cvj nr. 644 miercuri 2 iulie 2014

Primãria ia clubulJiul într-o lunã

>>> PAGINAA7-A

Fiscul din Petroºani- erori pe bandã

rulantã>>> PAGINAA7-A

Se furã ca în codru...

în codru>>> PAGINAA3-A

Voluntari italieniîntreþin

ce au construit>>> PAGINAA4-A

“Piatra filosofalãîntre mit ºi tratament”, la Spitalul de

Urgenþã Petroºani>>> PAGINILE 8-9

Un nou trend,

Cereri de întinerirea forþei de muncã

în minerit>>> PAGINAA11-A

Scandal în UNPR Hunedoara

>>> PAGINAA10-A

Pensionarii continuã rãzboiul

>>> PAGINAA13-A

Spaniol, accidentatpe defileu>>> PAGINAA13-A

Mai multe locurila UPET la studiile

de licenþã>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 644

Miercuri, 2 Iulie 2014

E piscopia Devei ºi Hunedoarei poartã corespondenþe cu administraþia dinPetroºani pentru zgomotele produse de un restaurant ce denotã veselie.

Este pentru prima datã când mai mulþi cetãþeni de pe strada General Dragalinadin Petroºani aduc la cunoºtinþa autoritãþilor locale faptul cã sunt deranjaþi dezgomotele dintr-un restaurant din acea zonã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Preot nemulþumit de “veselia” produsã

de un restaurant

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014 Actualitate 3

Monika BACIU

“S-ar mai puteaamenaja, noi am maiamenajat un traseupânã la Cabana Mija,acum câþiva ani, dareste destul de compli-cat cã dacã punemstâlpi de marcaje pezonele mai de josaceºti stâlpi se furãpentru cã este metal ºiunii turiºti sau nunumai le mai deteri-oreazã, dar ne luptãm

cu morile de vânt”, adeclarat DumitruBârlida, ºef SalvamontParâng.

A celeaºitrasee

din 2009

În Parâng sunt ace-leaºi trasee montane.Ultimele au fostomologate în anul2009 de cãtreMinisterul Turismului.

Singurele noutãþi suntcã au fost aduse miciîmbunãtãþiri acestortrasee.

“Avem aceleaºitrasee montane pecare le ºtie toatãlumea, sunt pe hãrþileturistice, traseele suntdestul de bune, suntmai bine amenajate caîn anii anteriori pentrucã am mai lucrat puþinla amenajarea lor, am

mai marcat, am maireînnoit marcajele.Turiºtii pot sã meargãpe toate traseele caresunt pe hãrþile turis-tice”, a mai spus sursa

citatã. În aceastã perioadã

la munte estefoarte frig, iarturiºtii trebuiesã þinã cont deo serie derecomandãrice vin dinpartea salvato-rilor montani.

“Noi avemo patrulã permanentãîn Parâng. Când setrece prin zona mon-tanã ºi vor sã facãtrasee mai lungi,turiºtii trebuie sã vinãsã se informeze de lasalvatorii montani caresunt de serviciu ºi sãfie foarte bine echipaþipentru cã în aceastãperioadã se vede cã

timpul este schimbãtorºi vin averse ºi efoarte frig în zonamontanã”, a mai spusBârlida.

În Parâng suntomologate deMinisterul Turismuluiºase trasee montaneal cãror administratoreste ConsiliulJudeþean Hunedoara.

Accidentul a avutloc în jurul orei05:20, când un auto-turism care circula peDN 7, pe direcþia dedeplasare Deva spreArad, la km 409 aefectuat o manevrãneregulamentarã dedepãºire ºi a intrat încoliziune cu un altautoturism care circu-la regulamentar dinsens opus.

“În urma eveni-mentului rutier arezultat decesul con-ducãtorului auto carecircula regulamentar,fiind vorba despre unbãrbat în vârstã de 52de ani din localitatea

Lugoj, precum ºi apasagerei din dreaptafaþã, o femeie învârstã de 50 de ani,din aceeaºi localitate.De asemenea, înurma accidentului aufost rãnite ºi alte 6persoane, 5 din auto-turismul care a efectu-at manevra dedepãºire ºi o per-soanã din autoturis-mul care circula regu-lamentar. Toþi au fosttransportaþi la SpitalulMunicipiului Devapentru acordarea deîngrijiri medicale”,declarã Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Conducãtorul auto-turismului care a efec-tuat manevra neregu-lamentarã de depãºireare vârsta de 53 deani ºi este din judeþulPrahova. Cei 4pasageri din autoturis-mul condus de acestaau vârste cuprinseîntre 19 ºi 51 de ani,3 dintre ei fiind rãniþiuºor, iar cel de-alpatrulea este rãnitgrav ( 51 de ani, dinjudeþul Prahova).Pasagerul din autotur-ismul care circula reg-ulamentar este rãnituºor ºi are vârsta de50 de ani, din locali-tatea Lugoj.

Traficul rutier a fostblocat pe ambele sen-suri de deplasare pen-tru aproximativ 2 ore.În cauzã poliþiºtii vorîntocmi un dosar decercetare penalã.

Astfel, în prima zia acestui an, popu-laþia rezidentã aRomâniei a fost maimicã de 20 de mil-ioane de persoane,cauza principalã aacestei scãderi fiindreprezentatã desporul natural negativ(-70.812 persoane).

Din totalul rapor-tat, populaþia mas-culinã s-a cifrat la9.738.445, echiva-lentul a 48% din pop-ulaþia þãrii, situaþie

identicã cu cea de la1 ianuarie 2013.

În comparaþie cuanul anterior, numãrulpopulaþiei a scãzutatât pentru per-soanele de sex mas-culin, cât ºi pentrucele de sex feminin.

Pe grupe de vârstã,cea mai numeroasãcategorie este ceacuprinsã între 25 ºi64 de ani (56,6%),urmatã de 65 de aniºi peste (16,5%), 0-14 ani (15,5%) ºi 15-

24 de ani (11,4%). Sursa datelor INS

o constituie cerc-etarea statisticãprivind populaþia rezi-dentã a României.

Indicatorii privindpopulaþia rezidentãau fost construiþi uti-lizând date prelucratedin surse administra-tive, date primite dela institutele naþionalede statisticã a Spanieiºi Italiei, baza de datea Eurostat privindpopulaþia ºi migraþiainternaþionalã ºirezultatele unui modeleconometric bazat petehnici de estimarepe domenii mici învederea dimensionãriicomponentei demigraþie internaþion-alã.

Populaþia rezidentãla data de 1 ianuariea anului de referinþãcuprinde totalitateapersoanelor (cetãþe-nie românã, strãinãsau fãrã cetãþenie)care au reºedinþaobiºnuitã în România,pentru o perioadã decel puþin 12 luni.

Populaþia rezidentã a României rãmânesub 20 de milioane de persoane

P opulaþia rezidentã a Românieinumãra, la 1 ianuarie 2014,

19.942.642 persoane, în scãdere cu0,4% comparativ cu aceeaºi perioadãdin anul precedent, aratã dateleprovizorii ale Institutului Naþionalde Statisticã (INS), publicate luni.

Doi morþi ºi ºase rãniþi pe DN 7

D ouã persoane au decedat ºialte ºase au ajuns la Spitalul

Municipal din Deva, în urma unuigrav accident de circulaþie produsieri dimineaþã pe DN 7.

Se furã ca în codru… în codru

F urtul a devenit sport naþional înultimii ani. Orice este realizat

din metal îi atrage pe magneþii defier vechi. Excepþie nu fac nici indica-toarele de pe traseele montane dinParâng. Cei de la Salvamont spun cãau încercat sã amenajeze câtevatrasee, au fost montaþi stâlpi de sem-nalizare însã aceºtia au dispãrut.

Fie cã se ocupã decopii, ori de spaþiile lorde joacã, voluntariiitalieni lucreazã câteste ziua de lungã.Fiecare face muncã devoluntariat ºi tineriicare ajung aici sunttoþi elevi ai unor ºcoliprofesionale dinprovincia Beluno. Auaflat de la cei care au

venit aici în anii trecuþicã pot face ceva util ºi,dacã nu reparã spaþiilede joacã ale copiilor cudizabilitãþi, îi ajutã ºi sejoacã cu ei. Nimic nueste prea mult pentruei, iar coordonatoriicentrului de zi au doarcuvinte de laudã pentru ei. „Ca înfiecare an, începutulverii este, pentru CasaPollicino, debutul

acþiunilor de voluntari-at. Deºi vin tot anul,dar vara sunt mai mulþiºi stau mai mult timpaici. Din 15 iunie amavut aici primii 20 detineri de la liceul deasistenþã socialã, careºi-au fãcut stagiul depracticã în centrul nos-tru, iar cele 15 eleve ºicei doi profesori ºi trei

voluntari au stat aicidouã sãptãmâni.Copiii noºtri s-au simþitfoarte bine ºi este uncâºtig pentru ambelepãrþi. De asemena,plecarea lor, duminicã,a adus alþi voluntari dela o ºcoalã profesiona-lã din Belluno. Ei sunt13, 9 elevi, un profe-sor ºi 3 voluntari. Înfiecare an, toatelucrãrile de întreþinere

sunt realizate de voluntari. Dupã cumse vede, aceºti tinerifac lucruri deosebite,reparã locurile dejoacã pentru copii ºitoate acþiunile lor sunt

pentru a menþinecasa în cele mai bunecondiþii”, a declaratFlorentina Presecan,director la CasaPollicino din Petroºani.

