Mânstia a
RME RMÂNET LA MNTELE SA LA M N ST REA S S A V A Acum ece ani, ând am pblicat în Londra
stdiul me ti Rmâi cineva din blil cetitor mi-a semnalat pe nul Thomas Herbert din 1626, are vorbia i de nite aezri  valahe n Asia. ându-m la Ierusalim deseori mam gândit: Unde vor fi aeti cooniti? i de curând iat d-l C S Jarvis, gvernatorl Peninslei Sinai, relateaz într'o arte a sa
( Ajutând e lugri n trebile mâstirii e o ciudat ras de oameni zii Gebai Nu fa parte din stocul arbes, i sun urmaii robilor Vaahi, trimii de ustiian a servi mânstirii în veacul al Vea )
Am sris atoruli, înrebând dac nu exist reun act documentar în privina aserinii sale Mi-a rsuns, n'are niio at desluire, a luat i el inormaia dintranme cltori pe ari ercetândi eu înumi i mergând înapoi cu ulte veacuri, am gsit c chestia colonitilor se Îtreese în chiar faptu întemeierii mânstirii inai, la 536 ntâi Proopius notea c Justi-
') Ystdy nd TQ-Da in Si, 22 London, 191
nan a ridiat o fortrea miitar, sre a n fi ataat Palestina de Sarazini Pe um Eutichis atriarhl Alexandriei între ani 933940, cu nost Arabilor sb nmele de Said bn-Baic, ne d întreg istoricul ndaiei mânstirii Sinai
Azind clugrii de evlavia li utinian, mer ser la el rgmintea de a le face o mânstire; întrucât ei naveau n n adpt i triau împrtiai în preama rugui din are vorbise Dumneze u oise mratul trimise pe un legat al su i dete pteri deline s cldiasc o astfe de mânstire Acsta gândia so ideasc e munte îns din riina lipsei de a, îi shimb lanul, de o înl os, în oae nors a Contantinopol, i vorbi mratl
e ce nai zidit mânstiea în vârful mun teui
Am zidit mânstirea lâng rg i ap De-a fi zidit-o pe vârf clugrii ar fi rmas fr a i, dac vreodat ar fost îmresrai li s'ar fi tiat aa i-ar fi murit de sete.
1 Aediii V 8.
www.dacoromanica.ro
B O A B E D G R Â U
Itl ze:Cel n teb velez tele ezote dt'colo n· vte nieie· f chetl teg tezl
e oebe d cet g cvteleblnte de n c oe n texlb i erum e c tâ td cât e clto le ocotec e efe l Vh
Poaa bzann a biserc m;nt Sa
Egtl oe Se tot n f t nvelteletl e âne ote onc ete cl te o lt legt c el ot e ca a Rm c ole co lo e zd ce n ât e otloc t ântre cg ) Euyhii A'"al, p. 203 Beyroul 196
n dev oh ew Bcdt ce vzttânte 86, ne e Când tnn cld ânte t g de clog e e le M Nege E ·tec ch n ogoâe o d obcet de de · e ce Bed t F cetnio Se ctoec nteâ lctnd o cotte te n veot ozec de oe St o
www.dacoromanica.ro
 
MAR EZA: URME ROMN A MEE A A MTREA S. SAVA 4
unio i ous, i fl o u fi d suprior uus supr uuror Bduinilo n l nfrii guri i iuiri roni nd îndrgosi ii or s înpl n d riuri
Edwd oison n pi 18 vsiun oru uori pron s is fi gunu nsri p uni: _Jsin, z dind nsi, riis o su d prioi Vi n urul vrii u nvisr Arii i rpisr nsiii u din possii uii sor vsli u dvni ulni i-u dop oiiuri ).
Pofsou rin E. Plr, unosu pnr rri s u privir l Deet xuu în i vos spl îninlor As ri s i fi d oi uropn, r gndu-s dinro oloni d roi Vlhi i d Jusinn s pis nsi Ei nii rd s fi vni dinro nu h i suil or osi oru d l oinuiului p dun pr fvori psupunr
D sni o lur i n d spni spiri iin d-ni Lin Eknin ssn Prfsoului Flind Pri n spuril rho logi dl ri, pon d ii olonii, _ sun osidri fi ui dir i roio Vlhi p ri pru îi s n Pniu
1) Tral in Sya and th Holy Lnd  pp 66 oo, 1822
Bbca Rahu n Pa/ne MOn Sna and Aaa ,  . , 18" )  p 7 ew-Yrk, 8. ) A HOJ of Sna . 189190, oo 1921
U cli G
S âl M a
Pr sfini s Porfirios, Ahi pisopu d niii[i- rp i l i su n ion, srund supr fpului s nus ooiii Geb di oni d un, druindu-i i o r grs ui Pil Gri gorid 1), r d o s d l uriri nun piori supr
i uor Iu: n i voin, nfur l p În rood O u ingor d pil i opini du p o ril unlui; i l Înor, i- r n gr din 5ii olul und fss îngrop din ur f r in iuui n
Dr, snd s sui l olo niilor p l du, nu drp dovd isori fiinrii poporlui ron l npuu vului l V-l,
Sfâna MânsÎ Sna es 875
www.dacoromanica.ro
B BE GR
ua a o lg u vlul u Da u S o Maun ol u n uu a u onl ulu a an uau a Sna u au
rorul bser S
un au înu n n vh u ln n ou, g nau l lgu n onu u Munl Sna a o o. Ba, n ân g
www.dacoromanica.ro
 
MARCU BEZA: M OMN LA MNTE SINA A MSTREA SF. AVA 4
co vane M d www.dacoromanica.ro
 
BABE E G R Â U
ri J  ! tY: ai Ir:lorun Aiutn   130 sis Ihi Vlhl i d P R I vd si P hipl d pss s d bi Si d vi l pli s- sl d Sb id hiliil, f bsiii, s vd lisl sl d, ii li Alxd
 e le ela bea M a
Vvd di 576 d s s ( i di siii s p i vii Vlh
ii 1668-1703 p ipl i li Ihi Pps vs i vii l Si
) oa O Fap dn RomâesB lotec !Xr T
Spli ihi C i ii s plii d l î 169 shil s dl Sii, d p sp î hisv i i zidiii s f shi U dii,
Mel tolu ela MÎrea S   chaea maglo
d bsl cdv l Adiii iii Dl vis si di vl d i lii pis, d ii d slv Chi i s ld -i d dp i d l s fs izvdi l d lii p li Sii S i sis b shivil
www.dacoromanica.ro
 
MARBEZA: URM ROMÂNEI LA MUNTEL SINAI  I A MNSIRA SF. SAVA 45
Tom, vegiând pe îlimile sub care se devue mânstirea înre zidr de ceue -a trrit în ochi o minunat vedee: pâlcur ntreg de îngeri, Serafim i Herubimi cu mte aripi rcau i
Mneru igli dl Mâstir Si- ni, nfiân nchinara milo
 preamreau în cântece împriie cereti es Toma era un sfân adaug manscrsu _ E vedea i azea c ocil dui i cureia seui  prem a s iss în Evangeli: Ferci sunt cei curai la set ei vor vedea pe Duneeu! •.
Acm pind în amoasa bbioec ce a  posise un Codex Siniticus de negduit pre,
Arhmandriu Ioachim mia pus înainte o seam de evangheii vech
a, i-e a ee . Aceata-i modoveneasc am înâmpinat, p
nând mâna pe una Adcea cu atee pe cari e vusem I eram; scoaree ree de aram bt, îfiând, ntre podoabe i medaioane de
Civ Jgri, ver curii Mnbi
 sfini nvierea i isus de o pare i de aa In areaj iar n os acesteia stema Modovei c rândrie în sove capitae greceti
Rug Robului lui Dumnezeu on Ieremia Moghil Voeod, Domnei i Fiilo si. Anul 1598
www.dacoromanica.ro
B OE E R Â U
t gii nit otisiii mos i gvit l Evglistli Io i l m lt ini{i gs lmito
Poiios m t soli i t âti âti, â l o p p l pi  v U sov l li Gigo G l ol î
g E I MQ[ 1598
S'a pbi acea Ea  geie u euiaa pea cuiuui i pea auui D Ia Ieeia e a a Ugraia i a  rea cuiaei ui Da iaa i a Jiuui u Ia ai e 'au ua Maie
Aimtl oim m ts v sit i împ sii s i Aisop
st sp Bisi Sâti Gog Gli l til i l li Niol vo ot vo i lllt C i sil L il ovi i Cotti Bâo  v tt â p â ii bogt mâsti ii t mmi i vvi lo s' to tt lgii t milostni â s l pâ Bti i i i tot toâ-s ibâitoi î osil o i, lâg b i moii it bisi ii sti ms iom m p vm li tii ot lm slptt, stâii
www.dacoromanica.ro
 
anghstl an n Evagh    Mv din 159, dla Mnia n
www.dacoromanica.ro
AB E D R Â U
bzt cât d odol ft vo f d- tot to ut gozt Dooot C c l o dtfc N ocdl âto d g dg ccc :
Un c Msjr S. Saa
mt m bul tu Alxu ilti Vv m Eti i ii i, Al Rlu i Cs Ru
hodc gc u bto toc câ d fld ct tâd chglo c A S AhtPt Stul ul c t d 86Ao t to c cud d -j chl g0 z ât Ahcoul oo -ob to d to dodt ott c u fc d :obz lg utl to dt bb t blt c h zâdu- o dt- cu l cot? fc Ahco Ao- ctt g d u c:
Csttu Bkv Sumus lhi T- li s Ats A z696
Nu- v cd Pv f ât u o fo d c r fît Ahco; cc - z gd :
rp da vee \ ere Mo
www.dacoromanica.ro
 
CUBZ M RI L MU SI I L MSIR SF SV 4'9
f f prre ce le le befcerle ere r el - erf v cre Vrec evr vrec fe rec Îre f»
Mâre fâl v cee el Mele , f îee e Ipl J î vecl l eele vâ ee ccer e fre re rle î prer î f. Apr rr rl rr cec pe pr, cvele:
Coria Mau }ustinin {:;! 
, pr rc repele -ec e clr egle Rber , cre l 184 g bblec î r l e el  pe îg cpere , ece  cre rebâ pe egel âr e bblec, rpe c crele f e l Ierul c r r câev prr pe cre le r r Îcpere e   rl. re ele e câev cr râe lve chrlce, â
thf ::   96.
vrece e pe : Psaltrea, pblc î ce e Blgrl l 161, Biba l erb c 688 A fgr·
M Douu
pgle ceee erece cpre rrle e e le cârv peler â c pr jlcl fârl vecl l XVIIle
www.dacoromanica.ro
BOAB GRU
-
'
L3 n n nl pcp M 0
prn cvnee in r înelege Sfânl Sava, prec i cealal ânsire a rci, la j aeor eprare c piciorl e Iersali In an 533 înni la Sfânl Sava pe Ioachi Vlahl sarel ânsri Sina, c reese in ro nenre pe n coice
«Aceas care a gs-o l Sfânl Sava, când ' fos deh Sfân Sv dp rnee Domno Vlahe i a veni egenl Mnei Sni i-a fc Mânsiea egen fin Ioa chi Vahl a ps afrsenie oricine are cr ale Sfâni Sava, s le ee... ».
vorbesc eans În aceas pivn Aa, nl anach Poselncl a ona Sfânli Sava n e prpriei; i fapl sa rec n hriov sar-
Rânrile, pe care le-a sblnia ai ss, pivesc negrei pe Voevoi er Rae i Ale- xandu Llpuneanu, cci n  s'a psrat din acest Ler i  i
 , Uidantla, d :!ulfâ
besc  a  lui  Radu  Mihnea la 124 spre a  f întrt 
xndru  al  Moldove,  filor i ficlor sale,  pentru  apoi de alte  trei:  Hrsovul ui Mose Movl  din 
eul   buntatea artate Sfântuui Sava. Petru 63 al lu Vasle  Lupu  cu  aceea dat  al  lui  chiop epese nc o s e bani a Sfânl Sava, ceia În 1583 -a ri i n loc la , N : Oameni; Fpte din Tuul Romnesc, p 85 ne o C sprijnl s ânsrea ci Bb
www.dacoromanica.ro
 
