cvj nr. 550, miercuri 12 februarie 2014

Guvernul ºi-aabandonat

propriile proiectede dezvoltare >>> PAGINA A 4-A

Asociaþiile de proprietari

afundã locatariiîn datorii

>>> PAGINA A 5-A

Vineri aflãm noul lider al PDL

Petroºani>>> PAGINA A 7-A

Iarna, noaptea,spre piscuri, în Parâng!

>>> PAGINA A 13-A

Clãdiri abandonate,pericol

pentru cetãþeni>>> PAGINA A 5-A

Valea Jiului,încotro?

>>> PAGINA A 16-A

Animalele decompanie fac praf

Centrul civic>>> PAGINA A 11-A

Ziua Mondialã abolnavului

>>> PAGINA A 12-A

Din martie, va fiintrodus pachetul

de servicii medicale de bazã

>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 550

Miercuri, 12 Februarie 2014

Sãrãcia Petroºaniuluivãzutã prin

ochii strãinilor

T recãtori prin Petroºani. Mai multe persoane din alte zone ale þãrii au trecutprin municipiul Petroºani ºi de curiozitate au vizitat puþin zona. Cel mai mult

au fost atraºi locul de unde va pleca viitoarea telegondolã. Impresiile acestora nuaduc o imagine favorabilã oraºului, iar opiniile lor au ajuns în spaþiul virtual, acolounde orice potenþial turist le poate citi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

T recãtori prinPetroºani.

Mai multe persoanedin alte zone aleþãrii au trecut prinmunicipiulPetroºani ºi decuriozitate au vizitat puþin zona.Cel mai mult aufost atraºi locul de unde va plecaviitoarea telegondolã.

Impresiile acestoranu aduc o imaginefavorabilã oraºului, iaropiniile lor au ajuns înspaþiul virtual, acolounde orice potenþialturist le poate citi.

P unctul deunde va

pleca telegondola,zonã dezolantã

Zona Gociu Nicuºordin Petroºani ar urmasã devinã locul deunde va pleca viitoareatelegondolã care vaduce turiºtii la munte.În tot acest timp, priveliºtea este unadezolantã, în condiþiileîn care parcãrile dintreblocuri sunt adevãratemlaºtini. Cetãþenii ausesizat ºi ei acest lucru,aceºtia fiind nemulþu-miþi de condiþiileactuale.

”Noroaiele infernalecare de ani de zile"otrãvesc" viaþalocuitorilor din zonablocurilor 25A ºi 27Ade pe strada Gociu

Nicuºor (adicã fosta"viitoare zona rezi-denþialã" a telegondo-lei cãtre Parâng). S-aajuns în situaþia caoamenii aproape sã numai poatã ieºi din casedin cauza mizeriei ºi anoroiului, în timp ceautoritãþile nu facnimic în sensul reabi-litãrii. În urmã cu 2

ani, când s-a reabilitatstrada Gociu Nicuºor,zona menþionatã nu afost inclusã în proiect,de parcã n-ar fiaparþinut de aceeaºistradã”, spune olocuitoare a zonei.

ResponsabiliiPrimãriei Petroºanidau asigurãri cã înacest an situaþia se va

remedia, acolo fiindamenajate mai multeparcãri.

”Din discuþiile pecare le-am avut cucolegii mei, în acestan, acea parcare ºialtele din zona respec-tivã vor fi prinse înplanul de asfaltare,deci cu siguranþã înacest an vor fi asfal-tate. Face parte dinprogramul mai amplu,care dureazã de câþivaani la nivelul munici-piului Petroºani, careprevede amenajareaparcãrilor. Nu ºtiu sãspun câte parcãri vorfi amenjate, dar cu siguranþã vor fi câtpermite spaþiul respec-tiv, astfel încât sã fiesatisfãcute în proporþiecât mai mare necesi-tatea parcãrilor dinzona respectivã”, adeclarat purtãtorul decuvânt al PrimãrieiPetroºani, Nicu Taºcã.

La Petroºani aupoposit ºi câteva persoane care au fost

curioase de frumuseþealocurilor. Când auajuns la punctul de plecare a viitoareitelegondole aceºtia s-au îngrozit, iarimpresiile au ajuns pe internet.

”Am fost înPetroºani ºi pentru cãtot am ajuns acolo, amfost curios sã vãd undese face vestita telego-ndola, ce o sã placedin oraº spre Parâng.Când am ajuns la loculîn care o sã se aflepunctul de plecare, m-am îngrozit”, spuneun vizitator pe blogul

sau.Sunt alþii care

au pãreri destul depertinente în ceea cepriveºte dezvoltareaturismului, în general.

”Turism nu se facecu o gondolã… turis-mul este un pachet deservicii pe care trebuiesã ºtii sã le oferi.Implicã bineînþeles

transport, cazare,pãpicã, souveniruri…ºi bun simþ. Atâta timpcât stãm ºi ne mirãmcã lumea pleacã la ski în Austria ºi îiadmirãm pe aus-trieci… dar nu aveamcapacitatea sã netransformãm pe noiîncepând de la menta-litate pânã în multealte detalii nu se vaface turism în þarã.Potenþial existã -zonaeste superbã - eu personal aº lãsa multelocuri în sãlbãticialor… dar trebuiescexploatate printr-o altã

viziune. Cu ce mãajutã pe mine ca turiststrãin de Petroºanidacã “cobor în garaaceea infectã? Cu cemã ajutã dacã ajungacolo pentru cã cinevaface reclamã zonei ºinu gãsesc cazare. Cuce mã ajutã dacã fugde la anumite ore cuskiurile în spinare? Cesã fac seara dacã nuam unde cânta ºidansa? Mã duc sã stauîn camerã? Seritradiþionale-ansambluricu folclor-mâncare-welnees… etc… sã potscoate banul din buzunar cu bucurie…Ãsta e TURISM”,spune un alt vizitator.

Administraþia localãde la Petroºani are învedere ºi reabilitareaimobilelor din zonaastfel ca turiºtii sã nufie nevoiþi sã vadã oimagine nefavorabilã alocalitãþii.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014 Actualitate 3

Sãrãcia Petroºaniului vãzutã prin ochii strãinilor

P roiectele guvernamen-

tale, abandonate deGuvern. În urmã cucâþiva ani la nivelulVãii Jiului au fostdemarate mai multeproiecte prin fonduriguvernamentale.

Multe dintre acestea ar fitrebuit sã fie finalizate, însãtoate bat pasul pe loc dinlipsa fondurilor alocate de laGuvern. Toate aceste lucrãriar fi trebuit sã dezvolteinfrastructura socialã, turis-ticã sau de învãþãmânt.

D ezvoltareastaþiunilor

turistice, stopatã Trei staþiuni montane ar

fi trebuit sã fie dezvoltate înValea Jiului. Este vorba deParâng, Straja ºi PasulVâlcan. În toate cele treilocaþii, lucrãrile au foststopate din cauza fondurilorinexistente.

În Straja a fost construitãtelegondola, ºi pasarelapentru schiori. În ceea cepriveºte lucrãrile din Straja,ministerele de resort audecontat doar aproape 37de milioane de lei. În ceeace priveºte lucrãrile nede-contate acestea sunt însumã de peste 52 de mili-oane de lei. Lucrãrile dedezvoltare a domeniuluischiabil din Straja costãpeste 200 de milioane delei, iar continuareainvestiþiei este pusã subsemnul întrebãrii.

”Autoritatea Naþionalãpentru Turism (MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului) a început sãsprijine financiar ConsiliulLocal Lupeni în imple-mentarea proiectului ”Schiîn România, staþiuneaStraja” în anul 2011.

Valoarea totalã a contractu-lui de lucrãri în conformitatecu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiatîntre Consiliul Local Lupeniºi prestator (constructor)este de 200.503.780 lei.Pânã în prezent instituþianoastrã a plãtit cãtreConsiliul Local Lupeni, înconformitate cu actele normative în vigoare lamomentele respective ºi alcontractelor dintre fostulMDRT ºi CL Lupeni, sumade 36.997.000 lei.Contribuþia Consiliului LocalLupeni la contractul delucrãri încheiat între CLLLupeni ºi prestator (con-structor) este în cuantum de5.907.514 lei. Consiliullocal Lupeni are facturidepuse la ANT ºi nedecon-tate în valoare de52.221.344 lei”, se maiaratã în documente.

Reprezentanþii minis-terului de resort spun cãlucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când,totul depinde de alocaþiilebugetare.

”Þinând cont de gradulavansat de realizare alproiectului, de potenþialulturistic pentru sporturi deiarnã al zonei, de rezultatelepozitive înregistrate pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turismintenþioneazã sã continuesprijinirea financiarã aproiectului, dar acest lucrueste condiþionat de alocãrilefinanciare de la bugetul de

stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dez-voltare a domeniului schiabildin Straja a fost alocatãpânã în prezent suma de36.997.000 de lei, dintrecare 35.500.000 au fostalocaþi în anul 2011, iar1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioaneare de achitat administraþialocalã de la Lupeni pentruconstructorii care au execu-

tat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact,47.277.091,37 de lei arede achitat municipalitateacãtre Acomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.

