pozele de vacanțăar putea fi datate numai după modelul ochelarilor de soare pe care femeile l-au purtat.

Descoper[ cele mai în vog[ modele de ochelari de soare din aceast[ var[


DIET~

Facem asta în fiecare an. Pro-mitem să mâncăm mai sănătos, săpierdem kilogramele în plus, să fa-cem exerciții mai des. Și în fiecarean ne dăm bătute. Dar anul acestaeste diferit! Anul acesta ne-am pro-pus să ne ținem de dietă. De ce?Pentru că a lua în greutate nu estebine pentru sănătatea noastr[ petermen lung, să nu mai vorbim deîncrederea în propria persoană careva fi astfel zdravăn zdruncinată.

În plus, dezvoltarea unor obiceiurisănătoase de a mânca va fi bună atât pen-tru psihic, cât și pentru corp - o alimen-tație sănătoasă, împreună cu o activitatefizică, este una dintre cele mai bune mo-dalități de a învinge stresul, depresia, an-xietatea.

Așa că, fără a mai ad[uga altceva, v[prezentăm 10 lucruri pe care le poți facepentru a fi sigură că anul acesta te veiține de dietă.

1. Consideră doctorul partenerul tăuîn dietă. Doctorul știe ce riscuri prezintăpentru sănătatea ta și de ce alimente ainevoie și îți poate spune câte kilogramee bine s[ dai jos și ce dietă ți se potrivește.De exemplu, dacă ai colesterolul ridicat,doctorul tău nu-ți va recomanda probabildietele cum ar fi cea Atkins, ci îți va re-comanda una redusă în calorii, în gră-simi, combinată cu exerciții. În plus, spu-nându-i doctorului tău că vrei să slăbești,e ca și cum i-ai face o promisiune celuicare se ocupă de sănătatea ta, și nu îiplace să fie dezamăgit.

2. Ține un jurnal pentru mâncare.Scrie ce mănânci în fiecare zi, împreunăcu numărul de calorii și de grăsimi pecare îl conține fiecare aliment. Nu uitade gustări și de băuturi - tot ce consumi,începând cu cafeaua de dimineață, pânăla paharul cu vin băut seara, adică în-treaga cantitate de calorii consumată zil-nic. (Un pahar de vin roșu conține apro-ximativ 95 de calorii, iar vinul alb arechiar și mai multe). Acesta este un modminunat de a vedea ce mănânci în fiecarezi, putând astfel stabili cât trebuie să-țischimbi obiceiurile. Cantitatea zilnică decalorii pentru cei care nu țin regim artrebui să fie de 2000, așa că pentru a sl[bitrebuie să consumi mai puțin – 1750 decalorii pentru bărbați și 1500 pentru fe-mei.

Nu cump[ra m]ncarenes[n[toas[

3. Fă-ți un plan de a mânca sau alegeo dietă care se potrivește stilului de viațăși preferințelor culinare. Chiar dacă țiiregim, tot poți, și ar fi indicat să mănâncitrei mese delicioase în fiecare zi, plus ogustare sau două. Totul e ce și cât de multmănânci. Începe ziua cu un mic dejunbogat în proteine. Micul dejun ajută me-tabolismul, astfel încât vei arde caloriilemai repede pe durata întregii zile, iarproteinele te vor face să te simți mai înformă dimineață. Apoi, alege niște gus-tări sănătoase și alimente care îți plac!De exemplu, iaurtul are valoare nutrițio-nală bogată și d[ senzația de sațietate,deci poți lua o astfel de gustare în pe-rioada aceea dificilă de dinaintea meseide seară. Merele, bananele, țelina, mor-covii, piersicile, precum și alte fructe,sunt suplimen\i minunați pentru un micdejun ușor, sau pot înlocui desertul. Cau-tă o carte de bucate cu rețete pentru mân-căruri scăzute în calorii, dar pe care îțiplace să le pregătești și să le mănânci.

4. Nu mai cumpăra sau găti mâncarenas[n[toas[. Fursecurile, prăjiturile, su-

curile acidulate, gogoșile, chips-urile, bis-cuiții, înghețata, iaurtul înghețat, mân-carea semi-preparată, ciocolată și alte ali-mente care sunt bogate în grăsimi și încalorii, dar nu au absolut nicio valoarenutritivă. Dacă nu le ai, nu le poți mânca.Și nici copiii și soțul tău nu au nevoie deele. Pur și simplu spune nu.

5. O dietă de succes presupune să-țicontrolezi porțiile. Un motiv pentru careexperții în diete nu ne recomandă sămâncăm în fa\a televizorului este deoa-rece e ușor să nu-ți mai dai seama câtmănânci atunci când ești concentrat la oanume emisiune. Dar acum că ții sub su-praveghere conținutul caloric, asigur[-te că te ocupi și de porția de mâncare.Dacă trebuie să mănânci în fața televi-zorului, pregătește-ți o porție mică încădin bucătărie. Ar putea fi de ajutor dacăai folosi o farfurie mai mică. În felul aces-ta te forțezi să mănânci mai puțin. Și-nultimul rând, nu te întoarce după o nouăporție pentru nimic în lume.

Mergi pe jos

6. Ține cu tine la locul de muncă sauîn mașină câteva snacks-uri nutritive șicu un conținut scăzut de calorii, pentrua nu pofti la alte gustări nesănătoase. Flo-ricelele pregătite la cuptorul cu microun-de sunt minunate și țin de foame. Asi-gur[-te numai că ai cumpărat din celecu puține calorii. Deasemenea, poți alegebatoanele din cereale și cele de slăbit. Șinu uită să te asiguri că valoarea nutritivăși conținutul caloric sunt potrivite cu die-tă ta, și să-ți stabilești porția corespun-zătoare.

7. Mergi pe jos. Seară, fă plimbări cusoțul, cu copiii tăi, sau cu o vecină. Începecu o plimbare de 15 minute, apoi ridicătreptat timpul și viteza de mers. Nu nu-mai că este un exercițiu foarte bun, dareste și un mod minunat de a petrece timpcu cei dragi și de a te reface după o zi demuncă. Unora le place să se plimbe laprânz, împreună cu un coleg de serviciu,mod minunat de a se relaxa și de a-și pu-ne gândurile în ordine. Dacă nu ai maiexersat de mult timp, consult[ un medicînainte de a te apuca.