 MAR ZA RM R OMÂN A MN INA A MNIRA F AVA 4
www.dacoromanica.ro
O E D E R Â
te Pericei di 67 Uc i Gheogheef di 6 se ree dii fe siii de si Poecui Chiri ei hrove i tei Ghc 757 Grigorie Gc, 1764;i Aexdr Ghic 766 resc die uorpropiei di Soroc Hrisovu ui Cih di

Manussu scr d mm al ug Sfânu Sav < Damn undrLunu p c
768 recoe drep irii supr Ociei   80 Cir o, pre c iropoi i iv dove du c despre oiei Grifei de cre se cupi hrisovu i Aexdru ozi di ce i i ve o orre ivui odovei lS cu privie o propriee siiiSui Sv.Ire tee priose roeti ce su
edoios ro. ei Îr'o sere sfri evgheiei spue desui, c oriciedire prii s cev r vroi s sre  e     _eh  ie s bore pe ecior i ziu fricot decii to evghei ' fos st Î i A dou evgeie dori episcoui he
www.dacoromanica.ro
 
Cnsnn rnn rr n 696 g · n n n (rpe ss În sng Cnsnn$ rnkvn Srms V Trnn n
A Dn )
 
MARCU EZA RME ROME A MUEE A I LA MIRA F AVA 465
din 160 spun o nmnar a urm3 s'a fos r «din dorina i u huiaa painii inai oamn Caana Ma Bnas a Craiovi i sa rimis n da mân3siii Sfânuui SavaA o muim d iiia în uori i din doupagini onamna ps una, fiind suras dinva.Apoi, dup obiiu vmior d dmu, gsmpria p mnris Sfânuui Sava n-s{mnri n priv daproap Un romonahoam noa undva u daa d 629: «Pra5fânu Paiar ofani m'a iroonii pron aii Bogdaii a aa mânsira ui PuVOvd În iua Inviii n faa painiuuimn Mion Barnovhi i a mami sa i-saa a sfâriu uni psairi p o foai u ;ugkr a8is  am d noi una am nomi aasair â am puu mai bin ). Sun aa dâns guri u i Români înâ a- uri d pomnira unor urmu omohurmia da mâsia Sfânuui Sava Îmn3 margina uni Anoogii a 29 uni 66A muri Imia Vovda i ia um fraasuia Simon » P un diiona, sris d a-rva oan din agor a 182 ni s spun Asi Sâmb uni 22 s'a fu maiia Domnuui
Boganii fiu ui Ipsiani, bidaua Conan-in i sa nvsi om mar dagoman Ax.Suu iar mar drgman a ru fiu ui Cai-mai biadaua »In mijou ogrii mânsirii momânuSfânuui Sava fr a uprind, îns moaasuia ar au fos dus Vn\ia La drapa ag    i  aip mu ând sivnia paii Sfânu Sava nivpi mai au rsri din p i un g iaporuni n vis s ridi aar d bisri p ouund iunis fou Tri ioan d sam abisiii fiând p u Fioara Maria iSfânu Nioa au fos imi din ar aamia spu n ip orî gumnu fr amipua da a muriri a nau d asi sdaor unuia Anania Va hu, ardan d obâri prum aa iripia
a zdt ae aex eltala l AaaVlaI dnt na la al
Ca i as Annia Vahu n ursu vrmiiiau gsi sa a Sfânu Sava mui ugridin ar. In orii m am nâni iai p doi omâni hsaioi MAC BZA
www.dacoromanica.ro
v D TIOGRAFA OLTAN
Meegl ipai pae asi cea or ila ndemân oricri capitalist i a lctoilor iEi snt nmai instmente cae s ajte inelecalli la spândirea gândrii sale. ar se magsesc paoni tipograi cai s aib i ndeletnciri ctrrei St imele aze ale ni asiit, cc n tect nmele de ipoga n septea desp de cel de crarTiparl, nenat secoll al XV-lea, se desâr a Veneia. Un clg sâb i nsi noaat aces oa i Încep ipirea n Ceie.nazia rceasc îl gonee din acele loci, pibega l aeaz a âgoite sa Gooa, poate n ae pri, n se poae preci, nde d nâia iprir În acese omânet la an 58.cest nscocire a stârt o nteag reolie.Smeri clgr ae n cilioara li, bâbâindprin ntneicl opaii moasa caigaie, Îne i cipri de tonri i mldiei, e da lri,i, oda c e, i riso mnci n ani de zieIat- pe clg ntro chilie mai mare, aâdceicii cari mânec litera de lemn c mai mln i epezicne ste apae, pent no,Coresi la Brao dp el reg ir de ipograi. Toi sn clgri, mncind a iprrea crio sinte i a pildelor eligioase, sciind i tipid mai pent acese eoi.Sa scs secole. ipogaa omâneasc e nprogres i la ndemân ntegli Oient Mâsrle de seam i aea meeii al popr   t!eai ocretii,
Inenee occidenale i reolia rancez aads o mare schimbae n iaa ilor omânetigtle deenilor Roma Viena scimbrdeal colo sa oma o ntreag ptr decra, de dacli de coal Dinte ei, l,scoboar mni i e d mâl româec.Era Geoge Lazr Odt c aceast no mcare, se noee i ipal. Snm t secolde eatere naiona aina Oientli, ansoas i rp, o lepdm, peec de peec zilimba di bseric, mâine coala greceasc i slaoneascn ocl ei ctm mteal ome noi. Mâ-
sirea, decdee pragi, n ma e cenrlde clt i c ea dspare i natl clgkHanici scinici, nai, retra, smerii n maisn ipograiile lo snt prsie Nici neoilecteti ale bseicii n mai pea i serite.Noa coal aea trebin de so româneac.De aci rebina nei ipograii. Monopolipograic clgresc ese at ecior li pstrori ia cm Î 87 el trece mâna mieanliLa acea da, doctol Caraca, Stolnicldcan Clincean i Slgerl Dmitace Toplicean c bna rân spe olol obec, cei Caragea noirea s deschid o ipograie piilegiat pent limbile româeac geceas Findc nte alte lcri trebincoae, de oos paie, este a i tpogaia, ca s se tipreasc ci pentr sintele bserici, prin care selad i se proslete nmele maeli Dmnezelinos, i ci de Înra copiior, atât la coalele elineti, la cele omâne, câ limbagreceac, care tpogae a at ara aceasta decime ps lcare, ia de o reme coace,amelisând-se, se al ara n lips mai dealte cri rebincioase, ci mai ârtos de c biseiceti ncât a caacdisi s se adc n ard loc strine, aând pe alocrea i dogmnepimite paolance maicei oaste biseici astl •
ie!afk etoli s e dea monopoll ipograic pe 0 ani, oa aa, aa de cea del âmnicl-Vâcii. ma cer s l se dea oie a tipi i loghicd, adec sciei de celea ce priesc asprabi de nt, ae atât acesea, cât i atecr de nr greceac, tâi s se eoiseasc de dmneal Ve oselic, i apo s sedea la ipar oc li az la coala acestia a ost t de liade Inzestrat c o mae ptee de mnc,se i rriattelaFiiVsadae teat enr acee neoi clrale i rebia neaprat o tpogae. Tiprise a Bda, la Mtro
www.dacoromanica.ro
 
BARB EOECU IPAFIA O TEAN plie i Curierul îl ncepe o l iogrfie srin u merge bie î De cee el îi ce i· pogri s cumprân pe ce înfiin l 1817. Cee ce · împins mi mul l cumprre eru nevoile irui
Cm în celei coniii u iin i înâi ipogrie e provincie ic cee cre e pic· orul Cnsnin ecc l Criov n 18 cci u Bucurei i Ii Criov s bucur e o el e iniuie
n Olen pe sâriul secoului l XVII·le, ncepe o nou vi. egurie e comer e oierimii ocle cu ferii negusori in Arel, n speci cu cei el ibiiu, cu gi Cosnin
nouile riii în omeniu cii. Acee noui e luu i iree srine c i cei el Bucurei i Ii. n Criov cel mi cie e gee er Brbu irbei
Muli e ici, scri Brbu irbei negusorului gi Consnin op u scris penr geuri u i bni i nu le·u mi veni s' ui o vorb, c pe ger r încis r nu puem i cu evr ese su nu umne poe s ii e v i i cum c s'r i opri cele gre· cei s nu se mi e r. Ci e pofec pe um· ne un mijloc i îmi rimee nemei e ci in ibiiu : iu c muli obicinui e u geuri mi vâros cir Enche cumnu umile re
C pg C (C A ân
op, eru eu e puernice Prin Consnin Pop se ce legur cu Occienl e une se cumpru i mule nimicuri penru luxul emeesc, r el er procuror i e lierur cri i ire. In r e cese lecuri, boierii crioveni îi rimeeu copiii l suii în srine. nii înv l ibiiu, l co greco·germn lui ru mnn, eele l mânsire ursulinelor o in i biiu lii l Vien i chr l Pris Boierii eru i rnci : ceu spile, coli Prinre ei gsm pe Glogovenu, Jinu, Bengecu Briloiu irbei Bibesc Coce. Copii lui Bibescu, un irbei, Bengescu i lii, up suiile cue r in r, nu se mi înorc în oru nl, i sbilii n Bucurei vor uc un mre rol n nou pro re rii Românei Cei rmi l Criov veu col grecec cu renume l l Cerne. Ei cuu s se inormee e cee ce se înâmpl pee ore e progresu culurilor srine, e
bue s ib; plee umne i mi rimee o rei pie, e l Genrie, i e ici nine umne rânuil e·mi rmee oeun & Cererile sun repeie, penru gee nemei, rnuei, iienei Câe o i se uceu pri negusoru grec oviple.
C Brbu irbei prmeu gee i rrul Frr inu, pirul icolche i Cimcmul. M gsim i e on Voinu cern geur Al Brb irbe se plânge c n i ve· n geuie in cu rsvririi rsboiuui, cerân c po s umble necurm. Porunce geuri i on Lovri i prinele epicop e Râmnic Glcion cum i episcopu Cesrie pe cee el Vien, ie cir e imb rnu· es n cronc s Dionisie Eclesirul o· losee i e infrmiile e ire. criin espre oleon, ocumeez up spunere geu riilor
www.dacoromanica.ro
68 O A D G RU
It cm in Craova, enele  strne, leg·  lcr. M ntâ a c at s  ne c pe p ofe·
tre decte c Occdentl sa p ntermed  sor coae   s formeze n cerc ntm  indep 
Ardea creea n md ctral  o înteag  tând- dela  jocre de nooc c care- omora 
ptr de dornc cut Dea ctra regoas tmp  V roa  s-  fac btor  de  carte  no:
n savonet grecete a românete  sf ârt se- t Când am  vent e  in  Craova dp  bet
cl al X V I-lea pregtte o tanze pe care Cpânean,  am g st corpl prof esoral de sbnt 
Încept  seco rmtor o competeaz -am format d  pn c ce pn tre Ro-
 coala loca a avt n mare o La pn mân  s stato ce sc o  va frec N'am 1S
baee co  românet    conat d Eade btt  tocma cm doeam Am  gândt dar c 
Dn ee v  dp plan ,   coaa de grecet ar f fmo s ca profeor c f am or s  se 
dea Craova se tran .

