..

BOABE DE GRA

www.dacoromanica.ro

C UPRIN S UL

F. S. S. R., U. F. S. R. şi O. N. E. F. cu 29 61luri

SNAGOVUL cu 19 fi.uri BIBLIOTECA TELEKIANĂ

DIN TÂRGUL-MURES cu 15 n.uri MONUMENTUL (cu 3 duo:n� de "tac C<JIHI<lnlin�s(",,)

de NEAGU BOERESCU de El/rEM MIHAILEANl/

de AURbL FILIMON de GlD J. MlHAESCl/

Cl<:ONICA. CJrfi, conferinte. conţlcse, e;.;pM.i{ii.' N. Iorll:J; Folklor pe drumuri; Paludinii cărtii; Lisi: of tbe serial publicatioDs; Artă alte_ oeasc3; Schimb literar; Universitatea Vălenilor: Oaspeti de artă; Biuroc.raţie şi tchoic5 socială; Vesela fZrădjnă. Teafru. muzică. cinema­fogra!. radio' Teatru in aer liber; Cifre ... Turism. spori. educatie /lzicd: Expozitia cercetăşească; Mat:churi internationale; y, M. C. A.

cu 19 6qurÎ

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TĂRI (Adau,), Educa(ia ooporului in Suedia (1) de Knu{ Tynel din eOlllezeşte de Emanoil Bucufa

cu 5 figuri.

planşă colorată

Redador, EMANOIL Bl/CUŢA

Un exemplar 30 lei A bonamentul pe an 300 Ici

LTBRAI<IA DE STAT DIRECTIA EDUCATIEI POPOl�ULUl INVÂTĂMÂNTUL MUNCITORESC

BUCUREŞTI IL Str. General Bedhelob 28 (Dir. Educatiei Poporului)

www.dacoromanica.ro

S(adiollul Oficiului Xa\iorwl de 1':duc.1]ie Fizică

F. s. s. R., u. F. S. R. şi o. N. E. F. Inceputurile şi organizapea spor'fului în România

F. S. S. R. U. F. S: R.. O. N. E. F., înşiruire de: litere. sibilinic impreunate. care pentru marele public trebue să aibă aceeaş vagă semnificaţie ca şi P. A. R. 1. D .. C. A. M. R. R. etc, dar care pentru generaţiile tinere Înseamnă sintetizarea unei întregi epoce de luptă şi de străduinţi in domeniul edu� caţiei fizice şi al sporturiioL

F. S. S. R. Federaţia Societăţilor de SPOrt din România.

este instituţia al cărei istoric se confundă cu isteti· cuI sportului organizat la noi În ţară şi care a in­semnat pentru tineret trecerea la o viaţă nouă, mo­dernă, dezbărată de rutina trecutului. generatoare de energie şi progres.

U. F. S. R. Uniunea Federaţiilor de Sport din România, este

instituţia. recent infiinţată. care printr'o evolutie firească spre descentralizare. a succedat F. S. S. R.-ului. având aceiaş ţintă gcnerală. cu mijloacc de acţiune insemnat sporite.

O. N. E. F. Oficiul Naţional de Educalie Fizică. este insti­

tuţia modernă. cu caracter universitar, menită a coordona intreaga activitate a educaţiei fizice de Stat şi a creia prin institutele ei. civile şi militare. o pleiadă de educatori, cari să răspândească În toată ţara învăţământul superior al gimnasticii şi culturii fizice raţionale in şcoală şi in armată.

In rândurile ce urmează. pe lângă o analiză suc� -::intâ a foloaselor sporturilor şi o scurtă cercetare a

introducerii lor la noi in ţară. vom trece in revistă organizarea forurilor conducătoare ale educaţiei fi­zice şi sporturilor şi vom arăta stadiul actual al di­feritelor ramuri de sport. federalizate in U. F. S. R. sau in curs de federalizare.

FOLOASELE SPORTURILOR.

Sportul a dobândit în ultimile vremuri un rost puternic şi bine definit in alcătuirea obştească a popoarelor civilizate.

Excelent mijloc de regenerare fizică şi de edu­caţie colectivă. scopul lui este de a trimite in lupta de toate zilele pentru trai. un tineret robust şi sană­tos a cărui vlagă trupească să susţină cât mai te­meinic valoarea lui intelectuală şi morală. in vede­rea unui randament social superior.

Ca mijloc de educaţie individuală. sportul are de asemeni o valoare certa. in deosebi atunci când este practicat cu socoteală. in chip metodic şi cu o su­praveghere igienică menită să-i ingăduie a da maxi­mul de folos.

Netăgăduită ii este şi menirea obştească de pro­filaxie şi prevenire a bolilor. prin oţelirea trupului şi mărirea rezistenţii organismului faţă de agenţii patogeni.

Cine va putea să-i nesocotească valoarea ca mij­loc de corectare. fie pentru şcolarul inchis in lo­calul de clasă neincăpător şi de cele mai multe ori. neigienic. fie pentru funcţionarul impovarat de muncă şi anchilozat la birou. fie pentru sedentarul

www.dacoromanica.ro

B OABE DE GRAU

Homli.nia la a Xl-a Olimpioldii. din Amsterdam 111 1028 intelectual. ajuns mai Întotdeauna. Ia o vârstă oarc­care. pletoric şi obez din cauza alimentaţiei nepo­trivite cu activitatea lui fizicA. fie. in sfârşit. pent.ru lucrătorul de fabricA sau pentru muncitorul dc câmp. cari nu-şi cheltuie vlaga trupului decât într'o anume direcţie. desvoltându-şi exagerat unele părţi ale corpului in dauna celorlalte.

Sportul are Însă şi o valoare educativă morală de mâna întâia.

EI dezvoltă combativitatea, curajul şi vitalitatea. educă reflexele şi invaţă pe om să privească drept în faţă toate piedicile şi vicisitudinile vieţii, cău­tând să le inlăture prin energia şi puterea lui de rezistenţă fizică şi mori;11â.

Tot el naşte şi intreţine în individ simţul de aso­ciaţie. spiritul de echipă şi de camaraderie, precum şi noţiunea de sacrificiu in folosul colectivităţii, dându-i simţimântul temeinic că constituie o par" puternică şi conştientă dintr'un tot, activ şi bine inchiegat.

Făuritor de energie individuală şi colectivă, izvor de sănătate trupească şi morală, sportu!. când este bine inţeles, bine organizat şi practicat cu înţelep­ciunea şi cumpătarea trebuincioase pentru a-i păs­tra caracterul de mijloc de educaţie obştească. este aşa dar de cel mai mare folos, atât pentru individ cât şi pentru neamul din care acesta face parte.

INCEPUTURI. La noi in ţară. sportul, temeinic organizat şi con­

siderat În sensul celor expuse mai sus. este de dată relativ recentă.

.

Dacă ar fi să ne luăm ai�oma după termenii de­finiţiei clasice ce i se dă de obicei: "exerciţiu tru­pesc făcut in aier liber, in care ideia de joc şi de distracţie se îmbină cu noţiunea de intrecere şi de luptă", am putea spune că originile sportului la noi, sunt totuşi destul de îndepărtate.

Fără a voi să calificăm drept sporturi exerciţiile trupeşti practicate de vajnicii ostaşi ai marilor noştri domnitori: copii de casă, plăeşi şi arcaşi, atunci cănd aceştia se intreceau la luptă dreaptă, fugă sau mânuitul armelor. şi nici jocurile naţionale. care au păstrat În multe direcţii amintirea înaintaşilor, vom constata că cele dintâi îndeletniciri fizice, care s'a1 putea denumi sporturi. se situează la noi, cam ce la jumătatea veacului trecut.

Printre ele putem cita: jocurile naţionale. fuga. oina, gimnastica. fragerea la semn şi exerciţiul ar­melor.

Cea mai veche grupare sportivă este Societatea de Dare la Semn Bucureşti, care a fost înjghebată in 1 862 şi Înzestrată de către Domnitorul Cuza cu un mare teren. pe care şi-a construit, in urmă. sin­gurul nostru poligon de tragere la semn.

Acest teren. acoperit de copaci seculari. există şi acum În str. Mihail Kogălniceanu No. 44. Intre­git de curând cu frumoasele. instalaţi uni ale Ten­nis-Clubului Român şi transformat în parc de spor­turi, el constituie astăzi una din podoabele de preţ ale Capitalei noastre.

La 1 867 s'a creiat Societatea Română de Arme, Gimnasticii şi Dare la semn, denumită în mod popular .. Tirul". Şi această grupare a fost dăruită

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERE SCU: F.S.S.R., U.P.S.R. şi O.N.E.F. 307

cu un imens loc, Parcul Carol de astăzi, în schim­bul căruia a dobândit terenul unde este acum tea­trul Regina Maria şi unde societatea construise prin subscripţie publică o clădire, cu sală de gim­nastică, sală de scrimă, stand de tir şi basin de inoL De aci au pornit primii noştri gimnaşti, ba­rişti. dansatori şi

dezvoltare atât de mare, au apărut pentru prima oară la noi in ţară, pe la 1896 şi au trăit in chip cu totul sporadic. până la infiinţarea F. S. S. R. când au dobândit o formă organizată.

CREIAREA F. S. S. R.

atleţi, formaţi la Deabia În anul şcoala neuitaţilor 1 912, sub jnimoa-maeştri Velescu şi sa impulsiune a Moceanu, şi cari Principelui Carol. au cutreerat străi- care era un sports-nătăţile, uimind pe man convins, fizio-toţi prin puterea nomia haotică a lor fizică şi fru- sportului românesc museţea exerciţii- s'a transformat şi lor ce executau. s'a creiat Federa-

Tot aci, căpita- pa Societăţilor de nul de pompieri Sport din Româ-Stănică a predat nia (F. S. S. R . ) . cele d'intâi cursuri sub a cărei oblă-de scrimă, for- :fuire s'au introdus, mând pleiada va- regulamentat ş i loroşilor maeştri dezvoltat t o a t e cari, Împreună cu sporturile din ţară. profesorii străini : A. S. II. Principele C.1rolla unul din IJllltiln malchllri de fOQ1-b.111 Odată cu apa-Michel. Pipart, jucat pe locul "iran de pe Şoseaua K;�lerr In -1910 riţia F. S. S. R. Guyon, Morin şi sportul românesc Lachevre, au instruit atâtea generaţii în practicarea a intrat in faza de organizare disciplinată carc îi nobilului sport al armelor. a îngăduit să ajungă la dezvoltarea îmbucurătoare

Mai târziu, când Bucureştii au început .:t se trans- de astăzi. dupe ce unirea cu sportul din teritoriile forma şi construcţii noi răsăreau la fiecare pc J, alipite i-a infuzat un sânge nou, imprimându-i un meşterii italieni, de cari oraşul era plin şi cari folo- ritm mai vioi şi mai puternic. seau bicicleta ca mijloc de transport. au sădit gus- Injghebarea Federaţiei Societăţilor de Sport din tul ciclismului în _ ...... _-,-... România consti-

tuia pentru acea epocă o adevărată anomalie, căci s'a pornit de sus in jos. în loc să se pornească de jos În sus, cum ar fi fost firesc.

tineretul din vre­mea aceia. Gene­raţia de atunci, dornică de exer� ci�ii fizice, a adop­tat cu entuziasm noul sport, care s'a dezvoltat În urmă atât de mult in cât mai intâi Alois Pucher şi doi ani în urmă Luigi Cazzavillan, fostul director al "Universului", au clădit câte un ve­lodrom cu viragii ridicate, pe care Se" organizau felurite

Incepulurilc sporturilor de inmii. Ia Sinaia In H1H (jos, In dreailla, A. S. Il. Principele C�1rol)

In adevăr o fe­deraţie este, de o­hicei, rezultatul nevoii ce resimt mai multe grupări practicând acelaş gen de sporturi de a se strânge la o laltă şi de a-şi a­lege un for supe­rior de conducere,

intreceri, foarte gustate de public. La moartea lui Cazzavillan, velodromul cel mare

a fost dărâmat şi vândut ca lemne de foc, iar spor­tul ciclism ului a dispărut, pentru a reapare mult mai in urmă, in cadrul F. S. S. R.

Football-ul şi tennis-ul. cari au ajuns astăzi la o

care să le judece litigiile, să le coordoneze lucrările şi să le elaboreze regulamentele.

La noi. mai că nu existau pe atunci grupări spor­tive, iar puţinele cari fiinţau, erau de feluri de sport diferite şi nu se sinchiseau de loc unele de altele. Pe de altă parte, unele sporturi erau roarte puţin

www.dacoromanica.ro

308 B O A B E DE GRÂU

practicate, iar altele erau complet necunoscute. Aşa şi concursuri de: fect-ball, atletism, sporturi de iar­fiind, F. S. S. R.-ul. fondarea lui, nu a izvorit din- nă, tennis. dc. tr'o nevoie reală de strângere la un loc, ci a fost După râzboi. F. S. S. R. s'a reconstituit, având creiat de câţiva pion ieri. după modelul omni-sportiv drept preşedinte activ pe M. S. Regele Fcrdinand al U. S. F. S. A.-ului francez. tocmai pentru râs- şi ca Secretar general activ pe A. S. R. Principele pândirca gustului Carol. care depu-şi practicării exer· nea o muncă uria-ciţiilor Ei.:::ice. in- şe pentru institutia fiintarea de aso- pe care, in mare ciaţii sportive de parte. o creiase. diferite speciali- In 1919, cu toa-tăţi, reglementarea tă lipsa generală sporturilor, pro- de sprijin, F. S. S. cura rea de tere- R. a reuşit să-şi nuri, infiinţarea u- dobândească u n nui parc central de sediu propriu În sporturi, etc. str. Corăbiei. In

Pentiu realiza- acelaş an s'a creiat rea acestor dezide- Boxing-Clubul Ro rate s'au alcătuit măn, primul club diferite c o m i s i I de box şi cultură sportive şi con du- fizică şi tot atunci cerea lor a fost în- s'a tinut În Franţa credinţată u n o r cea dintâi mare persoane, harnice probă internaţio-şi pricepute, cari A. S. H. Principele Carol la înI<i.iul camllionat mlliollal de atletism nală la care spor-s'au străduit cu PI' tereDul F. S. S, H. III 1921 tul romanesc a luat multă trudă şi perseverenţă să introducă şi la noi parte: jocurile sportiue interaliale organizate de in ţară feluritele sporturi ce se practicau În străi- generalul Pershing la Paris. nătate. La scrimă, tir şi călărie, echipierii noştri, au do-

Primele comisii constituite au fost: comisia de bandit rezultate uimitoare, reuşind a se clasa prin-instalare, propa- tre cei dintâi. E-ganda ş c o I a r .li, chipele româneşti atletism, r u g b y, de scrimă au con-loat-ball asociaţie, stituit atunci reve-scrimă, tennis, ci- laţia concursurilor, dism, tir, sporturi dasandu-se În 10-de iarnă şi gim- eul al 3-lea atât la nastică. spadă cât şi la flo-

Cea d'jntâi adu- rdă, cu foarte mici Dare generală, cu diferenţe faţă de reprezentanţi a i primii clasa ţi. societăţilor afilia_ In 1921 se pro-te, s'a ţinut in duse un alt eveni-1914. Cu puţin ment de seamă. inainte Primăria Sportul din regiu-Capitalei cedase nile alipite, mult F. S. S. R., prin- mai avansat şi mai tr'un contract pe bine organizat, s'a 99 de ani, un ma- unit cu sportul din re şi frumos teren vechiul regat. sub pe şoseaua Kise- oblăduirea F. S. leU, unde se află' Inlaiul contact al Marelui Voc"oo llihai cu sportul romilnesc : :\1:.rc1e Yoo\'od S, R. astăzi stadionul U.- oferă cupa .Unin:.rsulu căşligălorului cross-ului regional al juniorilor Aportul sportu-F. S. R. şi strandul KlseleH. lui de peste munţi a fost hotărîtor in viaţa rede-

In 1915, F. S, S. R. a dobândit personalitatea ju- raţiei noastre, IOfuzând un sânge nou, o dorinţă de ridică şi a infiinţat primele comitete regionale. In emulaţie cu mult sporită şi O râvnă de conducere anul 1916, din iniţiativa d-lor prof. Murgoci şi căp. necunoscută până atunci. Virgil Bădulescu, s'a discutat crearea unui Institut Organele regionale au fost creiate, provocând de Educ;aţie Fizică, şi s'au ţinut diferite campionate o descentralizare binefăcătoare. Numărul comisii-

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERESCU: F.S.S.R., U.r.S.R. şi Q.N.E.F'. 3O!l

lor sportive a crescut şi, pe lângă Football-ul aso­ciaţie, care era sportul rege in federaţie, Rugby-ul. Tennis-ul. BoxuI. Sparturile de iarnă, Ciclismul. Inotul, etc. s'au dezvoltat treptat, organizându-şi campionate naţionale şi alte concursuri. Terenul F. S.

ORGANIZAŢIA EDUCAŢIEI FIZICE DE STAT. O. N. E. F.

Stimulat de activitatea şi strAduinţele iniţiativei particulare. Statul. care neglijase cu totul impor­

tanta problemă" ci educaţiei fizice, il luat in sfârşit şi el măsurile ce se im­puneau incă de multă vreme.

S. R. dela şosea a fost nivelat şi ca­nalizat, şi mai toa� te cluburile mari au inceput a se instala pe terenuri proprii. In pro­vincie s'au inceput construcţii de sta­dioane municipale şi t e r e n u r i de sport, iar, datorită celor 8 comitete regionale, v i a ţ a sportivă provincia­lă a pulsat din ce În ce mai intens, rivalizând cu cen­trul şi intrecân­du-I u n e o r i, in multe direcţii.

N umărul socie­tăţilor afiliate la

In anul 1922, prin "Legea pentru Educaţia Fizică", s'a decretat obli­gativitatea educa­ţiei fizice pentru toţi tinerii, Înainte de recrutare. in şcoli şi organizaţii speciale. Prin a­ceiaş lege s'a creal un organ de în­drumare. ocrotIre şi control, intitulat Oficilll Naţional de Educatie Fi2.i­cil. O. N.

' E. F.

Dclilarca studcntclor O. N. E. F. In f3\11 i'It, S. Hegclui Fcrdirwud; In grul) A. S. n. Prillclpe&a 1lc.1na

Depinzând de Ministerele Armatei .şi al Instrucţiei Publice şi pus sub conducerea unui comitet prezidat de fostul prin_ cipe moştenitor şi mai in urmă de A. S. R. Prin­

F. S. S. R. a crescut mereu şi a ajuns la peste 300 insumând aproape 20.000 de membri.

Sportul românesc a inceput a-şi afirma fiinţa şi in matchuri inter­naţionale disputa­te fie la noi în ţa­ră, fie in străină­tate. cu succese mereu crescânde.

In anul 1928. e­chipe româneşti au luat parte la jocu­rile olimpice dela Amsterdam. Ince­pem a repurta suc­cese în foot�ball tennis. box. scri­mă, alergări. etc. Anul trecut echipa noastră de atletism s'a clasat a 2-a, la jocurile balcanice din Atena.

Stadionul F. S.

cipele Nicolae. a­cest Oficiu impli­nea o nevoie reală.

In adevăr. ceia ce lipsea pentru desăvârşirea edu­caţiei fizice a ti� neretului şi nu-i putea fi dat prin străduinţele initia­tivei particulare, erau profesorii de gimnastică şi edu­caţie fizică, pentru şcoli, şi instructori, brevetaţi. pentru şcolile militare şi armată.

S. R. dela şosea a fost împrej­

Malchul de !!crimă Polonia-llomănia In 1930

Prin c r e a r e a Institutului Supe­rior de edllcaţie fi­ziC;ă 1. S. E. F. şi a Institutului militar

muit şi prevăzut cu oarecari instalatii, urmând a fi terminat in curând. iar in anul trecut societatea Muntenia a clădit pe terenurile F. S. S. R. un splendid Strand, cu mare basin de inot, plaje, te­renuri de tennis şi instalaţii sportive.

de educaţie fizică. 1. M. E. F .• instituţii cu caracter universitar, s'a implinit această lipsă.

Absolvenţii celor 3 ani de studii. teoretice şi prac_ tice, bărbati şi femei. dobândesc titlul de liccnţiaţi În educatie fizică, devin profesori. cu aceleaşi drep-

www.dacoromanica.ro

310 B O ABE DE GRÂU

turi şi salarii ca ceilalţi profesori ai şcolilor secun� dare şi vor constitui adevăraţii factori de propagan� dă, organizatorii responsabili ai educaţiei fizice în şcoală şi in masele poporului.

Spre deosebire de vechii maeştri de gimnastică, insuficient pregă. tiţi şi cari făceau din lecţiill!: de gim· nastică. şp.d i n ţ e

fastidioase. de care cei mai multi cău� tau să se sCl1tea· scă. ei predau a­cum tineretului, cultul mişcării sub toate formele: jo­curi. gimnastică suedez!. atletism: alergări. sărituri, aruncări şi spor· turi; scrimă, box. lupte. inot. ski, dansuri naţionale, tir. gimnastică me� dicală. etc.

langă de ski-ori priceputi. cari au ajutat la răspăn­direa acestui sport, atât de folositor in regiunile muntoase.

Deasemenea 0, N. E. F. a infiinţat şi cursuri de gimnastică. înot şi tragere, la Tekirghiol-Eforie.

precum şi diferite tabere de vară la Călimăneşti, Si­naia. Bran, etc,

Tot ei sunt da. tori să organizeze excursii, colonii de

Palinaj pe lacul Cişmigiu

Instalaţiile foar­te complete ale Institutelor. pre­cum şi Stadionul nu fost puse cu multă bunăvoinţă la dispozitia ama­torilor şi a socie­tăţilor sportive şi, gmţie lor, atletis� mul bucureştean a cunoscut o eră d(' prosperitate ne­bănuită. Prin legea de imprcprietărire s'a cedat Oficiului. pe lângă fiecare comună rurală. câ­te un lot de pă·

vară şi tabere pentru recreaţii. Instructorii militari şi ofiţerii elevi, absolvenţi ai

Institutului militar de Educaţie Fizică, pregătesc fi­ziceşte pe soldaţi, mIădiindu�i. intărindu�le trupul şi deprinzându-i cu gustul exerci­liilor fizice, pe care le vor răspândi la rându.le. odată in­torşi la vetre. după terminarea servi· ciului militar.

Pus sub condu­cerea unui specia­list rutinat, d-I Col. Virgil Bădu­lcscu. om energic şi bun organiza­tor. Oficiul Naţio­nal de Educaţie Fizică. cu toate slabele mijloace ce i s'au pus la înde-

mânt care va fi amenajat ca teren de jocuri şi spor· turi. când se VOI' da mijloacele materiale necesare.

In sfârşit tot Oficiului Naţional de Educatie Fi­zică ii va reveni covârşitoarea însărcinare de a or�

ganiza pregătirea pre·regimentară a tineretului, în ve­derea desconges· tionării bugetului. a reducerii servi­ciului militar şi a realizării unei re­crutări mai bune pentru a r m a t a noastră.

Interesante in· c�puturi au şi fOSi realizate in această prIvinţă., prin dă­direa unui impor­t:lnt institut 1 a Tekirghiol -Eforie. prevăzut cu o ma­

mână. a reuşit 5ă construiască, după planurile arhitec· tului suedez Toar­

Echipa rom:1ncaacii la clItllpionatul momlial do Ilockey 1)Il ghiatii dela Krynika (Polonill) In 1930

re sală de gim­nastică. tin basin de înot, un poligon model pentru tra·

ben Grut, un frumos teren de stadion. cu instala­ţiile sportive cele mai moderne.

O. N. E. F. a organizat în fiecare an cursuri de ski. pentru studenţi. studente şi amatori. mai întâi la Sinaia şi apoi la Predeal. creiând o întreagă fa�

gere la semn. şi instalaţii sportive foarte corn· plete.

In anul 1929 s'a votat o nouă lege pentru edu· caţia fizică, şi care a completat dispozitiile legii din 1922 ocupându·se şi cu reglementarea şi Încadrarea

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERESCU, P.S.S.R., U.P.S.R. şi O.N.E.F. 3t1

lutai" cchipiL fUIlHi.ua de foot-ball a eF. C. Olympl3., din 1910

in alcătuirea de Stat a sportului din iniţiativa par­ticulară.

Următor acestei legi, diferitele ramuri de sport s'au organizat În Federaţii naţionale de speciali­tate. grupate intr'o "Uniune a Pederaliilor" U, F. S, R. care va menline legătura cu Statul şi organi­zaţiile similare din străinătate.

Prin noua lege de organizare a ministerelor s'a creiat pe lângă Direcţia Educaţiei Poporului un Serviciu al Educaţiei Fizice. Sporturilor şi Turis­mului şi pentru prima oară s'a pus la dispoziţia sporturilor şi educaţiei fizice particulare un buget propriu care. deşi insuficient. il inviorat intr'o mă­sură importantă mişcarea sportivă, atât de năpăs­tuită până Cltunci.

Imensele nevoi de refacere economică ale ţării nu au mai ingăduit. decât cu reduceri. menţinerea in buget a sumelor necesare desvoltării normale a sportului.

In cursul anului acesta a funcţionat pe lângă Marele Stat Major o comisie compusă din specia­lişti care a alcătuit un prcect modificatoI al legii de Educaţie fizică. Noul proect prevede crearea unui Consiliu Naţional de Educaţie Fizică. C. N. E. F. organ superior, care va coordona şi implini toate nevoile educaţiei fizice de Stat in legătură cu ace­lea ale educaţiei fizice şi turismului. din iniţiativă particulară.

Toate societăţile sportive. Federaţiile naţionale şi Uniunea Federaţiilor de Sport, din România. care a luat locul vechei F. S. S. R .. vor trebtli �. aibă personalitatea juridică, ce se va dobândi cu formalităţi uşurate.

Sportul românesc şi turismul aşteaptă de la noua legiuire izbăvirea greutăţi lor trecutului şi nădăj. duieşte să-şi poată in sfârşit dobândi locul de sea­mă ce merită in alcătuirea noastră socială.

UNIUNEA FEDERAŢlILOR DE SPORT DIN ROMANIA.

Uniunea Federaţiiler de Sport din România. U

A. S. fi. Principele C,rol la o alergare !'Ie 1500 metri In 'Hr22

F. S. R .. de sub preşedinţia de onoare a M. S. Re­gelui Carol II. este organul de patronare. indru­mare. coordonare şi control al educaţiei fizice din iniţiativa privată şi al sporturilor din toată ţa[;l. Ea grupează Federaţiile naţionale ale diferitelor ra· muri sportive, cu societăţile lor afiliate. În număr de peste 600. insumând laolaltă aproape 50.000 mem­bri.

Infiinţată la 15 Febr. 1930, intr'o adunare gene­rală de transformare a vechei F. S. S. R.. sediul ei este în Bucureşti. str. Biserica Enei No. 10 bis.

U. F. S. R. posedă un splendid teren de sporturi pe Şoseaua Kiseleff. lângă Arcul de Triumf. pe care se va construi în curând un stadion monumen· tai cu toate instalaţiile necesare. care va fi o po· doabă a Bucureştilor.