Voluntarii se simt ºiextraordinar ºi asta sevede în tot ceea cefac.

Unii vin prima datã, alþii de când s-aconstruit centrul de laPollicino, dar toþi spuncã au de câºtigatmãcar cã trãiesc pentru scurt timp într-un oraº la poalelemuntelui ºi sunt defolos copiilor. Ivanovine aici de când s-apus prima piatrã ºieste ca ºi veteranul trupei. „Eu vin din1994 de când s-a pusprima piatrã detemelie. Facem totulpentru copii ºi nici nuar putea fi altfel, pen-

tru cã munca noastrãde voluntariat le estededicatã lor”, a spusIvano Sommavilla, voluntarul cu cei maimulþi ani de voluntariatla Petroºani.

Mario însoþeºte ºi elgrupul italienilor deaici ºi, deºi e pentruprima datã, promite cãva reveni. „Eu vinpentru prima datã încasa Pollicino ºi ce amgãsit aici m-a impresio-

nat

foarte mult. Suntîncântat de tot ce s-arealizat aici ºi voi venide acum de fiecaredatã”, a spus ºi MarioRossa, voluntar.

Silvio vine cavoluntar de câþiva aniºi munca de aici adeveni o rutinã, aºa

încât ºtie ce are defãcut mereu. „Vin aicipentru a treia oarã,deºi am multe lucruride fãcut, cã sunt opersoanã destul deocupatã, însã, am grijã sã îmi factimp întotdeauna sãvin la Pollicino laPetroºani sã dau omânã de ajutor. Astamã încântã mult”, ne-amãrturist Silvio Bogo.

Renato vine aici ca sã-i coodoneze peelevii de la ºcoala profesionalã. Ei au maiajuns la Petroºani ºiau reparat chiar un

zid din centrul oraºului,prin munca de volun-tariat. Acum are tinericare se specializeazã îndiverse munci, darcare, prin munca devoluntariat, deprindcompetenþe. „Estepentru a treia oarãcând mã gãsesc aici cucâte un grup de elevide la ºcoala unde eusunt profesor. Acumînsoþesc un grup deelevi, de la ºcoala pro-fesionalã de construcþiiºi noi venim aici defiecare datã pentru aface lucrurile ce suntnecesare, sã reparãmce s-a deteriorat, sausã facem altele de lazero, pentru bunafuncþionare. Este oexperienþã bunã, atâtpentru copii, cât ºipentru elevii mei”, amãrturisit ºi RenatoPellegrinotti.

Casa Pollicino estelocul în care copiii cudizabilitãþi se simt acasã,iar voluntarii le fac zilnicviaþa frumoasã. Aici copiii învaþã sãsocializeze ºi sã-ºiînvingã handicapul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 20144 Actualitate

Voluntari italieni întreþin ce au construitM ai mulþi tineri din Italia vin an de

an la Casa Pollicino, cu scopul dea ajuta singura instituþie care le oferãcopiilor cu dizabilitãþi un adevãrat sprijin. ªi acum sunt aici la Petroºani,unii dintre ei, pentru prima datã, alþiivin chiar de când au construit fundaþia,dar toþi cu acelaºi scop: de a fi de ajutorcopiilor de aici.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

P reot nemulþumit

Preotul Pogan dinPetroºani este deranjatde muzica ce se audede la un restaurant depe strada GeneralDragalina. Nu estepentru prima datãcând preotul sesizeazãaceste aspecte.

“Din anul 1985locuiesc în casa

Parohialã. În toatãaceastã perioadã amfost respectat de toþilocuitorii din vecinãtatecãrora le-am datcuvenitul respect. Fiindpreot, mã bucur deaprecierea ºi dragostealocuitorilor municipiu-lui Petroºani ºi de consideraþia tuturorautoritãþilor statului.Cu toate cã suntrespectat de toþi

cetãþenii nu acelaºilucru pot sã spundespre administratorulrestaurantuluiRomânaºul Vesel, pecare de nenumãrateori l-am sesizat cu faptul cã sunt deranjatatât eu cât ºi familiamea, cât ºi ceilalþilocuitori ai imobilelorînvecinate, de folosireala intensitate mare amuzicii în restaurant,în orele destinate pentru odihnã ºi maiales dupã ora 23. Precizez cã situaþia estefoarte greu de suportatmai ales la sfârºit desãptãmânã ºi ori de câteori este o sãrbãtoare,nunþi sau botezuri, pentru cã atunci distracþia se prelungeºtepânã dimineaþa ºi sedesfãºoarã nu numai îninteriorul clãdirii ci ºiafarã, pe zona verde,pe trotuar ºi pe stradã,chiar în faþa CaseiParohiale”, se aratã încorespondenþa pe carepreotul Dorel Pogan o întreprinde cuautoritãþile locale de laPetroºani.

P lângerepenalã

Mai mult decât atât,preotul afirmã cã afãcut ºi plângerepenalã împotriva celorde la restaurant.

“Întrucât situaþia nus-a rezolvat am fãcut o plângere penalãpentru infracþiunea detulburarea folosinþeilocuinþei, împreunã cu locuitorii care suntderanjaþi de activitateadin restaurant dupãprogramul legal defuncþionare, dar s-apronunþat Rezoluþia descoatere de sub

urmãrire penalã ºi astfel administratorulrestaurantului ºi-a continuat activitatealiniºtit, deºi nu respectã programul defuncþionare”, se maiaratã în notificareapreotului.

Preotul a solicitat ºiretragerea autorizaþieide funcþionare alocalului.

R ãspunulautoritãþilor

Autoritãþile de laPetroºani au verificatcele sesizate de preot ºiau constatat cã nu se

impune retragereaautorizaþiei defuncþionare a localuluipe considerentul cã nuau fost încãlcatenormele.

“Vã informãm cã în urma verificãrilorefectuate la faþa loculuide cãtre inspectoriiBiroului Autorizare-Avizare nu s-au constatat zgomote produse de activitatearestaurantuluiRomânaºul Vesel ºi de asemenea vãcomunicãm cãdepãºirea programuluide funcþionare, apro-bat, respectiv de lunipânã duminicã întreorele 7-23 intrã înatribuþiile Poliþieimunicipiului Petroºani”,se aratã în rãspunsuloferit de PrimãriaPetroºani, EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei.

Astfel, orice neregu-lã de acest gen trebuiesesizatã la Poliþie careva lua mãsurile legaledacã faptele o impun.

Monika BACIU Monika BACIU

Violatorul dinLupeni contestãsentinþaR ecidivistul care a violat o

tânãrã sub ameninþareacuþitului a contestat sentinþala care a fost condamnat demagistraþi ºi cere rejudecareadosarului. Violatorul a primittrei ani ºi ºapte luni dedetenþie.

Greblã Ioan Adrian de 34 deani din municipiul Lupeni a recursla calea extraordinarã de atac asentinþei judecãtorilor dinPetroºani, ºi a formulat contestaþieîn anulare, dupã ce restul demer-surilor sale au fost sortite eºecului.

Solicitarea a fost înregistratã laJudecãtoria Petroºani iar magis-traþii urmeazã sã decidã dacã esteîntemeiatã, urmând apoi sã ojudece pe fond. Practic GreblãIoan Adrian susþine cã judecareadosarului sãu nu a respectat înîntregime procedura ºi a fostpedepsit pe nedrept.

Bãrbatul a violat, pe 14 septembrie 2013, o tânãra de19 ani din Lupeni. Fata lucra la un bar, unde individul îºi petreceatimpul, iar într-o noapte aacostat-o ºi i-a propus sã o con-ducã spre casa. Dupã ce au ajunspe o alee întunecata, recidivistul ascos un cuþit ºi a ameninþat-o petânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmezeîn apartamentul unui prieten,unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã bea cu el ºiapoi a abuzat de ea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Preot nemulþumit de “veselia”produsã de un restaurant

E piscopia Devei ºi Hunedoarei poartãcorespondenþe cu administraþia din

Petroºani pentru zgomotele produse de unrestaurant ce denotã veselie. Este pentruprima datã când mai mulþi cetãþeni de pestrada General Dragalina din Petroºaniaduc la cunoºtinþa autoritãþilor locale faptul cã sunt deranjaþi de zgomoteledintr-un restaurant din acea zonã.

Actualitate 5

Monika BACIU

Pentru studiile mas-terale, instituþia deînvãþãmânt superiordin Valea Jiului a pusla dispoziþia viitorilormasteranzi aproape1000 de locuri.

“Anul acesta orga-nizãm examen deadmitere ºi pentrustudiile universitare demasterat. Avem ºi aici

18 programe destudii, câte ºase lafiecare dintre cele treifacultãþi, în total avem920 de locuri, sunt200 de locuri buge-tate ºi 700 pentrustudiile cu taxã ºi deasemenea avem ºi aici20 de locuri alocatetinerilor din RepublicaMoldova dintre carecinci sunt cu bursã deºcolarizare”, a

declarat prorectorulUniversitãþiiPetroºani, CodruþaDura.

