16 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010

paginile 8-9

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 258 miercuri 15.09.2010

Aniela Tegzes, la a douaedi\ie a concursului

Estetica Awards

Acum po\i avea un look deinvidiat cu eforturi financia-re minime. Achit]nd doarmaterialele folosite, orices[tm[reanc[ poate beneficiade tuns, vopsit ;i coafat. Cos-turile pentru serviciile de co-lorare ;i permanent se re-zum[ doar la materialele fo-losite.

Eva Fabian Czikai - hairstylistla Salonul Expressive “Eva Czi-kai” este ;i instructor la :coala decoafur[ Beauty&Hair, singura;coal[ de coafur[ din jude\ul Sa-tu Mare care ofer[ calificare ̀ n do-meniul de la baz[ p]n[ la cel mai`nalt nivel. Diplomele sunt elibe-rate de Ministerul Muncii, Fami-liei ;i Protec\iei Sociale ;i Minis-terul Educa\iei, Cercet[rii, Tine-retului ;i Sportului ;i sunt recu-noscute at]t `n \ar[ c]t ;i `n cele-

lalte state ale Uniunii Europene. Astfel prin intermediul acestei

;coli, s[tm[rencele pot beneficiade tuns, coafat gratuit iar pentrucolorare ;i permanent se achit[doar contravaloarea materialelorfolosite. Cei care au c[l[torit `nstr[in[tate ;tiu c[ ;colile de pro-fil din Uniunea European[ pro-cedeaz[ ̀ n acest mod. La :coala decoafur[ Beauty&Hair un tub devopsea cost[ 17 lei, iar solu\ia pen-tru permanent 20 de lei. Mano-pera este gratuit[. Serviciile detuns, vopsit, permanent ;i coafatvor fi executate de elevii ;colii subdirecta supraveghere a instructo-rilor. Cu eforturi financiare mi-nime, pute\i avea un look de in-vidiat. Pentru asta ave\i nevoiedoar de pu\in[ r[bdare.

Pentru informa\ii suplimen-tare ;i program[ri suna\i la tele-fon 0732.143.212.

Aniela Tegzes - hair-sty-list Salonul Expressive “EvaCzikai” particip[ cu dou[lucr[ri la Concursul EsteticaAwards. ~n cursul acestei lunivor fi desemna\i c];tig[toriicelei de-a doua edi\ii a Con-cursului Estetica Awards. Dintotalul participan\ilor, vor fiselec\iona\i 15 finali;ti pen-tru fiecare categorie, adic[ 60de crea\ii.

Competi\ia a fost provocatoa-re pentru “mae;tri” de pe t[r]mulcoafurii, participan\ii trebuind s[-;i aleag[ sec\iunea ori categoria lacare particip[, respectiv tunsoa-rea, culoarea, avangard[ ori co-mercial. Aniela Tegzes particip[cu modelul Crina la sec\iunea coc;i Anita la tunsoare bob.

Decernarea premiilor va avealoc `n cadrul Cosmetics BeauyHair de la Romexpo Bucure;ti.

Anul trecut Eva Fabian Czikai- hair-stylist ;i managerul Salo-nului Expressive Eva Czikai aob\inut locul III la EsteticaAwards, la sec\iunea comercial.

Stela C[dar

Tuns, coafat gratuit la:coala de coafur[

Beauty&Hair

Katie

Hol

mes

vorbe;te despre via\aei cu Tom ;i Suri

2 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010S[n[tate Informa\ia zilei 15Miercuri 15 septembrie 2010 Carier[

PRO NATURA v[ ajut[ s[ v[ `mbun[t[\itimetabolismul ;i s[ v[ detoxifia\i organismul

cu... OPUNTIA &CHITOSAN& FIBRULINA!

Profesii potrivite pentru femei

Complex de principii activenaturale ;i fibre alimentare solu-bile ;i insolubile, vegetale ;i ani-male cu efecte de< - detoxifiere>- stimulare a tranzitului intesti-nal ;i men\inere a s[n[t[\ii colo-nului> - reducere a absorb\iei de glu-cide, lipide, fosfolipide>- reducere a senza\iei de foame- v[ ajut[ la men\inerea uneigreut[\i ideale> - cre;tere a absorb\iei calciului> - util `n boala hemoroidal[ ;iafec\iunile cardiovasculare.

OPUNTIA FICUS-INDICAeste crescut[ `n \[ri precum Me-xic, Algeria, Chile pentru fructe-le sale comestibile denumite Ñtu-na’’. Cultivarea ei necesit[ in-vesti\ii minime, dar poate oferi sa-tisfac\ii materiale. Planta are mul-tiple utiliz[ri, fiind aproape inte-gral folosit[. Fructele se consum[`n stare crud[ sau sub form[ desucuri ;i dulce\uri. Din pulpa fer-mentat[ a fructelor se fabric[ ob[utur[ alcoolic[ numit[ colon-che. Fructele sunt utilizate `n in-dustria farmaceutic[ ;i cosmetic[.ÑTuna”, fructul cactusului Opun-tia ficus-indica (cactus piriformcu \epi), numit ;i Ñsmochina in-dian[’’ sau Ñpara spinoas[’’seaseam[n[ la gust cu un kiwi.

Aceast[ plant[ este bogat[ `nvitamine (C, B1, B2, B3, beta-ca-roten), `n minerale (K, Ca, Mg,Na, Fe) ;i `n fibre vegetale (at]tsolubile, precum lignina, celuloza,

hemiceluloze> c]t ;i insolubile<pectina, mucilagii, gume). Este osurs[ valoroas[ de proteine u;ordigerabile ;i de bioflavone.Con\ine 17 tipuri de aminoacizi,dintre care 8 sunt esen\iali. Toa-te aceste elemente nutritive auefecte regenenatoare, reglatoare,curative.

Mucilagiul ;i pectina deOpuntia protejeaz[ ;i cur[\[ trac-tul intestinal, fiind de mare ajutor`n sindromul de colon iritabil. Deasemenea are efect antiinflama-tor ;i de sc[dere a hiperacidit[\ii,fiind utilizat `n tratamentul gas-tritei ;i al ulcerului ( infec\ia cuHelicobacter Pilori). Pectinele for-meaz[ complexe cu bacteriile, de-termin]nd eliminarea lor din in-testin `n diaree. Previne ;i com-bate constipa\ia (datorit[ fibrelordin compozi\ie).

Ingredientele active dinOpuntia ajut[ la prevenirea ab-sorb\iei gr[similor ;i zaharurilor`n exces din alimente, men\in unnivel optim al glicemiei ;i coles-terolului sangvin, induc starea desa\ietate, scad apetitul, astfel ajut[la sc[derea ̀ n greutate, aminoaci-zii particip[ la eliminarea fluide-lor din \esuturi, diminu]nd re-ten\ia hidric[. Apari\ia \esutuluiadipos este prevenit[ pe m[sur[ cegr[simile sunt eliminate. Pentruob\inerea efectelor maxime dori-te este ̀ ns[ necesar asocierea cu odiet[ adecvat[ ;i exerci\ii fizice.Este recomandat diabeticilor,men\in]nd un nivel optim al gli-cemiei. Este util ;i `n prevenireaneuropatiei diabetice. Prin vita-mine, minerale, aminoacizi ;i fi-brele con\inute, detoxifiaz[ ;i to-nific[ ficatul ;i pancreasul, cre;tesensibilitatea la insulin[ a celule-lor, astfel stimuleaz[ p[trundereaglucozei din s]nge `n interiorulcelulei, unde este utilizat[ ca ener-gie. ~mbun[t[\e;te digestia car-bohidra\ilor ;i implicit produc\iade insulin[, ̀ n plus determin[ ab-sorb\ia par\ial[ a glucidelor dinintestin.

Opuntia mai ajut[ ;i la ̀ nt[ri-rea sistemului imun, a sistemuluicirculator, normalizarea procese-lor metabolice, detoxifierea orga-nismului.

Fiind bogat `n fibre ;i vitami-na B3 ( niacina) particip[ la eva-cuarea excesului de gr[simi, pre-vine conversia excesiv[ a zah[ru-

lui `n gr[simi, metabolizeaz[ ex-cesul de acizi biliari (care pot ficonverti\i ̀ n colesterol), scade ni-velul LDL- Ñcolesterol r[u’’ ;icre;te nivelul de HDL- Ñcoleste-rol bun’’ ( men\ine raportul optimLDL/ HDL colesterol).

Subs\antele active din Opun-tia au efecte regeneratoare- re`nti-neritoare, reglatoare ;i curative.~n literatura de specialitate suntmen\ionate urm[toarele rezulta-te ob\inute ̀ n urma utiliz[rii cac-tusului NOPAL<* activarea proceselor metabo-lice* reglarea func\iilor gastroin-testinale* cur[\irea colonului* normalizarea frecven\ei eli-min[rii ;i a consisten\ei materii-lor fecale* legarea s[rurilor de acizii bi-liari* `mbun[t[\irea func\iilor fica-tului ( steatoza hepatic[)* detoxifiere* reglarea glicemiei* reglarea colesterolului ;i tri-gliceridelor `n s]nge* efect antioxidant* reducerea celulitei* reglarea greut[\ii corporale.* Ateroscleroza cu toate com-plica\iile ei (infarct miocardic, ac-cident vascular cerebral, insufi-cien\[ circulatorie periferic[).Extractul din carcase de raci (chi-tosan) are o structur[ celular[ cepermite descompunerea lui odat[

ajuns `n organism. Regleaz[ pH-ul \esuturilor c[tre alcalin,sus\in]nd astfel activitatea limfo-citelor (cre;te r[spunsul imun).Ac\ioneaz[ asupra colesteroluluimodific]nd raportul dintre „co-lesterolul greu” (HDL) ;i „coles-terolul u;or” (LDL) `n favoareacelui „u;or” (acesta nu se depunepe pere\ii vaselor de s]nge). `nplus, scade nivelul glicemiei.Partea nedescompus[ se com-port[ la nivelul tubului digestivasemenea unui burete ce absoar-be toxinele ;i faciliteaz[ elimina-rea lor. Reduce cantitatea degr[simi asimilate, men\ine `n li-mite normale lipidele ;i glucozadin s]nge, este adjuvant `n st[ricaracterizate de o imunitatesc[zut[, aliat `n lupta cu kilogra-mele `n plus.Fibrulina scade apetitul prin crea-rea senza\iei de sa\ietate,`mbun[t[\e;te absorb\ia calciuluicu p]n[ la 48% ;i reduce valorilecolesterolului (ac\ioneaz[ siner-gic cu Opuntia ;i Chitosan). Fi-brulina are rol bifidogenetic prinstimularea cre;terii selective a mi-croflorei prezente la nivelul colo-nului (Bifidobacteria ;i Lactoba-cili). Con\ine fibre dietetice solu-bile, nefiind hidrolizat[ ̀ n cavita-tea bucal[, stomac sau intestinsub\ire, aceste fibre sunt fermen-tate ̀ n totalitate de microflora dincolon.