Comitetul Central de direcţie al U. F. S. R. are următoarea compunere:

Preşedinte de onoare.- M. S. Regele Carol II. Vice-Preşedinte de onoare: A. S. R. Principele

Nicolae al României. Preşedinte.- George Plagino. Vice-Preşedinţi: Prof. Dr. Coriolan Tătaru şi

Gr. Caracostea. Secretar general: Dinu Cesianu. Membri: Boerescu Neagu. G-ral adj. lacobici

Iosif. Leucuţia Aurel. Luchidi Octav. M1inăilă Ca· mil. Răchiţan Ion, Rotaru Damian. Savu Mihail şi Căpitan Sidorovici T.

Federaţia Română de Football-Asociaţie (F. R. F. A.). Preşedinte: A Leucuţia. sediul : Pasa­giul Victoria. scara H.

Federaţia Română de Tennis (F. R. S. T.). Pre­şedinte : G-ral Adj. I. [acobici, sediul: B-dul Eli­sabeta 50.

Federaţia Română de Atletism ( F. R. A.). Pre­şedinte: : Gr. Caracostea. sediul : O. N. E. F., str. Maior Ene No. 4.

Federaţia Romană de Box (F. R. B. ) Preşe-

www.dacoromanica.ro

312 BOABE DE GRÂU

Inlreecri de alergliri la O. X. E. F

dinte; Col. Dr. 1. Lasc3r. sediul : str. Ing. Anghel Saligny No. 2.

Fedr;raţia Română de Rugby (F. R. R.). Preşe­dinte; Gr. Caracostea. sediul : Bd. Elisabeta. 50.

Federaţia Romană de Nataţie ( F. R. N . ) . Pre­şedinte : M. Savu. sediul : str. Biserica Enei. 10.

Federaţia Naţională dc Scrimă ( F. N. S.). Pre­Redinte : Dinu Cesianu. sediul : str. Biserica Enei No. 10.

Federaţia Română de Sporturi de Iarnă (F. R. S. I . ) . Preşedinte : Neagu Boerescu. sediul : str. Cohălcescu, 25.

Federaţia Română de Ski (F. R. S.). Preşedinte: Th. Rosetti-Solescu, sediul; str. Biserica Enei, 10.

Federaţia Romană de Ciclism (F. R. C), Se­cretar general : P. Georgescu. sediul : str. Voicu Diamandi No. 7.

Federaţia Română de Gimnastică (F. R. G. ) . Preşedinte : Mihail Berceanu, sediul; str, Phoenix No. 2.

Federaţia Romana de Sporturi Equestre (F. R. S. E,) . Preşedinte: General de Div. Moruzi. sediul: Inspectoratul G-ral al Cavaleriei. Ministerul Ar­matei.

Federaţia Română de Lupte şi Altere. (F. R. L. A. ) . Preşedinte; Carnii MănăiIă, sediul : Camera de Comerţ. Oradea.

,\runcarea grculăiii (i'.eno ('.oSle. Timi�o.,ra)

Cursă pe leren yarial (croM-counlrr)

FederaJia Romană de Ping-Pong (F. R, P . ) . Preşedinte : P. Adorjan, sediul; Oradea,

Federa/ia Naţională de Canotaj (F. N. C). Preşedinte : Avoc. Cornel Inncu, sediul : Clubul de Regate Mureşul. Arad.

Federaţia Romană de Basket şi Volley-Ball (F. R. B. V.). Sediul : Asociaţia Y. M. C. A .. str. Săl­ciilor 11 bis.

Celelalte Federaţii sportive, neconstituite incă. sunt in curs de organizare.

Organele r;egionale ale U. F. S. R. sunt deocam­dată urmă tONele :

Regiunea Muntenia: Preşedinte; Av. P. Ne­delcovici, sediul : str. Biserica Enei No. 10,

Regiunea Bucovina: Preşedinte : G-ral Const. Iacob, sediul; Comandamentul Diviziei 8-a. Cer­năuţi.

Regiunea Banat: Preşedinte: Col. Sârnhoteanu. sediul; Automobil-Club Regional, Timişoara.

Regiunea Cluj: Preşedinte; Prof. Dr, Coriolan Tătaru, sediul : Calea Victoriei 34, Cluj.

Regiunea Crişana : Preşedinte : Camil Mănăilă. sediul; Camera de Comerţ, Oradea.

Regiunea Moldova: Preşedinte; Praf. �. Mar­tiniuc. sediul; str. Cuza-Vodă No. 83. laşi.

Regiunea Sibiu: Preşedinte : Dr. Av. Stoichiţia. Regiunea Ţara Barsei.' Preşedinte : Col. Strat.

sediul : Cercul Militar Braşov.

Un membru:l1 clubului :Illelic Ar:ld s.'irind 1.855 m. in1il.ţime, recordul Ilomâlliei

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERESCU: F.S.S.R .. U.P.S.R. şi O.N.E.F.

.\lnlchclcrugliI STADIUL ACTUAL AL SPORTURILOK

Football�asociaţie. - Este cel mai răspândit din� tre sporturi.

Introdus prin 1902 de către câ�iva jucători ame� ricani şi englezi dela societăţile petrolirere şi do­bândind o conducere organizată deabia in 1910. dezvoltarea lui datează mai ales de după răzbe', când aportul football-ului din teritoriile alipite ia dat o puternică impulsiune. Astăzi, federaţia ro­mână de football este cea mai puternică federaţie. având peste 250 de cluburi afiliate. cu aproxima­tiv 10.000 jucători.

Există şi un club profesionist "Ripensia" la Ti� mişoara. de o valoare foarte apreciabilă şi care a invins de curând renumitul club "Ujpest" din Bu­dapesta. c<lmpion al Ungariei.

Nivelul football-ului român este din cele mai ri­dicate. Echipe rcmâneşti au raCut turnee in Italia. Ungaria. Polonia. Finlanda. Egipt şi Spania. rod­nnice in rezultate îmbucurătoare. La camp:onatuJ internaţional din Montevideo, echipa noastră repre' zentativă a Învins renumita echipă Peruviană.

Actualmente România deţine capul clasamentu­lui in cupa Balcanilor.

In Bucureşti există numeroase stadioane pentru 1 I footbalJ dintre cari cele mai importante sunt ale

sarituri\. de pe lr:nnbulini\ 1:1 Slr:llldul l\i!!Clen

lIasinul slrauClului l\i�f'lcfr. la uu concurs (le inol.

cluburilor; Juventus, pe vuley. Elisabeta; Unirea­Tricolor. Ia Obor; Macabi: C. A. B.; Turda: Sportul Muncitoresc. e,tc.

Atletism. - Din lipsă de stadioane. antrenori şi mijloace băneşti. atletismul este În scădere in toată �ara. Puţinele cluburi, in care se practică exerciliile atletîce. au scos În evidenţă câteva elemente bune. cari au reprezentat cu cinste atletismul românesc peste hotare.

La prima olimpiadă balcanică de la Atena, Ro­mânia s'a clasat a 2-a, inaintea Jugoslaviei, Bul­gariei şi Turciei. iar stadistul Ilie Nicolaie a câş­tigat vestita cursă a Milrathonului de 42 klm.

Tellnis. - Sportul Tennisului este din cele lIlai desyoltate in toată ţara. In Capitală, Tennis-Clu­bul Român, şi Ooherty-Club. sunt cele mai puter­nice cluburi. având terenuri proprii.

Tennis-Clubul Român. T. C. R .. posedă in str. Mihail Kogălniceanu No. 44 o instalaţie modernă pentru toate sporturile. intr'un cadru pitoresc, cu tot confortul necesClr.

Toate centrele mari din ţarâ ClU cluburi de Ten­nis. In deosebi, Galaţii. Brâila, Timişoara. Cluj. Braşovul. Arad. Oradea, Tg. Mureş. CernăUţi. etc.

('.oncuITn\ii fnlnpiollnlului rq:l01l:l1 �Iunleni� tic erOS8-counlry

www.dacoromanica.ro

:11'. BOABE DE GRAU

lulil.iit IGrupare rormlllcllHcll de box �i culturii • nzicli. (1921)

au numeroase terenuri şi o viaţă sportivă ridicat[l. Federaţia română de tennis dispută anual două

mari competiţiuni, campionatele internaţionale' in luna Iunie şi campionatele naţionale in luna Sep­tembrie. In afară de acestea, se organizează nume­roase întâlniri internaţionale de către cluburile afi­liate.

'

Rugby. Frumosul şi atleticul sport al Rugby-ului. din pacate prea puţin introdus la noi, este practicat aproape exclusiv in Capitală. Grupările existente. dintre cari Stadiul Român. Tennis-c1ubul Român şi Sportul Studenţesc sunt cele mai puter­nice. dispută În fiecare an campionatele naţionale, sub supravhegherea Federaţiei de specialitate. Echipe româneşti au făcut interesante turneuri prin Germania. Franţa. Italia. Cehoslovacia etc., repur­tând succese, îmbucurătoare.

Sporturi de apă. - Sunt mai desvohate in teri­toriile alipite, unde toate centrele mari au stranduri şi piscine, precum şi cluburi de vâslit şi canotaj. In Capitală, grdţie strandului Kiseleff. cu plaja lui artificială şi basinul său de inot de 100 m.X50 m.; precum şi basinului cu valuri "Lido"şi numeroaselor piscine de cartier. sportul inot ului a inceput a pro­gresa mulţumitor, sub oblăduirea nouii Federaţii române de inOI.

Concursuri de inot intre oraşe şi inter-c1uburi se organizează in numeroase centre din ţară. De ase­menea la Galaţi şi la Constanta. unde există şcoale de inot ale Ligii Navale. La Tekirghiol Eforie. Q. N. E. F. organizează in fiecare an cursuri pentru studenţi şi amatori şi a construit un basin cu apă de mare. special pentru invătatul inolului.

Sportul bărcilor cu pânze şi cu mOlor se practică intr'o măsură redusă pe numeroasele lacuri din preajma Dunării. in porturile dunărene şi in ace­lea ale Mării Negre.

�;chipa rom;'uf� dc Hcl'iml1. (l1oreIă) la jocuril!! olîmpîcc d!!IJ Amslerdnm In '1928

Canotajul este mai dezvoltat În Transilvania şi in Banat, unde işi ilre sediul Federaţia de canotaj.

Box. - Introdus in mod efectiv acum vre-o 10 ani, de către conducătorii Boxing�Clubului Român, acest sport a progresat in mod uimitor la noi În ţară. Sub auspiciile Federaţiei Române de Box, care grupează pe amatori şi pe profesionişti. fiinţează actu.tlmente numeroase cluburi de box. Însumând peste 150 boxeuri profesionişti şi 450 amatori. Ro­mânui este indeosebi apt pentru pugilism. Aşa se explică de ce, intr' un timp atât de scurt şi cu o se­lecţionare relativ redusă, am reuşit să dobândi� prin Lucian Popescu titlul de campion al EuropeI la categoria muscă şi prin atâţia boxeuri profesio­nişti ca Spakov. Călinescu, Axioti, Covaci. Docu­lescu. etc .. succese răsunătoare asupra oamenilor de clasă din Franţa. Germania, Italia, etc.

Centrul pugilismului este in Capitala ţării; in provincie se află câteva centre de box. Ia Timişoa­ra, Cluj. Ploeşti, laşi, etc.

Sporturi de iarnă. - Clima şi configuraţia geo­grafică a ţării au ingăduit sporturilor de iarnă să se dezvolte intr'o măsurâ imbucurătoare.

Ski-ul este practicat pe frumoasele poieni de ski cari abundă in munţii noştri şi in Jeosebi la Pre­deal, Sinaia, Braşov. Sibiu, Abrud. etc .. atiit de vânătorii de munte cât şi de numeroşi sportivi din Transilvania şi vechiul Regat. Oficiul Naţional de Educaţie Fizică organizează în fiecare an la Pre­deal cursuri de ski pentru studente. studenţi şi a­matori. Echipe de skiori militari şi civili au luat parte la concursurile internationale dela St. Mo­ritz. Cortina d'Ampeuo. Davos, Poznan. etc. I n a� nul trecut s'a organizat la Sinaia şi Predeal con­cursul internaţional de patrule militare de ski. F. R. S. organizează in fiecare an campionate de fond. slalom şi sărit uri la trambulină de pe poiana Postăvarului lângă Braşov.

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERESCU: to.S.S.R .. U.F.S.R. şi O.N.E.F. 31;;

..

M. S. Bcgele la sporluriJe Je iarnli

Bobsleigh-uf. săniuţa şi skeleton-uf. introduse in Iară de A. S. R. Principele Carol. sunt practicate in deosebi in frumoasa staţiune de iarnă Sinaia. unde F. R. 5. 1. posedă o pârtie modernă. cu 7 vi­ragH ridicate. in lungime de 2900 m. Aci se orga­nizează in fiecare an campionate naţionale şi inter­naţionale. cu un succes deosebit.

Echipe: române de Bobsleigh au participat cu succes la concursurile internaţionale de la Davos .şi 5t. Moritz.

Patinajlll este de asemeni foarte mult practicat. atât pe lacuri cât şi pe: patinoarele din Bucureşti şi toate centrele mari din Ardeal. Banat şi Bucovina.

Campionatele naţionale se organizează in fie­care an de F. R. S. r. la Braşov şi Cluj.

Hockey-ul pe ghiaţă. incetăţenit de scurtă vreme, a inceput să se dezvolte imbucurător şi va lua o extindere deosebită odată cu deschiderea patinoa­rului cu ghiaţă artificială, in curs de I.:onstrucţie in Capitală.

F. R. S. 1. a trimis in anul acesta o echipă de hockey la campionatele mondiale dela Krynica ( Polonia).

Scrimă. Sportul seri mei a fost odinioară in deo-

Skiori pc poiana {.;a!!1elului Pelcş

!"INJrturi de i.an� la Sinaia

scbi dezvoltat mai ales in Capitală. unde toată elita societăţii îl practica. In regres evident in vechiul Re­gat. mai are incă foarte valoroşi şi destul de nume· roşi adepţi in sălile Cercului Militar. Tinerimea. Jockey-Club. Sc. Atanasiu, Tirul. etc. 10 A.rdeal, scrima a luat de asemeni o oarecare dezvoltare, care îngăduie să se nădăjduiască intr'un viitor mai bun.

Trăgătorii români. dintre cari mulli au o clasă internaţională. au luat parte cu deosebit succes 1 .. jocurile interaliate Pershing de la Paris şi la jocu­rile olimpice de la Amsterdam.

Federatia Română de Scrimă. nou cre.iată, or­ganizează anual campionate internationale şi naţio­nale la floretă. spadă şi sabie.

Ciclismul. - Este unul din sporturile cele mal vechi. primele manifestări fiind incă de prin 1891 când era practicat de numeroşi tineri din societatea bucureşteană. In 1900 şi 1901 s'au construit 2 veJo­dromuri. Războiul a Întrerupt activitatea care s'a reluat abia prin 1 920. Actualme.nte există În ţară vre-o 50 di! cluburi. cu un total de peste 1 500 mem­bri. Bucureşti. Arad. Gelali şi Brăila au velodro­muri. oarecum rudimentare.

Motociclismul - Sub egida MOlo-clubului Ro-

www.dacoromanica.ro

� OABE DE GR A U

tiru]' dlj f'Îrh�li lu tUllt'ur!!ul ,1.. l·iclo-c·ro .... al �lulI1cnici

mim, fondat după război, acest sport a ajuns la o dezvoltare destul de îmbucurătoare. Se dispută a­nual numeroase concursuri, atât pe motodromul din şoseaua ŞteLm cel Mare cât şi pe Şoseaua Kiseleff. Circuitul României, concursul de coastă dela Pă­duchiosul şi Feleac sunt probe disputate in fiecare an şi la cari se disting motocidişti de dasă ca Ma.­rafU, Bonciulescu, Mareş, etc.

Automobifism. - Acest sport a ajuns la o dez­voltare fo..,ne infloritoare. graţie activită!ii neobo­site desfăşurată de Automobil-Clubul Regal Ro­mân şi de Automobil-Cluburile regionale din Cluj, Timişoara, Braşov. Cernăuţi. Iaşi şi Chişinău.

In fiecare an A. C. R. R. organizeazâ concursuri de auto-turism Înscrise in calendarul internaţional al A. 1. A. C. R., şi cu ajutorul Auto-Clubului Reg. Cluj . concursul de coastă dela Feleac (Cluj) care contează printre probele campionatului mondial de coastă.

Conducătorii români : Al. Racoviţă, Maior Ber­lescu, Maior Urdărianu, C. Cantacuzino şi Butcu­lescu au dobândit o faimă internaţională, dasân­du-se la locurile de frunte in vestitele Rallye-uri Monte-Carlo şi San-Remo. In 1931. Butculescu şi Urdărianu alI reuşit dublul event de a se clasa cei

OcfilllrCll allc]ilor ronl�ui la jocurile bnlc:mice d,lll A1Cnll In 1929

d'Întâi În Rallye-ul San-Remo ŞI de a stabili re­cordul Bucureşti-Paris. 2500 km. in 39 ore şi 42 minute.

Automobil-Clubul Regal Român, prezidat efectIv de M. S. Regele Carol II şi al cărui vice-preşedinte delegat este d. 1. I. Mitilineu, este afiliat la A. 1. A. C. R. şi la Alianţa Internaţională de Turism. EI este singura instituţie din ţară care eliberează trip� tice şi carnete de vamă internaţionale pentru tu­rismul automobil. prin oficiul său de tUriSr.l din Calea Victoriei No. 88.

Tirul. - Unul din spol'turile cele mai vc:hi, este practicat in vechile soci�tăI' . .Tind" şi Societatea de Dare la Semn Bucur�şti, care: posedă un poligon de tir. într'unul din cele mai minunate cadre ale na­turii. în parcul său din str. M. Kogălniceanu Nr. 44. Tragerea la porumbei şi ball�trap. este de­asemeni mult practicată. Trăgătorii români s'au distins in numeroase concursuri străine la Monte� Carlo. jocurile Pershing şi jocurile Olimpice.

V.'Tlafo<1rea este un sport extrem de răspândit la noi În ţară şi oferă prilejul celor mai variate fe­luri de vânat. de şes. de munte şi de baltă: prepeliţe. potârnichi. dropii, fazani. cocoşi de munte, porci mistreţi, căprioare etc. Mulţi vănători străini vin in munţii noştri ca să facă vânători de urşi, porci mistreţi şi cocaşi de munte. Pe lângă Ministerul de Domenii funqionează o direcţie a vânătorii, con­dusă de un eminent specialist. d. Săulesct1.

Cercetăşia. - Precedată de mişcarea naţionalti a Micilor Dorobanţi, cu scopuri intrucâtva similare, cercetăşia a fost introdusă puţin inainte de război, sub priveghierea M. S. Regelui. pc atunci principe al României. care a fost sufletul mişcării. In scurt timp. organizaţia ajunsese să cuprindă 30-40 de cohorte, bine organizate şi cari au fost de mare fo­los În timpul râsboiului.

După terminarea conflagraţiei mondiale. cer­cetăşia s'a alipit pc lângă Fundaţia Culturală Ca­rol. Dela 1925-28 mişcarea a prins a lâncezi. iar dela această dată a fost reorganizată pe bazele actuale dobândind o nouă .şi putern;că oc.zvoltarc. Astăzi .. Marca legiune a Cercetaşilor României" cu sediul la O. N. €. F. in str. Maior Ene, este: o instituţie puternică ŞI loarte activă, sub comanda efectivă a A. S. R PWl('ipele Nico!<Je, ai cărui aju­tori sunt d_nii : Gener.:tl Manolescu şi Colonel U. Sâmboteanu. In toată ţara sunt aproximativ 180 de cohorte cu peste 1 5.000 de cercetaşî.

Activitatea M. L. C. R. se manifestă in toate ra­murile educaţiei tineretului şi rezultatele ii au fost <.:onsacrate in prima jamboree naţ'onală ţinută În August 1930 la Piatra Neamţ.

in 1930 s'a infiinţat o instituţie similară pentru fete. care s'a bucurat de comanda efectivă a A. S. R. Principesa Ileana. Ea s'a dezvoltat in mod foarte

www.dacoromanica.ro

NEAGU BOERESC U; P,S,S .R. , L1 .F.S,R. şi Q .N.E .F.

imbucurător, a\'and peste 25 de unităţi in toată ţara cu aproxim.:lt v 1500 cercetaşe,

Oi"a. Este singnrul nostru sport national, car..:: se joac[\ cu două echipe, un bătător şi o m'n­gie de piele şi prezintA o oarecare asemănare cu base-biCil-ul ""meric<>.n.

Altă dată foarte răspândit. jocul "Oina" este acum mai mult apanajul şcolarilor, cari dispută in fiecare an, sub patronajul Ministerului de lnstru::­lic. publică. un campionat naţional.

Sporturile hipice. -- Sunt indeosebi desvoltate la noi În ţară. Oatorită numeroaselor herghelii ale Statului .�i crescătoriilor particulare precum şi so­cietăţilor pentru îmbunătăţirea rasei ca'lor, Jockey­Clubur:lor dIn Bucureşti şi Iaşi şi S. N. 1. C. ras.:l cailor noştri este excelentă, Călăreţii noştri, in majoritate ab50lvenli ai şcoa!elor speciale dela Tar­goviştc şi Sibiu. au răspândit faima căIăriei româ­neşti in mOli toate concursurile hipice internaţionale. ca dela Nisa, Roma, Paris, Varşovia, etc., unde a:1 dobândit succese extrem de imbucurătoare, clasân­du-se în locurile de frunte.

Hipodromul de galop al Jockey-Clubului dela Băneasa precum şi hipodromu! de trap şi galop al S, N, 1. C. de la FloreascC\, sunt din cele mai fru­moase şi frecventate de un public extrem de nu­meros.

Cursele de trap dela hipodromul Ploreasca sunt

deasemenea urmarite de numeroşi amatori şi tot astfel diversele concursuri hipice de p:! hipo::lromul Clubului Călăreţilor de la Ş05eaua KiseleH.

In ţarli sunt dea semeni numeroase hipcdromuri, la laşi, Constanţa, Chişinău, CernăUţi, Sibiu, Ploeşti, etc.

Din această fugară dare de seamă se pot con:;tata progresele intr'adevăr lIimito�re realizate de edl! catia fizică şi sporturile din iniţiativa privată. in timpul destul de scurt, de când au fost introduse la noi.

Noul proect pentru modificarea legii educaţiei fizice, care prevede cre<trea. pc lângă Ministerul Sanătătii şi Ocrotirilor Sociale, a unui Consiliu Na­ţional de Educalie Fizică. organ de, coordonar� a imregii activitAti de educaţie fizică d<: Stat şi �in iniţiativă particulară, e gândit să dea o puternică dezvoltare <,cestei mişcări.

Sub act:va supraveghere a M. S. Regele Carol II. marele sprijinitor al educaţiei fizice, 0, N, E. F, şi U, F, S. R. vor continuOl cu puteri inoite munca lor rodnică pentru a chema un cât mai mare numlir de tineri, la viaţa sănătoasă a sporturilor in aer li­ber, contribuind astfel il ne aşeza ţara la nivelul ridicat cultural şi moral. la care are dreptul in rân­du! naţiunilor civilizate.

NEAGU BOERESCU

AI VII-Iell concurll de llllto-Illri�m III A. C. n. R. Ia U. D. Hcşi!n (Intre concurenţi A. S. Il. Principele C.1rol)

www.dacoromanica.ro

], ll c u l S n :l g o \'

S n a g o v u l România a fost până in pragul veacului al

XX-lea, o ţară a târgurilor şi a satelor. "Oraşele tentaculare" cu sufletul şi necesităţile lor specifice. sunt creaţii ulterioare şi incipiente. "Şa/tuzii" (dela cuvântul german Schultheiss-primar) şi pargarit' (dela "Burgec" cetăţean) erau in târg urile medie­vale româneşti primele categorii sociale prevesti­toare ale marilor aglomeraţii orăşeneşti şi capitaliste de mai târziu.

Capitala unei ţâei de peste 18 milioane de locui­tori va trebui reorganizatâ după alte principii dec[ cele ale mentalităţii agrare in vigoare. Bucureştiul nu se află aşezat, e Oldevărat, intr'o regiune indus­trială, după cum nici Roma, nici PClrisul. nici Ber­linul. nici Moscova. nu beneficiază de acest carac­ter. Importanţcl şi afllomera�iile lor viitoare au alte cauze. Istoria le-a determinat destinul de Metro­pole. Importanţa lor derivli din faptul că au fost alese capitale după criterii care scapă de multe ori unei motivaţii raţionale. Concentraţia economică şi centralizarea politic_administrativă �unt fenomene de neînlăturat ale vieţii contimporane. Aglomera­ţiile de masse nasc o civilizaţie orăşent:ască şi nece­sităţi de care o politică prevăzătoare trebue să ţină nE;apărat socoteală. Altfel. se produc perturbări profunde în funcţionarea normală a materialului uman strâns in Cetate. Natalitatea scăzută şi psiho­nevrozele frecvente sunt fenomene eminamente orăşeneşti. Reportajul şi literatura socială ne des­c! -.1 culori negre viaţa blestemată din Whitecha­pel ( Londra ) , Wedding ( Berlin ) . Halele Parisu­lui şi Estul New-Yorkez.

Copiii rachitici, oamenii de cearli, femeile Îmbă­trănite inainte de vreme, viciul, tuberculoza şi su­ferinţa inăbuşită, au fost rezultatele unor agloml-' raţii lipsite de prevedere.

Capitala României poate căpăta cu vremea un aspect intunecat analog cu acela al metropol�lor occidentale din secolul al XIX-lea. In secolul al XX-lea odată cu dezvoltarea uriaşă a preocupări­lor urbanistice, s'au adus îmbunătăţiri uimitoare. Parcuri, stranduri, cartiere noui de locuinţe munci­toreşti. amenajarea higienică şi comodă a impreju­rimilor au salvat dela moarte sigură milioane de vieţi omeneşti.

Bucureştiul are faţă de metropolele apusene două avantagii : obiceiul ca fiecare familie să-şi c1ădeascâ o casă proprie - .. grădinuţa cu flori, cât o batistă"

- şi vegetaţia abundentă. In comparaţie cu marile oraşe occidentale c1ădite in secolul al XIX-lea lip­sit de preocupări urbanistice, generalizate din pia­tră, fier şi marmoră, Capitala noastră cu aspect de­zordonat şi oriental n'a dat incă naştere unui re­portaj veridic il la Zola, Upton Sinclair sau Hein­rich Zi1Ie. Numai congestia rapidă postbelică a creiat la un moment dat dificultăţi importante.

Se poate organiza din Bucureşti cu oarecare bunăvoinţă financiară şi fantezie creiatoare un oraş al viitorului.

Strandurile cu apă, copiii şi higiena, străzile cu flori. Snagovul măreţ răsărit ca prin minune în câţiva ani, demonstredză cu elocvenţă posibilităţile acestei Cetăţi bârfi te, dacă apare un Aladin cu lampa fermecată în căutarea comorilor Închise.

Populaţia unui oraş are nevoie de vestitul Week-end, cuvânt englez impământenit in toate limbile civilizate, adică de sfârşitul săptămânii pe­trecut la verdeaţă. aer ozonat. lumină şi apă.