În toate situaþiile,admiterea candidaþilorse face prin concursde admitere,

organizat pe bazãde dosar, prin evalu-area rezultatelorobþinute în studiileprecedente absolvite.La calculul medieigenerale de admiterela studii universitarede licenþã pot fi luateîn considerare mediade la bacalaureatºi/sau notele de laprobele de bacalaure-

at, conform specifi-cului fiecãrui dome-niu de studii. Mediageneralã deadmitere la studiileuniversitare demasterat este datãde media obþinutãde candidatulrespectiv la exam-enul de licenþã.


Monika BACIU

P regãtiþi pentru

viitorii studenþi

Absolvenþii claselorde liceu sunt pe ulti-ma sutã de metri laexamenul de bacalau-reat. În aceste zile eisusþin ultimele probedin cadrul acesteitestãri. Astfel,reprezentanþiiUniversitãþii dinPetroºani au pregãtitlocurile pentru studiileuniversitare de licenþã,care anul acesta suntmai multe cu 30 faþãde anul trecut.

“La licenþã avemun total de 1754 delocuri ceea ce reprez-

intã un plus de 30 delocuri faþã de anul uni-versitar trecut, ºi aces-ta apare la studiile cutaxã pentru cã întretimp Agenþia Românãde Asigurarea Calitãþiia mai evaluat periodiccâteva programe destudii ºi a crescutcapacitatea deºcolarizare la acestea.

În ceea ce priveºtelocurile finanþate de labugetul de stat aces-tea au rãmas înaceeaºi cifrã, adicã625 de locuri peUniversitate, dintrecare cinci pentru can-didaþii de etnie romã.

Mai avem 110locuri pentru absol-venþii din Republica

Moldova, din þãrileînvecinate ºi diaspora,iar din totalul acestor110 locuri, 100 suntcu bursã. Mai avempatru locuri pentruabsolvenþii din

RepublicaMoldova careau diplomadeBacalaureatîn România,deci în totalavem 1754de locuri,625 suntbugetate,1015 sunt cutaxã, iarrestul pânã la1754 suntalocatecetãþenilor

din RepublicaMoldova ºi din þãrile

învecinate ºi diaspo-ra”, a declaratCodruþa Dura, prorec-torul UniversitãþiiPetroºani.

La admiterea dinacest an nu suntschimbãri. Astfel,media obþinutã deabsolvenþii claselor aXII+a la examenul dematuritate va conta înproporþie de 60 lasutã.

“Modalitatea de cal-cul va fi de 60%media examenului debacalaureat ºi 40%media obþinutã la odisciplinã din cadrulexamenului debacalaureat. În ceeace priveºte aceastãdisciplinã ea va fimatematica pentru ceicare doresc sã seînscrie la ºtiinþeinginereºti sau alt

domeniu matematicãºi va fi a treia notãscrisã pentru cei caredoresc sã se încrie laºtiinþe economice sauºtiinþe sociale”, a maispus sursa citatã.

Taxele deºcolarizare pentru stu-denþii admiºi la pro-gramele de studiunesusþinute de stat aurãmas ca ºi anul tre-cut. “Pentru studiilede licenþã sunt de1700 de lei pe an, iarpentru studiile demaster de 2000 de leipe an, taxa deînscriere pentru con-stituirea dosarului ºidepunerea sa este de70 de lei”, a mai spusprorectorul UPET.Înscrierile pentru viitorii bobocivor începe în data de15 iulie.

Astfel, potrivit unuiordin al ministruluiTransporturilor, aces-tea sunt obligate prinlege sã îºi înregistrezetoþi cursanþii laAutoritatea RutierãRomanã (ARR).

Acesta presupune

cã toþi instructorii sãcumpere o aplicaþieelectronicã gestionatãde ARR în care sãtreacã informaþiiledespre cursanþi.

În consecinþã, ºcol-

ile de ºoferi vor înreg-istra cheltuieli supli-mentare, care se vorresimþi ºi în preþulcursurilor, ce vorcreºte de la 1 iulie cupînã la 30%.

Scumpiri uriaºe la ºcoala deºoferi, de la 1 iulie

ª colile deºoferi s-au

scumpit cu pînãla 30% de la 1iulie, ca urmarea unor modificãri înlegislaþie.

Master la Universitatea din Petroºani

L a masterat, aproape 1000 delocuri. Absolvenþii cursurilor

universitare de licenþã care vor sãîºi continue studiile au posibilitateade a face acest lucru la UPET.

Mai multe locuri la UPET la studiile de licenþã

Z ece procente din studenþii de la Universitatea dinPetroºani provin din alte þãri. Fiecare instituþie de

învãþãmânt din þarã are locuri destinate studenþilorstrãini. ªi Universitatea din Petroºani se înscrie înaceastã clasificare, astfel cã în momentul de faþã, 10%din studenþii instituþiei provin din Republica Moldovaºi nu numai.

A ngajaþii de lafinanþe spun

cu seninãtate cã sebazeazã pe faptulcã contribuabiliinu-ºi mai pãstreazãchitanþele prin carepot face dovada cãau efectuat o platãºi le mai cer o datãbanii pentru aceiaºidecizie deimpunere.

Gluma potrivitcãreia statul este celmai mare cãmãtar aremai mult decât unsâmbure de adevãr înanul 2014, iar dovadãstau ºi documenteleprin care funcþionarii

AdministraþieiFinanþelor PublicePetroºani impundiverse taxe pe care leau oamenii de achitatcãtre bugetul statului,deºi ele au fost plãtite.Sunt erori care-i punpe contribuabili pedrumuri, dar fiscul sebazeazã pe faptul cãoamenii nu au timp,bani ºi nervi sã umblepentru a anula deciziileºi achitã încã o datãdãrile.

O altã chichiþã de

care profitãfuncþionarii este ºilipsa documentelordoveditoare cu carecontribuabilul ar trebuisã arate cã a plãtit odatã datoria.

”Mulþi contribuabilinu mai au chitanþele ºinoi nu putem cãuta„cotoarele” de acumcinci ani, sã vedemdacã au plãtit sau nu,iar legea spune cã el(n.r. presupusul datornic) trebuie sãfacã dovada plãþii”,explicã cu seninãtateunul dintre funcþionari.

Exemplu elocventeste ºi cazul unui con-tribuabil din Petroºanicare s-a trezit cu onotificare pentru plataunui impozit din 2008deºi îl plãtise.

„Înºtiinþarea a venit

la începutul anului ºise referã al suma de 8 lei pentru venituriobþinute în baza unuicontract de comisionsau mandat comercialderulat în anul 2008 ºipentru care s-a achitatimpozitul. Exactaceeaºi sumã a foststabilitã deAdministraþiaFinanþelor PubliceHaþeg, acolo undeaveam domiciliul lamomentul respectiv ºiachitatã la TrezoreriaHaþeg.

Ulterior mi-ammutat domiciliul înPetroºani ºi fiscul deaici a sãrit ºi el cuaceeaºi impunere.Cicã ar fi din oficiu,sau cu alte cuvinte euaº fi fost obligat în2008 sã mã duc la

toate administraþiiledin þara asta ºi sã leduc dovada plãþii, sãam siguranþa cã înorice oraº m-aº mutanu o sã sarã pe mine.Mã întreb cât deincompetenþi sunt uniifuncþionari dacã nusunt în stare sã facã osimplã verificare în baza de date a fiscului?”, declarã unuldintre contribuabilii

plimbaþi de funcþionarii fiscului dela Petroºani.

Cronica Vãii Jiului aarãtat în ediþia de ieri,cum o petrileancã careºi-a achitat o amendãa fost somatã ºi pusãpe drumuri pentru cãun funcþionar nu ºi-afãcut datoria de a verifica plata.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


S ituaþia juridicã aClubului Jiul, a

cãrui echipã fanion acâºtigat acum 4 deceniiCupa României, pare sãfie lãmuritã. Clubul vaajunge în subordineaprimãriei Petroºani, vafi pãzit, dar echipa nuva putea ajunge maisus de cât e acum.Declinul unei echipe afost pecetlui de cei careau adus-o în ultimiiani.

Clubul Jiul din Petroºaniva deveni club al primãrieidin localitate, iar asta se vaîntâmpla în aceastã varã.

Situaþia juridicã de carese ocupã acum un adminis-trator, care a preluat locaþiaimediat dupã ce a fost arestat patronul echipeiAlin Simota, este pe calede a se lãmuri.

Cei din PrimãriaPetroºani spun cã imediatce vor avea clubul nu vormai permite degradarea lui.„Complexul sportiv JiulPetroºani este dat în como-dat Asociaþiei Club SportivJiul, care este în faliment.Acest contract expirã anulviitor în luna martie,, dardin câte ºtiu s-a fãcut oadresã la lichidator pentrureziliere unilateralã, avândîn vedere cã asociaþia,practic, nu mai existã, ºi nu îºi îndeplineºte scopulpentru care a fost înfiinþat

complexul. Sper sãputem prelua înmaxim o lunã ºi sãputem sã îl pãzim,pentru a nu fi deteriorat mai mult,decât s-a întâmplatîn ultimul timp”, adeclarat AdrianNeagoe, secretarPrimãria Petroºani.