8. Sărbătorește micile victorii. Acestlucru este deosebit de important la înce-putul dietei, când ai nevoie de încurajare,

atunci când se petrec schimbările dras-tice în alimentație și în programul deexerciții. Începe cu fiecare zi în care reu-șești să te abții de la obișnuita ciocolatăși mâncare nesănătoasă.

Continuă apoi cu sărbătorirea fiecă-rei mese ușoare pe care reușești să o ieiîn locul celor „sănătoase” pe care le-ai fipreferat poate. Sună o prietenă, bucură-te de o îmbrățișare în plus din partea so-țului tău, sărbătorește împreună cu copiii,sau pur și simplu bucură-te de o baie cuspumă, ca premiu binemeritat. Ai reușit!Și victoriile mărunte sunt cele care con-tează, pentru a avea succes atunci cândte apuci de o dietă.

O greutate normal[`nseamn[ s[n[tate

9. Trebuie să știi că pierderea în greu-tate este o afacere pe termen lung, iarschimbarea modului de viață este grea,dar merită. Trebuie să fii mereu atentăcât mănânci și cât de multe exerciții faci.Te vei abține de la mâncărurile care îțiplăceau. Vei face sport până la extenuare.Vor fi zile când cântarul nu va ar[ta nicio shimbare, sau, dimpotrivă, va ar[ta kgîn plus. Dar nu renun\a. Poți să reușești.Pentru că o greutate normală înseamnămai multă sănătate. Obiceiurile sănătoasede alimentație și activitatea fizică te vorajuta să trăiești mai mult. Plus că vei în-căpea în sfârșit în blugii aceia pe care îiadori. Îți va face plăcere să mergi la cum-părături. Vei zâmbi când te vei privi înoglindă.

10. Alege-ți viciile. Foarte bine, aimuncit mult pentru a avea o dietă și unplan de exerciții care să fie potrivite custilul tău de viață. Nu mai cumperi mân-care nesănătoasă. Te-ai dedicat unui pro-gram de exerciții. Prin urmare, îți poțipermite un mic viciu. Poate un pahar devin seara. Sau un cornet mic cu înghețatăsăptămânal. Sau un pătrățel de ciocolatăzilnic. Acest viciu ar putea chiar deveniparte din sărbătorirea zilnică sau săptă-mânală a victoriilor tale. Nu trebuie săte lipsești de tot ce îți place doar pentrucă vrei să slăbeșți. O dietă înseamnă mo-derație, nu privațiune. Așa că alege cevacare să fie răsfățul tău zilnic sau săptă-mânal și savurează-l!

Zece trucuri pentrua nu renun\a la diet[

Trebuie să știi că pierderea în greutate este o afacere pe termen lung, iar schimbarea moduluide viață este grea, dar merită. Trebuie să fii mereu atentă cât mănânci și cât de multe exerciții faci.Te vei abține de la mâncărurile care îți plăceau. Vei face sport până la extenuare. Vor fi zile cândcântarul nu va arată nici o shimbare, sau, dimpotrivă, va arată kg în plus. Dar nu renun\a. Poțisă reușești. Pentru că o greutate normală înseamnă mai multă sănătate.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


Împlinirea a 80 de ani de la in-augurarea Marii Fresce a Ateneu-lui Român a fost marcată luni sea-ra printr-un concert vocal-simfo-nic, lansarea unui film documen-tar şi o expoziţie foto, la evenimentfiind prezent Patriarhul Daniel,precum şi numeroase personali-tăţi ale vieţii culturale româneşti.

“Ateneul a fost construit cu 130 deani în urmă, pe vatra unei biserici carea aparţinut Episcopiei Râmnicului. Iarfresca pictorului Costin Petrescu, dinsala circulară situată sub cupola Ate-neului român, a fost realizată ca o fa-miliaritate românească între cult şi cul-tură. Fresca aceasta prezintă istoria po-porului român ca pe o taină a crucii şia învierii sale, a suferinţei şi a biruinţeisale, dar mai ales ca pe o liturghie aunităţii şi demnităţii poporului român”,a arătat Patriarhul Daniel.

Academicianul Răzvan Theodores-cu a vorbit despre faptul că, în anul1948, fresca a fost acoperită cu o cortinăde catifea roşie, pentru a ascunde ade-vărul unor momente istorice şi, maiales, rolul monarhiei în destinul ţării.

“Această frescă ne arată statalitatea,voievozii însoţiţi de simbolurile orto-doxiei. Ele sunt ca un contrapunct înaceastă friză. Friza începe cu latinitatea,cu Traian. Se termina cu Carol al II-lea

şi cu marele voievod de Alba Iulia. (...),În 1948, când doi culturnici i-au propuslui Gheorghiu Dej ca această frescă sădispară, a apărut salvatorul, un mareom, patriarhul Iustinian Marina, carel-a sfătuit pe Dej - acest lucru e confir-mat de o serie întreagă de martori - săacopere cu o cortină fresca. Dej aveafaţă de el nişte datorii mai mari> cândevadase de la Târgu Jiu, a fost adăpostit

de preotul Marina”, a explicat Theodo-rescu.

Directorul Filarmonicii “GeorgeEnescu”, Andrei Dimitriu, a arătat cădintre cele 25 de scene care surprindmomente importante din istoria româ-nilor, ultima, intitulată “Carol al II-lea– Epoca de consolidare”, nu mai existăîn forma iniţială. Astfel, imaginea luiCarol al II-lea cu Regele Mihai, pe

atunci Mare Voievod de Alba Iulia, afost scoasă. Andrei Dimitriu a pledatpentru găsirea unei soluţii tehnice derecuperare a imaginii celor două per-sonalităţi în cadrul frescei.

“Cred că începutul modernizăriiRomâniei este legat de monarhia stră-ină, odată cu Carol I şi până la RegeleMihai. Cred că au avut o contribuţieesenţială ca mentalitatea noastră, va-

lorile noastre, axiologia care ar trebuisă ne guverneze să aibă ca dimensiunecivilizaţia europeană. Puţini dintredumneavoastră ştiu că, de fapt, este oistorie a regimurilor monarhice dinPrincipate şi până în 1948”, a mai pre-cizat el.