Munca În birou, fabrică şi comerţ jnter-urban. are- nevoe neapărată de pauze rurale. Sunt probabil moşteniri ancestrale, care nu pot fi aşa de uşor ui­tate, de fiziologia umană.

www.dacoromanica.ro

EUFEM MIHÂILEANU . SNAGOVUL 31\1

V e d e r e p a u o r a m i c il

Snagoulll corespunde pentru populaţia bucureş� teană acestei nevoi imperioase.

Bucureştiul n'a cunoscut până acum iniţiativa organizârei imprejurimi lor. O problemă care a stat departe de preocupările conducătorilor municipali. Snagovul " fost primul semnal.

Pădure şi lac-două elemente îmbinate intr'o măiastră aşezare, imensă pentru cuprinsul ochilor, au stat izolate in sălbăticia lor neatinsă, adăposti� te doar de farmecul legendei.

Condicile şi hrisoavele sunt bune pentru istorie. dar in ele nu s'au înregistrat culorile filtrate ale a­murgului răsfrânte peste pădure şi lac, nici discre­ţia sbuciumului care .:1 creat legenda, nici IăinUlţii fiori ai poteci lor fără !:ofârşit.

Snagovul, abia la o cursă mică de automobil. de Bucureştiul sufocat de răsuflări greoaie, a fost descoperit, şi aceasta este adevărata minune. de un om care s'a întâmplat să fie primar şi pe dea­supra şi un artist,

O aşezare de viitor, pe care făuritorii marilor oraşe ar fi folosil-o aşa cum numai o vedere a lu­crurilor îndrăsneaţă şi-o inchipuie, a stat dosită, am putea spune apăra!:i, de forturile imprejmui­toare "le cetăţii.

Descoperirea împrejurimilor Bucureştiului po;>te că are o semnificaţie mai adâncă decât s'ar părea. In orice caz despicarea forturilor pentru a deschi­de drumuri de odihnă şi respiraţie curată cetă' nilor din oraşul atâtor suie de biserici, este una din cele mai mari şi rodnice realizări pe care le cere o adevărată gospodărie comunală.

Inceputul a fost Snagovul - "minune:a" cum a fost dela sine botezată de toată lumea.

Şi timpul a păstrat pentru domnul Dem. 1. 00-brescu. Primarul Capitalei. prilejul de a înfăptUI această mare operă, ajutat fiind de energia stărui­toare: a administratorului Parcului, d. Romanescu. Atât şi ar fi prea deajuns ca să i se poată spune pentru totdeauna : Primarul Oobrescu.

Geografia Snagouului. - Judetul Ilfov, unde: populalia din Bucureşti se poate transporta mai uşor pentru a beneficia de Week-end, are relativ puţine lacuri şi păduri, dar ele sunt indestulătoare pentru a corespunde unor nevoi minime atunci când se vor amenaja special. Vremurile vor aduce o gene� ralizare a acestui obiceiu orăşenesc, Deaceea vor trebui plantaţii speciale, aşa cum s'au făcut împre­jurul Berlinului plantaliilc de conifere.

In nordul judeţului Ilfov se află lacurile Snagov, Căldăruşani şi Ţigăneşti ; la sud lacul Greaca şi la est lacuri le Moştiştea şi Obileşti. Lângă lacul Ţi­găneşti se găseşte o pitorească mânăstire de. că­lugăriţe ; lângă Căldăruşani şi Snagov câte o mâ� năstire de călugări. In Ilfov mai există mânăstirile Ciorogârla, Pasărea şi Cernica, locuri cu frumu_ seţi naturale şi ţeluri interesante de excursie.

Pădurea Snagovului e una din cele mai mari păduri din Ilfov. Pârâul Snagov ia naştere din pă­durea Corneşti. in judeţul Dâmbovita, intră în Ilfov pela nord de Cătunul Butimanul. formează heleş­taie la Butimanu, Poienari, Cocioc, Tâncăbeşti şi Ciofliceni, se varsă in lacul Snagov printr'o micII scurgere de apă lină şi in râul lalomila, lângă co· muna Lipia Bojdani. Renumita plătică de. Snagov, racii şi scoicile mari au făcut deliciile călugărilor, boierilor şi vizitatorilor mânăstirii dealungul vre­murilor.

Din punct de vedere: geografic se observă in a­ceste locuri aşa numita .. Depresiune a Snagovuluj"' (v. Vintilă Mihăilescu, Vlăsia şi Moştiştea ) .

Cum s'a format balta SnagovuJui? De: unde pro­vin izvo�rele ei?

Văile din regiunea Snagovului şi din nordul JU­deţului Ilfov s'au format in vremea quaternar:1. când apele năpraznice neputându-şi face repede o albie suficientă, f1uviile torenţiale s'au impărţit în mai multe braţe. care-şi săpau singure albii. mai mult sau mai puţin adânci. Când debitul raurilor il

www.dacoromanica.ro

;1:20 B O A B E D E G R·A li

. . . . . . . .

llarta Sn;l:;o\'ului şi a iml,rejurimilor

scăzut din cauza dispariţiei ghe\arilor Carpatici. multe cursuri de ape au secat. Aceasta este istoria CoJentinei, văii Pasărea şi atâtor văi secate care au pe ici pe colo câte un iaz. Numai ploile de primă­vară transformă aceste văi in pâraie temporare.

"Dacă aceste văi au decăzut din vechea Jor im­

portanţă hidrografică. ele au meritul de a multiplica izvoarele unei regiuni condamnate. altfel. in lipsa lor, la secetă.

Populaţia s'a aşezat de predilecţie in aceste re­giuni unde izvoarele abundă şi unde fântânile cu adâncime de câţiva metri dau o apă excelentă. Cân­tecul vorbeşte de această apă a izvoareler şi fântâ­nilor. iar nu de valurile Iloroioase ale râului :

Dămboviţă apă dulce On'te bea nu se mai duce" .

Regiunea drenat" aCI ual de partea superioară a râului lalomila şi afluenţilor săi are multe părţi co­mune cu regiunea din jurul Bucureştiului. Inclina_ rea este ma. mică ; dar abundenta apelor care vin din Munţii Bucegilor este mare. Dacă i:Jf]ucn\ii din dreapta ai lalomiţei au fost reduşi sub 10rmă de lacuri prelungi În văi fără ieşire ( Salta Snagov. Pociovali�tea) , cei din steinga v:n d;n munţi cu un elan destul de viguros pentru a-şi continua drumul lor" ( ECl. de Martonne ) .

Ş i peste rLpele din jurul Snagovului s e întindeau

poduri cu reminiscenţe istorice. Chiar lângă mâ­năstire se mai văd in că râmăşiţele unui pod. "La 1821 insă. in războiul Grecilor răsculaţi de Ipsilante in contra Turcilor, aceştia deteră foc podului care arse mereu o zi şi o noapte. întinzând coardă de flacări peste luciul bălţii" (Al. Odobescu ) .

I n mijlocul acestor privelişti minunate s e inalţă astăzi Snagovul.

Istori.1 Snagoulllui. - Mânăstiriie aveau in deobşte condicile lor unde se: însemnau evenimentele epocale. daniile. schimbarea stariţilor şi Îmormân­tarea feţelor bisericeşti sau a personagiilor Înalte. Aceste insemnări mânăstireşti furnizează un mate­rial istoric de primul rang pentru cunoaşterea evu­lui mediu, mai ales dacă se ţine seamă, că mânăs­tiriie: au fost În ;'Icea vreme focare de cultură şi creatii spirituale.

Condica mânăstirii Snagovului contine un hri50v din anul 6908. 23 Martie. adică dela 1400. Acesta este cel mai ve:chiu document relativ la istoria Sna­govului. Anul zidirii mânăstirii nu se poate şti. Un lucru pare sigur după o cercetare amănunţită a iz­voarelor istorice : mănăstirea Snagov n'a fost zidită de Vlad Tepeş. Există În această privinţă următoa · rele două documente cu d<ltă anterioară anului 1457 ,

www.dacoromanica.ro

EUFEM MIHAILEANU : SNAGOVlIL a21

IlLrr�re:l 111 1),1rc

.. Făcut acest panaghiar de jupăn Drăghicî Vin­tilescu pentru locaşul de păstrare spre a se cu­prinde În zestrea mânăstirii Snagov in anul 6939 Iunie 7. iar de Hristos 1431 "

.. S ·a făcut acest hram in zilele prea piosului şi de Cristos iubitorul Vladislav Voivod şi domn al întregei ţârii Ungro-Vlahii in anul 6961 adică 1453".

Inscripţia după panaghiar şi icoană dovedeşte in mod desăvârşit câ această mănăstire are o origină mult mai veche decât domnia lui Vlad Ţepeş.

In orice caz. au fost pe aci aşezări de plugari şi de pescari in jurul lacului. iar in apropiere s'a inte­rr..eiat acest locaş de credinţă şi cultură,

Mănăstirile primeau ca danii dela domnii evla­vioşi. moşii şi păduri. Primul dccument vorbeşte de o asemenea danie. "lntr·adevăr. condica mănăs­tirii Snagovului conţine un hrisov dat din Gher­ghila de Basarab Vodă cel Bun la 23 Martie 6908, ilrlică 1 400. Sfintei Mânăstiri a Snagovului pentru Ihc�ia Valea. hrisov pe care îl certifică la Mail! 1651 un alt hrisov al lui Constantin Vodă Şerban dlat tot in aceiaş condicA" ( Ionescu Gion) .

Mânăstirile erau reşedinţe d e vară ale domnilor ŞI ale curtenilor. Trebuinta de ieşire din târguri şi oi'ăşele, aşa cum au fost vechile Capitale ale Mun­teniei dela Curtea de Argeş, Câmpu-Lung şi Târ­govişte. a scos in evidenţă calităţile Snagovului de

indată ce Capitala Tării Româneşti s'a strămutat la Bucureşti.

Darurile făcute mânăstirii Snagov incep să se înmulţească in secolul al XV-lea. Vladislav. fiul lui Dan III. care a domnit intre 1 452-1456. dăruieşte patru icoane in anul 6961 ( 1 453). iar jupânul Dră­ghici Vintilescu panaghiarul - amintit mai sus -in ziua de 7 Iunie 6939 ( 1 431 ) . Aceste documente de evlavie "sunt interesante prin faptul că cu Gherghiţa. cu Snagovul şi chiar cu mânăstirea Căs­cioarele. ele ne <lrafă domnia apropiindu�se de Bu� cureştî". până când reşedinla permanentă a domni­lor Ţării Româneşti se va stabili in Cetatea lui Bu� cur. Există in această privinlă un document din 28 Octombrie 1 464 dat d.e Radu Vodă. fiul lui Vlad Vodă. din Bucureşti. mânăstirii Snagov pentru pro­prietătile s<,le (Condic01 mânăstirii Snagovului). La 3 1 Iulie 1487 Vlad Vodă intăreşte printr'un hrisov de proprietate moşiile mânăstirii Snauov. Neagoe Vodă dă din Bucureşti in Martie 1 5 1 3 un nou hrisov de proprietate m<Înăstirii Snagov. Astfel de documente pot fi reproduse necontenit fără a putea constitui . insă. un adevăr de nedesminţit privitor la origina Snagovului şi in special a mănăstirii.

Istoria Snagovului este astăzi tot aşa de miste­rioasă ca şi multe din faptele domnilor şi boierilor. pe care le păstrează tainic numai frumuseţea câm­pului. a pădurilor dimprejur şi apa inroşitâ de multe ori cu sânge nevinovat.

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

{�ts..l popularii diu pădure

Privind numai natura şi incă este o binecuvân­tare, spunea odată John Ruskin, marele scriitor en­glez. Snagovul este - cu tot întunericul istoric care pluteşte asupra originii lui - o minunată bine­cuvântare.

Snagovu/. centru de cultură. - Mănăstirea Sna­gov a fost un centru de mari bogăţii culturale şi materiale. Decadenta Snagovului coincide cu se­cularizarea averilor mânăstirii. Ca o ironie şi ră:o:­buna re istorică. dar fără a împedica valul inevitabil şi puternic al vremii, mânăstirea Snagov a adăpos­tit coercitiv sub faldurii ei de umbră şi răcoare pe boierii bonjurişti în anul 1848. trimişi acolo pentru ideile lor revoluţionare. care vor dărâma forţele mânâstireşti şi medievale din Ţara Românească. 16 ani mai târziu. L'1 1864 Vodă Cuza şi Mihail Kogălniceanu sub imboldul marelui curent de laici­zare venit din apus pe aripile clLvintelor magice li­bertate, Egalitate şi Fraternitate. vor realiza cele trei reforme - secularizarea averilor mânăstireşti. improprietArirea ţăranilor şi eliberarea ţiganilor robi - prin care România păşeşte în epoca mo­dernă.

Bonjuriştii surghiuni;i la 1848 În chiliile Snagovu­lui au pecetluit prin ideile lor şi printr'o situaţie obiectivă un trecut de splendoare culturală şi mate­rială. Nu se mai auzea pe moşiile manăstirii cântec

de ţăran iobag, nici ţigani nu mai munceau robi şi intuneca ţi pentru pivniţele îmbelşugate.

Pânâ la 1864 mănăstirea Snagov poseda, ase­menea mănăstirii lui Radu Vodă, SE. Sava, Sf. Eca­terina, SE. Spiridon, Cernica, Plumbuita, Cotroceni. Ţigăneşti şi Glavacioc nenumărate moşii, acareturi. grădini, mori, prăvălii şi alte bunuri, în împrejurimi sau chiar la Bucureşti. Cu aceste averi ele au în­treţinut o intensă viaţă culturală.

Snagovul îşi găsise o specialitate în tipărirea şi răspândirea cărţilor bisericeşti. Fenomenul nu este izolat. Se cunoaşte importanţa tipografiilor dela mânâstirea Dealului şi Govora, pentru istoria cul­turii neamului. Snagovul se incadrează in această pleiadă strălucită a mânăstirilor bogate care se in­grijeau de cultură.

La inceput. inainte de răspândirea invenţiei lui Gutenberg şi aducerea unei tipografii, cărţile sfinte erau foarte scumpe. Intr'un hrisov dela 1641, 10-naşcu Comisul, fiul lui Miroslav Logofâtul. ina� poiază mânăstirii Snagov moşia Băleni sub formă de danie, pe care tatăl său o cumpărase in schimbul unor Mineie.

Prima tipografie la Snagov s'a intemeiat la 1643 de către Matei Basarab ajutat de Doamna Elena, Mitropolitul Ştefan şi Udrişte Năsturel. Mai tăr� ziu la 1 709, Antim. ales Mitropolit al Ungro­Vlahiei, după ce fusese egumen al mânăstirii Sna­gov. ii dete adevărata strălucire. Toate bisericile

www.dacoromanica.ro

EUFEM MIHÂILEANU : SNAGOVUL

L Il 1'11 I

Ierusalimului. Alexandriei şi Antiohiei În secolul al XVII-lea şi in prima jumătate a secolului XVIII-lea s'au servit in deosebi de cărţÎ tipărite in arăbeşte şi greceşte 13 Snagov, Mănăstirea ajun­sese vestită până in cele mai indepărtate colţuri ale creştinătăţii, Atanasie, Patriarhul Antiohiei. ii spune lui Brancoveanu :

"Prea Inăltare DO:l.mne, noi dela marginile pă­mântului auzind de virtuţile tale, am venit cu toată graba in această fericită ţară ca să aflăm şi să ve­dem in (apte ceeace numai am auzit de departe",

Şi Brâncoveanu a dăruit inaltului oaspete creştin o tipografie in limba arabă,

Până la mijlocul veacului trecut tipografia şi manăstirea au continuat să fie focarul de cultură românească şi cultură creştină pentru rasărit, Odată cu secularizarea, Snagovul a devenit un simplu nume istoric. un lac adânc inconjurat de păduri În­tinse şi un loc de excursii pentru vizitatorii dornici de ieşire din sgomotul orăşenesc, Literatura ro­manească i.l descoperit aceste minuni ale naturii. odată prin Odobescu, care il scris acele neuitare .. Câteva ore la Snagov", şi de 1. Al. Brătescu Voi­neşti, care a evocat intr'o măiastrâ scrisoare către Mihail Sadoveanu pe pescarul fermecător de şerpi de pe malurile Snagovului.

Tragedii politice pe malurile Sllagol'ului. Apele Snagovului tăinuesc in undele lor line amintirea

câtorva tragedii politice zguduitoare din trecutul românesc. La umbra bătrânei mânăstiri au fost surghiuniţi boieri mari şi simpli cetăţeni, începând cu anii vechi. abia însemnaţi în cronici. şi pănă târziu la 1848, pentru incercările lor de a schimba aşezămintele stabilite. dar invechite,

Luptele dintre boieri pentru domnie au fost ne­numărate, La 1760 a izbucnit Între Ghiculeşti şi Cantacuzineşti o luptă de Întâietate, Era o vreme grea cu ciumă, foamete şi invazii de lifte păgâne turco-tătărăşti, Vizirul Kiupriuli-Oglu voia să ma­zilească domnii români şi să numească pe Mustafa Paşa, ginerele său, Postelnicul Constantin Canta­cuzino s'a opus cu cerbicia anilor săi bătrâni de experienţă şi a inlăturat ruşinea paşalâcului. Domn a fost numit Grigore Ghica, Timp de 19 ani a durat lupta de epopeie Între familia Ghiculeştilor şi a Cantacuzineştilor pentru domnie. Bătrânul Postelnic Constantin Cantacuzino a fost omorât la mânăstirea Snagov prin cursa intinsă de boierul intrigant Stroe Leurdeanul. Memoria Postelnicului n'a răm:ls nerăzbunată şi târziu s'a făcut un proces de reabilitare a lui. Stroe Leurdeanul fu călugării cu sila de Elena Cantacuzino şi fiii săi. .. Domnul ii lăsă viata cu condiţia să se călugărească tot la mânăstirea Snagov unde omorâse pe Cantacuzino şi să plătească jaful ce făcuse casei lui. Spun, că văzându-se Leurdeanul că-1 călugăresc fără voia lui, când auzi puindu-i nume de călugărie Silivestru,

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

ACI'Iaş mal al larului: lnaiule

strigă cu (urie : .. Ba m�i bine Mahomed" (N. Băl­cescu).

Dar mai interesante ş; zguduitoare sunt povesti� riie locuitorilor. Poporul a reuşit să transmită prin cântec. versuri şi povestiri toată suferinţa lui, toate gândurile care-i frământau sufletul de iobag. toate stările sociale dealungul timpului. Primul cronicar a fost poporul. EI a păstrat adevărurile istorice ca pe însăşi viaţa lui.

Care locuitor din jurul Snagovului nu cunoaşte tragedia arhimandritului Chesarie, camera de tor­tură a mănăstirii. faptele de cruzime săvărşite de domnii tirani?

Arhimandritul Chesarie - povestesc bătrănii -era pe vremuri cgumen al mănăstirii Snagov şi duhovnic înţelept a lui Vlad Ţepeş. AfJându-se odată in Târgovişte sângerosul domn puse să se tragă in ţeapă mai ml1l�i locuitori şi porunci apo să dea foc trupurilor. Şi pe când Vlad benchetuia in mijlocul cruzimilor. invită şi pe Chesarie la ospăţ_ Dar înţeleptul arhimandrit răspunse fără teamă. cA nu poate suferi mirosul şi nici vedea atăta cru­zime. Ţepeş. supărat. porunci să�1 tragă şi pe el in ţeapA. Ceilalţi cAlugări infricoşaţi fugiră. pribegind pe câmpuri şi prin păduri. Drept represalii. Vlad transformă mănăstirea in puşcărie. Dar setea de sânge nu cunoaşte margini. Trebuiau pentru men� ţinerea domniei şi stoarcerea birurilor către Poartă mijloace şi mai crude. Astfel - istorisesc tot locui�

torii - mânăstirea Snogov avea o cameră În care condamnaţii politici işi (ăceau rugăciunea. In mij� locul faptei de evlavie. pardoseala se răsturna şi nenorociţii cădeau intr'o subterană in nişte cuţite tăioase. rămânând morţi.

Şi după cruzimi - pentru iertare- urmau zidiri de mânăstiri şi plocon de moşii. "Ca toţi tiranii. el (Vlad Ţepeş) credea cu un act de pioasă dărnicie să poată şterge din cărţile providenţei divine. urgia ce�şi meritase prin fapte ce răspândeau jale şi te� roare" (Al. Odobescu ) .

Astfel. până acum 8 0 ani. Snagovul - c u splen� doarea culturală de odinioară - a purtat in mijlo� eul lui tragedia politică a Ţării Româneşti. Dela boieri şi arhimandritul Chesarie până la bonjurişti. intre zidurile mănăstirii. au fulgerat idei şi idealuri de mai multă omenie şi o mai bună aşezare socială. Snagovul continuând tradiţia culturală. unea a­ceastă tradiţie cu martirajul unor inoitori sociali. Cu aceasta. Snagovul capătă o Însemnătate şi mai mare in istoria ţării noastre.

Era ca o predestinare. să infiorească din nou, de data aceasta ca o grădină de odihnă şi sănătate culturală.

elim a luat naştere Parcul Snagov. - Snagovul este astăzi o adevărată grădină. Ce�a fost in tre­cut ? O spune d�1 N. Iorga intr'o broşură a sa : .. Vederea se deschide asupra unui lac pe care pă�

www.dacoromanica.ro

E UFEM MIHÂILEAN U : SNAGOV UL 325

.\ s I ă 7. i

duri vechi il rnărginesc deoparte. Apele de oţel al­băstriu se infioară de vânt. prelungind malul bu­ruienos al unui ostrov rotund. Din el se ridică, printre cărămizi şi pietre risipite de mâna vremii ce se joacă in voie cu clădirile trecătoare ale oameni­lor, un turn puternic pe care anii rau crijelat adânc cu dungi de ruină".

Cum a luat naştere parcul care atrage Dumini­cile şi sărbătorile mii de vizitatori dornici de câteva clipe de linişte În mijlocul naturii?

Lucrările de amenajare au inceput la 16 Septem­brie 1929 sub conducerea directă a d-Iui Oem. 1. Dobrescu care venea În fiecare zi, dimineaţa şi seara, la Snagov. U! acea dată nu era votată abso­lut nici o lege care să dea municipiului in stăpânire pădurea şi balta. Exista o simplă inţelegere ver­bală intre Primarul Bucureştiului şi d-l 1. Mihala­che, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor. După aceea, chestiunea s'a desăvârşit şi din punct de ve­dere juridic.

In buget nu era alocată nici o sumă. Numai cu 50.000 de lei, primul fond, s'au angajat ţăranii din satele vecine, care au executat lucrările de nivelare, curăţirea mărăcinişului din pădure, săparea şi croi­rea aleelor, tăierea trestiei din jurul bălţei şi sche­letul acelei superbe promenade dealungul apei. Lu­crau zilnic intre o sută şi două sute de ţărani. Pen­tru grăbirea lucrărilor, s'au intrebuinţat echipe de noapte, care, b lumiml feJ:narelor, continuau să

construiască parcul de vis şi lumină. Iarna anului 1929-1930 a îngăduit terminarea amenajării.

Şi astfel la 1 Aprilie 1930 parcul este deschis vizitatorilor.

In 6 luni de zile s'au făcut acele alei de basm din parcul de brazi, pietruite cu ingrijire ; un restau­rant cu o terasă frumoasă de pe care se poate privi intreaga privelişte a SnagovuIui, cu pădurile sale ves;:hi, cu satele profilate dealungul apei. cu şalu­pele şi luntrele care ,!lunecă, unele grăbit, altele visând pe intinsul de metal al apei ; iar pe maluri impătimaţi 'pescari işi aruncă sau scot cu nerăb­dare undiţa in care luceşte argintiul solzilor unei plătici, gata să mărească şi mai mult desfătarea. Faima plăticii şi racilor dispăruse în ultimii ani din cauza pe:scuitului barbar. Prin crescătoria modernă pe care a făcut-o Municipiul. se speră intr'o re­populare a lacului care să dea vizitatorilor vechea faimă pisciculă şi cuii nară.

Intr'un col, pe aleia care inconjoară lacul se inalţă in stil modern strandul cu restaurantul şi plaja vizitată Duminica de mii de persoane.

Un canal de scurgere in râul lalomiţa asigură nivelul normal al apei.

La inceput era o instalaţie electrică provizorie : astăzi s'a făcut le-gătura cu Uzinele din Grozăveşti.

Nu există nici un comisariat de poliţie. Numai 3 sergenţi detaşaţi dela Casa Grădinilor menţin circulaţia şi ordinea in parc. Deasemenea s'a insta-

www.dacoromanica.ro

32!! B OA B E DE GRÂU

www.dacoromanica.ro

EUPEM MIHÂILEANU: SNAGOVUL ;jl!7

Chioşcul diu pădure Dinlre arbori

lat şi un oficiu poştal organizat cu legături in toată �ara, al cărui personal este plătit de Municipiu, dar încasările se varsă Direcţiei Generale a Poştelor.

Lucrările de amenajare au costat până la 1 ia­nuarie 1931. 2.450.000 lei. Bugetul pe anul in curs este fixat la 2.000.000 lei.

Astăzi parcul n'are nici un venit. Cele 1 500 hec­tare de pădure şi cele 1000 hectare de baltă sunt deschise gratuit publicului vizitator.

In jurul lacului sunt numai propr'etăti particulare ale ţăranilor : iar in apropierea mănăstirii Snagov se intind parcul de vânătoare şi ferma principelui Nicolae, Jocuri care măresc şi mai mult interesul şi farmecul ţinutului.

Astăzi sunt in proiect : construirea unui cazinou. a unui hotel cu o sută de camere, a unor locuri de tennis, golf şi patinaj, cum şi legătura printr'un canal navigabil cu lacul Căldăruşani.

In scurt timp vom avea deci amenaja te toate im· prejurimile Snagovului.

Perspectivele SnagotJului. - Snagovul are un trecut glorios de pietate. sânge şi lumină.

Care este viitorul Snagovului? O ţară are nevoie de un port la Mare : adevărat

Bulevardul de IIC Illargiuea lacului

plămăn cu care se oxigenează viaţa comercială. O mare Capitală işi creidză cu necesitate imprejurimi cu verdeaţă. higienă şi artă urbanistică.

Dintre capitalele moderne, Berlinul prezintă un exemplu ero:c şi un indemn de urmat. Aşezat ca şi oraşul lui Bucur intr'o câmpie săracă, primarii mo� del ai Prusiei dinainte'

de răsboiu n'au economisit nici o energie şi nici un fond bugetar, făcând im­prumuturi şi apelănd la toate bunăvoinţele. pentru a transforma imprejurimile nisipoase ale unui oraş de beton şi oţel intr'un paradis al vilegiaturii. Strandul magnific şi canotajul dela Wansee-Berlin le văd uşor şi repede transportate la Snagov.

Din Mai până in Septembrie" 3'/2 milioane din 4 milioane locuitori berlinezi. ies cu regularitate matematică Duminica la aer şi verdeaţă. Terenurile nisipoase au fost plalltate. Smărcurile nesănătoase s'au transformat in lacuri splendide cu stranduri şi restaurante cochete, in culori aprinse, aliniate pe margine ca sacsiile cu flori ale unui balcon al iu� birii. Oamenii păşesc lin În sandale pe nisipul fin al potecii şi al plajei, printre scaunele elastice de ră­chită ale restaurantului generos şi confortabil, după o baie răcoritozre, sau după două ore de vâslit. Bărcile vopsite in alb. albastru şi cărâmiziu sunt

Uf'la mal

www.dacoromanica.ro

;t�1:I B O A B E D E G R Â U

Debarrnderul

sclav. mecanici cari aşteaptă pe seniorii - prole­tari ai fabricii. ca in schimbul il 20 de fenigi să-Î ducă in larHul cu argint jud'iuş al apei.