Hoþii au dat, încãdin iarnã, mai multeatacuri clubului dinLunca Jiului ºi aufurat tot ce au putut.Asta pentru cã paza

nu a putut fi asiguratã, iardin aceastã varã situaþia vafi remediatã mãcar dinacest punct de vedere, înmod legal. În plus, ediliilocali sperã sã salvezeechipa, dar din pãcate nu opot duce acolo unde a fãcutistorie, acum 40 de ani,când a câºtigat CupaRomâniei. ‚A fost adoptatãacea HCL, prin care s-a

decis înfiinþarea secþiei defotbal din cadrul ClubuluiSportiv Municipal ºi clubulnostru va prelua echipa defotbal ºi sã sperãm cã astfelse va salva ºi echipa de fotbal cu tradiþie. Din câteºtiu, însã, cluburile din subordinea consiliilor localenu pot funcþiona în Liga I ºia II-a, doar aºa cum esteechipa acum”, a mai spusAdrian Neagoe, secretar alPrimãriei Petroºani.

Pe 23 iunie 1974la Bucureºti, în faþaa 12.000 de specta-tori în finala CupeiRomâniei, JiulPetroºani învingeacu scorul de 4-2 (2-1), pe PolitehnicaTimiºoara. AcumJiul Petroºani numai este în primaligã ºi nici mãcar îna doua, jucãtorii deaici fiind legitimaþi înLiga a 4-a.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Primãria ia clubul Jiul într-o lunã

Fiscul din Petroºani - erori pe bandã rulantã

Decizie de impunere AFP PETROªANI

Decizie de impunere AFP HAÞEG

De câþiva ani, încadrul simpozioanelorZilelor Spitalului deUrgenþã Petroºani, oasistentã medicalã, custudii economice ºimanageriale, prezintãlucrãri altfel, studii cumultã informaþie deprebeneficiile metodelor deprevenire a bolilor,metode vechi de sute deani care sunt readuse înactualitate cu adaptãrilecare se impun. Ultimadintre acestea se bucurãde succes depãºind limitele judeþului ºi careare drept motto ”Marilepoveºti de dragosteîncep cu ºampanie ºi seterminã cu un cei dinplante” - Balzac.

Autoarea, AdelaAringhe, este asistentprincipal de igienã încadrul Serviciului dePrevenire ºi Control aInfecþiilor Nosocomiale– SPCIN, din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani, secþie coordonatã de doctorulîn ºtiinþe medicale,medic specialist epi-demiolog Larisa MurariuBogdan. Colectivul deaici are un rol complex,o largã paletã de con-trol, educare ºi instruirea personalului din spitalîncepând de la medici,la personal auxiliar.

Cadru medical cu 30de ani vechime, AdelaAringhe este într-o permanentã competiþie,prezentând ºi lucrãri peteme economice,

inclusiv de managementspitalicesc, relaþii interumane, de colabo-rare ºi comportament.Economic, s-a remarcatprin lucrarea despreinvestiþiile din cadrulspitalului, respectivexternalizarea bloculuialimentar. Dar succes aavut mai ales cu celecare prezentau laturaumanã ºi filosofia sãnãtoasã pentru aatinge performanþa...

Studiile prezentatepânã acum, vor fi publicate într-o carte la care sã aibã accespublicul larg pentru cãîn prezent acestea circulã precum documentele rare, multiplicate de cititor ºidate mai departe…

Precizãm sim-pozioanele, temeleacestora ºi ceea ce aprezentat AdelaAringhe drept studii alesale ºi ale colectivuluidin care face parte:

- Simpozionul cutema: "Asistentul med-ical o forþã pentruschimbare, o sursãvitalã pentru sãnãtate",Deva – 8 – 10 mai2014, participare culucrarea «Camelliasinensis – tradiþie ºisãnãtate»

- Simpozion“Actualitãþi terapeuticemedico chirurgicale”,Petroºani, noiembrie2013 – participare culucrarea «Camellia

sinensis – tradiþie ºisãnãtate»

- Simpozion“Actualitãþi terapeuticemedico chirurgicale”,Petroºani, noiembrie2012 – participare culucrarea «Piatra filoso-falã între mit ºi trata-ment”

- Simpozion“Actualitãþi terapeuticemedico chirurgicale”,Petroºani, octombrie2011 – participare culucrarea «Investiþia încalitatea umanã – com-petenþã, interes, satis-facþie»

- Conferinþa natio-nalã a OrdinuluiAsistenþilor Medicali

Generaliºti, Moaºelor ºiAsistenþilor Medicali dinRomânia «Echitate ºicalitate în ingrijirile de

sãnãtate acordate paci-entilor», Geoagiu, sep-tembrie 2011 – partici-pare cu lucrarea«Competenþa umanã oinvestiþie în dezvoltareacalitãþii serviciilor»

- Simpozion”Actualitãþi medico-chirurgicale”, Petroºani,octombrie 2010 – par-ticipare cu lucrarea«Infecþiile nosocomiale –sursa de referinþã învederea inregistrãrii per-formanþei spitalului».

Cã se preteazã la ocarte preþioasã este

faptul cã aceste lucrãrisunt o îmbinare întreºtiinþific, profesional,uman, moral, etic,istoric cu sclipiri ºi viziune sunt cerute depublic. Drept dovadãstau cercurile de interesaþi, printreaceºtia aflându-seCluburile Femina dinVale ºi din judeþ, careau invitat-o pe AdelaAringhe pentruprezentarea scrierilor,lucru ce-i cade ca omãnuºãautoarei/autoarelorpentru cã este practic o campanie de promovare a cãrþiiaflatã în pregãtire.

”Aceste lucrãri, deºimi se pare cã nu sepotriveºte în multe dinaceste cazuri denumireade lucrãri, sunt valoroase chiar dacãunele dintre ele sunt de

specialitate. De exemplu

«Investiþia în calitateaumanã – competenþã,interes, satisfacþie».Citind-o, ne regãsim înanumite situaþii ºi aratãcazuri ºi posibilerezolvãri aflate chiar subnasul nostru, la care nune-am gândit. În ceeace privesc celelaltelucrãri despre tradiþie ºitratament, cu studii ºiindicaþii precise cumputem preveni cancerul,bolile cardio-vasculare,cum putem ºi cu ce sã

ne menþimen sãnãtoºicu metode ºi plantevechi de sute ºi sute deani, care au devenittradiþie în þãri civilizateale Europei, sunt deinteres. Adela Aringheeste, prin preocupãrilesale, un om de valoareal nostru, al Vãii Jiului”– a declarat VioletaBurlec, preºedinte ClubFemina Petroºani.

Ultima dintre acesteprezentãri ale AdeleiAringhe este «Camelliasinensis – tradiþie ºisãnãtate», mai preciseste vorba de vestitulceai de la ora 5,00 pma englezilor, care defapt este ºi hranã ºicare fiecare dintre categorii – ceai alb, ceaiverde, ceai negru, ceaidragon etc. – conþineale ºi alte categorii,fiecare cu proprietãþiinimaginabile în prevenirea unor boliaºa-zis grele, dar ºi cucele întâlnite frecvent.Lucrarea cuprinde moduri de recoltare ºipreparare, dar ºi legende vechi despre

ceai în China veche,unde s-a descoperitîntâplãtor prin anul2737 î.H. ºi adus deolandezi în Europa prinsecolul al XVI-lea…

”În fiecare dintrelucrãri am abordat altfellucrurile, plecând de lalatura medicalã pe caream pliat latura realã ºiutilã. Poate de aceeasunt cerute, fapt carem-a fãcut sã le adunîntr-o carte” – a declaratAdela Aringhe.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

“Piatra filosofalã între mit ºi tratament”,la Spitalul de Urgenþã Petroºani

”Marile poveºti de dragoste încep cuºampanie ºi se terminã cu un ceai din

plante” este motto-ul ultimei lucrãri, care cir-culã, precum documentele rare, a unui asis-tent principal de la SUP. Studiile prezentatepânã acum, în cadrul simpozioanelor ZilelorSpitalului Petroºani ºi la altele pe teme medicale din þarã, ”sunt o îmbinare întreºtiinþific, profesional, uman, moral, etic,istoric cu sclipiri ºi viziune” ºi vor fi publicateîntr-o carte la care sã aibã acces publicullarg. Autoarea, Adela Aringhe, este solici-tatã, pentru prezentãri, de cluburi alefemeilor din Valea Jiului ºi din judeþ.

73% dintre româniau o pãrere proastãdespre calitatea asistenþei medicaledin þarã73% la sutã dintre români au o pãrere

proastã despre calitatea asistenþeimedicale oferite în þarã, în timp ce mediaeuropeanã a celor nemulþumiþi de serviciilesimilare autohtone este de doar 27%, con-form unui eurobarometru dat publicitãþii deComisia Europeanã ºi citat de Mediafax.

În aceeaºi timp, 78% dintre români cred cãasistenþa medicalã asiguratã în þarã este de calitatemai slabã în comparaþie cu cea din alte state aleUniunii Europene, se aratã în eurobarometrul"Siguranþa pacientului ºi calitatea îngrijirilor medicale", realizat în perioada noiembrie-decembrie 2013.