Concertul vocal-simfonic susţinutde Corul şi Orchestra Filarmonicii “Ge-orge Enescu”, avându-l pe maestrul IosifPrunner la pupitrul dirijoral, a incluslucrări semnate de compozitori români,precum George Enescu, Doru Popo-vici, Tiberiu Olah, Gheorghe Dumi-trescu, Paul Constantinescu, Constan-tin Dimitrescu.

În cadrul evenimentului organizatde Primăria Municipiului Bucureşti,prin Administraţia Monumentelor şiPatrimoniului Turistic, şi Patriarhia Ro-mână, a fost lansat filmul documentar“Marea frescă a Ateneului Român”. Deasemenea, în foaierul Ateneului Românparticipanţii au putut urmări o ex-poziţie fotografică dedicată frescei mo-numentale.

Fresca, un proiect al artistului Con-stantin Petrescu, are o lungime de 75de metri şi o lăţime de trei metri, ilus-trând 25 de episoade importante dinistoria românilor. Începută la 11 sep-tembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie1937, a fost inaugurată la 26 mai 1938,în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi aMarelui Voievod Mihai.

Sunt regizori care se speciali-zeaz[ pe clasicii dramaturgiei cas[-;i cl[deasc[ un palmares im-pun[tor. Sunt al\ii care caut[ `npiesele consacrate lucruri noi, ideiinedite, relevan\[ pentru zilelenoastre, c[ci un text cu adev[ratclasic a ajuns s[ fie considerat ast-fel pentru c[ zeci de genera\ii aug[sit ceva important `n el. A;a senasc noile mont[ri din Shakes-peare, Caragiale, Cehov ;i al\i au-tori celebri juca\i ;i r[sjuca\i.

A;a s-a n[scut ;i noua adaptare sce-nic[ realizat[ de Ovidiu Cai\a la “Visulunei nop\i de var[“, un text al lui Sha-kespeare pe care l-am numi feerie sa-tiric[. Regizorul s[tm[rean a g[sit `nsarabanda rela\iilor din pies[, care se`ntrep[trund `n cel pu\in trei planuri;i o ironizare, oarecum autonom[, alumii teatrului, un numitor comun<dorin\a, atrac\ia, for\a vital[. Acel cevacare adesea ne cople;e;te ra\iunea. ~njurul acestei idei ;i-a construit discur-sul regizoral, ̀ ntr-o realizare modern[,dar nu cu dinadinsul modernist[, aju-tat[ de un decor amplu, spectaculos,amenajat de Alexandru Radu.

Cobor]rea magiei`n vulgarul cotidian

Cel mai bine `;i explic[ demersul`nsu;i Ovidiu Cai\a, `n prezentarea ce`nso\e;te spectacolul, a;a c[ ì d[mcuv]ntul<

“«Visul unei nopți de vară», unadintre cele mai cunoscute scrieri sce-

nice ale lui William Shakespeare, esteo comedie romantică în care vedemîntrepătrunderea fantastică, posibilădoar în vis, a unor lumi care în modnormal își au cursul total paralel unafață de cealaltă. Avem astfel o lume fee-rică plină de zei, spiriduși și zâne, o lu-me concretă cu aristocrați îndrăgostițiși lumea frustă a unor muncitori, oa-meni de rând, dar care își cer și ei drep-tul la visare încercând să fie actori.

Într-o perioadă în care dragostea edoar o chestiune de afaceri, erotismul

vulgar ține loc de frumusețe, oriceamator își poate aroga veleități de artist,iar «zeii» și «zânele» cluburilor denoapte, aristocrații de mucava și aspi-ranții la notorietate imediată se pot în-tâlni fără opreliști într-o realitate carea devenit mai mult virtuală, putem spu-ne că «Visul unei nopți de vară» estemai mult o radiografie a vieții cotidienedecât un basm feeric.”

Ad[ug[m la aceste considera\iisimbolul important pe care `l repre-zint[ ventilatorul de mari dimensiuni

montat `n v]rful impresionanteischel[rii pe care me;terii-actori evo-lueaz[. Rotirea lui aminte;te de sensulini\ial, din hinduismul ezoteric, al svas-ticii, care are o simbolistic[ ambiva-lent[< `ntr-un sens reprezint[ soarelecu tot ce `n mi;carea lui ajut[ la pro-pagarea vie\ii, iar `n sens contrar are aface cu ambiguitatea rela\iei dintrevia\[, sex ;i moarte, reprezentat[ maiales `n Tantra de zei\a nocturn[ Kali,printre ale c[rei resorturi se afl[ ;i ma-gia (teritoriul lui Puck din pies[).

Vraja dorin\ei ;i puterii

Fundamentale pentru via\a uman[,dorin\a ;i puterea se `ntrep[trund `nspectacol `nc[ de la prologul `n careregele Tezeu (Romul Moru\an, cu aro-gan\a ;i spleenul unui ;ef mafiot japo-nez) joac[ golf cu crosele c[rate deEgeu (un Carol Erdos st[p]n pe rol,machiavelic) `n timp ce restul lumiiaplaud[ ̀ n sil[, c[ci se g]ndesc la iubiriprezente (Hermia ;i Lysander), for\ate(Hypolita, c[reia Alina Negr[u ì d[ osobrietate scor\oas[ care nu arat[ ni-ciun fel de dragoste pentru viitorul so\regal) sau imaginare (Helena ;i Deme-trius, juca\i cu mult zv]c ;i autoironiede Ioana Cheregi ;i Andrei Stan, cuplulde for\[ al trupei). Cine se impune ;icui? Tezeu ;i Demetrius `;i disput[`nt]ietatea cu mingea de badminton,`n timp ce ̀ ndr[gosti\ii se fac disp[ru\i.Raluca Mare aduce sarea ;i piperulspectacolului, cre]nd o Hermia pasio-nal[, paroxistic[ ;i pe alocuri de un co-mic irezistibil, ̀ n timp ce Vlad Mure;ane un Lysander aproape macho.