Dr. Ionu\ Moraru ;i ProNa-tura v[ recomand[ OPUNTIA &CHITOSAN & FIBRULINA `nasociere cu<1. hipocolesterolemiant< Cho-lesteran + Omega 3-6-9>2. hipoglicemiant< Diabeticum +Stevie&Chrom>3. detoxifiant< Detoxifort>4. remodelarea siluetei< Cura desl[bire cu Acai / Cura de sl[biredr. Ionu\ Moraru.5. tranzit intestinal ;i cur[\areacolonului< Colon Health6. boala hemoroidal[< ProctoVeneton capsule + gel7. afec\iuni cardiovasculare<Cardiovasc

Pentru mai multe detalii ;i co-menzi suna\i la num[rul

021.351.47.77, accesa\i site-uri-le noastre< www.medicalab.ro ;i

www.pronaturashop.ro sauscrie\i-ne pe adresamedica@softnet.ro.

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212.0200362/800.801

e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Cel mai important ar fi s[\ine\i seama de pasiunilevoastre ;i de ̀ nclina\ii, atuncic]nd v[ alege\i o meserie.

Dac[ sunte\i pasionate dema;ini, v[ recomand s[ ̀ ncepe\i oafacere ̀ n domeniu, m[car cu pie-se de schimb sau s[ ̀ ncerca\i ̀ n ta-ximetrie. Dac[ iubi\i extrem detare animalele, ̀ ndrepta\i-v[ c[tremedicina veterinar[ sau orice al-tceva legat de acest domeniu. Opasiune pentru flori ;i plante poa-te fi transformat[ `ntr-o afacerede succes ca de exemplu o flor[riesau o ser[.

Sensibilitatea ;i creativitateafemeilor sunt dou[ atuuri care potfi folosite `n meserii ca publicita-te sau media, arte plastice sau ar-hitectur[.

:i pentru c[ femeile au com-pasiune pentru semeni, suntemmai ̀ nclinate ̀ n a oferi suport, a;ac[ o carier[ ̀ n ̀ nv[\[m]nt, resur-se umane sau asisten\[ social[,servicii de consultan\[ ar fi foar-te nimerit[. O femeie `ngrijit[ ;ideschis[ c[reia `i place s[ comu-nice, poate avea mare succes `nv]nz[ri.

Femeile sunt mult mai calcu-late ;i mai grijulii, astfel c[ a\i pu-tea s[ opta\i pentru o carier[ `ncontabilitate sau finan\e.

Se pare c[ avem un talent maimare `n a fi lideri dec]t b[rba\ii,a;a c[... de ce nu politica? E im-portant s[ sc[p[m de stereotipu-rile care spun c[ femeile sunt foar-te bune educatoare, `nv[\[toare,dar func\iile de conducere ̀ n ;colisunt mai mult ale b[rba\ilor.

V. S.

Utilitatea unui mentor `n carier[Un coleg, ;eful t[u sau cel

al unui alt departament sau,de ce nu, chiar managerul fir-mei la care lucrezi – toate suntposibile exemple de persoanecare pot s[-\i fie mentori `ncarier[.

O astfel de persoan[, spunconsilierii `n carier[, te `ndrum[,te stimuleaz[, te ajut[ s[ promo-vezi. Practic, mentorul `\i arat[,de bun[ voie, drumul pe care s[mergi `n carier[.

A g[si un mentor poate fi ̀ ns[,o adev[rat[ provocare. :i astapentru c[ ast[zi pu\ine persoanesunt dispuse s[-\i dest[inuie dinsecretele meseriei lor. ~ns[, sunt ;isitua\ii ̀ n care po\i s[-\i alegi men-torul pe care `l dore;ti.

Indiferent c[ este vorba despreun coleg, un ;ef sau un prieten,acest mentor trebuie s[ fie cinevape care-l respec\i ;i pe care `l ad-miri, din punct de vedere profe-sional, ;i al c[rui succes \i-l dore;tifoarte tare.

Informa\ii “din interior”

De obicei cu experien\[ mai

mare dec]t tine, el va fi cel care ̀ \iva furniza informa\ii din interior,unele aparent f[r[ importan\[ darpe care le po\i folosi pentru a aflace ar trebui s[ faci sau cumfunc\ioneaz[ anumite lucruri.

Dac[ e sincer ̀ \i va spune ce aif[cut bine ;i ce nu. S[ te bucuri ;is[ ̀ ncurajezi acest lucru pentru c[`\i va fi de mare folos. De altfel unmentor care ̀ ;i asum[ acest rol tepoate impulsiona s[ faci totul pen-tru a reu;i prin for\e proprii. Teva pune `n situa\ii `n care mereuai ceva de `nv[\at. Practic, este caun antrenor care vrea ca acela pecare-l preg[te;te s[ c];tige.

~ngerul p[zitor

Dac[ ai reu;it s[ cucere;timentorul prin ac\iunile tale, cu si-guran\[ acesta te va proteja la ser-viciu. Asta, fire;te, dac[ `i st[ `nputeri... el va face tot posibilul s[te scoat[ din fel de fel de`ncurc[turi ;i chiar s[ ia o partedin vin[ asupra sa.

Pe de alt[ parte, nu trebuie s[te bazezi pe faptul c[ la orice mic[problem[ pe care o ai vine men-torul s[ te “salveze”. “

14 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010Cuplu Informa\ia zilei 3Miercuri 15 septembrie 2010 Familie

~n num[rul trecut alSuplimentului“S[n[tate&Frumuse\e” v-amprezentat o serie de motive pentrua v[ g]ndi de dou[ ori `nainte de asemna actul de divor\. ~n cele ceurmeaz[, psihologul C[lin Secan,reprezentant al Asocia\ieiMulticulturale de Psihologie ;iPsihoterapie ne explic[ de ce estemai bine s[ evit[m “r[zboiul” la di-vor\.

Cauzele divor\ului potantrena p[rin\ii `n con-flicte extrem de dureroasepentru cei mici

Potrivit interlocutorului nos-tru, “un cuplu poate s[ aib[ nu-meroase motive de divor\, com-plexe ;i care merit[ analizate. Totu;i,este obligatoriu s[ ne `ndrept[maten\ia spre copii deoarece cauzeledivor\ului pot antrena p[rin\ii `nconflicte extrem de dureroase pen-tru cei mici. Prin urmare, e bine caadul\ii s[ evite r[zboiul divor\ului.Dup[ ce a\i deschis procedura de di-vor\, a\i discutat cu un avocat, vineclipa ̀ n care trebuie s[-i anun\a\i pecopii. Important este s[ o face\i`mpreun[, s[ creiona\i un scenariupentru a trece peste acest momentdificil at]t pentru dumneavoastr[,c]t ;i pentru copii, care percep di-

vor\ul ca pe o catastrof[. A;adar, a-nun\a\i copiii ̀ mpreun[, cu sincer-itate ;i cu dorin\a de comunicare.Pentru a-i preg[ti c]t mai bine pen-tru noua stare de lucruri, care suntde altfel ;ocante ;i destabilizatoare,anun\ul trebuie f[cut cu c]tevas[pt[m]ni ̀ nainte de plecarea unuiadintre p[rin\i. Indiferent de v]rstacopilului, divor\ul trebuie anun\at fi-indc[ este destabilizator ;i ;ocant ;i

la 6 ani, ;i la 14 ani.

Instabilitate emo\ional[;i grave tulbur[ri de comportament

Sunt c]teva lucruri pe care nutrebuie s[ le face\i. Apropierea decopil ̀ n detrimentul celuilalt p[rintecu ocazia divor\ului constituie de-

sigur o gre;eal[, care duce la o in-stabilitate emo\ional[ pentru copil;i la grave tulbur[ri de comporta-ment. Se `nt]mpl[ ca unii copii s[ ̀ ;idoreasc[ s[ locuiasc[ tat[l lor, ceeace duce la o stare conflictual[ pen-tru mam[. Important este s[ evita\is[ r[spunde\i f[r[ a c[dea prad[emo\iilor, cum ar fi< “Vrei s[ pleci cutat[l t[u? Ei bine, du-te!”. O aseme-nea replic[ ar scurtciurcuita de-mersul ini\iat de fiu. Mai degrab[este bine s[ v[ pune\i urm[toarea ̀ n-trebare, logic[ de altfel< este tat[lpreg[tit s[ `;i primeasc[ fiul? Nurareori copiii revin la mam[ dup[dou[ s[pt[m]ni, enerva\i ;idezam[gi\i. Trebuie s[ v[ acorda\itimp pentru a analiza situa\ia, pen-tru a discuta cu copiii ;i a scoate lalumin[ aspectele pozitive ale crizei.P[rin\ii ar putea chiar s[ sestr[duiasc[ s[ povesteasc[ numai as-pectele bune ale fostului partener devia\[, niciunul dintre p[rin\i s[ nu`l discretiteze pe cel[lalt. :i, mai multdec]t at]t, atunci c]nd o familie sedesparte, partenerii trebuie s[ ;tie c[nu divor\eaz[ ;i de copiii pe care `iau `mpreun[. |ine\i cont de faptulc[ imaginea pe care ;i-a construit-o fiecare copil `n parte fa\[ de unp[rinte este important[ `n dez-voltarea lui. A;a c[, povesti\i numailucruri bune despre cel[lalt p[rinte”,`ncheie psihologul C[lin Secan.

Ioana Pop Vladimirescu

Divor\ul - destabilizator ;i ;ocantpentru copii, indiferent de v]rst[

Odat[ cu decizia de a `nscriecopilul la gr[dini\[, apar o multi-tudine de schimb[ri, poate pl[cute,sau, de ce nu, nepl[cute. Prima`nt]lnire cu gr[dini\a poate l[saurme de ne;ters `n mintea copilu-lui, motiv pentru care este bine cael s[ fie preg[tit din timp pentrumarele pas.

Preg[tirea micu\ului pentrugr[dini\[ ar trebui s[ `nceap[ de lav]rsta de un ani;or ;i c]teva luni.Aceste eforturi din partea p[rin\ilorsunt absolut necesare, deoarececopilul va sim\i diferen\e consid-erabile `ntre mediul familial, undeeste `nconjurat de dragosteamatern[ ;i are parte de aten\ia am-bilor p[rin\i ;i gr[dini\[.

Desp[r\it de p[rin\i,copilul ar putea refuza s[se integreze `n colectiv

Fiind pentru el un nou spa\iu,trebuie s[ se obi;nuiasc[ cu aten\iaeducatoarelor, care de multe ori, vafi `mp[r\it[, pe c]t posibil, `n modegal.

Mul\i copii sunt `ncerca\i de tea-ma de a r[m]ne singuri f[r[ m[mi-cile sau ta\ii lor.