Dacã staþiunea montanãStraja ar fi trebuit sã fieunitã cu cea din PasulVâlcan, acest lucru esteacum doar o speranþã ce arputea sã fie realizatã anulviitor.

La Petroºani municipa-litatea încearcã sã contracteze un credit pentrucontinuarea lucrãrilor dedezvoltare a domeniuluischiabil din Parâng. De doiani Guvernul nu a alocatbani pentru lucrãrile de aici.Anul trecut, Guvernul PSDa oprit finanþarea, astfel cãacum primãria contracteazã13 milioane de lei pentru apune în funcþiune TS3.

G rãdiniþã ºibazin didactic

Gradiniþa din Petroºanide lângã ªcoala GeneralãIG Duca ar fi trebuit sã fiefinalizatã de câþiva ani. afost ridicatã o structurã, însãºi aici lucrãrile au fost opritedin cauza fondurilor.Reprezentanþii municipali-tãþii încearcã sã ia legãturacu cei de la MinisterulEducaþiei pentru a debloca

fondurile pentru acest edifi-ciu. La Petroºani trebuia sã

fie finalizat ºi bazinul de înotdidactic. Aici lucrãrile aufost tãrãgãnate, construc-torii schimbaþi, iar abia lafinele anului 2013 munici-palitatea a primit ceva fonduri pentru a continualucrãrile. Bazinul didacticeste finalizat în proporþie depeste 60 de procente.

B locurianvelopate

Tot la Petroºani ar fi trebuit sã fie anvelopate maimulte imobile. O parte dintre acestea au reuºit sãprimeascã o nouã faþã, iar oparte încã aºteaptã. Maimult decât atât, asociaþiilede proprietari au strânsbanii pentru lucrãri, iaracum se vãd în postura de arãmâne cu blocurile neizo-late.

Acestea sunt doar câtevadin proiectele pe careadministraþiile locale le-auînceput prin fonduri guver-namentale ºi nu au fost ter-minate din cauze guverna-mentale... lipsa banilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 20144 Actualitate

Guvernul ºi-a abandonat propriile proiecte de dezvoltare


Diana MITRACHE

Mii de locatari dinPetroºani s-au trezit cã auneplãceri, din cauza asoci-aþiilor de proprietari. Orisunt datori, ori nu mai potpleca din asociaþii, ori suntla zi cu plata întreþinerii,dar s-au trezit, spre exem-plu, debranºaþi în grup dela apã. ªi asta pentruproasta gestionare a situ-aþiei.

Fiecare om a avut de

suferit, chiar dacã unii spuncã asociaþiile i-au ajutat, ceimai mulþi sunt de pãrere cãmai mult au fost încurcaþi ºiafundaþi într-un sistem încare au intrat doar pentrucã locuiesc la bloc.

„Nu prea se implicãnimeni de la asociaþie.Preºedinþii de asociaþiiurmãresc interesul propriu,în general. Fac niºte cal-cule, nu ºtiu cum, cã ar tre-bui din punctul acesta devedere sã se facã un con-

trol asupra modului în carecalculeazã ei, pentru cã vintaxe foarte mari. Depindede zonã.

De exemplu, unde staueu, nu mai ajutã ºi am avutmulte de tras din acestmotiv”, spune un locatardin centrul municipiului

Petroºani, care, doar pen-tru cã stã la bloc, s-a trezitîn asociaþia de proprietari

cu probleme grave, gener-ate de cel care a adminis-trat-o.

Alþi locatari cer ajutorulprimãriei, tot din acelaºimotiv. „Asociaþiile de pro-prietari se ajutã mai multprin proprietarii însuºi.Asta pentru cã ºi la noi aufost probleme mari în ges-tionarea banilor încasaþi ºiºi la ora actualã ne strã-duim sã ajungem la linia deplutire. Da, eu cred cã, aso-ciaþiile acestea ar intra ºisub incidenþa primãriilor,care ar trebui sã vinã sã lecontroleze gestiunea”,propune un alt cetãþean dinPetroºani.

Pentru cã nici nu se maiºtie unde sunt ºi unde numai sunt astfel de asociaþii

funcþionale ºi nici cum staudin punct de vedere con-tabil, primãria Petroºani acerut un control. Se pareînsã, cã încã mai adunãactele contabile.

„La finele anului trecut,Consiliul Local al municipi-ului Petroºani a adoptat unregulament, în baza cãruia,Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat, prin depar-tamentul Asociaþii deProprietari, va putea sãexercite controlul asupraasociaþiilor de proprietari.Din informaþiile pe care leavem de la conducerea ser-viciului, pânã în acest

moment, s-au transmisadrese cãtre toate asociaþi-ile pentru a veni la acestserviciu cu actele de consti-tuire, pentru a vedea cucâte asociaþii mai sunt con-stituite legal, iar apoi vomintra în actele acestor aso-ciaþii”, a declarat juristulAdrian Negoe, secretar laPrimãria Petroºani.

Înfiinþate pentru a le fide ajutor locatarilor în cazulîn care au izolat termicblocurile, ori atunci când auefectuat diferite lucrãri deîntreþinere a spaþiilorcomune, asociaþiile de pro-prietari au devenit, laPetroºani, de temut. ªi astadin cauzã cã toatã lumeafuge acum de acest sistemcare le-a adus numai prob-leme, din vina gestionarilor.

Monika BACIU

”În ceea cepriveºte acelschelet, Primãriamunicipiului

Petroºani nu poateface foarte multe,acesta se aflã înproprietatea ENEL,este o discuþie caredureazã de câþivaani, au existatnenumãrate adresepe care municipali-tatea cãtre ENELînsã reprezentanþiisocietãþii nu par sãfie sensibilizaþi demodul în care aratã

zona respectivã”,a declarat NicuTaºcã, purtãtorulde cuvânt alPrimãrieiPetroºani.

Clãdirea esteîntr-un stadiuavansat dedegradare, iar aicipericolul pândeºtela orice pas.Imobilul a fostînconjurat de gar-duri, însã porþiunidin acestea au dis-pãrut.

”Reprezintã unpericol ºi cu sigu-ranþã ar fi necesar

sã se intervinã înacel loc, fiind înproprietateaENEL-ului este ºiresponsabilitateaacestora”, a maiprecizat sursa

citatã.

În urmã cu câþi-va ani un copil carese juca în zonarespectivã a cãzutde la etajul superioral scheletului ºi afost rãnit grav.

Asociaþiile de proprietari afundã locatarii în datorii

A sociaþiile de proprietari au devenit dinnecesare, de evitat. Asta dupã ce s-a

dovedit cã la Petroºani, locatarii mai multau avut de pierdut decât de câºtigat, iaracum administraþia localã face verificãricontabile.

Clãdiri abandonate, pericol pentru cetãþeni

I mobilele proprietate privatã reprezintã un pericol public pentru siguranþa cetãþenilor. Scheletul unui imobil din

Aeroport se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Au început sãcadã plãcile de beton, iar structura mãcinatã de condiþiile meteorologice nu face altceva decât sã accentueze starea dedegradare continuã. Responsabilii Primãriei Petroºani sunt legaþide mâini ºi de picioare pentru cã imobilul nu le aparþine.

CarmenCOSMAN - PREDA

Angajaþii ApaServValea Jiului SA vorprimi salarii mai mari,iar conducerea furni-

zorului de apã dinValea Jiului încearcãsã menþinã nemodifi-cate tarifele. La oraactualã, chiar dacãmulþi s-au obiºnuit sãspunã cã apa din

zonã este printre celemai scumpe din þarã,realitatea este cu totuldiferitã. Concret, înceea ce priveºte tar-ifele aplicate, ApaServValea Jiului SA se aflã

pe locul 39 din 43 deoperatori naþionali.„Bugetul este fãcut peo creºtere a tarifelorde 4,7%, dar eu mãstrãduiesc sã încasezbanii, pentru a numãri preþul. Voi maiavea discuþii cuacþionarii, dar certeste cã, pânã la 1aprilie nu vom mãripreþul apei, dar sperca prin mãsurile pe

care le voi lua, decreºtere a productiv-itãþii muncii, cetãþeniidin Valea Jiului sãbeneficieze de acelaºitarif”, a declaratCostel Avram, directorul general alSC ApaServ ValeaJiului SA.

ªi, în tot acest context, salariile angajaþilor vor creºte,e drept, diferenþiat,

pe categorii de per-sonal.

De precizat cã estepentru prima datãcând bugetul ApaServse bazeazã numai pe veniturile încasateºi, mai mult decât atât anul 2013 a fostîncheiat fãrã datoriicãtre furnizori saucãtre bugetul consolidat al statului ºinu are nici un credit.