Duhurile sunt mai degrab[ fanto;e,cu excep\ia mereu amuzatului Puck,foarte inteligent jucat de C[t[lin Mare;.Se vede c[ rela\ia lui Oberon (CiprianVultur) cu Titania (Crina Andriuc[) efumat[ de mult, a;a c[ aventura ei oni-ric[ nu ne surprinde, iar spiridu;ii(Alexandra Odoroag[, Roxana F]na\[,Anca Dogaru) sunt hlizi\i ;i n[t[fle\i.Grupul me;terilor, foarte bine sudat,`l are june prim pe Sorin Oros, dar to\iceilal\i (Stelian Ro;ian, Cristian But,Sergiu T[b[caru) au momente de scli-pire. Iar lui Tibor Szekely ì st[ tarebine ca bufon ;i, la nevoie, ca femeie.

80 de ani de la inaugurarea Marii Fresce de la Ateneul Român

Sorin Oros, Cristian But ;i Tibor Szekely `n momentul de “teatru `n teatru” dinspre finalul piesei lui Shakespeare

Fresca, un proiect al artistului Constantin Petrescu, are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri

Spectacolul magic al iubiriioarbe< “Visul unei nop\i de var[”

CULTUR~Regizorul s[tm[rean a g[sit `n sarabanda rela\iilor din pies[, care se `ntrep[trund `n cel pu\in

trei planuri ;i o ironizare, oarecum autonom[, a lumii teatrului, un numitor comun< dorin\a,atrac\ia, for\a vital[. Acel ceva care adesea ne cople;e;te ra\iunea. ~n jurul acestei idei ;i-a construitdiscursul regizoral, `ntr-o realizare modern[, dar nu cu dinadinsul modernist[, ajutat[ de undecor amplu, spectaculos, amenajat de Alexandru Radu.


RELIGIE

La cincizeci de zile după În-vierea Domnului prăznuim Ru-saliile sau Pogorârea DuhuluiSfânt. Acum serbăm întemeiereaBisericii lui Dumnezeu.

Potrivit religiei creştine, ziua de sâm-bătă este închinată morţilor, întrucâtMântuitorul Iisus Hristos, răstignit vineripe cruce, a stat toată sâmbăta în mor-mânt, înviind duminica. Din aceastătradiţie, afirmă Tudor Pamfile (Sărbăto-rile la români, Ed. Saeculum I.O., Buc.,1997, pp. 17-20), s-a născut credinţa căîn ziua sâmbetei ne putem apropia maimult de cei adormiţi. În această zi se dăpretutindeni de pomană pentru sufletelemorţilor< mâncare, băutură, haine. Ru-găciuni pentru mântuirea sufletelor depăcate se pot face şi în alte zile, dar po-mana cea mai bine primită de Dumme-zeu este cea făcută sâmbăta.

Moşii de vară

„Moşii de vară” sau „Moşii Rusalii-lor” cad în sâmbăta de dinaintea Rusa-liilor, ca şi cei adormiţi să se bucure dedarurile Sfântului Duh. Pentru aceastăzi specială, spune Tudor Pamfile, gospo-dinele îşi cumpără fel de fel de vase (cofe,oale, căni, ulcele, sticle, farfurii). Cofelesunt umplute cu apă de la puţ sau de laizvor, lăsându-se pe marginea puţului omonedă, adică „plata apei”, deoarece dacăn-ar fi plătită, pomana nu ar fi primită.Ulcelele şi cănile se dăruiesc pline cu vinsau apă, iar castroanele şi farfuriile sedau umplute cu diverse bucate. Vaseletrimise sunt împodobite cu flori şi maiales cu busuioc. Toate aceste lucruri carese duc spre a fi împărţite se numesc„moşi”. O gospodină, de pildă, duce moşipe la toate neamurile şi toţi vecinii maiapropiaţi, primind şi ea în schimb la fel.Cu acest prilej, se strâng atât de multevase, încât rar se mai cumpără altele noipentru nevoile casei.

Odată cu vasele pline de mâncare şibăutură se duc pâine, colaci şi lumânări.Se dăruiesc inclusiv animale< porci, pui,găini, juninci. Nu sunt uitate nici mor-mintele, care se înfrumuseţează cu flori.Este datina ca în această zi femeile săplângă pe la morminte, fiindcă acum pă-cătoşii se trimit din nou în munca iadu-lui. Pe alocuri, românii cred că în Sâm-băta Moşilor nu e bine ca cineva să mă-nânce până ce nu dă mai întâi de poma-

nă, pentru că în această zi se cuminecăcu Sfintele Taine toţi morţii şi dacă unuldin neamul celor morţi mănâncă, atuncicei morţi dintr-o rudenie cu el nu se potcumineca. Lumânarea care însoţeşte po-mana trebuie numaidecât aprinsă şi lă-sată să ardă până la capăt. În ziua aceastase zice că toţi morţii se satură, iar dacă ofemeie neglijează datina, atunci celelaltefemei îi reproşează că „a flămânzit morţiifamiliei”. Când o gospodină nu a reuşitsă-şi împartă toţi moşii sâmbăta, rămâneca ea să se ducă pe la casele mai îndepăr-tate a doua şi chiar a treia zi.

Tradiţii

Tudor Pamfile (op. cit., pp. 21-33)arată că sâmbătă seara, înainte de Rusalii,„flăcăii se duc pe la vii ori pe la păduri,unde taie nuiele mari şi frumoase de tei”,cu care împodobesc întreaga gospodărie.Rămurelele de tei sunt aşezate cu maregrijă la icoane, iar afară sunt puse la fe-restre şi sub streşini. De asemenea, ro-

mânii duc ramuri de tei la sfânta bisericăşi le aştern în faţa icoanei Maicii Dom-nului> după Sfânta Liturghie, preotul iaaceste mlădiţe şi le dăruieşte fiecăruicreştin care vine să ia anafură (prescură).Mlădiţele sunt duse acasă şi puse la icoa-ne, precum salcia de la Florii. Când varaeste vreme grea şi cade grindină, creştiniiaruncă afară o crenguţă uscată de tei,având credinţa că furtuna va înceta. Înziua de Rusalii, la sate se face mare horă,la care participă flăcăii şi fetele mari, iar„gospodarii se adună între dânşii, ne-amuri şi vecini, şi petrec în chipul celmai plăcut”.