Acesta este primul lucru pentrucare tinerele mame `;i fac griji, darnu degeaba! Unii dintre micu\i re-fuz[ uneori s[ se despart[ de m]nacelor care i-au adus la gr[dini\[ ;imanifest[ un comportament ostilfa\[ de `ngrijitoare ;i educatoare.

Pentru a se obi;nui cu g]ndul c[se va desp[r\i de p[rin\i pentruc]teva ore pe zi, copilul are nevoiede sprijin. Pove;tile care i se citescseara `nainte de culcare, desenele ;ijocurile potrivite v]rstei sale, `l vorajuta pe bebe s[ accepte mai u;ornoile schimb[ri.

Ceea ce l-ar mai ajuta s[ aco-

modeze ar fi reac\ia ;i comporta-mentul p[rin\ilor. Anxietatea pecare o simte mama `n prima zi nutrebuie sesizat[ de copil. Indicat arfi ca grijile ;i nelini;tile s[ fie l[sateacas[, deoarece micu\ul ar puteacrede c[ `n acel loc i s-ar putea`nt]mpla ceva r[u.

Dac[ copilul se afl[ pentru pri-ma dat[ `ntr-un colectiv, atuncimama, `mpreun[ cu copilul trebuies[ se g]ndeasc[ s[ fac[ o vizit[, pen-tru a o cunoa;te pe `nv[\[toare dar;i spa\iul `n care va `nv[\a.

Este foarte important ca celmic s[ se `mprieteneasc[ cu aceas-ta. ~n ceea ce le prive;te pe m[mi-ci, ele trebuie s[ p[streze o leg[tur[str]ns[ cu cele care vor avea grij[ decopiii lor, pre\ de c]teva ore.

Educatoarea joac[ un rolimportant `n acomodarea

celor mici

P[rin\ii trebuie s[ se g]ndeasc[la faptul c[, pentru micu\ul lor, arputea fi dificil s[ r[m]n[ singurchiar din prima zi.

De aceea, ar fi bine s[ r[m]n[ lagr[dini\[ m[car c]teva zile, iar apois[ se `ndep[rteze treptat dup[ ce s-au asigurat c[ micu\ul s-a acomo-dat.

Foarte important pentru unp[rinte mai este ;i c[ acesta s[ fie in-format constant cu privire la pro-gresul copilului, sau cu problemeleap[rute pe parcurs.

Nu `n ultimul r]nd, p[rin\iitrebuie s[ se intereseze de persoanacare va avea grij[ de micu\. Aceastatrebuie s[ dea dovad[ de r[bdare ;icreativitate, astfel `nc]t copilul s[-;i doreasc[ s[ vin[ la gr[dini\[.

Mirela Filimon

Cum ne ajut[m copilul s[ se acomodeze la gr[dini\[?

~n zilele noastre, contracep\ia numai este o problem[ major[. Cei maimul\i tineri fac cuno;tin\[ cu aces-te metode ̀ nc[ la ;coal[, dirigin\ii ;iprofesorii de specialitate oferindu-le toate informa\iile de care aunevoie, dar acest subiect nu mai estetabu nici `n familii.

Totu;i, se poate `nt]mpla cuoricine, dintr-un motiv sau altul, s[`nt]mpine situa\ia unui act sexualneprotejat. ~n asemenea ̀ mprejur[rise recomand[ contracep\ia de ur-gen\[. Aceasta este o metod[ decontracep\ie, care se poate folosidup[ ce contactul sexual a avut loc,av]nd ca scop prevenirea unei sarci-ni nedorite dup[ un contact sexualneprotejat, accidental, fiind eficient[`nainte de implantarea ovulului,dar ea nu `ntrerupe evolu\ia uneisarcini deja ap[rute. Riscul mediu deapari\ie a unei sarcini dup[ un con-tact sexual neprotejat este de 8%,dup[ folosirea contracep\iei de ur-gen\[ acest risc scade la 2%. La oraactual[, `n lume, `n cabinetele deplanning familial, sunt disponibile3 metode< contracep\ia hormonal[postcoital[ (eficient[ `n primele 72ore de la contact)> inser\ia de ster-ilet (eficient[ `n primele 5 zile)> re-spectiv preparatul contragestiv RU486, care `n Rom]nia deocamdat[nu este utilizat[.

Contracep\ia de urgen\[ esterecomandat[ `n caz de< viol, incest,abuz sexual pe handicap mental, `ncazul persoanelor vaccinate recentcu viru;i vii sau cu unele boli con-tagioase (exemplu rubeol[), `n cazul

unui e;ec al altei metode utilizate(ruperea prezervativului, omisiuneaadministr[rii tabletelor zilnice, ex-pulzarea steriletului, deplasarea di-afragmei, v[rsarea pilulelor zilnicela mai pu\in de 1 or[ dup[ admin-istrare), `n cazul unui contact sexu-al neprotejat, respectiv la utilizareaincorect[ a metodei de contracep\ie,cum ar fi de exemplu, dac[ persoana`n cauz[ a r[mas f[r[ pilule sau a ui-tat s[ le ia, a `nt]rziat adminis-trarea unei noi doze de contracep-tiv injectabil, a f[cut sp[l[tur[ vagi-nal[ la mai pu\in de 6 ore dup[folosirea unui spermicid.

Contracep\ia hormonal[ post-coital[ (pastilele ocazionale)ac\ioneaz[< asupra axului hipota-lamo-hipofizo-ovarian> inhib[ ovu-la\ia (func\ie de momentul admin-istr[rii), sau modific[ motilitateatrompei.

Efecte secundare, ineficien\e

Literatura de specialitate afirm[c[ `n anumite situa\ii, la adminis-trarea contracep\iei de urgen\[ potap[rea efecte secundare, dar statis-

ticile dovedesc c[ aceste efecte se-cundare nu sunt rare, c]teva dintreele apar `n cele mai multe cazuri.Pentru prevenirea gre\urilor se re-comand[ femeii s[ m[n]nce dup[ cea luat pilulele. Pot apare ;i v[rs[turi.Dac[ acesta are loc la mai pu\in de2 ore dup[ luarea pilulelor, estenevoie de repetarea administr[rii. Lafel, printre efectele secundare aleacestor metode de contracep\ie potfi ;i durerile de s]ni> s]nger[ri nereg-ulate, u;oare la c]teva zile dup[ lu-area pilulelor, acestea nefiind per-iculoase> modific[ri cantitative ales]nger[rii menstruale> sau o situa\iemai pu\in neglijabil[ este, c]ndmenstrua\ia apare mai devreme saumai t]rziu fa\[ de data a;teptat[, dardac[ trec mai mult de 4 s[pt[m]nide la folosirea metodei ;i nu aparemenstrua\ia sau aceasta este modi-ficat[ (flux foarte redus, dureri neo-bi;nuite) este posibil[ o sarcin[.

~n vederea prevenirii unor efectenedorite, contracep\ia hormonal[ deurgen\[ se aplic[ doar de 2 ori pe an.Abuzul `n administrarea metodeiproduce serioase metroragii (he-moragii uterine) foarte greu dest[p]nit ;i poate perturba ;i func\i-ile hepatice. Dup[ utilizarea con-traceptivelor de urgen\[, p]n[ laurm[toarea menstrua\ie normal[se recomand[ abstinen\[, saufolosirea prezervativului la fiecarecontact sexual. Odat[ cu apari\iaprimei menstrua\ii normale esteindicat[ trecerea la o metod[ con-traceptiv[ eficient[, cu utilizare sis-tematic[.

Stresul poate provoca o serie deboli somatice cu manifest[ri or-ganice, care de multe ori se \in lan\.Literatura de specialitate consacr[volume `ntregi studiului con-secin\elor acestuia, psihologii con-temporani fiind intens preocupa\i deprevenirea ̀ mboln[virilor cauzate destres.

Una dintre grupele de boli, careapar ca urm[ri ale stresului este ;icea a disfunc\iilor sexuale. Acesteafec\iuni pot apare at]t `n cazul fe-meilor, c]t ;i a b[rba\ilor, dar cel maievident se manifest[ `n cazulb[rba\ilor. At]t formele de mani-festare, c]t ;i terapiile sunt diferite.~n timp ce ̀ n cazul femeilor cauzeleprincipale pot fi tensiunile inter-

parteneriale, `n cazul b[rba\ilororice situa\ie de stres poate provo-ca disfunc\ii sexuale.

Disfunc\ia erectil[, sau im-poten\a, reprezint[ incapacitateapersistent[ sau recurent[ de a atingesau de a men\ine o erec\ie suficienttimp pentru a finaliza actul sexualsau o alt[ activitate sexual[ aleas[.Aceasta este o problem[ comun[care afecteaz[ cel pu\in unul din zeceb[rba\i. Num[rul de b[rba\i caresufer[ de o disfunc\ie erectil[ cre;teodat[ cu v]rsta. Marea majoritate ab[rba\ilor sufer[ de-a lungul vie\iie;ecuri ocazionale `n atingerea saumen\inerea erec\iei. Cauzele pot fistresul, oboseala, consumul excesivde alcool. ~ngrijorarea ̀ n leg[tur[ cu

aceste e;ecuri poate preg[ti terenulpentru o problem[ mult mai per-sistent[, din cauza “temerii de e;ec”.B[rbatul devine at]t de preocupat dee;ecul erectil anterior `nc]t este in-capabil s[ se bucure de senza\iile deexcita\ie. Aceasta la r]ndul s[u faces[ scad[ excita\ia sexual[ ;i `n timp,`mpiedic[ apari\ia erec\iei. Cauzeledisfunc\iei erectile pot fi fizice sau p-sihice. ~n cazul disfunc\iei erectile denatur[ fizic[ adesea debutul e;e-curilor erectile este treptat.Disfunc\ia erectil[ cu debut brusc,`n majoritatea cazurilor, sugereaz[o cauz[ psihologic[.

Cauzele fizice care au drept con-secin\e disfunc\iile erectile pot fimultiple, tratamentul acestora fiind

posibil doar medical, impun]ndu-se prezentarea c]t mai timpurie a pa-cientului la un specialist. Cauzele p-sihologice ale disfunc\iei erectilepot fi< stres ;i anxietate la serviciu sauacas[> conflicte, insatisfac\ii conju-gale (care pot determina de aseme-nea ;i ejaculare prematur[)> depre-sia> plictiseala sexual[, sau o alt[ ori-entare sexual[. Deci `n astfel desitua\ii nu recurge\i imediat la ad-ministrarea unor pilule fermecate.Acestea nu rezolv[ problema petermen lung.

Apela\i la un specialist ;i chiardac[ problema este de natur[ fizic[,tratamentul, `n mod obligatoriutrebuie s[ fie `nso\it ;i de o terapiepsihologic[ de specialitate.