In fundul lacului Snagov se zăreşte în crepuscul silueta romantică " unei m[l năstiri sculundate. Fru­museţea trecutului poate fi uşor unită cu splendoa­rea urbanistică n prezentuluh Dela mânăstirea Sna­gov la Popeşti, dealungul lacului până la Dobro­şeşti. Ghermăneşti. iz\·orani. Cio(]jceni şi TB.n­căbeşti văd promenada de Duminică În bărci sub­ţiri. a Bucureşteanuiui cu braţe muşchiuloase În culoarea săntitoasă a aramei. plimbându-şi tovarăşa sau familia, Luxul ţipAtor şi înghesuit de pe calea Victoriei şi promenada cu vapori de benzină dela KiseleH o putem arunca fără regret În lada C� gunoi il tradiţiei. după cum aplaudăm schimbarea plimbării dealungul Bărăganului. intr'un Rapid­Ovidiu. dela c<lful legendar cu boi.

Bucureştiul urbanistic însemnează Bucureştiul civilizat,

Snagovul este grtidina Bucureştiului şi civilizaren Duminicei cetăţeanului, In locul cafenelei. cărdu­mei şi taclale lor din casele particulare. Snagovu] oferă restaurarea higienică a individului şi implini­rea cerinţelor de sociabilitate.

Iltl�taur:l!ltul dela băi

Locul de 1�le

Oraşul viitorului se deosibeşte de oraşul vechI prin plecarea dintre ziduri. "Floarea ofilită" a Bu� cureştiului va găsi la Snagov lumina şi oxigenul săptămânal.

Este interesant de notat cum Londra, Parisul şi Berlinul au o tE:::ndinţă precisă de descongestionare indirectă. Cu toată creşterea constantă a populaţiei. oraşul tentacular a inceput să se Împartă În două zone distincte C<ire se pot observa şi În Bucureştiul urbanistic din ultimii anÎ : 1 ) Zona afacerilor si­tuată În inima oraşului ŞÎ 2) Zona locuinţelor aflată la periferie, Intre cele două zone sunt arterele de circulaţie şi transport rapid pe care Bucureştiul încă nu le-a rezolvat.

.,Mahalaua" nu mai e cuvânt de ruşine. A locui . .în centru" este de acum pedeapsa şi ineleganţa maximă. Cartierele noui in construcţie sau cons­truite şi grija deosebită dată "periferiei" de către Primarul Dobrescu nu erau numai rezultatul unei concepţii democratice, ci prin aceasta se Înfăptuia incadrarea Cap:talei în şirul oraşelor moderne.

Organizarea urbanistică a Bucureştiului va tre­bui să creeze trei cercuri concentrice. legate prin reţele ieftine de transport.

Primul cerc este aşa zisul Cit!J. Aici viaţa începe

f��lm pIU\Î!o.1re

www.dacoromanica.ro

ElIPEM MIHĂILEANU : SNAGOVUL :12f1

dela ora 8 şi se tcrmină la 4-5 după amiază. Opt arc dc muncă in birou. Mica pauză a prănzului va fi deservită de l'estaurantc În genul "Automatelor".

AI doilea cerc mai mare va cuprinde suprafaţa locuinţelor. Aceste cartiere rămăn de perfecţionat. Fiecare cartier va avea piaţa lui, magazinele cu ar­ticole de: consumalie şi localurile de destindere: şi pet�ecere (cafenele. cinematografe. teatre, etc ) . In această zonă se petrec cele opt ore de odihnă şi cultură. Tot aici se: găsesc locuinţele celor opt ore de somn.

Ultima zonă este zona pădurilor. apei. excursiilor şi a timpului liber duminical sau de: concediu.

Snagovul este un inceput in această direcţie. un mărgăritar dintr'un şirag care işi aşteaptă giuvaer� giul.

Populaţia unei Capitale are prin natura ocupa­ţiilor oferite o activitate intensă. Cele: trei 8�uri sunt fatalităţi de lleinlăturat in tot timpul anului. Populaţia agrară se bucură de pauze sezonale ale muncii extrem de lungi. In aceste pauze organis� mul se reface natura!. acumuland energii pentru sezonul intens de muncă. Pauzele in ciclul mlmcii sunt absolut necesare şi rentabile din punctul de vedere al randamentului. aşa cum a demonstrat Psihorehnica. ştiinţa cea mai nouă a orient;':rii şi

selecţiei profesionale. precum şi a orgal'izării muncii.

Psihotehnica recomandâ in fabrica şi birouri cat mai mult spaţiu şi lumină. Pauza săptămânală În aer liber şi in mijlocul naturii vindecă organismele intoxicate de aerul otrăvit al oraşului.

Snagovul este menit a deveni un vast sanatoriu preventiv al sâuătăţii Bucureştenilor. Suntem si­guri că iniţiativa particulară şi înţelepciunea edili� tară va preface Îll puţini ani această localitate de vilegiatură dela porţile Capitalei. anexandu-i miJ­loacele de civilizaţie de care Jllai are nevoie. In pn­mul rând un transpo�t mai comod şi mai ieftin. Apoi comercianţii vor descoperi curând. ce peşteri cu aur zac la in de mâna lor.

Pe acele două maluri ale lacului Snagov se vor vedea -curând restaurante de vară şi se vor auzi melodii de radio şi de orhC:Slră. unde vor I)OpoSI excursioniştii înfometaţi de aerul pădurilor. cu o bună dispoziţie improspătată şi Împinsâ de avântul sănătăţii.

Snagovul viitorului: parc al luminii, grădină fer­mecată, creaţie a civilizaţiei.

EUFEM MIHAILEANU

www.dacoromanica.ro

B i b l i o t e c a T e l e k i a n ă d i n Târgu=M ureş Printre multele instituţii culturale din Târgu�

Mureş putem spune că cea mai de valoare este Bi­blioteca Telekiană (Teleki Konyvtâr) . Această bi­bliotecă are astăzi numai o valoare muzeologică. deoarece după moartea infiinţătorului nu s'a com­pletat cu material nou. Biblioteca este situată in str. Ştefan cel Mare No. 14, într'o clădire specială pen­tru acest scop. Clădirea a fost începută în anul 1 799 punându-se piatf<l fundamentală insuş de conte şi s'a terminat in anul 1802.

Contele Teleki Samuel, întemeietorul bibliotecii, s'a născut la 17 Noemvrie 1739 în comuna Gor­neşti, şi a decedat la 7 August 1822 in Viena la vârsta de 83 ani. Rămăşiţele pământeşti au fost a­duse la Dumhri'lvioara (jud. Mureş) şi înmormân­tate la 9 Sept, 1822. Tatăl contelui a fost contele Teleki Alexandru. iar mama Petki Nagy Susana Copilăria şi-a petrecut-o in comuna Ţelna jud. f- Ib .. ca cel mai iu!.m ropil al tatălui său, care. după cum spune acesta, "i-a câştigat numai bucurie". Studiile copilăriei sale au fost cele clasice care in afară de limba latină nu s'au ocupat cu diferite di­rective univerS<lle.

IXsprl" BlbUotc,li 5(" găse,tl" material informativ In ur· mătoat�lt lucrătI · Orb:'n Balâ:tS. A sztkelyfold l�irăsa voI. IV. Articolul Tg.-Mur�,. A sukely nemzetl Muz�um 50 fves Jubll�umăra Eml�kkonyv articolul Gulyăs Carol. Con-

l...cl 9 ani îşi pierde mama, iar la 15 p� tatdl său. Pierzându-şi părinţii a trebuie să se ingrijască de lăsământ, de conducerea moşiei etc., suferind de sigur foarte mult pe urma acestor intâmplări, cari probabil au fost hotăritoare pentru viaţă şi edu­caţie. l...cl 7 Noemvrie 1759 in vârstă de 20 de ani el pleacă dela Dumbrăvioara pentru complectarea studiilor şi intovărăşit de institutorul Kovâts Iosif. pe un termen de 4 ani. la Base!. Utrecht. Paris Lei­den şi Viena. Despre această călătorie Îşi scrie me­moriile personale cari incep cu data plecării şi se termină cu data înapoierij 1759-1 763. In aceşti patru ani a invăţat pe lângă limba maghiară şi cea latină. pe care le ştia de acasă, germana şi franceza. In străinătate este numit .. Der lateinische Graf"

tel� Dr. Teleki Domokos : A marosvăsărhelyt Teleki-Ko­nyvtăr torl�nete Erdflyl ludomănyos fiizelek No. 29. Urănia anul 1913. 191'1 articolele Jul Gulyă!! Carol. HJ. Biâs Islvan:

Adatok a Telekl-Konyvtlr alaplt3!lanak lor �net�hez Tg.­

Mureş 1901. Az Orsz;'igos Muzeumok es konyvtarak �rtesi­toJI". Erd�lyi Figyelo 1880. P:'!!zlor:-Uz 1925 voI. V Grof Tc­leki Samuel erd�[yl kancellăr utlnap16Ja 1759-1763 de ifj Biăs !slvăn Tg.-Mureş 1908 Benko CaroJ : Marosvăsărhely

5%. kir. vâro$ Ielrasa 1862 mall\1.!Icrit ahiva Primib"lei

Kon,z 16zsef A marosv.\ţărhelyl evang. reform. KolleghlJll

tortfnele Tg-Mure, 1896. Archoologlal Ertesito 1870. Ka· zinczy Ferencz . Erdl'lyl levelek el,.

www.dacoromanica.ro

AUREL FILIMON : BIBLIOTECA TELEKIANA

(Contele latin ) . Aci face cunoştinţă cu mai mulţi savanţi dela cari învăţau Jselin. ZWinger, fraţii Bernouilli. Cairant, la Condamin cu cari sta şi in corespondenţă. Legăturile acestea i�au desvoltat simţul şi dragostea faţă de cărţi. La aceşti savanţi vede biblioteci pe care le admiră. şi care il îndeamnă la colecţionarea cărţilor. Această plăcere indivi� duală. mai târziu. pe la sfârşitul vieţii sale. când se manifestă in rezultatul de faţă. il preocupă şi În forma îngrijirii de soarta ei după moarte. Plăcerea şi admiraţia cărţii se des voită foarte repede. ajunge chiar o trebuinţă neapărată a vieţii sale. Când pleacă dela Basel la Ulm transportă 9 lăzi de cărţi care aveau o greu� tate de 2600 kgr. costân� du�1 1000 f1orini. După terminarea acestei căIă� torii de studii. venind acasă, după şase ani, a­dică în anul 1 769, se căsătoreşte cu Contesa Susana Bethlen de ictae.

ex optimis editionibus ordine chronologico disposi­tos eorumque Opera et Fragmenta coniunctim edi� ta; etc, Viena 1 796". VoI. II în anul 1800. VoI. III In anul 1 8 1 1 şi voI. IV în anul 1 819, toate la Viena, Cărţile achiziţionate dela 1 81 9 până la moartea sa. 1822. nu sunt catalogate. In această bibliotecă se incadrează şi biblioteca soţiei sale. Descrierea căr· ţilor se găseşte în '101. III sub capitolul .. Catalogus librorum hungaricorum Susanae Corn. Bethlen de ictar". Cărţile în limbile : latină, greacă. franceză. engleză. arabă, ebraică, italiană, germană şi ma� ghiară cuprinzând : Codexe, Elzevire, Aldiane. fo�

liante. atlase. etc. sunt împărţite după materii.

Această bibliotecă prea puţin cunoscută de în­văţaţii noştri merită să aibă aci o descriere mai amănunţită a catalogu­lui servind de orientare. Catalogul are următo<l­rele capitole principale : Clasici, autori latini, au� tori greci, colecţii de ale autorilor greci şi latini. scriitori ec1esiastici. B;­bliotheca historica. Bi­bliotheca Geogr?phico­statistica. Bibliotheca ju­ridica. Bibliotheca ecc1e­siastica. Bibl'otheca lit­tera tia. Aceste capitole principale se împart în mai multe subcapitole. Pe noi ne interesează din punct de vedere îs� 'oric românesc Bibliothe­ca Historica şi Geogra� phica.

Acestea se află În '101.

Pe terenul carierii sale înaintează repede : in 1 774 este prefectul ju­deţului Târnava. În 1 787 vice�cancelar, iar dela 1 79 1 cancelar până la sfârşitul vieţii. Pentru adunarea şi cumpărarea cărţilor avea în ţările din Apus câte un dele­gat care�l ţinea la cu­rent cu toate operele de vânzare. dintre c a r e cumpără pe cele mai bi­ne păstrate. şi pe cele mai frumoase. Aceste căqi erau concentrate la locuinţa din Viena unde a locuit 40 de ani !':ervind patru domnitori. Biblioteca şi dormitorul sunt despărţite numai printr'un perete, petre­cându-şi timpul liber cu

Contele S.1muel Teldli. intemeelorul

II dela pag. 1-200 cu­prinse in XVI subcapi­tole. In bibliotecă se nu­mără 240 hungarica ( cărţi ungureşti tipărite până la anul 1 71 1 ) . 1 8 unicum, 5 1 incunabule

studii. Contele n'a fost numai un amator. El îşi cunoştea fiecare carte şi pe cele mai însemnate le prevedea cu notiţele sale. Chiar primului bibliote­car al lui ii preda o cheie a bibliotecii cu aceste cu­'linte :

"Terminând catalogarea las aşezarea cărţi�

lor in seama d-voastră. Intrucât n'aţi şti undeva ceva întrebaţi-mă, căci în afară de familie şi viaţă acestea îmi sunt cele mai scumpe bogăţii". Catalo� gul cărţilor. in 4 volume, al căror număr se ridică la 40.000 volume este făcut şi tipărit însuşi de conte purtând in limba latină titlul următor : "Bi� bliothecae Samuelis S. R. L Corn. Teleki de Svek Pars Prima auctores Classicos Graecos et Latinos

( tipăriturip ănă la 1 500). 3 corvine care sunt ur­mătoarele : VoI. IV pag. 1 2 1 .

"Mathiae Corvini.

Regis Hungaricae, res gestae ab A. 1458 usque ad A. 1490 cum Elogio Ioannis Hunyadi. Gubernato­ris Hungariae. Accedunt Epistolae Pii Papae Il . ad tempora Mathiae Corvini FoI. M S." 2. Un Tacitus Cornelius, Annales, purtând inscripţia "Hic liber sumptus est ex bibliotheca Budensi iussu impensaque regis scriptus". 3. Tibulus CatuIIus Propercius"? atribuit bibliotecii lui Matei Corvinul din Buda. Este o copie după un exemplar care era în biblioteca lui Apati, Principele Ardealului. Aci se află "Codex Vasarheliensis" 1225-123 1 . viaţa

www.dacoromanica.ro

_"I!I!IIIIII!I!II(I') .. \·edere a LihIiOlecii clin �lerie . ­, m d"'",",;'o do ",,,, ,,'o ..

' .

- --�

www.dacoromanica.ro

AliREL FILIMON : BIBLIOTECA TELEKIANĂ

Futltlul, cu hU!�lul solici iulemcclorului �i I:U cele tI\)Uă !l:lrcof:lge diu iIM7

Coridorul din dreapla navci www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

OllJerta ciir]ii : .Administraţia 'l'rallsil\'auiei in di:tloguri .. Ctuj 1584, Tip. Gasrar [[ellni, unicum

sfinţilor pe ungureşte. O lucrare admirabilă folio mare .. Description de L·Egypte. un recueil des ob� servations et des recherches etc, publie par les ar­dres de sa majeste l'empereur Napoleon le grand 1 809," In 13 volume gravuri şi 4 volume text. Acest exemplar este colorat de mână de către renumitul Bouquet. PiranezÎ vreo 25 volume foliante mari cu gravuri. O gravură columna lui Traian 3 metri,

Atlas maior 1 556--1666 im II volume Nliren� berg de Ionsovius tatăl şi fiul. Marsigli .. Descrip­tion du Danube". Patrologia, Viaţa sfinţilor. Corn­mentarius rerum a Stephano rege, adversus mag­num Moschorum Ducem gestarum. Anno 1580 Claudiopoli ex oHicina typographica De Gasparis Hehy Anno 1581 . legat la olaltă cu "De Adminis� tratione Transylvaniae Dialogus". Cluj 1584. tot de Gaspar Heltai. Ambele unice.

Fotografiile ar fi următoarele : 1. Coperta De Administratione Transylvaniae

Oialogus Cluj 1 584. 2. O hartă despre România din cartea foarte rară;

dau titlurile. fiind Într'un volum legate 3 părţi: Par­tea 1. "Walaschischen Kriegs ader Geschichten wahrhaffte Beschreibllng so luonia der Landtvogt oder Wajwoden, liber die Walachen vom Turcken dahin gesezt unversehens im Iar MDLXXIII wi­der den Turkischen Keyser Selym. damit er die lochbaren Cristen ausz seiner Tyraney erlediget, van anfang gllicklich gefiihret nochmals aber durch

A T HANA �' I l KIRCHERI I' V L D 6 N S l S Il S U(; I E\V P'Ul5l!VfER'

l\1 V S' V R G I A V N I V E R S A L I S

S I V li

A R S M A G N A C O N S O N I E T D I S S O N I

I N X- L I B R O S " I G E S T "·

Coperta d\r]i i : .�Iul.icn uuiV/'rsallh, de l\talHlsie . Kirchcr. llomaZI6ăO

sein vertrauwten Mitgesellenn leremiam Czarna­wieczky schandtlich verrathen und van den Tur­cken jămerlich getodtet. Desgleichen van der Polen zug in die Walachey als sic den Bogdan. der Iuonie Vorfahr widerumb underst uneinzusetzen und van der Tiircken Niderlag 50 sie in diesem zug van Polen erlitten, Erstlich durch die Edlen Herrn Leonharten Gorecium und lohann Losicium in La­teinischer Spraach geschrieben. iez aber mit hOchs­tem fleisz Teutischer Nation zu unsz in das Teutsch gebracht durch Nicolaum Honiger van Tauber Konigshofen. Mit Rom key. Mayestat Gnad und Freiheit Getruckt zu Basel Durch Se­bastian Henricpetri",

Partea 2 . .. Historia und Beschreibung von der Polecken zug in die Walachey mit dem Bogdan Waiwoda liber die Walachey. welchem luonia in der Landvogtey liber die Walachey ist nachgefol­get : Desgleichen van dem grossen Niederlag der Turcken und Scytie:r so sie in diesem zug erlitten. welcher sich verlassen hat im jar MDLXXII ganz wahrhaftig und grlindtlich beschrieben : Erstlich : Durch den Edlen und Besten Herrn Johan Lasi� cium in Lareinischer Sprach jezt aber : MÎt son­derm Fleisz ausz dem Latein in das Teutsch ge� gracht Teutscher Natîon zu nusz und gutem. Basel MDLXXVIII.

Partea 3. Ungarische Chronologia ader : Histo­rische Beschreibung voas sich in dem konigreich

www.dacoromanica.ro

AUREL FILIMON . BIBLIOTECA TELEKIANĂ

Portretul lui �lih;li VileHwl din cartea lui: .Ieronim Orteliu. AuguBt:lIiul,Crollologin şi luptele dintre Turci '1i Unguri dela 1395 panil'n timpul 15:1u, ,od. IOO�. grnvorul SibmHchcr din Nilrclloorg

Hungarn auch amgrenzenden ostern als Sieben­burgen Moldaw) Walahy und dern grenzen ge-gen den Erb. und andere des H. etc. Durch Gasparum Lorchianum der Historie Liebhabern zu Callen Bey Wilhelm Lutzenkirchen im jahr 1 605.

3 . Portretul lui Mihai Viteazul din cartea lui "Hieronymus Ortelius Augustanus : Cronologia şi luptele dintre Turci şi Unguri dela 1395 până'n timpul său", Ediţia 1 603 gravorul Ioan Sibmacher. Acest portret se deosebeşte de cel publicat de Const. V. Obedeanu in Portretele lui Mihai-Vi­teazu Buc. 1906; este o altă gravură,

4, O hartă a României din Cartea .. Rudimento­rum Cosmographicorum Ioan, Honteri Coronensi� libri 111 cum tabellis Geographicis elegantissimis. De variarum re-rum nomenclaturis per classes. Li­ber 1 MDLXXVIIl. Locul tiparului probabil Ti­gurum (Zurich) după o lucrare anterioară purtând pe o hartă menţiunea "Universalis Cosmographia" Tiguri 1 546.

5. Portretul lui Constantin Basarab Brâncoveanu cu fiii lui din cartea Antonmaria del Chiaro Fio­rentino .. Istoria delle Moderne Rivoluzioni delia Walachia", etc. Veneţia 1 7 1 8,

6. Harta Transilvaniei din cartea .. Ortelius :

ortr<,tul lui Constantin Ba'IUrab BHÎUCOVCo1UU cu fiii lui. dup;i, Del Chiaro Fioreutino, Velll·\ia 1718

Theatrum Orbis Terrarum" Antverpiae MDXXIIII pag, 57.

7. Harta Transilvaniei din cartea de mai sus pag. 56 foaia Ungariei,

8. Athanasii Kircheri fuldensis e soc, lesu Pres­byteri MI/sl/rgia Universalis sive ars magna etc în X cărţi legate În două volume, Roma J 650.

In uol, Il cartea V pagina 308 sub capitolul .. Musurgia t"aumaturga sive de omnis generis ins­trllmenfis musicis alltomatis siue autophonis" des­crie orga hidraulică a Romanilor dând şi ilustraţii corespunzătoare imaginaţiei sale după Vitnwills. Din această orgă hidraulică (bazată pe forţa apei) pilnă acum n'a fost descoperit niciun exemplar. Intămplarea ne-a dat toate piesele metalice ale {J_ cestei orgi hidraulice. găsite in capitala Ungariei. Budapesta, plltăndu-se astfel reconstitui orga Ro­manilor.

9. O notită despre Mihai Viteazul scrÎsă in anul 1599 pe scoarţa internă a unei căr�i manuscris ..Vita et potiw; peregrinatio totius vitae Thomae Borsos ( fost ptimar al oraşului Tărgu Mureş dela 1602) de mal'osszekelyvăsărhely Iurati assesoris Saedis Iudicariae Illustrissimi prindpis Transylva� niae atque coniuncti oratoris eiusdem lIIi prindpis

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

apud portam Ot!homanicam in memoriam revocata Biblioteca s'a transportat în localul actual in anul inter gravissimis negotiis et scripta Constantinopoli 1801 ; aşezarea este aceea de pe acele vremuri, Pe per ipsum Thomam Borsos. lângă bibliotecă se află şi o sală de lectură, fiind

In Anno il crea- interzis a scoate tione mundi 5573. din bibliotecă ori

In Anno Dom. ce fel de carte. lesll Christi 16 14 După transpor-

In i\nno Moh� tarea şi aşezaren m�d p r u p h e t f cArtilor in localul 1 025, propriu, bibliotecn

LeţJ<ifllril c.�fc cu a inceput să-şi ai-mllit mal pe"he de· bâ efectele cultu-du mao/ls{:rislIl rale, In anul 1 9 16 Textlll : .. Mihaly petrece aci vre-I-vajda mikor BJ- câteva zile Fran-tori Andrnsi megh cisc Kazinczi, re-uerte Goros:loniil formatorul litera-I1m'lIsaffoldi mo- turii m a g h i a r e, dra a: . ors=6gon descriind foarte minden horol hor" frumos impresiile adni rendcll hal asupra bibliotecii, hat foriotot melyel Vedem intre per-ulyal/ illsegben soanele mai de lIIeJJ h keflert udni, seamă pe Gheor-

"AHor s:ohtitk 9he Aranka. con-I'olt mond"ni: Iro- 11;11'1,1 \;lrilor rOinillleşli diu 17l4ti, dllll;-\ lucrnrca Itll Iollann lIontcrilJ!I tiin silier la Curtea de UY Ninc:en olg liliM : I lludilllcnlonllll Co�1ll0!;T�llhicorulll' Apel. cel mai de IIllkart t6kil:! kir61 vază luptător pen-

tobbet nem ullkarhafni mindadif)h mif)h uafa/lli Iru literatura şi limb,l maghiară, pe baronul Cal'ol epsegh IItJgyao benne ' , Nulla est tam rasa et glabra Apor, preşedintele Curţii de Apel. care a înăbuşit cucurbita de 'iua plus rarumfacere diradi nequeat. un incendiu declarat. Tot aci lucrează mai mult qUilm diu ea inte- timp sau trec bi-Wa fuerit". bliograful Carol

Sau, în tradu- Szabo, Contele cere : Atunci când Imre Miko. inte-Mihai Vodă a in- meietorul muzeului vins pe Andrei ... " şi bibliotecii din Batori la Goroslău Cluj, Han el. căpi-după obiceiul din tan de vapor care Muntenia a dis- întovărăşeşte pe pus să se plătească cortele Samuel Te-lunar 6-6 flori ni, leki, - strânepotul c;:lri deşi era mize- intemeietoruJui, -ria mare trebuiau În călătoriile sale pIăti\i". ( Pentru in Africa centrală al doilea alineat să pe lângă lacul Vie_ se urmărenscă tex- taria, unde a des-tuI latin ) , coperit ş i a descris

Unele cărli au mai multe teritorii fost înstrăinate din necunoscute, bibliotecă mai de Bibliograful Con mult, pela anul tele Alexandru 1830. pe când u- Apponyi, cu ocazia !lele rarită!i au vizitei sale este in-fost duse in anul fl:lrlil Tărilm' flom:1I11'�li dll!�l carlca : 11 liiaboaele ! :OIlHlliilur cu 'I'ur"ii. tâmpinat de biblio-19 16 la Buda- ,liu alliii 1.',i4, editia l:'er111:u,�, (l'll(llJsr� din hlliucHle de tecar cu cărţile şi pesta, unde se află 1,,'OUIl:ll'l ( ;urcl'Îu Hi Johrtull Lo�iciu l'arităţile pe carc şi astăzi. Unicele şi r<lrită{ilc se află descrise de acesta nu le avea in renumita sa bibliotecă. donatii actualul bibliotecar. profesorul Gulyâs Carol. in mai târziu Academiei maghiare din Budapesta. n,'visl<I "U l'ani�l" anii 1 9 1 3 1 9 1 4 No. 10 şi 6 -8 ( Catalogul tipărit la Miinchen 1 903 Vo. 1-111, o

www.dacoromanica.ro

;urpriză neaştep­tată) . Dintre vizi­tatorii dela 19 19 putem aminti a­proape pe toţi pro­fesorii dela uni­versităţile din ţară. Dr. Lupaş. Al. Le­pădatu. 1. Simio­nescu.

In 1 922 d-l N . Iorga s 'a oprit ş i a lăsat pentru viitor următoarea men­ţiune : "In domo humanae nobilita­tis hungaricae o­peca vetusti tem­poris mirabi". Au ffiHi fost tot pe­atunci generosul donator al biblio­tecii universitare din Cluj. d-I G. Sion. d-nii : Ge­neral Petala. Ge­neral Cihosky. In 1925 A. S. R. Principesa Ileana. părăsind bibliote­ca. a spus urmă­toarele cuvinte : ,.Voiu informa pe M. S. Regele, ca să viziteze această bibliotecă unde va vedea multe cărţi interesante. price­pându-se la aces­tea mai mult decât mine".