Mircea NISTOR

“Ceea ce a apãrut înpresã se referã la controaleleexecutate de cãtre cei de laCorpul de Control pe Relaþiide Muncã. Nu au fost efectuate niciun fel de con-troale privind sãnãtatea ºisecuritatea în muncã.

În plus, nu am fãcut niciunfel de controale comune cucolegii de la Deva, în acestdebut de an. Nu ºtiu de undeau apãrut astfel de informaþiifalse”, a declarat IleanaBodea, ºeful Serviciului deSãnãtate ºi Securitate înMuncã din Valea Jiului.

În urma acþiunilor de control între-prinse sãptãmâna trecutã decãtre inspectorii ITMHunedoara, în judeþ, au fost

aplicate o serie de amenzi cuvalori cuprinse între 10.000ºi 20.000 de lei. Controaleleau vizat doar munca “lanegru”.

Mircea NISTOR

Campania se va derula îndouã etape (control ºi recon-trol) în perioada 10 februarie– 31 martie 2014. “În cadrulacþiunii, urmãrim evitareaformãrii atmosferelorexplozive legate de metan ºipraf de cãrbune precum ºievitarea apariþiei în subterana surselor de aprindere. Aici

ar fi vorba despre scânteieelectricã, scânteie mecanicãsau alte surse de aprindere.Campania se deruleazã îndouã etape. Prima dintreacestea este programatãpentru perioada 10 februarie– 14 martie, iar cea de-a 2-apentru intervalul 24 – 31martie 2014, în cazul celeidin urmã fiind vorba despreun recontrol privind verifi-

carea mãsurilor dispuseiniþial”, a precizat IleanaBodea, ºef Serviciu Sãnãtateºi Securitate în MuncãPetroºani.

În cazul în care vor fi con-statate abateri grave (degenul, de exemplu,necercetãrii acumulãrii demetan) controalele vor fiurmate de sancþiuni contra-venþionale încã din primafazã a campaniei. Deasemenea, amenzi ar urmasã fie aplicate ºi în cea de-adoua etapã, cea de recon-trol, în cazul în care nu vorfi realizate mãsurile dispusede cãtre inspectorii demuncã în prima etapã.

Vizatã, doar, munca la “negru”

D eºi în presa hunedoreanã au apãrut o serie de informaþii potrivitcãrora inspectorii de muncã din Valea Jiului au efectuat, alãturi de

colegii lor din Deva, o serie de controale pe linia muncii “la negru”, faptulnu este real. Controalele derulate (ºi în Valea Jiului) au fost fãcute doarde cãtre Corpul de Control judeþean pe Relaþii de Muncã iar acestea nuau vizat domeniul “securitatea muncii”.

Au început controalele “miniere”

S erviciul de Sãnãtate ºi Securitate înMuncã a demarat o campanie de control

în industria minierã. În cadrul acesteia, vor fiverificate, în special, mãsurile stabilite decãtre angajator în vederea prevenirii incendiilor ºi exploziilor din subteran.

Salarii mai mari pentru angajaþii ApaServ fãrã creºteri de tarife!

P reþul apei din Valea Jiului rãmâne printre celemai mici din þarã, în ciuda „legendelor” care îl

plaseazã în topul tarifelor naþionale. În tot acest timp,conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA a gãsit soluþiiºi fonduri pentru majorarea salariilor pentru angajaþi.


DianaMITRACHE

Cardul ProfesionalEuropean este destinatºomerilor ºi tuturorpersoanelor aflate încãutarea unui loc demuncã, înregistrate înevidenþele ANOFM.”Totodatã, ca purtãtorde informaþii, CardulProfesional Europeaneste un instrumentinovativ care se vaputea constitui ca o

alternativã modernã lacel încã utilizat,ºsianume carnetul deºomer”, potrivitANOFM.

570.000 de ºomeriar trebui sã primeascãde la Agenþia deOcuparea Forþei deMuncã în evidenþacãrora figureazã, car-duri profesionaleeuropene. Declarativ,scopul acestor cardurieste sporirea ºanselorºomerilor de a seangaja ºi reducerea

birocraþiei pentru ceicare beneficiazã devenit minim garantat.Cardurile ºi imple-mentarea sistemuluiinformatic în care elepot fi folosite suntfinanþate din banieuropeni, prin POS-DRU. Nota de platapâna acum: peste 3milioane de euro.

ªomerul va primicardul de la agenþia deOcupare la care esteinrolat, împreunã cu oparola ºi user-ul cu

care va intra în sis-temul cardului. Dupãautentificare, persoanaaflatã în cãutarea unuiloc de muncã vede încontul sãu informaþiiledin CV ºi ofertele deangajare care core-spund profilului sãu,primite din parteaagentului de Ocuparecare i-a înmânat car-dul. Candidatul aplicãîn sistem la oferta deangajare doritã, agen-tul de mediere vede însistem aplicaþia sa ºimediazã intâlnireacandidatului cu angaja-torul. Abia la interviu,angajatorul intrã în sis-tem ca sã vadã toate

informaþiile profesion-ale ºi personale alecandidatului, înscriseîn baza de date.

ªomerul va mergecu cardul la interviulde angajare ºi defiecare datã cândacceseazã serviciioferite de ANOFM.

Proiectul celor570.000 de carduriprofesionale europene

costã aproape 21 demilioane de lei.Valoarea eligibilã aproiectului cardurilorprofesionale europenedepãºeºte 20,94 demilioane de lei, dincare peste 15,71 milioane de lei suntbani europeni, iar con-tribuþia solicitantuluieste de circa 5,23 milioane de lei.

CarmenCOSMAN - PREDA

Furturile de launitãþile miniere audat ºi continuã sã deabãtãi de cap reprezen-tanþilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Tot ce poate fi valori-ficat la fier vechi facecu ochiul „mag-neþilor” care nu odatã au pãtruns ilegalîn perimetreleminiere. În con-secinþã, reprezentanþiiCEH dubleazã pazaasiguratã de firmele

de profil cu echipa-mente performanteanti –efracþie. Astfel,reprezentanþiiComplexuluiEnergetic Hunedoaraau scos la licitaþie ser-viciile de monitorizareºi de întreþinere a sis-temelor de alarmareîmpotriva efracþiei dela punctele de lucruEM Lonea, EMVulcan ºi EM Lupeni.Un contract a cãruivaloare a fost esti-matã la 145.096 delei, însã câºtigãtoareva fi declaratã oferta

cea mai micã.Pe de altã parte,

CEH plãteºte alte7.852.489 de leipentru paza obiec-tivelor înglobate.Firma care ºi-aadjudecat contractulîn urma licitaþiei esteCompact SecuritySRL, care presteazãservicii de pazã aobiectivelor beneficia-rului, a bunurilor cefac obiectul activitãþiiacestora, a tuturorvalorilor, mijloacelor ºiinstalaþiilor precum,dar asigurã ºi accesulîn ºi din incinta obiec-tivelor. Practic,Compact Securitypãzeºte atât sectorulenergetic, cât ºiminele viabile dinValea Jiului, unde i-aînlocuit pe cei de laLux Guard cãrora le-aexpirat contractul.

CarmenCOSMAN-PREDA

PreºedinteleOrganizaþiei JudeþeneHunedoara a PDL;Dorin Gligor, spune cãa avut deja discuþii cudemocrat – liberaliidin Petroºani încã dela finele sãptãmâniitrecute, însã pânãvineri nu este posibilãîntrunirea BirouluiPolitic.

„Sãptãmâna aceasta av fi o ºedinþãîn care va fi desemnatnou lider al PDLPetroºani. Douã persoane din Birousunt plecate pânã joi,aºa cã ºedinþa a fostprogramatã pentru

vineri, a declaratDorin Gligor.

Postul depreºedinte al PDLPetroºani a rãmasvacant în urmã cu osãptãmânã, dupã ceprimarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob – Ridziºi-a depus demisia dintoate funcþiile politicedeþinute.

Ridzi s-a declaratnemulþumit de modulîn care s-a transformatPDL în ultimaperioadã ºi a anunþatcã rãmâne simplumembru.

„În urmã cu 17 ani,când am intrat în viaþapoliticã împreunã cusoþia mea, mi-amimaginat cã într-un

partid cum estePDL suntem ca într-o mare familie.

Întotdeaunaam pus peprimul plan alvieþii melemunca de par-tid, sacrificând de

nenumãrate ori viaþade familie. În toþiaceºti ani am fost alã-turi de PDL ºi la bine,dar mai ales la greu.Am trecut prin cam-panii electoraledeosebit de grele, atâtîn petroºani cât ºi înValea Jiului sau înjudeþul Hunedoara.Din 2007 am adusPDL 3 mandate deprimar obþinând întot-deauna un numãr devoturi situat pestemedia generalã a par-tidului.

Din pãcate, amsimþit în ultimii ani, totmai multe rezerve alepartidului faþã demine, faþã de rezul-tatele mele politice ºifaþã de comunitateape care o prezint. Nuam abandonat familiaPDL nici atunci cândcei care ºtiau cã soþiamea este o victimã aunei fãcãturi josnice,în loc sã ia atitudineanormalã ºi moralã aunui partid politic deþinutã cãutau soluþiipentru a o da afarãdin viaþa politicã”, adeclarat la momentulrespectiv Tiberiu Iacob- Ridzi.

