IAnul XII Nr. 600 Duminic[ 10 august 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 7

Prima geant[ cu fermoardin istorie a fost creat[în anul 1923

Vinetele, leac anticancerigen ;i remediu pentru nervi

R[;ina mun\ilor este unadev[rat izvor de s[n[tate

PAGINA 6PAGINA 5

Odat[ cu ̀ nceputul seco-lului XX ̀ ncepea s[ fie tot maivizibil[ principala problem[de care se lovea dubla mo-narhie din Austro-Ungaria ;ianume faptul c[ imperiul eraformat din 11 grup[ri etnicedistincte, din care doar dou[,germanii ;i maghiarii (care`mpreun[ formau doar 44%din totalul popula\iei)de\ineau monopolul puterii.Celelalte nou[ grup[ri etnice(cehii, polonezii, rutenii,rom]nii, croa\ii, slovacii,s]rbii, slovenii ;i italienii)de\ineau roluri politice se-cundare.

~n acest context, Aurel C.Popovici concepe `n anul1906 o structur[ federal[,probabil inspirat[ de modelulunor republici federale via-bile (a;a cum erau la timpulrespectiv, Statele Unite aleAmericii, respectiv Mexic ;iBrazilia, care au imitat mo-delul american), pe care o nu-me;te Statele Unite ale Aus-triei Mari. Rom]nul reu;e;tes[ intre `ntr-un grup de per-soane din jurul lui Franz Fer-dinand ;i ̀ ncearc[ s[ promo-veze ideea restructur[rii im-periului. La acest proiect a lu-crat ;i Alexandru Vaida Vo-ievod.

Continuare `n pag. 2-3Harta Statelor Unite ale Austriei Mari avea 15 \[ri

300 de ani de la moartea domnitorului ConstantinBr]ncoveanu

Tradiţia populară se împleteşte cu credinţa în Dumnezeu, iarrezultatul este unul benefic pentru om, modelându-ipersonalitatea şi orientându-l spre împlinirea scopurilorpropuse de el pe plan familial şi profesional.

PAGINA 4

Era mai bine pentru Transilvania s[ fac[parte din Statele Unite ale Austriei Mari?

Popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin aatins un nou record în august, ajungând la 87%,respectiv cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani,potrivit unui sondaj publicat joi de centrulindependent Levada. Astfel, 87% dintre ruşiiintervievaţi susţin acţiunile preşedintelui, ceea ceînseamnă o creştere de 22% faţă de ianuarie. Numărulpersoanelor nemulţumite de acţiunile lui VladimirPutin a scăzut la 13% în august. Acesta este cel mai ridicat nivel de la războiulruso-georgian din 2008, când popularitatea lui Putinajunsese la 88 la sută. Şi popularitatea premierului Dmitri Medvedev acrescut, fiind de 71 la sută în august faţă de 48 la sutăîn ianuarie. În plus, 66 la sută dintre persoaneleintervievate apreciază că ţara se îndreaptă în direcţiabună (faţă de 43 la sută în ianuarie) şi 19 la sută au oopinie contrară (faţă de 41 la sută în ianuarie). Studiul centrului Levada a fost realizat în perioada1-4 august pe un eşantion format din 1.600 depersoane reprezentative pentru populaţie.

Președintele american, Barack Obama, care a a`mplinit `n 4 august 53 de ani, și-a sărbătorit ziuade naștere încă din weekend, printr-o partidă degolf devenită deja tradițională cu această ocazie. Decând a fost reales în 2012, Obama a jucat nu maipuțin de 82 de partide de golf. Președintele s-a întâlnit sâmbătă dimineața peteren, la baza militară aeriană Andrews dinMaryland, cu unii dintre cei mai apropiați prieteni,precum Mike Ramos, Bobby Titcomb și Greg Orme,cu care a copilărit în Hawaii, potrivit New YorkDaily News. În a doua parte a zilei, Obama s-a retrasîmpreună cu familia la reședința de la Camp David,Maryland, pentru o petrecere privată.

Pankaj Parakh, magnat indian în domeniultextilelor, și-a făcut cadou o cămașă de aur de4 kg, în valoare de 161.000 de euro, pe care opoartă doar când are gărzile de corp alături."Am fost fascinat de aur de la cinci ani",mărturisește el. Indianul afirmă că nu iese niciodată dincasă fără să poarte bijuterii de două-treikilograme. "Cu timpul interesul a devenit o

adevărată pasiune. Era normal să îmi dorescceva de aur la a 45-a aniversare", adaugă el. La cămașa lui din aur de 18 și 22 de carateau lucrat 20 de oameni timp de circa 3.200 deore. "Trebuie să fii curajos să porți o asemeneacămașă. Și să ai și o armă, cum pistolul pe careîl port de fiecare dată când ies îmbrăcat cu ea",spune Pankaj Parakh.

Popularitatea lui Vladimir Putinatinge un nou record

Pre;edintele Barack Obama a `mplinit 53 de ani

Informa\ia Zilei de

Duminic[ a ajuns

la num[rul Un magnat indian ;i-a f[cut o c[ma;[ de aur de 4 kg Schimbarea la Fa\[ăa

Domnului nostru Iisus Hristos în tradi\ia s[tm[renilor

PAGINA 9

2 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

(Urmare din Pagina 1)

Lucrarea Statele-Unite aleAustriei Mari, scris[ ̀ n limba ger-man[ a ap[rut `n anul 1906 laLeipzig ;i a provocat numeroasepolemici `n publicistica monar-hiei habsburgice. A fost pe largdiscutat[ `n Fran\a ;i Anglia.

Conceptul presupunea ̀ nfiin-țarea a 15 provincii autonome(state), constituite pe principiulnaționalit[ții, respectând frontie-rele etnice, beneficiind de o larg[autonomie intern[, dup[ modelulelvețian sau american. Eraprev[zut[, de asemenea, o ̀ nt[rireconsiderabil[ a executivului cen-tral ;i folosirea sistematic[ a lim-bii germane ̀ n administrație ;i calimb[ oficial[. Una din consecin-țele cele mai importante era pier-derea importanței jucate de Un-garia.

Pentru articolul de mai jos amutilizat lucrarea lui Popoviciap[rut[ la Bucure;ti `n limbarom]n[ ̀ n anul 1939 cu titlul Stat;i Na\iune. Statele-Unite ale Aus-triei Mari (vezi foto).

“Cele spuse de unul dintre cei maimari oameni de stat ai coloniilor englezede Sir Wilfried Launier, pre;edinte deconsiliu al `nfloritoarei Canade, atuncic]nd pleda pentru imperialismul luiChamberlain, ni se potrive;te ;i nou[na\iunilor acestui imperiu< If we do notcome closer together, we must inevitablydrift apart< dac[ nu ne vom uni maistr]ns, ne vom dezagrega inevitabil.

Na\ionalit[\ile trebuie l[sate s[se emancipeze pe teritoriile lor

Pentru a pune cap[t odat[ pentrutotdeauna descompunerii dualiste ;i lup-tei generale a na\ionalit[\ilor, noi trebues[ \inem seama de urm[toarele dou[principii< pe deoparte, sistemul federativ,pe de alt[ parte, desp[r\irea teritorial[ ana\ionalit[\ilor, dup[ propriile lor teri-torii. Cu alte cuvinte< na\ionalit[\ile tre-buie l[sate s[ se emancipeze pe teritoriilelor, transform]ndu-le `n tot at]tea statena\ionale, men\inute `n cuprinsul mo-narhiei.

"Deci totu;i `n state na\ionale?" vor`ntreba spiritele `ngrijorate. Da, `n statena\ionale. Ele vor trebui nu numai s[ senumeasc[ dar s[ ;i fie astfel `n realitate,bine`n\eles, sub sceptrul habsburgilor ;i`n condi\iuni ca ele s[ formeze un mare;i puternic imperiu.

Foarte mul\i scriitori obi;nuiesc s[caricaturizeze ideea statului federal, pen-tru c[ `n acest timp s[ familiarizeze `nchip eronat cu con\inutul ei pe frico;i ;ipe cei incapabili s[ g]ndeasc[. Acest lu-cru este absurd. Imperiului trebuie s[ ise dea o constitu\ie, ̀ n stare s[-i garantezenu numai prezentul dar ;i viitorul. :i ̀ nc[un mare viitor. ~n acest caz, fire;te, numai poate fi vorba de o hegemonie arti-ficial[. Va trebui s[ proced[m la fel cumau procedat federali;tii din anul 1849,despre cari Palacky spunea< "Noi am voits[ cl[dim o Austrie nou[, pe baze fede-rative, un stat federal, care s[ se numeasc[nici german nici slav, nici maghiar, nicirom]n, c[ci el trebue s[ se ̀ ntemeeze toc-mai pe unirea popoarelor libere ;i cudes[v]r;ire egale `n drepturi."

~ntr-un asemenea caz toat[ vorb[riadespre primejdia slaviz[rii monarhiei n-ar fi fost dec]t o poveste. Nu-i oare cuputin\[ s[ se asigure imperiului un asem-nea echilibru?

Dup[ cum vom vedea, indiscutabilc[ da. Fire;te pentru atingerea acestuiscop, trebuie mai `nt]i netezit terenul,pentru a putea ̀ n acest fel c];tiga spa\iulunei organiz[ri, dar numai cu ajutorulacestei organiz[ri, imperiul poate fi salvat;i consolidat.

Lienbacher a spus odat[ ̀ n parlament<"am luat cuno;tin\[ de cele prescrise pen-tru desvoltarea noastr[ constitu\ional[;i pot s[ v[ spun precis cum sun[< Recipe.Ia un burete, moaie-l `n ap[ ;i ;terge cuputere ̀ n toate direc\iile tabla care se nu-me;te constitu\ia statului, a regatelor ;i\[rilor lui> apoi ia o cret[ ;i scrie cu ea totce-\i dore;te inima. Aceasta este domni-lor, evolu\ia istoriei constitu\ionale ;i cinea crezut c[ va ob\ine o revolu\ie organic[a rela\iunilor noastre, pe baza unei di-plome recunoscute (!) acela s-a `n;elat"

A;a este. Exact acela;i lucru l-a afirmat`n parlament Dr. Eduard Gregr, cu 20 deani mai t]rziu. El a spus c[ actuala con-stitu\ie este `n `ntregime gre;it[ ;i c[ nur[m]ne nimic altceva dec]t s[ facem ta-bula rasa ;i s[ introducem un sistem con-stitu\ional, pe baza principiilor federati-ve. To\i oamenii cu judecat[ nu pot ast[zidec]t s[ ajung[ la convingerea c[ lucru-rile ̀ ntr-adev[r stau a;a< imperiul trebuefederalizat.

Na\iunile cer recunoa;terea drepturilor constitu\ionale, `n[untrul ;i nu `n afara sferei de autoritate a imperiului

Na\iunile din cuprinsul monarhiei,vor s[-;i administreze singure `n modautonom afacerile lor publice. Nimeninu se mai poate `mpotrivi acestui fapt.Repet< na\iunile cer recunoa;terea drep-

turilor constitu\ionale, `n[untrul ;i nu`n afara sferei de autoritate a imperiului.Aceasta este principala chestiune.

Este `n interesul monarhiei, luat[ `n`ntregimea ei, ;i `n interesul tutoror po-poarelor care o compun, ca aceste drep-turi constitu\ionale s[ concorde cu ̀ ns[;icondi\iunile de stabilitate ;i de prospe-ritate ale imperiului. :i deoarece este vor-ba de solu\ionarea problemelor na\ionale;i nu de problemele n[scute din existen\aregatelor ;i a \inuturilor, punctul dela ca-re trebue plecat este na\ionalitatea ;i te-ritoriul ei.

Acest imperiu este destul de`ntins ;i are spa\iu pentru to\i

O autonomie egal[, `n aceste teritoriicare urmeaz[ s[ fie delimitate ;i odes[v]r;it[ unitate `n administrarea co-mun[ a treburilor imperiului - iat[ ce secere. Iat[ celelalte dou[ puncte de vedereprincipale dela care trebue s[ pornim cas[ ne putem a;tepta la o adev[rat[ solu\ie.:i aici nu trebue procedat cinstit. Dac[dorim libertatea pentru noi, nu trebues[ voim prin fel de fel de tertipuri, s-or[pim altor na\iuni. Acest imperiu estedoar, destul de ̀ ntins ;i are spa\iu pentrunoi to\i. Fiecare na\ionalitate poate ;i tre-bue s[-;i aranjeze aci un c[min comun,f[r[ s[ fie silit[ s[ se lupte, p]n[ la s]nge,cu altele.

Trebue s[ ne ̀ nsu;im ;i noi ̀ ndemnulsimplu dar hot[r]tor a lui George Was-hington, adresat poporului american `ndiscursul lui de r[mas bun din 17 sep-tembrie 1796< I hold the maxim no lessapplicable to public than to private affairethat honesty is the best policy.

Vor trebui de asemenea introduse ;irespectate toate formele exterioare, pro-

prii s[ satisfac[ m]ndria na\ional[. Egreu de `nchipuit c]t ar c];tiga imperiul`n ce prive;te devotamentul popoarelorsale, dac[ toate aceste lucruri exterioarear fi \inute ̀ n seam[. Ele sunt importantepentru na\ionalit[\i ;i nu sunt c]tu;i depu\in d[un[toare imperiului.

Trebuesc deci stabilite asemenea ra-porturi politice, pe care englezii ;i ame-ricanii le numesc cu un cuv]nt interde-pendence. Statul na\ional ar trebui s[ fie,ca s[ ne servim de o frumoas[ expresiea lui Tennyson< a daghter in her mother-s house, a mistress in her own, o fiic[ `ncasa mamei, o st[p]n[ ̀ n casa ei proprie.

~nainte de toate, va trebui deci, ca`ndat[ dup[ desfiin\area constitu\iiloractuale, ̀ ntreg teritoriul imperial de din-colo ;i dincoace de Leitha s[ fie ̀ mp[r\it`n \inuturi, pe c]t posibil unitare dinpunct de vedere etnic, lu]ndu-se ca baz[teritoriul ocupat de na\ionalit[\i.

Eu am schi\at cu aproxima\ie acestedemarca\iuni pe harta al[turat[, dinaceast[ carte. (vezi harta de la pagina 1)

Multe lucruri vor trebui probabil mo-dificate pe ici colo, de;i aceste schimb[rinu pot avea vreo `nsemn[tate esen\ial[,c[ci hotarele na\ionalit[\ilor a;a cumsunt ̀ nsemnate aici, de mine, sunt ̀ n ge-neral cele reale.

Am avea deci ̀ nl[untrul lor \[ri noi.Teritoriul federa\iei sau al imperiului ur-meaz[ s[ fie compus din \[ri exclusiv deaceea;i limb[. Ele ar fi urm[toarele<

1. Austria - german[ - adic[ Austriainterioar[ german[ ̀ mpreun[ cu ̀ ntregul\inut german de la grani\a maghiar[ apu-sean[, `mpreun[ cu \inutul german dinSud - Estul Bohemiei ;i al Moraviei seSud.

2. Boemia german[ - partea de NordVest a Boemiei ̀ mpreun[ cu \inutul Tra-tenau.

3. Moravia german[ (Silezia) carear cuprinde aproximativ ̀ ntreaga Sileziegerman[ cu \inuturile germane din Mo-ravia ;i Boemia, adic[ `mpreun[ cu re-giunea Schonhengst. ~n acest \inut arr[m]ne c]teva mici insule cehe, `ntrecare una, ceva mai mare, de la Zotkittlp]n[ la Ausse.

4. Boemia - ̀ ntregul \inut ceh al Boe-miei, Moraviei ;i Sileziei.

5. Gali\ia apusean[ - \inutul completlocuit de polonezi.

6. Gali\ia r[s[ritean[ - partea rutean[a \[rii ̀ mpreun[ cu comitatele rutene dinUngaria ;i Bucovina.

7. Transilvania cu toate regiunile lo-cuite de Rom]ni din Ungaria ;i Rom]nia

8. Croa\ia - `mpreun[ cu Dalma\ia,Istria croat[, Fiume ;i insula Mur.

9. Ucraina - care ar `ngloba toatea;ez[rile slovace.

10. Slovacia.11. Woiwodina - \inutul s]rbesc al

Ungariei de Sud.12. Ungaria - \inutul maghiar13. |ara Secuilor - p[r\ile maghiare

ale urm[toarelor trei comitate ardelene<Trei-Scaune, Ciuc, Udvarshely, ̀ mpreun[cu p[r\ile maghiare `nvecinate din Mu-re;-Turda.

14. Tirol.15. Triest - `mpreun[ cu Gorz-ul ita-

lian ;i Istria italian[.Bosnia ;i Herzegovina, fiind \inuturi

abia ocupate, ar p[stra deocamdat[ si-tua\ia lor actual[.

Punctele de grani\[ ale \inuturilorrom]ne;ti fa\[ de maghiari ;i ruteni ar fiaproximativ< Moldova Veche (la Dun[reade Jos), Biserica Alb[, Nicolintz, Dolova,Sf. Mihai rom]n, Salonta, Oradea Mare,Er. Szt. Miklos, Zadani, Ap;a de Sus, Pe-trova, Leordina, Lutoriza, C]rlibaba,Moldovi\a, Frumoasa, Frasin, Mega, Cu-ciur-Mar, Poienile.

Astfel noi am avea `n total 15 \[rinoi ;i fiecare \ar[ ar fi o individualitatena\ional[. G]ndi\i-v[ c[ ast[zi ̀ n aceast[monarhie exist[ nu mai pu\in de 19 state,regate ;i \[ri.