 
_

 

 
  sform în coaH ro- mâneasc, prn 1826 a " Petreceam de Locl e este în ca- mnune rna ma aes  sele Obedeanu. Intâiul în Canva, a câte o  su profor Stancu  sptmân or dou Cpâneanu crua ne adunam pe rând e! a G  ruer j  de creae a ceor dea de petrecere a ju- Bucuret a lâng cau gajur mncnoase un Asach Eade cu cucoanele al spu- nu trebue s utm po neau fabule ate o c- menea atora m teau câte o poeze, pe mc dn oraee de pro- urm cnam Închnam  vnce mc dar p un pentru al apo (a e a înaaea f c e a m pantomm cutur românt n uneo dn vreo come acete inceputur nu se de, ate or dn ra poate uta n Cpâ- ged; ate or uam neanu eoanu. In- câte un act dn câte o tâu de o cutur bucat de teatu e  veder nu prea arg ram no ntre no ac are mute traducer o tor n aceast m tooge o traducere  socetate de pretene a u Zadc de Votar neegere ce ma t- o Bbotec deft ner ncepur îndt a toare pn de n- recunoate deosebrea  vtur Contractu intre omu ce a m-  soca a u Rouseau rost ceva ma mut În atee Da tr2du- coa în ume în cere au o vaoare - cr & terar reatv nou ne Acet m e d u cu sunt utle pentru a ve Pott c
c o a cU profesordea ce se ctea pe acea ale cu boer dornc  veme în Craova, d sgr c ele erau ctte acoo de cett cu 33 bserc smea nevoa aCpâneanu s'a bucurat de mare atene, a une fo lterare Aprse Cureru Abnafost numt npecto coar rdcat la angu apo mute atee exempu era dat Trebuad suger. Grgore Peoanu e superor u C- n omu, apo o tpografe Omul va totpâneanu Trducele dovedec o bun ae- un profeor cu stud în strntate cu taenter7 un ma fn gut terar El era un om d la pctur cu mut de in neeea u E   aa n, p ecen · J/}t& ptg ef  nlon Genoveva d Brabant altel u, profesor a lu Mu op h Aan Mu{Nu trec mut coaa craovean se bucur pomenesc de Lecca pu ns cunosc n afard un mare noroc n 186 on aorescu pr- de pctor pe clalt Lecca entru aceat1 set coa dela Cern vne a Craova unde actvtate necunoscut a lu Lecca pentru fga s înfna clsa -a de umanoare uând ocu sa utat poate pe nedrept sunt scrse aceteîn pctora u Cpâneanu on Maorescu rândurom cut d aune sa p numadecât pe Lecca ae o mar Îetate oca n e este
www.dacoromanica.ro
BARB ODOCU OAIA AN 6
o întreag îcuciere de drumuri, atât petru  viaa olteneasc cum i penu ara româneasc. Cu el se îcepe arta tipografic de provicie Tot el d la umi îtâiul periodic otean Acea Lecca este îtâiul picor român fcâd traiia dela picura religioas la cea modern
Cine e aces Costai Lecca? Itâmparea face s fie tot u craiovea nscut Îs î Braov Scoborîtor dinr'o veche familie boiereasc de ori gi olea Lecca sa scut Braov la 18 Decemvrie 1810. atl su se numa umitru cstorit cu Aastasia de Misza zis Misoaia Dn aceast famiie face parte i marele ag Vasile Leca (55610) unul dinre vesiii boieri ai ui Mihai Vieazu. a i arboree geneaogic a acestei familii dup Lecca:
Aa ecca
75
oan au ut c ana de Mone
Dumr nsra AnassaQ Lca
opra gre ee Aexandna mtre onan 40 141  7
Copilria ui ecca o cuoatem deajuns Copi de câiva an a cunoscut i ciuma lui a- s
a ecra
âi 1;aj
ai da o eduaie câ mai bu Va fi avut vre un dasc particular I orice caz a învat la coala româneasc de lâg biserica fâtul Ni colae di cei. C a învat la coala din cei tim ditr'u protest al priior copiior din anul 1822 ca veul discului sracilor i a f ciilor s se foosesc pe seama coalei t prea nala oînduia petru coa ese toi priii s se îdatoreze a-i da copiii or a coal i s3 peasc Acest protest e semnat i de Dumi trache ecca tatl pictorului. coaa de pe lâg3 f. Nicoae era destul de
 vece i aeat îtro clde drpna. Cu mule suine a ajuns directorul colii s cumpere un oc peu cdirea oului oa îs dup pe carea lui Cosati Lecca Pe acea vreme coala u pea avea venuri suficiete Directoul coii era Moise Fulea Mai era i un dasc Eutaie P op  cum  i   Simion  Jnariu.
Dinru hrisov di acel timp tim i ce se peda a acea coal
t Itâi cum s dm cistea cea cuviinat ui
Dumeeu i a dou cee ce's de trebui în iaa oastr. Ade înva grecete i rumâete, rugciui întru amâdou limbile petru depri derea limbelor ar mai vârtos limba greceasc petru corespodeu la trebui egustoriei i iar pentru cetirea crilor ceor vechi greei,
a de Rse e de C ec Co Acad m
carea pretutindeni îva pentu deteptarea ea mului ostru româesc • coala ea umai pentru o cultur sumar iar
poftid oi a îva copiii nor mai de sus limbi i vturi aceia se trimt a ate coi mai de· parte • copul colii era umai pentru o cultur su
mar, fiidc Românii «petru la ate meteu guri mai folositoare i mai cinstie nu-! slobozesc " adic numai a muna pmânului
De sigur c Lecca a înva i emete i u e exclus s fi tiut i ceva ungurete. O fi citit i iteratura ui on Barac braoveanul i încrcat cu aceste cuotine de carte ro
mâeasc i greceasc, dornic s tie carte mai nalt i meteuguri oui în fudul vrenui po talio a fcu drumul la Viena pentru sudii de pictur Este întâiul Rmân car Îneap pr atfel e proupa. â acum aveam meeri
www.dacoromanica.ro
4 E D E U
\
J0 \ K '
vi en â ecc zc N (dmi omn
sfinte deile nui ns ptrund n mediul româ nesc Cum er i firesc cartea ind un lux, do ritoare de mlte parale fiii de boieri de negu tori bogai au fost pionii în nouile orinuri ale culturii. i pictura ea vzut ca o simp mâz leal de hârtie nedemn de fiul de boier.
n mintea lui Lecca s'a întâmplat aceast re voluie, i taleul su l îndeamn a studa pic tura a Vena Nu im sigur data p!ecii lui a Vena, da dintr'un citat reiese a 89 Lecca era de un an acolo Deci a 18 an copil înc, vâst l care obinuiau cu toii s plece la sudii n strintae, Lecca prsi Baovu
Laudele cae se aduc numaidecât ânului pic tor, ne fac s credem c Lecca se Îndeetnse mai din veme cu pictura. tudiile ui de pictr la cae avea ca profesor pe hamy sunt relevate
de ctre Români Cacalechi îl aud pentru pro gesele reaiate i tânrul e abia de un an la Viena
n anul urmtor Lecca e apreciat din nou n Bibiotec româneasc e spune c a zugrvit moartea ui hai Viteazul • pe o pâz de un cot i jumtate • Dorina lui era so druiasc color din Bucureti. Eade i Asach af de e i-i cosac frumoase rânduri În zi ele lor:
• O scrisoare din Buda aa începea Eade n Curierul din 80 vestee c tânrul român Constanin Lecca care se îndeletnicete a me teugul cel frumos al zugrviei svârind o icoan pe care înfieaz moartea lui Mihai Vod cel Vieaz a nceput o alt icoan pe care nchpuete pe Eoul tefan Vod al oldovei i svâr dule se gtete a veni c amândou în Bucu reti cu gând ca pe cea d'ânteiu s o nchine i s'o druiasc coalei Naionale din Bucureti ar pe cea de a duoilea s o nchine gimnazei Vasiline din Iai &
Carcaechi scria urmtoarele de el f Aprins fiind de zelul patrioticesc ivrând dup
putere a sluji neamului a zugrvit tista i crmoasa moarte a viteazuui principe Mihaiu, pe o pân de un cot i jumtae de mare i spe vecinica aducere aminte ca un suvenir, a dato la coalele naionale din Bucureti ca s se pun În coae Înnainea tineri mei •
Apoi Carcalechi propune a se patron de ionaiti ca cu ajuoul neamului s poat mege n Italia i Fana pentru întreaga procopsire i covâiei acestei mii care apoi s poat sluji neamuui ca maister emeinic i pofesor tineri mei românei în aceast mestrie •
Dup succesele obinute la Viena probabil cu ajutorul cerut de Carcalechi Lecca ple l Roma Nu tim nu sosirii i preocuprie pictorului la Roma Cu siguran c din aceast epoc sunt copiile ce le avem dela el Capul lui Crist În coronat cu spini, Coborîrea de pe cruce, oto pul etc. Capu ui Cris încoronat cu spini îl gsim i printre operele elevului su, Miu Pop
ntors În ar dela studii Constantin Lecca e numit profesor de desemn i caligrafie la cola din Craiova Era dascl de caligrafie a clasa a i de desemn la clasele II, i IV cu leaf de 400 ei pe lun. rintre eevii si a avu l ca ligrafie, prin anii 1846, i pe Titu Maiorecu.
up cum am arta mai nainte, profesori la coala cera din Craiova erau Cpâneanu i Pleoianu amândoi îs au plecat. Vine on Maiorescu Forian Aaron, francezu Laplas i G Cnescu Gr Mihecu, eghiad.
Vesel, bine dispus prieten cu colegii si de coal, harnic, aceta era Cotantin Lecca la so siea din srinae Ion Maiorescu ea bunul su prieten, dup cum reiese din bogata corespon den dus cu braoveni deai lui Lecca. Lecca na rupt legturile cu Braovul ca a cunoscui
www.dacoromanica.ro
 
ARBU ODRS TPOGAFIA OL TA  7
familiei, tal i-a i pân î 1837. To din Bov îi veeau ma mule zae
Dela sosiea î Craiova, Lecca s'a gâdi s ipesc o evs; î ebuia îs o ipogafe Caiova pâ la e a avu pogafie ac end u ce bsecsc. La Râmnc la Go vo la Ceei au fos dar la Caiova u. Gâdul su nu -a putut mp, penuc Eliade avea pivlegu peru mai muli an î olosu ipo gafei sale.
Ida ce aces pivilegiu i se ridic, Lecca Îaiea o ceee ca s se apobe o ipoge. Scopul pogaei ea ma âu ipea evisei apoi mulumiea evolo locale, penuc aâa die caove peau a Bucuei fapa sa ea ajua de u al faco La
ucuei, pogafiei lui Eliade cu impul i sa ai adaus a!ele Pie acesea se sabili î83 Cacalechi leca dela Buda, ude a i pi aâea luci, penu Laz, Eiade peu Adelei Cacaechi ece pi Baov, apoi se ae î Bucuei Lecca îi ea cuoscu de mul d mpul sudlo la Vena De unde, u im da ecca ea cunosco i aa pogac cel puin aa muisee singu : « avâd cuo-bad
l i ee:=
mâe sobod na vob cu Cacaechi, i se pomie o spiiul apoi cee apobaea Ea i se d, î 83 Cosanin Lecca aez înâia pogafie de provicie la Caiova, n casele m elui luce Ggore Oeeanu i ceeea sa di ue 83
Pa Inlat Doan,
aiaea ce necoeni ac oae lucile ob ei sup Înala oblduie a Mi Tale asigu eaz i penu culua limbii omânei o spoie epecuma acum ecae s socoee ooci de a coibui pe câ ese cu iia la aceas culu, o pi luci oigiale sau pin felu imi de aducei, umul poducuilo lie e cee d i î zi Tipaul, aceas idusie, pi cae asemenea poduci es la lumi, iid acum apoape a mânea În domeniul public o boz de mrgiie ce i s puse pi pivilegiu exclusiv, va adoga i mai mul umrl aceso luci nesnid miloacele de pubcaie
Sup nemaul având cuoin de mee ugl ipograc i dod a nebuina la aces lucae (oa vemea ce mâne slobod despe ale datoriri ce îraceia sfe sâ pse asu pr, ac pleca rugcue Mi-ae s s dea alt sobozene a iea u easc de ipe Oaul Caovii care fid u al dolea ceu de obdue al ceo udee, s va neni cu aezea aceii indtii acolo la euie ebuie
Sup îsemaul îvednicinduse a doândi aceas înal slobozeie, s va sdui d oae puei a meia cedeea ce s va pue Î-
ânsu a pz cu scumpae oae egulie la cae va fi sup.
A Mrii Tale pea pleca i cedincs supus Cotanin La
La Sepemvie 837 Depaamenul comuic Ocâmuii udeulu o c pivlegiul poga e lui Eliade îceeaz a Noemvrie La 4 Sepemve Ocâmuiea aduce a cuoin lu Lcca apobaea ipogaei. enu a-i ajuge scopul Lecca a os aua
de dou mpeui ipogaia se aeaz pe lâng coala ceal.
Che1uelile ei su ecue î bugeul coae. se plea 4000 lei pe a peu acese cheluel Mai âziu ajuoul i se mee ecuoscâdu-se c
c, dm de Kobue td de ec tp pog l, 89 (Ace R)
e necea, i c pi Regulamen su auoiae celueile afa de aceasa e i csoia sa cu Vicoia Oeeliau, fica dacului boe caio vean, emeieou înâiei coli de fee di a Î casele cuia aeaz ipogafa
 