În ajunul praznicului, se ung feres-trele cu usturoi şi leuştean pentru a seferi gospodăriile de „duhurile necurate.Aceste duhuri, după credinţa poporului,se vor război în văzduh cu duhurile buneşi din lupta lor va curge ploaie> de aceease zice că Duminica mare (Rusaliile) vineîntotdeauna cu ploaie. De la Duminicamare înainte este îngăduit oricui să doar-mă pe prispa casei sau oriunde afară. Pâ-nă la această zi, însă, nu este bine, căci

pe cel ce se culcă afară îl cuprind frigurileaduse de spiritele rele ale aerului. Aceastăcredinţă are mult adevăr, cunoscând cănoaptea este îndestul de răcoroasă pânăpe la Duminica mare”. De Rusalii nu estebine să se smulgă buruiene şi nici să serupă vreo frunză din pădure, fiindcă „ba-te piatra (grindina) sămănăturile. ÎnTransilvania, pentru a se feri holdele degrindină, se fac cununi de sânzâiană carese pun pe casă”. De altfel, acum nu se lu-crează nimic „nici împrejurul casei, nicila câmp, căci este primejdie”, omul tre-buind să se gândească la sufletul său, du-cându-se la biserică, rugându-se pentruvii şi pentru morţi, odihnindu-se şi lup-tând din răsputeri pentru a înlătura „ori-ce ceartă sau sfadă”. Biserica întemeiatăla Rusalii, prin pogorârea Duhului Sfânt,cuprinde în sine pe toţi creştinii, careformează o familie, fiind fraţi întreolaltăşi având datoria de a se iubi, ierta, ajutaşi respecta, aducând lumină în jurul lorprin faptele bune săvârşite.

În Transilvania, zice Tudor Pamfile,„cununile cu care se cunună tinerii în

biserică sunt făcute de fete în ziua Rusa-liilor sau a doua zi, când ies preoţii cucrucea ca să sfinţească hotarele. Acestecununi, care se fac din spice de grâu curatşi din felurile flori de câmp, le anină fetelede prapuri şi le duc cu acestea în biserică,unde se păstrează apoi pe la icoane pen-tru toate cununiile de peste an”.

Sfințirea holdelor

O datină frumoasă, legată de Rusalii,constă în sfinţirea hotarelor, a holdelorşi a spicelor de grâu. Astfel, „preoţii cupoporenii merg în procesiune la câmp>acolo se face agheasmă, cu care se stro-pesc holdele. Dacă vremea împiedică,serviciul se face în biserică”. În acest caz,credincioşii duc spice de grâu sfinţiteacasă, aşezându-le cu mare evlavie laicoane sau în vaze, la loc de cinste. Boa-bele care împodobesc paiul de grâu nesimbolizează pe noi, oamenii. Aşa cumtoate acele boabe sunt prinse pe un sin-gur pai, tot aşa şi noi alcătuim o singurăfamilie, o Biserică, un singur trup, avân-du-L ca şi cap pe Domnul Iisus Hristos,Care ne duce spre mântuire. De altfel,Biserica este trupul lui Hristos (EfeseniV> 23). Din boabe se face făina şi apoipâinea> aceasta se va aduce ca dar la bi-serică şi la momentul potrivit, prin po-gorârea Sfântului Duh, se va preface înTrupul Domnului, din care credincioşiise vor împărtăşi cu vrednicie. Sunt multeboabe, dar formează o singură pâine.Suntem mulţi creştini, dar alcătuim unsingur trup, uniţi fiind prin iubire.

În concluzie, putem spune că loculde întâlnire în viața spirituală dintre cre-dincios și Hristos este biserica. A fi înbiserică înseamnă a fi în Hristos și a fi înHristos înseamnă a fi în biserică. În acestspațiu sfânt și sfințitor, omul simte pre-zența Domnului și se încadrează camembru în trupul Său. În biserică, dia-logul dintre om și Dumnezeu devine maiintens> omul știe cu certitudine că Hristoseste capul care îl conduce, ceea ce îi con-feră un sentiment de siguranță. În bise-rică, omul aude mai pregnant chemareala mântuire pe care Domnul i-o adresea-ză şi realizează că Legea lui Hristos ex-clude individualismul. Relația care se sta-bilește între membrii Bisericii are ca te-melie iubirea> toți formează o unică fa-milie, devenind frați și fiind călăuziți deatingerea aceluiași ideal< mântuirea.

Preot dr. Cristian Boloş

Crengile de tei sfin\ite de Rusaliiap[r[ casa de vreme rea

O datină frumoasă, legată de Rusalii, constă în sfinţirea hotarelor, a holdelor și a spicelor de grâu

Rămurelele de tei sunt așezate cu mare grijă la icoane, iar afară sunt puse la ferestre și sub streșini.De asemenea, românii duc ramuri de tei la sfânta biserică și le aștern în faţa icoanei Maicii Dom-nului> după Sfânta Liturghie, preotul ia aceste mlădiţe și le dăruiește fiecărui creștin care vine săia anafură (prescură).

În calendarul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, de anul viitor va fi înscrisă o nouăsărbătoare< cinstirea Sfintei Icoane a Mai-cii Domnului – „Îndrumătoarea” de laMănăstirea Neamț, se arată într-un co-municat de presă al Patriarhiei Române.

Hotărârea a fost adoptată de SfântulSinod al Bisericii Ortodoxe Române, joi,24 mai 2018, care a aprobatpropunerea Sinodului Mitropolitan alMitropoliei Moldovei și Bucovinei. Săr-bătoarea va fi înscrisă în calendar, în ziuade 9 iulie. De asemenea, în cadrulşedinţei sinodale de joi au fost aprobatetextele slujbei, sinaxarului, troparului,condacului și acatistului cinstirii acesteiSfinte Icoane.

Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”

De șase secole icoana Maicii Dom-nului „Îndrumătoarea” se află în patri-moniul Mănăstirii Neamț (foto). Ea da-tează din 665 a fost pictată în Lida și afost dăruită domnitorului Alexandru celBun de Împăratul Bizanțului Ioan al VI-II-lea Paleologul. Tradiţia şi unele în-semnări vechi atestă că icoana de la Mă-năstirea Neamţ este o copie a celei desprecare se spune că a fost pictată prin mi-nune pe un stâlp al bisericii din Lida,oraş din Israel. Pictura icoanei aflată înBiserica „Înălţarea Domnului“ din in-cinta mănăstirii este protejată cu o îm-brăcăminte metalică, ornamentată cupietre preţioase, între anii 1844-1845, întimpul stareţului Neonil. Pentru a fi apă-rată de turci, icoana a fost ascunsă în pe-rioada 3 iunie 1821- 28 octombrie 1822în pădure.