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Cel de-al patrulea copil al Regelui Fer-dinand și al Reginei Maria s-a născut în 5august 1903 la Castelul Peleș din Sinaia.Naș a acceptat să fie Nicolae II, țarul Ru-siei. De mic, principele Nicolae se mani-festă ca un copil independent, neascultă-tor, imprevizibil, dar seducător, spontanși irezistibil, reușind să cucerească inimaRegelui Carol I. Principele Nicolae - Nicky,cum i se spunea în familie primește o bunăeducație în țară, printre dascălii săi aflân-du-se Vasile Pârvan, Nicolae Iorga și alții.În decembrie 1918 este trimis în Angliaunde studiază la Colegiul Eton. Fiind aldoilea fiu, principele Nicolae era exclusde la succesiunea coroanei și totuși în sep-tembrie 1918 numele său a fost evocat încondițiile renunțării principelul Carol alII-lea la prerogativele sale de moștenitoral tronului. După moartea regelui Ferdi-nand I, Nicolae este proclamat Înalt Re-gent (20 iulie 1927 - 7 iunie 1930) în cadrulregenței care exercită puterile regale întimpul minorității rege lui Mihai I. Ne-având ambiții politice, principele Nicolaes-a simțit atras mai mult de viața monde-nă. Sportiv practică mai cu seamă schiulși automobilismul. Pasiunea pentru ma-șini îl aduce în vizorul presei care scriedespre viteza sa excesivă. Întâmplarea afăcut ca la începuturile Regenței, Nicolaes-o întâlnească pe Ioana (1907-1963) soțialui Radu Săveanu, fiul cunoscutului ompolitic liberal N.N. Săveanu. De atunci ceidoi nu s-au mai despărțit. Fiica unui oa-recare Dumitrescu (proprietar din Tohanidin județul Buzău) acesta își ia după divorț(pronunțat la 7 aprilie 1928) numele deDolete (Doletti) după o bunică italiancădin Brăila.

Principele obține din partea guvernu-lui banii necesari pentru a cumpăra o vilăpe o strad[ în centrul capitalei, pe care odăruiește iubitei sale. Nicolae se căsăto-rește în secret cu Ioana Doletti, beneficiindde complicitatea primarului din comunaTohani în ziua de 28 octombrie 1931. Ves-tea a ajuns la prefect prea târziu. A fostnevoie de intervenția ministrului de in-terne Constantin Argetoianu care cu asen-timentul Regelui a recurs la un subterfu-giu< a anulat de fapt căsătoria înlocuindregistrul de stare civilă al comunei Tohanicu unul nou în care au fost copiate toateactele anului 1931 cu excepția ultimului,actul matrimonial în cauză. Nicolae pleacăîn străinătate și rămâne un emigrant pânăla sfârșitul vieții. După îndepărtarea luiCarol II la 6 septembrie 1940 i se adreseazăgeneralului Ion Antonescu, șeful statuluila acea dată, exprimându-și dorința de ase întoarce în țară, dar nu primește unrăspuns pozitiv.

Încetează din viață la 9 iulie 1978 laMadrid și este înmormântat la Lousanneîn Elveția alături de Ioana.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

S-au împlinit 111 anide la na;terea

Principelui Nicolae

ISTORIE“O autonomie egal[, ̀ n aceste teritorii care urmeaz[ s[ fie de-

limitate ;i o des[v]r;it[ unitate `n administrarea comun[ a tre-burilor imperiului - iat[ ce se cere”.

Director editor< Ilie S[lceanu

~naintea Primului R[zboi Mondial, Aurel C. Popovici

10 august 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“~n ceea ce prive;te, ̀ n deosebi pe Germanii din Ungaria ;i din Ardeal, noiam v[zut c[ o foarte ̀ nsemnat[ parte dintre ei, cei a;eza\i la grani\a apusean[a Ungariei, pot fi alipi\i Austriei germane”.

Aceste unit[\i etnico-geografice arfi ̀ ns[ at]t de omogene, cum sunt pu\inestate na\ionale, `n Europa.

Na\iunea dominant[ ar forma marea, cov]r;itoarea majoritate a popula\iei

~n orice caz, `n multe din aceste \[ri- noi formate - ar r[m]ne resturi etnice,str[ine, mai mici sau mai mari, mai ales`n Boemia, Ungaria, Ardeal ;i `n \inutu-rile s]rbe;ti. ~n fiecare din aceste \[ri,`ns[, na\iunea dominant[ ar forma ma-rea, cov]r;itoarea majoritate a popula\iei.Insulele etnice pres[rate ̀ n s]nul ei, n-arputea niciodat[ s[ tulbure caracterulna\ional - unitar al \[rii respective.

:i chiar fa\[ de aceste resturi, r[mase`n urma rezolv[rii marilor noastre pro-bleme na\ionale, s-ar putea lua m[suri,pentru ca s[ le ferim de o desna\ionali-zare for\at[.

~n ceea ce prive;te, ̀ n deosebi pe Ger-manii din Ungaria ;i din Ardeal, noi amv[zut c[ o foarte `nsemnat[ parte dintreei, cei a;eza\i la grani\a apusean[ a Un-gariei, pot fi alipi\i Austriei germane.

Sa;ii din Ardeal, vreo 200.000 lanum[r tr[iesc `mpr[;tia\i, a;a `nc]t `n\inutul locuit de ei sunt mai mul\iRom]ni dec]t Sa;i. Astfel de pild[ `n ju-de\ul Sibiu, dup[ recens[m]ntul din 1900tr[iesc cu totul 47.678 Sa;i, al[turi de108.413 Rom]ni. Sa;ii sufer[ ast[zi per-secu\ii politice, le este oprit[ limba natal[,iar copiii sunt sili\i, `nc[ din ;coala pri-mar[ s[ `nve\e limba maghiar[, etc.

~n privin\a Sa;ilor, precum ;i a in-sulelor ;vabe din Bacska l]ng[ Budapes-ta, `n \inutul Timi;ului, etc, s-ar putealua urm[toarele dispozi\iuni<

1) toate drepturile pe care le-a acor-dat legea maghiar[ din 1868 privitoarela na\ionalit[\i, dar care n-au fost nicio-dat[ respectate de guvernele maghiare,vor trebui s[ fie l[rgite, prev[zute ̀ n modclar ;i garantate>

2) ele fiind asocia\iuni na\ionale, vortrebui s[ li se acorde o propor\ional[ re-prezentare na\ional[, ̀ n dieta respectiv[.Va trebui deci s[ li se acorde o autonomiena\ional[, fie `n acest sens, fie `n sensulcunoscutei propuneri a lui R. Springer.

Cam acelea;i drepturi li s-ar puteaacorda ;i insulelor germane - Praga,Iglau, Olmutz, etc, - din Boemia. Toateaceste insule care dup[ p[rerea mea sunt`ndrept[\ite la autonomie, din punct devedere na\ional, sunt ha;urate pe hartaal[turat[. :vabii din Banat ar putea s[r[m]ie la Ungaria sau s[ fie `ncorpora\iArdealului.

Fiecare na\ionalitate, odat[delimitat[ teritorial, trebuies[ devin[ purt[toare

de drepturi constitu\ionale

~ntregii popula\ii evreie;ti din cu-prinsul imperiului i s-ar putea acorda oautonomie na\ional[. Astfel multe dinacuza\iile aduse `mpotriva evreilor, aramu\i.

Desigur, problema na\ionalit[\ilor ca;i cea confesional[, nu poate fi solu\io-nat[ niciodat[ ̀ n mod absolut, dup[ cumobserva foarte bine R. Springer. ~ns[ nu-mai utopi;tii sau pedan\ii pot ridica ase-menea preten\ii absurde.

Fiecare na\ionalitate, odat[ delimitat[teritorial, trebue s[ devin[ purt[toare dedrepturi constitu\ionale.

Asem[n[tor popula\iei Statelor Uniteale Americii de Nord trebuie s[ plec[mde la ideea fundamental[ c[ ;i noi, dife-ritele na\iuni ale imperiului habsburgic,avem anumite interese comune ;i deaceea puterile constitu\ionale care pri-vesc aceste interese, trebuie s[ fie `ncre-din\ate unui guvern central> `n schimbalte interese ;i nevoi, trebuie s[ r[m]n[`n seama statelor na\ionale, deoarece elevariaz[ de la o situa\ie la alta.

~n ceea ce prive;te gradul de autono-mie, s[ presupunem o clip[, de pild[, c[puterea suprem[ maghiar[ asupraCroa\iei ar fi desfiin\at[> c[ Dalma\ia, Is-tria, Fiume ;i insula Mur urmeaz[ s[ fieunite cu Croa\ia> s[ ne `nchipuim, maideparte, c[ situa\ia acestei \[ri, ar fi co-ordonat[ cu a tuturor celorlalte \[ri dincuprinsul monarhiei ;i nu subordonat[unei na\iuni oarecare> c[ autonomia ac-tual[ nu numai c[ va fi respectat[, dar eas-ar `ntinde ;i asupra vie\ii financiare a\[rii> mai departe, c[ libert[\ileconstitu\ionale (presa, asocia\iuni, etc.)vor fi garantate ;i c[ nu se va permite ni-ciun fel de inscrip\ii ̀ ntr-o limb[ str[in[pe cl[direa vreunei autorit[\i comune.Nu-i a;a c[, `n acest caz, ar disp[rea caprin farmec toat[ ura Croa\ilor, care du-reaz[ de zeci de ani?

Cam a;a ar ar[ta autonomia fiec[ruistat na\ional, `n statul federal austriac,`ntocmit dup[ proiectul de fa\[.

Aceast[ construc\ie constitu\ional[trebuie `ns[ astfel creat[, `nc]t sfera au-tonomiei \[rilor fiec[rui stat ;i a statelorna\ionale s[ fie at]t de larg[ ̀ nc]t deose-birea `ntre statele noastre na\ionale ;istatele orientale ;i balcanice, care suntcomplectamente independente, s[ fie ex-clusiv ̀ n chestiunile, ̀ ntra-adev[r comu-ne.

~n orice caz, politice;te este just s[se lase na\ionalit[\ile s[ ajung[ ele ̀ ns[;is[ `n\eleag[ c[ un regim comun sau oadministra\ie comun[, privitoare ;i laalte chestiuni ar putea fi `n propriul lorinteres. Uniunea Americii de Nord,Elve\ia ;i Imperiul geman au evoluat - ;iaceasta nu trebue uitat nicio clip[ - dinforma unor confedera\iuni cu totul di-slocate, c[tre state federative, av]nd un

caracter mult mai unitar.Tot astfel, cred eu, statele noastre

na\ionale vor ajunge la convingerea c[mai exist[ pe ici, pe colo, chestiuni co-mune.

De Sismondi, ad]nc convins c[ sis-temul federativ poate solu\ionadificult[\ile na\ionale ;i religioase, `nmulte \[ri, accentuiaz[ cu drept cuv]ntc[ trebue `ns[ evitat[ impresia c[ statelesunt create pentru uniune, ̀ n loc c[ uni-unea este creat[ pentru state.

Sarcinile statelor federale existente,mai ales a Uniunii Americei de Nord,sunt bine fixate. De aceea, dreptul publicare acolo un con\inut nu numai diferitci ;i mai redus dec]t dreptul public alat]tor mici state europene. Acest fapt estenumai `n avantajul nostru. Puterea cen-tral[ va avea de `ndeplinit mai pu\inesarcini ;i le va putea executa cu mult maibine.

Palacky a sus\inut c[ imperiul trebueneap[rat s[ se ocupe de urm[toarele che-stiuni, pentru ca unitatea imperiului s[nu fie iluzorie< a) tot ceea ce prive;te`mp[ratul ;i casa imperial[ b) chestiunileexterne> c) armata ;i marina> d) finan\eleimperiului> e) comer\ul ;i c[ile de comu-nica\ii ale imperiului 1).

Deci, cu aproape sa;ezeci de ani `nurm[, s-a v[zut limpede c[ competen\aguvernului central trebue s[ se `ntind[numai asupra chestiunilor neap[rat ne-cesare ;i care sunt `ntr-adev[r de interescomun.

:i, pentru Rudolf Springer, Austriaeste imaginabil[ ;i `ndrept[\it[ numaiat]ta timp c]t `;i limiteaz[ competin\ala conducerea intereselor absolut comu-ne.

Nic[ieri pedanteria ;i tendin\a spreo restr]ngere a drepturilor statelor fede-rate n-ar fi mai deplasat[ ;i `n dorin\a eide tutelare mai p[gubitoare, dec]t `nacest punct. Trebuie evitat cu cea maimare grije chiar ;i umbra unei jigniri, cas[ nu mai vorbim de asuprire. Acest lucrutrebue s[ fie o axiom[ politic[.

"Neamurilor din Austria trebue s[ lise `ng[duie o at]t de `ntins[ autonomie,o at]t de liber[ mi;care politic[ ;i o via\[parlamentar[ proprie, c]t este compatibilcu unitatea statului. ~n acela;i timp tre-bue avut `n vedere c[ aceste libert[\i s[le fie astfel acordate ;i pentru c[ egalitateade drepturi s[ fie o realitate. Niciun neams[ nu se simt[ desconsiderat `n senti-mentul lui na\ional sau s[ fie amenin\atcu pieirea."

C]teva decenii mai t]rziu, mareleprieten al Cehilor, d-l Denis, carecunoa;te problema na\ionalit[\ilor dinAustria destul de bine, spune relativ lafederalizare< competen\a uniunii trebues[ fie redus[> cea a statelor izolate, l[rgit[.

"Les questions reservees a ce Rei-chsrat commun seront restreintes le pluspossible et la competence des assemblees

locales, etendue.Du moment ou les divers partis met-

tront de cote ce qui n’est qu’une affaired’amour-propre et lorsqu-ils songerontmoins a tracasser leurs adversaires qu-aconquerir leurs propres libertes, il ne serapas imposible de trouver un terrain d’en-tente”.

Limba german[ trebuie s[ fielimba mijlocitoare

E de la sine `n\eles c[ pentru aran-jarea chestiunilor comune e nevoie de olimb[ mijlocitoare. Mi se pare, cu totulfiresc, c[ aceast[ limb[ s[ fie cea ger-man[.

~nc[ din 1850 - este ;tiut - s-a vorbitdespre introducerea limbii franceze calimb[ de stat a imperiului. Ast[zi niciunom politic serios, nu mai vorbe;te despreacest lucru.

Are dreptate Gumplowicz c]nd sus\inec[ dintre multele limbi ̀ ntrebuin\ate ̀ ntr-un stat, eterogen din punct de vederena\ional, cea mai veche limb[ cultural[r[m]ne inevitabil ;i conform naturii lu-crurilor, limba statului. ~ns[ aceast[limb[ ̀ ;i va putea numai atunci men\ine`n mod indiscutabil ̀ nt]ietatea, c]nd dinaceast[ situa\ie nu va rezulta nicio supe-rioritate politic[ pentru reprezentan\iifire;ti ai acestei limbi ;i niciun prejudiciupolitic pentru o alt[ na\iune, care for-meaz[ un factor politic `n stat. ~ntr-uncuv]nt, lupta care ̀ ncepe cu lozinca "ega-litatea limbilor vorbite, `n fa\a legii va fitran;at[ numai atunci c]nd raporturilereale sunt ̀ n a;a m[sur[ schimbate, ̀ nc]tegalitatea des[v]r;it[ a factorilor na\io-nali `n stat nu mai poate fi primejduit[sau atacat[ prin prec[derea acordat[ celeimai vechi limbi culturale, declarat[ to-todat[ limba oficial[ a statului.

Limba german[ trebuie s[ fie limbamijlocitoare ̀ n imperiu, pentru toate or-ganele guvernului imperial sau federal,care ̀ ;i au sediul la Viena> ̀ n parlamentulimperiului> ca limba de comand[ `n ar-mat[ ;i ̀ n marin[ ;i ca limba de leg[tur[`ntre statele na\ionale ;i autorit[\ile im-periale.

Inscrip\iile autorit[\ilorimperiale din statelena\ionale trebue s[ fie f[cute`n limbile statelor respective

~n schimb, toate inscrip\iileautorit[\ilor imperiale din statele na\io-nale trebuie s[ fie f[cute ̀ n limbile state-lor respective. :i `n adev[r, ce s[ caute oinscrip\ie german[ pe frontispiciul au-torit[\ilor federale din statul maghiar,ceh, rutean, etc.? Acest lucru n-ar fi opor-tun, c[ci folosul practic ar fi ridicul deminim, ̀ n schimb ̀ nd]rjirea ;i du;m[nia

fa\[ de tot ce este german, ar fi inconti-nuu alimentat[. C[ci nu este nimic maiu;or dec]t a compara asemenea inscrip\iicu p[l[ria lui Gessler. Acest lucru trebueevitat. It is not concelling a piece of par-chement, a spus Chatham `n 1775 con-cet[\enilor s[i, that can win back Ame-rica< you must respect her fears and herresentments!

Astfel limba german[ limitat[, calimb[ mijlocitoare, nu va ̀ nt]mpina niciorezisten\[.

Miklositsch, marele slavist, a spusodat[ `n Senatul austriac< "ceea ce neune;te, `n afar[ de factorul c[ruia acestmare imperiu ̀ i datoreaz[ existen\a, esteistoria ;i limba german[> o limb[ caretrebue s[ fie limba oficial[ a statului, in-diferent dac[ va fi numit[ ca atare prinlege sau nu... Exist[ popoare pe care si-tua\ia lor geografic[, istoria lor ;inum[rul lor mic le ̀ mpiedic[, s[ produc[prin mijlocul lor tot ce este necesar pen-tru cultur[. Aceste popoare trebue s[ seal[ture altui popor> `ns[ poporul undeurmeaz[ s[ se al[ture le este dat prin geo-grafie ;i istorie. De aceea nici nu poate fivorba s[ se caute un sprijin `n literaturafrancez[, c[ci ar fi un schimb din care n-ar ie;i cu siguran\[ nimic".