' B O B E G R U
ecca a nceput pregtrile penru tiprre Dupcu a spus, se gândea a o revst, ce va apreaîn Octovre 1838. ino scrsoare a ui on ;e eelitera din Braov o coresponden din Craiova,cu data de ebruare 838. Era o plângerea sa înv3ântul erge prost, dasclii suntfoarte slabi. Artcolul provoac un are scandlîn corpul didctc, toi profesorii sunt cora lui,iar el e obligat si retrag cuvintee n sci:eeb q/eiva o
.G4
-  reula  OTCdUDB5 
Cae t n ogafa du cca n caema Romn)
La 3 Octovrie apare i revsta anuna avândîns un a nue u, conductor era LeccaRevista iese ot pe sptân, Lunea, câte ocoa în octav Un abonaen pe un an cosado galbeni îprteti. Abonaenee se pieau :n Bucureti a edelceul Iordace Pop în Sf
SJva i a Zaharia Carcaechi, eful controuluiavz n judee l profsori color, a la Ciovala recie în casele aelu ucer odace Ote-telianu Int'un ndemn ctre public, Leca scria: Findc aceas foaie nu cuprinde artcoe poli-tice sau alte novti de toae ilee ce deoebeistorioare interesae de petrecere, c. 1. precudup alturatul nur se poate Înelege, socotescc nu va fi de prisos cei ce vo binevoi a se abonaacu, a prii i nuerle recute, de vree cepot fi todeauna nteresane pentru iubio de citire i ai cu sea în sfârt fiind coplete sepot lega i pa în coeca cititoulu •Foaia lui ecca a fos bine priit3 de tovaee ei Curierul Abina Cea din ur scria:O nou foae de lieraur3 a rs3ri pe oriontulRoânie Moicul cel interesant • Moicul aaprut un an dela 3 Octovri 1838 pân la25 Septevrie 1839. E interesant n bbiografia lui arca e trecu ca aprut i în anul 84. n afar de Moicul, tipografia lu ecca adat i ate opui e d dup indicaiile din ar :Grigore Michescu Abecedru oral. 1839.nviat cretineas, spre folo tutuor de obsce12 p 1839.Neghina Înre grâu sau religie i frnicieDra n tei acte din grecete de G* 0*[Grigore Otetelanu] 1839, 152 pCruciaii de Kotebue a în cinci acte,tradus de Consantin Lecca Profesor la shkoalacenral3 din Craiova 1839, 136 pCloria Ipratului Sigiund, co 4 acte8 34 p. de G leoiau 839Episolaru de ân3 184 .Caruu, isor, oral i religioas3 din fran16 15 p. de Grg Oteeianu 184Tractatu de orl i fercre, dup Raond 8 15 p T II 39+2 d Grigore Oetelinu1842.Cate etodi de a înva iba fr, dup Boide Gr Michescu 1844Culegere din lucr3rile ptarului Strâbeanu846.Aceasta pare a fi ultia pritur ieit3 delaecca n acea an apar înc dou i, având indicaia c sunt tiprite la Gorge Albeanui Iosef eg3torul de ri i Iancu n afa deaceste priuri, s'a a nceca s se pubcei alte dou opee, dup cu reiee dintrun ital lui Ueche Alexandru Popovic a ai n
 
l3F EZ (Q[Z
MNITRUL FICIL Jo, in 8 Dechemvre 82 eea la Bucuret
Întâul numr dntr'o publcae cum nu cuno· scuser înc Româ. Ea apare de atunc fr întrerupere e astfel cea ma vece tprtur perodc pe care o avm Se cea « Buletn ) c u subttlu: Gazet admnstratv » e p rnee Montorulu Ofca ara Româneasc sau Rumâasc aa cum zcea în ace zor de va publc modern se Îzestra cu acest smn de nou organzre de Stat Insemnare a cltore mele » cu drumurle n Europa ae lumnatulu boer Dncu Golesc, e aba n182 Mergeam repede
Se cuvne s ne oprm înantea aceste gazete, pejul împlnr ceor o sut de an petruc ea începe oglndete cel ma bogat aptol al stoe tpaulu românesc pentruc nu cu noatem alt loc unde toate faptele to oamen cr au mpodobt secolul cel fr asemnare s poat f întâln împreun ca sub o bolt de aur Montorul Ofcal ) e publcstc, un ae zmânt de cultur ar cetenete, un zvor de ncredere
Trebuna de comuncare drect cu pubcul a autotlor descoperse la no acest mjoc, al tpauu înc dela sâtul veaculu al opt sprezecelea. ntâa form a fost aceea a Procla mae pt pe toate zdurle, de un comanda ment mltar în tecere O armat de ocupae un egm de admstrae mltar avea ne voe de ma mut Legtura Între puterea publc
populae urma s fe nu num de-adreptul eodat dar statornc De-ac Buetn gazet admstratv ) la sfârtul anulu 832, în Bucure pentu Muntena, Buetn foae ofcal » la une 1833, in Ia pentru Mol dova. Se afa atunc pntre no Excelena Sa ezdentul lenpotent al Dvanurlor, Generalul Agotant cote avel Dmtrevc Kse!ef Prn Organcescul Regulament se încerca s se dea o alt aezre rlor românet
Când s'au încuvnat, În 1829 Curerul ro mânesc ) u Ela Albna Româneasc lu Asac, ee au fost prvte ca nte organe care aveau s mulumeasc acest fel de trebune Cele patr pagn de tet cc aduceau ma cu seam ntnre dnuntru Intnrle dn afar în care ntra foarte mult materal ofcal. Gazeta admnstratv n'a fost decât o desprndere ca un fel de suplment ofcal ajus e sne stttor, dn cele dou ntâ evste române Pân întratât î ele cptaser acst caacter încât o vreme, car când, uurate de o asemenea po var, parc ar f trebut s se rdce pentru tot deauna în nuture senne teae contnu s publce comuncr dn cancelar a Noemvre 1832 Sfatul admnstratv ex
traordnar al r Românet a aceast ot rîre O redau car n fraza pln e mdulare socotte, cu amnt de stl csc pe ce au re dactat-o calgraf cele ma de seam dregtor a r: « Astz la 1 ale lun lu oemvre anl
www.dacoromanica.ro
\
Ktpi'ur  Pn,lHeK IJlu  1/ lnI'd"_ 
• b
i ,UauÎn\r tHp"i - ( 1 iat4TPU uni:Cr) n ; O  
A M.
O
'ct-"rOa) "6 tar_l[
4r ca  O . f  oq 'l 3  " 1 ,  Rap :iuct tU,  !':inlb   4. E , C  Jpu;
 t. 

· '/  . upa'  C?A1t KruolWj  OI!pU  al  ' tUf- lI"t51 "in lhrub "ahm.
CfTI!pl . 1A'lirt  (" a (Ui o 4n. f 1nM  Îhola  MP!&i  a 6  U: .  s;u ahlpu1  I ult-
 m" quplrt  1lC'ru,  , AI cq,Wirt;I "! M. C  +lfJ1PTAH    " •  nU:13 aiip CI,.Up NIlOAE I ,
  c a  npUT  t" Kanir
IO I 'TP" fU'F  I at TUFi a . rio. 
Ea .t'lP + !Il u no·te :51/'OP ln"  IlnU  ,! . op :  >  v  ", c r p . r i 4 t
.1   9  tClpJ   l  ar"UTE  gtpOmDUl1  ' ,oiMu'a  c'o IJHln T',vl  tU CI • liTporo- nap,  a' i"rTn Ba fonpil.& orltpi  ".  ; "it   . I"io  1f(p'IC, 10 lotpi· 
'u,  DAt rnlph , >erpT, "'I,!il OP&K- .1 I  mi IOU."  'H(1  Oa  'OAU)i 0-
r   C'JG" m flAIpi  t" ('au"rpi ,  pC_ : Ii!Ipi ,  PUj  An  mi l/,i. 
n"ip muJl An c1p> )trj o f ; J A, i :Ip {rmtsnpi p m 'c a
f, \i,lj'  !a'  EIie nt .I TOli   . U  ;  
NITjo n.   · ct-I  'pÎ. i n Kfl  'I KCI)fUap ,  (np D n l
3-  &   '1 lipo.:1 1 t01it, m
.nolpi&1 'oa,! nr" i, a t hOHy / I Ni>" )I
. 1  Dli1I:rpid ( et-IOp a,  U i n" lUp' a  C·  ), npl i 8At "ruI . j w i ThlL !a' ce p p tT W a fu
y• 10 Î PX m; DeOTl CY B Ui Î .
'
1832  in aduaea  Sfatu admnstratv extraor ce este de a sâ tcm  un bulet  p seama Sa- dnar UÎd- n gae de ea treua lu, rn are s lua de dou or
www.dacoromanica.ro
4 D G R Â
e stmân î âte-o o oe ele d reobldur estui Prit ueri l e msuri, orâduiri în slujbe horîr de judei ioru e vor ei del fere rmur de dre l[ee eu f iuJeevui ere s'u hoî est bulets se ue lurre s s ires semSuui re sute ruuri eru re s s ltes tiogre âe doi ume glbeeru fere t, rsunzâdu-se et bdi sum de le douzei tru mi e rin orgieul Regulmen l bl heluellor sluj-
oan Eli P Ro Blinli 18187.
belor ublie îsem u er A sât hotrî tot u eu he unu semee bule » edor Bueiulu fos umit Elid,re er redorl Curerului Ambele foi semnu deeri înt toul îre seireu în ee tiogreNumrul Îâu ie Î frune u es « Progrm Du uere le uverulu shotrî s se îomes u e l Suuisu Foe ofl re uduse în lurre s d bi i o tt% odu ormtul e s vede â âiul uluu; r e ul vtor du rebuin se vord i de dou or.E se v îmi î dou ri de etene:Prte dmnsrv i e udeorePre dmiisrtiv v orde uer lle le uverulu msur legiur, orâdurîn}egezur seferri Pe eere Exedie e l toi slubi se vrmite âe u eemlr sre lu unotn
de ote uerie l le le uvernulu murlee se vor lu, i du re v i fieere sergul.Câ d rulr vor dori se reumrl es foe se v dres l redi Curierulrumâne Preu reue e un v fr îmrte glbeni? no red EldRedorul Buletinulu Stului »Ed îml es ros â s nheesi 847; âv m du ee, umrul del 5 Iune 848 fostul redtor iiogrf re e ele gni re membuvernulu Provoru vorbid umele ooruu româ u lozin revoluonr ree frie. Ce re surveghise irireâor egur msur le tor fusese lde sor de e um egiuir suride obe n Arie 872 Buletu, shimbîn Moniorul Offile l omâie ubi dshidere unu red de 2.5 lei ent îmormânre lu Elde Rdulesu srlui iol isorei ultur române se Înhisese.L eu rjul Buletuui er desul de 4 de exemlre re se îmru fr lderitelor birouri. N ri ur n ridefere e u tree de mrgiile serviior dmisrve Num slizre ise ue iriâmlore vreu uremur su vreun fo,dde l ivel deod eiste\ Î veite ondeiului soor l mrelu sror. Abidel 853 trjul se ur fr l reere l 4.de exemre i tereul meteu ubliulu î v de S. Se regeu vremurleîrebri ri eru Divnurie d-ho er e dâ unre Cir e o noînsemne d unem lur trjul de szire este de 9 du e juese mimulde 4.00 928.I umru 2 din nul întâu se vd e umeutori rimu Buleul i el ire er înfre dmnriv r Române de um o su de n S teeu
3 Esemlre su fo vornii e mre riilor dinlunru3 Vtere L Sererul Suu
5 L ejursv Milei Pmâeei 20 L Logofe e mre dre sre seîmri l divnurle i rbunlurile di Buureti, l ele din Crov
6 L Logofe e mre rnlor biserei sre se îmr i Eforle selor fore de be L Sf Mitole 6 L rei Esoii âe dou de fieere 6 L Age sre se îmr l Comsielilor. 6 L Dvor Temielor sre se mri
subt oârmuor s www.dacoromanica.ro
 