La întrebarea "Care consideraþi cã sunt celemai importante trei criterii ce definesc o asistenþãmedicalã de calitate înaltã în þara dumnevoastrã?",românii au rãspuns cã îi intereseazã personalulmedical bine pregãtit (53%), tratamentele ce daurezultate (36%) ºi respectarea demnitãþii pacientului (29%). La nivelul UE, respondenþii aupus pe poziþia a treia criteriul echipamentelormedicale moderne, menþionat de 25%, faþã de23% în rândul românilor.

Cercetarea a abordat ºi subiectul primelor treisurse de informare cu privire la calitatea asistenþeimedicale. Cei mai mulþi români au indicat mediculgeneralist sau specialist (60%), prietenii sau familia(58%) ºi televiziunea (35%), în timp ce, la nivelulîntregii Uniuni Europene, respondenþii aumenþionat, drept a treia sursã, social media ºiforumurile online, înaintea programelor TV.

La capitolul posibilitãþii ca pacienþii sã aibã desuferit în urma îngrijirilor primite într-un spital dinþarã, 67% dintre români au spus cã acest lucrueste foarte probabil, în timp ce media europeanãa opiniilor în aceeaºi direcþie este de 53%. Relativparadoxal, ponderea românilor este mai micãdecât cea a europenilor din punct de vedere alrãspunsurilor afirmative la întrebarea

Cei mai mulþi dintre români au menþionatmanagementul spitalului (61%), MinisterulSãnãtãþii (44%) ºi un avocat (26%), în timp ce, lanivelul UE, a treia variantã a fost indicatã deaproape jumãtate dintre respondenþi, conducereaunitãþii medicale - de 39%, iar autoritatea sanitarãa statului - de 33%.

U n consilier local dinDeva riscã excluderea

din UNPR pentru cã ar fipus umãrul la înlocuireaviceprimarului Ovidiu Moº(PSD) ºi astfel a încãlcatprotocolul încheiat la nivel naþional de UNPR cuPSD ºi PC.

Cei patru consilieri ai UNPRdin Consiliul Local Deva au fostatenþionaþi înainte de ºedinþa înurma cãreia social democratulOvidiu Moº avea sã fie înlocuitdin funcþia de viceprimar, sã nususþinã demersul noii majoritãþi.

Cu toate acestea, dupã ce s-atrecut la vot, Ovidiu Moº a fostînlãturat cu 13 voturi, unulvenind de la UNPR spre nouamajoritate din CL Deva formatãdin PDL-PNL-PNÞCD ºi PPDD,ultima formaþiune dând ºi noulviceprimar.

Bãnuit cã a „trãdat” este consilierul local Carol Panduru,iar liderii judeþeni ai UNPRameninþã cu mãsuri aspreîmpotriva vinovatului, dacã se vadovedi cã a trecut peste voinþapartidului.

„Astãzi (n.r. marþi) avemºedinþã ºi dacã se constatã cã

unul dintre consilieri a votatîmpotriva partidului, va suportarigorile statutului. Deocamdatãmai multe amãnunte nu potoferi, nu pot sã mã antepro-nunþ”, a declarat preºedinteleUNPR Hunedoara.

Pentru a se asigura cã nu vorfi trãdãri din partea UNPR, laºedinþa de consiliu a participatchiar ºi prim-vicepreºedinteleOrganizaþiei Judeþene a UNPR,dar prezenþa sa în salã nu i-adeterminat pe toþi aleºii locali aiUNPR sã meargã pe liniaimpusã de partid.

Surse din interiorul formaþiuniipolitice susþin cã Panduru va fiexclus din partid ºi îºi va pierdeºi funcþia de consilier local, pro-punerea de excludere fiind fãcutãîn cadrul ºedinþei de ieri aBiroului executiv al UNPRHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

România, pe ultimulloc în UE în privinþastandardului de viaþã

N ivelul standardului de viaþã înRomânia este unul care

claseazã þara noastrã pe ultimul locîn Uniunea Europeanã, în timp ceriscul sãrãciei este cel mai ridicat dinzonã, alãturi de Bulgaria, a declaratîntr-o dezbatere de specialitate, direc-torul general al Institutului Europeandin România, Gabriela Drãgan.

Better Life Index este o cercetare careconþine 11 categorii de clasificare. Lanivelul Uniunii Europene, preocupãrile suntevidente pentru calitatea vieþii. Standardulde viaþã din România ne plaseazã pe ultimapoziþie în clasamentul þãrilor UE, alãturi deBulgaria, spun indicatorii statistici. Deasemenea, riscul sãrãciei este de 41% înRomânia, la fel ca în Bulgaria, echivalentulcu clasarea pe ultimele poziþii în rândulstatelor-membre, a menþionat Drãgan.

Potrivit oficialului, înceea ce priveºtenivelul de trai,România esteîncadratã în adoua grupãvaloricã dinpatru, respec-tiv ‘Starebunã’.

Scandal în UNPR Hunedoara

Ovidiu MOª

C onsiliulJudeþean

Hunedoara a prelu-at ºcoala de laPãcliºa.

Imobilele situate înComuna Toteºti, satPãcliºa în careîºi desfãºoarãactivitatea„Centrul deÎngrijire ºiAsistenþãPãcliºa”–structurãfuncþionalãaparþinândDirecþieiGenerale deAsistenþã

Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara, câtºi „ªcoala SpecialãPãcliºa”, fac parte dindomeniul public al judeþu-lui Hunedoara, atestat prinanexa 1 la HotãrâreaGuvernului României

nr.1352/2001, privindatestarea domeniului pub-lic al judeþului Hunedoara,precum ºi al municipiilor,oraºelor ºi comunelor dinjudeþul Hunedoara, cumodificãrile ºi completãrileulterioare.

“Pe de altã parte, înlocalitatea Pãcliºa, imobilulaferent ºcolii generale afost retrocedat foºtilorproprietari, ºi în acestcontext, primãria ºiConsiliul Local alComunei Toteºti au înain-tat consiliului judeþean, osolicitare de transmitere aclãdirilor ºi terenului fosteiScoli Speciale Pãcliºa, dinproprietatea publicã ajudeþului Hunedoara înproprietatea publicã aComunei Toteºti,

în vederea asigurãriicondiþiilor necesarefuncþionãrii învãþãmântuluiprimar-gimnazial înaceastã localitate”, searatã în documenteleCJH.

Având în vedere faptulcã „ªcoala SpecialãPãcliºa” va fi desfiinþatã lasfârºitul acestui an scolar,imobilele reprezentândclãdirile ºi construcþiile încare aceastã instituþie deînvaþãmânt special afuncþionat, vor devenidisponibile. Instituþiile precizate mai sus, suntinstituþii publice de interesjudeþean aflate în subordinea ºi finanþareaConsiliului JudeþeanHunedoara.

Monika BACIU Monika BACIU

Preluare de bunuri

O creºtere a salariuluiminim de la 800 de lei(aproximativ 180 de euro),cât a fost în 2013, la 900de lei, este planificatã sãaibã loc în douã trepte,respectiv pânã la 850 delei, de la 1 ianuarie 2014,proces care a avut deja loc,ºi pânã la 900 de lei, de la1 iulie 2014.

Aºadar, punctul deamendã va creºte la 90 delei de la 1 iulie 2014.

În funcþie de gravitateacontravenþiilor comise ºi depericolul social pe care ilprezintã, sancþiunile suntierarhizate în mai multeclase, cãrora le corespund

un anumit numãr depuncte-amendã.Concret, clasele de sancþi-uni sunt urmãtoarele:clasa I – 2 sau 3 puncte-amendã;clasa a II -a – 4 sau 5puncte-amendã;clasa a III -a – de la 6 la 8puncte-amendã;clasa a IV-a – de la 9 la20 puncte-amendã;clasa a V-a – de la 21 la100 puncte-amendã(Sanctiunile prevazute laclasa a V-a se aplicanumai persoanelorjuridice).

Asadar, de la 1 iulie,amenzile de circulaþie sunt,

in functie de clasa:de 180 sau 270 de lei

(clasa I); de 360 sau 450de lei (clasa a II); cuprinseintre 540 ºi 720 de lei(clasa a III-a); cuprinse intre810 ºi 1800 de lei (clasa aIV-a); cuprinse intre 1890si 9000 de lei (clasa a V-a).

Cât vei plãti în plus pen-tru amenzile de circulaþiedate de politiºtii rutieri

De la 1 ianuarie,folosirea telefonului mobilla volan sau lipsa centuriide sigurantã vor fi pedep-site cu 2 puncte depenalizare ºi o amenda de

180 sau 270 de lei.Aceeaºi sanctiune este vala-bilã ºi pentru: oprirea în locnepermis; depãºirea vitezei

legale cu 10-20 km/h;oprire neregulamentarã;circulaþia pe “interzis”.

Cu 3 puncte depenalizare ºi amenzi de360 sau 450 de lei suntsancþionate, printre altele,urmãtoarele fapte:staþionarea neregulamen-tarã; depãºirea vitezeilegale cu 20-30 km/h;pãtrunderea într-o inter-secþie atunci când circulatþaîn interiorul acesteia esteblocatã.