Dup[ toate cele scrise, iat[ c]tevadintre cele mai importante principii, carear trebui s[ fie determinate pentru con-stitu\ia imperial[ federativ[, dac[ voiams[ recl[dim monarhia pe baze solide.

****

Accept]nd ideile lui Aurel C. Po-povici, Franz Ferdinand a planificat oredesenare radical[ a h[r\ii Austro-Un-gariei cre]nd un num[r de state semi-autonome pe baza majorit[\ilor etnice;i lingvistice, care s[ fie toate parte aunei confedera\ii mai mari intitulateStatele Unite ale Austriei Mari.

Arhiducele a fost asasinat la Sara-jevo `n 1914, ceea ce a dus ladeclan;area Primului R[zboi Mondial,pierdut de Austro-Ungaria. Drept ur-mare Imperiul Austro-Ungar a fostdezmembrat de c[tre puterile victo-rioase ale Antantei. Astfel s-au formatmai multe state noi, iar alte teritoriiaustro-ungare au fost cedate statelorvecine deja existente.

La r]ndul s[u, Aurel C. Popovici amurit pribeag, `n Elve\ia `ntristat desoarta poporului s[u care se masacra`n anul 1917 pe dou[ fronturi adverse,`n contradic\ie cu dogma unit[\iina\ionale ;i etnice urm[rite.

Oare era mai bine pentru Transil-vania s[ fac[ parte din Statele Unite aleAustriei Mari? Iat[ `ntrebarea la carev[ l[s[m pe dumneavoastr[ s[ r[spun-de\i.

Aurel C. Popovici (al doilea din st]nga jos) la Viena, `n anul 1912

propunea `nfiin\area Statelor Unite ale Austriei Mari

4 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

PERSONALIT~}IConstantin Brâncoveanu este unul dintre cei mai mari voievozi ai

românilor care, ca ;i Neagoe Basarab ;i Matei Basarab, î;i va adăugala numele său de familie ;i patronimicul de “Basarab”, pentru a cinstinumele familiei domnitoare ;i a-i aduce un plus de prestigiu ;i glorieprin fapte alese. :i totu;i, Constantin Brâncoveanu avea ;i o ascen-den\ă basarabă prin “aga Matei din Brâncoveni” (Matei Basarab).Ramifica\iile acestei rădăcini ajungeau la Radu :erban Basarab. Pos-telnicul Constantin Cantacuzino a fost ginerele lui Radu :erban.

~n data de 15 august se `mpli-nesc 300 de ani de la moartea luiConstantin Br]ncoveanu, dom-nitor ̀ ntre anii 1688 - 1714, mareerou ;i martir creștin al neamuluiromânesc, prilej cu care consi-der[m o datorie de onoare evoca-rea personalit[\ii sale ;i a epocii`n care a tr[it.

Constantin Brâncoveanu este unuldintre cei mai mari voievozi ai românilorcare, ca ;i Neagoe Basarab ;i Matei Ba-sarab, î;i va adăuga la numele său de fa-milie ;i patronimicul de “Basarab”, pen-tru a cinsti numele familiei domnitoare;i a-i aduce un plus de prestigiu ;i glorieprin fapte alese. :i totu;i, ConstantinBrâncoveanu avea ;i o ascenden\ă basa-rabă prin “aga Matei din Brâncoveni”(Matei Basarab). Ramifica\iile acestei ră-dăcini ajungeau la Radu :erban Basarab.Postelnicul Constantin Cantacuzino afost ginerele lui Radu :erban. Una dinfiicele postelnicului, Stanca, se va căsătoricu Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constan-tin-Vodă Brâncoveanu, a;a încât, pe lân-gă ascenden\a basarabă, Brâncoveanu ova avea ;i pe cea cantacuzină, ce se trăgeadin Cantacuzinii bizantini, ce dăduserăîn scaunul Bizan\ului ;i un împărat, peIoan Cantacuzino, în secolul XV.

Brâncoveanu prezintă, ca personali-tate, o structură care îl singularizează. Elcreează un stil al vremii, stilul brâncove-nesc. Din acest punct de vedere, l-amputea considera un “Ludovic al XIV-learomânesc “, mai ales că este contemporancu “Regele Soare”.

Stilul brâncovenesc este complex,manifestat în toate sectoarele de activi-tate, chiar dacă prin acest stil s-a în\elesîndeob;te maniera imprimată în artă, înspecial în construc\ii. Constantin Brân-coveanu a creat însă un stil de concep\ieîn modul cum a văzut dezvoltarea eco-nomică a \ării, prin felul cum a ac\ionatasupra oamenilor care compuneau so-cietatea.

A izbutit s[ se men\in[`n scaun 26 de ani,o performan\[pentru acea epoc[

Pornind de la realitatea că |ările Ro-mâne erau înconjurate de trei mari im-perii, otoman, habsburgic ;i rus, Brân-coveanu a studiat pozi\ia fiecăruia dintreele. A în\eles că, în urma înfrângerii dela Viena (1683), pentru Imperiul Oto-man începea degringolada, în timp cepentru habsburgi, mărirea. ImperiulOtoman era însă destul de puternic stra-tegic vorbind, cel mai apropiat pericolpentru |ările Române.

Pentru a ajunge domn, ConstantinBrâncoveanu a plătit sultanului un tributde cinci ori mai mare ca înainte, ;tiindcă în Imperiul Otoman precumpănea in-teresul bănesc. Stimulând interesele sul-tanului ;i demnitarilor din jurul lui,Brâncoveanu a izbutit să se men\ină înscaun 26 de ani, adevărată performan\ăla acea epocă de fluctua\ii domne;ti. Po-litica de echilibru promovată de :erbanCantacuzino cu mijloace mai modeste,la Brâncoveanu atinge apogeul ;i devineartă.

Cât prive;te Imperiul Habsburgic,Brâncoveanu vede în expansiunea aces-tuia o mare primejdie pentru \ară, ;i înforme mai aspre decât cea turcească. Laînceput rupe rela\iile cu imperialii ;i re-

cheamă solia românească de la Viena.Atitudinea aceasta stârne;te mânia îm-păratului Leopold, care trimite o armatăîn |ara Românească, unde se dedă la re-chizi\ii for\ate, mult păgubitoare pentrupopula\ie. Cu ajutorul unor for\etătără;ti, Br]ncoveanu determină retra-gerea armatelor imperiale în Transilva-nia, le urmăre;te ;i ob\ine victoria de laZărne;ti-Tohani (1690), pe care o adaugăca o contribu\ie la tradi\ia luptei româ-ne;ti pentru neatârnare. Rela\iile cu im-perialii trebuiau însă repedeîmbunătă\ite. Angajarea unor conflictearmate împotriva unei puteri aflate încontinuă ofensivă însemna a condamna\ara la mari sacrificii economice, la jertfeumane. Era momentul unei unei apro-pieri de habsburgi. Două evenimente de-monstrează că politica de echilibru în-cepea să se impună. În 1695, împăratulLeopold îl nume;te pe Brâncoveanu“principe al Sfântului Imperiu”, iar în1699, Sultanul îi recunoa;te domnia pevia\ă. Brâncoveanu nu credea în viabili-tatea celor două titluri. În 1703, noul sul-tan, Ahmed al III-lea îl chema la Poartăpentru reînnoirea domniei.

Fa\ă de Imperiul rus, Brâncoveanuadoptă o altă politică. O apropiere de Ru-sia ar fi constituit o măsură de siguran\ăîmpotriva tendin\elor expansioniste alehabsburgilor ;i turcilor, dar ;i un risc cear fi putut genera interven\ia turcilor înprimul rând. Rusia, sub Petru I (1689-1725), ajunsese în măsură să \ină pieptPor\ii ;i chiar habsburgilor, dar în bătăliade la Stănile;ti, din 1711, care a urmatalian\ei dintre Petru I ;i Dimitrie Cante-mir, coali\ia moldo-rusă se destramă, fi-ind înfrântă de o;tile otomane. Brânco-veanu nu a luat atunci o atitudine con-cretă fa\ă de confruntarea ce se desfă;ura.În schimb, a ac\ionat pe cale diplomaticăpe linia apropierii de Rusia. El a folositsoli pricepu\i ca Gheorghe Castriotul,Panaiot din Rhodos, ;i, mai ales, pe celmai strălucit dintre trimi;ii săi, DavidCorbea Ceau;ul. De altfel, în epoca luiBrâncoveanu, diploma\ia era la nivelulcelei apusene.

Epoca lui Br]ncoveanu,

`nfloritoare pentru cultur[,art[, `nv[\[m]nt

În epoca lui Constantin Brâncovea-nu, cultura românească a atins apogeul,este o epocă de rena;tere culturală ;i ar-tistică. El a fost nu numai un Mecenapentru creatori, dascăli, eclezia;ti, scrii-tori, arti;ti, pe care i-a sprijinit, dar erael însu;i un om de cultură capabil săîn\eleagă fenomenul cultural în totalita-tea lui. Se poate aprecia c[ Bucure;tiulera un centru de cultură.

În domeniul învă\ământului, în epo-ca lui Brâncoveanu străluce;te AcademiaDomnească de la Sf. Sava, înfiin\ată de:erban Cantacuzino. Academia era ;coa-la cea mai însemnată pentru românii depretutindeni, aici veneau să se instruiascăromâni din toate provinciile române;ti,fapt care servea ;i scopurilor politico-di-plomatice de unire ;i neatârnare, mai alescă veneau ;i tineri din alte \ări. Mai mult,Brâncoveanu oferă un larg sprijin mate-rial învă\ământului de peste hotare (46de ;coli din Europa de Sud-Est, Asia Mi-că, Siria, Iordania, Palestina, Egipt).

Activitatea tipografică este fecundă.Antim Ivireanul, “maestrul tipografilor”,tipăre;te căr\i ;i publica\ii, lupt[ pentruintroducerea limbii române în biserică;i în cancelarie.

Personalită\ile din vremea lui Brîn-coveanu sunt numeroase< stolnicul Con-stantin Cantacuzino, autor al Istoriei|ării Române;ti> Mihai Cantacuzino,fratele stolnicului, încurajează tiparul ;ie om de ;coală> Iordache Cantacuzino,om de aleasă cultură clasică> fra\ii Radu;i :erban Greceanu s-au dovedit cărturaride seamă ;i au tradus Biblia lui :erbanCantacuzino (1688). Teodor Corbea, fra-tele lui David Corbea, a tipărit un voca-bular latin-român. Brâncoveanu apărând;i în calitate de sus\inător al ortodoxiei,vin în |ara Românească numero;i pa-triarhi ;i mitropoli\i apar\inând răsări-tului ortodox.

Minunată apare arta aurarilor ;i ar-gintarilor care îmbrăcau căr\ile în coper-te strălucitoare. Broderia, alt gen detradi\ie românească, întâlnit[ ca ocupa\iepopulară în tot Evul Mediu românesc

găse;te noi surse de afirmare. Brâncoveanu s-a înconjurat de pictori ;izugravi pe care i-a stimulat în activitatealor. Iată câteva nume< Preda, Nicolae,Efrem, Constantin Zugravul, Lambru,Tudor, Radu. Cu deosebire s-a remarcatPârvu Mutul, “zugravul zugravilor” epo-cii brâncovene;ti. Mâna lui a lucrat fres-cele multor ctitorii ale domnului mun-tean, el a creat ;i ;coală de zugravi ro-mâni.

Dintre cele mai frumoase biserici ;imănăstiri amintim< biserica mănăstiriiHurez, biserica mănăstirii Râmnicu-Să-rat, biserica de la Doice;ti, de lângă Târ-govi;te, biserica Sf. Gheorghe Nou dinBucure;ti. Construc\ii laice amintim< pa-latul de la Potlogi, cel de la Mogo;oaia,care, de;i asemănător celui de la Potlogi,construit înainte, îl întrece pe acesta înfrumuse\e, devenind podoaba clasică astilului brâncovenesc, casele de laDoice;ti, Palatul de la Obile;ti, refacereacaselor domne;ti de la Curtea Veche,cumpărarea ;i construirea de case înTransilvania, la Bra;ov ;i Sâmbăta de Sus(unde a făcut ;i o mănăstire). Brânco-veanu, de;i orientează crea\ia artisticăspre mediul Rena;terii italiene, întrucâtla acea dată în apus Rena;terea î;i con-sumase marile făclii ;i dăduse na;terecontinuatorului ei, barocul, stilul brân-covenesc va folosi o îmbinare a Rena;teriicu concep\ia barocă. Nici motivele orien-tale nu sunt neglijate, ci asimilate stiluluibrâncovenesc. Totu;i stilul brâncovenescdemonstrează un gen de exprimare ori-ginal ;i specific românesc.

Le-a fost t[iat capul lui;i celor 4 copii pentru c[ nus-a dezis de religia cre;tin[

Familia lui Constantin Brâncoveanua cuprins pe so\ia lui, Doamna Maria(Marica) Brâncoveanu, o femeie harnică;i pricepută ;i care s-a aflat lângă so\ulei în momentele grele pentru acesta. CuMarica Brâncoveanu, domnitorul a avutpatru feciori (coconi)< Constantin, :te-fan, Radu ;i Matei ;i ;apte fete< Stanca,măritată cu ultimul Mu;atin în scaunul

Moldovei, Radu Ilia;> Maria, căsătorităcu Constantin Duca, Domnul Moldovei>Elenca, so\ia lui Scarlat Mavrocordat, fiulExaporitului> Safta, căsătorită cu RaduCre\ulescu> Smaranda cu Băleanu> An-cu\a cu Niculai Rosetti> Băla;a cu Ma-nolachi Lambrino. Cât prive;te pe co-coni, Constantin a avut ca so\ie pe AnipeAnița Bal;, fata marelui vornic din Mol-dova, Ioni\ă Bal;> :tefan pe Băla;a Can-tacuzino> Radu, logodit doar, cu fata luiAntioh Cantemir. Mul\i nepo\i îi vor dă-rui fetele lui Brâncoveanu ;i apoi în urmasa mul\i strănepo\i ;i urma;i ai acestorase vor na;te.

Epoca de multilaterală activitate ;istrălucire a lui Constantin Brâncoveanua fost urmată de zguduitoarea dramă din15 august 1714. Invidiat de sultanul Ah-med pentru comorile sale, dus la Istan-bul, chinuit în felurite chipuri pentru ase dezice de religia cre;tină, îndureratultată vede cum cad pe rând capetele celorpatru coconi, apoi călăul îi retează ;i luicapul. Doamna Marica va aduce, în se-cret, corpul neînsufle\it al so\ului ei ;i îlva înmormânta la ctitoria Sf. GheorgheNou din Bucure;ti. Capul lui ConstantinBrâncoveanu a căzut demn ca ;i al luiMihai Viteazu pe Câmpia Turzii. O via\ăcare rodise multilateral spre binele ;i pro-pă;irea |ării Române;ti.

Domnitor vestit, om politic ;i diplo-mat, om de cultură, ctitor de a;ezăminte,de epocă ;i de stil în conducerea \ării,martir al neamului românesc, canonizatde Biserica Ortodoxă Română ;i sărbă-torit la data de 16 august, ConstantinBrâncoveanu merită pe drept a fi consi-derat “Apusul de soare” al domnilor Ba-sarabi.

Bibliografie<1. Popescu, Petru Demetru – “Dic\ionarde personalită\i istorice”, Editura Nicu-lescu, Bucure;ti, 20012. * * * - “Enciclopedia marilor perso-nalită\i din istoria, ;tiin\a ;i cultura ro-mânească de-a lungul timpului”, Volu-mul I , A-G, Editura Geneze, Bucure;ti,1999

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Jude\eană Satu Mare

Se `mplinesc 300 de ani de la moarteadomnitorului Constantin Brâncoveanu

10 august 2014/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEMumio sau "r[;ina mun\ilor" este un produs 100% natural ;i ajunge

la maturitate dup[ 20 de ani de conservare a resturilor de plante ;ianimale mumificate. Con\ine 80 de micro ;i macro elemente diferite, 10aminoacizi esen\iali, acid fulvic, vitamine, uleiuri esen\iale, r[;ini, veninde albine.

Varicele nu mai reprezintă decâţiva ani “boala vârstei mature”,ci este din ce în ce mai răspândităîn rândul tinerilor. Statisticilepuse la dispoziţie de specialiştiiClinicii Varicoline arată că 80%dintre femeile cu vârste cuprinseîntre 10 şi 30 de ani suferă de va-rice, iar principalele cauze pen-tru răspândirea bolii sunt ritmuldezechilibrat de viaţă, obezita-tea, sedentarismul şi chiar statulîn picioare pentru mult timp.

Riscul apariţiei varicelor este mairidicat la femei (80%) decât la bărbaţi(20%), deoarece acestea suferă schim-bări hormonale atât în timpul perioa-delor menstruale şi ale sarcinii, cât şiîn timpul menopauzei. Aceşti hor-moni contribuie la relaxarea venelorşi deci la subţierea pereţilor venelor,favorizând apariţia varicelor.Principalul simptom al varicelor estesenzaţia de greutate şi durerea în pi-cioare, dar şi senzaţia de arsură, pal-pitaţia în jurul picioarelor sau durereîn muşchi şi umflarea gambelor, maiales a zonei gleznelor, reprezintă sim-ptome pe care tinerele ar trebui să leia în calcul> şi asta deoarece afecţiu-

nea varicoasă este nu numai o pro-blemă estetică şi poate diminua con-siderabil încrederea în sine, dar pro-

voacă o senzaţie de disconfort şi chiarde durere.