Disfunc\ii sexuale masculine cauzate de stres

Avantajele ;i riscurile contracep\iei de urgen\[

4 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010Mod[ Informa\ia zilei 13Miercuri 15 septembrie 2010 Fitness

Tonific[-\i corpul cu banda elastic[!

~n aceast[toamn[,`nc[l\[-minteaare „haine

noi”, unele maiseduc[toare dec]t altele. Las[-te se-dus[ de noile tendin\e ;i caut[-le `nmagazine!

Mocasinii cu toc Dac[ vrei s[-\i p[strezi o doz[ de

clas[, o pic[tur[ de elegan\[ ;i unstrop de masculinitate, trebuie s[ tesituezi la `n[l\ime. Reinventeaz[ ex-perien\a purt[rii mocasinilor ̀ n ver-siunea „pe tocuri”. Asorteaz[-i cu co-lan\i din l]n[ sau cu ;osete trecute degenunchi.

Pantofii derby Ai chef s[ te odihne;ti c]teva zi-

le? Coboar[ de pe tocuri ;i `ncal\[pantofii derby, cu talp[ plat[, reveni\i`n tendin\e `n acest an. Dar f[r[ tocnu `nseamn[ f[r[ stil! Pentru a fi lamod[ `n acest an, asorteaz[ pantofiiderby cu piese inspirate din garde-roba masculin[.

Pantofii Mary-Jane Sunt cunoscu\i mai bine sub de-

numirea de pantofi gen Mary Pop-

pins ;i sunt `ntendin\e `n acest sezon. Spune stopprejudec[\ilor ;i redescoper[`nc[l\[mintea cu barete. Ea ̀ \i va con-feri un aer retro ;i `\i va pune `n va-loare picioarele. Poart[ ace;ti pan-tofi cu ;osete sau colan\i gro;i dinl]n[, dac[ vrei s[ fii la mod[.

Cizmele `mbl[nite Lumea modei e la picioarele lor!

Botinele ;i cizmele `mbl[nite au fostreginele prezent[rilor de mod[. Cha-

nel, Dior, Vanessa Bru-no nu au avut ochi dec]t pentru`nc[l\[mintea care \ine de cald. Ciz-mele se c[ptu;esc cu cele mai fru-moase bl[nuri, naturale sau sinteti-ce, at]t la interior c]t ;i la exterior.

Bocancii de munteDac[ va fi o iarn[ grea, vom

mul\umi modei pentru ajutorul acor-dat confortului nostru. Bocancii dedrume\ie, `n simplitatea lor, repre-zint[ simbolul `n mod[ al acestei

ierni,a;a c[ nu-i ocoli! ~n acest an, creato-rii au mizat pe latura natural[ ;i aven-turier[.

Cizmele peste genunchi Po\i s[ p[strezi cizmele peste ge-

nunchi de anul trecut ;i `n acest se-zon.

~ndr[zne\ele vor miza pe cizme-le lungi l[cuite, care ̀ nt[resc ideea defeminitate, iar timidele vor adoptacizmele lungi cu talp[ plat[.

Colec\ia Prada toamn[-iarn[ 2010/2011Principalele cuvinte care ar pu-

tea defini ̀ n cel mai corect mod co-lec\ia pentru sezonul rece sunt con-fortul ;i practicul. Exist[ o adev[rat[complexitate a acestui minimalismla Prada, atent studiat[ ;ieviden\iat[ printr-o politic[ a deta-liilor care duce de fapt la o perfect[ilustrare a respectului de sine, o po-litic[ promovat[ constant de bran-dul italian.

Miuccia Prada ne propune hai-ne c[lduroase, colorate ;i, nu `n ul-timul r]nd, deosebit de ;ic. Fusteleconice, trenciurile `n carouri, cio-rapii sau colan\ii de l]n[ ;i cardi-ganele groase ne demonstreaz[ c[hainele confortabile sunt obligato-rii `n acest sezon.

C]t despre culori, “vedetele”acestui sezon sunt verdele smarald,bejul, rubiniul, griul deschis ;i bleul,care au ̀ nlocuit cu succes negrul fo-losit `n mai toate colec\iile detoamn[/iarn[.

Tendin\ele sezonului pentru `nc[l\[minte

Banda elastic[ a jucat ro-lul principal `n ultimeles[pt[m]ni `n “serialul” me-nit s[ ne fac[ s[ ne sim\im bi-ne cu ajutorul exerci\iilor fi-zice. M]nuit[ cu m[iestrie ;ipricepere de antrenoarea Ke-rekes Emoke de la Centrul deaerobic Fitland Satu Mare,banda elastic[ d[ rezultatedeosebite pentru a avea o sta-re perfect[ de s[n[tate.

V[ propunem o nou[ serie deexerci\ii cu ajutorul benzii elasti-ce, exerci\ii ilustrate pentru a v[u;ura experien\a acas[.

1. St]nd dep[rtat, genunchii`ndoi\i, bazinul `nclinat spre spa-te, cu bra\ele `ndoite lateral, ban-da apucat[ la capete ;i fixat[ la ni-velul t[lpilor (imaginea 1). ~ntin-dem bra\ele lateral (imaginea 2).Revenim `n pozi\ia ini\ial[ ;i re-pet[m exerci\iul de 32 de ori.2. St]nd, fandare `nainte cu pi-ciorul st]ng, bra\ele jos, bandaapucat[ la capete ;i fixat[ la nive-lul t[lpii st]ngi (imaginea 3). Ri-dic[m coatele spre spate ;i le`ndoim la 90 de grade (imaginea4). Revenim ̀ n pozi\ia de pornire;i repet[m exerci\iul de 32 de ori. 3. St]nd, genunchiul st]ng ̀ ndoit,piciorul drept ridicat, m]inile la;old, banda legat[ la glezne (im-aginea 5). Execut[m 40 de ridic[rimici ale piciorului drept (imagi-nea 6). Idem ;i pe cealalt[ parte. 4. St]nd, bra\ele sunt ̀ ntinse late-

ral, banda apucat[ la capete (im-aginea 7). ~ntindem banda prinducerea bra\elor `nainte (imagi-nea 8). Revenim ̀ n pozi\ia ini\ial[;i repet[m exerci\iul de 32 de ori.

5. Culcat dorsal, genunchii`ndoi\i, t[lpile pe sol, m]inile laceaf[, banda prins[ la capete (im-aginea 9). Ridic[m piciorul drept;i ̀ ntoarcem trunchiul spre dreap-

ta (imaginea 10). Revenim `npozi\ia ini\ial[ ;i execut[mexerci\iul de 32 de ori, dup[ care;i pe partea cealalt[ tot de 32 deori.

Centrul de aerobic Fitland te invit[ joi la Ziua Por\ilor DeschiseCentrul de aerobic Fitland

Satu Mare ne-a “antrenat”pentru a fi frumoase ;is[n[toase, pentru a avea untrup sculptat ca de zei\e, in-diferent c[ afar[ a fost soare,a nins sau a plouat.

Fitland ne propune s[ `nche-iem vara p[str]nd o raz[ de soa-re ;i pentru zilele ̀ n care norii vorst[p]ni cerul. Echipa Fitlandalung[ monotonia toamnei! Joi,

16 septembrie 2010, la Centrul deaerobic Fitland Satu Mare situatpe strada R]ndunelelor nr. 3 esteZiua Por\ilor Deschise.

Programul zilei este unul va-riat ;i c]t se poate de bogat. De laora 10 se fac exerci\ii pentru ar-derea gr[similor, iar 30 de minu-te mai t]rziu ne model[m corpul.De la ora 17, antrenoarea KerelesEmoke te a;teapt[ la o ;edin\[ demodelare a corpului cu mingeuria;[, la ora 17.30 se face gim-nastic[ preventiv[ pentru coloa-

na vertebral[, la ora 18 ̀ ncepe stepaerobic pentru ̀ ncep[tori, la 18.30e r]ndul avansa\ilor s[ se antre-neze la step aerobic, iar la ora 19“lup\i” al[turi de speciali;tii Fit-land pentru arderea gr[similor.La ora 19.30 ̀ ncepe ;edin\a de TaeBo, iar la ora 20 `mbrac[-te `n albsau `n culori fluorescente pentrudance aerobic.

De Ziua Por\ilor Deschise, laFitland surprizele se \in lan\, ofer-tele sunt pe m[sur[. Cump[r]ndun abonament de aerobic, pri-

me;ti automat un CD cu muzic[din partea lui DJ Flashboy ;i po\iparticipa la tombola dotat[ cu nu-meroase premii precum 6 tricouriFitland, 4 abonamente la aerobica c]te 8 ocazii, un epilat gratuit lacosmetic[, o manichiur[, un abo-nament pentru saun[ de 4 ocaziisau un abonament la solar de 33de minute.

E;ti invitat[ la Fitland! Nu ui-ta, joi, 16 septembrie, de ZiuaPor\ilor Deschise!

Ioana Pop Vladimirescu

12 3 4

5

6

78

10

9

12 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010Stil Informa\ia zilei 5Miercuri 15 septembrie 2010 Dezv[luiri

Hai s[ trecem peste primul trimestru de la ;coal[ `nv[\]nd dans sportiv!

Evenimentele mondene,culturale sau cinematograficesunt ocaziile cele mai bunepentru ca vedetele să-;i etale-ze ultimele achizi\ii ̀ n materiede \inute sau viziunile lor asu-pra tendin\elor. Acela;i lucrus-a întâmplat ;i la Festivalul defilm de la Vene\ia care s-a des-fă;urat `ntre 1 ;i 11 septem-brie.

Iat[ c]teva dintre \inutele celormai importante nume prezente pecovorul ro;u. Natalie Portman

Actri\a a ales o rochie ro;ie Ro-darte cu aplica\ii din cristale Swa-rovski, accesorizată cu o perechede sandale albe ;i un plic în aceea;iculoare Christian Dior. Monica Bârlădeanu

Rom]nca noastr[ a fost oapari\ie extrem de stilată pe co-vorul ro;u de la Vene\ia. Rochiaalbă, simplă, cu detaliu auriu me-talic la gât, marca Azzaro, i-a pusîn valoare frumuse\ea naturală ;isim\ul estetic de excep\ie. Michelle Williams

Actri\a nu se dezminte nici deaceastă dată. Pentru deschidereafestivalului a ales o rochie ̀ n stilulanilor ‘70, eviden\iat[ `n specialde zona de la gât, o crea\ie JasonWu. Mânecile trei sferturi ;i mo-delul sirenă al rochiei i se potrivescperfect.Jessica Alba

A strălucit ca de fiecare dată,acum cu o rochie fabuloasă Valenti-no Haute Couture. O crea\ie asime-trică neagr[, cu partea dinfa\ă foarte scurtă,accesorizatăperfect

cu opereche de

sandale bridateFerragamo, `n aceea;i

culoare curochia.Pre\io-zitatea\inutei afost datăde cer-ceii Bul-gari cudiaman-te.