In 1926 apar Prinţul g e r m a n Friedrich de Ho­henzollern împreu­nă cu arhiducele Franz Iosif ; in 1928 o societate mai mare, Ion La­hovary. Argetoia­nu. Radu Văcăres­cu: in 1930 von Hardt. mareşalul Regelui Italiei ; multe persoane din diferite ţâri cari au făcut aci studii.

Pe lângă biblio­tecă avea fiinţă şi arhiva familiară care a fost Iraus-

AliREL FILIMON BIBLIOTECA TELEKIANÂ 3,1j

portată În 1916 la Budapesta. unr:le se află şi astă!i. deşi păstrează un material foarte in­semnat in legătuL] cu istoria Români­lor. Alături de bi­bliotecă se strân­sese şi o coleeJic foarte bogată de arme. devastată insă in anul 1848 ap că n'a Iăs<l1 nici urmă.

Clădirea biblio­tecii este o aripă a clădirei din strada Ştefan cel Mare No. 14 purtând la intrare inscriptia M u s i s Patriis. Gratisque Posteris D. D. Sam. S. Ri. Corn. Teleki.

Intrând În cllidi­re ne aflam intr'o sală mică dlll care se intră in biblio­teca propriu zisă şi pe scară la ga­lerie.

Sala are o navă principală cu co­loane care SUSţin g a l e r i a, şi in dreapta şi stânga navei un foişor. Atât coloanele cât şi zidurile sunt a­coperite cu dula· puri in care se află cărtile. Uşile du­!apurilor au plasă de sârnlli. In Ilava principală. pe gri­lajul galeriei, a­târnă in mărime naturală portretul contelui intre por tretele reginei Ma­ria Terezia SI

Francisc de Lata'­

ringia. Jos se văd bust urile contpltu şi soliei sale. execu­tate de artistul Tauer Tiroliensis. In interiorul navei. pe dulapurile căr­

Ilal'la 'I'rall�il\':llli('i tlill ( Irle1iu�: .'I'hC.1trUIii t )rhi� 'J'err.1rUllll, ,\ul\\'erJ�'1l 1�jJ tilor se Înşiră bus·

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

turile împăraţilor romani. In fundul bibliotecii se află două sicrii de lemn acoperite cu tablă. care sunt aduse din Cetatea Ariuşdului. In sala dela intrare şi galerie se află colectia de mineralogie cu puţină paleontologie. adunată numai din Ardeal de dtre fiul contelui. Dominic, asesor la Curtea din Târgu Mureş 1773--1 798. Pe cum vedem, a murit in vârstă de 25 de ani. Acesta se pare că a moştenit dela tată inclinarea de colectionare şi avea menirea. dupa dispariţia tatălui său. să continue marea o­pera. in să moartea l-a răpit în floarea vieţii. Inte­meietorul. când a transportat dlrţile la Târgu Mu­reş, a scris bibliotecarului: "Soarta bibliotecii mele mă preocupă foarte mult. Să ave�i grijă foarte mare ca să n'am \"Ceo pagubă, să le ingrijiţi de praf. de molii, igrasie. stridiciune, murdărie şi mai ales de Flaccianus culter ( foarfece ) "

Con,ele dispune prin testament asupra bibliote­cii, punând deoparte bunuri cu un venit corespun­zător cheltuelilor.

Testamentul este făcut la JO OcL 1800 şi corn-

plectat la 14 Nov. 1 8 1 L In acest testament se pre­vede şi se dispune despre ordine, datoria familiară a b;bliotecarului, sala de lectură, nepermiţând ur­maşilor nici un fel de înstrăinare, Cu toate aceste severe dispoziţii, strănepotul contelui, contele Sa­muel Teleki transformând În anul 1913 biblioteca în persoană juridică, face o nouă fundaţie şi izbuteştI> să vândă imobilele lăsate pentru întreţinerea biblio­tecii, Astăzi această întreţinere am putea spune că lasă mult de dorit

Biblioteca Telekiana. aşa cum am incercat s'o schiţez aici, e rezultatul unei munci pe care inte­meietorul. contimporan al contelui Bathiânyi, inte­meietorul bibliotecii din Alba-Iulia. şi al baronului Brukenthal. intemeietorul muzeului din Sibiu cu acelaş nume, - n 'a avut norocul s'o vadă incoro­nată În viaţă prin aşezarea intr'un local menit exclu­siv scopului bibliotecar,

Târgu Mureş, Iulie. AUREL FILIMON

NOti�1 din !;,!)tJ de.�pre ;>.liIHli \·iHmzul de pe soo.1rta malliiscrisului : *V;�ţa şi rătrlcirile liii Tillll:lŞ Jtoroi;l, primufllt oraşului Turgu_)lure.,.

www.dacoromanica.ro

Patruzeci de ani Costache Constandache a stă­pânit oraşul. EI era conservator. insă asta n'avea nici o însemnătate. Putea foarte bine să fie liberal. conservator�democrat. sau mai pe urm;). averescao. ţărănist. socialist or comunist ; nu ar fi avut lli<'Î o insemnătate. Oricine s'ar fi întâmplat la guvern, Costache Constandache era sigur de voturile COI!­cetăţenilor săi. S'"u străduÎt unii şi altii să-I do­boare. s'au Încercat ingerinţe asupra orl.lşului şi mai cu seamă asupra mahalale lor. Mofturi. Când ve-­niau alegerile. conul Costache Constandache ieşea cu o cumplită majoritate. în ciuda tuturor suveicilor şi tuturor crucilor trase cu creta pe ·spatele votan� Iilor suspecţi. Iar pe vremea comisiilor interimare un om nu mai da pe la primărie. Se lipseau cetă�enii de dreptele lor cereri, însă fără Costache Constdn� dache. nu vreau să lucreze. Şi cu tot aparatul lor poliţienesc. cu toţj bătăuşii tocmiţi special dela Bu� c.ureşti. uzurpatorÎÎ abia de îndrăsneau să facă vÎ� zite electorale, pe la marginea oraşului. Bătăuşii speciali infundau în acele vremuri de frământare. znopiţi ! spitalele; iar aparatul poliţienesc lucra cu mână moale ; ştia doar ce-I aşteaptă după alegeri.

Drept aceia se operau mutări tocmai hăt la ccl­lalt colţ de ţară ; dar chiar şi funcţionarii nou ve­niţi, după două zile de răţoeli sterpe o lăsau domol. Le intra numai decât frica la oase. aşa cum ar intra frigurile lângă bălţile putrezite sau reumatismele în cetăţile posomorîte şi ceţoase.

Asta se chiamă să ai o popularitate. Iar conul Costache Constandache se făcuse iubit prin ne� numâratele foloase pe care le făcuse oraşului. Uzină electrică. bae comunată. grădină publică. pa­vaj. hală. cinematograf comunal. serviciu de pom­pieri, de gunoi. canaliza re. dric elegant cu două cla­se (clasa I când i se puneau patru cai. clasa II. nu­mai cu doi ) . Pe urmă. nimeni nu făcea apel la pri� mărie. fără ca să fie satisfăcut. Lumea mai �<)gată ; că să se maÎ amâne sau chiar să se lase Uitată vre-o expropriere pentru aliniatul străzilor, că să se mai pue un felinar În dreptul porţei cutăruia. că să se mai deil vre-o câţiva oameni de la primărie pentru ridicatul vre-unui grajd sau pentru vre-un prăşit la vie, or pe Uliţa Mare să fie doi sergenţi. dintre care unul să stea mai mult În faţa casei lui conu Ionică Mitran. al doilea om bogat şi popular al târgului după conu Costache Constandache şi care deci pu­tea deveni de temut. Totul se făcea. Conul Costa� che impăca pe toată lumea. Avea meşteşugul. arta, arta asta. cum spunea domnul Ionică Mitran.

- Mă credeţi domnilor că eu n 'aş fi în stare sJ (ac aşa ceva. declara dânsul cu modestă convin� gere. Iacă. vă spun eu. cu mine s'ar lua toţi cu mâi� nile de păr ...

Pe când conul Costache Consta'ndache avea pen� tru toţi un zâmbet. o privire limpede şi binevoitoare. o vorbă domoală de incurajare.

- lasă. mă. că se face. Las' pe mine". Ei. Poate că nu se făcea tocmai, tocmai precum

dorea cel cu nevoia. Dar cu ceva. tot se alegea. Barem cu lumea cea măruntă şi necăjită conul

Costache Constandache era o comoară. Ii răzbea in porumbi toamna. in lemne iarna şi chiar in bani vara. Dar cu ce-i câştiga pe toţi erau lemnele. lem­nele primăriei. Zadarnic ţipau (cine ? veneticii : un fost ajutor de judecător rămas pe-aci avocat. nişte colegi de-ai acestuia dornici de a pune mâna pe vis_ teria comunei, câţiva profesoraşi pripăşiti de pe�aiu­rea). zadarnic se văicăreau indivizii aştla suspecţi cari treceau in toate partidele. ca să apuce comisiile interimare. că fondurile comunei au secat. că pădu­rile comunei sunt aproape tăiate. că datoriile comu­nei au crescut de bate falimentul la uşă.

Conul Costache Constandache surădea cu supe­rioritate. Pentru că desmeticii aştia de opoziţionişti mai făgăduiau intru restabilirea situaţiei. că vor în­griji ca perceperea impozitelor comunale să se facă fără excepţie. iar rămăşiţele să fie strânse fără răgaz.

Rămăşiţe de când ? De nu se mai ţine minte. Conu Costache Constandache surâdea. către conu Mitran şi prietenii s.'ii :

- Aţi văzut. mă, �e proşti sunt? Nici nu ştiu sJ facă politică.

Şi cu adevărat. când cel dintâi guvern nou făcu loc uzurpătoriior În primărie. se pomeniră bieţii oa� meni cu tot felul de filuici galbene şi verzi, in care se scria cât are să plătească fiecare pentru noua stăpânire.

- Proşti sunt. mă. făcea conu Costache cu veş� nicul lui surâs.

E drept. că şleahta adversă băgase de seamă că a făcut-o de oaie cu ţidulele casieriei şi pentru priJe� jul viitor. şi-au făgăduit să fie mai abili. Dar o;{­menii ştiau acum ce-i aşteaptă. Căci drept răspuns la toate discursurile înverşunate ale lor. prin care înfierau .. abuzurile" conului Costache. acesta se mulţumea să răspundă placid din uşa cafenelei :

- De. mă i-auzi c'am făcut eu abuzuri cu voi . . . Spuneţi voi dacă ştiu ăştia ce trăncănesc."

www.dacoromanica.ro

:I4U B O A B E D E G R A U

Sau : - Să. v'au mai trimes ăştia ţidule inainte de ale·

geri ? - Nu ne-au mai trimes coane Costache ... - E ... zice că sunt şmecheri ... aşteaptă acum să

treacă alegerile ... - lasă să .:Jştepte. coane Costache. rânjea cu in·

Icles poporul. ... Cu o primărie aşa bogatll in venituri. putem să

facem şi noi dărnicîi. . dar nu risipă şi jaf. strigau cu vehemenţă vrăşmaşii lui conu' Costache.

Dar alegătorii ştiau ei ce (el de daruri galbene şi verzÎ o să primească. Iar târgui cel marc al Rădă­şani!or, era într' adevăr unul din cele mai bogate ale ţărei acesteia blagoslovite de Dumnezeu, Veniturile lui erau nesecate. Şi dacă pădurile lui dăduseră de sfârşit, in schimb cele in care securea intrase acum treizeci \i douăzeci şi cinci. ba chiar şi douăzeci de ani, se făcuseră din nou numai bune de tăiat. Dar de lipsa lemnelor putea fi vorba. când atâta bănel intra În casa comunei, dela prăvăliile date cu chÎrie la ovrei. dela locurile din vale, date in parte la oa­meni, dela oboarele vestite. ce se ţineau săptămânal În târg şi unde ţăranii din imprejurimi crau jecmă. niţi in lege. in sfârşit dela atâtea taxe, lumină, ap�, gunoi, prestaţie. firmă şi câte şi mai câte ? Pentrucă minţeau cei cari susţineau că domnul primar inchi­de dinadins ochii la Încasarea dăjdillor. Inchidea desigur, când era vorba de familiile grele ale celor 4000 de inscrişi in listele electorale. Dar ia să fi pohit, să nu fi fost Înscris in listele electorale ? Or să te fi simţit că ai trecut de partea veneticilor ? că-ţi arăta dumncalui atunci, cum se îngrijeşte un bun edil de veniturile gospodăriei. ce i-a tost în­credinţată.

Incăt ca o vrednică răsplată şi ca o dovadă de adâncă recunoştinţă, către al patruzecelea an al pa­rinteştii lui oblăduiri, cei patru mii de păstoriţi, ho­tărâră sâ·i [ldice un binemeritat monument. Ideea porni tot dela desinteresatul şi lipsitul de invidie, conu Ionică Mitran. puţină vreme după ce consiliul comunal se pronunţă in chestia cu licitaţia noului motor al uzinei electrice, Pentrucă domnul primar fusese de părere să se adopte intre cele douăzeci şi trei de oferte. pe acea apărată cu multă căldură şi convingere de conu' Mitran şi chiar convinse şi consiliul. că acum e rândul să fie luat în conside­rare sfatul prietenului său ( deşi unul din consilieri protesta vehement. încercând zadarnic să probeze că s'a greşit rândul) � dragostea îndreptăţi­tului se revărsă asupra conului Costache. cum nu se mai viizuse nici odată, Mai ales că până şi con­silicrul recalcitrant. fusese repede redus la tăcere, cu minunatele perspective pe care verva domnului primar ştia să le desfăşoare dinaintea ochilor bUlll� lor prieteni şi cetăţenilor săi.

- Omul ăsta e o comoară. răgise dc mai multe ori. aprins de înduioşeri subite, conu' Mitran. O­mul ăsta e proviclenta oraşului ! Omul ăsta merită un monument !

- Omul ăsta merită un monument! Acesta a fost strigătul hotărîtor, care s'a înfipt întâi ca o revela­tie, pe urmă din ce in ce mai adânc ca o obsesie şi apoi ca un imperativ in minţile Rădăşenenîlor.

Monument. Monument. Monumentul lui conu' Costache. Se face monument lui conu' Costache !

Să dăm toţi fralilor mânii dela mănă pentru mo­numentul lui conu Costachc Constandache. Cât de puţin, dar să dăm toţi pentru monumentul acestui mare om, acestui mare binefăcător al comunei. Res­tul se complectează dela primărie !

Monumentul lui conu' Costachc Constandache se ridică falnic În mijlocul oraşului. In grădina publică din centrul oraşului. In dreapta e monumentul lui Alexandru Lahovary, ridicat de conu' Costache incă din primele timpuri ale cariereÎ lui politice. In stânga e monumentul Rădăşenenilor. căzuţi pentru ţara lor în războiul cel mare. La mijloc, locul era rezervat încă de pe când trăia rcgele Carol 1 .

� Inţelegi. nu se cade să ridici monumente, oa­menilor care sunt incă În viaţă. fie ei chiar regi, spunca conu' Costache Constandache.

Dar după moartea regelui Caro!' cvenimcntele se înghesuiră şi monumentul din drcapta o luă înain� lea celui din mijloc. Insă asupra locului din mijloc. părerile con ului Costache se schimbaseră.

- Aici e locul lui Ferdinand cel Leal. Insă inţe­legi. nu se cade să ridici monumente oamenilor carÎ sunt În viaţă. fie ei chiar regi ...

Când conul Costache Constandache află ce puse� scră de gând concetiiţenii siii cu locul din mijloc. se făcu roşu ca sfecla, dar nu se putu şti din primele clipe dacă de mânie sau de plăcere. Aşa că trebui să intervină cu toată autoritatea de care dispunea şi cu toată prietenia domnul Ionică Mitran, ca ro� şeaţa de pe bucile dolofane ale lui conu' Costache să tie numai de plăcere.

ln schimb vorbelc lui fură numai de ocară. - Cum se poate... Ala e loc pentru rcgi...

pentru un nemernic ca mine ... - lasă că avem noi destul loc şi pentru regio îl

potoli conu' Mitran ... Ce, grădina are numai lun­gime ? Are şi lăţime, nu ? .. Iar lăţimea e cât lungi-mea aproape ... Aşa că. unde scrie că incap acolo nu-mai trei statui ... U să fii dumneata la mijloc. şi-o să te punem cu faţa la Olt : aşa că o să ai acum în faţă pe Alexandru Lahovary, în spate eroii, la dreapta pe regele Fcrdinand şi la stânga pe Carol...

- Nu. nu, primesc, se arătii îndârjit conu' Cos­tache ... Nu primesc ...

- Ştiu care e motivul, replică Ionică Mitran ... Pentrucă eşti in viaţă ...

- Şi ăsta ! aprobă conu' Costache ... Dar mai e şi altUl cu mult mai puternic ...

Asistenta respiră uşurată, Dc argumentul ăsta sc speriase ea. pentru că�1 ştia bine pregătit pe conlE' Costache În susţinerea lui.

- Atunci, care coane Costache ? - Sil mă puneţi pe mine In drenpta or la st5ngn !

www.dacoromanica.ro

GIR 1. MIHAESCU : MONUMENTUL

strigă cu energie C011U' Costache ... Nu admit, r3cni ci cu umilinţă. să stau la mijloc intre regi. Dacă puneţi pe regele Carol la mijloc. pe Ferdinand la dreapta şi pe mine la stânga. ar mai merge ...

Nu ... Nici aşa ... regele Carol să nu fie cu faţa spre Olt, să fie cu faţa spre oraş ... Aşa da primesc ... Aşa ar veni Lahovary În dreapta. eroii În stânga, Ferdinand În faţă şi eu umilul vostru servitor in spate ...

Cei de faţă rămaseră muţi de admiraţie dinaintea acestei severe atitudini... Numai conu' Ionică şopti la urechea celui ce-şi apăra cu atâta vehemenţă mo­destia :

- Răm!i la mij­loc şi nu duce grijă de regi... că peste o sută de ani. dac' o mai putea oraşu' ăsta să ridice vre-un monument... 1 n s ă nu te lăsa şi dă-i inainte cu gura ... E foarte onorabil din partea dumitale ... că noi (acem tot ce ştim ...

Şi cu toate pro­testările energice ale lui conu' Costache monumentul fu ridi­cat in mijlocul gră­dinei publice, pe lo­cui destinat regilor. Dar, abia acum putu el să se conv'ngă că rostise odinioară o vorbă cu adevărat mare : Nu se ridică monument� oameni­lor În viaţă. La câ· teva zile după ce obrazu-i modest su- c"'_'· ,.".;C<'" (eri cu abnegaţie pica ia de laude pe care i le-aduse ini. tiatorii mândrei sale statui. conu' Cos­Iache căzu la pat.

Fu o boală lungă, mai de grabă o sleire progre­sivă a tuturor puterilor. pe care le istovise incetul cu incetul in atâta huzur şi'n atâtea călătorii. Şi. ca o culme a pedepsei pentru toate cele făcute cu voe sau fără de voe, Dumnezeu ii păstră numai minţile. I le păstră intacte, incă şi mai hlminoase decât se bucurase de ele toată viaţa. ca să vadă intreagă, grozava lui năruire,

Pentrucă indată ce scăpă (rânele primăriei, loc­ţiitorul. conu' Ionică Mitran, nu mai fu În stare să stăpânească turbatul galop spre dezastru. Veneticii

ridicară capul. Ochi de ură r�zbătură din ascunsp unghere. Strigăte de mânie izbucniră. Huet şi urlct incepu să crească. Şi curios, tocmai acum, cei cari erau gata până mai deunăzi să ia parul de dragul lui conu' Costache şi împotriva duşmanilor lui, de astă dat3 tăcură cu toţii şi aşteptară.

- Vezi. nene Costache. ce va să zică poporul... canalia ... E ca şarpele ...

- Era şi timpul. Ionică, grăi slab şi inţelept co­nu' Costache. Imi parc tare rău de voi. că n'aţi apu­cat să duceţi şi voi comuna asta in spate patruzeci de ani incheiaţi ca mine ... Dar intru cât mă priveşte

bucurie a lui Ionică Mitran.

eu mi-am terminat cariera ...

Comisii peste co­misii veniră, trimese de stăpânire. Vert licări peste verifi­cări se făcură. Dar dintru inceput [u greu să se vadă până'n fundul rele­lor. Dimpotrivă. L.., prima ochire părea totul bun şi la locul lui. Unii mai buni de văz, crezură c'au descoperit mare lu­cru. Insă însoţitorii lor. cari apucaseră de spuseseră in­tr'altfel ii comb:'­tură cu toată Înver­şunarea. Pentrucă deasupra tuturor metehnelor sufle-teşti stăpâneşte a­tot-puternic amorul propriu.

Se petrec ură lu­cruri de tot hazul. Verificatorii ince­pură să sc acuze u­nii pe alţii. Depu· ;eră rapoarte in doi peri şi plecată fari'l să fi stabilit ceva pr'l.cis. spre marea

- Cei mai JlJUlţi au fost de partea noastră, coane Costache ...

- Ce dobitoci ! rosti domnul Costache Constan­dache, dar petrucă Ionică se uita la el nespus de curios, se grăbi să adauge :

- Asta, intre noi. ştii... Tu insă bate toba Înainte şi dă-le dreptate celor cari ne-au apărat ... Bate-ţi joc cu străşnicie de veneticii cari i-au chemat ... Insii tare mă tem, măi Ionică dragă. că de data asta nu se mai prinde ...

- Ne descurajezi nene Costache ...

www.dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

_ Asta intre noi, Ionică ... Dar veneticii nu se lăsară. Noi comisii veniră.

noi expertize. De astădată oameni de socoteli, aleşi pe sprânceanA. Zadarnic ţipa conu Ionică Mitran că sunt oamenii venetici lor. Vulgul tăcea şi asculta. Iar ca dintr'o cutie de scamator, potlogăriile ieşeau la iveală, care mai de care mai gogonată şi mai ţi­pătoare.

_ Ce ne facem, coane Costache ? _ Mi se rupe inima de voi. dragă Ionică, dar in­

trucât mă priveşte mi-am incheiat cariera ... Mi-ar fi părut bine s'o fi incheiat mai de mult şi să văd pe dobitocii aştia dându-mă În tarbacâ, he, he. incă pe când picioarele mi-ar fi fost zdravene de drum. Aveam eli ceva pus deoparte. şi aşa de bine re-

�jtf�! ::r

fr!.�ă�:I��I;;:��eO�h�e�e �r:�i' �:�e�i�

dar şi lhulte fapte bune am mai făcut unora şi al­tora, incât a zis bunul Dumnezeu :

-Lasă-l pe Costache aci unde l-am pus din gre­şală, până la sfârşitul vieţei. Acuma, dacă s'a (ă­cut, s'a făcut ...

Şi după ce zâmbi mulţumit şi senin florilor din tavan, continuă cu glasu-i stins şi liniştit :

Cum iţi 3pui, doar de voi imi pare rău. M�i era destul acolo. ca sA huzuriţi şi voi până la apusul vieţei. Pot spune eu că nu mor liniştit. când cu toate injurăturile acestora, acum in pragul veşniciei. am trăit o viaţă intreagă respectat şi onorat de toată lumea ? Şi care poate fi acela, din toţi bandiţii ăştia. ce-mi vin şi-mi urlă la ferestre că i-am înşelat, că­ruia să nu-i fi făcut bine . .. E ... dar nu pui la inimă. mă Mitrane ... Aşa e lumea ... n'o so schimb eu ... şi tocmai acum".

Şi iar sta şi iar se mai gândea conu' Costache. _ He, lasă-i pe dumnealor ... Eu cum. cum o fă­

ceam, o duceam bine cu toţii... Şi eu ... şi ei... Că ar fi fost păcat, mă. dacă aveai de unde, să nu trăeşti bine ... Acum să-i vedem ce-or să le facă veneticii ... Or să strângă curelele şi or să inece primăria in bă� net (dacă nu şi_ar băga mâinile şi ei, prosteşte, că nu ştiu cum să şi le bage ... ). Dar să zicem că sunt oa� meni de treabă şi de bună credinţă ... Unde or să ajungă ? Primăria se va face de aur şi toţi pârliţii aştia or să crape de foame ... Primăria va sta cu pân­tecul veşnic umflat de aur ; tocmai ea căreia nu-i foame. nici sete ...

Conul lonic:i Mitran pleca intins. luminat de a­ceste adevăruri. Dar el nu prea ştia să le lămurească aşa cum le primea. mulţimei. De aceia. după ce I� ingăima incurcat p'id, pe colo, fuga inapoi la conu Costache să le mai dea un polei nou, aşa cum nu­mai el ştia să le lustru iasă.

Dar conu' Costache il oprea : _ Fii pe pace. Ionică. Nu mai foloseşte la nimic

nici o frământare. Totul e degeaba ... Am impresia ... ce vorbesc ... sunt sigur c'am pierdut partida ... Vouă nu-mi rămâne decât să vă dau un sfat părintesc, cum părinteşte v'am condus toată viaţa mea: Strâ�­g�ţi-vă tO\i şi tăgăduiţi cu înverşunare ; şi unde s o găsi spărtură. daţi vina pe mine ... Vă desleg pe

toţi... Aruncaţi jos din spate. dragostea ce-mi. pur­taţi ... Vă desleg, ai auzit ? Pe unul să nu:1 mal �ud că-mi ia apărarea ... Aruncaţi totul pe mme ... ŞI eu vă voi apăra pe toţi. luând tot ce-or găsi ei rău a-colo, asupra mea... •

Aşa grăi conul Costache Constandache şi un l.u­ciu nou pâlpâi in ochii lui obosiţi şi sticloşi ; lUCIUl abnegaţiei şi al sacrificiului. Iar bunii lui tovarăşi. plânserâ amarnic de jertfa lui nebunească şi-I as­cultară. Iar mai vârtos plânseră, cei cari luaseră mai inaintea sfatului. pe ascuns şi prin şoaptă.

Când toate vinile pământului dizură asupra lui conu' Costache şi când acesta luă asupra lui totul. vulgul profan n'a putut desprinde cum de altmin� teri era şi de aşt�ptat, măreţia gestului. El se năruI tot pe casa lui conu' Costache. gata s'o dărâme din temelii şi s'o facă una cu pământul. Conu' Cos­tache ar fi zâmbit prieteneşte primei cărămizi. care i-ar fi căzut În cap. La şaptezeci şi ceva de ani...

Dar casa lui conu' Costache, mai ales de când începură mărturisirile. era acum ca şi ferecată. Aşa bolnav cum era. cu picioarele de gelatină, era cu neputinţă să-I mute in altă parte ; in schimb nu­mărul sentinelelor din jurul casei lui era destul de impozant ca să ţie mulţimea in respect.

Aşa că aceasta se mulţumea să se oprească in �rămadă compactă dinaintea ferestrelor şi să urle frenetic :

_ Banditule ! Hotule ! Tâlharule ! Ne-ai mân­cat avutul ! Ne-ai iefuit ! La puşcărie cu tine 1 La moarte !

Dar pentru că sentinelele ii priveau printre baio­netele lucii, in imobilitatea lor mândră, mulţimea obosea.