Vineri aflãm noul lider al PDL Petroºani

P DL Petroºani îºi va desemnanoul lider vineri, când se va

întruni Biroul Permanent Local.

Pazã dublatã de monitorizarea anti-efracþie

M inele viabile incluse înComplexul Energetic

Hunedoara vor fi dublu asigurateîmpotriva hoþilor. Pe lângã pazapropriu - zisã, oficialii CEH sebazeazã ºi pe sistemele de alarmare împotriva efracþiei.

Carnetul de ºomer, devine card european

C ardul Profesional European este destinat ºome-rilor ºi tuturor persoanelor aflate în cãutarea unui

loc de muncã ºi reprezintã o alternativã modernã la celîncã utilizat, ºi anume carnetul de ºomer, informeazãAgenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã(ANOFM), citatã de realitatea.net.

Datele ColegiuluiMedicilor din Româniadespre plecareamedicilor din þarã aratãcã peste 3.000 demedici români au plecat

sã munceascã în strãinã-tate în 2013. Aceastãinformaþie Colegiuluieste completatã de maimulte citate din publi-caþii precum Guardian

sau British MedicalJournal care au analizatmigraþia medicilorromâni în þãri dinUniunea Europeanã,scrie ZF.

Spre exemplu, TheGuardian noteazã cãsistemul de sãnãtateromânesc a intrat încrizã ºi se confruntã culipsa specialiºtilor, învreme ce mii de medicipleacã sã lucreze înMarea Britanie ºi alteþãri europene.

„Este trist cã presadin alte þãri semnaleazãacest fenomen ºi cãdecidenþii din Româniarãmân indiferenþi ºi nuiau nicio o mãsurã con-cretã pentru a motivamedicii sã rãmânã înRomânia.

Trebuie sã remar-cãm, totodatã ºi un grad

de ipocrizie din parteaþãrilor care primescmedicii români,deoarece ele îºi rezolvãproblema de sãnãtatepublicã, dar nu iniþiazãnici un program princare cheltuielile edu-caþionale ale statuluiromân sã fie recuperateprin programe ºiproiecte de pregãtireprofesionalã înRomânia ºi investiþii în sistemul de sãnã-tate”, a spus VasileAstãrãstoae, preºedintele Colegiului Medicilordin România pentruZF.

Spusele preºedin-telui ColegiuluiMedicilor au stârnit în cercurile medicilordiscuþii care dãrâmãteoria sa privitor la

ipocrizie. Nu existã nicio lege în lume care sãreturneze banii chetuiþipe educaþia cetãþeniloraltor þãri care aleg sãpractice într-o altã þarã.ªi acele þãri pãþesc la felºi de lor le pleacãcetãþeni înalt calificaþicare pentru diferitemotive aleg sã trãiascãîn altã þarã. Decidenþiiromâni ar trebui sã-ºimotiveze cetãþenii

pentru a rãmâne acasã,pentru cã nu este o fericire ca la o anumitãvârstã sã-þi iei lumea încap, spun medici dinValea Jiului.

Peste 20.000 demedici români salveazãvieþi în strãinãtate, statulplãtind pentrupregãtirea lor aproape230 milioane de euro.

Din Valea Jiului auplecat mulþi, dar s-auîntors câþiva, cei care nupot trãi cu dorul deacasã pleacã doar peri-odic pentru a-ºi acoperigãuri în buget. Ceilalþicred ca este mai bine sãtrãieºti cu dorul, decâtsã nu te poþi realizaprofesional ºi uman, sãnu-þi poþi creºte copiiicivilizat, iar viaþa sã devinã o continuã luptãde supravieþuire…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Luna martie 2014 arputea aduce imple-mentarea pachetului deservicii de bazã pentruasiguraþii din sistemulsanitar, în condiþiile în

care calendarul anunþatde Ministerul sãnãtãþiiva fi respectat. Multdezbãtut ºi mult criticatde medici ºi pacienþideopotrivã, pachetul de

servicii medicale min-ime trebuie sã se nascãodatã ºi-odatã.

Acest pachetul debazã se referã la servici-ile la care pacienþii au

acces în baza contribuþi-ilor obligatorii la sãnã-tate. În baza acestuipachet, asiguraþii bene-ficiazã de toate serviciilede care au nevoie pen-

tru a rezolva o prob-lemã nouã de sãnãtate,au acces la servicii deprevenþie, urgenþã sauvaccinare.

Ca noutate pentrulegislaþia românã, spuneZF, apar listele deaºteptare ºi faptul cãpacienþii trebuie sãrespecte un anumittraseu pentru a puteabeneficia de servicii desãnãtate. De exemplu,pentru anumite boli,spitalele nu vor maiputea interna pacienþii,problemele acestoraurmând sã fie rezolvate

prin intermediul spita-lizãrii de zi - mai micãde 24 de ore - sau prinambulatoriu.

Aceste trieri vorburversa o perioadã sistemul ºi aºa înnebunit de ordine ºimetodologii, care parcãau fost fãcute deingineri ºi mecanici ºinu de speciliºti cu expe-rienþã în domeniul me-dical. Vorba aceea: cuteoria stãm bine, darpractica ne omoarã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Casa de Culturã a Sindicatelor PetroºaniVineri, 14 februarie, ora 17.00 Biletele se pun în vânzare VINERI

începând cu ora 15.00 Preþ 10 lei/persoanã Informaþii la telefon 0761.562454 Locuri limitate!!!

Noi doipe un

peron...S e apropie Ziua

Îndrãgostiþilorºi nu aveþi nicioidee unde sãmergeþi sau ce sãfaceþi? Ei bine, nicioproblemã!

Chiar dacã nu v-aþihotãrât asupra desti-naþiei din considerentefinanciare ori de altãnaturã, dacã vã ajutã cuceva, puteþi afla cãmãcar drumul pânãacolo este mai ieftin.

“M ai vino iar în gara

noastrã micã…”Reprezentanii CFR

Cãlãtori au lansat pepiaþã, printr-un comuni-cat de presã, o ofertãaproape de nerefuzat.În zilele de 14 ºi 24 februarie, cãlãtorii CFRîºi pot cumpãra bilete lajumãtate de preþ, prinOferta pentru cãlãtorieîn doi! Reducerea de50% din tariful biletuluiîntreg se acordã la achiziþionarea a douãbilete pentru acelaºi trenInterCity ºi este dispo-nibilã doar la casele debilete. ªi, mizând proba-

bil pe numãrul mare deîndrãgostiþi care au degând cã cãlãtoreascã cutrenul de Valentine’sDay ori de Dragobete,în anunþul cu pricina seprecizeazã destul de clarfaptul cã oferta e vala-bilã în limita locurilordisponibile. De altfel,reducerile se aplicã latrenuri precum IC„Dacia” 346 ºi 347Bucureºti Nord – Curtici& retur, IC „Ister” 472ºi 473 Bucureºti Nord –Curtici & retur cu opririîn Ploieºti Vest, Sinaia,Predeal, Braºov,Sighiºoara, Mediaº, Blaj,Teiuº, Alba Iulia,

Simeria, Deva ºi Arad.De asemenea, îndrã-gostiþii mai pot cãlãtoriila jumãtate de preþ peruta Cluj Napoca –Bucureºti Nord. ªi, dupãtoate acestea, mairãmâne o întrebare:Cum vom putea dovedicã suntem îndrãgostiþiatunci când necumpãrãm bilet la tren?Trebuie sã ne “pupãm”la casa de bilete? Saupoate în faþa “ naºului”dacã nu mai avem timpsã trecem pe la casierieînainte de a urca învagoane.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Vernisaj de picturã la muzeu

S ub egida Consiliului JudeþeanHunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi

Romane Deva, organizeazã joi, 13 februarie2014, vernisajul expoziþiei de picturã intitulatã „Sentimentul naturii”, cuprinzândcreaþii ale d-nei Adriana Popa Cãnija, artistplastic, doctor în arte vizuale.

Potrivit organizatorilor, evenimentul se vadesfãºura începând cu ora 13.00 în Palatul MagnaCuria ºi va cuprinde o introducere în universuloperei artistei, dar ºi o prezentare realizatã de d-nadr. Doina Ionescu Reghiº.

Adriana Popa Cãnija, membrã a UniuniiArtiºtilor Plastici din România, se aflã la a cinceaexpoziþie personalã pe care pe care o prezintã pub-licului dupã anul 2002, la care se adaugã zeci deprezenþe în cadrul unor expoziþii colective organi-zare atât în þarã (Bucureºti, Bacãu, Arad, PiatraNeamþ, Timiºoara, Iaºi sau Deva), cât ºi în strãinã-tate (Ungaria, Belgia, Franþa, Spania sau RepublicaMoldova).