Până de curând, unele dintre me-

todele de îndepărtare a varicelor pă-reau mai dăunătoare decât efectelevaricelor, însă o nouă tehnică moder-

nă introdusă şi în România, numită"închidere", face ca tratarea varicelorsă fie mult mai uşoară şi deloc dure-roasă. Dintre metodele moderne şiaplicate deja de specialiştii în dome-niu din ţara noastră, amintim< strip-ping-ul, flebectomia, ligature venelor,criochirurgia sau scleroterapia.

"Unul dintre tratamentele non-chirurgicale frecvent efectuate pentruvarice este scleroterapia, prin care esteinjectată în vena dilatată o substanţă(sclerozant[), care produce scleroza-rea, atrofierea, fibrozarea şi într-unfinal închiderea acesteia. Procedurase desfăşoară în cabinet şi are o duratăde aproximativ 20 de minute, fiindîntotdeauna precedată de un consultflebologic şi o ecografie Doppler", de-clară managerul Aura Manole.

Pentru prevenirea apariţiei vari-celor, medicii clinicii le recomandătuturor un program de mişcare şiexerciţii fizice, renunţarea la fumat,hidratarea optimă a organismului, re-nunţarea la pilule contraceptive şi fo-losirea unor metode non-hormonalede control al sarcinii, dar şi consulta-rea specialistului imediat cum aparsenzaţii de durere, transpiraţii recisau disconfort la un picior sau la am-bele.

A consemnat Eva Laczko

Mumio este o r[;in[ cu aspectde asfalt care se g[se;te la`n[l\imi mari din mun\ii Asiei.Materialul organic care const[din resturi de animale ;i planteeste conservat la ̀ ntuneric ;i subpresiunea st]ncilor.

C]nd soarele str[luce;te ̀ n mun\i,z[pada se tope;te ;i o r[;in[ groas[se prelinge pe marginile st]ncilor, fi-ind colectat[ cu grij[ de localnici. Nu`nt]mpl[tor, ace;tia sunt cei mai lon-gevivi locuitori ai planetei.

Compozi\ie ;i efecte benefice

Mumio sau "r[;ina mun\ilor" esteun produs 100% natural ;i ajunge lamaturitate dup[ 20 de ani de conser-vare a resturilor de plante ;i animalemumificate. Con\ine 80 de micro ;imacro elemente diferite, 10 aminoa-cizi esen\iali, acid fulvic, vitamine,uleiuri esen\iale, r[;ini, venin de al-bine.

Din acest amestec unic voimen\iona doar efectele benefice aleacidului fulvic , considerat unadev[rat izvor de s[n[tate.

Acidul fulvic este binef[c[tor, `nparte deoarece pe m[sur[ ce plantele;i alte entit[\i vii absorb aceast[ sub-stan\[ ̀ n cantit[\i suficiente, reac\iilelor biochimice sunt mai accelerate ;idevin mai eficiente. Activitatea enzi-matic[ spore;te ;i membranele celu-lelor devin mai permeabile. Apa estecapabil[ s[ p[trund[ `n celule cu orat[ superioar[ celei normale. Acest

lucru este binef[c[tor at]t pentruplante c]t ;i pentru animale prin fa-vorizarea hidrat[rii echilibrate ;i prinfaptul c[ permite corpului s[ evacue-ze substan\ele toxice nedorite.

Datorit[ acestei compozi\ii de ex-cep\ie, mumio are un spectru deac\iune farmacologic foarte larg. De-a lungul istoriei, a fost studiat de Aris-totel, apreciat de Alexandru cel Mare,

Gingis Han iar `n zilele noastre estefolosit cu prec[dere de sportivi, mi-litari ;i cosmonau\i.

Pe pia\[ se g[se;te mai ales subform[ de capsule, dar exist[ ;i pulberi

sau creme pentru uzul extern.Cel mai adesea aceast[ r[;in[ este

folosit[ pentru tratarea fracturilor,deoarece cre;te metabolismul mine-ralelor ;i accelereaz[ vindecarea. Mu-mio are propriet[;i regenerative ;iajut[ `n refacerea rapid[ a calusului.Este benefic ̀ n ulcerul gastric ;i duo-denal, colite, `mbun[t[\e;te func\iaficatului `n hepatite ;i ciroze, stimu-leaz[ hematopoeza, `mbun[t[\e;testarea general[ a organismului.

"R[;ina mun\i lor" are ocompozi\ie antibacterian[ unic[,av]nd efect antitoxic, tonic, antiin-flamator ;i ̀ n anumite cazuri este pre-ferat antibioticelor.

Studii clinice

Exist[ numeroase studii clinice ̀ nce prive;te folosirea acestui compus`n tratamentele medicinale, chirurgi-cale etc. Studiile au vizat urm[toareleafec\iuni< fracturi, lumbago, r[ni, ar-suri, ulcer al stomacului, diabet. Celmai cunoscut studiu se refer[ la trom-boflebite venoase profunde.Tratamentul a durat 10 zile timp `ncare pacien\ilor li s-au administratintern 0.3 grame de mumio. ~n ziuaa treia au disp[rut umfl[turile ;i du-rerea ;i s-a instalat o stare general[mai bun[. La sf]r;itul studiului to\ipacien\ii au observat o sc[dere sprenormal a temperaturii pielii ̀ n zoneleafectate ;i de asemenenea dispari\iaprincipalelor simptome ale bolii.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Mumio sau "r[;ina mun\ilor" este un produs 100% natural

Unul dintre tratamentele non-chirurgicale frecvent efectuate pentru varice este scleroterapia

R[;ina mun\ilor este un adev[ratizvor de s[n[tate

8 din 10 tinere cu vârste între 10 ;i 30 de ani sufer[ de varice

6 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

RE}ETE

Sirop de pepene galben

Pulpe de pui la gr[tar cumujdei ro;u de usturoi

Mod de preparare<

Miezul de pepene se scobește cu olinguriță sau se taie cubulețe. 2 linguride zahăr se pun deoparte, iar restul setoarnă peste fructe. Se amestecă bine,în așa fel încât pepenele să se mai zdro-bească. Aici se pot adăuga și scorțișoa-rele, dacă folosiți. Compoziția se punela rece și se lasă să stea 4-5 ore, după

care se pune la fiert. Se mai adaugă300-350 g apă, în funcție de grosimeacompoziției din vas. Lăsăm la fiert lafoc mic, amestecând din când în când,până când dă primul clocot. Dacă ațiadăugat scorțișoare, după ce se fierbecompoziția acestea se scot. Într-un vasse strecoară siropul, iar fructele se con-sumă fie sub formă de compot proas-păt, fie păstrate la borcan sau la con-gelator. Siropul se poate servi proaspăt,după ce se răcește, iar dacă se punepentru iarnă se adaugă și salicilul. Esteideal pentru sucuri, coctailuri, coctai-luri de fructe, sau topping la diversedeserturi.

Alimente ;i cantit[\i<

1 kg de miez de pepene galben, câtmai aromat și cât mai intens colorat,750 g zahăr, un vârf de cuțit de sarede lămâie, un vârf de cuțit de salicil(salicilul nu se înlocuiește cu conser-vant). După gust se poate adăuga să2-3 batoane de scorțișoare, dar nu

este obligatoriu.

Mod de preparare<

Carnea se condimentează cu sareși piper, eventual cu puțin muștar. Selasă să se frăgezească minim 2 - 3 ore,după care, împreună cu vinetele și dov-leveii feliați, respectiv cartofii tăiați în4 se prăjesc la grătar, pe cât posibil pejar. Usturoiul se pisează într-un bol, se

adaugă c]te o linguriță rasă cu sare, pi-per, delicat (dacă aveți posibilitatea săfolosiți delicat de casă, e bine să-l maidați odată prin mașina de tocat cafea)și boia, câte o linguriță cu vârf de pastăde roșii și de muștar, un vârf de cuțitde zahăr, o linguriță de oțet. Se ames-tecă bine, apoi treptat se adaugă vinul,până la obținerea consistenței dorite.Vinul se poate înlocui parțial sau inte-gral cu apă, dar în acest caz se foloseștepuțin mai mult oțet. La servire se punpe masă separat carnea și într-un bolseparat mujdeiul.

Ave\i nevoie< 4 buc[ți de pulpe de pui, 8 bucăți decartofi, 1 pătlăgică vânătă, un dovle-cel, 4-6 căței de usturoi, sare, piper,boia de ardei, delicat, pastă de tomate,muștar, oțet din vin, zahăr, vin roșu,

acrișor

Desert de brânz[ cu zmeur[proasp[t[

Mod de preparare<

Se fierbe grisul în lapte și se răcește,amestecând în continuu. Brânza sesfarmă bine cu o lingură de lemn, seamestecă cu untul, frișca, gălbenușul,zahărul și zahărul vanilat, apoi se adau-

gă și grisul și se amestecă cu un blender(sau cu mixerul la turație mare), pânăcând se obține o compoziție omogenă,păstoasă, aproape spumoasă. Dinzmeură se scot câteva bucăți pentruornat, iar restul se zdrobește bine și seamestecă cu crema anterior preparată.Se așează în cupe sau în boluri, dupăcare se ține o oră - două la frigider. Seornează cu zmeura rămasă, cu frișcă,frunze proaspete de mentă, bucăți deciocolată, pișcoturi pentru copii, sautopping pentru înghețată.

Ave\i nevoie< 250 brânză dulce de vacă (cât mai cre-moasă), 150 g lapte, o lingură de gris,cca. 20 g de unt, o lingură de frișcă(smântână dulce pentru gătit), gălbe-nușul unui ou, 2 linguri de zahăr, unplic de zahăr vanilat, un pahar dezmeură proaspătă (în extrasezon sepoate folosi și zmeură congelată)

Sup[ de maz[rea la grec

Mod de preparare<

Zarzavaturile curățate și mărunțitese pun la fiert cu cca. 3,5 l de apă. Dacăutilizați mazăre din conservă, zarzava-turile le fierbeți aproape complet, abiaapoi adăugați și mazărea, însă dacă ma-zărea este proaspătă, puneți în supă,când zarzavaturile sunt pe jumătatefierte, apoi se adaugă sare, piper și bazăpentru mâncăruri. Între timp, din 4linguri de făină și ulei preparați un rân-taș slab, iar după ce se ia de pe foc se

adaugă o linguriță de boia. Din făinarămasă, cu puțină sare, cele 3 ouă șipuțină apă rece se prepară un aluat deconsistența dorită pentru găluște sauzdrențe, după gust. Când toate ingre-dientele sunt aproape fierte și supa seaflă în clocot se mărunțesc în ea găluș-tele, sau dacă ați făcut aluat subțire setoarnă încet zdrențele. Se adaugă răn-tașul, smântâna frecată în prealabil cucâteva linguri de supă fierbinte, se maicondimentează după gust și se mai fier-be 2-3 minute. Se servește caldă, even-tual cu un pic de oțet, ornat cu pătrun-jel verde, ardei roșu, o feliuță de lămâiesau eventual ardei iute.

Ave\i nevoie< 300 g mazăre verde boabe (sau o con-servă de cca. 600 g), 2-3 morcovi, 1-2 pătrunjei, o gulie mică, o felie de țe-lină (total 4-500 g zarzavaturi), 200 gde smântână, 300 g făină, 3 ouă, 6 lin-guri de ulei, sare, piper, boia de ardei,

delicat (de casă).

Datorită conţinutului bogat deacid clorogenic, vinetele au pro-prietăţi anticancerigene, antimi-crobiene, anticolesterol ;i antivira-le.

Majoritatea populaţiei percepe vi-netele drept un aliment delicios. Suntprea puţini cei care cunosc şi valenţeleterapeutice ale acestei legume, efectelebenefice pentru s[n[tate. Preparate în-tr-o manieră sănătoasă, vinetele sunt de-osebite pentru sănătatea organismuluiuman. Asigurarea vine din partea me-dicilor şi a specialiştilor nutriţionişti.

Vinetele conţin acid folic, fibre, fier,zinc, cupru, magneziu, vitamina C şi po-tasiu, elemente care le recomandă a ficonsumate ̀ n cazul anemiilor uşoare saua stărilor de oboseală şi stres. Mai mult,vinetele ajută la reglarea nivelului de co-lesterol şi la menţinerea la valori normalea tensiunii arteriale.

Cercetări recente au scos la iveală căanumite substanţe conţinute de vinete`mpiedică dezvoltarea şi apariţia celule-lor canceroase. Într-un top al celor maieficiente legume anticancerigene, vine-tele au fost plasate pe un loc secund.Consumate cel puţin o dată pe săptă-mână, vinetele au un efect de relaxareasupra sistemului nervos. Conţinutul ri-dicat de vitamine din grupul B, magne-ziu şi potasiu, le recomandă drept un re-

mediu eficient în tratarea stărilor de ner-vozitate, prevenind insomniile şi indu-când o stare de linişte. În plus, vineteleau şi proprietăţi antiinflamatoare şi diu-retice.

Alături de conţinutul foarte ridicatde apă (93%), vinetele conţin potasiu –mineral care ajută la stimularea inimii,magneziu - cunoscut pentru rolul săude combatere a stresului, calciu – pentruîntărirea sistemului osos, vitamina A şiC pentru sistemul imunitar. Specialiştiisunt de părere că delicioasele vinete re-prezintă alimentul potrivit pentru zilelecaniculare, datorită conţinutului foartemare de apă. În această perioadă,nutriţioniştii ne sfătuiesc să recurgem laconsumul salatei de vinete, atât pentrupotolirea foamei, cât şi a setei. Legumelesunt bogate în fibre, dar foarte sărace îngrăsimi.Aceste legume sunt indicate şiîn alimentaţia persoanelor care vor săţină cure de slăbire, datorită număruluimic de calorii (circa 20 de calorii la 100g).

Alte beneficii ale consumului de vi-nete< prevenirea bolilor cardiovasculare>sucul de vânătă scade nivelul colestero-lului şi relaxează pereţii vaselor de sânge,îmbunătăţind circulaţia sangvină.

Studiile recente clasează vinetele pelocul doi, după varză, în terapia de pre-venire a cancerului. În privinţa sub-stanţelor amare din compoziţia acesteilegume, specialiştii semnalează efectelelor benefice asupra metabolismului şi asistemului imunitar.

Specialiştii recomandă persoanelornelini;tite şi agitate să includă în meniullor cât mai multe preparate cu vinete.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Vinetele, leac anticancerigen ;i

remediu pentru nervi

Cercetări recente au scos la iveală că anumite substanţe conţinute de vineteimpiedică dezvoltarea şi apariţia celulelor canceroase. Într-un top al celor maieficiente legume anticancerigene, vinetele au fost plasate pe un loc secund.Consumate cel puţin o dată pe săptămână, vinetele au un efect de relaxareasupra sistemului nervos.

10 august 2014/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Prima geant[ cu fermoar din istorie a fost creat[ în anul 1923

Multe femei nu concep o ținutăperfectă fără o geantă. Pentru eleacest accesoriu reprezintă totul,de la o măsuță de toaletă portabilă,un vestiar, un recipient pentrumasa de prânz, un sac de voiajsau chiar o bibliotecă.

Geanta care astăzi se găsește în ne-numărate modele, culori sau dimensiuninu a fost atât de versatilă. Ruda preistoricăa genții era formată din câteva f]șii depiele de animal. Reprezenta un recipientîn care se păstra hrana. În timpulImperiului Roman și mai apoi în EvulMediu, acest săculeț devine șic și îșicâștigă dreptul de a fi atârnat în talie.

În timpul Renaşterii, fustele cresc îndimensiuni. Tot pendulând agitate decordon, mini-trăistuţele sunt învăluiteîn straturi geologice de ţesături, gata săse deschidă, la nevoie, când mâna leatinge pe furiş. Gentuţele ascund câţivabănuţi, o oglinjoară, sticluţele cu sărurişi pe cele cu parfum. Dar doamneleacelor timpuri îşi mai vâră micile comorişi în mânecile de la haine sau în interiorulmanşonului de blană. În secolul al XVII-lea, bărbaţii şi femeile, care până atuncifolosiseră în comun acest accesoriu, alegcăi diferite. În timp ce bărbații descoperăcomoditatea buzunarelor cusute la pan-taloni, doamnele transformă tradiţionalulsăculeţ într-un şorţ oval legat în talie,mărindu-i considerabil dimensiunile. Laînceputul  secolului al XIX-lea, vedelumina zilei geanta, care are iniţial formaunui fileu moale care se ţine în mână,strâns sus cu un şiret, unde se strecoarăcărţile de vizită, scrisorile de dragoste, obatistuţă, evantaiul.

Ceea ce rămânea pe dinafară, maiales dacă avea anumite dimensiuni, eratransportat de eventualul soţ, valet, oride un hamal. În general, în secolul alXIX-lea nu era nevoie să ai cu tine cheilecasei (poarta o deschidea personalul deserviciu). Şi nici fardurile, considerateîncă imorale, şi care se limitau, oricum,la puful pentru pudră sau flaconul cuparfum.