_ La oase ! striga in cele din urmă drojdia ora-şului şi pleca apoi să mănânce... .. Iar conu' Costache Constandache era necăJIt la culme. auzind toate acestea. că nu distingea glasul lui conu' Ionică Mitran. căruia ii dăduse ordin ex­pres să conducă aceste manifestatii.

Printr'un \Jm de legătură ii reinoi ordinul. Dar zilele următoare ii aduse aceiaşi nemulţu­

mire. Până intr'o seară când prinse glasul. celui mai iubit dintre consilierii săi, luând cuvântul şi de­c1arând :

_ Fraţilor. pentrucă nu ne rămâne să ne răzbu­năm aldel contra omului ăstuia, să-i dărâmăm mo­numentul !

Propunerea fu primită cu un huet infernal de ră­gete.

Conu' Costache se mulţumi şi cu atâta. Insă pe Mitran n'avea să-I ierte niciodată pentru neascul­tarea lui.

Dar când mulţimea scoasă din fire ajunse voci­ferând in faţa monumentului. spre marea ei desnă­dejde se poticni acolo de pieptul de fier al unui plu­ton de soldaţi. Vrând, nevrând veneticii din frun­tea comunei. trebuiau să si\lveze ce mai rămăsese din avutul primăriei. Revizuitorii gestiunilor puse­seră totul sllb pază şi-i declaraseră răspunzâtori de

www.dacoromanica.ro

GIB. 1. MIHÂESCU : MONUMENTUL 343

cele mai neinsemnate abateri. Astfel vrăşmaşii cei mai înverşunaţi ai lui conu· Costache Constandache ajunseră să apere cu îndârjire frumosul său monu­ment.

Dar nici mulţimea nu se lăsa mai pre jos. Ea do­rea şi ea, ca toate multimile, mica ei satisfacţie. Ast­fel veneticii se făcură purtători ai ..legitime; d�­rinţe a massei" la mârimile din Bucureşti. Urmarea fu că gărzile se indoiră şi comisia interimară primi observaţii aspr� :,li ameninţări de inlocuire, deoarece .. incurajase prin atitudinea şi slăbiciunea ei instincle sMbatece de răzbunare şi porniri spre rebeliune. penate de art. 86 şi urm. c. p.". Era doar o mare operă de artă, fă\,.ută in străinătate cu bani mulţi şi grei.

Când mulţimea intărâtată află despre drastica dEsaprobare a celor dela Bucureşti. "::::lndaIUl .:l­junse de neinchipuit. Se dădură ade\'ărate asaltt,ri în contra monumentului. dar soldaţii sE' tin ură bine. De altfel cât domni soarele deasupra lumei. lUCIUl oţelului dela arme. fu o continuă .. legiuită somatie'·. ţinând necontenit departe pe cei mai îndrăzneti. Ra­fuiala propriu-zisă avu loc doar intre răsvrătiţi şi aţâţătorii lor de până ieri, cari, pentru a-şi feri pie­lea, trebuiră să ţipe, să ameninţe, să spumege ... în contradictoriu.

Când se Iăsară umbrele serei. tuturor le veni foa­me de lup, mai mult şi mai de grabă decât se aştep­tau, din pricina atâtei energii cheltuite. Şi plecară spre casă, unii de unul singur, alţii in grupe. cân­tând ; La arme Cei de-un neam şi cei de-o leye ...

Sau ; Hai, le/ită 'n deal la vie, Hai. lelită, hai. Să cflleRem razachie ...

Grupul cel mai intransigent şi mai furios. se opri dinaintea ferestrelor conului Costache, făcând să zornăiască geamurile ca de cutremur, de puterea fără seamăn a vibraţiilor atâtor răgete.

Conu' Costache inchise ochii plictisit şi vădit des­gustat că fusese brusc intrerupt din gândurile plă­cute şi din amintirile, in mijlocul cărora vroia să moară ... Oricărui om condamnat la moarte, i se mai împlineşte o ultimă dorinţă. Atâta drept are şi el. Să nu mai fie turburat din gânduri. Atat. Nimic altceva.

Tocmai se vedea, la Rockenbaur în Grinzing, la ... heuriiJer, cu roşcata Suzi pe genunchi. acum trei­zeci şi cinci de ani, când plecase pentru prima oară la Viena şi spre alte oraşe europene ca să vadă la faţa locului realizările marilor edilităţi. Lăutarul cănta in falset, ciupind uşor strunele. in vreme ce lumânarea discretă arunca palori ciudate În părul sălbatec al Înfocatei vieneze ...

- Ce mai vreau, ce mai doresc ? intrebă el abia

auzibil. zguduit din visuri. pe doctorul care-i pre­para ultimele injecţii ...

- Au vrut să-ţi dărâme monumentul şi i-au pus pe goană ... Acum urlă de neputinţă ...

- De ce nu i-au lăsat. frate, să-şi facă voia ... A­veau tot dreptul ... E-al lor ... Ei l-au făcut. .. Să-I dărâme, să-I dărâme ...

Moartea a trecut însfârşit şi pe-aici. A fost de-ajuns ca aripa ei neagră să atingă in

treacăt oraşul, ca toate patimile să tacă pe loc. -Mi se pare că n'au avut dreptate cu conu'

Costache ... De ce nu ne-au lăsat să-i dărâmăm mo­numentul. dadi n'a fost nimic de capul lui cât ne-a c:ârmuit ? I-am amărât degeaba zilele sfârşit ului ...

- Am fost nişte păcătoşi. .. Cât ne-a condus el. cu toţii ne-am ales cu câte ceva ... De bine, de rău, o duceam cu toţii bine ... Dar dela ăştia, ce-avem .! Numai biruri şi amărâciuni ...

- Toată ziua bate toba casierului prin mahala­le ... Şi noi ne-am pornit tocmai asupra lui. care se punea pieptiş pentru noi, in faţa tobei. ..

- Mare nelegiuire am făcut, oameni buni. Cât bine ne-a făcut el nouă şi cum l-am răsplătit ... L-am băQat in mormânt cu Iăcrămile pe ochi...

Dar vorbeau astfel. cei cari nu puteau să răzbată prin cortegiul cu lăţime de fluviu. ca să vadă figura zâmbitoare a lui conu' Costache. intins in dricul clasa I (cu patru cai) pornit pe ultimul drum ...

Poate incă visa pe vieneza Suzi. .. Cu toată frumoasa înmormânt(lte, cu toate dis­

cursurile ca de intrunire publică, rostite În fata fal­nÎcului monument, de refractare sau de veştejire. cu tot reHretul profund al celor ce l-au condus la Hroa­pă. Ionică Mitran tot nu s·a arătat mulţumit, după sapte ani, când imprejurările l-au adus pe el. acum, in fruntea comunei, Ionică Mitran a făcut atund un parastas cum nu s'a m'!.i pomenit nici pe vremea domnilor voevozi. Se spunea: .. parastasul reabilită­rei" . deşi conu' Costache se reabilitase de mult prin amintirile minunate despre dânsul. ( despre simpa· tica lui persoană", cum se zicea ) , care adiau necon­tenit de dincolo de moarte spre cei de dincoace. Ş'apoi monumentul lui, admirabilă operă de artă, sta din ce in ce mai netăgăduită dovadă, că nu mai fusese primar ca el În tot cuprinsul României.

Iar conu' Costache CODstandache râdea şi-acum cu râsul lui bun şi larQ şi care de astă dată se l<'le­gise până la urechi. Râdea intr'una, cum l-au vă­zut, cei puşi să-I desgroape, pentru a-i face din marmoră şi din bronz un mormânt astfel, adevărat merita un om ca dânsul.

GIB. 1. MIHAESCU

ru 3 de�!'ne de ."\lac Con,.taHjiNt,,�u

www.dacoromanica.ro

c . 1 c a o n r

Cărti , conferinte. congrese, expozitii N. IORGA. "In lin!�lltul or<\şel Boto�nl. in ziua de 18

Iunie 1871 ", Aşa incepe singura fOlIe de text dintr'un album comemorativ .scos In al .t<I1:ecilca an de viată a marelui pro­fe$Or. E ca o pl-S<1nic ln carl" trc· but: a;'i Intre In putine cuvinte. o intrl."ag:l I5torie Cel care a mcş· luit-o. cu frc murăI01lrc mânll. n'a vrut sa. sem· liNe cu nUnlcl� lui IUr1IfSC, ci nu mai cu cel df "cşl1lc:l lcglllurG cu stlrbtltorltul "un e!C\" ', E In· d ceva blseri· cesc, din anoni· matul credinţei ! Numai Inv;'\l:!.to· rul are fiinl.1 uccnic;�l nu sunl decât pârjl, de iltâtC1\ ori ne· vrednice .şi 101· de,lulla mai pre· Jos. din d.

Nu c vorba d( mult. Sunt 23 !IUu C<lm alâl"a p!;lI\. şc, cu chipuri �l episoade. Ilus­[raliUc und c;'lrţl care n'" fosl In­d scrisă. Firul lnografic pc care au fost aşcz�'te

şi unele "m:t.nun. te de materl,,1 statistic blblie­yr.lfic descop:t.r loa auter pe Bar­bu Thcodorescu. Di�reli" lui. in.

imp�caser:l. Intali liiraul al rAscoalelor. Eran! incă in liceu. dar mă strecurasem In sai:' cu preslmlirea că avea sa. se intample ceva. Cole<;li de-al mei instri�i voluntari. imi po-

vesteau. cu fu· dulia oarbă a sol. dalilor proaspeţi. de felul cum se linişteau satele. Atunci am auzit intăia oan\ cu­vântul "trăgă­tori". Eram am;'­rit! Imi trebuia un cuvânt de in­crederc sau de durere fldevărată. Nu mai mi-aduc aminte unde am slat, dar cred că pe undeva prin fund. intâiu pen­lrudi nu-mi dă· dea mâna. cu u· niforma mea de licean. plină de galoancle educa­liei militare In şcoli. să mii aşe� cumva. in biincile din fală. şi apoi penlrucă mă v.lo incă apropiindu­mă lot mai mult de catedră. pro· babil coborino spre uşă. Trebue să fi fo�t in fosta sală XVIII. unde am ascultat mal târziu prclegeril� de psihologic şi

de Istoria. litera­turii franceze. Profesorul nu pletilse. Ne Iă$<' s .. '\ ieşim noi şi ne

tr'un /\Il de s.lr- X. Iorga vorbind IJOl'orului privC<I cu ochii bătorlre pUn de mari. păstrali in-nume. C cu at3.t mai de Idudă. IUli p«re riiu ca da- ca. umezi şi indep.'lrtall. In ;lCcl,,� timp se Îmbr.'lca, parc:' fără taria, �I dt�ertAciunea. care vre<l să arate ea ştie ce nu ştiu să-�1 de<l seama, Intr'un pardesiu larg_ Era in : .. brtie. Hain" eellalli, de cn;mlca.r. mă Impiedic,\ � fac la fel şi să nu-I ,1 mlşcărHe arătau a rasă cu qlugă de căluqăr franciscan_ spulu. Nu va fi singura lucrare cu C<lre se va in'Ocrie in Ii_ FUlSese o predică, fulger:itoare şi mAhnită. Am căutat intre teratura de amintire.- fi anuluI. fotografllle din album fala de atunci. care mă urmăreşte. Ce

Pe Nitulae lorg<l l-am văzut In nenumărate rânduri şi păcat ca asemenea clipe. pline de o viaţă unită şi care tfan'O-ImprejurarI. Cta nml vec!le Imagine şi cea mai statornică figureaz:', n'au putut fi surprinse ! Lipsind ele, lipseşte aproa-e aceea din 1907, Intr'o scară de curs de universitate. Se pe tot din ceeace c miii .. aracteristic omului şi ne c mai drag.

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

�, Iorga �Iănd de mrM cu {iiranii

Reproducerile aCl'15tl'a stalicl', ale celei mai zbuciumate fUnte de bronz pus pe fondul unor clădiri diocletielle, E Iorga ,i tOldeauna in mişcare, nu pot multumi decât pe cine n'o vorbind undeva afar", de pe o tribun:'! improvizată. M:'! tem cunoaşte. că niciodată n'are să Izbutească un sculptor sfl-I pr!ndti a�a

Dar Iorga furtunosul. cam din aceeaş vreme. dintr'o con- cum s'a turnat el singur aci .. Totul e statuM şi In aceh,ş

ferintă pentru cât! puteau s" incap" intro sală a Ligii Cul- timp firesc şi de toate zilele. S'a lnt:'lmplat chiar ca omul sa rurale. atunci dind Liga era adtlposti"ă in castk dda Clş- , aibă un buchet de fiori in mână, Iar peste umărul lui $,'1 se ml'aua Roşie 1 Se auzea uruitul tr"surilor, jos, in Calea Vic- inalte o cruce, a pietei unde lşl finea cuvântarea. La fel 1', toriel. ŞI conferentiarul şi-a ridicat profetic bralele a blestem de rândul acest" cu efecte desăvârşlte de pkturâ olandez;'!, şi s'a Intors spre stradă -::a spre un Babilon asupra căruia grupul in care st:'! la sfat bătrllneşte. Se uitA 1nalnte şi cautâ. chema toate pedepsele unui Vechlu Testament f:'!r:'! indurare, Mana deschis:'! e intlns:i şi plină, ca de o ap:'! de Izvor smuls

Mi se arată deodat:'! din profil. cu barba neagră vanturată. Insfărşlt s"ăncii, de soare. Lumea II priveşte şi Il ascultA făra Răsfoesc din nou albumul şi nu-I găsesc. Şi cate şi câte alte mirare. E insuş sufletul ci care vorbeşte, mal cald şi ma! a-infălişărl, cuvl'lnt11rea adancă dela Atenell pentru Augustin danc, din veacurL Bunea, cu omul c<:re privea moartea şi veşnicla In fată şi se cutremura, le-aş vrea şi nu sunt. Ele nu pot şi nici nu tre· FOLKLOR PE DRUMURI. - La incrudşiuea şoselelor bul', de altminteri. să fie. Ceeace este, are tocmai rostul să dela Bazargic la Baldc şi dela Cavarna [a Tek� se găseşte deştepte loată ace .. stă trecere din umbr:l. l<l ridicarea, de c:l· un pul. E acoperi! �l cu roată, Nu ştiu dacă e de mai nlultă

tre amintire, a grele lor draperli. Dou:'!zecişidnci de ani au vrenle $,1U dacă a fo�t săpat acum. De cAte ori am trecul trecut, mal mult ptntru miile decăt pentru el, �i ln catedrala mai lnalnte pe-aici. ochii mi-erau Tn altA parle. Marca c pc sferlulul acesta de veac nu puţine sunt firidele din care se undeva pe-aproape şi, dup" $Csul �citic fară fir de apă. tăhl1 ridicA deasupra noastră, arhanghel sau hagiu poctiit, peste dl'acurmezişu! pe zeci şi zeci de kilometri, zarea albastră 1;1

flori .sau balauri. Alfil l-or Jedeca altfel. mal mult sau mai luarea aminte întreagă, Astăzi nu se mai poate să nu vezi pulln ; s:'! nu ni se ceara. I!OU:", cari l-am umblat in urme şi putul. Bărbati ciudaţi Il inconjoara, cu tichli negre pe cap l-am avut martor in toate la toate ori�onturile, şi cu mintene strârnle pe corp, Femeile nu S4! arat:'!.

Iată Insă câte ceva şi din cceace mi-era dor sa. înlllinesc. Pe locul acesta s'a n:'!scut peste noap'e un sat de bordel'..

Un carton mi-aduce aminte de Meştrovici şi de episcopul lui Fumurile lor se :-,mestccă pe seară, ca un semnal. Se i!llple-

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

tuc ,i se lnaltă In cerui lilinchiu. Trebue sa 5(' �·adă şi să se r.'isti'ilmi'iceasd tot altfel. calc de o poştă imprejur. A venit un nou rănd de Macedoneni dela Miazăzi. Sunt a$<l cum au ie.şlt din sntcJe Jar muntene,(], desgr.:ldin<lli din aşc­zlirUe mUenare de imprejurări schimba"e şi vrăşmaşe. Se cuib:\resc pc-aici, intre frati mai vechi, de cari s'a dus vestea, şi !-a ajuns plină in singun'Wltiie Macedoniei bulgareşti. nreceşt! sau aJmmeze. Intr'o bună zi şi-nu strâns zestrea şi au pornit, fie pc cai, ca nişte neintrecutl chervanagli ce erau, fie pc vapoare. Milrea Macedonie romllncască se risipeşte. VI.,hl(l Mare nu mai e. lat<'\. înaintea noastr.:l mica Maccdonie dobrogeană IX' calc să se infiripe. IntMI el sol!, s�rânşi In brăe ro.,ll, scot ilpă şi stau de sfat la puţul deln intrarea Balclculul. Pc [oale cărările pc care al pomi de-acolo. dai tOI de-al lor. Ieri, de Sfânta Marie. au avut serbări mari,

cu berbeci Intregi fript] in frigări lungi şi cu descărdiri de puşti de bucurie. Amlnlirea vletH de munte şi de turme care se

I:e��'e;�m�e :1

1:;:�e �;�::�Ier�� t;::�:I, �i;:���Şt:! pleadi In fiecare dupăamiază avionul. care a adus Balcicul la doua cl'(lsurl de Bucureşl!. O singurII prăjină cu un sem­nal de vânt arată locul. Pasărea minunntfl stă altminteri sin­gură in Iar!>."! friptă de arşită şi-şi aştcaptă ceasul. Pribegi! ace,tla sunl cci dintăI cari o văd venind. Copiii lor i-am irr.'Ilnl', îmbrăcali la fel. ca de drum lung, in haine aspre ncgre .şI in oplnci trainice, cu cătc o tlnglrldi de murc pc str1lzll;o Balclculul. Au inceput neQustoria de vreme ! Râdeau c",nd. spun1l.nd pretul. mu�teriul intreba glumeţ dacă in el Intră şi tlnglrlca, Inţelegeau, ci. cărora Il se facc ocara să fie socotiţi aproape s'răln!, fireşte, nu de noi, ci dc conlocuitorii Bulo.,r!. dornic!. dadl tot trcbue să fie aduşi pc aici RomânI. să flc c�1 putin Români din Regat. MacedonenII il intrec In cumplltare şi In Indărjire. AI noştri au z1l.mbetul şi parcă cererea de Iertare a co!onizatorulu!. pc cl'Ind cl'llalli n'au de­cat hotar!rea, necrutnrea .�! măndrla. Ei sunt smulşi de unde pll'acă, fadi pUlinţă de intoarcere, şi inteleg să se infigă adănc. Oriclnc le precupeteŞ'e locul, cade.

Impotriva acestui val de oameni al noştri s'a stâmit din nou ura de dincolo de granltă. Ea ridici'l. In văzul lumii, sOMta Bulgarilor dobrogeni ni C1drilaterului. cei 130.000 dc oameni mari �i lati, din car! peste 30.000 trăesc intr'un singur oraş. Bazarg!cul înflorit şi crescut malcuseamă sub stăpânire rom1l.nenscă, o ridică intr'o lumină roşie de marti­rllJ. N'are nIciun rost şi. în lot cazul, nu poate c1I.ştlga bună­voinţa �l Intelegerea autorităţilor româneştI. Ştiu şi eu ne­dreptăţi ş! t1re�elt. dar cle nu dau nicidecum drcPlul la atari deslănlulr1. Nid un Român, oricât de larg In vederi. nu poale sta de vorba cu in:dentişlii. Asemenea alacuri concentrice, cu argumente când dr granaU:, şi cănd de drept, dar totdeauna de propagandă CI! scopuri rău aSCUIl$C, nu pot fi primite. Nu pc nceastă calc se poate face, nu apropierea intre două popoare. dar schimbul cel pulin de plângerI. Am avca şi noi atMea de zis despre Romiinii din Bulgaria. Unii sunt chiar aceştl români din Macedonia Bulgărească. aşczaţi In Do­brogea. Sau credeti, cum Spun ziare bulgăreşti fără răs­punderl', c.! au plecat de-acasă ispititi de agenti al Statului nostru. din locuri unde huzureau' UI'e-1 aie!. N·avem decilt sâ-I ascultăm. Ştiam că Bulgarii. ca fiii orlc.!rui Stat tănăr şi ambiţios, nu sunt toleranţi. Cuvăntul r.!măne prea slab

pcntru ceeace povestesc "!ceşti Iărani simpIt. fără nido duş-

mănit'. Alţi Romănl sunt prin judeţul Vidinulul şi al PJevnei, in tot lungul Dunării. Credeli că au vreo şcoală româneasdi? Vreun drept aşa zis minoritar, care 5.'\ Il' apere fiinta etnică' Haida de I Despre toate tlCeSlea, {il despre altele s·ar putl'a vorbi. Dar cum, dind ell'mentl'le turburi au singure cuvântul. iar oamenii intregi, dacă 'I.U le Imprumută forma. le au idea­lul 5."!u se tcm sil se ridice in numele 'Ihula mai inalt? Eu sunt printre cei din'ăi, c(jrui;! să-I pară cu ;,devărat rău. Am tacut ml'reu şi am primit 10viturUe. Sau SI' crede că n·am putea răspunde? � dori să nu ni se dea prileJuI, în numele unor mal statornice interl'se. decât această răscoli re de patimi

interesată şi vremelnlcă. In B."!lcanl s·au mai schimbat popu1alii urmăruc Bulgarii. cei c"liva din asociatiill' pa­triotice sau comuniSle, redlizarea unci masuri asemănătoare eroice ş! barbare, .şi în ce priveştc pc Bulgarii Cadrilaterului? Din partea noastră am şi primit pe Romftnll din Macedonia bulgară. Schimbul dintr·o parte s'a �I efectual, în paguba noastră. C!lTe am fi tot noi sălbaticii : trebue oare sa se efl'C­tueze şi de cenlaltă parie, Ci.: s:' se curme scurt o actiune pc carI' nimeni nu v!ea 5·0 slăbească SIIU de care nimeni, nu vrea 511. se I!'pedc, in locuril!' el de origine ? Pentru 130.000 de oameni nu SI' pot priml'Jdul pc totdeauna legMurile dintre două lari vecine, Să treacă ho tarul, desp:'gubiti cum trl'buc! Pentru liecare plecat l' gala colonistul care să-i ia locul. După zgomotul făcu!. Europa e pornită să creadă c:' sunt aici sute de mii şi milioane, strănse zi de zi la teascul unei desnallonaUzărI voile, savanle şi servite de mijloace uriaşe. BieI Cadrilater cu sate rare, numai Jumătate cu ci'iciulă-Ili cealaltă. cu fes!

Argumenlarea a�easta l'xcesivll nu e " mea şi nu mi-a insuşesc. dar am auzit-o şi şi-ar pu'ea face drum. Până atunci. Iată folklO!'!JI nOSlru pc drumuri. Macedonenii cu căntl'ce �i cu poveşti, cu descflntecl' şi cu vr"Ji, opriti la un pul de răspăntie. Balcieul arc fată de l'l o mare datorie, sau chiar două, ;1Cllm cănd primar 1.' un om cu dragostea de şliinţă şi de cerc;otarl' n realităţilor, noul şi vcchi. ale regiunii, ca Octavian M���cu. Spre una. cu toate c:' poate in mar­gini mai răstrânse, arală o lucrare ca aceea. de strictă filo!o­gle. a d-Iul Al. Rosetti : ,.CercetărI asupra graiului Româ­nilor din Albania'·. A apărut mal înt1l.iu, mi se parc. in "Gralu şi suf Jet"· (nu ştiu nacA l! scriu exact titlul. dar n·am izbutit s·o văd pănă acum) şi a fol051t tocmai acest clement omenesc mlgratorlu. Ca să cunoasc.:l Albania. cercet<'ltorul a coborît intr'o bună zi la Sllistra şi a scormoni' i n noul sat Fraşarll Sunt tot felul de cloburi filologice în mormanul răscolit, dar sunl şi brătări şi scull' dc aur. Limba romil­nl'ască dc la coastele Adriaticei sună nespus de limpede şi de puternica. Balcicul ar putea chema un cuJegălor de mu­zlc1l şi dc folklor. pentru acest sat dr bordel', care fumegă. loaln:e sa porn;oască mai departe. in preajma lui de frun,,"-sele �I dl' alte ruine.

Şi Balcicul ar fi poate in stare şi de mai mult. Oamenii deja acest pul dc folklor sunt putin ai lut. cetăleni in trecere prin marginea târgulelului. Ce-ar fi dacă, la fel ca Silistra cu Fraşari, l-ar înfia şi i-ar ajuta să se aşeze lângă el? Mai multe sate noui nu l' datoria lui sa le ingrlJeasd, dar unul. pe acesta, şi l-ar putea lua pe seamă. Ar fi vorba şi de jertfe de bani, dar ar fi vorba mai mult de Jertfe de Iubire. Ba­zarglcu! şi-a putut g;\lsi în Pctia un biet sat : Balcicul ce alte pilde mal aşteapta ? Indcmnul i-a vcnlt dela Dumnezeu, in

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

şirurile de bord ee, dela putul de lâng:!. drum. Hangarul de talc de ploae, ca.nd vreo furtună rupe la vreun loc.

avioane. plănuit acolo pe podiş, e bun : dar o aşezare, a Sunt In cArticică tot felul de lucrur!. unele mal cunoscute.

oamenilor cari <.IU privit mai mult aceste avioane venind. cu '!Itele r.lai putin. unl'le mal in legături'l cu noi $1 altele cu totul

nădejdea sborului lor tn senin din metropola românismuluI, locale. De altminteri, ea l' numai cea dint:!.1 $1 altele au sit n'ar fi ceva cel pUlm tot atât de bun? O incordare, primar urme-zI.', ca sA tic la curent cu desvoltarea acestei aripi vioaie

al Baldcului ; satul tău a veni! singur din Mace-donia ple� a literaturII belgienI'. N'am să mA opresc nld la Introducerea

troasă şi "dastă la porti. la literatura flamandă contimporană, n!ci la cilpltolul despre

PALADINII CARTfI. - Acum cfltva timp se sltrbătorea

intr'un cartier al Bruxelll1lui nu ştiu căIi ani dela moartea

lui Gcor!tcs Eekhoud. Nu vor fi prea mulţ! nici intre noi,

unde scrisul francez. din orice teritoriu ar ven! el. e destul

de urmărit. care 50'1 fi citii, sau s.'I fi citit prea mult din acest

puternic scriitor dl' origine f1amandă. Eu se tnt:!.mplase să

citesc, ş! atunci nimic mal firesc decAt să fiu poftit şi să prl.

mese să I!u un cuvânt din partea scrlltoriJor romAni.