Zilnic, opt medici pãrãsesc þara

D acã Ministerul Sãnãtãþii îºi va respecta cuvântul dat, dinluna martie va fi introdus pachetul de servicii medicale de

bazã pentru populaþia asiguratã. Ca o noutate, vor apãrea listelede aºteptare ºi faptul cã pacienþii trebuie sã respecte un anumittraseu pentru a putea beneficia de servicii de sãnãtate.

Din martie, va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã

A nul trecut au pãrãsit România, pentrua muncã în þãrile Uniunii Europene,

peste 3000 de medici, iar fenomenul continuã ºi în acest an. Presa strãinã a preluat datele Colegiului Medicilor ºi scriucã decidenþii români rãmân indiferenþi laacest lucru deºi existã o crizã de personalcalificat în sitemului de sãnãtate românesc.Preºedintele Colegiului Medicilor îi faceipocriþi ºi ridicã pretenþii aberante.

Pe „drumul luiBãsescu”, constructoriidin Valea Jiului au fostnevoiþi sã þinã seamade o serie de cãi pecare se presupune cãtreceau animalele dinParcul NaþionalRetezat, iar lucrãrile totnu sunt finalizate. Nuavem infrastructura, iaro altã artera importan-tã care va traversajudeþul Hunedoara esteacum în aceeaºi situ-aþie. Vorbim deautostrada Deva–Lugoj, care potrivitsite-ului ziare.com, s-aîncâlcit ºi ea în traseulurºilor.

Prima autostadãecologicã din Româniava fi construitã, potrivitsite-ului mai susmenþionat, în vestulþãrii, aceasta fiinddotatã cu pasaje spe-ciale pentru animalesãlbatice, dupã ceactiviºtii de mediu s-auopus iniþial proiectului,deoarece blocamigraþia urºilor bruniîntre Munþii Banatuluiºi Apuseni.

Este vorba despre aldoilea tronson alAutostrãzii Lugoj-Deva,care va reprezenta o

premierã pentru þaranoastrã. Prima parte aarterei a fost inaungu-ratã la sfîrºitul anuluitrecut, autoritãþile fãcîn-du-ºi planuri mari pen-tru al doilea tronson.

Ziare.com a vrut sãafle ce înseamnã, maiexact, acest proiect ºicum vor ºti animalelesã foloseascã pasajele,aºa cã a stat de vorbãcu Cristian RemusPapp, coordonator aldepartamentului AriiProtejate al WWF-Romania.

Ecologistul a explicatcã pasajele reprezintã,de fapt, un complex destucturi, format dintuneluri conectate deun viaduct, dar ºi din"poduri verzi". El alãmurit cum vor fiatrase animalele sãfoloseascã pasajele ºide ce nu exista riscul sãajungã pe autostradã.

E ste vorba depasaje sub-

terane sau con-struite deasupraautostrãzii?

Este vorba de uncomplex de structuri,

adaptate condiþiilorlocale, pentru a per-mite urºilor ºi altor ani-male sã traversezeautostradã. De exem-plu, vor fi sãpate douãtuneluri, interconectatede un viaduct (viaductesînt prevãzute ºi în altezone). Vor fi construiteºi poduri verzi, pentrutraversarea suprater-ana.

C um vor ºtianimalele

sã foloseascã com-plexul specialamenajat?

În cazul tunelurilor,vorbim practic de pãs-trarea intactã a habi-

tatelor de deasupra,ceea ce înseamnã cãanimalele pot trecepeste autostradã nest-ingherite. În cazulpodurilor verzi, sefoloseºte un sistem deghidare (un gard delemn), caredirecþioneazã animalelecãtre aceste structuri.

Podurile, dar ºi via-ductele trebuie sã fierealizate în aºa fel încîtsã fie cît mai atractivepentru animale, pentrua nu le încuraja sã seîndepãrteze de ele.Podurile trebuie sã

redea fidel o parte ahabitatului animalelor ºisã fie corespunzãtorintegrate în peisaj.Animalele vor trebui sãse obiºnuiascã întîi cuaceste structuri, iar înmomentul în care sevor simþi în siguranþã,le vor folosi.

N u existã,totuºi,

riscul ca ani-malele sãlbaticesã ajungã peautostrada sau sãignore pasajeledestinate lor?

Totul depinde demodul în care va ficonstruitã autostrada ºi

elementele conexe,cum ar fi gardurile. Înzonele naturale ºi semi-naturale, recomandareanoastrã a fost ca gar-durile ce mãrginescautostrada sã aibã oînãlþime de doi metri.Asta spune practicaþãrilor care s-au con-fruntat cu problemesimilare.

Pasajele ºi celelalteelemente de infrastruc-turã verde funcþioneazãîn cazul în care suntamplasate corespunzã-tor, mai exact, acolo

unde se ºtie cã ani-malele folosesc zonarespectivã în deplasãrilelor zilnice sausezoniere. Totuldepinde de studiile deimpact pînã la urmã.

Dacã sînt realizateprofesionist, propuner-ile de reducere aimpactului autostrãzilorasupra mediului ar tre-bui sã rãspundã cer-inþelor animalelor.

E ste singurulproiect de

acest fel din þaranoastrã?

Este primul de oasemenea anvergurã.Podete ºi casete s-aumai fãcut ºi în altã

parte, însã tuneluripentru un asemeneascop ºi supratraversãridedicate animalelor nus-au mai realizat pînãîn prezent. Speram cã,pe viitor, toateproiectele de construirea autostrãzilor (deexemplu Comarnic-Braºov sau TîrguMureº - Iaºi) sã includãde la bun început astfelde mãsuri, care sã vinãîn sprijinul animalelor,dar ºi al oamenilor pînãla urmã, avînd învedere cã inexistenþa

unor astfel de structuriîn zonele critice poateduce la coliziuni ºi acci-dente grave peautostradã.

D e unde avenit inspi-

raþia pentruaceastã soluþie?Este un modeleuropean?

În fond nu este cevanou. Statele civilizate ºicele cu preocupãrilegate de conservareanaturii au implementatastfel de mãsuri cu multtimp în urmã. Existãghiduri de bunã practi-ca în acest sens, inclu-siv la nivel de UE. Însãcineva trebuie sã leaplice, în mod ideal dinmomentul planificãriiautostrãzii ºi analizãriialternativelor/vari-antelor de traseu.

M ai existacazuri de

animale afectatede infrastructurãîn þara noastrã?

Sunt afectate în spe-cial animalele cu mobil-itate mare în cadrulpeisajului (de la carni-vore mari la ierbivorede talie mare). Oriceproiect de infrastruc-turã reduce ºi frag-menteazã habitate nat-urale ºi, implicit,afecteazã/influenþeazãdeplasarea animalelor.

Dacã animalelerãmîn izolate, cu timpulgeneofondul lor dedegradeazã ºi dispar încele din urmã.

La intrabarea cît vacosta acest complex,Cristian Remus Pappnu a putut rãspunde,menþionînd cã aceastãinformaþie poate fiobþinutã de la construc-tori.

Sursa ziare.com


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Ne încurcãm cu maºina în urºi ºi cãprioareA m construit poduri pentru

cãprioare ºi broaºte, facemacum tuneluri pentru urºi, dar preapuþini se întreabã ºi cum convingemanimalele sã treacã prin locurilespecial amenajate.

Maximilian GÂNJU

SPe lângã gunoaiele arun-

cate la întâmplare de trecã-tori, toate aleile din centrulPetroºaniului sunt pline deexcremente. De vinã suntcâinii, sau mai bine zisstãpânii lor care locuiesc înzonã ºi-i scot la plimbaredar nu se deranjeazã sãstrângã în urma lor. Zonaeste supravegheatã video ºiimaginile ajung în dispecer-atul Poliþiei LocalePetroºani, însã pânã acumnimeni n-a primit vreoamendã pentru cã-ºi scoatecâinele sã-ºi facã nevoile pegranitul pus cu milioane delei. Edilii au montat maimulte pancarte prin care îiîndeamnã pe localnici sã-ºi“iubeascã oraºul” ºi sãcureþe dupã patrupede,însã cu vorba bunã nicigând de bun simþ. “În zonaasta se zice cã stau domni,oameni cu educaþie. Daroare lor nu le este jenã saugreaþã când ies dimineaþasã meargã la servici îºiîntind rahatul de câine pepapuci? Nu le este mai uºorsã strângã cu o pungã dupãce cãþelul îºi face nevoile.Dacã vã uitaþi puþin, cam

peste tot pe dalele asteagãsiþi c…, mã iertaþi, decâine. Pe orice bancã teaºezi în faþã ai resturi de lacâini”, spune un localnicieºit la aer proaspãt.

V or face curãþenie

Conducerea SPADPPdin cadrul municipalitãþiispune cã va curãþa zona,însã de “educaþia” celorcare îºi scot animalele decompanie la plimbare princentrul civic nu se poateocupa.