M A: MOOR OIA
Aobr rdnu Pot\r nuror Gnu-Adjun Ks! pnu nn Bunuu O Roân
Orgn Ah Suu
7
www.dacoromanica.ro
O D Â
5 La Comttl Carator, spr a s trmtla toat aranta a La Dvora d pol90 La toat ormr d d sootnd-st in d fitr ormr spr a s opra a ormi i llalt patru a s da la Trinal, a Sfatl Orns, la oi-mastr larotopop95 a toi st ormitorii dpri pl ars vor trmt ar la ormira ftri
M GhorghIrdach Fpsc Mns ot
în 2
d, dla ar st ormtor vor ava drpts l ar, î•at dl da 832, Înmtata lor, p d ptl d vdr a omnirlord arar admnstav 7 La Slamrmi2 La Bila4 Bz Ialomia5 Ilfov4 Vlaa5 liorman 5 S
7 Dmovia5 Ml7 Arg5 Roma7 oli7 Md9 Gori7 Vla4 raova• Nml plia ofal a sfrt foart mltmr A fot la înpt Bltn, gaztofal » , din aar 87: «Btin ofiaal rnipati rii romnti » apt i dn88 îi z oa ofal pntr sfstr lta ) Din Frar 853 s fa BtnlOfiial » E a o apropir înat d titlatrad astz, Înrrit, at d a aprut ît,
d modl franz I Iaari 859 s aval: Moitor Ofiial a r Roms », aordl dat moldovs Uira lor dori î o s ad o nitir î tara dm tot ma friit, ad o ma gritpo d smar Ul d smr îsam a dar îndrt Iaar 860 frontspl Montorl poart ast txt < rinpatlUnit-Monitorul, ar ofiial al r Rom » «A ) apar sfrt aodt m t,dr srt, ar az Din Mai 86ad vtl «ar », nlot d «jral » dn mvr ala an snt lsat afar vtl a r Roms S prgtattll: Motorl, jrnal ofal al Pripator Uit », aat asd d srt bar
d8;. buDe! dti! 
reci;dl ?n{Monitor ofial a Moldovi ), ar mrss masgr spr alfara a drapt D 863 (Priipat Ut » dn sttl snt «Rom n Iauar 866 ni s d: «Montorul rnall ofia a Rom st do a vntl ( jra »s fa d no «ar » La 0 Agst 869at- În sfrit, Într'o form sd asti pnaragals Monitorl offal Romia ) Dapliaa împt o st d a, în ar tmpa t fr ni o îtrrpr propri s mli nar dt 63 Att d anvo -a fost s sr d sgr s s nas Itr 832 i 860 Montorl a aprut d lmai mlt or î do nmr p sptmnd t patr pagi îtr' format mai mtm, d rvit 27 X 20 m a aprut îs d tri i d patr ori Dla 2 Iaar 860 la it far z, sport spmt pld, rotooall dilor Adnri Lgstv a r Romns » dla 860 p a 865,i m als «Datr Camr Dptlor i,«Dsatril Sntli Rom » madtdp 86 Cva d aast împrr s ptra astz, nd ( Motor Ofiial ) ar ontr pr, Înta pliai d trs gnral,tr' tra d pst 9 d xmplar, a doua plai d ntrs mtat, tr' traj dpst 3000 d mpar, i a tria, va parta Dsatrlor Parlamtar trn tira d vro200 d mplar Ea att, p lng domtara d fapt, a ma ogat oli romna d orator paramtar pot ma ni mtgar ai vntli romns potf orid gs aolo, Împrn Împrjrarar -a strt Istora or aptzi d ad rm d via p s Îir nata noastrprn oamn rprztatv matral drt, frmtd d inti sa d patmvjloas Montorl Î ast îls, n zorni i it aa, a ar ori rttor gs rsp pntr atta fnomn al vrmSrira ril a întilor an ad o alt
www.dacoromanica.ro
a 8f9. I2
 ' PI'III·I B 111 P P)p 8
2 pl. b . D , sDr6 OA Dmau >dlL <
A.pe, 1d t!_ f. Sur b . op & It pN I &
 
 
2 . .pI27
. . 1_ U d, b . _ " o Aaî• . r. . :
Q · S UBA· D N l . h' W. SI, .h p p A.  .  . iI,   \o  '-
p .p p, Ja m A r ' l . I . . I Palp; n . d• . d n e j •r,_ b . .op l
> SA OAN .1 1q p . · pî.I Iopl! ' I r1 s p I _
. _   . YA _
Fîod . h _ ..-.. "  . ,  . ..  
 
. . :p oI I. . pn W . 1 . d a ee
bp n w Inln " l· d dhp
b , r M b kpd' e
!1 I". ruS0P6 IqA! d

B O A E E G R Â U
M O N I T O R U L :r? OFICIL L RCIORÂ
olamaa ontoulu aro 1 ce Ro
www.dacoromanica.ro
EMAO UC MONO OFIAL 8
lmb admtrat anelaral n are e ft mar erbr n amntrea a ut de anîtânete u m chmbr factura burcrat de ând feaz Eora ptalelr Ce u m·de atz Noule aezme ereau nou forme e ptaele dealu e de ubre de oamen o alt rotre Cndeu e ptcete de multe Centenaru fore ptalelor e un entear al lur îmb orbe ech în htrîr legur Kee Tt anul aeta 'au împlnt ut deÎatate, e perde î îtrtur tângae, pr a de âd otrea rmâeac a ft dup are xprea prpre u· poate fae oc, dar lung dh d nou îfnat ara a eputdela numr la numr dela an la a nun e mt aprat ma aprape de mare eeateptate unt pue î rulae tparele ele dete. Cetenarul otr românet e un enou e îhag untm a zarele admra· tenar al lu ele. Ne pregtm rdcm tea·âe - . rr= Niceri nu putm f i  ern, petru au mai bine fa la na·  fut ut de an terea  creterea  de âd, la un alt lor.  q Curi ru
l r· capt a Dunr ro·âe» e pate mânet e zde a m u r ma uor ac un nu ora dedepre luptele ap u a eza r e bruinele  1 i m b i i Îalt, deaupra p· literare,  vorbit În  dulu lu Tra an  alane pu u aelea tr z  crul frum u· eare. Centenauleu e a u t eerulu e u n  edm dnace, entenar al lu K graul, ma fut  ele putea ma abtrat, d urmez la fel n c plomat, mnte· mult. M pr al udectore dau aele probe dePruul e ro· lmb de leg de tete oetatea e· preocupr a r ate n ellalt tatul fr nuu adu dn bel· ârt fr patmIat care e g l a u ltatuu rmân dela8 numadeâtdup aceea n dfe-rte ramur de preo-upr.Generalul acetaaba treut de patru-ze de a ura re· re ââc Coee ae Ks (Co Acam Re)
ug eroc toatepetrele de temeleae noulu tat. Ncun domenu nu rmâe r legfeare tu e ntruce A mprea aeata a-um la ut dean rfnd fle«Buletnulu » cu crtura lu de buh. tearele pe are le rbtorm mereu de u a Ude e arat geeralucae ar f ndeaun dad. Nu ne plae ( âmbt la Mart nchendue era b Î3 totdeaua s-I mai amintim pe Kielev. N'a- uitei obtetei aduri e sa ceput aul trecutem dreptate l t la nceputurle e noatre 182 mdularele ale ntr gHure au fut ur de Stat, cu  faa ui seioas umbrit de helari mtarea adre ctre E S. D Prezidentul Pe-u ulube date dup ureh a u gopodar cu- te pl de nelegere de htrîre a  au mp t o ut de an de câd rlperzâdu zdurle de cetate mle de raa  chmbat run ora u trzle trae u -a cum le tm dpre are local credeau generalul a pu dea cu tuul pe ude ame ghuleaua a fut trada Centenaru rlee un centenar al u Kee At prmar au
potet « Inalt elen ale D depl mputer-ulu Predent al Daurlor rpaturlr Mol-da alah, Geeral Adtant General eu-teat a felur de rdne caaer ael Dm-tre Kele
u ee, bteaca aduare aupra nhder e drete
www.dacoromanica.ro
nX 15 3
BWJETIN < 0 ) m
t M6
U U a arta de zoav Eseleii Voastre pleata ei reuoti e tradis o site despre feriita stare a rii, pre are ai pres de toat dejdea au dobadi-o
oate e a rsuit, a for i a uiit, a atitudie, dar a at publi e de o are fru usee, ai aes petru oi u vorbele lui de deult a ite pafae u pietre supe legd reuul de viitor Geeralul st aitea boierilor, fr s zeas i aul. Fae parte di pro graul de gvert
rrii aea aese de veu i ou î aeast uat pagi deegulaet al oalelor publie
di Priipatu rii oeti troduere Bua retere este ea ai ditiu trebui
a uui ea, ea e teiul i hezia peru paza tutulor aezturior obtei
Lurarea e bua retere fae petr te eerea feriirii fieia o pare i a uuor oaeilor de obte, ee foare are i etg duit, de aeea eeugul de a podobi pe o u bue obieiuri a fost oat vrea a ai are grijire a legiuitorilor eor ai uiai, i o ad gdire petru ei a vai o2ofi
aoia uei obuiri este a les ieriii ijloaee trebuiioase petru a s-i dsvote2e puerie eegtoare i orala, i a e da o po-
vuire uviiioas pe aea vieii î Soietate i da bureterea va rea egriji a o vrst d oaeii i fa ele diti obieiuri de are se sit î toa viaa, ele ai bue firei aperi vor rea îtro stare de aorire, sau se vor stria de tot, atui bua retere lipsi se va pierde i biele e ar puea izvo dir'a este fireti apleri, u uai petru fieare parte, i i petru toat soietatea " oalele aioae e vor pri î patru rauri deosebte adi
-iu oae eptoare -1ea aioare 3-lea vturi opleetare 4-ea ururi speiale
§ . oalele îeptoare vor upride pat 1auri de u a fieare
§ 3 I 1asul iu opiii vor epe a va s iteas i s srie dup etodul laatria "
Petru sriere oarul va epe a fae slov pe sip pe ur se va depride pe piatr apoi pe hrtie
I puie uvite, plie de greutatea pe are io ddea ui Petrahe Poear o adevra redi sft vtur se strvede toat viaa oii de atui, dela ugettor grav i pUi pedat p la veul apeat pese tabla l u
www.dacoromanica.ro
u 858
nsp n are venl sfl pe r s so vele mple gra deshs ohi de praf
at apo Înte rme ale Depoztl nostr egal n « sr pentr enzr » tprte în nrl 7 dela Otomvre 33
Art Editorl atorl tpografl Unt dator a depne a seretarat Statli n eem plar dn artea e se va tpr n la iotea naonal dela Sfntl Sava dn Bret do lotea oale dn Craova »
ra o rspndere soldar a elor tre fror a ri ma întreag det astz dar n p tem t da ma ne rmr.
35 Red Be amasadorl r dn Frana În treere spre Pars se oprete la Bret nde e prmt mare pomp C aest prlej apare pentr întia oar n « Bletn » teatrl vrem
Dmin seara sa dat teatru nde s'a repre zentat de tre oar o flarmone n frag ment dn opera Semramda reoasele o mede dela Mole a are n S prea nlal Domn a nevot a f de fa nde a fost poftt E Sa et Be n loa Sale »

« Efria dp aetea d ndede dp va an n Sptalrle Bretlor dnpren ale jdeelor va ptea s se aeze aproape 3 patr Aest nmr n m se pare destl ; m sootes ns pn atn Gvern va avea mjlo de a ma adga C mare mlmire vz smmentrile ele date are a nsat Eforiei dea de o ssrpe spre foosl spta lrlr Col Fantrope dores a vedea ps n lrare aeast dee drept datore a mea vo soot a m nsre a ssrptor »
C aeast gr d e demlt Montor n e vor ete ne fole l a îndemn pentr attea ate mnnate lr tot deatn sn n ma tr moarte ofale Înrare de leg ooste o znre de nredere tnr o nval de nerr pentr îna oar fte Ceenarl Montoli Ofal e în el n entenar al l Kseev Cnd În 43 pe vremea li heorghe Bes ara a vrt s mlmeas a strn an pentr o state el gospodarl tor al orlor nde svrse ne sprv a ert a
ea
nnie r=
de le a ssrpe ple s'a ft oseaa Kseev Cleg trea aeast Înreere pentr o fapt n tot dn « Bletn ) La 46 gses la meztri În eva: « Pentr rdna pi dea oseaa Kselev ete tren a se fae patr
PNPTEE N TE
N 88 8 N www.dacoromanica.ro
 