Cât despre bani, mare parte din cum-părături erau trecute în contul personal,deschis în diverse magazine şi lichidatperiodic. Foarte curând, însă, oameniiîncep să călătorească mai mult, iar gențilecapătă mânere. Alături de valize, apareprima veritabilă hand bag, dotată culăcăţel pentru descurajarea hoţilor, mai

numeroşi decât ţânţarii vara.Louis Vuitton inaugurează gențile de voiaj

Louis Vuitton îşi inaugurează presti-gioasa gamă de articole de voiaj în 1854,după ce se specializase în ambalarea ele-gantelor obiecte de toaletă ale aristocraţieipariziene, inclusiv cele ale împărăteseiEugenia de Montijo, soţia lui Napoleonal III-lea. Marele lui merit constă în sesi-zarea caracterului inadecvat al vechilorcufere folosite în călătoriile cu diligenţa,acum evident nepotrivite cu vaporul sautrenul. El produce unele foarte uşoare,din lemn de plop, de formă dreptun-ghiulară, pentru a putea fi aşezate maiuşor în vagonul de tren. Începând cuanii’20 machiajul e în sfârşit reabilitat,iar geanta e dotată cu oglinjoară şi portfarduri. Versiunea de seară e tot dinplasă, ca în secolul precedent, sau, mainou, din material plastic (primul materialplastic, inventat în America defraţii Hyatt în 1869, e introdus în Europa

în 1876). Susţinută de obicei de un lanţlung sau un şnur de mătase, este preferatuneori şi un mâner în formă de cerc,care se poartă atârnat la încheieturamâinii. Pentru a admira prima pochettetrebuie să aşteptăm anul 1916. Avândforma rectangulară, ea combină caracterulpractic, dar rece al plicului cu eleganţaaccesoriului preţios. Poate fi din piele,dar şi din tricot, plasă sau stofă, are obaghetă rigidă în partea superioară, sedeschide cu un “clic” şi, eventual, areataşat un lănţişor de metal

Hermes se `ntoarcedin Canada cu 40 de metride fermoar `n 1918

Genţile  Hermes,  ca şi cele semnateVuitton, se bucură de un pedigri ilustru.Firma franceză e fondată în 1837. În aniide după 1880, magazinul, situat în Paris,e deja în top. În 1918, Hermes se întoarcedintr-o călătorie în Canada, aducând şi40 de metri de fermoar, mai bine cunoscut

ca “închizătoarea americană”.În 1923, el creează pentru soţia sa

modelul Bolide< prima geantă cu fermoardin istorie.  În 1935, pune la punct onouă formă trapezoidală, închisă cu unmic lacăt în faţă. În 1955, estebotezată  Kelly, în cinstea căsătorieiactriţei Grace Kelly – care nu s-a despărţitde ea pe toată durata logodnei – cu prin-cipele Rainier de Monaco. Geanta Kelly,cu ale sale 2600 de puncte cusute demână, e lucrată în 18 ore. În ciuda preţuluiprohibitiv (în 2005, costa peste 4000 deeuro) şi a obligaţiei de a te înscrie pelista de aşteptare (cel puţin un an), esteunul dintre cele mai bine vândute acce-sorii. Dar să mai dăm odată timpul înapoi,revenind în anii ’30, când debutează ex-perimente în ceea ce priveşte forma.Extravaganta şi nonconformista  ElsaSchiaparelli, capabilă să transforme unpantof într-o pălărie şi o colivie într- ogeantă, este unul din stiliştii pionieri,responsabili pentru crearea genţii purtatede-a curmezişul. Aceasta cunoaşte apogeulîn timpul celui de-al doilea război mon-

dial, când bicicleta devine principalulmijloc de transport folosit în micile de-plasări, şi mâinile trebuie să fie lăsatelibere, pentru a se putea sprijini pe ghi-don.

Modele noi, în funcțiede nevoile femeilor

Anii ’50 cunosc triumful genţii înformă de găletuşă, care, deschizându-seîn partea de sus, necesita mai puţină ma-terie primă şi răspunde mai bine cerinţelorde austeritate postbelică. Anul 1955 seaflă sub semnul primei genţi matlasate.Aceasta e susţinută de un lănţişor auriuşi dotată cu o închizătoare dreptunghiu-lară, înlocuită cu dublul “C” abia lasfârşitul anilor ’60. În ceea ce priveştegeanta de seară, anii ’50 manifestă o pre-dilecţie pentru satinul sau catifeauaneagră, cărora le dau strălucire pietrelesemipreţioase sau imitaţiile de briliante.Acestea au evoluat în zilele noastre în cris-talele Swarovski, de provenienţă austriacă,cele atât de dorite de împătimiţii modei.Dar adevărata lor valoare rezidă în di-mensiunile reduse. Atât de mici încâtsunt aproape inutile, gentuţele arată căsnoaba lor proprietară nu trebuie să-şifacă nici o grijă, deoarece există cinevacare pl[teşte pentru ea şi are grijă detot.În anii ’60, partea feminină a univer-sului e concentrată asupra propriei ema-nicipări sau asupra carierei, de aceea în-treaga atenţie e îndreptată mai mult cătrepractic decât către estetic. Genţile rigideale deceniului precedent, purtate de JackieKennedy şi Grace Kelly, lasă loc formelormoi şi foarte lungi, din pânză sau lac,care ajung comod până la şold.

Margaret Thatcher îşi va numi geanta“companionul meu de încredere”. Mică,pătrată şi rigidă, ea nu-i prea feminină>seamană întru totul cu cele ale regineiElisabeta. Nou-născuta working woman,preocupată doar de casă şi birou, apreciazăservietele profesionale pentru serviciu şigenţile de firmă care îi oglindesc noulstatut. În anii ’80, genţile de firmă suntchintesenţa şicului. Mărcile  Hermes,Chanel, Cartier sau Louis Vuitton repre-zintă apartenenţa la aceeaşi comunitate.Pentru a deveni un obiect indispensabilal dorinţei, o marcă trebuie să poatăconta pe o reputaţie consolidată şi recu-noscută, o bună campanie publicitară şipe exponenţi cu autoritate, gata să etalezeprodusele mărcii în viaţa lor de zi cu zi.

Când vine vorba de alegerea unuiarticol vestimentar, primul lucru la caretrebuie să te uiți este eticheta pentru aobserva compoziția materialului. Unmaterial care îmi displace este polies-terul, chiar dacă este mai ieftin decâtcelelalte.

Poliesterul are rezistență împotrivașifonării, nu se decolorează repede șise zice că ar fi mai durabil. Mai este fo-losit pentru fabricarea diverselor ma-teriale plastice. Pe internet circulă subpseudonimul de “the poor man’s cot-ton”(bumbacul bărbatului sărac).Materiale naturale precum bumba-cul, absorb și elimină transpirația, întimp ce poliesterul o ține aproape decorp și nu cred că vrei să te afli în preaj-

ma acelei persoane.Bumbacul are o senzație plăcută

asupra pielii, poliesterul poate provocamâncărimi și nu este recomandat co-piilor și celor cu pielea sensibilă. Chiar dacă produsele fabricate din po-liester sunt mai ieftine, nu înseamnăcă sunt și de calitate.

Un alt aspect care deranjează laacest marterial este luciul. La diverselumini parcă porți haine din plastic.Evită să porți costumele din poliesterarată pur și simplu urât.

Totuși, să nu uităm de Ducele deWindsor și de Gianni Agnelli pentrucă ei au investit în haine de calitate șiacestea sunt păstrate într-o stare bună,chiar purtabile.  Dacă te uiți atent la

compoziția hainelor care se vând în se-cond hand-uri, multe sunt din fibrenaturale.

Poliesterul, materialul preferatde sportivi

Cel mai important înainte de toate estesă ne alegem un echipament corespun-zător pentru alergare. Părerile desprematerialul cel mai potrivit pe care artrebui să-l purtăm atunci când facemmișcare sunt împărțite. Totuși, cei maimulți sportivi și specialiștii considerăpoliesterul ca fiind cel mai bun mate-rial pentru echipamentele sportive.

Este adevărat că atunci când a fostcreat ca și înlocuitor pentru bumbac,

poliesterul era mai bun doar pentru căera o fibră mai rezistentă, având însămulte dezavantaje (inconfortabil pepiele, reținea transpirația, miros ne-plăcut). Asta se întâmpla însă în anii’70. De atunci și până acum, tehnologiași cercetările au făcut din poliester celmai bun material pentru echipamentulsportiv, fie că e vorba de antrenamentepe timp de vară sau pe timp de iarnă.Despre poliester putem spune acumcă este o membrană sintetică inteligen-tă cu proprietăți tot mai diverse< re-glează și menține temperatura corpu-lui, evaporă transpirația, permite pieliisă respire și o păstrează uscată. În ma-gazinele de specialitate, veți regăsi peetichetele hainelor sportive indicații

precum dryfit, thermolite, climawarm,coolmax sau climacool, în funcție deproprietățile echipamentului respec-tiv.

Față de bumbac, este mai bine săalegeți poliester pentru echipamentulde alergare pentru că< lasă pielea să res-pire, ajută la reglarea temperaturii cor-pului, evaporă transpirația și se usucămai repede, nu se îngreunează în aler-gare, protejează împotriza razelor ul-traviolete.  

Atenție însă de unde vă cumpărațiechipamentul. Să fiți atenți la articolelecontrafăcute care poate respectă mo-delele unor articole sportive, dar nu șicalitatea și proprietățile materialuluisintetic.

Poliester sau bumbac?

8 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

DIET~

Martha Stewart< “Cu c]t e;ti mai atent[ la cem[n]nci, cu at]t mai bine te vei sim\i pe termen lung”Vedeta are o gr[din[ ;i o ser[, a;a c[ poate oric]nd s[ culeag[ ro;ii, castrave\i, sfecl[ ro;ie sau napi pentru o salat[

„Am f[cut `n a;a fel `nc]t `ntre\inerea unei case s[ fie maimult o pl[cere dec]t o corvoad[ ;i am f[cut-o mai important[dec]t o simpl[ activitate de a g[ti ;i servi pe toat[ lumea.”

Revista „Time” i-a cerut, cupu\in timp ̀ n urm[, s[ scrie un eseudespre drone dup[ ce a postat peblogul personal un articol intitulat„De ce `mi iubesc drona” cu im-agini luate de la peste 200 de metri`n[l\ime a spectaculoasei salere;edin\e din Bedford, New York.Cu toate c[ ̀ ;i cunoa;te foarte bineproprietatea, care se `ntinde pe 61de hectare `nconjurate de p[duri,antreprenoarea `n v]rst[ de 73 deani a fost impresionat[ de filmareaaerian[ din dron[ ;i de num[rulfoarte mare de comentarii postatede cititori.

:i-a f[cut un renume din populari-zarea industriei de lifestyle, g[te;te ;ig[zduie;te petreceri pentru 30 de invita\if[r[ s[ clipeasc[, dar este ;i o horticul-toare pasionat[ ;i o devotat[ iubitoarede animale. Atitudinea ei serioas[ ;i di-rect[ a propulsat-o pe Martha Stewartspre celebritate ;i i-a oferit ;ansa de a re-volu\iona via\a femeilor casnice, trans-form]nd treburile casei ;i proiectele f[cu-te ̀ n cas[ ̀ ntr-un adev[rat fenomen me-diatic. „Ne-a luat mult timp, mult efort;i enorm de mult[ creativitate nuneap[rat pentru a redefini no\iuneade«stil de via\[», ci mai degrab[ pentrua o populariza”, m[rturise;te ea. „Amf[cut `n a;a fel `nc]t `ntre\inerea uneicase s[ fie mai mult o pl[cere dec]t ocorvoad[ ;i am f[cut-o mai important[dec]t o simpl[ activitate de a g[ti ;i servipe toat[ lumea.” Martha nu consider[`ngrijirea casei ;i a familiei ca ceva f[r[importan\[, ci o ridic[ la acela;i nivel cumersul la birou `n fiecare zi, poate chiarmai mult.

Fie c[ realizeaz[ un decor centralpentru mas[, ori condimenteaz[ un cur-can pentru Ziua Recunostin\ei, Stewarta g[sit o modalitate de a face chiar ;i dincele mai banale activit[\i unele intere-sante ;i se pare c[ mult[ lume, chiar ;ivedetele, `ncearc[ s[-i preia formula desucces a afacerii ei. „Exist[ at]t de mult[concuren\[ `ntre brandurile de lifestyle,iar rezultatul este c[ trebuie s[ fim chiarmai inventivi ca `nainte. Am fost `ntot-deauna ̀ n frunte, dar acum trebuie s[ ne`ntrecem pentru a ne men\ine pozi\ia fi-indc[ toat[ lumea ne copiaz[.”

Determinarea ei ;i echipa pe care oconduce a f[cut posibil ca Martha Ste-wart Living Omnimedia s[ aib[ venituride 33,3 milioane de dolari `n primul tri-mestru din 2014 ;i se extinde cu rapidi-tate `n Asia, Europa ;i America de Sud.Acesta este ;i motivul entuziasmului s[u,declar]nd c[ are mari speran\e pentruextinderea la nivel mondial, mai ales c[oferta de produse va fi diferit[ `n fiecare\ar[. „Lumea devine din ce ̀ n ce mai uni-form[, dar mai exist[ `nc[ obiceiuri ;itradi\ii locale, diferite stiluri de a tr[i ;icase de m[rimi diferite care aduc uneleschimb[ri `n oferta noastr[.”

Pentru a scoate la lumin[ muncame;terilor locali, a antreprenorilor ;i ade\in[torilor de mici afaceri din StateleUnite, Martha ;i-a unit for\ele cu plat-forma eBay pentru a lansa magazinul on-line American Made Martha Stewart.Acesta cuprinde peste 400 de v]nz[toricare produc `n America. „Am sprijinit`ntotdeauna me;te;ugarii ;i arti;tii carecreeaz[ ̀ n micile lor magazine, iar aceast[nou[ colaborare este o modalitate de a-i face mai vizibili publicului larg. S[ sco\i`n eviden\[ locul unde aceste lucruri suntcreate ;i produse este foarte important.

Me;te;ugarii `ncep de jos ;i de la foartepu\in pentru a-;i putea construi o afacere;i un renume. Am decis s[-i sprijinimc]t putem ;i s[-i facem cunoscu\i.”

Pentru tinerii antreprenori care do-resc s[ ob\in[ acceptul public al Marthei,sfatul ei este simplu< `ncepe ceva, vinocu o idee foarte bun[, dezvolt[-te, inves-te;te, extinde-te ;i investe;te din nou. „:iastfel s-ar putea s[ reu;easc[. Toat[ lumeaface gre;eli sau ia decizii nepotrivite. Nufiecare produs `n parte va avea succes,dar de ̀ ndat[ ce unul dintre produse aresucces, ca de exemplu iPhone-ul, privi\ice se poate `nt]mpla.”

Cu propria armat[ de produse desucces, de la diverse articole pentru g[tit,la mobilier ;i nu numai, Stewart ar puteafi considerat[ un Steve Jobs al lifestyle-ului. „~\i dai seama doar treptat c[ ai oinfluen\[ asupra oamenilor. M[ face ex-trem de fericit[ s[ fiu recunoscut[ ca oautoritate ̀ n domeniul meu. S[ mergi ̀ ncasa cuiva ;i s[-\i vezi produsele sau unstil care imit[ ceva ce a ap[rut `n unadintre revistele noastre este chiar foartepl[cut.”

Dar a;a cum orice inovator ;tie, s[fii v[zut ca un expert `;i are pre\ul s[u.Exist[ o continu[ presiune de a continuas[ fii creativ, s[ reinventezi, s[ `mpingilimitele de team[ s[ nu devii `nvechit ;is[ fii `nlocuit cu urm[torul produs desucces al altei firme. Pentru a se men\inela nivelul de autoritate ̀ n acest domeniu,Martha ;i-a f[cut o misiune din a conti-nua s[ ̀ nve\e, o lec\ie de via\[ primit[ dela p[rin\ii ei, Edward Kostyra ;i MarthaRuszkowski Kostyra. „Am]ndoi au fostprofesori ;i ne-au `ncurajat s[ `nv[\[m,s[ ̀ nv[\[m ;i iar s[ ̀ nv[\[m”, ̀ ;i aminte;teea. „F[r[ s[ `nve\i `ncontinuu, nu preapo\i s[ fii un bun dasc[l pentru al\ii.”

Probabil c[ astfel se explic[ setea eide cuno;tin\e ;i inepuizabila c[utare ainspira\iei care o urmeaz[ oriunde mer-ge. „Caut inspira\ie peste tot. M[ inspirde la marii mae;trii buc[tari, din locurilepe care le vizitez. Merg `ntotdeauna `ncase istorice ;i la diferite muzee. Mul\iarhitec\i m[ influen\eaz[, de asemenea.Ador arhitectura modernist[ ;i ̀ ncerc s[`ncorporez aceast[ simplitate `ntr-unmod mai tradi\ional de via\[.”

~ns[ cea mai mare surs[ de inspira\ievine de la cei mai mari fani ai ei –nepo\ica ei Jude de 3 ani ;i nepo\elulTruman de 2 ani. „Ceea ce po\i descoperic]nd plimbi un copil cu c[ruciorul estechiar extraordinar. Am descoperit p[r\idin Central Park despre care nici nu;tiam c[ exist[.” :i ca orice bunic[, Mar-tha `i r[sfa\[ pe nepo\ei duc]ndu-i laspectacole de balet, iar ei o ajut[ cu tre-burile zilnice a;a cum pot ei mai bine.„Sunt foarte iste\i. Copiii sunt capabilis[ fac[ mult mai multe lucruri dec]t `;i`nchipuie mult[ lume. A;a mici cumsunt, au `nv[\at s[ str]ng[ ou[le de lag[ini. Au `nv[\at s[ scoat[ morcovii dinp[m]nt ;i cum se `ntinde aluatul depl[cint[.”