“Vom merge mâinedimineaþã (n.r. miercuri) ºio sã curãþãm zona. Noidoar atât putem face, desancþionarea celor care facmizerie nu ne putemocupa pentru cã nu avematribuþii”, a declarat DanielViºan, director SPADPP.Centrul civic a fost realizatdin fonduri europene ºi acostat 19,5 milioane de lei,în acestã sumã fiind inclusãºi zona de agremenet de laBrãdet.

Conform planului detali-at de lucrãri, în cadrulproiectului a fost reabilitatãzona pietonalã cuprinsãîntre Piaþa Victoriei ºi

Parcul "ComunitateaEuropeanã", de lângãTeatrul de Stat "Ion D.

Sîrbu". Zona pietonalã,plinã acum de excrementede câine, a fost reabilitatã

cu pavaj din piatrã ºi gran-it, dar a fost construite ºi“oaze” verzi, deasemeneapline ºi ele de resturile ani-malelor de companie.

MaximilianGÂNJU

Colonia „cãr-bunarilor” dinAninoasa se aflã pelista autoritãþilorlocale de a fi demo-latã de ani de zile,iar pentru familiilecare trãiesc în ade-vãrate cocioabe,urma sã fie ridicatun bloc social caresã le ofere condiþiidecente de viaþã.Numai cã, în afarã

de promisiuni, de laGuvern n-a venitnici un leu pentrublocul social. Acum,edilul din Aninoasacere sprijin publiccolegilor sãi dinVulcan ºi Lupeni, sãfacã demersuri pen-tru a obþinefinanþarea. Primariidin cele douãmunicipii sunt directafectaþi de focarulde infecþie de laIscroni.

„Toatã lumea

spune cã trebuiefãcu ceva cucartierul acesta pen-tru cã toþi turiºtiicare merg sprePasul Vâlcan ºiStraja trec ºiobservã aceastãnenorocire. Amproiectul depuspentru acel bloc delocuinþe ca sã potmuta cetãþenii dinzona respectivã, amavut promisiuni cãsigur vor fi alocaþibanii necesari.

Fac apel la pri-mari, la politicieniiVãii Jiului, sã neajute sã scãpãm deproblema aceea”, adeclarat primarullocalitãþii Aninoasa,Nicolae Dunca.

Încã din anul2008 se vorbeºtede un bloc social încare sã fie mutaþiromii de la Iscroni,însã finanþarearãmâne doar opromisiune. Bloculare studiu de fez-abilitate, dar ºiproiect tehnic.Beneficiari de aju-toare sociale,oamenii locuiesc încase de colonie cestau sã se dãrâme ºiîmpart cele câtevasute de metri pãtraþipe care suntamplasate pavilioanele cu animalele.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

LuizaANDRONACHE

Au fost catevazile pline pentruoamenii legii de laPetrila. Eu au ret-inut trei barbat cau-tati pentru mai

multe infratiuni. “ Înurma acþiunilorintreprinse depoliþiºtii oraºuluiPetrila, au fostdepistate 3 per-soane care posedaumandate dearestare. Unul din-

tre ei era urmãritnaþional ºi a fostgãsit pe razaMunicipiuluiPetroºani ºi depusla PenitenciarulBârcea. Ceilalþi doiau fost depistaþi laPetrila ”, a declaratAlexandru Scafariu,adjunct sef PolitiaPetrila.

Faradelegile pecare acestia le-aucomis au fostdiverse, insa ceamai grava esteacuzatia de viol care

i se aduce unuiadintre ei.

“Unul dintre eiera cãutat pentrufurt calificat, altulpentru infracþiuniprivind nere-spectarea regimuluicirculaþiei, iar celcare a avut pedeap-sa cea mai mare, afost cel cãutat pen-tru infracþiunea deviol cu un mandatde executare apedepsei de trei aniºi trei luni ”, a maiprecizat Scafariu.

Infractori prinºi de poliþiºtii de la Petrila

P olitistii de la Petrila auprins mai multi infractori

dati in urmarire nationala inultimele zile. Printre acestia senumara si un barbat cautatpentru viol.

Dunca cere sprijin primarilordin Vulcan ºi Lupeni

E dilul ºef din Aninoasa cere primarilor dinVulcan ºi Lupeni sã-l ajute sã obþinã

finanþarea necesarã construirii unui bloc social.Primarul ar putea demola cartierul din Iscroni careeste un focar de infecþie ºi-i oripileazã pe turiºtiicare merg spre staþiunile Pasul Vâlcan ºi Straja.

Animalele de companie fac praf Centrul civicC sentrul civic din “capitala” Vãii Jiului,

reabilitat cu fonduri europene, adevenit un focar de infecþie în loc de o zonãde promenadã. La o plimbare de searã, esteaproape imposibil sã nu te întorci cu excre-mente de câine pe pantofi.

DianaMITRACHE

ªi-au luat tensiuneaºi glicemia ºi au aflatcât de bolnavi pot fi.Au primit sfaturi med-icale de la asistente ºiduhovniceºti de la bis-ericã, iar apoi au venitla Centrul Cartitas casã vadã cum stau, lapropriu, cu sãnãtatea.

Fiecare bãtrân, sauvoluntar a stat lacoadã ºi apoi ºi-amãsurat nivelulglicemiei ºi tensiunea.„Am venit sã ne luãmtensiunea ºi glicemia.Cã nouã ne este maigreu sã mergem lacabinete medicale, cãavem pensii mici. Efoarte bine venitãaceastã acþiune ºi am

aflat de ea de la biser-icã”, a spus obãtrânicã. „Eu amvenit astãzi pentru cãam aflat cã este ZiuaMondialã Bolnavilor.Am fost la slujbã ºiacum am venit sã vãdcum stau cu sãnã-tatea, cã ºtiu cã suntbolnavã cu inima”, amãrturisit o altãfemeie.

„Am fost invitaþi depãrintele paroh ca sãparticipãm la o micãîntâlnire cu bolnavii ºibãtrânii. Am dorit sãmi se mãsoare tensi-unea ºi glicemia, sãºtiu care este situaþia.O fac destul de rar ºiam participat la SfântaLiturghie, cã este ZiuaMondialã a Bolnavilorºi o celebrãm peFânta Fecioarã Mariade la Fatima”, a maiadãugat un alt bãtrân.

La 11 februarie, sesãrbãtoreºte ZiuaMondialã aBolnavului.Evenimentul a fostinstituit de cãtre papaIoan Paul al II-lea, la13 mai 1992, în

cadrul celei de-a 75-aaniversãri a revelaþiilorde la Fatima ºi a 11ani de la tentativa dela asasinarea lui înPiaþa Sf. Petru dinRoma. Ziua Bolnavuluia fost fixatã pentru 11februarie, pentru cãîn acea zi a anului1984, a fost procla-

matã prima ScrisoareApostolicã "Salvificidoloris" din istoriaBisericii, dedicatã val-orii suferinþei umane.„Este ZiuaInternaþionalã aBolnavilor, celebratãnu numai în comuni-tatea noastrã, ci peîntreaga planetã. Noiîncercãm sã sãrbã-torim ºi sã îndreptãmatenþia oamenilor

cãtre cei vârstnici ºicei bolnavi. De aceeaa fost liturghia de laora 9,00, pentru bol-navi”, a adãugat ºiJanos Szasz, preotulBisericii CatoliceSfânta Varvara dinPetroºani,

Principalele mani-festãri ale primeianiversãri a ZileiMondiale a Bolnavuluiau avut loc în 1993 laLourdes în Franþa, cuparticiparea lui IoanPaul al II-lea. Deºi cre-atã în sânul BisericiiApusene, sãrbatoareaa pãtruns ºi în spaþiulortodox, unde, aºa

cum spun reprezen-tanþii EpiscopieiRomanului, “prin misi-unea noastrã, marcãmacest eveniment înfiecare zi”. „Este pen-tru al doilea an con-secutiv, când facemacest eveniment la noila Petroºani, noi,membrii OrganizaþieiCaritas, împreunã cuBiserica Catolicã. Laseduiul organizaþiei,am luat glicemia ºitensiunea în mod gra-tuit, apoi fiecare aprimit un sandviº unceai, iar lumea a pututsã ne cearã ºi sfaturi”,a spus Adina Roman,asistentã medical, carea luat parte la aceastãacþiune. Bãtrânii cares-au prezentat la acesteveniment nu stau toc-mai rãu cu sãnãtatea.Fiecare a primit unsfat, dupã consultaþii ºi fiecare a plecat maiîncrezãtor în sãnãtatea sa.

Monika BACIU

Reprezentanþiiagenþiilor de turismspun cã cererile aufost foarte mari pen-tru un sejur la Veronasau Paris.