O A R Â U
ocu o onoulu Oc Impmo Stauli.
un de len de tear c cecur de er e nesnrea datu grd Nue l Ksele nceea s se acere de Aeea aceasa de erdea al ce nue arae nr
ocu u l ooulu O
su de an de slbatce scbr de atâtea cn ca s terge urele cneur rej dse c nu sa gândt înc nei s ncasc e ea un nuen a dnur de ereu nnt decât rcare altl
Mn Oca nu se ate neege s r alt tte cae l regee Ne-a ders s le ntâ une n se ae s rb de unul s nu sne niic de cea lat. M gândesc la Iera Satul enr aâa dn Bcreen car se sa ca ne, aa de gacescul eeg se abtea rn artea dn bleadl Elsabeta nde seara dn gura gul se edea n ereele de ! lna al aelerelr tae anele la lcr, rera a nsenat deana char a lt decât Mnrl Astz casa sa scbat ar ecul sa dus
Acu rezec, atrzec de an cdrea aceea c brâur r de crd cu râ galene de encua sttea sngur zu dn tae rle De dreata se desbea bne bserca Sân l le Grgan aezat e nea e ca Mle sa ca n Ma Vd n natr. rea na dab a Irere Stal ca se a Bcuel sau a r âne cresat nrun ca de cal. De area ceas lal sre Ere era n sngr adan ân Dâb e care se rdcau ns crturle a nraer brcle clue clre natre e deur ee dr, ân sre Srndar, se nndea antca cu cre lr la edere e nde ne naser s nârze n sate
www.dacoromanica.ro
MOL BUA OTOL OFL
mer eeru roaveJor
www.dacoromanica.ro
O E D E G
mrmr o, Atru mno Mooty
Imrmr on tu mrmt
www.dacoromanica.ro
MANOL B OOR OL ,
eru le câmpuri i în f Cimiiul cu rdu de fier coperit de clendre i de isorii de i- duci. r l mijloc, mr cs ce tinic de nde pândem cum l numite cesuri ieeu omeni în cet i biei cri rmâneu cu noi l brci. tim c sunt tiporfi c fc tot felul de cri i o me sfil ne cuprinde. Erm n credini c ei lucrser tot ce ne înconjur tot cel crtie de nici i de colportori de vreme eche, bocceii i recutului pierii odt cu el Ce trecere pue s ib Monitorul Oficil, depr- tt i bsrc, f de mprimeri ât de pre- ent i de ctiv?
Imprimeri Stwlui s mut n cest cl- dire, ce de doi ni s pefcut prope cu toul, În 887, dup plimri prin fore mute d- posturi nepotrivie Sttuse câv timp n pltul omniei Bibecu, unde jusese dup ce se d- râmse nul erbnVod c s se ridice Bnc ionl i plecse rând pe rând ici del t- rpn i l pn del Acdemie dic dintr'o rip pltului Universiii Ce usese nine e istorie isorie Bucureiului i istorie vechii culturi mâni tiprului. mprimeri Sttului e din 863 i c so 1cisc su vrs n e porfi Mitropoliei su Nifon Mitropolitul Tiporfi Sânu Sv, Tiporfi Comisiei Cen- trle din Focni i ltele ân i o min Mânstirii Nemu junsese ici Er c un fel de unire t( cee ce rspândise în scris pân unci ândul nru c s fc s srbt mi deprte i mi puternic În r ui. Mi nnte timp de 30 de ni, Monitorul Ofil se tiprise când n tiporfi ndreptt nc del nceput spre lier tin lui Elid, când n ti- pori ciilic, di\ionli i mi les neu- storesc lui Crcechi Acum el se runje ntrun emân de sine sttor
Am vut tiprituri din ecu e mprimeriei Sttului fcute de ceii omeni i de celei tescuri cre timeteu ilnic ii tirile oficile
le Monitorului, împletite uneoi cu dri de sem literre i cu poemici chir de idei su cu o lite- rtur pentu ste Foi stesc, de dup 86, contopit cu Monitorul, nu er ltcev decât o « Abin » cu un S Aurelin n frunte dese ntru nimic mi peos decât cellt de dup prope o jumtte de secol Dr i În fr de revste i mine istorice le timpuui cre nr fi si lt editor i nici puin\ s pr i s nrâuresc tâte lucri, c mrile dicionre, folosite i de noi sti cel românfrnce l lui dric m cel enleomân l lui Liot, ce românemn l ui iktin toe din inii tiv lui Tke ncu su puic\ii rele de ciri- ic un fel de rpuns l ctivie din ntâi jumte secoluui, etrevnhelu sit l Londr i tiprit ici c s ie o ediie ciic, dr prsi pote din pricin rboiuui de editor Moses Gster rms num text, r comen- trii i suntm mrtori del 930 ncoce de când Cultur Nionl jus secie mpri- meriei Sttului, c o dou creee dup dou unie, corespuntore celei de pe 86 dup întâi unire, l cele mi frumose tipriuri, prin iter, prin ust i prin cuprins, le rtei rfice româneti
Asti c tunci, Imprimeri Sttului e nu numi ce mi puternicdin punct de vedere tehnic, d i ce mi luminos, din punct de vedee r- tistic, tipore pe cre o re r E se înce cu noui rosturi l trlucire de odinior. Un prorm mre o tept. V Monitorului Ofi cil i Imprimeriei Sttului nu sunt în scdere Amintire întemeetorului i brd de lumin trs eroic de el îndemn l fpe semene Publici notr oficil i înteprnderile ipite ei nu treue s uite u vut din iu înâi i înc cin- preece i n frune, cu tot droste ui de r, de bun im i de literur et de n- uinele impului pe Elid
EMANOL BUCA
www.dacoromanica.ro
488
NOI HAN DIN ANTIMO)D O D U Rahni cobanl, cel mai vestt ptor in sat,
fi, di rnd
se âa t
ea to fel de rme e epri, potârnichi, vup. Urmele vup se cunoteau c pe ci, pe colo zpada era ras ca de mtr, acolo ne ea,
me e â ge, r srâ me gene r oe
dp cum este obiceiul, i rscise pin coada Urme e pi în n erau niceri
Rahn se oprete mrat, i vâr mâine în mâ nce cooclui i privee n spre mianoapte
chi i Icrmeaz de vântl înghe{t, ar sprân cene i mutile galbene prin poleiu Câmpl ese pt, zpaa st aa cm cue N snt nc potec, n se vede ncin om, ncio vetate. Lupul ns era acolo de asta ahni, cioban b trân n'avea nicio Înoal Pe o aa vreme fiara este ca în împria ei
Ve Boabe de g ee 5 6 7
tocmai pentrc nu era ncio urm pe zpad, ar pl urla în fiecare noapte, Rahn înelese c trebue o bn pa El se ntoare napoi, se opri i prv garl nalt al tarlale rmase atât e muum, ncât f s vrea roi privirea în jr, ca când ar fi cutat pe cineva ca si arae muumrea.
N era gard, ci cetate mai ntâi, la o nlime cât n stat e om, garl era împett in prjin dravene e Delorman, atât de dese încât nici degetl nu iI pteai vâî rma n rând e mrcin ngri uscai apo easupra de tot, col ii paror ascii ca ataganele
ar dela par la pa, la dou trei rândur, era În tns o fne e pae este albe e bo, înfipte n pari, râneau de ss, ca i când iar fi btt joc e lpl care ar f ncercat s sar asemenea gard
Afar e asta, Rahni avea dli ca ri, avea i pc Cu toate acestea el îi du cuvân tl s stea e paz , ma ales, s- mai strâng pn pe Clin servitorl
Clin acesta era n om cam slab de mnte Cine era, e nde ven a, nmeni no tia. Se oprise ntr'o diminea la poarta l Rahn, ca n câne cae i-a pierdut stpânu La ntrebat e ne este el râdea l-a ma întret ne se ce râdea mere Dar avea brae vânjoase i Rahni l el Vara umbla ingr c oile, iarna cra gunoiu, ducea Hnul, fcea trebrile cele mai gele mrdar
Puta s-I bat3 vântl, s-I ude ploaa nu smea nimic. Câte cat se clca afar mi neaa î sctura crnrle goale acoperite e om tul nop p Rahni, n singr lcru îl avea ru mânca prea mlt Mânca neîntrerpt, c un fel e mlmire obtoceasc, c gua pin vnele gat umflate Apoi bea ap, gâfâa i, ac era za, se apca numaidecât e treab, ar dac era seara, se dcea În mjlocl oior i, în lt Între ee, aomea
napoind-se acas, Rahn l gsi pe Cln um blân ntre oi, crora le arncase pn fân Pea lintt, ca ntotdeauna
Clne p la el Rahn, ai azt a noapte lupu Si eschizi ochii bine, mi, te jpoiu
Clin î prvea tâmpt, ca când nI auze S n cmva vie lupul, ai auzt? A lupul Dar cân? te garl
cm a s3- sar Cln vorbea in gât, ncurcat cum n clipa
aceea sttea altr Mita, fica mai mic a li ahn, care râea aznduI cm vorbete, crezu c3 a ps ceva vesel i încep el s râd
râe, ci ascult ce-i vorbesc e trig
www.dacoromanica.ro
 