NaomiCampbell

Supermode-lul a sosit lapremiera fil-

mului „Miral” la bra\ul iubitului ei,omul de afaceri rus Vladislav Doro-nin. Ca de fiecare dată la evenimen-tele mondene, Campbell a strălucit.

La Vene\ia, Naomi apurtat o

rochielung[ Az-zedine

Alaia, ocrea\ie banală da-că nu ar fi fostcompletată înpartea de jos cu o

bordură realizată dinmulte straturi de tul.

Elle Fanning

Sora de12 ani aactri\ei

DakotaFanning a

purtat o \in-ută chic bleu,potrivităpen-

truvârsta ei.

Crea\ia luiMarc Jacobs a fost

accesorizată cu pan-tofi aurii cu barete.Michelle Yeoh

Frumoasaactri\ă care interpretează ro-

lul unei criminale `n pelicula“Reign of Assassins”, a fost o pre-zen\ă glamour pe covorul ro;u de laVene\ia. Ea a purtat o piesă de cu-loarea smaraldului, vaporoasă, cu unumăr gol, crea\ie a casei de modă Al-berta Feretti. ~n picioare a ales o pe-reche de sandale gladiator aurii cuplatform[ ;i tocuri foarte `nalte,crea\ie Versace.

Elegan\[ ;i rafinament laFestivalul de film de la Vene\ia

Niciun lucru nu este u;or def[cut, dar nici imposibil de reali-zat, chiar ;i atunci c]nd vorbim dedans. La trei ani de la debutul ac-tivit[\ii, Loga Dance School ;i-a`mbog[\it oferta prin diverse cur-suri, menite s[ r[spund[ celormai exigente a;tept[ri. Cine nuvrea s[-;i surprind[ iubitul cuc]\iva pa;i de dans executa\i cumult[ precizie, sau cu o coregra-fie care iese din tiparul obi;nuit.

Despre nout[\ile preg[tite de Lo-ga Dance School pentru aceast[toamn[ ;i nu numai, am stat de vorb[cu Loga Hajnalka, student[ la Aca-demia de Dans din Budapesta.

- C]teva cuvinte despre tine;i activitatea pe care o desf[;orila Loga Dance School

- M[ numesc Loga Hajnalka, am19 ani ;i am absolvit Colegiul Na\io-nal Kolcsey Ferenc.

Dansez de 3 ani de c]nd s-a des-chis Loga Dance School, respectivdin septembrie 2007.

Fratele meu m-a `ndrumat s[`ncep o carier[ `n acest domeniu,dansul sportiv, iar Maestrul de dansVekony Sandor de la Loga DanceSchool m-a sus\inut `n permanen\[.

:tiam c[ vreau s[ devin antre-noare de dans ;i c[ trebuie s[ m[`nscriu la o facultate de dans. :i pen-tru c[ nu este suficient doar un curs,un certificat sau o facultate de sportam luat hot[r]rea c[ trebuie s[ ter-min o facultate de dans. Sunt m]ndr[de faptul c[ ̀ n Satu Mare voi fi a do-ua persoan[ dup[ maestrul de dansVekony Sandor care va avea studiisuperioare `n domeniu.

Tot ca o noutate, din acest an afost demarat ̀ n Ungaria primul Mas-terat ̀ n materie de dans sportiv. Dinto\i mae;trii de dans au fost ale;i doar20 de persoane. Domnul VekonySandor a fost unul dintre ei. Dup[ ter-minarea facult[\ii `mi doresc s[ ur-mez ;i eu acest masterat s[ am cali-ficarea maxim[ `n domeniu.

- Cum a fost concursul deintrare la Academia de Dans din Budapesta?

- Am avut dou[ examene< oprob[ practic[ ;i una teoretic[.

La Budapesta, am mers`mpreun[ cu fratele meu ;i maestrulnostru de dans. C]nd am v[zut par-ticipan\ii, am avut ;i mai mari emo\ii,

maestrul de dans a enu-merat< ea este cam-pioana Ungariei lacategoria..., el estedansator de clasaS, ea este cam-pioana Ungarieila latino...etc

To\i erau dingrupa de elit[ adansuluisportiv,iar eum[

`ntre-bam cecautaici, amfost doarla c]tevaprezent[ri,iar acumvoi concuracu alte 52 depersoane, ca`n final s[r[m]nem20. Mae;tride dans mi-au spus `npermanen\[“nu te uita ci-ne ce coregra-fii danseaz[,tehnica estebaza pe carepo\i cl[di. Dac[ ;tii s[ faci lu-crurile debaz[ binepo\i reu;i ;ivei intra.A;a s-a ;i`nt]mplat!”

M-am antrenat ̀ ntr-adev[r 3 anila r]nd, zi de zi, am urmat ce mi s-

a spus ;i de maestrul de dans alprofesorului nostru, Bozoki La-jos din Budapesta. Am `nv[\atdin cartea lui (o carte publicat[ la`nceputul anilor 1900) ;imul\umit[ lui Dumnezeu amreu;it, iar acum sunt fericit[ c[sunt student[ la Academia deDans din Budapesta.

Cursuri de dans lagr[dini\e ;i ;coli

- Cu ce nout[\ivii din aceast[

toamn[?

- Din aceast[lun[ voi preda la 3 - 4 cla-se ;i 3 - 4 grupe de la gr[dini\[ (gru-pa preg[titoare) nu mai mult pen-tru c[ doresc s[ fac lucrurile de cali-tate ;i nu de cantitate, prin orele me-le vreau s[ men\in standardul ;coliiLoga Dance School la fel cum facefratele meu. Preg[tesc grupelor c]tedou[ dansuri pe trimestru, cu o pre-zentare la final pentru p[rin\i, dup[care pentru al doilea semestru ur-meaz[ alte 2 dansuri cu coregrafii.Costul cursului este de 5 lei de per-soan[ ;i de minimum 400 lei/grup[/lun[, cu c]te o or[ de antrenament pes[pt[m]n[.

Dansul mirilorDe un an ;i jum[tate preg[tesc

mirii pentru primul lor dans. Fieca-re pereche are coregrafii personali-zate. Nu am f[cut p]n[ acum dou[coregrafii la fel, fiecare coregrafie tre-buie s[ fie unic[ ;i personalizat[. Mi-rii `;i aleg melodia ;i stilul de dans<simplu (doar vals)> clasic combinat

(vals lent, vals vienez, tango)> latino(salsa, mambo, cha cha)> americanwedding (`mbinat cu 20-30 de me-lodii inclusiv cele rom]ne;ti< RNB ;iHip Hop... pe care se face c]te o co-regrafie de 5 - 6 minute).

Costul unui astfel de curs este de50 lei/pereche/or[.

Balul bobocilor ;i Banchet

Vorbind de Banchet este o pro-vocare pentru mine, av]nd `n vede-re c[ sunt de o v]rst[ cu elevii, dar amfost instruit[ de mae;tri ;colii astfel`nc]t s[ pot face fa\[ provoc[rilor.M-am inspirat dup[ tradi\ia ;colilordin Ungaria, unde `n fiecare an cla-

sele preg[tesc c]te undans `n cadrul

banche-tu-

lui.Pentru cla-

sele a XII-a la ban-chet, preg[tesc coregrafii special

pentru clase, tip forma\ie indiferentdac[ sunt mult mai multe fete `ngrup[ dec]t b[ie\i.

Costul este de 1.500 lei / clas[timp 5 s[pt[m]ni cu antrenamentede 2 ori pe s[pt[m]n[.

Balul BobocilorPentru clasele a IX-a, la balul bo-

bocilor, preg[tesc coregrafii pentrufete (participante la miss) sau com-binate cu (participan\ii la mister) .Costul este de 700 lei / grup[ timp de4 s[pt[m]ni cu antrenamente de 2 oripe s[pt[m]n[.

Mihaela Ghi\[

Pentru detalii accesa\i www.logadance.ro

sau prin telefonla num[rul

0722 53 83 17 (Lorant)

6 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010Remedii naturiste Informa\ia zilei 11Miercuri 15 septembrie 2010 Diet[

Trei-fra\i-p[ta\i trateaz[ cusucces afec\iunile respiratorii

Strugurii, fructe cu poten\ial valoros `n cura de sl[bire

Este o plant[ r[sp]ndit[`n Europa, Asia Occidental[;i Africa de Nord. Se mai nu-me;te ;i panselu\a s[lbatic[.Cre;te spontan prin f]ne\elede munte, dar ;i pe c]mpuri,pe paji;ti, ̀ n locuri virane ;i lamargini de drum. Este iubi-toare de lumin[ ;i de umidi-tate, uneori formeaz[,adev[rate lanuri colorate ;idelicate.

~n zona c]mpiei, florile au oculoare galben deschis (calam]ia), cu pete albe. La munte,culoarea ei specific[ este albastruspre violet, cu mijlocul galben.Floricelele au diametrul de 1,5centimetri, apar c]te una pe tul-pin[. Rareori cre;te mai `nalt[ de15 centimetri, iar frunzele suntovale, cu marginea din\at[. ~nflo-re;te de la sf]r;itul lui mai ;i p]n[`n septembrie. Este o plant[anual[. Se regenereaz[ dins[m]n\[. Culegerea plantei ̀ n ex-ces poate duce la dispari\ia ei.

Recoltarea

Se culeg tulpinile `nflorite cutot cu frunze, f[r[ r[d[cini. De re-gul[, sunt foarte moi ;i se rup cuu;urin\[, a;a `nc]t nu este nevoie

de cu\it la cules. La c]mpie, undecre;te de dimensiuni foarte mari,este nevoie de cu\it sau de secer[pentru a recolta planta. Se poatefolosi proasp[t[ (din frunze ;i tul-pini se extrage sucul) sau, maifrecvent, uscat[. Uscarea se face ̀ nstrat sub\ire, `n locuri umbroase;i bine aerisite. O dat[ pe zi, plan-ta trebuie `ntoars[, mai ales dac[`n locul de uscare aerul nu circul[suficient. Este o plant[ carecon\ine foarte mult[ ap[, a;a ̀ nc]ttrebuie ventilat[ suficient `n tim-pul usc[rii. Prin uscare, dintr-unkilogram de plant[ proasp[t[ re-

zult[ doar 120-150 de grame deprodus uscat. Termenul de vala-bilitate al plantei uscate este demaximum doi ani.

Preparate ce se pot ob\ine

Din plant[ se poate preparapulbere, ceea ce presupune folo-sirea plantei uscate. Planta uscat[se m[run\e;te bine cu o r];ni\[electric[, dup[ care se cerne cu si-ta pentru f[in[. Se ia c]te o lin-guri\[ de pulbere, de patru ori pezi, pe stomacul gol. ~nainte de a`nghi\i pulberea cu pu\in[ ap[, ea

se \ine timp de c]teva minute sublimb[.