Monika BACIU

„Cea mai importan-tã problemã pentrucare m-am dus ºi voiinsista ºi în continuareîmpreunã cu colegiimei este problemaangajãrii tinerilor launitatea minierãLonea, care a rãmaspe program de dez-voltare, am insistat ºivoi insista pentruangajarea a cel puþin250 de tineri ºi facprecizarea cã nuîntâmplãtor am alescifra aceasta, pentrucã în 2013 s-au pen-sionat aproximativ

100 de salariaþi de laMina Lonea, în 2014,120 de salariaþi, iar în2015 vor fi cam 115.Mina Lonea arecapacitãþi de producþiedisponibile, undesã plaseze acestefectiv de per-sonal, are asigu-rat ºi are obliga-tivitatea ºi poateasigura securi-tatea personalu-lui ºi zãcãmântu-lui ºi are condiþiica sã dea pro-ducþie ºi are ceamai bunã huilãenergeticã dinValea Jiului, din

punct de vedere calita-tiv”, a declarat, IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Mai mult decât atât,edilul a solicitat

miniºtrilor sã pre-lungeascã activitateaminei Petrila pânã înanul 2017.

„Tinerii din Petrilaau nevoie de locuri demuncã ºi dacã atâtatimp nu s-au creatalternative pentrucrearea locurilor demuncã în oraºul nos-tru, disponibilizându-sepeste 9.000 de sufletedin activitatea deminerit ºi este necesarsã se înþeleagã cãaceºti tineri trebuieîncadraþi în muncã”, a

mai spus sursa citatã.

ª i primarulRidzi a

cerut angajãri

Sãptãmâna trecutã,primarul municipiuluiPetroºani a declarat cãa obþinut o promisiuneprin care la MinaLivezeni vor fi anga-jate în cursul acestuian mai multe per-soane.

“În acest an, înurma pensionãrii a120 de oameni, esteneapãrat nece-sarã angajareade personal laEM Livezeni.Luni am avut odiscuþie cu dom-nul directorAlexandruNiculescu, direc-torulComplexuluiEnergeticHunedoara(CEH), peaceastã temã a

angajãrilor la MinaLivezeni ºi dumnealuia promis cã este dejaîn atenþia sa aceastãproblemã. Sperãm cãse vor face acesteangajãri la minã, darºi la alte mine mineunde va fi nevoie”, aspus în urmã cu osãptãmânã TiberiuIacob Ridzi, primarulPetroºaniului.

Edilii din ValeaJiului susþin cã e vitalsã se realizeze angajãrila unitãþile miniere dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi totodatã criteriile deselectare a tinerilor sãnu mai fie la fel deexigente.

Un nou trend,

Cereri de întinerire a forþei de muncã în minerit

Î n ultima perioada solicitãrile de angajare în sis-temul minier au devenit un trend la nivelul prima-

rilor Vãii Jiului. Ilie Pãducel, edilul de la Petrila a fostla Bucureºti sãptãmâna trecutã unde a cerut ministru-lui Economiei sã realizeze undeva la 250 de angajãri laMina Lonea, unitate minierã consideratã viabilã.Pãducel este de pãrere cã aceastã unitate minierã arenevoie de tineri în contextul în care doar anul trecut s-au pensionat în jur de 100 de persoane.

De la 1 iulie,Au crescut toate amenzile de circulaþie: MINIM aproape 200 de lei

C odul Rutier stabileºte, la articolul 98,cã amenzile contravenþionale se sta-

bilesc în cuantumul determinat de valoareanumãrului punctelor-amendã aplicate. Unpunct-amendã reprezintã valoric 10% dinsalariul minim brut pe economie, stabilitprin hotãrâre a Guvernului.

R ewildingRomania. Aºa

se numeºte proiectulpe care, alãturi dealþi oameni sufle-tiºti, îl deruleazã deo bunã bucatã devreme. Mai multdecât atât, acesta,proiectul a începutsã se materializeze.Este vorba desprereaducerea zimbru-

lui românesc acasã,dar nu oricum, ci însãlbãticie.

Asta face AlexandruBulacu, project officerla WWF România. Încondiþiile în care amasistat cu toþii la modulcum a fost agresatãfauna din fondurile devânãtoare, demersulWWF de a readuceanimalele sãlbatice în

arealul lor reprezintã,spunem noi, orealizare deosebitã,care ne face cinste. L-am invitat peAlexandru Bulacu sã îimulþumim pentrumodul în care el ºiechipa din care faceparte apãrã fondul nat-ural al þãrii, pentruexemplul pe care îl dãcu privire larespectarea mediului ºipentru cã, astfel, prin

munca depusãRomânia este altfelprivitã de parteneriiexterni.

Sâmbãtã, 05 iulie

2014, ora 11, vine sã-l cunoaºtem ºi sã-ispunem ce pãrereavem despre ceea cefac ei la WWf. Aveþiocazia sã-l priviþi înochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care îi

vor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind,la ora 11.00, în faþastatuii lui Decebal dincentrul Devei.

Iniþiatorii proiectului„Premianþii

fãrã premii”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã cremã

de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Alexandru Bulacu, premiantul sãptãmâniicampaniei „Premianþii fãrã premii”

ªi asta pentru cã,începând de luni,agenþiile de turismsunt obligate sã asigure integral turiºtiiîn astfel de situaþii.Ministrul delegat pen-tru IMM, Mediu deAfaceri ºi Turism ainterzis astfel asigurãrile în franºizã,

prin care, în caz deinsolvenþã, agenþiileerau obligate sãsuporte doar o micãparte din pierderilesuferite de turiºti.Rãzvan Filipescu,preºedintele AutoritãþiiNaþionale pentruTurism, a explicat cãpânã acum exista

posibilitatea încheieriide cãtre agenþii cufirma de asigurãri aunui contract defranºizã care, în unelecazuri, atingea 80%din suma asiguratã.Astfel, în caz de fali-ment, agenþia plãtea20% din preþulvacanþei, iar restul de80% cãdea în sarcinaturistului.

Filipescu afirmã cãdin calculele ANT, înjur de 500 de agenþiide turism româneºtiau contracte de

franºizã. “În unele cazuri,

când cumpãravacanþa, turistului nu ise aducea la

cunoºtinþã existenþafranºizei ºi, implicit, ariscului la care erasupus”, a mai spusFilipescu, citat de

mediafax.ro. La rândul sãu,

prim-vicepreºedinteleAsociaþiei Naþionale aAgenþiilor de Turism(ANAT), Alin Burcea,a spus cã franciza era“o glumã proastã”,pentru cã turistul numai recupera aproapenimic din bani în cazulfalimentului agenþiei.În anii trecuþi, sute deromâni s-au trezit traºipe sfoarã de agenþiicare le-au vândutvacanþe scumpe, dupãcare au dispãrut fãrãurmã sau au intrat îninsolvenþã.

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o

ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Turiºtii primesc banii înapoi dacã agenþia dã faliment

T uriºtii care îºi cumpãrã o vacanþã prin intermediul

unei agenþii vor fi despãgubiþi integral în cazul în care companiaintrã în faliment.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie2014 Actualitate 13

Mircea NISTOR

Astfel, în timp cefostul preºedinte,Gheorghe Iuliu Pavel,i-a acþionat în judecatãpe noii lideri pentru“demitere ilegalã”,aceºtia au fãcut plân-gere penalã pentru oserie de fapte de careeste acuzat fostul lideral AsociaþieiPensionarilor pentruAjutor de Deces ºiAjutor ReciprocPetroºani. „Este trist

cã trebuie sã umblãmprin tribunale pentru ane rezolva problemelecreate de cãtre fostulpreºedinte. Dinpãcate, acesta a fãcutce a dorit cu banii ºicu asociaþia pension-arilor. A dat bani cuîmprumut, fãrãacoperire, a luat banide la membrii asoci-aþiei sau a acordatîmprumuturi, dis-creþionar, fãrãacoperire”, a declaratDan Armulescu,

vicepreºedinteAPADAR Petroºani.

Printre altele, ex-preºedintele Pavel areclamat faptul cã afost lãsat fãrã ani-malele ºi pãsãrile,aflate pe raza asoci-aþiei. „Despre acestlucru nu prea am cesã spun. Cine oare îºiþine animalele încurtea asociaþiei pecare o conduce? ªi,mai ales, unde? Nicinu ºtiu ce animaleavea. Era vorbadespre pãsãri, porcisau oi, chiar nu ºtiu.Oricum, vieþuitoareleacestea nu aveau cecãuta pe terenul asoci-aþiei”, a mai precizatDan Armulescu.

Dupã câte se pare,procesul dintre foºtii ºi

noii lideri va începeabia în toamna acestuian. Asta, þinând contde faptul cã judecãtoriiau intrat, cu începeredin data de 1 iulie, învacanþã. „Justiþia îºi vaspune cuvântul înfavoarea oamenilorcare au fost fraudaþi.Chiar ºi în toamnã.

Noi suntem siguri cãdecizia ne va fi favor-abliã”, a mai spusactualul vicepreºedinteal APADAR Petroºani.

În acest timpGheorghe Iuliu Pavel,care a „vizitat” ºi el(ieri) Judecãtoria dinPetroºani, a precizatcã va face declaraþii

abia dupã încheiereaprocesului.„Deocamdatã nuvreau sã discut despreaceste probleme.Vorbim la finalizareaprocesului”, a spus cel„detronat” în urma„loviturii de stat” dinluna mai.