ODN OVOV: P HNU D NTQVO .8
Rai c dac pu mâa pe ciomagul pe carel i  n  mân .   Clin se încrunt  i   (u Nu pu- tea ici s se gâdesc mcar c lupul ar fi fst stare s ie aci aderat c u auzise niciodt urlâd peruc la ceasul acel dor mea. To aa de dereme i fr grij se culc i ast sear aceea oapt pe câd se torcea dela câr
cium Rahi auzi u glas fudat i elmurit Se opri i i ascui auzul. i iat, dispre câmp
câmpul acea al de pad ude cerul era egru, iar stelele ardeau ua dup alta i pâpâiau aât e repede, ca i câd dârdâiau de ger se auzi rle de lup gros i preugit, fioros Câii - trgui sa cpur a lra Ri se gbi i se duse drep la Cli, l rezi di som cu loturi de picioare i·l sili s se culce u utru ara, ci la ue
Cli bolborosi cea mârâi dar adormi râd i ocul lui cel ou recur dou rei zile impul se schim i
tro oape o o i proaspt zpad se ;teru peste cea eche Ic di zori Rai era afar i cercea zpada. De daa aceasta u tocmai aproape de gard ci destul de departe, chiar afara sa- tlui zu limpede labee lupului. ima cepu si at, ca i câd lupul ar fi fos chiar faa ui Ce lae i ce urme, cât palma ! reue s fe mare cât u malac & se gâdi Rai scrpi âduse pe su cciul I mai mir i c urmee lupului duceau liie dreapt, fr s se aba dreapa sau stâga. Se pare c fioroa fiar a rec pe aici ce, lee, eemâduse de câii fr s se gâdeasc ciar a prad S u fi fos f1mâd, sau dup cum spueau uii s fi aut flile cleate? Fereasc Dumezeu de lupul cu flcile cleae u poate mâca icio oaie dar Joate sugruma o treag turm
Dirodt ca i cum ar fi lu o ore tare Rai se dreapt cu faa grijorat i cu pai repzi spre cas « Cli sta pros cum este se gâdea el are smi prpdeasc aerea * l u il putea chipui altf pe Ci decât mâcâd i dormid De suprare Rahni se grea tremu- râd tot Gsi pe Cli râid aitea ârlei ile u erau c scoase afar.
Fr s zic ici u cuât Rai se repezi, lu lopaa di mâiile lui Cli i cepu s dea el cu putre Ci se doi ridic raele aprare i aduse amie prea târziu c reue s fg i mirat amrt, cu mitea ueca care u mai elgea imic, se duse lg zid se aez jos i  Începu  s  plâng.  S te hresc eu pe tie trig Rhni ca u
nbu mâci o i i toa ziua dormi Nu iam spus s dormi, uite aici u utru? Câmpia este pli de lupi au s e mâce de ii ! trig trig i la urm ple Mita trecu pe
furi pri târl, ude oile rumegau fr icio
grij se apropie de Cli i priidu cu fric i comptimire î zise e doare Cie ? M doare, opi Cli pâgâd mi de
parte Faa i se creea fcâduse foc de ur Nui trgea lcrimle, ci e a si de obrazu. I mitea lui sla ui fcuse loc reu gâd ru: pe ai cel carei ddea de mâcare, l ocoea ca u tat i i era credicios ca u câie treaga furie i se drepta spre lup, spre acea fiar e
T d e?
zu de care u se emea de fel Cu ecaz i dispre opti : Vie lupu' dracu ie
Mita râse râe i el i, strâgâd pumii i cum ar pride cea zise gros i ese Câd am apuc de ureci am si
art eu ! Deai colo Cli u mai aea pace I fie-
care oape  Rahni îl  rezea di  som $ Clie atr  câinii Ia due i  vezi ce  este ! •  Sau ce era mai ru, nu·l  lsa si  isprvsc masa  il zrea  di  ou: • De5u ai mâcat Clie. Du-e i mai  d  o  rait pe  afar t. De câd au trecu  opie seie, lupul u  mai urla  i  Rahi se temea c  unde era  întuneric  era  i  lupul. Rahni o  certa i pe Mita
www.dacoromanica.ro
90 B O A B E D E G R
Pa mlt mânar i da ia, lui Clin. nân mult i p urm adarm
ult drr s sâns în hi ui Clin Faa i s ntun, piva mu în s, nu mai âda n stl ui lta ur strani, nu împ triva iva, i nmai mptriva lpuli Lupl sta nu- sa s dam, lpl ta îi rpa din bu tua dla gur
Clin n tia st ia. a vrm s simb: înpu s s sal sing napta i s sta la pând Când tra âiii afar, s da
Pn mi 1 crU Rhn se d reg st
sp i, a mga i mai dpart, în largul âm pii, în ntnri I-am ads mina la ap & s bura Rani a Clin n s gânda nii a Rani, nii a i, i uta lpul mai s- pat Întâni, s- srâng dat n bra
Când np s ias luna, aa s lumina i zpada la Rahni s gândi s pândas lup u pua. Stta stta s plitisa i pla aas. ar într sar s auzi un f d arm. p puin Rahni s Întars în as i-i is nv :
Ai s pri d lp -am mrt Adi n l-am mrt, i numai lam nit
vasta tia bus i îl rt Ia tai din gu ! Tu ai s mri? D n
lai ma âini n pa a Clin s par simis va a mru
aar, dda târal n i na, ta. A da i diminaa, n ârlig i frânghii, s În drpt spr pl d fân Nu mânas n a suprat. C ta asta vzu m ni d up i trsri Cva mai Înl zri i piuri d sâng Clin prni p rma l Sângl ra n pasp, nsat. Sâng i urml upli l dusr pâ la arira d piatr, init d z· pd Aii urml s priau P ând Cin rta pivia, lpul si d sub mal, hiar d lâng l, l la fg, dar s înfund în zpada i r ms p l lip Clin i z drpt n spat, l u d ri a d atâta vm dris i s u tat gutata asupra ui. stivi, l frmânt, l sugrum Sub l lpl f sfrri dispat a s sp Clin Îi sima svâliril ngiar i Îi ndi ptrl tri vindu-l i mai tar u ntrgul rp. n l din urm lp, i fr d asta rnit n din an, slbi i s liniti. Atni Clin lu Într mân ârigl ar zs n appir, îl vârî dar mziul în ga lpuli, i rsui rângia, r ând- d mai mt i În url ârliguli i n urul gâtuli fiari.
uin mai târi În ura li Rani s adn ntrg satl at uma s uita a lupul îis În miul rii Cârligl îi stta În n gr, iar l a Înfuat pst tt u frânghia. ii mar, ni trsrir în faa astr amni a
 tii( i uit
t ît mss, s strâss n hi i arda, n si pau, ia privira lr pra tr p daspra amnilr, aslr i grzilr, mrgând ndva dpart
Rahni a vs d pa pgt vr nnt. Ciula i ra dat p af, msta ava lsat n s, iar p alalt sa în trna
u l-am nt, i Clin l-a da gaa zia Stani Cin
Br, da mar lighian h, aprap ât n rs!
am, mai li a Ili, li, si mai la par, da si A naibii Clin, um l-a pis ! Strani Clin ! mai is d ndva Rahni. i Î vrma asta Clin, lsat p vin lâng p
rt târli, mâna Nu s ba, nu s gânda la lp, pra ia nu vd nimia âna Îna int. Obrai i s mflau, iar gâtlul i s lunga ând nghia ita Îi aduss a dua ar mâna i îi stta alturi. In din urm pâina i mânaa s isprvi, Cin îi u palma ps gur, privi p ita i râs sbat, u ht.
www.dacoromanica.ro
OR IOVCOV; OP L HL MOVO
U Aa m se tiee a aria oarel, li ie
Doi i mai veea s se mie, dei vese vremea s mai dea eva âroale pe la hal li Teme1o. Ni veea s se mite petr la vârsa li orie miare era aevoioas I le di m se hotr se sl, st pi a amorit pâ si mai trea drerea d gehi mbtrâi, i pori. iomagl l ep s se dar paii abia i se azea
vere p
iorefe geegi iar Teme1o geamba Amâdoi se pr epea la a. Poate Teme1o se priepea mai mlt. mâile li ea ma mae mâroag agea armsar, al boav se stoea mar atâta pâl videa, iar al geoi lee se ea ie easâmprat a o r. m oarte smpl Temelc ara o ba de o go pe spiarea ali i epea s bat o pr. Sbt aeas ogoj speria al epea s sar, se ierbâta i sla, aa ti âd Teme1o l dea la tâg, mergea a a prvd ohi patr.
ssia li Teme1o mergea pâ aolo â ptea s drepte pâ ree 1sate os ar da reile alli era prea mari le tia, âde ma mi âd a âte mr opt sa arto iert i apsa aa cad m era, pe rea vrei a pe lo aela eea dp pi vreme pr ab se ea o stea Ptea all s e ar rat - Îtotdeaa Teme1o lra oamei itii - seaa aeasta te ts ds de Temeo mai ptea s oas me
ite aa meer era Teme1o. Dar era om r im, prvea aii ma a o ma dela are ptea âtiga sa pierde I gradie li ei itra ea opta i pea Ir al trebe s ai, te bri, s ma ti m s e apropii de el. Poate i el mai rva a, dar de m l ba pe ea, l re pe rte i i sl . ri, se
e sâf
mCi 1;iei p
ma el are a mprat sa vâdt a dar, m se zie, a rest tre ei Aa se gâdea Doihi Î drml li i m aeste gâdri tlbra privea drept Î pmât dâd di âd âd d ap.
As la ha, oihi vz Temeo st opro i e i la a. Teme1o era gri joat ds pe gâdri Nmai âteva e aite mprase iapa aeasta iat sa mbolvit. lte am leit pâ ama o lees e pe asta - i se ldase el ier.
- Ei m e, Teme1o ? treb o a tret
- Tot aa ra' ie e are N e om s spe e are
- Ast Teme1o pi te ai eti dotor Z te prepi
Teme1o ip dar rspse Amâdo privea apa. dobio aa de rmos rar ma Î pe pe mâile l Temeo Se vedea este de ras : poare sbir ap m, reh appiae i tte ma e de ve erpes pe sb pelea l i sooe e im are ! Dar boala asta la top Se ovoase betl aimal ea piioarele lip
ite
rema a i âd biiia lapova ree
Aa u se sse a a oe, Ie D - m veea s e e
Temelo, ia alt - zie Doi mva ete rt
- e . E os la real ia prvete - Temelo strâse apa de g da amall i. Are ea ateva
Doi privea lare ame iapa Di âd Î âd ea Î apropa reile le torea Îapo, da asta Îsema mi, Îtr ât ea aslta pai l Temeo ar dtr'odat mle ei rehi se id aie, se vede m se simb Îreag Î az privete privete toma privrea asta ohi tia la trbrat pe Doii
www.dacoromanica.ro
· B O E G R
nu vede m ch ci numi unu, negu umns, Încnurt de pjgh nângert de desut cu mc vne sur Er cev n chi st cev trt prpe menesc. Dcchn prcepu, dr nu se htr s' spuie.
se prpie se uit de prpe În ch epei
Ac Tmo pj 0z ocor !
- re nmc ch ze emec. chi Î snt snt.
u eu st ut tcev - E tunc ce re Hm tu eu! I scut Temec, vt st
nu de prin prte cuu treue s e de undev de deprte.
Temec ddu dn mân râzând - Nu prcep nc trcânduse cs Dcchn vr s se gân
dec st cudt dr nu pute Dum nezeu nui dse trânee ur Ave d e, unu mi mree er un Munc tt zu er cru e ne cs Ce mic nu er un de nmc er ev Fusese chr cum pe c trâ cntinu s eteme cee du nurr, ecre ne prte rtuu e, se prveu c ctie, runcu vre. pm unu cp pm ceut, cs se schmse n d
Dcchn pierdu rdre Ave putere s
;i
r p tn
pece mu - zce e - s merg undev deprte, depe &
Dcchn spse de mute ri ceste cuvnte când zce deprte deprte vede câmp verde. Ved câmp verde, pentruc c trse, c ngrse de herghe c rmsese suetu
gl i v :z


nuntru cetu chiu - durere A du spuse u Temec I scut, eme1c Mre pct e. Anmu
mre dc m st pe espeze ste - Mre zse Teme1c - n'm s m eg
decât c pee. - I te ut cum prvete Dmi, c eu
vndec Temec prv ung zse - Ce et neun? Trecur câtev ze p merge tt m ru;
se tp Dcchn ne ce spuese. In cee din urm Temec dspet nect, î e din srte strig
Ms
bt