Tinctura se ob\ine din plantauscat[. Planta uscat[ se m[run-te;te fin cu ajutorul r];ni\ei elec-trice sau ̀ n piu[. Se pun 20 linguride pulbere ̀ ntr-un borcan cu filet,ad[ug]ndu-se apoi dou[ paharede alcool alimentar (de 90-96 degrade) ;i un pahar de ap[. Seamestec[ totul c]t mai bine. Se`nchide borcanul ;i se las[ con\in-utul la macerat vreme de zece zi-le, dup[ care tinctura ob\inut[ sefiltreaz[ prin tifon ;i se trage ̀ n sti-clu\e mici, `nchise la culoare.

Cataplasma - Planta uscat[ deTrei-fra\i-p[ta\i se macin[ cur];ni\a electric[ de cafea. Din pul-berea rezultat[ se iau 2-3 linguri,care se pun `ntr-un vas ;i seadaug[ ap[ c[ldu\[, amestec]ndcontinuu, p]n[ c]nd se formeaz[o past[. Se aplic[ pe locul afectat,unde se \ine vreme de o or[, apoise ̀ ndep[rteaz[ ;i se las[ pielea s[se usuce la aer.

Produsele men\ionate mai sussunt recomandate ̀ n tratarea unorafec\iuni precum< alergie,astm, hi-pertensiune, gut[ ;i reumatism,bron;it[, tuse, tuse convulsive,alergii respiratorii, alergie cuta-nat[ ;.a.

Text selectat ;i prelucrat deIoan A.

Toamna ne ofer[ fructe cu po-ten\ial valoros privind silueta ;is[n[tatea. Una dintre dietele spe-cifice acestui sezon, diet[ u;or deurmat, este cea cu struguri.

F[r[ prea multe calorii

De ce sunt at]t de buni la si-luet[ gusto;ii struguri? Struguriiabund[ `n vitamine, minerale,proteine ;i glucide, fiind totodat[nu foarte calorici. :i toamna, lafel ca vara de altfel, struguriimen\in hidratarea organismului,av]nd aproximativ 75 la sut[ ap[,iar restul zaharuri, vitamine dincomplexul B, vitamina C, E, A,minerale ;i fier.

Participare la ardereagr[similor

Unul dintre beneficiile consu-mului de struguri la diet[ este ace-la c[ mobilizeaz[ gr[simile, spo-rind efectele bune `n cazul diete-lor. Astfel, dac[ vre\i s[ sl[bi\i,`ncerca\i o cur[ de c]teva zile ba-zat[ pe consumul de struguri. Pe

l]ng[ acest aspect, consum]ndgustoasele fructe, reu;im s[ ne`mbun[t[\im starea de s[n[tate.Strugurii sunt ideali `n anemiileferiprive datorit[ con\inutului defier, `n refacerea organismuluidup[ st[rile de stres, eforturi fizi-ce ;i psihice mari, sunt utili celorcu hipotensiune, regleaz[ fluxulrenal ;i au efecte diuretice, men\inglicemia ̀ ntre mese ̀ n timpul die-telor ;i mobilizeaz[ gr[simile dindepozite, particip]nd la arderealor.

Dieta cu struguri are un roldeosebit `n detoxifierea organis-mului, `n bolile de nutri\ie. Curade sl[bire cu struguri este consi-derat[ de speciali;ti ideal[ pentrureglarea greut[\ii. Boabele con\inglucide cu ardere lent[ care nupermit `ngr[;area ;i stimuleaz[mobilizarea gr[similor din depo-zitele adipoase. Datorit[ efectuluidiuretic, strugurii ajut[ ;i la re-ducerea edemelor, iar boabelecon\in substan\e laxative.

Ioana V.

~nva\[ s[ `\i prepari acas[ laptele de soiaUna dintre cele mai discutate

legume ale zilelor noastre este so-ia. Dac[ unii o consider[ o bine-cuv]ntare a lumii moderne, al\ii ocritic[. Raw food chef RamonaPop ne vorbe;te `n continuaredespre calit[\ile pe care le are so-ia ;i ce preparate gustoase se potob\ine din aceast[ legum[<

Cea mai bun[ surs[ deproteine de originevegetal[

“Soia se g[se;te exclusiv `nmagazinele naturiste `n variantanemodificat[ genetic ;i bio. Soia;i produsele sale derivate are otradi\ie milenar[ ̀ n Asia, de undes-au r[sp]ndit apoi, re\etele spe-cifice precum laptele de soia, to-fu, miso ;i altele. Aceast[ legum[are cea mai bun[ surs[ de protei-ne de origine vegetal[, fiind ur-mat[ de linte ;i fasole, con\in]nd

to\i aminoacizii esen\iali ;i fiind osurs[ bun[ de omega 6 ;i omega3. Soia ;i derivatele sale sunt unaliment extraordinar pentru ceicare, din diverse motive, au re-nun\at la consumul de carne ;iproduse animale.V[ propun ̀ n ce-le ce urmeaz[ s[ ̀ nv[\a\i s[ v[ pre-para\i singuri acas[ laptele de so-ia.

Gustos ;i u;or de preparat

Avem nevoie de 250 de gramede soia, trei litri de ap[, o sit[ ;i obucat[ de tifon. Laptele de soiapoate fi aromatizat cu fulgi dinnuc[ de cocos, vanilie, scor\i;oar[,cacao, anason. El poate fi ̀ ndulcitcu miere sau `mbun[t[\it cu po-len. ~n primul r]nd, boabele desoia se las[ la `nmuiat minim 24de ore, timpul indicat ar fi de 48de ore. Apa ̀ n care am pus soia la`nmuiat se schimb[ de dou[ ori pezi, cel pu\in. Soia `nmuiat[ se va

m[cina `n blender cu o jum[tatede litru de ap[. ~ntr-o oal[ marese va turna compozi\ia din blen-der ;i 3 litri de ap[. Se las[ la fiert,spuma de deasupra se culege frec-vent. Dureaz[ `n jur de 2 ore, iarlaptele de soia se strecoar[ printifonul dublat a;ezat `n sit[.R[m]ne dup[ strecurare okara,adic[ soia m[run\it[ ;i bine fiart[.A;a cum spuneam, laptele de so-ia poate fi aromatizat. Pentru as-ta, `l d[m la foc pentru `nc[ unclocot cu aroma aleas[, fie bato-na;ul de vanilie, fie nuca de cocossau cacao”, ne spune `n final rawfood chef Ramona Pop.

Pe www.alegorie.word-press.com g[si\i un re\etar com-plet, cum se prepar[ untul de so-ia, br]nza Tofu, ce putem ob\inedin okar[. ~n numerele viitoareale Suplimentului S[n[tate&Fru-muse\e, revenim cu re\etele la de-rivatele din soia.

Ioana Vladimirescu

Planul alimentarprestabilit ajut[

la diet[Cu un plan alimentar bine sta-

bilit, orice persoan[ poate s[sl[beasc[ f[r[ a urma o diet[ rigu-roas[. Ceea ce e de f[cut `n acestsens este s[ se fac[ o serie de modi-fic[ri `n alimenta\ia de zi cu zi, iarrezultatele nu vor ̀ nt]rzia s[ apar[.

Fiecare mas[ de peste zi, ;i aicise face referire la una din cele treimese principale, trebuie s[ durezecel pu\in 20 de minute. Asta`nseamn[ c[ vei avea timp s[ savu-rezi meniul, s[ mesteci bine m]nca-rea, iar creierul va `n\elege c[ orga-nismul a fost hr[nit. Un alt aspectde care trebuie s[ \ii cont este acelac[ trupul nostru are nevoie deodihn[. Astfel, dormi mai mult cuo or[ pe noapte ;i vei ingera astfelcu 60 la sut[ mai pu\ine calorii. Per-soanele care dorm pu\in pe timp denoapte au apetitul crescut ;i le estefoame toat[ ziua. Totodat[, con-sum[ mai multe legume, care dato-rit[ con\inutului mare de fibre ;iap[ te satur[. ~n lupta cu kilogra-mele, un aliat de n[dejde sunt ce-realele integrale. De asemenea, es-te indicat s[ renun\i pe c]t posibilla consumul de zah[r. ~n primulr]nd ai putea `nlocui sucul cu apaplat[ cu l[m]ie.

Poftele –periculoase

la diet[Cel mai ur]t co;mar al unei per-

soane care vrea cu orice pre\ s[sl[beasc[ ̀ l constituie poftele. Aces-tea sunt c]t se poate de periculoasepentru o diet[.

Cercet[torii au descoperit c[poftele alimentare dureaz[ numaiun sfert de or[, ele p[r]nd a dura ove;nicie din cauz[ c[ oamenii seconcentreaz[ asupra lor. Dac[ ne-am lua g]ndul de la ele am avea ;an-se mari s[ rezist[m senza\iei de a`mbuca o ciocolat[, un biscuite,chipsuri sau alte dulciuri. Din p[ca-te `ns[, majoritatea poftelor suntmai puternice dec]t voin\a perso-nal[. Iat[ ce putem face pentru a lecombate s[n[tos. C]nd avem poft[de ceva dulce, putem m]nca unm[r. Fiind bogat ̀ n fibre, m[rul um-ple stomacul ;i men\ine starea desa\ietate. Bogate ̀ n fibre sunt ;i afi-nele sau alunele. Migdalele oprescabsorb\ia gr[similor `n organism,ele trebuind consumate `mpreun[cu alimentele grase. Ceaiurile um-ple la r]ndul lor stomacul, f[c]ndu-ne s[ ne sim\im s[tule.

Th. Pop

Uleiul de pe;te ar putea reduce riscul de cancer la s]nConform unui studiu re-

cent ap[rut `n revista Aso-cia\iei Americane pentru Stu-diul Cancerului, gr[similes[n[toase din pe;te sunt ̀ n to-pul alimentelor care pot pre-veni afec\iunile grave.

Pentru a cerceta beneficiileuleiului de pe;te, medicii de la In-stitutul de Studiu al CanceruluiFred Hutchinson Cancer Re-search Center din Seattle au statde vorb[ cu 35 de mii de femei ;ile-au rugat s[ completeze un che-stionar referitor la utilizarea su-plimentelor alimentare, cu sauf[r[ vitamine ;i ulei de pe;te.

Apoi, le-au urm[rit timp de 6 ani.Dintre toate femeile, aproape 900

au f[cut cancer de s]n. Dup[ analizarea chestionare-

lor ;i corelarea cu ̀ mboln[virile decancer, medicii ;i-au dat seama c[persoanele care au consumat `nmod frecvent suplimente alimen-tare cu ulei de pe;te, care con\ingr[simi de tip Omega 3 ;i Omega6, ;i-au redus cu 32 la sut[ risculde cancer.