C]nd nu este ocupat[ cu conducereaimperiului ei `n New York, `i place s[evadeze `n oaza ei din East Hamptons,s[-;i petreac[ ziua merg]nd cu bicicleta,s[ stea `ntins[ pe plaj[, s[ fac[cump[r[turi `n port ;i s[ ia cina la dou[restaurante cunoscute din localitate. „Sti-lul meu de Hamptons este mult mai re-laxat, mai lejer. Atunci renun\ s[-mi maicoafez p[rul sau s[ m[ machiez timp detrei zile. E grozav!”. Iar c]nd vine vorbade singur[tate, casa ei e departe de a figoal[. „La ferma mea din Bedford, am20 de canari, multe g[ini, porumbei –

care tot fac pui – patru pisici, trei c]ini,cinci cai, trei m[g[ru;i, iar vacile ur-meaz[ s[ soseasc[ ;i ele cur]nd. Nu ;tiudac[ lumea realizeaz[ c]t de mult `miplac animalele. Cred c[ e minunat s[ leai pe l]ng[ tine.”

Martha Stewart`n 10 `ntreb[ri

Care e secretul unei petreceri extra-ordinare?

Un grup de oameni grozavi ;i m]nca-re foarte bun[. Dar nu prea mul\i oa-meni, fiindc[ multe petreceri sunt multprea mari.

Ce actri\[ a\i vrea s[ v[ interpretezerolul `ntr-un film despre via\a dvs.?

Nu cred c[ sunt preg[tit[ s[ fiu in-terpretat[ de cineva. ~nc[ mai am multede f[cut ;i cred c[ ar fi pu\in prematurs[ se fac[ un film despre mine.

A\i vrea s[ juca\i `ntr-un film?Bine`n\eles. Ar fi foarte distractiv!

Chiar mi-ar pl[cea s[ fac asta.

Dar s[ `nregistra\i un c]ntec?Eu a; vrea. ~ns[ fiica mea m-ar omor`.

Totu;i, cred c[ un singur c]ntec a; puteac]nta.

A\i avut o carier[ de succes `n mo-delling cu casa Chanel ̀ n anii ’60. V-a\ig]ndit s[ `ncerca\i din nou?

Desigur. Cred c[ am descoperit mul-te c[i de a ar[ta bine la v]rsta mea, s[-mi men\in s[n[tatea ;i vitalitatea. Nu amprobleme cu ochii sau cu auzul ;i astaare mult de a face cu genetica, dar ;i cumodul `n care am grij[ de mine.

Ave\i vreun sfat pentru a ̀ mb[tr]nifrumos?

Din minutul `n care te-ai n[scut,`ncepi s[ `mb[tr]ne;ti. Cu c]t ai maimult[ grij[ de tine ;i e;ti atent[ la ceeace m[n]nci, la mi;care, ten ;i ce consumi,cu at]t mai bine te vei sim\i pe termenlung. Rareori m[ g]ndesc la ce v]rst[ amsau ce v]rst[ au al\ii – este doar unnum[r. Ceea ce conteaz[ cu adev[ratpentru mine este c]t de implicat[, cu-rioas[ ;i interesant[ este o persoan[.

Care sunt cele trei articole pe care ofemeie de la ora; ar trebui s[ le aib[ `ndulapul ei?

O pereche de pantofi comozielegan\i, ni;te pantaloni frumo;i ;i celmai de calitate cardigan ce ;i-l poate per-mite.

Dar pentru buc[t[rie?Un cu\it foarte bine ascu\it pentru

diferite utiliz[ri, asem[n[tor cu un sat]r,un aragaz foarte bun ;i un aparat de cap-puccino.

Ce v[ place s[ g[ti\i la cin[ pentrudvs?

Ador ou[le, a;a c[ s-ar putea s[-mifac o omlet[ sau paste cu legume. Am ogr[din[ ;i o ser[ de legume, a;a c[ potoric]nd s[ culeg ro;ii, castrave\i, sfecl[ro;ie sau napi pentru o salat[. De fapt,chiar am o pung[ mare de napi ̀ n frigiderpe care trebuie s[-i g[tesc ast[zi.

M]nca\i deserturi?C]nd sunt singur[, nu `ntotdeauna.

Dac[ am musafiri, servim tot timpul ce-va, pentru c[ `mi place mult s[ coc dul-ciuri.

10 august 2014/Informa\ia de Duminic[ 9

Biserica are planul în formă de cruce, în stil neobizantin, culungimea de 40 m, lăţime de 22 m, iar înălţime de 47 m. În interiorare boltă unde este pictat Iisus Pantocrator şi de altfel toată bise-rica este pictată în tehnica frescă, stil bizantin.

În fiecare an, la 6 august, Bi-serica prăznuieşte Schimbarea laFaţă a Domnului nostru IisusHristos pe Muntele Taborului, în-aintea Sfinţilor Apostoli Petru,Ioan şi Iacob, cărora li se desco-peră slava cea dumnezeiască (...).

În lumina cerească, alături de Iisus,stau două personalităţi ilustre ale Ve-chiului Testament< Moise - prin careDumnezeu a dat Legea, şi Ilie – prin in-termediul căruia această Lege a fost apă-rată. Faţa Domnului străluceşte precumsoarele, hainele Lui sunt albe ca lumina,iar glasul Tatălui din înălţimea ceruluine adresează tuturor următoarele cuvin-te< “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Caream binevoit> pe Acesta ascultaţi-L” (MateiXVII> 1-9, Luca IX> 28-36). Schimbareala Faţă simbolizează o înnoire radicală avieţii omului, constând în săvârşirea bi-nelui, a faptelor bune şi în abandonareapăcatului, punând în practică învăţăturilecuprinse în Evanghelia MântuitoruluiHristos, şi îndeosebi mesajul iubiriitransmis nouă de Fiul lui Dumnezeu<“Poruncă nouă vă dau vouă< să vă iubiţiunul pe altul. Întru aceasta vor cunoaştetoţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea

dragoste unii faţă de alţii” (Ioan XIII> 34-35).

I. Schimbarea naturiiînconjurătoare

Acest praznic împărătesc are o im-portanţă deosebită în tradiţia populară,aducând nenumărate transformări încurgerea anului. Pe tot cuprinsul ju-deţului Satu Mare, în zona Codrului, pevalea Someşului, în câmpia Sătmarului,dar mai cu seamă în Ţara Oaşului (Bixad,Cămărzana), această sărbătoare se mainumeşte şi “Probejanie” sau “Probajenii”.Această denumire derivă din ideea căpoporul nostru crede că din această ziîncepe “să se probajenească”, adică să seîngălbenească frunzele pomilor şi ale co-pacilor. Întreaga natură se schimbă. Sto-lurile de păsări, berzele în special, începsă se pregătească de zbor. Florile, carene-au înfrumuseţat viaţa cu parfumul şigingăşia lor, încep să se ofilească, semncă vara se apropie de sfârşit, că vine toam-na. (...) Începând cu această zi apele serăcesc. În popor se spune că cerbii şi că-priorii spurcă apele, urinând în ele, motivpentru care de la această dată nimeni nuse mai scaldă. Tot acum şerpii şi şopârleleintră în pământ. Îndeosebi şerpii trebuie

neapărat ucişi, căci altfel se vor transfor-ma în zmei sau în alte lighioane.

II. Semnificaţia praznicului în cadrul familiei

În această zi (ca de altfel în toate zi-lele) fiecare persoană are datoria de a secomporta frumos cu cei din jur, lăsândla o parte certurile, intrigile, intereseleegoiste şi militând pentru menţinereapăcii şi a armoniei în familie. În special,copiii trebuie să fie ascultători, cuminţi,iubitori, recunoscători şi respectuoşi faţăde părinţii lor, ca să nu fie "proboziţi"(ocărâţi sau mustraţi), deoarece vor fiproboziţi tot anul. Apoi, oamenii nu tre-buie “să se probozească”, să se huleascăîntre ei, ca să nu fie necăjiţi şi întristaţi.Gospodarii se străduiesc ca acest praznicsă îi găsească “împăciuiţi” unii cu alţii,fiindcă duşmănia din această zi se poateprelungi pe întreg cursul anului. În anu-mite privinţe, ziua Schimbării la Faţă aDomnului - reprezentând cumpăna din-tre două anotimpuri: vara şi toamna -se aseamănă cu ziua de Anul Nou, caresimbolizează cumpăna dintre ani. (...)

III. Tradiţii. Obiceiuri. Superstiţii

Tradiţia spune că în această zi nu selucrează sub nicio formă, mai ales pecâmp. Cel care îndrăzneşte să lucreze înziua de praznic ar putea avea parte deîntâmplări neplăcute< ori i se va rupe coa-sa, ori se va îmbolnăvi, ori îi vor murianimalele. În Oaş, interdicţia privind lu-crările agricole de Schimbarea la Faţă sereferă în principal la fân. Este importantsă domnească pretutindeni o atmosferăde aleasă sărbătoare (...). Cerul este des-chis şi Dumnezeu primeşte rugăciunilede cerere, de mulţumire şi de laudă adre-sate Lui din partea credincioşilor. Fetelenu trebuie să se “laie” (să nu se pieptene)decât numai dacă merg la biserică, în-trucât se zice că nu le mai creşte părul(...).

Acum se culeg de pe câmp uneleplante de leac, alune şi flori, folosite pen-tru descântece şi împotriva frigurilor. ÎnŢara Oaşului se culeg şi frunze decăpşune. Alunele, bune pentru friguri,sunt culese de către femei care trebuie săfacă trei închinăciuni atunci când le adu-nă. Dintotdeauna poporul a crezut în pu-terea miraculoasă a unor ceaiuri şi alifiipe bază de plante. Şi pe bună dreptate,deoarece administrarea acestora a con-dus la vindecarea multor boli, conside-

rate chiar incurabile. Se culeg avrămeasa,împărăteasa, muşeţelul, leuşteanul şi us-turoiul, precum şi alte bălării care vor fiîntrebuinţate de-a lungul anului ca lea-curi împotriva unor boli. Până la aceastădată nu se mănâncă mere şi pere, excepţiefăcând gravidele şi copiii, căci lor le poateveni pofta oricând. Aceste poame se potduce şi la biserică spre a fi sfinţite de cătrepreot. Fiindcă sărbătoarea cade în PostulSfintei Mării, se face dezlegare la peşte,chiar dacă ar fi zi de miercuri sau vineri.(...)

Acest praznic reprezintă o dovadă căpoporul nostru conştientizează prezenţaşi rolul lui Dumnezeu în viaţa lui. Dinstricteţea cu care sunt respectate sărbă-torile, în general, reiese o anumită fricăfaţă de Dumnezeu. Însă, această fricăeste bazată pe un respect reciproc întreom şi divinitate< dacă omul Îl respectăpe Dumnezeu acordându-I cinstea cu-venită, atunci şi Dumnezeu la rândul Săuîl va respecta pe om, ascultându-i rugă-ciunile şi dăruindu-i belşug în toate.Tradiţia populară se împleteşte cu cre-dinţa în Dumnezeu, iar rezultatul esteunul benefic pentru om, modelându-ipersonalitatea şi orientându-l spre îm-plinirea scopurilor propuse de el pe planfamilial şi profesional.

Oraşul Tăşnad este situat la li-mita dintre dealurile vestice ale Să-lajului și Câmpia de Vest, în sud-vestul judeţului Satu-Mare. Desprefrumusețile bisericilor din aceastăzonă relatează părintele Marian Crai-nic, parohul bisericii ortodoxe din Tăș-nad, protopop de Carei.

Privit din depărtare oraşul Tăşnadapare ca o impunătoare cetate medievalăaşezată pe mai multe coline brăzdate devăi şi pâraie. Între cele trei biserici, ates-tări de piatră a celor trei credinţe, BisericaOrtodoxă Română, prezintă privelişteacea mai frumoasă, întrucât este aşezatăpe o culme singuratică în partea dreaptăa şoselei ce coboară din centru spre gară,departe de zgomotul circulaţiei şi sprecare urcă în trepte o frumoasă alee măr-ginită cu flori.

Biserica veche a fost zidită în 1893pe locul fostei biserici de lemn de la carese povesteşte că un credincios iubitor deartă a păstrat una din uşile împărăteştipână aproape de anii libertăţii noastre,când i se pierde urma. Catedrala SfântaMaria este prima finalizată după Revo-luţia din 1989, cel puţin în judeţele SatuMare, Maramureş, Sălaj şi Bihor. Lăcaşuleste amplasat, tot pe locul fostelor bise-rici, pe culmea dealului, la circa 250 mde centrul oraşului ceea ce îi dă o notăde "regină" prin impozanţa şi amplasa-mentul său.

Biserica are planul în formă de cruce,în stil neobizantin, cu lungimea de 40 m,lăţime de 22 m, iar înălţime de 47 m. Îninterior are boltă unde este pictat IisusPantocrator şi de altfel toată biserica estepictată în tehnica frescă, stil bizantin.Iconostasul este impozant şi este sculptatîn lemn de stejar de meşteri moldoveni.

Catedrala Sfânta Maria are o istorieaparte deoarece temelia a fost pusă încăîn 1988, ilegal, pentru că nu s-a aprobatproiectul de construire a unei bisericipentru români pe pământ românesc. Deaceea fundaţia s-a turnat în jurul biseri-cuţei existente, care nu a fost demolată,servind pentru slujbă dar şi ca schelă,până la terminarea bisericii mari.

Curtea bisericii, devenită un adevăratcomplex, construit în perioada 1990-2000, cuprinde o clopotniţă cu patru clo-pote deosebite precum şi altarul de vară.În curtea bisericii este înălţată şi o fru-

moasă reşedinţă parohială, un complexde clădiri unde există sală de religie, salăde şedinţe, cameră de oaspeţi, apoi unmic muzeu şi o capelă mortuară, toateslujind nevoilor credincioşilor.

Sfințirea Catedralei rămâne moment emblematic în această zonă

Toate aceste edificii au fost binecu-vântate de Patriarhul României, Prea Fe-ricirea Sa Teoctist, împreună cu PreaSfinţia Sa Iustinian al Maramureşului şiSătmarului şi un sobor format din 77 de

episcopi, călugări şi preoţi, în anul 2000,de Sfânta Marie, moment deosebit, unicîn istoria oraşului şi care a implicat în-tregul judeţ. Prin strădania omului deafaceri George Copos care a pus la dis-poziţie aeronava personală, fiind fiu allocului, prin strădania autorităţilor, prinprezenţa la eveniment a peste 70.000 deoameni, acest moment rămâne, probabil,pentru mulţi ani, un moment de referinţăpentru nord-vestul ţării. Credincioşii or-todocşi sunt foarte mândri de aceastărealizare care, cu tot complexul, este es-timată doar la 10 miliarde însă nu poate

fi estimată munca benevolă şi din suflet,zi şi noapte, timp de 10 ani, din l990-2000, unde implicaţia nevredniciei melea făcut această catedrală să fie între pri-mele realizări pe plan bisericesc, din ţară.

În fiecare an la l5 august cu ocaziahramului deoarece Catedrala este închi-nată "Adormirii Maicii Domnului", îm-brăcată în haină de sărbătoare, îşi aşteap-tă sutele şi miile de pelerini, câteodată,care vin din tot judeţul şi judeţele limi-trofe, cu noroade pe jos sau cu autotu-risme şi autobuse.

Pelerinii înconjoară căntând bisericași așteaptă apoi slujbele care, o dată pean, sunt în regim de mănăstire. În ajun,noaptea coboară peste creştini. DealulCatedralei răsună de cântări şi presăratcu lumânări aprinse, somnul aici nu-şigăseşte locul. E noaptea în care ochii, nuobosesc şi minţile rămân treze. E noapteasufletului, care se pleacă, copleşit, cerândiertare în faţa icoanei maicii Domnului,a lui Dumnezeu şi toţi sfinţii.

Faptul că în 2002-2003, prin jertfaunei neobosite profesoare, d-na MariaVulcan din Carei s-a definitivat încropi-rea unui cor ce ne face mare cinste şi dăo notă de înălţare sufletească la sfinteleSlujbe, nu poate decât să ne bucure. Pen-tru 2014 ne-am propus o prezenţă maimasivă la biserică în sărbători, iar princursurile anuale de cântăreţi bisericeştice se ţin aici, o diminuare a rătăcirilorîndreptate spre sectele de tot felul.

Având cinstea de-a înălţa această bi-serică în ţinutul de nord-vest al Ardea-lului, nu facem decât să promitem, prinactivitatea noastră că vom apăra Bisericastrămoşească dintotdeauna mamă a ne-amului românesc, pământul, limba şitradiţiile naţionale, acestea fiind comoaracea mai de preţ a înaintaşilor şi prinaceasta le aducem un pios şi continuuomagiu.

Preot dr. Cristian Boloş

Schimbarea la Fa\[ a Domnului nostru Iisus Hristos în tradi\ia s[tm[renilor

În 15 august, la această frumoasă Catedrală Sfânta Maria, cu ocazia hramului, vor sosi mii de pelerini

Catedrala Ortodox[ din T[;nadse preg[te;te de hram

RELIGIE

10 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

TURISM

Viena, fosta capitală a Impe-riului Habsburgic, este una dintrecapitalele europene cele mai vizi-tate de turiști, înfățișarea orașuluide pe Dunăre fiind marcată demonumente arhitectonice, par-curi și muzee, care atestă măreațasa istorie.