pee s' mnânce up re cpu cu e, dc vre
Dcchn er c ptr scut dr cum er tât de uprins de gândure u, ncât nc nu se gând cert. pe când Temec tt m crede c este vr de gum, numi ce vzu pe Dcchn vennd de c pregtt i ecpt de drum.
I pese râu de pee use cu ung de herghegu De cimg ve gt trst C pâne. Trse p de cpstru ncet, ncet dn hn.
M u cc dn Prez er snguru c n prte cuu unde câmp mi er nc en, gre num r Fecri u Ncc creteu vit, c. n spre cest me se ndrept Dcichn Drumu pân c er de tre re, dr e cu n nu Când ssi nt n pune er Întunerc Ce câmpie ce r! r trân Dcchn dr nim ncepu s , pcree nve uitr se. t ste sunt steee cre se utse st ceru st e câmpi, nt Întis
e runc prvre ncce nc. Când duse mnte de p vzu c se cuse t se gând - re s c pn re s se sce . Dcchn rmse mut vreme trez prv steee scut greeri se ucur c este ci n câmp st rg. n cee dn urm cpu se ngreun drm.
e rcri i se trez Atur de e p nu numi c mi stte cuct, dr sse cpu pe p mânt, de prc trge s mr
- uspn c un m - zise Dcchn.
www.dacoromanica.ro
94 B A B E D E G
iaba i iat Afa ata vda n mu tnd i n iu i a ita i ui vi
n da uii igau - Bn dimiaa da n gba ta j tu mill imii vi vta:
C fare d ;bar rca r pn}
Am ft ttindi Am ft i Mi mli i dml dla Duai C iu gal unt aa d fma nUi vin i ii i dla l. aa t alt min D ma lii d ai nat 'a am ula d ndat m dgi al. Mi al gul d tamn bad Alx - tas l ima l d Catla ii ntat
- i am al g d tamn lai vt m t?
- i l fum ad Mia Ta nt fma.
- vi a tat - i m Ivan. uatl t b Nimn nu at diain t a mnt al li nu bag n hmba da d va Dumn al ta avm ma blug. Numi tb it. Daia tii am i ui imal? Ia scl
Alii vbau ima i m va tbia mai att
asul Alx - di U i al fninail i adi dil a bi N'a cuta at a l m.
-ti m Ivan ti Lam u. Oamni am i au ii bi au v da afa f vb v dhdi bin ii am i i da idi v vit i ga - dt la imi. i amnd.
- N amnd i bta bta Aui A - Ei mi l' m va a ti u.
D nu l ibail ti i m it aul ti?
Ci? E? Cibaii mi? Tu i ii gua ai auit Cibai mi D u t uii l ti vi m ti Îmi dati d atta vm di li i nii i nu mi iai dat. Mgal Cibani mi
Nu v ai - amt imaul - tian u ti t mai tai di gu.
M va n t a aultai am v uiu E u ima Eu a i a nt mbat maa lgii i iu fa N v m v im D am cl v i d m id iva Î buat fi l iban fi va d al nt d al vtu tt un Amd ta gla. Aa tii
N bu n d aa i aa tli Aa bat a numai Ta itaul a vi l mai d vm Caa ui a aa - dal. nt' vm a u a mj a mi lga uin ta ai n'ava at at M l u daul -ia l Da lul al ii iat b i Ta au d ii. jul ai Înttdaua a am gmdit iat gat d vn mi aa mn a idi tat D aa i Ta una ada Nu va iu d imi Eu PtAt b Da a ata nd a bat i d aa una Eu l Ptat !
Am Ta ta. Ct tim a iut ata i ata ti bga d am N a d u mni imn ta dt. Da ava ndial n bi i Î u vi cia d buia vba Aum ata i i l mul iv fi i ndlugat d l d atl a i nd a i vu u Mi v'a da lgi da bin am dinii din fa i d na bta ta n m d m a
Vba n im liniti i mi. Int' l imaul u iva amni mai aiai vbau d iti
- Dgan ia 'a d a. C va ng ubfui ndui ti a ga
- A aib ia A ft vsta a ni N ti a
i a am u Dga i iad l
www.dacoromanica.ro
E D E G Â
Ah f f Dl in ' gi c bani fioa i l p n o, apoi p clll p
a c l locl l i mi i mc
In ccim fc o lin plin Nimni
Ad d da asa rm dar a s rar s
n ma i imic Nmai mo van, f i l cinv, îi opi b a : Hm l I ! Piml i l, li Ai, m a
l ii ia n Sinl nici ibi i i png m
n acm bci a cm m in m c civ f ig : ci cll a mi? Un cl c jo i g mo l ci mi oami
Sil i ii fg af i oi p l ng ccim a o c i call, a cm a îm c jo i p oml
c îi bolv cll Nvl oi j, l cal c pcio, c co ca cp i îl iic cm a pnl, a a vi: cl a la, mn i c pl bli Sa iic a i in p picioa Ochii i încai bi, pc obi
Ingmi ll ni m- pj i a o fll fai. Mo Ivan i c vi pa fi mfla i a pn m All i c c i b fca pin In ac clip Hi al ml mnnchi fn i ncp fc vi p b p pia, p o O fc a pn c îni oboi i Vi pc Îvio pin Anci cm cv p p i plimb
pi i piml ci c ai nicio limbl, nl la a p loc i nocn l l, pml i :
pnrbi g
Pmal in În ccim n p l anii Sinl m ing i Îcp i plimb cll
lpr i Ji n;tal l îi plimba m cll o mai îngijoa c vii ni mg bin
S Înc F a copcilo ngi, cmpiil i ogol n mai va n paa c, p pinaa nag alli ii ll Ea cal
Cl n mi p în picio i clc lng c Sil m lg l p În- ic c pin a cm îi f lii n mai ca nimni, nmai Î ccim lmi, cnc cimpo, a cm joc bci In'o v ii oaco pil pivi î p in ici n v, ici coc Toco împici cocîncolo i ig : N v i imn ! n
Poa ! i cm c nai mai ml c b
Îpoi o apc p aa c ca l l Sinl m ig N cin, i nici c
p civ i j S plc lg cll c Apoi a jo, îi l cap îl p p gnci I pv n och m pli , i înn li fga lmini llo
IODA OVOV r d V H ds d w
Sfi
 
c R o N c A Cri, confee cogrese expozi
ADUNAREA tASTREb. -Bldna A ·a ut anul aca adunarea generl la Dea relul de sub eae, dalul ei a viperlor ncoronae, sa umplu de o via de e ma Saele a ve pn de depate, n poUi str le, ma al femele U ncat dn spe Haeg Dom 2U alergat ei din (O<e pile Marile autot\ ctuae n'au lipsi nci ele Mstul ntuce i, d- D Gus, a fost de fa, dou ie nreg
Lucru e m Inemna, ca tebuia cu ea aegeea i ou preedne Frne, la din mni de bunvoe de mai bine de do ani, de d- Vle oldi, rebiau ncedn ae atcuiva mine, ci preedinal amenna ajung i a Astrei Desunarea Sibiului dn [Our e lu de edn3 a Asocaie rma d fe nâiul semn Cljl, centru verita admnisaiv al Ardealului, nu se mulumee numai cu finarea acolo a seclor inifice ale Atei "
Sn temeuri, aâ de ordn gene culual, ât de odin mai sm la, are apr aâ o formul! â pe ct Clujeni voc de ebuina de schmbare a Atrei s s potrivea mpjulo u otul alele penu Roadee dela irea cea ma Incoae Sb ae u oon pr Ingust Vaa de reaie i de circulae culturl bate ti n alt parte Siemu de lae mânor nainte de boiu, eamn! vtor nchire moae De, mutaa AsreÎ dela Siiu la Cluj. Sibienii rspund o t lujan! n'ar m fi Astra Pom bni nu po ua d lo di rea. Aoaa a i oaul n e sa cu a t sp folu ntregului nm mânc de sub oroana habsbugi, e vechea Infrre cltural mn u penru Sibiu de o vzu, de tOi Imb; la luj, Ine aâea Uii ma no m puternice ea ar f el mlt slab ane a ti recu pe al doilea plan de lae amine epus decadenei Ac ae un palat cu bibloe, muzeu i inteat pe nd dincolo ar o caic, adpit sub vre acopermân srin e deaupra, n oa de pe Some ea ar plti n ap ute
eva a da AsteÎ un nou peedine i a adus ma pe alnce poblema ranplantri a n'a fot o rspânie, cum a dori cum sau emt atâa c num n popas de noui ndejdi. Noul preedine e d uliu Moldovan, marele gient biopol i ntemeeoul n1uu seiu de Stat pe educaia popoului Dup aparia mrea vijoas a oodoui ol, om de cunoine m mul soe ltea i venind din vemurile vech de lpt de retoric aoal, preen dce de om de in poitiv a aes t e repzn meodele umptate, dar sgue de s mn m mul det o simpl hmbe de peane a Sbul nu sa mua la Cluj, s'a la o prege o dla spiua premeoae elelale, fe n vda de oul temu, har la ac Cle vor uma dela sÎne rum fi, toÎ au n vedere numa bnee Aocae
dalul ujan -a cu n lo n ineven d-i Sx UQiu, care a vorb depe nneea A, n nelu ppriu al cuv1ntulu Cetatea uveia a crescut un mae
nm de eemene prege inimoase, cae a f singe
n se s te ia, In vinele detul de obose ale vene abil Aoiaii. n Sbiu prmeniea puer or e anevoo, da nu u nepun n Cluj cadree teapt complete doce de lucu Vorbea un adelean din ran, u mae va%! ni i de oÎ iubit Aena pe care a stât-o a atat ma lmpede det o mOune t de ubred e urentul adonal sban, nghuit ca de prieeni In mele lui po
colo, adnarea anua a Atrei sa dat dp un progam încerca i odeauna bne prit nâu sun cele dou seci dvine, ul n bsera greco-orental, nu n mae sobo de preo de si mropoltul Nicolae bogat cvâno din a aarlui, p al bsericii c t i j
Coductul enogafc dn Deva: aaa neas d C1mpui Sudu
scptoae, ar cellal, în bseica mi stmt eoatoli, inu de epscopl exadru al gojului, u prvrea ndu eat, sub cae e tem s nui coboae de sus pe pame sgmatele, mereu cerue, ale Sfânu di ssi.
n al doilea ând vin edele, c di de seam, poperi i discui. De ieae dat aces parlamen cultural al Ardea lului, um i s'a s se eface n oa stluiea lu Tot e ae neamu nostru ma ales acopee podu predenal sau lojile pateul, vdcii, profesori, ma conduor de epindei, rmea, eeul Reprezentan de sei ultule din oa aa din Baarabia Bucovina, din aa Romneac din alte pmânuri loce de Româ, ca s- spu cunul de saut de teptae dela munca, pceperea i uferea ce din1i ntocmii spiuae pentu cei mul, a neamului om1nec ici i voba e fap, i numa e e nu o pep t mpotriva du o vebale ale adui
n al teilea nd s seWle oganate, dup o vehe tradie, legu cu prilejl. Seara e o conen, sunt ou uneor vreo pies de ea sau oper, tot re de nd ostul vna fondul de teatru s'au eut A pie blu de adat n tmpu zle, In shmb dfetele ex-
www.dacoromanica.ro
B O B E Â
poi, n care se vede vaa m als rneasc a regii i vesiul nelipstul ndc! enografic aduc care n· vtu i mulumire pe i m v n paa cea mare a mr de o parte deo cas oul modern erse n soare cu suprfe mri albe iar de aa cu cldir dn le bune mprese aria Terezia o revrare de lme dela sate i din or n cre cu nn sau e:tor în rr
ndustria nepe din Sântoholm
de minei sau de lte ndeletcri proprii locului, care punea sr n cadrul poplar firesc i mândr fug a câorva sb sear, pân la urnurile tainice ale cateli din Indar , la câva ometr puneau acetu dru lat lu de trecu
Prtre cve inute la adunarea di Deva, aceea care a avu o nsemnae programa depind clipa i preocu- pr e e a fo a nului rce, care apare de aeea n rândurle urmtr. In ea se gsesc, rose Înc odat i aâea dn scopurle sau vurile resei noasre
Am vent la Adunarea genera dn acs an a I Atrei cu ta mra de sufet pe care nltele ei rosturi mio prinesc m n minte acum cuvintee pe care marele agun e spunea la Octomvre pn dp înge bare omnilor msa dulcii noasre mace ese prgit penru oaspe\ mul\; maica noasr a ot pâ acum îm- rcat În doliu da de acum nate se mbrac în hai de nun i poee la ms pe oi fi si ca s srceasc3 i ea, n i cu casa sa, s noiasc pe s precum se nnoesc inereee vultuulu '. Vorbele oamen or m se fac de atâtea ori profetce i n acest crâmpeiu de rostir aproape evange- ice noi cei de szi deosebim iile de oc ae nui deal re a teptat ma mul de o mtate de seco ca d se mpli- ne eamul nosru sa nno precum se nnoec inere- e vulurui.
sociaa cultural rdea ncep n acee vremur o apt ia pra i penru noi nsemntaea, i prin r- mare actualitatea e ntreag Era rpunsul pe cre omâni de dcoace de mun lpsi de libertatea po n ddeau no, cari cusem abia de an urea Prncipator alpirea lor În sing form aunci cu p, a acul dela ai i Bucreti din 185 r e cea ma mare rpânte a stori noasre. Pe când preamream eementul polc Dv- s descopereai legt clural mple de un cuprins dumneeesc foma omenesc pe re sbisem s o furim noi se pare pornca vremurilor de azi este aceea cu
toae mprejurile sn aât de mut i atât de erc schm_ bate
eamul românesc sa aduna din oate pre sând mpr\i i nedrepi vech ca i poa lua ll cuvet înre popoare întrer dela formele de via polc ale strmor de acum aproape de nuntrul horeor nosre neam regsit, ca la asa de nunt de care vorbea erctul tropo dar sosi d m multe pr u o ptur3 neasc destl de asemnoare prin acela fond de cu- tur prmtv cu o ptur de crra adpa la patru :- voare de cultur nlt desebit cu oroave deadrepul de e popare, cu limb fre, radii i eminte culuale srne Pe deaupra lumea nternaional, neaeat be dup rele rboiu, ace ajung pn la noi n v de c i de neînrdere, care ncearc s scad momel storic unic rt de neamul nru
fa acestor gret noi aducem von de via de m bine a socieii românei i aducem puerile Satlu
men n înrpea bne pe cea dnu prn ceea ce a putu fptu pn simbolul plin de nes pe care rid în clea meror nosre decâ sra " a e o creae a voine de va a ncrederi n puterie proprii a une n regi ai care a chemat pe o n numele culur aib libertate poc i ci bunvoin a de dvoltrea proprie d partea forme de Stat n