”De Valentine`sDay cu toate cã ºiRomânia oferãdiferite pachete pen-tru petrecerea acesteizile a îndrãgostiþilor,petroºãnenii au alesîn special destinaþiidin strãinãtate, cumar fi Verona. În cadrulprogramului se orga-

nizeazã anual VeronaIn Love, în piaþa cen-tralã, câºtigãtorul tre-buie sã aibã cea maibunã scrisoare de

dragoste ºi câºtigã oexcursie în care poatemerge pe urmele luiRomeo ºi Julieta cujumãtatea sa. Restul

au ales Parisul pentrucã îl considerã mairomantic cu prlim-barea pe Sena cuvaporaºele”, adeclarat Gabrielaªipoº, reprezentantulunei agenþii de turismdin Petroºani.

Preþurile variazã înfuncþie de locaþiaaleasã pentru acesteveniment.

”Care aleg strãinã-tatea plãtesc începândde la 230 de euro depersoanã, iar cei carealeg România plãtescîncepând de la 500de lei de persoanã”, amai precizat sursacitatã.

Pentru cei carealeg sã îºi petreacãZiua Îndrãgostiþilorpeste hotare sejuruleste de 3 nopþi ºipatru zile sau douãnopþi ºi o trei zile.


Ziua Mondialã a bolnavuluiV oluntarii Organizaþiei Caritas

au dat o mânã de ajutorbãtrânilor din Petroºani. Totul afãcut parte din manifestãrile dedi-cate Zilei Mondiale a Bolnavului,iar dupã ce au luat parte la o slu-jbã, mai mulþi bãtrâni au aflat cumstau cu sãnãtatea.

Locuri romantice pentru îndrãgostiþiC oncursuri romantice. Îndrãgostiþii din Petroºani

care pleacã de Ziua Îndrãgostiþilor la Verona potcâºtiga diferite premii dacã îºi aratã dragostea pentrupartener. Ziua Îndrãgostiþilor, peste hotare. Tot maimulþi petroºãneni îndrãgostiþi au ales sã îºi petreacã ominivacanþa de Valentine`s Day peste hotare, asta deºipreþurile sunt mai pipãrate faþã de cele din þarã.

CarmenCOSMAN-PREDA

Ineditul concurs,denumit generic“Parângul NightChallenge” este orga-nizat de AsociaþiaSportivã Bike & RunPetroºani ºi va avealoc în data de 22 februarie. Participanþii

înscriºi în competiþiesunt invitaþi sã dea“nãvalã spre VârfulParângul Mic, într-unmod organizat ºi înacelaºi timp, inedit. Oputeþi face în douãmoduri: în alergaresau împingând înbeþele skiurilor deturã”, dupã cum spunorganizatorii. În total,

traseul mãsoarã 4,5kilometri, cu o difer-enþã de nivel de1.000 de metri. Untraseu deloc uºor,extrem de solicitant,însã peisajul ºi adrena-lina compenseazã dinplin efortul depus decei ce vor lua startul.“Startul, ce va avealoc din apropierea

telescaunului, se va dacu un decalaj de 5minute între cele douãcategorii. Traseul ceva strãbate întreagaPârtie B - una dintrecele mai frumoase ºisolicitante pârtii dinþarã- va continuapânã pe pisculamintit, ce bifeazã oaltitudine de +2000m, mai exact, 2.074m. De acolo,priveliºtea de ansam-blu asupra tuturororaºelor Vãii Jiului,

luminate în noapte, vãvor face sã vã felicitaþipentru alegerea de a fiacolo”, dau asigurãrireprezentanþiiAsociaþiei SportiveBike & RunPetroºani.V Iar dupãconcurs, oboseala se“stinge” la o petrecere"after race", când vaavea loc ºi festivitateade premiere. Vor fipremiate primele 3locuri la categoriile devârstã -35, +35 de animasculin ºi open femi-nin, atât la alergare,cât ºi la schi de turã.

S chiul deturã, alter-

nativa varianteiclasice

Pentru iubitorii schi-ului, care s-au sãturatde varianta clasicã,

schiul de turã este oalternativã din ce în cemai cãutatã.

Un echipamentcomplet nu este cumult mai scump decâtunul obiºnuit, darschiorul trebuie sãaibã o condiþie fizicãfoarte bunã.

Iar pe cresteleParângului, zeci deiubitori ai sporturilorde iarnã experi-menteazã an de anacest mod de a schia.Schiurile sunt ase-mãnãtoare cu cele defond, fiind mai îngustedecât cele clasice, iarclãparii sunt maiscurþi.

În plus, pe talpaschiului se prind pieide focã, care sãîmpiedice alunecarea,iar aceste piei pot filipite sau prinse înºuruburi.

C ampionatulnaþional al

salvatorilor montani, o întrecere cu scopprincipal de verificare acunoºtinþelor, a fostanulat din cauza vremiicãlduroase. Echipajudeþeanã a SalvamontHunedoara este cam-pioanã naþionalã, titluobþinut anul trecut.

Salvatori montani din toatestaþiunile turistice ale judeþuluiurmau sã alcãtuiascã echipahunedoreanã care ar fi trebuitsã concureze cu cel puþin 25de grupe similare care intervinîn zonele de munte din þarã.

Întrecerea salvamontiºtilordin România trebuia sã aibãloc în acest week-end la GuraHumorului, însã vremeaprimãvãraticã a topit zãpadade pe pârtii iar competiþia afost anulatã.

Salvatorii hunedoreni au rãmas astfel cu titlul decampioni naþionali, obþinut însezonul trecut, mai exactSalvamont Petroºani a obþinutlocul trei, la categoria devârstã peste 50 de ani, în timpce, echipa judeþeanã, formatãdin Ovidiu Bodean, ºefSalvamont pe Hunedoara ºiGheorghe Pancu de laSalvamont Uricani a reuºitperformanþa de a deveni campioanã naþionalã la aceeaºi categorie de vârstã.

„De fapt este vorba de overificare a cunoºtinþelor pro-fesionale ºi a aptitudinilor.

Sunt douã etape ale acestuiaºa zis concurs, una vara ºi a

doua iarna. Se adunã punctele de la

ambele etape ºi se face unclasament. Anul trecut am ieºitpe primul loc, însã diferen-þierea se face la secunde pen-tru cã toate echipele suntfoarte bine pregãtite. Dinpãcate etapa de iarnã care eraprogramatã pentru week-endnu se mai þine dupã ce amaflat astãzi cã stratul de zãpadãse topeºte ºi prognoza meteodã vreme cãlduroasã. Va fietapa din varã”, ne-a declaratOvidiu Bodean, ºef SalvamontHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


Iarna, noaptea, spre piscuri, în Parâng!I ubitorii întrecerilor extreme, unde adrenalina creºte

la nivel maxim, sunt aºteptaþi în Parâng, la o competiþie ineditã, aflatã la prima ediþie.

Întrecerea salvamontiºtilor- anulatã de vreme

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este o zi bunã pentru a trece laschimbãri în domeniul afacerilorºi pe plan sentimental. Suntºanse mari sã prindeþi un con-tract de colaborare. Relaþiile cucei din jur sunt foarte bune, însãfiþi mai îngãduitor cu o persoanãîn vârstã.

Dimineaþa nu prea reuºiþi sãfaceþi ce v-aþi propus, pentru cãintervin o mulþime de eveni-mente neprevãzute. Nu vã ener-vaþi ºi fiþi perseverent. Dupã-amiazã faceþi cunoºtinþã cu opersoanã care vã dã câteva ideide afaceri.

Este foarte posibil sã se petreacãceva deosebit pe plan social sauîn relaþiile sentimentale. Suntfavorizate relaþiile de parteneriat,întâlnirile de afaceri ºi investiþiilepentru cãmin. Spre searã, unprieten vã dã o veste bunã.

Sunteþi foarte bine dispus, iarrelaþiile cu cei din jur decurg fãrãprobleme. Pe plan financiar nustaþi grozav, dar puteþi avea suc-ces în chestiuni casnice ºi însocietate. Seara vã simþiþi foartebine într-o vizitã la prieteni, undesunteþi în centrul atenþiei.

Dimineaþa nu vã vedeþi capul detreabã. Organizaþi-vã cât mai efi-cient! Dupã-amiazã aveþi ocaziasã puneþi bazele unei afaceri. Casã nu aveþi probleme, apelaþi lapersoane cu experienþã. Pe plansentimental puteþi sã fiþi optimist.

Situaþia financiarã nu vãmulþumeºte deloc. În schimb,sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Puteþi avea succes laexamene, concursuri etc.Analizaþi-vã serios perspectiveleprofesionale ºi cãutaþi noi oportu-nitãþi.

Colaboraþi foarte bine cu unpartener de afaceri ºi reuºiþi sãîncheiaþi o tranzacþie strãlucitã.Relaþiile cu persoana iubitã trecprintr-un moment delicat. Dar,dacã sunteþi dispus sã discutaþicalm, totul se poate rezolva.

Dimineaþa s-ar putea ca relaþiilesentimentale sã fie mai încor-date. Se pare cã sunteþi nevoitsã plecaþi într-o delegaþie care seanunþã destul de dificilã. Vãputeþi descurca foarte bine, darfiþi foarte atent la acte.