În cele ce urmează, colaboratorulnostru, globetrotterul Marius Chinde văva oferi un fel de ghid, cu principaleleatracții turistice, precum și cu informațiiutile, care vă vor ajuta să le vizitați, încele mai bune condiții.

Cum să vă deplasați, ca turist,prin Viena

În majoritatea covârșitoare a zonelorcu obiective turistice din Viena existădoar locuri de “parcare scurtă”, în caremașina are voie să rămână doar o jumă-tate de oră, timp în care nu aveți răgazulsă vizitați vreun obiectiv turistic. Atenție,nu este permis, de exemplu, să afișați pebord 5 tichete de parcare, pentru a ră-mâne două ore și jumătate. Mașinileprinse în neregulă sunt ridicate și trans-portate la parcarea poliției, recuperarealor necesitând costuri mari(amenda+timpul de depozitare).

De aceea, cel mai ușor este să parcațimașina într-un loc sigur și să folosiți me-troul vienez, care are stații în apropiereaprincipalelor obiective turistice. Prin re-țeaua metroului, vă descurcați foarte ușorcu ajutorul schemei, care se găsește, lavedere, în toate stațiile și în toate vagoa-nele metroului. Atât pe schemă cât și înstații, liniile de metrou sunt prezentateîn culori diferite. Pentru a determina tre-nul care merge pe o anumită linie, în di-recția dorită de dumneavoastră, se ur-mărește ceea ce scrie pe locomotivă, adi-că ultima stație.

Un bilet de metrou costă 2,20 europentru adulți și 1,10 euro pentru tinerisub 18 ani. Biletele se pot cumpăra de laautomate, în toate stațiile de metrou. Elese marchează la intrare în stație, la apa-ratele destinate acestui scop și sunt vala-bile pe toate liniile, până la ieșirea dinmetrou. Liniile se pot schimba, după do-rință, în stațiile unde se intersectează,fără a mai cumpăra alt bilet. Nu riscațisă circulați fără bilet, fiindcă se fac multecontroale, iar amenzile sunt piperate.

Palatul Hofburg, Primăriași Parlamentul

Palatul Hofburg, numit și ”Palatul deiarnă”, se află în apropierea Parlamentuluiși a Primăriei. La el se poate ajunge cumetroul, pe linia U2 (de culoare mov pehartă), coborându-se la stația ”Rathaus”.În cur-

tea impunătoare, se găsesc două statuiecvestre, reprezentându-i pe prințul Eu-gen de Savoia ”salvatorul imperiului”, șipe împăratul Franz Josef al II-lea.

În Palatul Hofburg există două muzee.Unul dintre ele este ”Camera Imperialăa Comorilor” (”Die Kaiserliche Schat-zkammer”), în care se află tezaurul Fa-miliei de Habsburg. Acolo se pot vedeacoroane imperiale, bijuterii, arme bogatîmpodobite, drapele, haine de ceremonie,dar și cadouri scumpe sau rare, primitede către familia imperială de-a lungultimpului. De exemplu, poate fi admiratun ”corn de inorog” - în lungime de circadoi metri – un colier de smaralde primitde împărăteasa Sisi de la supușii unguri,sau niște icoane făcute din colaje cu penede papagal, din Mexic.

Biletul la ”Camera Imperială a Como-rilor” costă 12 euro pentru adulți și 6euro pentru tinerii sub 18 ani.

Celălalt muzeu cu sediul în PalatulHofburg este format, de fapt, din trei mu-zee< Muzeul Sisi, Apartamentele impe-riale și Camera argintăriei. Muzeul Sisieste destinat împărătesei cu același nume,devenită, o adevărată legendă, obsedatăde ideea de a rămâne veșnic tânără cuexistența marcată de destinul tragic. Înapartamentele ei se pot vedea aparatelede gimnastică și o baie cu cadă, desprecare se spune că a fost prima cadă de baiedin imperiu. În contrast cu apartamen-tele bogate ale împărătesei, camera îm-păratului este mică și foarte sobră, cu unpat cazon și decorată doar de tablouri cumembrii familiei. Împăratul se trezea laora 5 dimineața și lucra până seara. Și-aadorat soția dar se pare că această iubirenu a fost împărtășită.

Camera argintăriei păstrează argintăriafamiliei imperiale, precum și toate obiec-tele de veselă, folosite la dineurile impe-riale. Actualmente, o parte din argintărieeste folosită la dineurile de stat, cu prilejulunor vizite oficiale la cel mai înalt nivel.În timpul celui de-al Doilea război mon-dial, argintăria a scăpat ca prin urechileacului de Hitler, care dorea să o ia.

Un bilet la acest muzeu costă 12 europentru adulți și 6 euro pentru copii.

În apropierea Palatului Hofburg, seaflă clădirea Parlamentului, precum șicea a Primăriei. În sezonul cald, în fațaPrimăriei se montează scaune și un ecrande cinema uriaș, unde publicul poate săvizioneze gratuit, în fiecare seară, înre-gistrările spectacolelor de operă și mu-zică simfonică din stagiunea trecută.

În apropiere de Hofburg, la ieșirea pepoarta dinspre Parlament, se află o marepiață, având în centru un monumentgrandios, închinat împărătesei Maria Te-reza. De o parte și de alta a statuii, se aflădouă muzee< Muzeul de Istorie a Științeiși Muzeul de Istorie a Științelor Naturii.Ele au fost înființate de împăratul Franz

Josef, cu destinația de a pro-mova știința și de a ridica ni-velul cultural al populației. Lafiecare dintre muzee, prețulbiletului este 10 euro, iar pen-tru tinerii sub 18 ani, intrareaeste gratuită.

Tot în apropiere de Hof-burg, pe partea Porții Mi-chaela, la circa o jumătatede kilometru spre dreapta,se află ”Casa Fluturilor”, ca-re constă dintr-o seră mare,în care zboară în voie flu-turi vii, de diferite specii,culori și mărimi. Un biletcostă 6 euro pentru adulțiși 4,50 euro pentru copii.

Schönbrunn și Grădina Zoologică

Schönbrunn este ”Palatul de vară”,grandioasa reședință a Habsburgilor, lacare se poate ajunge cu metroul pe liniaU4 (de culoare verde pe schemă), cobo-rându-se la stația ”Schönbrunn”. Acolose pot vizita saloanele imperiale, sălile

de bal și sălile destinatediferitelor ceremonii. Deosebit de fru-moasă este și grădina palatului, care seîntinde pe un deal, terminîndu-se, învârf, cu ”Glorietta”, un pavilion cu unmonument, închinat familiei imperiale.

Prețul biletului este 14,50 euro pentruadulți și 9 lei pentru copii. În prețul bi-letului sunt incluse și niște aparate-ghidelectronic, cu căști. Acestea au înregis-trate, în mai multe limbi de circulație in-ternațională, explicații privind expona-tele. Dacă vă interesează un anume ex-ponat, formați codul de numere aflat înapropierea lui și veți primi explicațiiledorite. Aparatele se predau la ieșire. Orade intrare și poarta de acces sunt înscrisepe bilet.

Chiar lângă Palatul Schönbrunn seaflă Grădina Zoologică, care este mo-dernă și foarte mare, conținând multeanimale, întreținute în condiții bune.Grădina a fost înființată tot de Franz Jo-sef, primul monarh din Europa care apermis publicului accesul în grădinilesale, tot în scopul ridicării nivelului cul-tural al poporului.

Biletul la Grădina Zoologică costă16,50 euro pentru adulți și 8 euro pentrutinerii sub 18 ani.

Panorame asupra orașului

Viena este un oraș plin de parcuri șigrădini iar vienezii obișnuiesc să spună

că, prin urbea lor, trec trei Dunări< Du-nărea Veche, Dunărea Nouă și CanalulDunării. Dunărea Veche este un ”brațmort” al Dunării - transformat în zonăde agrement și de practicare a sporturilornautice și pescuitului - care mai comu-nică, totuși, cu fluviul, Dunărea Nouăeste cursul regularizat al fluviului, iar Ca-nalul Dunării a fost construit pentru ca,în caz de inundații, viitura să aibă loc de

extindere, pentru a nuse revărsa asupraorașului. Pe Dunărea fost construită oinsulă artificială,”Insula Dunării”(”Donauinsel”), ca-re servește ca ștrandîn aer liber. O datăpe an, de obicei îniulie, au loc ”Serbă-rile Insulei Dunării”,când, timp de trei zi-le, pe mai multe sce-ne, evoluează celemai de succes trupe șicântăreți din Austriași din toată lumea, in-trarea fiind liberă.

Cea mai completăpanoramă asupra orașului o oferă ”Tur-nul Dunării” (Donauturm), un turn înaltde circa 170 de metri, destinat specialacestui scop, având în vârf o terasă deobservație și un restaurant rotitor, dincare, stând la masă, poți trece în revistăîntreaga panoramă a orașului. La ”TurnulDunării” se poate ajunge cu mașina (cuGPS-ul, căutând ”Donauturm”), acoloexistând și locuri de parcare. De notatcă prețurile la restaurant nu sunt maimari decât la restaurantele din oraș.

Pentru accesul în ”Turnul Dunării”,biletul de ascensor (care circulă cu vitezade 6,2 metri/secundă!) costă 7,40 europentru adulți, 5,20 pentru copii între 6-14 ani și e gratuit pentru copiii sub 6ani.

Un alt punct de observație a panora-mei orașului este roata uriașă din Pra-ter, care este unul dintre cele mai vechiparcuri de distracție din Europa. Roataare cabine, din care turiștii pot admirapanorama orașului. Biletul costă 9 europentru adulți și 4 euro pentru copii.Pentru doritorii de senzații tari, în Par-cul Prater se găsesc tot felul de aparate,menite să smulgă publicului țipete degroază, dar și tot felul de localuri, cofe-tării și gelaterii.

Un capitol aparte îl constituie lăcașelede cult din Viena. printre cele mai fru-moase biserici sunt ”Domul lui Ștefan”(”Stephansdom”), la care se ajunge cu

metroul pe linia U1 sau U2, cobo-rându-se la stația ”Step-hansplatz”) și ”Biserica luiKarl (”Karlskirche”, la carese ajunge cu metroul pe li-nia U1,U2 sau U4, cobo-rându-se la stația ”Karls-platz”).

Gazometrul dinViena, un exemplude reorientare arhitecturală

Cine crede că Viena în-seamnă doar atmosferă ro-mantică și baluri, în care sedansează valsuri și polci, seînșeală amarnic. În realitate,Viena este un oraș excepţio-nal de bine organizat și are la

activ realizări tehnice remarcabile. Deexemplu, vienezii se laudă cu faptul căorașul lor este una dintre puţinele capi-tale europene în care se poate bea apă dela robinet, aceasta îndeplinind cele maiînalte standarde de calitate. O altăm]ndrie a acestora este curăţenia dinorașul lor și modul în care sunt refolositedeșeurile menajere. Ei colectează separathîrtia, sticla albă și cea colorată, precumși metalele. Nimic nu este lăsat la voia în-tîmplării iar construcţiile noi sînt astfelconcepute arhitectonic înc]t să nu stricepeisajul și să nu distrugă farmecul vechi-lor construcţii ale orașului. În urmă cucirca 10 ani, la darea în folosință a stațieide epurare a apei reziduale, primarului is-a oferit un pahar de cristal, cu care aces-ta a băut din apa purificată de stație.

Una dintre cele mai remarcabile rea-lizări tehnice ale Vienei este, fără îndoială,reabilitarea așa-zisului Gazometru dinViena, un adevărat exemplu de reorien-tare arhitecturală. Gazometrul a fost con-struit acum peste 100 de ani și constituia,practic, un depozit de stocare a gazuluimetan pentru reţeaua orașului, fiind al-cătuit din patru imense rezervoare cilin-drice din cărămidă, oţel și sticlă, avînd oînălţime de 72 de metri și un diametrude 65 de metri fiecare. În 1986, gazome-trul a fost scos din funcţiune, în urmautilizării unor instalaţii moderne de pom-pare a gazului iar rezervoarele sale au ră-mas goale. Mulţi ani după aceea, ediliiVienei n-au știut cum să dea o între-buinţare celor patru turnuri imense, pînăîn 1999, cînd consilierii au venit cu o idee

cu totul excepţională< să fie trans-

formate în complexe co-merciale și de locuit. Fiecare turn a fostdat în grija cîte unui grup de arhitecţi,care s-au pus pe treabă și au transformatfosta uzină de gaz într-un ansamblu ar-hitectonic deosebit. Practic, a fost con-struită o altă clădire în clădirea veche agazometrului, adaptată la cele mai noicerinţe ale vieţii moderne. Costurile totalepentru reconstrucţia Gazometrului s-auridicat la 174 de milioane euro. La oraactuală, cele 4 turnuri, construite din 47de milioane de cărămizi, adăpostesc 57de magazine, 12 săli de spectacole, 16 lo-caluri și 590 de apartamente, în care lo-cuiesc circa 1500 de oameni, în specialtineri, sub 32 de ani. În parcarea etajatăconstruită acolo pot încăpea 1.100 demașini, dintre care 740 pot fi parcate gra-tuit cîte trei ore, iar sala de conferinţe aBăncii Austria, care are un sediu și într-unul dintre turnurile Gazometrului, poa-te găzdui 4.000 de spectatori. În plus, Ga-zometrul vienez mai are și o imensă bi-bliotecă, cu săli de lectură moderne, vi-zitată de sute de oameni zilnic.

La gazometru se poate ajunge cu me-troul, pe linia U3 (de culoare portocaliepe schemă), coborându-se la stația ”Ga-someter”.

Chiar lângă Palatul Schönbrunn se află Grădina Zoologică, care este modernă șifoarte mare, conținând multe animale, întreținute în condiții bune. Grădina a fostînființată tot de Franz Josef, primul monarh din Europa care a permis publicului ac-cesul în grădinile sale, tot în scopul ridicării nivelului cultural al poporului.

Viena - capitala plin[ de parcuri,palate impozante ;i muzee

MAGAZINAfirmaţia “timpul e o creaţie a vieţii, ca răspuns la gravitaţie” are

o implicaţie imediată, şi anume că timpul nostru este creat de viaţanoastră, ca răspuns la gravitaţia noastră. Aceasta înseamnă că timpuldevine “al nostru” şi devine o referinţă oriunde am privi. Noi suntem“cronocentrici”.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Primul astronaut olandez, ex-plică cât de iluzoriu este timpul,aceasta fiind creaţia creieruluinostru, care s-a adaptat astfel gra-vitaţiei.

Credeţi că poate sunteţi fiinţe cos-mice. Credeţi că, dacă vă puteţi uita lacer, la Univers, atunci înseamnă că aţiînţeles Universul. Dar să ştiţi că nu sun-teţi deloc fiinţe cosmice> sunteţi doar pă-mânteni. Şi asta datorită unei ipoteze<timpul e o creaţie a vieţii, ca răspuns lagravitaţie. Dar oare ce înseamnă acestlucru? Poate ar trebui să ne amintim deun citat celebru al lui Descartes din se-colul al XVII-lea< “Gândesc, deci exist”.Încercaţi şi un alt citat< “Trăiesc, deci tim-pul trece.”

Oamenii sunt cronocentrici

Afirmaţia “timpul e o creaţie a vieţii,ca răspuns la gravitaţie” are o implicaţieimediată, şi anume că timpul nostru estecreat de viaţa noastră, ca răspuns la gra-vitaţia noastră. Aceasta înseamnă că tim-pul devine “al nostru” şi devine o refe-rinţă oriunde am privi. Noi suntem “cro-nocentrici”. Noi chiar spunem că în urmăcu 13,6 miliarde de ani în urmă Universuls-a născut. Şi am stabilit acest lucru înraport cu existenţa noastră, în raport cu“acum”-ul nostru. Dar credeţi că Uni-versului îi pasă de asta?

Extratereştrii au o viaţă diferită, şi de aceeanu îi putem privi

Cu o gravitaţie diferită, o viaţă dife-rită poate genera un timp diferit. Iar acestlucru, i-ar face pe acei extratereştri să seuite foarte diferit la Cosmos. Întrucât noine uităm la Cosmos doar cu timpul nos-tru, putem vedea doar o mică parte dinUnivers. La fel, şi extratereştrii, pot vedeao altă mică parte din Univers. Şi, de aceea,noi nu putem vedea.

Desigur că viaţa dezvoltată pe Pă-mânt a fost modelată chiar de Pământ.Aici ne-am dezvoltat, aici umanitatea aevoluat. Iar în creierul nostru ne-am creatprograme pentru a analiza lucrurile cele vedem în jurul nostru. Dar unele dinaceste programe nu funcţionează înspaţiu.

Dar cum apare timpul la om? Omul,prin urechi, percepe acceleraţia. În spa-

tele urechilor, avem ceva care se numeşte“otolit”> este un corpuscul calcaros, cuajutorul căruia simţim acceleraţia, atuncicând ne aflăm într-un vehicul în mişcare(maşină, tren sau avion). Einstein a spuscă “gravitaţia ne accelerează”. Dar, în ace-laşi timp, ochii noştri văd că nu nemişcăm. Ochii sunt asemenea lui New-ton (“gravitaţia ne atrage”), şi spun< “Numă mişc, stau nemişcat”. Sau “mă depla-sez cu o mişcare uniformă”, căci, dacă teafli într-un tren şi nu priveşti afară, nu-ţi dai seama de diferenţa între viteza con-stantă şi statul pe loc. Aşadar, la nivelulurechilor, avem acceleraţia (adicăkm/h/unitate de timp), iar la nivelulochilor avem km/h. Sistemul nervos cen-tral trebuie să integreze aceste senzaţii şiastfel e nevoit să creeze timpul. Pentrucă diferenţa dintre cele (km/h/unitate detimp-km/h) formează timpul. Aşadar,sistemul nervos central integrează im-pulsurile de la otoliţi şi ochi şi creeazătimpul. Şi, desigur, e timpul nostru> noiîl creăm. Pentru că toţi oamenii percepacelaşi timp, am creat construcţii ca cea-sul, dar totuşi este doar timpul nostru.