Mircea NISTOR

“Cu câteva sãp-tãmâni în urmã amfost muºcatã de ocãpuºã, am fost trim-isã la spitalul dinVulcan, unde mi-a fostrecomandat un trata-ment cu antibiotice petimp de 10 zile. Acumam revenit pentru noiinvestigaþii la spitaluldin Petroºani pentrucã piciorul mi s-a

umflat foarte tare. Înplus, am fost muºcatãde o altã cãpuºã, pecare am scos-o sin-gurã. Se pare, însã,

cã nu am efectuatoperaþia aºa cum tre-buia pentru cã trompaºi capul insectei mi-aurãmas în picior. Înfiecare an am astfelde probleme ºi sur-prize neplãcute cuaceste cãpuºe”, adeclarat o femeie.

Chiar dacã vremeanu a fost idealã pentruieºirea la iarbã verde,locuitorii Vãii Jiului auavut probleme cu

înþepãturile micilorinsecte. În specialbãºtinaºii zonei care,în aceastã perioadã,au ca ocupaþie pri-

mordialã cositul fânu-lui. Sfatul mediciloreste ca astfel de prob-leme sã fie tratatedoar la secþiile deurgenþã ale spitalelordin zonã.

“Cei care s-au întâl-nit cu astfel de prob-leme nu trebuie sã setrateze singuri. Maiexact, sã extragãcãpuºa pentru cã potavea surpriza de arãmâne cu capulinsectei în zona afec-tatã. Este neapãrat sãse prezinte la un spitalpentru cã doar aicipot fi trataþi corespun-zãtor”, a precizatLiliana Dumitru,medic medicinã gen-eralã la Spitalul deUrgenþã dinPetroºani.

Cea mai gravãboalã cauzatã deînþepãtura uneicãpuºe este borelioza.Primele semne aleacesteia sunt slãbici-unea muscularã ºioboseala. În cazul încare nu se apeleazã laajutorul unui medicboala poate provocadaune grave ale sis-temului nervos ºi alearticulaþiilor.

Mircea NISTOR

Dupã evaluãrilemedicale de speciali-tate, bãrbatul a primitacceptul doctorilor dea pãrãsi Spitalul deUrgenþã dinPetroºani. “La secþiade urgenþã a fost adusun bãrbat în vârstã de46 de ani care asuferit un traumatismfacial precum ºi oloviturã la ochiulstâng. În urma investi-gaþiilor clinice de spe-cialitate, inclusiv oftal-mologice, a primitacceptul medicilor depãrãsi unitatea med-icalã, cu atât mai multcu cât bãrbatul a doritsã plece”, a declaratLiliana Dumitru,medic medicinã gen-eralã în cadrul secþieide urgenþã a spitaluluidin Petroºani.

Cel mai greu le-afost medicilor dinPetroºani sã se înþe-leagã cu pacientulcare vorbea doarlimba sa natalã ºi un

pic de englezã.Noroc, însã, cã lim-bile românã ºi span-iolã sunt înrudite…“Pot sã spun cã ne-am descurcat ºi ne-am cam înþeles. Astaºi pentru cã spaniolaºi româna sunt limbilatine ºi au multecuvinte în comun.Principalul este cãbãrbatul a plecat,restabilit, pe propriilepicioare”, au mai pre-cizat medicii de la spi-talul din Petroºani.

Pe de altã parte, înprincipiu, restricþiilede circulaþie rutierã depe defileu urmeazã asuferi o serie de mod-ificãri. Acestea urmaua intra în vigoare cuîncepere din data de1 iulie dar, deocam-

datã, CompaniaNaþionalã deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale Românianu a emis niciuncomunicat în acestsens. PotrivitreprezentanþilorCompaniei seintenþioneazã reduc-erea intervalului orarîn care este sistatã cir-culaþia pe drumul careleagã Valea Jiului deOltenia. “Am auzitceva zvonuri legate deo posibilã modificarea programului de cir-culaþie rutierã pedefileu dar, pânãacum, nu am primitnimic oficial în acestsens. Noi, cu toþii, nedorim sã reducemtimpul de închidere aldefileului dar, pânã înprezent, au fost doardiscuþii de principiu.Dorim sã fie identifi-catã o soluþie avanta-joasã în ceea cepriveºte transportulde cãlãtori ºi mãrfuripe defileu”, a declaratIon Tudor, ºef secþieîn cadrul CNADNRTârgu Jiu.

Pensionarii continuã rãzboiul

R eprezentanþii AsociaþieiPensionarilor din Petroºani

continuã sã se rãzboiascã, aceºtiaajungând chiar ºi în instanþã. Maiexact, este vorba despre foºtii ºinoii conducãtori ai asociaþiei, carese acuzã unii pe alþii.

Spaniol, accidentat pe defileu

U nul dintre componenþiiechipei de salvamont span-

iole care lucreazã pe defileul VãiiJiului a suferit un traumatismfacial. Accidentul a survenit înurma desprinderii unui cablu meta-lic, de pe un versant al unei stâncipe care lucra salvamontistul.

Cãpuºele creeazã probleme

Î n ultima vreme, la Spitalul de Ugenþã din Petroºani au

ajuns mai multe persoane care ausuferit înþepãturi ale cãpuºelor.Tratate cu indiferenþã, acestea pot duce la boli grave.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

La o întâlnire cu prietenii, faceþicunoºtinþã cu o persoanã mai învârstã, care vã va ajuta în afaceri.Puteþi obþine beneficiile materialescontate, dacã evitaþi speculaþiilede orice fel, mai ales cele finan-ciare. În partea a doua a zilei, vã ocupaþi de îmbunãtãþirearelaþiilor.

Un prieten vã propune sã vãasociaþi într-o afacere ce pareprofitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþio decizie! Analizaþi cu atenþiepropunerea, împreunã cupartenerul de viaþã. De aseme-nea, ar fi bine sã þineþi cont desfaturile unei rude mai în vârstã.

Aveþi rezultate deosebite pe plansocial ºi afaceri. Daþi dovadã derãbdare ºi nu forþaþi lucrurile.Spre searã primiþi o veste bunãde la persoana iubitã, în urmacãreia viaþa dumneavoastrã seschimbã complet.

Este posibil sã plecaþi într-o cãlã-torie în interes de serviciu, careva prilejui mari schimbãri peplan financiar. O persoanãimportantã vã destãinuie câtevasecrete în domeniul afacerilor.Evitaþi speculaþiile financiare.

Relaþiile cu anturajul suntfavorizate astãzi. În cursuldimineþii vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã. Este o zi bunã pen-tru rezolvarea problemelor senti-mentale care vã frãmântã de maimult timp. Puteþi sã vã bazaþi peintuiþie.

Zi favorabilã schimbãrilor majore,mai ales pe plan social ºi senti-mental. Sunt favorizate întâlnirilecu persoane importante, consoli-darea relaþiilor de prietenie ºisentimentale. Este favorizatãmunca în echipã. Acceptaþi iniþia-tivele colegilor de serviciu.

Partenerul de viaþã vã oferã uncadou de care vã bucuraþi foartemult. Un prieten de familie vãinvitã sã petreceþi dupã-amiazaîmpreunã. Capacitatea de comu-nicare este excelentã.

Aveþi posibilitatea sã faceþischimbãri importante pe plansocial ºi în privinþa relaþiilor sen-timentale. Este un moment bunpentru a încheia contracte, iarinvestiþiile pe care le faceþi sevor dovedi rentabile.

În cursul dimineþii primiþi banidintr-o activitata extraprofesionalã.De asemenea, o persoanã mai învârstã vã propune o nouã colabo-rare. Nu vã pripiþi în luarea decizi-ilor

Sunteþi hotãrât sã începeþi onouã etapã în viaþa dumneavoas-trã socialã ºi profesionalã. Azisunt favorizate comunicarea,relaþiile cu persoanele tinere ºicãlãtoriile în interes personal.

Zi bunã pentru a începe noiactivitãþi ºi pentru a face planuride viitor. Dupã-amiazã sunteþitentat sã cheltuiþi mai mult decâtvã permite bugetul familiei. Fiþicumpãtat ºi consultaþi-vã cupartenerul de viaþã!

Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã vã afir-maþi în societate. Puteþi sãîncepeþi o nouã afacere, cucondiþia sã finalizaþi mai întâilucrãrile deja începute.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:40 Pe scurt despre orice16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:40 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:10 Maradona byKusturica

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Declaraþie de dragoste17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Oameni mari ºi fãrãminte22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Secrete de Stil 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Dincolo de ficþiune17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Din nou la 17 ani

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Atacul tornadelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat 11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial11:45 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectiva14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Mondial15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Mondial15:45 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?23:00 Un show pãcãtos

Pânã în 15 august2014 va avea loc, pewww.hipo.ro, uneveniment derecrutare adresat studenþilor ºi masteranzilor care îºifinalizeazã studiile înaceastã varã.

Târgul virtualHipo.ro pentru absol-venþi oferã celor dinpromoþia 2014 de laciclul de licenþã ºimasterat dinBucureºti, Iaºi, Cluj ºiTimiºoara, dar ºi altor

absolvenþi ºi tineriprofesioniºti din þarã,posibilitatea sã seangajeze în aceastãvara.