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

O altă icoană a Maicii Domnului acărei cinstire s-a extins în Biserica Orto-doxă Română este Prodromița de laMuntele Athos, cu ziua de cinstire în 12iulie.

Icoana Maicii Domnului Pro-dromiţa (adică Înaintemergătoarea) esteo icoană făcătoare de minuni „nefăcutăde mână omenească”, din tezaurul Schi-tului românesc Sfântul Ioan Botezăto-rul – Prodromu de la Sfântul MunteleAthos, supranumit Grădina Maicii Dom-nului.

Recent a fost adăugată în calendarulBisericii Ortodoxe Române şi cinstireaicoanei Maicii Domnului Siriaca, noteazăbasilica.ro.

O nou[ s[rb[toare în calendarul Bisericii Ortodoxe Române


EDUCA}IE

La competiția națională INFO-MATRIX, trei proiecte transdisci-plinare (din cele șase aplicate) aleEchipei Multitouchcnme a Cole-giului Național ”Mihai Eminescu”și Atelier Transdisciplinar al Cen-trului Județean de Excelență SatuMare (din cele șase participante) s-au calificat la etapa INFOMATRIXWORLD FINAL 2018, la secțiunileComputer Art și Short Movie.

În urma susținerii proiectelor și a ju-rizării standurilor, toate proiectele s-ausituat pe podium, obținând MEDALIADE BRONZ. Concursul s-a desfășurat laBucurești, în perioada 10-13 mai 2018.La ediția a 16-a, s-au calificat 539 de pro-iecte din 43 de țări (331 de proiecte in-formatică aplicată şi 208 de robotică).

Proiectul inteligenţa artificială

Proiectul FRIENDLY ARTIFICIALINTELLIGENCE – Computer Art - esteo demonstrație a modului în care Omulsecolului 21 poate să colaboreze cu inte-ligențele artificiale pentru atingerea unuiobiectiv comun< salvarea Planetei GAIA.Este o prelungire a ideii susținute de SteveJobs< ,,Cred că cele mai mari inovații alesecolului 21 vor fi la intersecția dintrebiologie și tehnologie. O nouă eră înce-pe”. Singurul model real de dezvoltaredurabilă este oferit de Natură. FolosindBiomimicry, combinând design-ul in-spirat de Natură și forța tehnologiei, am

propus un design conceptual pentru In-teligențe Artificiale Prietenoase (FAI),autonome, mobile, cu o configurație mo-dulară, care pot să fie folosite în scopulsalvării unor specii pe cale de disparițiesau să amplifice cunoașterea și expertizaoamenilor în diverse domenii ale cu-noașterii și vieții.

Echipa de proiect a fost formată din<Patrik Florin Mihalca (X A)> Silvia Ma-noliu, Raul Handrău (IX A)> Laura Chan-tal Dulău, Maria-Carla Ban, Nemeț Da-iana (IX C)> Ștefana Ursu (IX D)> SzollosiThomas (student Universitatea de Artăşi Design Cluj-Napoca). Referenți știin-țifici au fost Liviu Rotaru, Claudia Pop>

ing. Marian Stan (Continental Teves,Frankfurt). Concepția și perspectivatransdisciplinară aparţin profesoarei dr.Geta Cozma, coordonatoarea echipelorMultitouchcnme și Atelier Transdisci-plinar (CJEX).

Proiectul REHUMAN DESIGN – Computer Art

Proiectul REHUMAN DESIGN –Computer Art este o pledoarie pentrupăstrarea valențelor umane într-o eră încare Homo Sapiens a făcut deja saltul laCyborg, la omul bionic, prin îmbinarea

părților organice cu cele anorganice. Înproiectul nostru ne-am propus să ilus-trăm modul în care, prin intermediul in-gineriei genetice, a nanotehnologiei saua medicinei regenerative, Homo Sapiensse pregătește să devină Homo Deus, vi-sează să obțină nemurirea. Nu ne-amalăturat distopiilor tehnologice, profeții-lor sumbre, dimpotrivă, credem în Omulcare înțelege Darul pe care i l-a făcut Uni-versul prin principiul antropic, acela dea susține Viața pe Pământ, ,,palidul punctalbastru”, cum îl numește astrofizicianulCarl Sagan și, implicit, credem în eticacercetării științifice.

Echipa de proiect a fost formată din<

Simina Barle (IX A)> Antonio Morar (XA)> Alex Christian Sabau> Carmen Ne-meș (IX D), iar referenți științifici pro-fesoarele<

Nicoleta Cherecheș şi Nicoleta Șan-dor. Concepția și perspectiva transdis-ciplinară aparţin profesoarei dr. GetaCozma.

Proiectul LOVE UPON US – Short Movie

LOVE UPON US – Short Movie nueste un film despre victime, ci despre pu-terea din noi de a ne implica, de a exersaalteritatea, de a ne oglindi în Celălalt,conștient și asumat. Înțelegând că sun-tem programați pentru conexiune. Amîncercat să răspundem la întrebarea< estevindecarea posibilă pentru cei care ausuferit de agresare emoțională sau formediferite de traume încă din copilărie? Șirăspunsul pe care îl dăm este< DA, priniubire putem să facem saltul înspre li-bertatea noastră emoțională, înspre noica ființe armonioase, care poartă în ANDiubirea, amprentă originală a condițieiumane. Tema general impusă anul acestaa fost ,,Iubirea învinge orice”. Echipa deproiect a fost formată din< AntoniuGavriş, Alexandru Indricuț, Mihai Ola-riu, Șerban Stoica (X A)> referent artistic<Bogdan Ceteraș (absolvent al Universi-tatăţii de Arte Târgu-Mureş), iar coor-donatori, profesoarele dr. Geta Cozmaşi Gigelia Silaghi.