Sunt ºanse sã începeþi o activi-tate comercialã din care veþicâºtiga bine. Sunteþi apreciat deºefi, ceea ce stârneºte invidiacolegilor. Acceptaþi munca înechipã. Nu faceþi eforturi mari!

Aveþi un farmec deosebit ºiatrageþi admiraþia celor din jur.Cu puþinã atenþie, vã puteþi des-curca excelent în afaceri. Aveþiocazia sã faceþi o investiþieimportantã pentru casã.

Creativitatea vã ajutã sã aveþisucces la locul de muncã sau înafaceri. Planurile referitoare la oinvestiþie serioasã încep sãprindã contur. Nu vã neglijaþifamilia. Ar fi bine sã vã faceþitimp ºi pentru odihnã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþiaproape fãrã nici un efort.Sunteþi plin de energie ºi meritãsã valorificaþi momentul ca sã ter-minaþi tot v-aþi propus. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o dis-cuþie cu un prieten.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schim-bat Lumea11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r)12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 O mare cumpãnã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Experiment infernal17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Furã ºi fugi22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

9:30 Mediumul (r)10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Killer Karaoke

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Aventurã de o noapte22:00 Alb orbitor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie (r)21:45 Asta-i România! (r)22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1

16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Atletico Madrid- Real Madrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Atletico Madrid- Real Madrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Consiliul Judeþean Hunedoara,cu sediul în municipiul Deva, Bld.1Decembrie 1918 nr.28, judeþulHunedoara, numãr telefon 0254211 350, fax. 0254 230 030,invitã asociaþiile, fundaþiile sau organizaþiile neguvernamentalefãrã scop lucrativ care iniþiazã ºiorganizeazã acþiuni, programe sauproiecte culturale, sportive, detineret ºi unitãþile de cult dinjudeþul Hunedoara sã depunãcereri pentru selecþionare în vederea acordãrii de finanþãri nerambursabile de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara înlimitele sumelor alocate pentru

anul 2014.Documentaþia necesarã

întocmirii proiectelor, procedura deselecþie cât ºi alte informaþii înacest sens se obþin de pe site-ulwww.cjhunedoara.ro.

Proiectele trebuie sã se derulezeconform specificaþiilor dinRegulamentul de organizare ºifuncþionare a Comisiei de evaluareºi selecþionare a persoanelor fiziceautorizate/atestate, asociaþiilor,fundaþiilor sau organizaþiilor negu-vernamentale fãrã scop patrimoni-al care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºiproiecte culturale, educativ-ºtiinþi-

fice, sportive, unitãþilor de cult ºi aofertelor formulate pentru editareaunor publicaþii culturale pentrucare se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice.

Documentaþiile de solicitare afinanþãrii nerambursabile se depunla registratura generalã aConsiliului Judeþean Hunedoara,(douã exemplare, în plic închis pecare se va menþiona ºi Codul Unicde Înregistrare al solicitantului),camera nr. 2, pânã la data de11.03.2014.

Informaþii suplimentare se potobþine de la Compartimentul culte,sport, turism, activitãþi culturale,camera 110, numãr telefon 0254211 350, interior 152.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentruMiercuri 12 Februarie 2014,în oraºul:- Aninoasa între orele 8:00 -

14:00. Zona afectatã:Str. Libertãþii, Simion Bãrnuþiu,Republicii, Sadoveanu, Bucureºti.Motivul restricþiei: Remedierepierdere str. Libertãþii, nr. 70.

Azi se ia apa!

Anunþ

COMEMORARELa împlinirea a 7 ani de latrecerea în nefiinþã a celei

care a fost o mamã, o soacrãºi o bunicã deosebitã,

CORNELIA NICULA(ROMANCICI),

cei care te-au iubit îþiadreseazã un pios omagiu.

Dumnezeu sã te odihneascã în pace!

LuizaANDRONACHE

Proiectul careprevede unirea staþiu-nilor Pasul Vâlcan cuStraja bate pasul peloc, cel de dezvoltarea staþiunii de laVulcan, la fel, laPetrila, construcþiastaþiunii Dobraia esteîn aceeaºi fazã de câþi-va ani, de plimbat hâr-tii ºi cerut aprobãri depe la ministere, iar la

Petroºani, în Parâng,lucrurile stau ºi mairãu. Aici se vorbeºtede mulþi ani de con-strucþia domeniuluischiabil ºi mai ales decea a telegondoleispre Parâng, iarastãzi, nici mãcartelescaunul intermedi-ar TS3, de la Rusupânã în staþiunie, nueste gata. Bani pentrucontinuarea lucrãrilornu sunt în bugetullocal ºi tocmai de

aceea primaria tre-buie sa faca un credit.Insa de începerea alto-ra, mai de anvergurã,nici nu se pune prob-lema la acest moment.Acum cateva luni,deputatul din Colegiulde est, Monica IacobRidzi, a adunat peste12.000 de semnãturipentru continuarealucrãrilor în Parâng,dar tot degeaba.Rãspunsurile care se

dau peste tot aufost aceleaºi, cãnu sunt bani.Odatã cu dez-voltarea turis-mului, este bineºtiut cã se vorcrea ºi locuri demuncã pentrulocalnici, veni-turile labugetele localevor fi mai mari,iar economiape întreagazonã va fi mai

bunã. Însã, cum ºialternativa la mineritulcare stã sã seprãbuºeascã ne esteaproape luatã, neîntrebãm din ce în cemai des ce se vaîntâmpla cu ValeaJiului, cu oamenii deaici ºi oare ce are degând Guvernul cunoi?!


CarmenCOSMAN-PREDA

Anul acesta, pro-gramul a ajuns la ceade a XI-a ediþie ºi sederuleazã pânã îndata de 28 martie. Iartarifele practicateacum sunt reduse cupânã la jumãtate faþãde preþurile normaledin aceastã perioadã.Astfel, tarifele maxi-male pentru un singurloc, per sejur sunturmãtoarele: la hotel,

vilã, cabanã de douãstele -161 lei (fãrã micdejun); la hotel, vilã,cabanã trei stele –259 lei (fãrã micdejun); la hotel, vilãpatru stele – 368 lei(fãrã mic dejun).Durata unui sejur estede cinci nopþi,începând duminicã ºiterminând vinerea, înperioada 09 februarie– 28 martie 2014.Rezervarea locurilorse contracteazã prinagenþiile de turism, iar

solicitãrile vor fi ono-rate în ordineaînscrierilor ºi înfuncþie de numãrul delocuri de cazare pusela dispoziþie.

Oficialii agenþiilorde turism din judeþulHunedoara spun cã omare parte dintrehotelurile ºi pensiuniledin þarã care s-auînscris în acest pro-gram sunt din Sinaia,Predeal, sau PoianaÞapului dar se întâl-nesc oferte ºi pentruPoiana Braºov ºiMoeciu. De asemeneacine preferã Bucovinapoate petrece “O sãp-tãmânã la munte” laVatra Dornei sauGura Humorului.

Din judeþulHunedoara, însã, niciun hotel sau pensiunenu sunt înscrise înacest program.

Monika BACIU

”În ceea ce priveºte early-booking-ul am intrat în adoua decadã de reduceri deînscrieri timpurii de pânã la 20%unde avem înscriºi deja 30 deturiºti. Majoritatea au ales Antalyapentru cã este o zonã frumoasã ºiserviciile diferitã foarte mult decele din România”, a declaratGabriela ªipoº, reprezentantagenþie de turism Petroºani.

Preþurile în aceastã perioadã

sunt mult mai mici decât cele pentru biletele cumpãrate în plinsezon. Asta îi ºi îndeamnã pepetroºãneni sã îºi facã rezervãriledin timp.

”Pentru doi adulþi pleacã de la800 de euro, la hotel de 4 stele cu all-inclusive”, a mai spus sursa citatã.

În cadrul acestor pachete,turiºtii beneficiazã de mai multe servicii, printre care ºidiferite vizite la obiectivele turistice din zonã.

Valea Jiului, încotro?

T oate investiþiile în turism dinValea Jiului, sunt blocate! Ceea

ce se dorea o alternativã la mineri-tul care este deja pe butuci si nicinu se mai întrevede atât de bine saucel puþin nu mai bate cu entuzias-mul arãtat de guvernanþii care auvenit de-a lungul ultimilor ani aici ºiau promis marea cu sarea.

Oferte timpurii pentru perioada de varã

G oana dupã oferte. Agenþiile de turism le-aupregãtit celor care vor sã îºi petreacã concediul

din timpul verii în þãri strãine tot soiul de oferte timpurii. Pânã în acest moment, cea mai cãutatã destinaþie este Antalya.

Vacanþã la munte la jumãtate de preþ

T uriºtii care vor sã meargã înaceastã perioadã la munte se

bucurã de reduceri importante detarife. E drept, nu peste tot, însãmulte dintre hoteluri ºi pensiunisunt incluse în programul „O sãp-tãmânã la munte”, lansat de Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc.

cvj nr. 550, miercuri 12 februarie 2014

Documents