Evenimentul se aflãla cea de-a 8 ediþie ºi

reuneºte 27 companiicare îºi desfãºoarãactivitatea în domeniiprecum: financiar -bancar, IT, inginerie,telecomunicaþii, retail,

FMCG ºi consultanþã.Cei care acceseazãplatforma online aevenimentului potaplica la peste 600 dejoburi entry-level, darºi pentru programe deinternship ºi stagii depracticã, un numãrdublu al oportunitãþilorde carierã, comparativcu ediþia 2013 aproiectului.

În urma unui studiurealizat de Hipo.ro înperioada decembrie2013 - ianuarie 2014,pe un eºantion de234 de companii, areieºit cã 63% dintreangajatori vor dezvoltaprograme dedicatejuniorilor (studenþi,absolvenþi, candidaþi

cu experienþã sub 3ani), dintre care celemai multe joburi entry-level vor fi învânzãri, client service,IT/ Telecom, marketing, financiar-bancar ºi inginerie.

Pentru poziþiiledeschise, angajatoricautã absolvenþi caredeþin cunoºtinþetehnice sau au profileconomic, care suntmotivaþi pentruevoluþie profesionalãpe termen lung,deþin cunostiinte delimbi strãine ºi aurezultatele acade-mice bune, s-auimplicat în activitãþiextracurriculare,proiecte ale ONG-urilor sau proiecteinternaþionale.

Candidaþii potaplica indiferent deoraºul în care locui-esc, iar prin inter-mediul soluþiei de

chat au ºansã sã interacþioneze cureprezentanþii com-paniilor participanteprimind rãspuns întimp real. Cei caresunt interesaþi sã par-ticipe la Târgul virtualHipo.ro pentru absol-venþi trebuie sã îºicreeze un cont ºi unCV pe portalul decarierã www.hipo.ro.Dupã logarea pewww.hipo.ro potaccesa platformaevenimentului ºi potaplicã la oportunitãþilede carierã oferite deangajatori din toatãþarã.

Printre companiileparticipante amintim:Asseco South EasternEurope România,BCR, EURO TRADESECURITIES,Genpact, IBM, KPMGRomânia, Libra

Internet Bank,ProCredit Bank,AMIQ Consulting,AT&T, BeeNear,Brainspotting,Camline, Deloitte,Host Europe Group,Lidl România,Optaros, ORTECCentral & EasternEurope, Philip MorrisRomânia, ReweRomânia - PennyMarket, ROUTE 66,ThinSlices, TRWAirbag Systems,Xerox, Zentiva.

Oportunitãþile decarierã vor fi actua-lizate constant pânãpe 15 august 2013.Mai multe detaliidespre Târgul VirtualHipo.ro pentru absol-venþi sunt disponibileîn secþiunea specialcreatã pewww.hipo.ro

Sursa: Gds.ro


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

De majorarea cu50 de lei a salariuluide bazã minim brutpe þarã vor beneficia966.405 salariaþi,dintre care 281.542bugetari ºi 684.863din sectorul con-

curenþial. Salariul debazã minim brut peþarã garantat în platãera 850 de lei din 1

ianuarie, când acrescut cu 50 de lei.

În ianuarie, salari-ul de bazã minimbrut pe þarã a cres-cut cu 50 de lei pen-tru 804.225 desalariaþi, dintre care

238.143 din sec-torul bugetar ºi566.112 din sec-torul concurenþial.

Salariul de bazã minimbrut a crescut de la 850 la 900 de lei

S alariul de bazã minim brut peþarã garantat în platã a

crescut, de marþi 1 iulie, de la 850la 900 de lei, pentru un programcomplet de lucru de 168 de ore înmedie pe lunã, reprezentând 5,357de lei pe orã.

Târg virtual pentru absolvenþi

P este 600 de job-uri spun accesi-bile în urmãtoarele douã

sptãmâni, iar la evenimentul virtualparticipã firme ºi companii dinîntreaga lume care cautã sãrecruteze tineri.

Totuºi, 21% dinangajatoriintenþioneazã sã facãangajãri pânã în sep-tembrie. PreviziuneaNetã de Angajare cal-culatã dupã eliminareavariaþiilor sezoniereeste de +9%, valoaresimilarã cu cea a atrimestrului II, dar cu3 puncte procentualemai mare decât întrimestrul III din 2013.“Acesta este cel de-aloptulea trimestru deoptimism ponderat,dar constant”, remar-

cã directorul general alManpowerGroupRomânia, ValentinPetrof. “Încetul cuîncetul, angajatorii aureînceput sã-ºi creascãvolumul de angajãri,dar încrederea lor

continuã sã fie mairedusã decât în anii dedinainte de crizã eco-nomicã. Chiar dacãangajatorii vor contin-ua sã prefere organi-zaþii agile, au apãruttotuºi semnale cã

aceºtia îºi depãºesctreptat reticenta de aface angajãri ºi au dinnou în vedere nevoilepe termen lung”, acompletat Petrof.

C ompaniilecu angajaþi

puþini nu facangajãri

Nivelul de încredereal angajatorilor variazãîn funcþie de dimensi-unea organizaþiei.Organizaþiile cu maipuþin de zece angajaþiraporteazã o previz-iune netã de angajarede -1%. Ei sunt maipuþin dispuºi sã-ºi redi-mensioneze forþa demuncã.

Astfel, 77% dintreei nu prevãd schimbãriale numãrului total de

angajaþi în intervaluliulie – septembrie2014, un procent înscãdere faþã de 85%în trimestrul II, dar încontinuare superior cu8% mediei naþionale.La polul opus sesitueazã angajatorii cupeste 250 de angajaþi.27% dintre aceºtiaanunþa planuri decreºtere a numãruluide angajaþi în urmã-toarele trei luni, ºinumai 2% anticipeazãreduceri de personal.

S ectorul cucele mai

multe angajãri

Cei aflaþi încãutarea unui loc demuncã vor avea partede oportunitãþi deangajare în toate cele

opt regiuni ale þãrii ºiîn nouã din zece sec-toare de activitate.Sectorul cel maidinamic din punct devedere al angajãrilorva fi industria prelu-crãtoare, în care pre-viziunea netã deangajare este de+19%, în scãdere cu5% de la trimestruldoi, însã în creºterede 3% comparativ cutrimestrul trei din2013. Oportunitãþilese vor înmulþi proba-bil ºi în sectorulFinanþe, asigurãri, servicii imo-biliare ºi servicii deafaceri, undePreviziunea de +17%s-a îmbunãtãþit atâtfaþã de trimestrulanterior (ÎI/2014), câtºi faþã de trimestrul IIIal anului trecut.


Exponatul luniiiulie 2014 face partedin colecþia de carteveche a MCDR, fiindreprezentat de unvolum tipãrit laRâmnic, la jumãtateasecolului al XVIII-lea,mai precis o„Liturghie” din anul1747. Volumul, cecuprinde 277 de

pagini în format inquarto, este tipãrit curoºu ºi negru, cu 24rânduri pe paginã.Scrisã în limbaromânã, cu literechirilice, carteacuprinde cântãrile ºirânduiala liturghiei,principala slujbã înbiserica creºtinã. Aapãrut sub patronajul

domnitoruluiConstantinMavrocordat (1711-1769) care s-a îngrijitde cele câteva ºcoliexistente pe timpuldomniei sale, precumºi de cultura pre-oþilor, cãrora le-acerea sã ºtie carteromâneascã. Un altpatron spiritual a fost

mitropolitul ÞãriiRomâneºti, NeofitCretanul (1738-1754), sub pãstorireacãruia s-au tipãrit unimportant numãr decãrþi, pentru multedintre ele plãtind per-sonal tipãrirea.

Restaurarea volu-mului „Liturghie,Râmnic 1747” a fostrealizatã în cadrul

laboratoarelor derestaurare ale MCDRDeva, în timp cerefacerea elementelorde legãtorie la volu-

mul amintit sedatoreazã MuzeuluiNaþional al LiteraturiiRomâne dinBucureºti.

Compania deDrumuri solicitã con-ducãtorilor auto sãrespecte semnalizarearutierã, în condiþiile încare pe acest traseusunt restricþii ºi zonepericuloase.

Pe sectorul dedrum cuprins între km

104 ºi km 130 (BâleaCascadã), circulaþiaeste interzisã în inter-valul orar 21:00 -07:00.Transfãgãrãºanul estedeschis traficului doarpatru luni pe an, dincauza altitudinii.

Cel mai frumos drum din România va firedeschis traficului auto de la 1 iulie

C NADNR a anunþat cã înperioada 1 iulie - 31

octombrie 2014 va fi redeschisãcirculaþia pe drumul naþional DN7C - Transfãgãrãºan, între locali-tatea Bascov, judeþul Argeº, ºiintersecþia cu DN1 Braºov - Sibiu.

„Liturghie” din anul 1747, exponatul lunii iulie al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iulie

2014, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesãce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat laintrarea în Palatul Magna Curia.

70% din angajatori nu au de gând sã facã angajãri în aceastã varã

A proape 70% din companiile din România nuintenþioneazã sã facã angajãri în perioada iulie-

septembrie. Mai mult, 5% din angajatori susþin cã vorface reduceri de personal pânã la începutul toamnei,potrivit studiului trimestrial Manpower Group privindPerspectivele Angajãrii de Forþã de Muncã, la care aurãspuns 625 de angajatori.

cvj nr. 644 miercuri 2 iulie 2014

Documents