Parcă văd sala ! Destul de loasă, cu mese pc margini, cu

un fel de postament ciudat care o tmpărţea in două şi o fAcea

şi mal putinticA şi Intunecată. Lume intra şi Ieşea. lucrători

de- fabrică zgomotoşl şi veseli, trecători cu răgaz, mahalaglt

vorbăreţI. TramvaI' repezlte pe un povârniş Mteau cu de,.

nAdejde .,1 făra lnce-tare din dopot. Numele firmei era bteţ,

[a "Felinarul RO$u" sau la "Şoarecele cu scufllă"', sau aşa

ceva. Artistul venea aci În fiecare- zi ca să rllmllnă in legă­

tură cu viata neprefăcutll a poporului. Am pus două me�e

cap la cap şi am despllrtit deodată lumea de faţă, poftiti sau

muşterll obişnuiţi, in ascultători $1 in prezidiu. Se păstra

aCl'[aş decor, ca in zilele când sărbătoritul şedea intr'un coif

cu un pahar dinainte, gollt totdeauna numai pe Jumătate. şi

se uitu incet prin sală, de după ochelari. Eram toţi intl'rna­

rionali$tl sau oameni destul de largi In �·ederl. ca să-I Inţe­

legl'm. Scrisese În limba franceză. dar işl arătase părerea

de rău că n'a făcut-o In limba alor săI. rupil.ndu-se astfel de 1'1. Tineretul flamand nu era mal pulln [a datorie. Sărb1lto­

rirea luase foc din flacăra lui.

Mă uit la VOlUlllilşul sosit adineauri. de pe masa mea de

lucru. atM de depărtată de acel oraş frămăntat de idei, $1 duptl amlaw de-atunci lnvle ca odinioară, cu lumina el rO$le

de ware pieziş, trecută parcă prin rafturi cu stlde de vin.

Se chiamă "Flandra literară". MI s'a trimis editia franceză.

dar mal e una flamandll. şi alta I'ngleza, aşa că nu poate fi

nici vorba de o păr;'islre de principiI. Flamanzll inţeleg IIă

r;'imăn;'i f]<lmanzi. şi In intAlul ra.nd artiştll limbii, scriitorII.

S'a făcut un pas mare sore Nord dela Eekhoud incoace.

Verhaeren a murit. Maeterlink e al altei generatII, dar din

scriitorii de astăzi nu mal cunosc vreunul deopotrivă de ră­

sunător C<lre să ma! fi trecut In tabMa cealaltă. Editorul

acestei publicaţii este Vlaamsche P. E. N. Club. P. E. N.

Clubul flamand. Scriitorii �unt organizati aparte, $i unii din­

tre ei. aceştia, rle teama unei confundari, fac publlcatll de

I:lmurire şi de propaganda. cum l' volumaşul care dă prilejui rânduri lor de fată. Mii. simt dator să spuiu un cuvan! despre

el, ca un coleg de departe, care-I Inţelege şi-I prl.'tueşte.

Lupta pentru limbă mi-a fost totdeauna dragă, fie <;ă se dădea in străinI. fiI: că se organiza intre propriile hotare. E o luptă

pentru sufletul care nu vrea sA in'ijenunehe şi să se lase ine­

cat de val. Dup;'i ce o porniseră strămb, F[amanzii au ştiut s'o incadrtzl.' intre aceste maluri liniştite şi măretl', ca digu­

gurile lor care-i apll.ră de n;'ivala Mării şi unde clopote .,i

sl!mnale ii chiam(li, aşa cum sar din pat, cu felinare şi man·

Morţii cari traesc sau despre DC$teptarca Plandrei sau de,­pre La umbra marilor glorii! Trec repede $i peste cele 31 de

portrete de scriltori Haman�i de iiZ!. dintre cari unii. ea Au­

gust Vermcylcn, Toussaln! van Boelaere. imi cleşteaptti amin_

tiri de mai lungi desvoltări decât ar putea sol incapă intr'o

umilti insemnare. Intârziu puţin la capitolul cel mai uscat ·

Cartea Hamanda după statistici, Iar, din el, la aliniatul cu

bugetul ministerelor ins'ruetiei din toat:!. lumea.

In frunte sta Elvetia cu 25.1°10 din totalul bugetuluI. Da­

nemarca urmeaza cu 20, Olanda cu 19.2. Cuba cu 18,4. Panama şi Chili cu 17.8, Prusia cu 16.5. Uruguay cu 16,4,

Suedia cu 15,8. Polonia are H,7, Bulgaria 13,2, Anglia 10,6,

Ungaria 10,3. Rom{\n!i, 8, italia 7, Franta 6,8. Mal puţin au

Iugoslavia $1 Belgia. Plre$te ca aici e vorba numai de partea

Statului $1 In ata.tea ttiri p'!rtea Inlţlatlvel particulare rămăne

cova.rşltoare $i In afara. de asemenea date, Dar n'are aface.

Flandm certându_se ne ceartă şi pe noi. Trebue sit urdm

pe scara acestei statistici. Totul ne imbie. Problema rtispan­

diril cărtll răma.ne incurcata, ca In tufişuri rele. in asemenea

cifre aproape farmaceutice. Iată aici pilda unei culturi, care

işi uitase de vechla mllndric, pântl nu s'a ivit cartea, ca s'o

deştepte, Suntem In alte imprejurărl. dar unrlc datorlt sunt

aceleaşi sau cu atăt mal grabnice.

Piata pălra!(li a Primăriei din Bruxl'l!es SI! umple dimi­

neaţa de flori, care o schimb:l Intr'o grll.dlnă cu miro�ur! şi

culori fără num(lir. Duel'! te dai aproape şi asculţI. limbil care

râsun;'i Intre Horarl şi f1on'ireSl' e gl.'rmanlci'i. Din popul<lţla

Belgiei, 2.850 825. In 1920. vorbeau frantuuşte şi 3.185.100

f1amanda, afar;'i de 966.813 billngvl şi de alte careva frag­

mente. Capitala ţl'!rll e in teritoriu lingvistic flamand. Sărbă­

torirea lui &khoud se intoarce din nou la acel orizont. In ea e un singur fior. dar �unt mai mul'e invll.lămlnte. Pactnor le

ajunge cel dintăi : atllt că mal suntem şi noi, ceilal� ...

LlS1' OF 1'HE SERIAL PUBLlCATlONS, - A venit

cartea aceasta, ;')1' care o aştl'p'am cu oarecare ner;'ibdare. E

vorba de o lista. bibliografică a publicaţilJor periodice oficiale

dintre 1815 şi 1930. Nu ştiu dacă se poate ceva mai uscat.

Pentru mine, şi nu numili pentru mine, se coloreazA insă, fie

dr tlmintirl personale. fie de un Interes aparte. Cartea s'a tipărit la No!w-York, de un comitet din CMI'

fac parte bibliotecaril celor mai de seamă biblioteci ameri_ canI.', dela Princeton Universlty Library. dela The New­

York Public Library şi dela Library of Con!treSll. Ea Iese

pen'ru Consiliul American al Societătilor Savante, pentru Asocia\l •• American:! il. Bibliotecilor şI. pentru Collliiliui Na­

ponal de cercet:!r1. Aceasta, in care s'a tipărit materialul

roma.nesc, alcatul.'$te secţia 5. tmpreun(li cu Germania, Aus­

tria, Ungaria. Polonia. Luxemburg, Lichten�teln. Cehrulo­vacla, Statele Balcanice (între eare suntem Ill$lrali) şi Egip­

tul. In secliile celelillte şi-au g;'i.sit locul :

1. Statele Pan Americane (afarA de Statele Unite) : 2. Imperiul britanic transcontincntal (ilfar:!. de Canada) : 3.

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Italia, Spania, Portugalia şi Elvetia : 4, Belgia, Olanda. tA­rile Scandinave şi baltice. Publicatia trebuia s,'\ apar,'\ pl'tn,'\ Iii t Februarie 1931. Nu �tiu daca editorii s'au putut tine de cuvllnt, deşi cu mijl03cele puse la indeml'tnA n'ar H de mirare.

Eram Intr'o zi din anul trecut la blurou, aplecat peste hartiI. Cineva a Intrat şi n'am ridicat numaldecAt capul. Am rugat numai pe cine era acolo, să se aşeze şi sA ma ierte putin, Când am fost gata şi m'am uitat, o doamnă zâmbl­lcart se uita şi ea la mine şi părea cii nu Se plictiseşte, Mi-am

dat seama pe urmă. că, de unde vrnea, nici nu era de mirare. Fusrse multe zUe p(> la Academia Romănă, in sectia perio­dlcelor, şi poate tot atatea prin diferite minlstrre şi SErvicii, Abia acum se odihnea, cât o lă.sam să aştepte. Vad astăzi din prefată, că de toate aceste drumuri şi de oamenii. intăl· niti pc ele cu oricl'tt de mică bunălIOintl't fală de străina ve· nitl! cu o sarcină atât de ciudată, se gr,'\beşte s,'\ aminteascA rccvn05cAtoare, latA-I pe d-I "Ivan Blanu" şi pc d-l G. Bai­culescu, pe Plutarc Cotaru şi pe mine, Din tOl1 e sigur că numai cu mII �hnt ruşinat. Am primit, după cum cerusem, la cAleva luni dupll aceastl!. vlzitl!. manuscrisul lucrArI!, ca să-I Indrept şi la nevoe sl!.-l completez. De intregit nu era prea mult .sau ar fi dus la cerc�tări ane\'Oioase �I nedrepte, pentru râvna care se cheltuise p!lnă atunci. De corectat ar fi fost, şi de fiecare gre.şaIă mai mică sau mai mare, pe care o În­tâlnesc, mII simt rtispunzMor. Dintr'o nelmgare de seamă. nu

mai �tiu bine a mea sau a doamnei, n'am avut la timp adresa unde sI!. rxpedlez plicul. Il tiu şI astăzi, după aparitia volu­mului, ca o amintire de mustrare. Edili.:! definitivă n'are sA mal apurl!. cu 1mbunMâtif1le melc, Multumirile, care m! s'au adus dlnulnte, nu mi se cuvin.

P,Ir!eu României Incepe cu: "Bu/crin, gazetA administra­tivă. 0 8 1832·Ja 26 1859 II (Titlul variază uşor. In alfa­betul cirillc, In continuare ca Monitor Oficial)". Urmează; .,Monitl!ur rOl/maln 1-3. D I868-Ag 13/15 1870". Dupl!. care vine . ,.Moni/orul Ofic:ill/ Ja 29 1859+ (Continua: Bule­tin, gazetă administrativă)"'. Saltul de-aici pAnă la ce l' trecut numaidec:H pc unn<'l e fAră Inţeles ; ,,Administraţia

Ca�1 Şco.,le!or. Buletinul seminarului de pedagogie teore­ticA 1. 1924/25+ (Piecare numar are şi un nume Individual) ".

"CuRet clar 1, 1928+". "Revista istorică 1. 1915+ ', "Revue hlstorlque du Sud-Est Euro�en, t. 1924+", BllnCII Naţio­Imlă a Romllnlel" (înfiinţat:'! în 1880). BuJletln d'information et de documentatlon t. Ja 1929+ (Numai frantuze�te) ". "Casa Central:'! a Asigurărilor Sociale". ŞI aJil mal departe, Chiar pe Intllia pagină, in a doua coloană de Jos Intâlnim şi o apropiată cuno.ştlnlă ; "Directiunea educatiei poporuluI. Boabe de grâu L Mr 1930+ ", Iată-ne şi pe noii După cruce ar trebui să urmeze "lIul cănd publicalla a intetal. El e astllzl tot a.ş.-. de greu de prevAzut ca atunci, O-na Winifreo

Gregory nu ne-a- nedreptăţit nici pc noI. Chiar din aceste sArăcăcloase citate se vede despre ce l'

vorba şi dupA ce metode s'a crezut că trebue prezintat ma­terialuL Nu mal l' nevoe să spun că n'avem, la noi acasll, tipărit ceva asemănător. Date In manuscrIsele luI Sadi Io­nescu sau ştirile bibliografice ale anuluI. In tablourile biblio­grafic," ale d,lul Adamescu. negre�it că da. Cu cătă bucurie mi,a luat interlocutoarea mea volumul acutula, pe care-I aHam la Indemănă pe masăI Cu el dacă am mai spălat pupn obrazul Romăniei inaintea acestei biblJografe americane de

ruşinea lipsei noaslre de publicaţii de specialitate. Păcat cA aşezarea alfabeticA strică fără indreptare orice pArere de Intreg, fie cronolOJ;lic, fie organic. RAmăne Inşirarea infor­maUvă, cu lendinJa de redare fară goluri. Sunt cam 30 de titluri pe pagină şi aproape 9 pagini în totul. Eyiptul are tol atAtea, Germania 84 de pagini,

O mul!umire bibliografI'I de peste mild şi I<\ri.

ARTA OLTENEASCA. - Băn;'itenll se simt mai aproape de OltenI decât de alţi romanI. Nu e vorba numai de o apropiere geografică, ci de una mal adâncA. S'a intâmplat ca. pe vremea alipirei de căţiva ani a Olteniei la Austria,

cete de olteni să se aşeze in Banat, şi neamuri şi amintirea lor să se păstreze acolo până astăzi. Acum, bănăţeni şi ol­teni se Tntălnesc pe cămpiile Dobrogei noul, in satele de colonizare, şi se învoesc mai bine decât alti popositi prin acele locuri. Cărturarii dau şi el dovezi ai acestei potrivel;.

Iată, ca un semn mal nou, fascicola din colectia d-nei Lu­

creţla Brancovlel ; "Artă rom3neascll din Oltenia" (editurII

proprie, Lucael 2 1 . BucureştI, 85 Lei), O bănăţeancă, îndrA­gostită de tot ce zămisleşte collul ei de )arll. spune cele mai calde şi mal cunoscAtoare cuvinte despre arta de ac, de gher­

ghef ş\ de rllzboiu de lesut, a OltenieI. S'o ascultAm. Vorbele el, mal mult de trhnică, de care însoţeşte cele li

plalllje negre şi colorate, după covoare �i les;'!turi olteneşti, poartă departe. Incă dela serbArile lui Tudor Vladimlrescu trebuia sI!. tiu tovărăşie Bucurei Dumbravă, povestitoare. In "Pandurul", a vletei şi martei marelui oltean, E pe lângă Târgui Jiu un sat, poate PoIana, poate altfel numit, unde aveam �;'! ajungem şi să vedem cele mal mflndre covoare 01. teneştl care se pomenesc. Toate Ispltele acestea şi altele n'au fost destul de tari ca să ma rup;'! din clltuşele treburilor mă­runle bucureştene, şi nu m'am dus, N'am putut să văd bucu­ria scrIItoareI. [a aflarea intre eroii şi plaiurile, el ala:t de dragi, şi n'am ajuns nici la Poiana, Cine ştie daca am s'o mai calc vreodată. Oricum, Insotltoarea mea de atunci n·are $il ml-o mal descopere. Ea sA[Aşlueşte acum in alte poen!. cu stele.

Am văzut Insă mal târziu, intr'o casă din Zilvoiui Tărgu_ JiuluI. multe din minunile ?oenei. E aoolo un adevărat muzeu de artl!. olteneascA, şi fruntea el o lin covoarele. Le văd şI atum, In inflorltur!!e şi frunzătura lor aeriană, in albastru şi lutunlu, In roşu stins şi negru sau In toate focurile Piroturi_ lor. Fiecare fOJie din albumul d-nel Brancovlel mi-aduce aminte de un perete al acelei case şi de căIăuze[e noastre ztlmbltoare. Incet pe scara de aici I Parmalâcul e invelit in­tr'o asemenea ţesătură, OprirI' dincoace, ca Inaintea unei icoane ! Alesătura din fund e veche de o sută de ani şi mai bine, şi a fost lucrată din fire de IIInl!. aşa cum abia se mal lucreazll din pensulă şi dIn culori, Prin frunze şi rl!.mureJe se deosebeşte câte o păpuşlca omeneasca: sau cllte o pasăre, ca

o semnătură, Apoi pădurea motivelor relncepe, In aceleaşi ape IInl�tite, Inaint e ! Mal sunt şi altele! Oltenia insăşi, în vaJnic şi subt maramă, aruncă suveica şi potriveşte la urzealA. In alte părţi portul. casa cu foişor şi cu muşcate, hora şi folklorul apar voile şi înecate de valul vremei. Nu aici. unde toate tra:esc, cel puţin pe unele văi, şi femeia strănsă in bete trece pe drumuri, dreaptă şi leratică, sub coşul sau legăturica el purtată pe cap, [k aceea şi sunt poate oltencele atât de ml'tndre, pentrucă purtarea greutAţil aşa cum o poartă ele.

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A 3<1.

line drept �i dă linie. Albumul d-nei Brancovici ştie să spuie cadru de s!mlire mIşcată ş! de legAturi de suflet cu mater!alul atâtea ! cercetat. Nu l' mult, nu e putin : l' tOI CI' se poate cere.

Lămuritoare ş! noui sunt rândurile care premerg planşelc. "Covorul oltenesc se distin(Je prin lin!!!e rotunde şi este b!ne Las deoparte pagina gobelinelor şi chiar pagina următoare. determinat, form"lnd un qen cu lotul dCQscbit de lesăturiie

il felului cum se lucrează la noi, ca să stau pulin la "ŢCSă- din restul l;'!.rii. turile din Oltenia". Nu redau decât un alln!at, care cu ceva Cliilimyionicn mrrgea ,lin casă in casă �! executa covo..1rl', mai muhr. rotunjime de ro�tire, ceeace ar fi slăbit poale din după cerer!, care nu IîP.'l(',IU, căci do.1mnele doreau să-�! Im-siguranţa caracteri1::ărilor. ar fi o pildă de scris in materie : pocIobească cas.'l sau s;'!. preg;'!.teasc:l o uslre. E.1 era artist.'!. trăsMurl istorice cu aprecieri de rneşte�ugar ştiutor, într'un şi nu avea nevoie de dcsemn, c:lci picta cu lâna aşa cum 1

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

se cerea şi paMirea făcută. după cum lşl aducea aminte. era neşti. prim ministru omenos, intr'un cadru de târ<;j vechiu şi cea mal bună stilizare. Armonia culorilor �i intrea<;ja compo- de biserld. Convorbirea se indreaptă dela sine spre tradi-zilie a covorului este aşa Je Întreagă şi de frumOilllă co1. azi ţionalism şi spre ceeace s'ar putea chema literatura de cunoscătorii cauto1. fra<;jmente, pentru a le reproduce şi a le dreapta. Se pare că polonezii, cel puţin scrii:orii cari se păstra cu pietate. In timp ce chilimgloalca lucra, ea şi cânta... apropie de patruzeci de .ml. nu·i sunt prea prieteni. Ia ci şi căntecul el era nu numai starea ei suflct�ască, dar şi a acasă şi in ce-i priveşte. Câteva rănduri de visători n'au prii Intregi; dacă era veselă, ea aşternea pe ţesatura ei pri- avut dedl! patria şi pe Dumnezeu in suflet şi in rime. Ei au rnăvaril cu florI. pătari şi un f1('ico1.u ţinănd de m:lnă o tat('i ; fost turnat! In bronz şi parc:'! spun peste capetele contimpo-dacă era tristă sau tara era asuprlt:l, covorul ei descmna fa- ranUor, In veşnicie, aceleaşi cuvln!e. In poarta secolului str, narlotul şi jundarmuL.. Şi aşa s'a eternizat starea sufletească însu", Mlckiewlcz, şi Iăng('i el Slovackl şi Krasinski. E destul. a poporului romăn din epoca aceea'" (Covorul reprodus de Idealurile lor s'au implinit. Scriitorii de ast:lzl caută altcevil. noi a fost răsplătit cu premiul I de societatea "Ţesătoarea'"). Unii <;jaileSC prea tocite până şi noţiuni ca Polonia şi polonez,

D-l Paul Henry a găsit motive de folklor in frescele biserici- şi se feresc sI\. le mai intrebuinteze. E felul lor, destul de lor bucovlnene din secolele al XV-lea �I al XVI-lea. Iată c('i dureros In forma aceasta umoristică, 51\. scape de pe umeri acum şi covoarele cântă şi, câ!cându-le. călcăm visuri şi cre- mantaua cu pelerină şi din mână bătui cu noduri, al părin-dinte vechi. E bine că nc-a spus-o, atat de femeesc şi de telul romantismului polonez. Ocolt$c ori ce umbro1. intinsA !remu:at, d_na Bran- pe pământ, de teamA covjcl. Altminteri eram să nu fie umbra sta-parn!11 s'o uitllm. tuii lui.

Cine lubc.,te Olte· Eu, la r{mdul meu, nla să nu uite această vrcam sll ştiu o carte c,lrte de COVOiHe �i de mai potrivită pe care

SCf1lMB LlTE-RAR.- Romanul cau căJMoreş�e prin Polo­nia dă de mu!!e lu­cruri de mirare, dar poate cel mai de mi_ r,lre e tot acesta. in· fllţ!şat de d-I Zegadlo· wlcz, din Poznan. A

venit la noi numai dt patru zile. A executat repede un protJram minim de t u r i s m. Corutanţa pentru Ma· re, Sinaia pentru re­şedlnj:,'1 regală şi ase· mănarea cu Zakopane, � oarecari Imprelurlmi mlln�tlrcşti ale Bucu­reştilor. Acum stăm

Mi pulu s'o tmducă ci­neva ca să iasă într'o coleCjie a P. E. N. Clubului de povestiri mai cu seamă deli! popo..'1ccle vecine. Du­ceam incct convorbi. rea Intr·acolo. Aceasta nu era destul de nc­cunoscutII, ca Tllranli lui Reymont, datorită traducerilor <;jermane şi franceze puse In cir­culatie de Premiul Nobel, şi cealaltă pA­rca prea str('iino1.. Ne­am oprit la stro1.lucitul Zeromskl, cu atât mai mult ctl a fost un mem­bru al asoclntlei noas· tre InteTilationale şi are In romanul acesta.

de vorba despre literatura. El vrea Mi-şi controleze părerile "Ajun de prlmăvaro1.", intâmplflri şi oameni, vechi numai de de proaspăt traducător din romăneşte. Cartea lui. bogat tip(\.- c(\liva ani. din cea mai nouă şi mal zbuciumată Polonie. rită, Intr'o coperlă lungA cerulie, a pus la un loc unele din Ne-am intins despre el şi despre altII, mal ales că in ro1.stimp cele mal răsunătoare versuri ah: scrisului nOl!ltru. E tot ca un a apărut şi Liviu Rebreanu. ca so1.-1 cuno.'1SCo1. din partea fel de pro<;jram minim, de răndul acesta literar. pentru stro1.ini. Socletălii Scriitoril or RomAni pe d-l Zegadlowlcz, prie:enul Aceiaşi scrIItori. cu aproape aceleaşi bucătl. îşi fac Intrarea de-a zi şi pen"ru totdeauna. Ii pregătisem o masă la care, ca in toate limbil� unde se naşte o Inijlatlvă binevoitoare sau nişte rime perecni, să stea deoparte şi de alta toti poetii tra-D lruuflelire neaslămpo1.rată. Aici iniliativlI e a lui Cortuş. duşi de el şi lâs.lţi în Bucureşti de vacanla canicularA. Con· !lIr Insufletlrea a d-lui Zegadlowicz. vorbirea a trebuit scurta�ă şi masa, pentru cine ştie când

Cmtea stă Inaiutea noa�tr('i, cu versurile aşa de cunoscute am(i.nată. A treia zi avea loc o serată romăneasc('i la radio, şi, In aceasto1. haina, aşa de indepo1.rtate şi de tainice. Vorbim in Poznfln, unde d-l Zegadlowlcz vorbea despre noi, poate de Goga şi vorbim de Arghezi. Pentrucă sunt destul de des- pulin tocmai despre ce schimbasem pareri până atunci chis, aflu şi de.' cealaltă parte pllrerile cele ad�văratc, care împreună, şi unde nu putea s;'\. ajung;'\. decăt daco1. lua n'au nevoe toldelluna de indrepto1.ri. Nu trebue s.('i. uit că. in trenul din acea searA. Graba plecării şi a intoarcerii in-plimbările acest.::a ţAşnite prin România, oaspele a fos: şi cepuse. la Vălenl, unde il stat de vorbă ceasurI. despre cele mai deo- Dar n'am voe sl\ sfărşesc aceste răndurl. fără să nu spuiu. sfblte treburi. cu un fel de mare VDrvod al <;jAndirii romă_ cel putin acum, care e acel lucru de mirare intAlnit de roma·

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

nul călător prin Polonia. 0-1 Zegadlowicz n'a fast decât un rilor din ajun ,,1 cadelnltatorHor de meserie. inchiriati pe prileJ. ca s<'!. ni-I aminteasc�. La Poznan ca �i la Varşovia, rand de regisorii alaiurilor de biruinta. Universitatea popular:' la Cracovia ca şi la lwow. 02meni de Ittere sau de ştiint:'. din VAleni se facuse anul acesta o poartA prin care sa-! Jndrăgastiti de limba noastrA. se adăncesc in studiul ci. Te treaca stApânu!. caut:', cand treci prin oraşul iar. şi te copleşesc de întrebărI. Eram anul trecut laţli. şi n'am nevoe sti cau: între cArti. Te insotesc Iii tren şi flutură batiste de rămas bun. Fac cer- broşura de unde profesorul şi-a citit cuvăntarea de deschl-cetărl. Traduc. Vin prin tarA. lata-i pe strll:11e Bucureştilor! dere, ca să-mi ildU!;: aminte pasagiul car1lcteristic şi profetic. Pier. inainte sti prindem d� veste. Sunt temători şi siguri de Se gasca intre noi. toatl\ in alb. su., pe estrada. şi o prin-ci ca indr;'!gastilii. cipe�. care asculta zămbind. cu o luare aminte poate de

două ori mai mare. ca a nccunoscă'orllor incâ în am<'!.nunt UNIVERSITATEA VALENILOR. - Anul acesta uni- şi in nuante. ai uII,,1 limbi. Fiecare propo�ltie deschidea o

versitatea din Vălenl s'a îmbrăcat in steaguri şi in sulurl de :are. Pc alocur! glasul se Mcea cald şi prin sai;'! scllpau parca brad şi a scos pe drumuri f ... mei in port de tar.:!. mai gătite porumbei de nevinov;'!tle �i de iubire. Pc alocur! ci scâpllm decât de obicelu. Chiar impiedccarea intâmplnârii la gara de in�getările fulgeruluI. Pentru tot binele pe care l-ar fi din partea "Profesorului" a oaspc!ilor, nlclodati'l până acuma putut face. vorbitorul arMa. cu îndreptătit:' amărăciune. câ Inrămplati'l, �I-a ctlpi'ltat tăJeul ci şi s'a impletit cu celelalte nu i se d<'!.duse tara pe mană. N'a trecut finul şi cererea de-fapte ca intr'un program anume ticluit. De doull�ecl de ani iltunci s'a implinit. Vălen!!. care o auzise cel dint<'l.î �i se rupti in două ca un vrea.'!c pe genunchiu. de răsboiu. ziua umpluse de ecourile ci, se strânsese ca să-! fie martor la 'aceasta era un prilej de s:.rb .... torire a a�ez.:!m<'l.n!ului şi a implinire, chiar pe locul unde răsunase. Din coltul inghesuit ascu!tătorilor lui, pe dela uşa dinspre curte, care o puneau la cale unde mă menţin cu deopotriva intemeeto· greu între normallştl rul, oraşul, �i de a- O5OŞI, �ltându-se m.::· tălea ori �i cerul cu reu sa. vada. citesc în snopii de soare şi cu dreptul meu placa ti prunii inc<'lrCilti de doua d.:: marmor.i zi. rod. De rândul acesta. dltă in perete, din aşezamfmt. uscultMori. sIAllg:l. Eu n'o ştiam oraş şi vreme au Mir· decăt pe cealalta, u bătorit ele pe inte· mintind de participu-meNor. Implinirea a rea [a cursuri a Prin· �I�eci de ani putea fi cipelul Caro[ şi pe pri'l�nuita în multe C:lre venisem s'o foto· locuri şi in multe fe· grafle: din Iunie, iI-luri. dar nici'lerl cu nul celălalt. inainte s1l

mal multă duioşie de- se schimbe crugul căI aici. Ti'lrguletul e vremii. Regele a trecut ca un al doilea loc de na"tere "i anil de dind � l-a ales incep sa fie pentru Niculae lor\l1l

Deschiderea uni\'crs.iLlipi din Văleni (15 Iulie 1031)

pe-aici ,,1 s'a cunoscut. Desehiderea unlver_

si!;'!llI a inceput cu K. Iorga Inlr'un grUl1 de oaspe\i plun[eauu.Hiunnic, Tii Simedre:1, V.Meleş c[c.) un program de ser-

aproape tot atfl)la c!ili intre ivÎrell 1" Botoşilni şi aşezarea bar .... cu vorbiri. de civili .,1 militari. şi cu camece. Prelcl;I"'-la Vi'lleni. Aici OI sosit inlr'o bună �I recuno1lştcreil cea mar ... , re1l obişllUit.:! a avut şi ea accastll pilrte neobişnuit.:!, că des-ca a unui Vl}{'vod de pe vremuri. ascuns in haine şi in în. VOIt;1 nu numai credintele unui om, ca odinioară, ci punctele deletniclri ca ale multora, pc c!ind el era U[\5 sA ajungă sin- de legislatie. unele repede înfăptuite In cursul unei sesiuni gurul. Cununa care il dluta era o cunună a ştiintei şi il cul- purlamentare extri"ordlnare abia inchise. a unul regim nou.

turii. venit cu hotărire;1 S.' lucr;:-�e. Enun\.'irile se Ingreuiall de 1lln-Acest limbaj nu e numai un limbaj de serbare. in beliil bele puteri care le rosteau. Doopilrte a aptlru! Invllt.'imf'lItul

clipei. ca un foc de artlfi�iu. Nu c lIici num1li un limbaj de cu toate treptele �i felele lui : cel de temelie, primar. cu 110ul elev. care, in ;-idlcarca invătătorulul, vede intr'o oarecare spirit şi puterniC<! in'lndere care trebue să 1 se dea : ccl se� măsură şi propria rldicilr .... neputincioasă s,'l se facă prin cundar, mai putin insemnat pTÎntru Stat şi de IOsut mal mult �Ine. şi strigă 111 mulţime. cu capul dat pe spilte. ca la o decăt a.�t<'l.zi in seama societăţi i : in tot cazul. intmul �I al kermesă. EI se line mai .Ie grabă umil de fapte. S'a tre�Jt doilea cu îndreptărl şi in[regiri profesiollale şi manua[e : şi �I el. fara pregătire. pe slrl'!'zile Vălenllor de anul acesta. cel din urmă. superior. cu totul autonom. trăind Si inflorind Universitatea şi ilscultătoril ei. deprinşi de atăta timp s.:. se din propria lui voJn!ă şi inalta preg1ltire. De cealaltă. parte. strangă În jurul lui Niculae Iorga. invatatul şi omul de Universitatea din Vălell1. sau ştiinta pCInru cei mulţi şi mari indemnurI. ca in Jurul unui cap de şcoală. se trezeau pentru viată. desclltu�t;'! de orice obligativltate şi .unestec astă�1 în fata unul Niculae iorga. ilproap" desfăcut de ci şi al Statului sau ;,1 oHciolilor de orice fel. pe alt plan. cup de guvern. li se poate da voe acestor cre- TarguletuJ se umpluse de lumea lui tllnllr:'! de Iulie. Ele-dindoşî ,din alte zile s:' fie altfel infiorat! decât descoperito- vcle şcoalei de misionare erau CiI un alalu etnografic. in

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

IN DE!\ N,\CIUlICln1J.\,G GQE"TlIFS

MIT ZEU" UTIIOGRAI·11IE .... \0"

GEORG AI .... :\A."DER \IATIIE'

vr.I\L.AG 011::1'1\[(;11 I\I!;IMI!;l!.