Programul “timp” creat

de creier

Programul acesta (care creează con-sensul că suntem acceleraţi, în timp cestăm nemişcaţi) e aproape perfect. Nuobservaţi că vă mişcaţi, nu observaţi căsunteţi acceleraţi…staţi foarte conforta-bil. Dar acest program mai are unele scă-pări, ca de exemplu, Soarele la apusul săuîl percepeţi ca fiind mult mai mare…însăeste doar o iluzie! Asta arată că progra-mul creierului nostru nu este chiar per-fect, dar e destul de bun pentru a păcălioamenii noştri de ştinţă. Dar toţi filozofii,toţi gânditorii care vor să treacă dincolode aparenţă, îşi dau seama că nu pot fipăcăliţi de creierul lor.

În urmă cu circa 100 de ani, am făcuto descoperire importantă< viteza luminiie întotdeauna la fel. Vă daţi seama? Dacăvă aflaţi pe Pământ şi vă veţi uita la ostea…şi veţi măsura viteza luminii, veţidescoperi că ea este de 300.000 km/s.Dar, şi dacă veţi merge cu avionul şi văveţi uita la acea stea, viteza luminii ră-mâne la fel< 300.000 km/s. La prima ve-dere pare ireal…dar totuşi, e adevărat,căci prin experimentele fizice obţinemacelaşi rezultat. Iar Einstein a demonstrat

acest lucru în 1905, el a arătat că e=mc^2,baza pentru energia nucleară, doar pen-tru că s-a descoperit că viteza luminiieste constantă.

Viaţa creează timpulşi timpul creează viaţa

Cea mai importantă concluzie ar fiaceea că, dacă am ieşi din acest crono-centrism, atunci am putea observa viaţaextraterestră.

De aceea, poate ar fi timpul să ne le-pădăm de cronocentrism, să nu ne maitrăim viaţa în funcţie de timp şi să aflămce este dincolo.

Mii de oameni de ştiinţă ar putea lu-cra la noi tehnologii, la noi calculatoare,la noi telescoape, în care să nu mai luămca referinţă timpul. Să ne imaginăm căoamenii de ştiinţă, cu aceste noi tehno-logii, se vor strânge într-o încăpere uriaşăşi vor avea în faţă un ecran.

Şi, când îi vor da drumul, vor afla căUniversul e plin de viaţă, că ceva mira-culos se află dincolo de Pământ, punândtot ce-am învăţat până acum într-o nouăşi diferită perspectivă. N-ar fi cu adevăratminunat?

10 august 2014/Informa\ia de Duminic[ 11

Locul în care cele mai ascunsegânduri devin realitate există înRomânia. Se numește Templul do-rințelor și este la Şinca Veche în ju-deţul Brașov.

Aici, există magie spun oamenii pen-tru că lucrurile care se întâmplă sunt inex-plicabile. Legenda, dar și întâmplările ex-traordinare petrecute aici au făcut încon-jurul lumii.

I se mai spune ;i Templul ursitelor

Templului Dorinţelor i se mai spuneTemplul Ursitelor sau Grota de la ȘincaVeche sau chiar Templul Extratereștilor.

Oamenii au ales aceste denumiri după în-tâmplările inexplicabile petrecute de-a lun-gul anilor. Construcţia, extrem de bizarăse află la câţiva kilometri de localitateaPerșani, relatează România TV. Ţinutulpare rupt din basm, iar felul în care aratăgrota, îţi dă primii fiori. Se spune c[ tem-plul are origini dacice, av]nd peste 7000de ani vechime. Este format din cinci`nc[peri, are dou[ altare ;i un turn prin ac[rui deschidere se poate vedea cerul”. Aicieste locul unde pătrund energiile pozitiveși unde, spune legenda, oamenilor cu sufletcurat li se îndeplinesc dorinţele și mai alessunt tămăduiţi și de cele mai grele boli.“Se spune că în această zonă este Universulcredinţei. La toţi cei care au fost aici înGrotă li s-au îndeplinit dorinţele”, spuneunul dintre vizitatori.

Templul dorin\elor, locul magic unde dorin\ele sunt îndeplinite ;i oamenii t[m[dui\i

Timpul a;a cum îl percepemnoi, nu exist[

Bancnotele au fost introduse de ne-gustorii chinezi de ceai, la începutul se-colului al X-lea, care încheiau maritranzacții cu bilete la ordin, cu scopulevitării transportului monedelor meta-lice. Administrația chineză adopta ofi-cial bancnotele în 1024.

Bancnota din hârtie este compusăexclusiv din pastă de hârtie de bumbac,suferind un proces de purificare cres-cut> aceast[ hârtie, fără clei, este unsăcu gelatină, apoi uscată cu aer, înaintede a suferi o calandrare foarte puterni-că.

De vreo treizeci de ani, din ce în cemai multe state au trecut la adoptareabancnotelor din polimeri (cum este, deexemplu, polipropilena), care sunt multmai rezistente la rupere ;i la ;ifonaredecât cele de hârtie. În 2008, cinci țăriaveau în circulatie, în totalitate, ban-cnotele din polimeri< Australia, NouaZeelanda, Brunei, România ;i Vietnam.O duzină de alte state au astfel de ban-cnote în circulație, în paralel cu cele dehârtie.

Prima bancnotă de polimeri emis[de România a fost cea de 2.000 de lei(ROL), din 1999, cu ocazia eclipsei to-tale de soare, din 11 august a acelui an,România fiind prima țară europeanăcare a pus `n circula\ie astfel de ban-cnote de polimeri.

Bancnota de 10 bani a intrat înGuinness World Records (Cartea Re-cordurilor) drept cea mai mic[ bancno-tă din lume. A fost emisă în 1917, are;tampila Ministerului de Finanțe al Ro-mâniei ;i are dimensiunile 27,5 x 38mm.

YouTube a fost `nființat în februarie2005. Fondatorii sunt trei angajați PayPal<Steve Chen, Chad Hurley ;i Jawed Ka-rim.

Compania a fost cump[rat[ de Goo-gle în octombrie 2006 pentru suma de1,65 milioane $.

În noiembrie 2008 YouTube a înche-iat o `nțelegere cu MGM, Lionsgate ;iCBS ce permite companiilor să încarcefilme întregi si show-uri pe site, plus altereclame?

Succesul lui YouTube a afectat situlcompaniei Universal Tube & RollformEquipment. Adresa acestuia erautube.com. La începutul lui noiembrie2006, Universal Tube a inițiat un procesfederal împotriva lui YouTube, cerând cadomeniul youtube.com să le fie transferatlor. În iulie 2008 adresa utube.com a fostschimbată cu utubeonline.com

În fiecare an, de 1 aprilie, Youtubepregăte;te farse vizitatorilor. În 2008, toa-te linkurile au fost redirecționate cătrepagina cu videoclipul melodiei NeverGonna Give You Up a lui Rick Astley. În2009, când accesai un clip pe pagina prin-cipală, imaginea se întorcea cu susul înjos, în 2010 se schimbau culorile clipu-rilor, iar în 2011 site-ul ;i-a “celebrat” ceade-a “o sută anivesare” cu “butonul 1911″,culori sepia la videoclipuri ;i tonuri spe-cifice începutului secolului 20.

YouTube e interzis ̀ n China. Marocula tăiat accesul la YT în 2008. Între 2006;i 2007 ;i Tailanda a blocat accesul laYouTube, din cauza clipurilor video ofen-satoare la adresa regelui Bhumibol Adu-lyadej. YouTube a mai fost cenzurat ;i deTurcia, Iran, Pakistan ;i Libia, tot datorit[unor conflicte cu caracter politic.Aici este locul unde pătrund energiile pozitive și unde, spune legenda, oamenilor

cu suflet curat li se îndeplinesc dorinţele și mai ales sunt tămăduiţi și de cele maigrele boli

Afirmaţia “timpul e o creaţie a vieţii, ca răspuns la gravitaţie” are o implicaţie imediată, şi anume că timpul nostru este creatde viaţa noastră, ca răspuns la gravitaţia noastră

YouTube a fost`nfiin\at în

februarie 2005

Bancnotele au fost introduse de

negustorii chinezi

12 Informa\ia de Duminic[/10 august 2014

Satu Mare și implicit MuzeulJudețean se îmbogățește an dupăan din punct de vedere informa-țional, fiind deja cu siguranță unpunct de reper în ceea ce priveșteistoria îndepărtată a oamenirii.Dacă de curând am prezentat sitularheologic din Tășnad, în conti-nuarea materialului acesta vețiputea citi despre interesanteledescoperiri ce se fac în localitateaUrziceni, în apropierea punctuluide trecere vamal înspre Ungaria.

Date concrete despre modul de via-ță al oamenilor ce au trăit în perioadaneolitică ies la suprafață în urma mun-cii pe care arheologii sătmăreni o de-pun în localitatea Urziceni. În 2003 auînceput aici săpăturile descoperindu-se un cimitir ce are o vechime de apro-ximativ 5500 de ani. Până în acest mo-ment au fost dezgropate 65 de mor-minte, dar se speculează că în total peacea suprafață s-ar afla peste 200 deastfel de gropi funerare. De curând aiciau fost găsite și două podoabe de păr,fabricate din aur de 24 de carate, des-coperite într-un așezământ funerarlângă osemintele unei femei.

Situl arheologic dateazădin neolitic

Odată cu construcția punctului defrontieră de la Urziceni în anul 2003,s-a descoperit aici un sit arheologic cedatează din perioada neolitică. La în-ceput importanța acestui amplasamentbineînțeles că nu avea cum să fie cu-noscută, însă odată ce săpăturile au în-ceput arheologii și-au dat seama că auîn față necropola din perioada eneoli-tică cu cele mai multe morminte dez-velite aparţinând culturii Bodrogke-resztúr, descoperită până în prezent în

România. Totodată, necropola oferăprilejul clarificării unor aspecte alepracticilor funerare din acea perioadăde mult apusă precum şi un studiu asu-pra ceramicii descoperite. “În 2003 amînceput săpăturile aici la Urziceni fiinddescoperite 20 de morminte. Ne-amdat seama că ne aflăm într-un loc cene poate oferi foarte multe răspunsuriașa că am făcut tot posibilul să și con-tinuăm lucrările. Deoarece fondurilepentru astfel de cercetări parcă nu suntniciodată de ajuns, abia în anul 2005am reluat munca primind finanțare dela Ministerul Culturii. În acel an aumai ieșit la suprafață încă 20 de mor-mite, alături de alte obiecte de valoaregăsite lângă oseminte“, a declarat ar-heologul Cristian Virag.

Tot coordonatorul sitului de la Ur-ziceni povestește că timp de nouă anisăpăturile au fost abandonate din cauzalipsei de fonduri. În prezent printr-unproiect transfrontalier cu Ucraina aces-tea au fost reluate. La sfârșitul luniiiulie au fost scoase la iveală încă nouămorminte, iar până la data curentă aumai fost descoperite alte încă 16, ajun-gându-se la cifra totală de 65 de mor-minte descoperite. “În momentul defață aceasta este cea mai mare necro-polă Bodrogkeresztúr din țara noastrăși practic este cea mai importantă , lanivelul actual al cercetărilor. Pentrunoi cetățenii județului Satu Mare ceeace se petrece aici are o însemnătate de-osebită deoarece toate aceste morminteau un inventar aparte care îmbogățeșteinventarul muzeului atât cu vase cera-mice întregi cât și cu podoabe fie eledin scoica spondylus fie ele din piesede os, aur sau cupru. Toate acestea vorajunge în expoziții unde toată lumeapasionată de istorie și nu numai va pu-tea merge să le vadă“, a spus CristianVirag.

Identificarea locurilor exacte unde

trebuie să sape se face după analizareacu mare atenție a culorii solului.“Înprima etapă se face decopertarea ma-nuală sau mecanizată în funcție de po-sibilități până la nivel de steril sau lanivel de conturare a mormintelor.Identificarea efectivă a mormintelor seface în funcție de culoare mai închisăa solului. Odată ce acesta a fost iden-tificat se marchează, se fotografiază ur-mând să fie săpat.Cimitirul este unulorganizat la fel ca cele din prezent, gro-pile funerare sunt așezate pe șiruri lao anumită distanță unul de altul, ceeace pentru noi este surprinzător avândîn vedere vechimea la care este aceastănecropolă. Această organizare ne in-dică și faptul că la fiecare mormânt înparte exista un semn de recunoaștereastfel încât să nu se suprapună mor-mintele“, spune arheologul.

Pentru a înțelege mai bine cumfuncționa civilizația în acea perioadă,trebuie să știm că o comunitate din pe-rioada eneolitică avea aproximativ 50-60 de indivizi. O astfel de necropolăajunge să numere până la 200 de mor-minte, ceea ce demonstrează că a fostfolosit locul pe parcursul a patru saucinci generații.

Ei nu aveau așezarea în vecinătateacimitirului ci se perindau pe o distanțăde 20-30 de kilometri în jurul acesteizone, ocupația principală a lor fiindpăstoritul animalelor. În anul 2014aceste persoane sunt readuse într-unfel de viață prin intermediul acestorcercetări, analizele antropologice learată arheologilor sexul persoanei, vâr-sta pe care a avut-o la data decesului,cauza decesului, bolile pe care le-a avut,dacă a suferit fracturi în timpul viețiiși multe alte amănunte care să contu-reze o imagine clară a modului în caretrăiau oamenii pe atunci, mai preciscu ce se confruntau efectiv în viața dezi cu zi. “Cea mai certă dovadă pe care

noi o putem avea se determină în urmaunei analize antropologice, dar pe dealtă parte noi aici la fața locului dejadupă dimenisunea oaselor și a cranii-lor, dar și după inventarul funerar dacăpersoana este bărbat, femeie sau copil.Un lucru ce ține tot de organizare șicare ne ajută pe noi ține de modul încare au fost înmormântați. Femeilesunt poziționate în partea stângă în po-ziție ghemuită, iar bărbații tot înaceeași poziție doar că pe partea dreap-tă“, povestește Cristian Virag.

Două podoabe de păr din aur de 24 de karate au fost găsitela căpătâiul unei femei

Arheologul ne explică și că bunu-rile pe care familiile persoanelor de-cedate le puneau lângă cei pe care i-au pierdut, indică sexul acesteia. Lân-gă bărbați se găsesc de cele mai multeori cuțite de silex, de cupru, vârfuride săgeți și tot felul de unelte pe carele foloseau la vânătoare, curățareapieilor și tranșarea cărnii, iar lângă fe-mei se găsesc până la șapte vase cera-mice și în unele cazuri podoabe cumar fi mărgele din scoică spondylus înjurul bazinului sau la picior, podoabede aur în zona calotei craniene și măr-gele din spirale de cupru și multe al-tele.

Numărul de obiecte reflecta și po-ziția socială pe care o aveau în socie-tate. În multe dintre cazuri, aflăm dela Cristain Virag, rudele dezgropaudefunctul pentru a-i lua obiectele de-oarece doreau să le păstreze pe maideparte în familie. În urmă cu o săp-tămână aici au fost găsite două po-doabe de aur folosite cel mai probabilpentru prinderea părului. Aceasta nueste prima descoperire de acest gen,astfel de bogății mai descoperindu-seși în 2005. “ Primul mormânt care a

avut podoabe de aur a fost descoperitîn anul 2005, avea două piese de aurîn zona capilară a unei femei de 30sau 35 de ani. Astfel de piese de aursunt foarte rare, dar noi am avut șansasă mai găsim încă două frumoaseexemplare și de curând, în mormântulcu numărul 41. În jurul acestora auapărut multe teorii care spun că ar pu-tea fi cercei, însă piesele nu au un sis-tem de prindere pe ureche și nici nupot sta pe ureche pentru că au formăconică ascuțită. Pe de altă parte piesaeste prelucrată din foiță de aur de 24de karate prin batere la rece, știm binecă acest tip de aur este moale ceea ceînsemnă că nu poate fi așa simplu.Prinurmare cel mai probabil acestea aufost ace de păr“, spune entuziasmatCristian Virag.

Ghindele Robert, șeful departa-mentului de arheologie din cadrulMuzeului Județean vine în completa-rea colegului său și ne spune că acesteobiecte vor intra la categoria tezaur,urmând ca în viitor să fie expuse pen-tru ca toată lumea să poată să le ad-mire.“ Aceste obiecte au o valoareinestimabilă pentru noi toți. După cevine colegul de pe șantier acestea vorfi curățate, conservate și hârtiile ne-cesare vor fi întocmite pentru a fi tri-mise Ministerului Culturii pentru aputea fi catalogate ca tezaur. Acesteavor fi expuse în sala de tezaur a mu-zeului din municipiul nostru“, a de-clarat Ghindele Robert.

În Urziceni se muncește chiar șiacum unde mormintele atent contu-rate așteaptă să fie săpate de arheologi.Săpăturile vor mai continua încă osăptămână și jumătate, dar acest as-pect depinde de numărul persoanelorcare lucrează aici, condițiile meteo,un strop de noroc și bineînțeles alțifactori de natură profesională.

Sergiu Podină

La Urziceni se afl[ necropola cu cele maimulte morminte descoperite din România