A consemnat V. Nechita

Concursul s-a desfășurat la București, în perioada 10-13 mai 2018

Trei proiecte ale CN ”Mihai Eminescu”, medaliate cu bronz la Infomatrix

Clasa a X-a B a Liceului TeologicRomano-Catolic Hám János a par-ticipat la începutul lunii la o excur-sie de studiu în Germania. Cu acestprilej ei avut ocazia de a cunoaștemai multe companii și instituţii, dea se îmbogăți cu noi cunoștințe, dea se inspira din experienţa altora,de a descoperi adevarata faţă apieţei de muncă vestică, de a exersao limbă străină.

Totul a fost de un real folos, având învedere că mulţi dintre ei își mai cautăprofesia. Au vizitat multe locuri fasci-nante, au putut admira o parte din atrac-țiile mari ale Austriei și ale Bavariei, iarclasa a putut petrece câteva zile minunateîmpreună.

Au pornit la drum noaptea, autobu-zul îndreptându-se spre capitala Austriei.După o călătorie somnoroasă, ei s-au tre-zit avans]ndu-se cu greu pe străzile lungi,vechi și aglomerate ale Vienei. După oscurtă plimbare în Volksgarten (Grădinacu trandafiri), unde au putut admira șistatuia prințesei Sissi, au poposit la Mu-zeul de Științe ale Naturii, unde grupula fost deja așteptat.

Aici este găzduită cea mai bogată co-lecție din lume de vestigii și obiecte ex-trem de interesante din toate timpurile,cu peste 20 de milioane de exponate. Încâteva ore petrecute în acest muzeu aucâștigat o perspectivă asupra vieții săl-batice a naturii preistorice. Pentru în-treaga clasă a fost un experiment fasci-nant și foarte entuziasmant. La planetariuli s-a prezentat realistic viaţa p[m]nteas-că, respectiv schimbările climaterice de

pe glob, cauza lor, dar și șansele de ame-liorare a omenirii. Concluzia multoradupă ieșire a fost c[ o asemenea lecţie n-ar avea voie să lipsească din școli.

După o plimbare și timp liber petre-cut în centrul Vienei a urmat vizitareacatedralei Sfântul Ștefan (Stephansdom),apoi s-au îndreptat spre autobuz, pentrucă mai aveau de parcurs un drum lungspre Bavaria. Noaptea târziu au ajuns laDornach, la Casa pentru tineret, undeurmau să fie cazaţi 3 nopţi, respectiv deunde porneau în circuitele lor zilnice.

Vizită la grupul de firme Hans Lindner

A doua zi șirul programelor a începutla Arnstorf, o mică localitate bavareză,unde are sediul firma Lindner și undeechipa Fundației Hans Lindner (cea ger-mană) le-a pregătit un program variat.

Au vizitat uzinele Lindner, iar în CasaTehnicii și-au încercat îndemânarea, aurealizat fiecare un deschizător de sticle

și un suport pentru telefon mobil. Aceas-ta a fost o experiență deosebită, pentrucă în ziua de astăzi, în societatea con-temporană modernă, de consum, maidegrabă cumpărăm ceva, dacât să-l rea-lizăm noi cu mâinile noastre.

Elevii sătmăreni au mai avut partede prezentarea grupului de firmei Lin-dner (care astăzi are 7.000 de angajați îndomeniul construcţiilor) și a diverselorinstruiri profesionale duale, organizatede acesta. S-au întâlnit cu un fost elev alșcolii, Sugo Medard, care studiază și lu-crează acolo de doi ani. El a fost ghidullor în acea zi. După prezentare, s-au în-tâlnit cu antreprenorul Hans Lindner,fondatorul firmei, care le-a vorbit despreviziunea lui și li s-a alăturat pentru opoză comună pe treptele instituţiei.

Următoarea oprire a fost la Parkwoh-nstift, căminul de vârstnici și totodatăCentrul de formare postliceal aparţinândaceluiași grup Lindner.

Punctul culminant al zilei a fost searacând au vizitat minifabrica de bere arti-

zanală al grupului Lindner, Schlossbräudin Mariakirchen, unde au avut parte șide o cină delicioasă bavareză, din care,bineînțeles, nu putea să lipsească degus-tarea berii.

Uzina BMW din Regensburg i-a fascinat pe toți

Ziua de sâmbătă a fost, de asemenea,foarte interesantă, fiindcă a cuprins vi-zitarea uzinelor BMW din Regensburg.Sub îndrumarea unui ghid au exploratmonstruoasa fabrică, care seamănă maimult cu un orășel, cu spital propriu, pom-pieri, cantine, centre de agrement și unteren de testare a mașinilor.

Au călătorit mai departe spre Mün-chen, oprindu-se la imensul aeroport, laCentrul amenajat pentru vizitatori, pu-tând exersa diversele operaţiuni practi-cate la procesele dintr-un aeroport (mul-tora fiind primul experiment de acestgen în viaţă). Poate cea mai spectaculoasăoprire din călătoria lor a fost la Allianz

Arena, stadionul renumitei echipeBayern München. Arena oferă locuripentru 75.000 de spectatori, au putut in-specta gazonul și peluzele acestuia, auintrat în vestiare și în sălile destinate con-ferinţelor de presă, și dacă tot erau în ini-ma Bavariei, în bufetul arenei trebuia săguste și cârnații albi bavarezi.

A urmat apoi plimbarea în centrulcapitalei bavareze.

Un popas la ferma bio Land-Luft a grupului de firme Lindner

Ultima zi petrecută pe meleaguri ger-mane a cuprins mai întâi vizita la fermabio Land-Luft al grupului de firme Lin-dner, unde animalele (porci, bovine,tauri) sunt crescute natural, sub cerul li-ber. După vizita la fermă, grupul s-a deplasat la Passau, unde au participatla sfânta liturghie în Catedrala SfântulȘtefan, aducând și un omagiu amintiriiregelui Sfântul Ștefan și Fericitei Gizelladin Passau. A mai făcut o plimbare încentrul istoric, după care s-au îndreptatspre Satu Mare.

Tinerii s-au întors acasă cu experien-țe pozitive și amintiri valoroase. Datorităvarietății programelor s-au putut desco-peri pe ei însuși, ceea ce le-a ajutat multîn alegerea domeniului profesional în ca-re vor să-l urmeze. Clasa îi este recunos-cătoare teamului grupului Lindner, îimulţumește dirigintei, Koczinger Eva șisoțului dânsei, și nu în ultimul rând pă-rinților, care au făcut posibilă participa-rea lor la această excursie.