Studiul este primul care de-monstreaz[ o leg[tur[ clar[ `ntreconsumul de ulei de pe;te din su-plimente ;i sc[derea riscului decancer mamar la femei. Totu;i,medicii spun c[ este nevoie de`nc[ multe cercet[ri care s[ con-firme sut[ la sut[ c[ doar folosi-rea uleiului de pe;te previne in-stalarea tumorilor maligne la s]n.

Ramona B.

10 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010Bog[\iile toamnei Informa\ia zilei 7Miercuri 15 septembrie 2010 Re\ete

Fructele toamnei - pentrufrumuse\ea ;i s[n[tatea ta

Lasagna cu m[lai ;i legume Mere `n aluat fraged

Zacusc[ cu ciuperci

Profită de această toamnăpentru a te men\ine frumoa-să, plină de energie ;i sănă-toasă! Bucură-te de ceea ce î\ioferă natura ;i optează pen-tru o alimenta\ie sănătoasă,consumând fructele de sezon.

Dacă vrei să î\i detoxifici or-ganismul, î\i po\i dedica o zi în-treagă unui singur fruct. În acestmod î\i vei cură\a intestinulsub\ire ;i colonul de reziduri. Ale-ge fructele proaspete, nedecojite(atunci când este posibil), pentrucă mai multe vitamine se găsesc încoajă decât în pulpă. Po\i începediminea\a cu un pahar de sucproaspăt din fructele toamnei ;i,de ce nu, amestecat cu suc de le-gume (morcov sau \elină).

Mere, pere, gutui, prune, nuci,struguri... ai de unde alege, dar ;tiioare cât de bune sunt pentru să-nătatea ta ;i cum te pot men\inefrumoasă?

Merele Aceste fructe reduc mult co-

lesterolul, previn bolile cardio-vasculare ;i încetinesc dezvolta-rea cancerului de ficat ;i colon.Merele con\in potasiu, având ast-fel un efect benefic asupra pre-siunii arteriale, cresc imunitatea(prin aportul de vitamina C), re-duc astenia de toamnă ;i insom-niile. Nu au decât 80 de calorii ;ide aceea te ajută să ai o siluetă per-fectă.

Merele pot face adevărate mi-nuni ;i pentru frumuse\ea ta. Pen-tru că au în componen\ă alfa-hi-dro acizi, contribuie la împrospă-tarea epidermei ;i au efect exfo-liant, dar ;i pectină, care conferăfermitate ;i elasticitate pielii. Pen-tru tenul tău po\i realiza diferitem[;ti la care adaugi ;i miere, pen-tru a-i conferi luminozitate ;i pen-tru a-l hidrata.

Probleme cu ridurile? Rade unmăr crud ;i aplică-l pe fa\ă. Lasă-l să ac\ioneze 10-20 de minute,apoi cl[te;te fa\a cu apă. Acest lu-cru va contribui la estomparea ri-durilor fine.

Ai ochii umfla\i? Dă un mărprin răzătoare, amestecă-l cu uncartof ras, apoi îmbibă două dis-chete demachiante cu acest ames-tec, aplică-le pe ochi ;i lasă săac\ioneze 10-15 minute. Cl[te;te

apoi cu ap[ c[ldu\[.

PereleUnele soiuri con\in foarte

pu\in zahăr ;i de aceea pot fi fo-losite ;i în alimenta\ia diabetici-lor. Sunt u;or de digerat, au ca-racter diuretic, laxativ, sedativ;i reprezintă o sursă excelentă deantioxidan\i pentru organism.Dacă vei consuma pere, riscurilede a face cancer la sân sau colonscad.

Pentru ten, perele au un rolhrănitor ;i revitalizant. Ai tenulobosit? O mască de pere te ajutăsă fii din nou frumoasă< dă o pa-ră prin răzătoare sau aplică, pur ;isimplu, câteva felii pe fa\ă ;i lasă-le să ac\ioneze 20 de minute, du-pă care clăte;ti fa\a cu apă. Dacăai un ten sensibil, încearcă să evi\iperele acri;oare.

Strugurii Iată alte fructe bogate în vita-

mina C, având efect antioxidant.Strugurii te ajută să elimini obo-seala acumulată în timpul zilei ;isă-\i îmbunătă\e;ti activitatea re-nală. Aceste fructe te fac mai fină,mai exact uleiul extras din se-min\ele lor, care este extrem dehidratant. Folose;te-l pentru coa-tele, călcâiele ;i genunchii irita\i.

Strugurii previn apari\ia ridu-rilor ;i sunt potrivi\i pentru tenu-rile acneice. :tiai că sucul proas-păt de struguri poate fi folosit

dreptdemachiantpentru orice tip de ten?Pentru a-\i men\ine pielea tânără,un masaj cu must, de două ori pesăptămână cu un timp de ac\io-nare de 10 minute, este perfect.

Gutuile Pline de vitamine, gutuile au

efect antistres ;i antioxidant, aju-tă la pierderea kilogramelor înplus ;i te men\in sănătoasă.

Pentru tenul gras sunt maimult decât potrivite< dai prin ră-zătoarea fină o gutuie decojită,adaugi pu\ină pudră de talc ;iamesteci până se formează o pas-tă pe care o aplici pe gât ;i fa\ă. Ola;i să ac\ioneze un sfert de oră,după care clăte;ti cu apă căldu\ă;i la final cu apă minerală.

Ridurile î\i dau bătăi de cap?Aplică mai multe comprese cu ex-tract alcoolic de gutuie (îl găse;tiîn comer\).

NucileAbundă în proteine vegetale,

fibre, seleniu, vitamina E ;i acizi

gra;i (Omega 3). Trebuie să ;tiică un consum regulat de nuci î\iscade colesterolul ;i î\i men\ineinima sănătoasă.

Pentru că au un con\inut bo-gat în zinc, nucile sunt recoman-date ca tratament adjuvant în as-tenie, tulburări ale sistemului ner-vos ;i afec\iuni ale pielii ;i pot în-locui carnea, constituind un ali-ment de bază în hrana vegetarie-

nilor. Frunzele de nuc sub for-mă de infuzie ;i în-

veli;ul ver-de denucă

suntfolosite

ca trata-ment

pentruîntărirea

;i însănă-to;irea pă-

rului. Infu-zia de frunze

de nuc poatefi folosită ;i

pentrucură\area pori-

lor ;i în tratareatenurilor acnei-

ce. Nu ai nevoiedecât de aproxi-

mativ 15 frunze ;iun litru ;i jum[tate

de apă.

Prunele Datorită zaharurilor pe care le

con\in, aceste fructe sunt energi-zante, dacă sunt consumate în sta-re proaspătă. Ajută la eliminareatoxinelor din organism, combatastenia ;i oboseala.

Vrei un ten luminos ;i catife-lat? Masca din prune coapte bine,ulei de migdale ;i apă de tranda-firi te ajută. Realizează o pastă dinprune ;i ulei de migdale pe care ola;i să ac\ioneze aproximativ 30 deminute, după care clăte;ti fa\a cuapă de trandafiri.

Ai câteva co;uri? Po\i scăparapid de ele cu ajutorul m[;tii rea-lizate din prune zdrobite, ames-tecate cu un albu; de ou bătut spu-mă. La;i să ac\ioneze 10 minute,după care clăte;ti.

Vrei să î\i detoxifiezi tenului?Urmează o cură exclusivă de pru-ne uscate timp de cinci zile pe lu-nă ;i repet-o ori de câte ori ai ne-voie.

Ingrediente<- 200 ml sup[- 100 ml lapte- sare ;i piper- 100 ml m[lai gri;at- 2 linguri ulei- nuc;oar[- 4 ro;ii- 1 v]n[t[- 100 gr ciuperci Champignon- 1 ceap[- 1 c[\el de usturoi- 200 gr boabe de fasole alb[ fier-te (sau din conserv[)- 1 lingur[ rozmarin tocat- 1 lingur[ cimbru tocat- 150 gr ca;caval ras

Mod de preparare<Se d[ `n fiert supa cu lapte ;i

sare> se toarn[ m[laiul ;i se las[ s[fiarb[ la foc moale 15 min, ames-tec]nd. Se `nglobeaz[ 1 lingur[ulei, piper ;i nuc;oar[. Pe o tav[uns[ se a;az[ un strat de m[m[lig[gros de 1-2 cm. Se las[ s[ ser[ceasc[.

Se taie cuburi legumele ;i ciu-percile. ~n restul de ulei se c[lesc

ceapa ;i usturoiul tocate, vinetele;i ro;iile> se `n[bu;[ 10 min. Seadaug[ verdea\a, fasolea, sare ;ipiper.

Se taie m[m[liga `n 2 foi> sea;az[ prima foaie ̀ ntr-o form[ desufleu uns[ ;i se umple cu un stratde legume. Se adaug[ a doua foa-ie de m[m[lig[ ;i restul legume-lor. Se presar[ ca;caval ;i se coa-ce 10-15 min ̀ n cuptorul ̀ ncins la180ºC.

Ingrediente<- 1,5 kg ciuperci proaspete- 2 kg vinete- 2 kg ardei capia sau gogo;ari- 2 kg ceap[- 1 kg ro;ii- 700 ml ulei- 2 foi de dafin- sare ;i piper m[cinat

Mod de preparare<Cur[\a\i ciupercile, sp[la\i-le

;i fierbe\i-le timp de 5 minute `nap[ cu sare. Scurge\i-le de ap[ ;it[ia\i-le feliu\e. Cur[\a\i ceapa ;it[ia\i-o m[runt sau da\i-o prinma;ina de tocat. C[li\i-o `n ulei.

Coace\i ardeii, pres[ra\i-i cusare fin[ ;i acoperi\i-i cu folie.

L[sa\i-i `n repaus 15 minute ;iapoi cur[\a\i-i de pieli\e ;i de co-toare. T[ia\i-i c]t mai m[runt sautrece\i-i prin ma;ina de tocat.

Pune\i ardeii peste ceap[ ;ic[li\i-i 10 minute. Ad[uga\i ciu-percile, vinetele coapte, cur[\ate ;itocate, ro;iile op[rite, cur[\ate depieli\[ ;i trecute prin ma;ina detocat, uleiul, dafinul, sare ;i piperdup[ gust.

Fierbe\i zacusca la foc mic,amestec]nd din c]nd `n c]nd `nvas, pentru a nu se prinde. Za-cusca este gata `n momentul `ncare uleiul se adun[ la suprafa\[.Pune\i zacusca fierbinte ̀ n borca-ne, `nchide\i-le ermetic ;i sterili-za\i-le 30 de minute la bain-ma-rie.

Ingrediente<- 4 mere potrivite- 250 gr f[in[- 250 gr unt- 100 gr zah[r- 3 ou[- 1 praf de sare- 150 gr gem de c[p;uni- 4 batoane de scor\i;oar[- 50 gr alune zdrobite- 50 gr zah[r vanilat

Mod de preparare<Amesteca\i f[ina, untul,

zah[rul, ou[le ;i praful de sare,apoi fr[m]nta\i. L[sa\i aluatulob\inut la rece 1 or[.

Cur[\a\i merele de coaj[ ;iscobi\i-le pentru a `ndep[rtac[su\a semin\elor. Umple\i mere-le cu gem ;i pune\i-le `n loculcodi\elor c]te un baton descor\i;oar[.

~ntinde\i aluatul `ntr-o foaie,t[ia\i p[trate ;i `mbr[ca\i cu ele

merele. T[v[li\i-le prin alunezdrobite, apoi a;eza\i-le `ntr-otav[ uns[ cu unt ;i pune\i-le lacuptor cca. 30-35 min. C]nd suntcoapte, pudra\i-le cu zah[r vani-lat.

Ciorb[ de ;tevie

Ingrediente necesare< dou[leg[turi de ;tevie proasp[t[, dup[preferin\e 150-200 de grame deafum[tur[, sare, sm]nt]n[.

Modul de preparare< ;tevia sespal[ sub un jet puternic de ap[,dup[ care se desprinde frunza denervura principal[. Dup[ prefe-rin\e se poate t[ia frunza ob\inut[`n stare crud[, sau dup[ ce s-afiert. ~n ap[ clocotit[, se pot pu-ne op\ional buc[\ele m[runte decaizer care se fierb, iar spresf]r;itul fierberii se adaug[ ;te-via. Se poate renun\a laafum[tur[, situa\ie `n care ver-dea\a se pune la fiert `n ap[ cupu\in[ sare. Se condimenteaz[dup[ gust ;i se poate consuma cusau f[r[ sm]nt]n[, eventual cuun adaos de orez fiert.

T[ie\ei cu nuc[

Ingrediente necesare< o pung[de t[ie\ei, 300 grame de nuc[m[run\it[ precum cea pentru co-zonac, 50 de grame de zah[r, sa-re.

Modul de preparare< Se punela fiert apa, iar c]nd este ̀ n clocotse pun t[ie\eii. Se fierb `n ap[ cusare p]n[ ce se `nmoaie. Se spal[;i se storc de ap[, dup[ care seadaug[ nuca ;i zah[rul. Zah[rulse pune ̀ n func\ie de preferin\eleconsumatorilor. T[ie\eii se potconsuma reci sau calzi, adesea pot\ine loc de desert.

Ca desert v[ recomand[m sucnatural din struguri de mas[.

Coriolan A.

Meniu de criz[

8 Informa\ia zilei Miercuri 15 septembrie 2010 Miercuri 15 septembrie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Katie Holmes vorbe;te despre via\a ei cu Tom ;i SuriActri\a `n v]rst[ de 31 de

ani nu a tr[it povestea tipic[de la Hollywood. E o fat[ cato-lic[ din Toledo, Ohio, care amers `n Los Angeles primadat[ la 16 ani> a ajuns acolo`ntr-o duminic[ ;i a fost dis-tribuit[ `n produc\ia lui AngLee “The Ice Storm” chiar a do-ua zi.

Cunoscutul serial de adoles-cen\i “Dawson’s Creek”/”Cei maifrumo;i ani” a venit dup[ un an,apoi a urmat „Batman - ~ncepu-turi” ;i probabil cea mai cunoscut[curte f[cut[ unei femei, iar apoina;terea celui mai faimos bebelu;din lume ;i nu `n ultimul r]nd, cutrei ani `n urm[, c[s[toria cu TomCruise, unul dintre cei mai faimo;ib[rba\i din lume.

A;a se face c[ de c]\iva ani, Ka-tie a fost subiectul unor discu\ii ;ifantezii interminabile< Care-i trea-ba cu mariajul ei, crede ̀ ntr-adev[r`n Scientologie, i-a `nlocuit Tomcreierul cu un fel de cip de compu-ter? :i apoi mai e ;i Suri.

Ochi alba;tri, rochi\e deprin\es[ ;i o combina\ie perfect[`ntre tr[s[turile p[rin\ilor ei, fiicade 4 ani a lui Katie este preferata ta-bloidelor. ~nc[ mai c[l[tore;te cup[turica ei preferat[, dar este ̀ ntot-deauna ̀ nso\it[ ;i de g[rzi de corp.

„Cum este s[ fii Katie Hol-mes?”, iat[ o `ntrebare pe care ;i-opun nu doar fanii ei. Poate c[ toc-mai acest noroc minunat ;i papa-razzi care ̀ i urm[resc fiecare mi;ca-re este ceea ce o face pe Katie s[ fieat]t de calm[. De;i are un glas ca-tifelat ;i `;i alege cu grij[ cuvintele,c]nd z]mbe;te arat[ ca o adoles-cent[.

~n 2008 a debutat pe scenaBroadway, dar 2010 este anulre`ntoarcerii ei pe marile ecrane. Aterminat deja patru proiecte ;i `nprezent filmeaz[ pentru mini-se-rialul produs de History Channeldespre Jackie Kennedy – o alt[ bru-net[ t[cut[ care a captivat lumeaprin prezen\a ei.

Holmes este, ca multe alte ve-dete, ;i designer. De\ine 50 % dinHolmes&Yang, o colec\ie mic[ dearticole de lux care amintesc de gar-deroba actri\ei Lauren Bacall. Suc-cesul acestei linii i-a obligat pe ceide la renumitul magazin „Barney’s”s[ comande din nou colec\ia ei detoamn[.

~n interviul acordat publica\iei„New York Magazine”, pentrunum[rul de septembrie, Katie Ho-mes vorbe;te despre mod[ ;i mo-

dul `n care o cre;te pe Suri.Reporter< ~\i alc[tuie;ti colec\ia dehaine `mpreun[ cu stilistul t[u,Jeanne Yang. Cum ai ajuns ̀ n lumeacreatorilor de mod[?Katie< Am ̀ nceput s[-i fac haine luiSuri dup[ ce s-a n[scut. Desenam

rochi\e pe care apoi le d[deam croi-toreselor s[ le coase deoarece eu nu;tiu s[ cos chiar a;a de bine. ~n co-pil[rie desenam tot timpul haine ;iam iubit `ntotdeauna materialele.Dup[ ce a venit Suri pe lume, amvrut s[ aib[ unele lucruri create

doar de mine pentru ea. Apoi ̀ ntr-o zi, Jeanne ;i eu ne preg[team pen-tru un eveniment ;i ne-am g]nditla b[rba\ii care au c[m[;ile lor per-fecte ;i ne-a venit ideea s[ cre[m ;inoi lucruri simple care s[ fie ̀ ntot-deauna la mod[.

R< Este ;i Suri pasionat[ de haine?K< Am fost cea mai mic[ `ntr-o fa-milie cu 5 copii, a;a c[ mereu pri-meam haine de la ceilal\i pe care`ncercam s[ le modific. Acum, oajut pe fiica mea s[ fac[ acela;i lu-cru cu hainele ei. Ea `mi spune c[

vrea o m]nec[ t[iat[, o fust[ maibufant[ ;i `ncerc[m `mpreun[ s[facem toate modific[rile. Suri ;i-aales hainele de c]nd avea un an ;ijum[tate, iar acum deseneaz[ cevrea s[ poarte. R< Este al[turi de tine pe platouri-

le de filmare deseori, nu-i a;a?K< „Primul ei platou” a fost pro-duc\ia „Lions for Lambs” `n care ajucat Tom. Pe atunci avea 9 luni, iaracum la 4 ani ani este at]t de crea-tiv[ ;i special[. :tiu c[ orice va ale-ge s[ fac[ `n via\[ va fi minunat.

R< Publicul are impresia c[ Suri es-te o feti\[ r[sf[\at[.K< C[l[torim foarte mult, dar ̀ i facun program lui Suri pe care nu-lschimb. Ne trezim ;i facem acela;ilucru. Are responsabilit[\ile ei princas[. ~;i face patul, `;i pune farfu-ria `n chiuvet[ ;i hainele la sp[lat.~ncerc s-o educ a;a cum am fost eu`nv[\at[ de mama mea. ~mi petrecmult timp cu ea ;i le facem hainep[pu;ilor. C]nd vine pe platouri cumine `ncerc s-o \in ocupat[ cu di-ferite proiecte artistice.R< O interpretezi acum pe JackieKennedy. Te g]nde;ti la experien\ata `n lumina reflectoarelor `n timpce joci?K< M[ str[duiesc s[ creez persona-jul pe c]t posibil f[r[ s[ ;tiu ce sepetrecea `n spatele u;ilor `nchise.C]t despre via\a mea, m-amobi;nuit. Din fericire avem g[rzi decorp, a;a c[ m[ pot ocupa lini;tit[de feti\a mea ;i alte proiecte.R< E complicat s[-\i echilibrezi pro-gramul cu cel al lui Tom?K< Avem un program teribil. Darnu spunem niciodat[ „C]nd mun-cesc eu tu stai acas[”. Anul trecutel filma „Knight and Day”, iar eu„The Romantics” ;i zburam cuavionul s[ ne vedem dup[ ce ̀ nche-iam film[rile. Iar Suri are o profe-soar[ care este cu ea ̀ n fiecare zi. Neplace mult acest fel de educa\ie, un-de este doar ea cu profesoara.R< Ve\i lucra vreodat[ `mpreun[,tu ;i Tom?K< Colabor[m ̀ n toate c]nd suntemacas[. Dar el este Tom Cruise! Fil-mele lui sunt incredibile. C]nd pri-vesc `napoi toate sunt clasice. Demulte ori c]nd vin acas[ `i cer sfa-turi despre modul ̀ n care ar juca elo scen[, iar el m[ ajut[ cu mult drag.R< Pe c]nd urm[torul copil?K< Poate peste doi ani vom avea`nc[ un copil, dar p]n[ atunci m[voi asigura c[ Suri va avea tot ceeace are nevoie. Sunt cea mai mic[din familia mea, sora mea e cu cinciani mai mare, iar cealalt[ cu 9 ani,a;a c[ am fost la fel de r[sf[\at[ caun copil singur la p[rin\i. Mi-apl[cut s[ acaparez toat[ aten\ia ma-mei ;i c]teodat[ am impresia c[`nc[ mai fac asta.R< Cite;ti specula\iile legate de ma-riajul vostru ce apar `n diferite pu-blica\ii?K< E ceva ce exist[ ;i at]t. Preocu-parea mea e legat[ de ce va face el,ce voi face eu sau ce vom face`mpreun[ ̀ n acest weekend. :tiu c[pare ciudat s[ ai at]\ia oameni ca-re se uit[ la tine pe strad[. ~n\elegsitua\ia. Dar z]mbe;ti ;i mergi maideparte.