Balogh Ádám, elev în clasa a X-a B

Elevi ai Liceului Hám János, în excursie de studiu în Bavaria

În urma susținerii proiectelor și a jurizării standurilor, toate proiectele s-au situat pe podium, ob-ținând MEDALIA DE BRONZ. Concursul s-a desfășurat la București, în perioada 10-13 mai 2018.La ediția a 16-a, s-au calificat 539 de proiecte din 43 de țări (331 de proiecte informatică aplicatăşi 208 de robotică).

Elevii s-au `nt]lnit ;i cu antreprenorul Hans Lindner, al[turi de care au f[cut o fotografie de grup, la sediul firmei


Milioane de oameni din întreagalume au fost cu ochii pe nunta prinţuluiHarry cu Meghan Markle. Cei doi s-au căsătorit sâmbăta trecută în capelaSt. George de pe domeniul CasteluluiWindsor, iar nunta lor a fost cea maiaşteptată nuntă a anului.

Programul nunţii regale

Sute de oameni şi-au petrecutnoaptea în stradă pentru a-i vedea în-deaproape pe miri. Programul nuţii re-gale a fost următorul<

Ora 08.00 - Cei 1.200 de reprezen-tanţi ai publicului larg care au fost in-vitaţi la nuntă au început să soseascăpe peluza Castelului Windsor.

08.30 – 10.00 - Cei 600 de invitaţicare au asistat la ceremonia religioasăau început să sosească în trăsuri şi aucoborât în apropiere de Round Tower,un turn din structura Castelului Win-dsor. Invitaţii au mers pe jos către ca-pela, accesul fiind permis prin intrareasudică a acesteia.

Ora 10.20 - Membrii familiei regalebritanice au început să sosească şi au

intrat în capela prin Poarta Galileei.Unii dintre ei au venit pe jos în timpce alţii au preferat automobilele.

Tot în jurul acestei ore, MeghanMarkle şi mama ei au părăsit hotelul labordul unui automobil, care a străbătutpromenada Long Walk ce duce pânăîn faţa castelului. Spectatorii au pututastfel să vadă mireasa în drumul sprecapelă.

Ora 10.30 - Prinţii Harry şi Williamau ajuns la capela, şi au intrat în aşeza-mantul religios prin poarta West Steps.

Regina Elisabeta a II-a a fost ulti-mul membru al familiei regale care aajuns la faţa locului.

Meghan a fost condusă la altar de Prinţul Charles

Automobilul în care se aflau Me-ghan Markle şi mama ei s-a oprit înfaţa capelei. Meghan Markle ar fi tre-buit să fie condusă spre altar de tatălei, dar acesta nu a fost prezent, ca ur-mare a unei operaţii pe cord. Ca ur-mare, Prinţul Charles a fost cel care a

condus-o pe mireasă spre altar. Ora 11.00 – A `nceput slujba reli-

gioasă. David Conner, diacon de Win-dsor, a condus ceremonia, iar JustinWelby, arhiepiscop de Canterbury şilider spiritual al Bisericii Anglicane, aoficiat secvenţa ceremonială în timpulcăreia au avut loc jurămintele decrediţă. Episcopul afro-american Mi-chael Curry, liderul Bisericii Episco-pale, a susţinut un discurs la finalulslujbei religioase.

Ora 12.00 - Ceremonia religioasăs-a încheiat. Tinerii căsătoriţi au iesitdin capelă şi i-au salutat pe cei 200 deinvitaţi speciali - reprezentanţi ai unorasociaţii de caritate - reuniţi în faţa ca-pelei.

Membrii familiei regale s-au reunitîn faţa intrării West Steps, în timp ceceilalţi invita\i s-au aliniat de-a lungulaleii centrale pentru a saluta cuplulprinciar în timpul procesiunii ce mar-chează plecarea tinerilor căsătoriţi dinfaţa capelei St. George într-o trăsurăAscot Landau. Procesiunea, în timpulcăreia cuplul a străbătut localitateaWindsor înainte de a reveni la castel,

parcurgând promenada Long Walk, aavut o durată de aproximativ 25 de mi-nute.

Ora 12.25 - Invitaţii prezenţi la ca-pelă au mers pe jos pentru a participala o recepţie organizată în St. GeorgeHall, o uriaşă sală de banchete dinApartamentele de Stat amenajate înCastelul Windsor. Cuplul princiar s-aalăturat invitaţilor după încheiereaprocesiunii în trăsură.

Ora 18.00 - Mirele şi mireasa aupărăsit castelul pentru a participa la orecepţie de seara, organizată într-o re-sedinţă apropiată numită FrogmoreHouse, la care au fost prezenţi 200 deinvitaţi.

Recepţia

Prinţul Harry şi Meghan Markleau ajuns la recepţia de la FrogomoreHouse într-un Jaguar E-Type ConceptZero electric, fabricat iniţial în anul1968. Familia Regală a închiriat road-ster-ul, cu o valoare de 350.000 de liresterline, chiar de la Jaguar și l-au per-sonalizat cu plăcuțe de înmatriculare

speciale, pe care a fost scrisă data nunțiilui Meghan cu Prințul Harry(E190518). Surprinzător, roadster-ulE-Type are volanul pe partea dreaptă,o aluzie la originile americane ale mi-resei. Chiar dacă are jumătate de secol,Jagur-ul mirilor poate ajunge de la 0 la100 km/h în doar 5.5 secunde, grațiemotorului de 220 kW.

Vestimentaţia miresei

Dacă la ceremonia de la Capela St.George, Meghan Markle a purtat o ro-chie din crep de mătase semnată dedesignerul Clare Waight Keller – CasaGivenchy, la Frogmore House, ducesade Sussex a ales o rochie semnată deStella McCartney. În plus, mireasa apurtat un inel care i-a aparţinut mameilui Harry, Prinţesa Diana. Pantofii suntAquazzura, din satin, cu talpa de cu-loarea baby blue, mai scriu jurnaliştiibritanici.

După nuntă prinţul Harry şi fostaactriţă americană Meghan Markle senumesc Ducele şi Ducesa de Sussex.

Nunta regal[ din Marea Britanie,cel mai a;teptat eveniment al anului

s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · 2 informa ia de duminic / 27 mai 2018 ~n punctul...

Documents