Coperlll dillilll!llru Il .calltării CâIlHi.rilor" (Texi de ( :oell1e, J1u�tralii tir (;ror,r Alexander �lltIMy)

grup, cu porturi şi ;t(unbcle din toate linuturile. Minoritarii. rul. Fiul depărtat incepea să dea indărM din roadele muncii venili sau la cur�urjJe de limbă 5.1U deadreptul la conferinle, lui, părintilor. Mi-aduc aminte totdeauna mişcat de c;'Ildura arătau acea slingherealâ şi râsh::jire din Inta-ia ;ti, care se gla�u[ui şi de focul privirii, cu care-mi vorbea in sălile inalte

pierd dela Inta-Iul amestec In auditorul primitor. Erau şi ale şcolH din oraşul cărtii despre elevii lui români. In el el străini, mal ales !taHenl repezi la vorbă şi Italience oacheşe vedea mnl mult dectlt niş�e invătăcei obişnuill. cu stâng1\ciilc şi vII. Peste tot, umpltlnel interstiţiile se revarsau insă invă- şi entuziasmele lor. Ţara ptrăsltâ se intorcea În acel tineri jătorii şi Invăţătoarcle. Ca o matcă sigură apăreau pc mar_ şi il privea. gini seniorii universităţii, unii oficialiUll1 acum. Asti!;ti, Matci e la BcrUn, 3rtist Uber şi poate un profesor

Totul se l1duna şi curgea In tllcere pe dinainte .. casei cu de mâine .. 1 Academiei din Capitala Germaniei. AIci şi-a pridvor Inalt. descoperit Înzestrarea. a avut măguJitoore prietenli şi a pri-

mit cele In;li zgomotoase recunoaşteri. lipsea Începuse sa i OASPETI DE ARTA. - L1 optspre;tece ani dupăce s'a se paTă infundată şi provinclnltl, nu atM pentruc[, "r fi in_

dc�pi\rlit de Iar", George All'xandru Mutei, Georg Alexan- tr·adev.\r, cât pentrucfl accastfl ispită, ridica'fl la orlwnt, il der Math�y cum il CUno.1şte Germania, s'a intors prlntrl' noi. chema. Acum e in hOlarele ci, pil'rdut intre atâ�ia, inaintea S'a Întou numai pentru cateva zile şi in treacăt spre mările chevaletului. lucrea�ă cu J)<1tlma tinerele!. şi tot cu jn;::re-greceşti. d,lr bucuri" lui ca şi il noastr" nu c mai putin" de- derea ci. Ştie că Intr'o �i cr;;.lnicli cari vestesc biruinta, au căI dactl s'ar fi inll'l1nplat pentru totdeauua. sti i se opreascfl la porti şi 5.'\ bat" cu tO('gele lor de 11ur.

Timpul nu-i al nostru : inima. da. Şi ea a batut viforms Tat"l lui Matei era MJcedonean, şi de aceea îi zicea .. Gre-

d� toale băti\ile revederii. cur'. Atat unul cât şi dltul din părinli odihnesc sub pietre Matei e un sibian. de dil1alntea unirii cu Iara, care prin de mormflnt în cimitirul unei biserici din Sibiu. IntMul drum

1913 indr.'\snea sil deschidtl o expoziţie de pictură III Bucu- al pribeagului il fost ;lcoi.,. ca si'l le acopere de flod, de toate reşti şi să aibă aproope un numtlr inchinat lui. din . .lucea- florile pe care atâlia ani nu-I ingflduiseră sa le aduca. Soarta faru]'·. De-atunci el a plecat dupa un noroc mai mare prin a vrut ca sotia lui, găsită in aceeaş strainătate, .'III fie o gre-ptlm�lIlturi1� nordice unde invalase şi unde a r"mas. Din co.1ică, artl�tă ca şi el, rleşl in aJttl artă. Era ca o legMur.'l dInd In ctlnd ne veneau veşti de-acolo, şi de fiecare dali! cu inceputurile neamului, rupte odinioar" de str.'\mOoli. aşa nceste ve.,ti il arătau crescut in ochii o.1l11enilor. cum a fost dus s<'l. le rupa şi el mai târ;tiu pc ale luI. Despre

Putinii dintre noi car! şi-I mal aduceau aminte îl urm(\reau .trla lui Matei e m"i greu !>a ne incredlnlăm. pl'ntrucâ pi_

cu drag şi c<'l.utau mijloace Cl' 5ă r"mrlnă in leg.'\turr.. ieri nacoteca românească nu l-a descoperit şi cărti cu coperta era profesor ia Academia dl' arte grafice din Lip$ca. Poate desenată de pensula lui sublire mi se parc c" n'avl'm decât că Molin dela Craiova i-a fost elev, şi sigur Marvan t3.nă- .. T(\tăroalca" lui OscaT Waltcr Cisek, In limba �I la o eeli-

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

ICH n5C11IWO� It;CII� TOt:un:� 1l!.�Uu.u:JU, ",

OCN iUll&.'II.8FJ 1JUi' UIJIUI'./fI)F.5l'U.Dl$,kOHUT SlINIClfT,IlKGIITIilIt SIClIT. MItINl fUUNIJIN,BL>

SUIM"G ISIKISl'iI./)IIt,n"'M.I"'f�N""rr.IW/ffiY.'l

MI U)"I""U"IIJ!<o'O"'�"'D l'MIlIJlf: .&lu .... TAmvro

1:IIU.IJlf:HIiGu..DGI.FJOITNIWfrr.IttJll;OIlNU

lll"llll. 1.11 GI.f.ICUT IUNKM IlUI[I.OCLlII)TPr!'

1I01O":"!'IlEll'IQNIUI.l,l1In'Dl.iIl'�"rDWJ'lIl,Olll

.r:rOC·1l0ISGrrTl!II.(MIlrGlNNTDUlfDA'lUOm

STlm"I;I'. /df.I,,;l!.n..UI< .. IJI .... . IlN.8CI�U!'ID IU.\.I." Util WIN'TUI. IST vo�UJ, uu. "lOaN '1'011 UBu,'IllS m·Po, II..l1)fI!;NIiI"J.(I!IRf<VOM..:ID.IN.

OEII LIt" .. II:1TGf .... �lDi.m;Il�na'n:U'AUU mlllMIt'HOIIT JlIII 1'" l.ViOIt Illtll n:10I""U:. u.o'TnIllEIlQ&Dtln-KTSTEH"'U'._'� D'�)oIltINE�ONE,UNDIO"'M loiI'.lMITACIt IN

OtN STJ:l!'"alT'l.lt."' IMIIOUUtOllT IlD I'EUlIAJfOl'l.

UKl )otIIlIll\lSA.'"1UTZ.. 1'0:. ommrn."INlt,U&NN 1.l.JlUOI ISTlJIW<.!m.'OI)[B,talOfl UlUS"Hn.ITZ. " .... In'm;s OJ.l I'tlClISB,Ol. lLElNk:.I.rCCIIS ... Ill. Ulf: \I'INtiUTK Vl'.lIll.,AIIN. Ill.l nl.l/QlT1I.<lll!.fr1

Wl.�ti',ATltl MIUN w.m.lNOISTNKlN.101 IklN

I)t:IIW."TlIlUUI. ..... tlllllT.

turti gnmantl. Câti răsFoind-o intr'o IIbrtlrJe bucureşteantl au uprOilpe de sFtlrşit şi al revisteI, duptl ce mtl deptlrt<lsem spre ştiut ctl potriveala culorilor şi tăetur<l Fantezistă a literelor alte ursite biurocraticl'. Iată CII "Monitorul Asigurărilor

e de Matl'l. şi căII dintre ace.,tla �I l-ar rt putut inchipui pe Muncitoreşti" invie cu alt nume �I cu mlli mllrl ,nenlri. om. aş.'l eum l-am va.zut noi zilele acestea. puternic. plin de Parca. nici odata. aslgur�rile muneitoreştl n'au avut o ne-

vlat�. dornic de senzaţii şi lacom de cat mai multa prietenie. voie mal vadi�a de un 'l.�emenea organ. Suntem In mijlocul

Va fi mal uşor sa aflam cAta st;'ip:lnlre a artei ei. are doamna 'Jnei crize a muncii. Problema lipsei de lucru $e apropie ame-Matei. care va cAnta in cur:ll:d pentru cateva �ute de mii de nlnţatoare de (l.$ezarea SOCiala de (Istazl. Ea s'a revarsat şi ascultatori la postul de radio din Bucureşti. Să ştim atund peste noi �i l' in cre�tere. Un nou fel de aslgurllre. cel mai

anume cine e. prin ce legaturi mal slrăn.ţe SI' ţine de noi şi temut, asigurarea de lipsă de lucru. se arată trebuinci0.5. AsI-ce filnta. care trebue să ne lIe dragII. o.'lSpe astazi de bucurie gurărlle vechi sufar de o sclldere a Incasărllor $i de o înmul-in casa noastra.. stă şi ascultă nevazut de-adreapta. urmarin· lire a cazurilor de alutor. Regimul legal ramas. aFara numai du-I sprlntenele şi sonorele degete. de slllbe schimbari. cel de dimlintea r:llboiulul. românesc In

tară. unguresc in Transilvania şi Bmmt şi austriac in Buco.

DlUROCRAŢIE ŞI TEHNiCA SOCIALA. - Am scris vina. nu e chiar pOtrivit să uşureze funcţionarea. Luptll in· pentru frumoasa revista .. Asiguri'lrile Sodale" din care il IrI' conceplia de asigurtlrl muncitoreşti, numai pentru lucra. ie�lt numl'irul 1. aceste rânciuri de amintirI' : toril din cămpul muncii industriale, şi aceea de asigurari so-

Nu l' timp mai priincl0.5 de privit Indărăt, atat intr'un claie, fixate după cota de salarii. ori din ce clase �I ocupalll

peisagiu căt şi in viată, decât dela o răsp:lntie, In asigura· ,r veni primitori! lor. nu s'a rerolvat, decât In nume, Titlul riie sociale suntem la o asemenea răsp<'llltie, Ele primesc din de aSI�zl al serviciului, de asigurări sociale. cănd el �i·a �, nou, după o lungă intrerupere. putinla $ă se rostească. La trat Intocmai inţelesul şi org&nlz.area de demult. n'are rost inceput. Ia infiinţare. glasul acesta s'a chemat "Monitorul Iată abia câteva din problemele şi aspectele care trebuie la-

Asigurărilor muncitoreşti", Dacă n'am avut bucuria sll Fiu murlte. Noua revista nu se putea Mi vie mal la timp. Toti

Fatll la int:\lul lui numar. in 1912. dupA un an lucram însă oamenii cMi ştiu Însemnătatell as!gurllrllor sociale, Cll un in redllctle, pe care n'am lIIai părllsit-o. Cele din urlllă nu- Zăglll şi ca o rezervă. t011 2ceştl oamenI. şi nu numai 1'1. a�,

mere. ÎllIpreunll cu bogata şi unica dare de seamă a activi- teaptll ră�punsuri. E mai ales locul unde ele 11 se pot dll. tilţi! directiei asigurarilor llIuncltorl'şt!. au ieşit sub ocupaţie. Asigurările muncitore�ti se Intorc In felul llcesta la o con· In 1919 nu se mlli putea tipllri. Iar in 1920. odată cu înfiin- vingere care le-a supravegheat naşterea şi le-a indrumat In.

larea Ministerului Muncii. "Monitorul Asigurărilor Mun- taia desvoltare. Cei doi oameni, unul pe planul polltic ,1 citoreştl" s'a incorporat �i a dispărut In Buletinul Muncii. celălalt pe planul administrativ. purtători al ei, nu mai sunt, pe Cllre l-am redllctat până la sfărşltul anului 1930, data aşa că pot vorbi far;'!. sfialA tlespre ce-IIU urmârit şi au reali·

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G I� Â lI

zat. I-am cun().5Cu! de-apro'lpe şi am lucrat cu ei, aşa c,'l nici sarcina nu ma sperie, lutăiul a f().51 Dumitru Nenilescu, cel ce-al doilea Constantin Krupenskl. Ei ar fi putut face din organizarea de apUcare a legii dela 1912. o biurocraJie. Ten­::Iinta e flreasdl ln asemenea impreJurărl şi se verifica aproape intotdeauna. Era vorba apoi de o cass.'i, in care contabili­tatea �I tehnica financiară aveau un rost covăr�itor. Atăt ministrul industriei �i comr(lulul, care a adus legea, c:'it şi intălul preşedinte al consiliului de admlnlstralie al asigurări­lor muncitoreşti, c,'lrula I s'a dat in aplicare, au hottirlt alt­fel. Din acea5tti hotărîre a lor, aslgurăr!!e muncitoreşti mai trllnc §I astăzi. Intrate de cel pulln zete ani pe făgaşul biu­roeratbilrll, de rezistA incA. Cele douA nume urcA dela sine I;J orizont, ca un memento.

Funclionarii chemali sA lutreze in noua direCţie fUlleserii aleşi cu griJa. Un serviciu cu deosebire, cuno:scuta Seclie a IV_a, ogllndea mai bine intentitle conducatorilor. Ea era mai mult UII oficiu de studii, unde lie făceau lucrările de sta tistică, �e �ntrnllza expţrienţa, se publ!ca. Aci era ac!uariatul, aci biblioteca, ati Monitorul Ă<ligurărtJor Muncitoreşti şi coleclia de publicalil. Dintre oamenii cati �'au TntAln!! in 1912 şi 1913

l a acea seclle a u Ieşit fruntaşi ai vieti! pubHce, ştiinţifice sau funtlionăreşti : un Virg!l Madgearu, redactor pe-atunci al Monitorului Asigurllrilor Munti:oreşti şi proaspăt veni t din slrtiiniltate, un N. Ghiulea şi D. B. 10nl.'SCu, ajunşi profesori universitari, de politică sociala şi de economie politica. un Argeşanu şi Praporgestu, cel dintăi conducătorul tedlnic al Cassrl Asigurărilor Soclale,iar telălalt conduclltorul Cassei generale de Pemii. un M. Sanlelevlcl, �dul lor şi astăzi con­duclltorul socletlllii .. Generala". Toată acea�tă lume căuta şi gl'lslse elementele unei t�hnice care MI apere inceputurile de legislatie soclală de fonnaHsmul şi stereotlpul blurocratic. Se lucra de-;Jt3lea ori ca într'un seminar de universitate. TOli erau tineri, ;Jproape inc:i de anU de studiu, indrllgostili de problemele soclale şi dornici să·şi Imemneze cu ceva tre· cerea printr'o carieră inceputA eroic. Intr'un domeniu nou şi auroolat de tOI idealul revendicarilor inalntate. Nu era la nimeni soeiaHsm de club, dar se simlea la tOli socia lism de tatedr.'i. Cei mal mulli veneau dela C' şcoala germana, unde audseră pe Karl BUcher, pe Schmoller, pc Brentano, ceilalti s'au dus pc urmă, cel putin cl'lteva lunI. Asigurllrlle munci. toreştl din Romănia s'au născut şi s'au desvolt<tl sub inr:lu­rlreu aslgurllrllor şi ş:iintei soclale germane, privite ca un indreptnr. Eu lnsu-mi mă intorceam dcla studII. de alt fel. din Germania, cand mi-a propus PuşchtJlI, fostul meu coleg se­nior de Universitate, sa:-i lin locul in redactia Monitorului Asigurărilor Muncltoreştl, unde se cerea, ca o condilie sine <lua non de Intrare, cunoaşterea limbii germane. Cum era şi �iresc, trei sferturi din revistele şi cărlile, care ne serveau de informatic, ne venC;JU din Germania. R:izbalul ;J izbucnit cu­rănd şi am fost ca o mică sburătoare prinsă Intr'un proces galbC!n de chlhliharizare biurocraticll. OM nici aşa nu m'aşi fi Ilisat poate de catedră �i de vl'"ll'"itfll!le universitare, dacă nu era ;1lrnosfcra Ispititoare a org,mlzatiei din acea vreme a aslgurllrllor. E destul de caracteristic, mi se parc, ca: atunci cllnd a ajuns la Bucureşti \ cstea inftlntărll la laşi a Institu· tului Social Roman, intaii aderenli de dincoace de front au Ieşit din răndurile acelor funclionarl al Secliei 11 IV -3 dela Cass."l Meserlilor, Creditului şi Ă<ligurllrllor Muncitoreş!i. Alli colegi ai lor plecati în Moldova, se numărau dincolc

printre fondatori şi erau mana dreaptă a prl'"şedintelui. d-Iui D. Gusti. Cele mai puternice cadre sunt date �i ast:izÎ de ace-leaşl elemente.

Meritul personal, de pregătire. de orizont şi de râvnă, era nici vorbă, al fiecăruia ; dar meritul intelegerii şi selectiei care au PU-'l la un loc şi au llisat 511 lucreze attltea puteri d� intl'lia mână, ern al alttuiva. I-am numit : Dumitru Neni­lescu şi C. Em. Krupenski.

Nenitescu avea in firea lui cevn hot;'lrlt .�i tare, care adu. cea aminte de o carieră militară. Insuşiri de altminteri ase. mănlltoare, dc iniliativă. de bună gospodări� şi dc dor de tre;Jbă, arătase şi ceIăla!� frate. poetul Puilor de lei. cal<'itorul la Român!! din Turcia .si prefectul clv!lizator al judelului Tulcea, Ion Nenilestu. Erau insuşiri ale familiei şi ale vre­mii. nu ale inttlmpIări!. Sortit să pună temelia legislatiei so.

ciale In Romania. el a inteles �tI-şi ia sarcina in serios. Poate că i-a trecut pc dinainte imagina cancelarului de fier, care o preconlzase şi o Impusese in Germania, tocmai ca să ia un prUe] de propagandă �i de in�elire SOClilHştUor. Avea. unele tr;'lsături blsmarkiene. Legea in tot cazul a lubit-o şi de căte ori il vorbeam, 5au în casa lui din Strada Şcoalei cu peretii căptuşiti de cărl1. sau pe dl."alurJle dela Valea Călugllrească, târziu după ce se retrAsese din vlala politică, o amintea cu intl'"res 4i unrorl cu induioşare.

Nu era un specialist : amintirile de-atasă li vorbeau de un bagasier din Galaţi, iar răgazurile şi le petrec�a la vie. Era UII tip mal cur:lnd rural, autoritar şi tăcut. Spre deosebire de alli miniştri însă, de cele mai multe ori cu disciplină formah1 Juridică. el era un om de re.lHtllli şi s';J inconjurat de spe. cial!ştl. I-a ascultat. A invălat dela el. le-a Imprumutat pă. rerilor lor Întreaga lui autoritate.

IntfLiul preşedinte al Consiliului de Admlnlstralie. pentru aHltla din noi singurul preşedinte, ,Işa cum .. rectorul"· pur şi simplu al Unlversltătii din Bucureşti a răm;JS pentru multe generalii, Coco Demetrescu, invătase farmecul şi respectul tέfrelor dela serviciul demog:afic de unde ne venea. Atesta :ra In schimb spiritul Juridic intrupat, cu ciocâneala fiecărui cuvânt, cu Intoarcerea pe toate pllrtlle, cu controversa şi tocmeala la orice solutie. 1 se dădea in seamă apJ1carea unei legi, cu un text pretis : ci se simlea in stare s'o apJ1ce. O pu­tea supr;Jveghea singur şi mai bine decllt allll. Realitatea vI.: insă, care trebuiil să încapi\ şi să curg;'l in ,llbia juridlcă, i1 scăpa I Pentru NI, s';J bizuit in cunoscător! şi. deoarece la fiecare caz voia să fie convins, le-a cerut Si'i se documentez!.' şi să-I documenteze.

Bibliofil şi biblioman el însuşi, Îngropat aproape in tărtiie lui de acasă, urmărind adesea, prin Iară 4i prin străinătate, bibliografii imposibile, C. Em. Krupenski a desvoltat in acest KOp biblioteca. Biblioteca Asigurărilor Sociale, ridicata de. odiltll In doi ani la 3500 volume. a fost cea dintai şi cea mal bogată bibliotecă sociala din Butureşti. and a vrut să se retragll din viala publică. dllpll ce a mal fost In 1920 preşe­dintele IntAiulul Consiliu ;Jl Muzeului Social. al dtrui director eram. a primit sarcina onorific;'! de bibliotecar ;JI Institutului Social Romăn. unde a lăsat urme ale metlculozitătii şi infi­nitel lui curiozitllli. A murit chiar ca bibliotecar al Ins titu_ tului ! Biblioteca de ;JstAzi a Ă<ligurărllor şi a Ministerului Muncii e num;Ji un rest de naufragiu. fărtl niCi o actualitate. a acell'"i biblioteci. Şi c{.nd mă giindesc la iltâfea servicii d�

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

Turla mănăstirii Drngornirua I'nl .. K,.pl .. lulrarea la twiuilslirea Ilrngomirull t'"\,,I K<�I,t.,

acum şi le aşez; alături .:le Secli(1 a IV_a de pe vremuri, a. nilUl, atunci cănd se nimereşte să vorbească despre ea Ucrai-ceeaş Imagine, de valuri şi de rămăşite, imi rasare inainte. nleni. Noi ştim c.:'lt e de nedrept. dar poate că nu facem des-

Am crezut că sunt dator fală de acest trecut. care incepe tul ca s'o afle şi alJii. T<'icerea noastrli incepe să se umple 50.'1 nu le mai fie prezent decăt la lot mal putini din organl_ de glasul neş�iutorilor sau neprietenllor, %lliia asigurărilor s.ociak, reinvierea cel pulin a două figuri Dacă te urci dela Rădauli spre Miazănoapte, tot mai inăun-ale [ul l E reinvierea mai mult a unei metode, care n'ar tre- trul cotului Sucevei, şi ieşi la marginea Frătău!ilor, turle de bui lăsată In păragină, Orice admlnlstrafle ajunge prin slm- turle de biserică se arată in zare, Drumul se vede ingust şi plHicări şi obişnuintă la biurocralizare, Procesul e fatal şi cu gropune, Pe ploaie laş! căruţa in glod şi ca s<'i ieşi, des-prevăzut, Principiul de vlală insă, eliTe nu-i lipseşte la in- hmnl calul şi I te Munci in spute. Ce poa'e să insemne aceu eeput nlciuneill, trebuie finul Cll un jăratec, mereu curat. vedenie de m<lre oraş in fund 1 E un sot In verdeaţă, de ll_ Când spuza caută să_I inece, o gură de amintire să sufle povenl cu cămăşi roşii, li zice, cred, Fnnt(l.rlll aIbă, cel pUlin deasutlra şi să-I dea la iveală, tam'lr şi strălucit. ca odl- lIŞll o ştiu al noştri. Pentru câteva sute de case se ridică in nloară, vatra lui o biserică numai piatră cioplită, cărămidă cu tma[j

! albastru, acoperişuri şi cruci cu Irei brate poleite: ca o la-"VESELA GRĂDINĂ". - Nu e mult de cănd ştiu ce vră mo.scovltă. Zidul inconjurător, cu stălpi, ocnite, braurl

cuprinde cea mai nouă şi mai bine scrisă Istoric a Ucrainei, şi coarne seamănă cu îngrăditura Kremlinului, Aceasta e 10-E vorba, de volumul lucrat in colaborare �i scos la Miinste_ cuI de Inchinare de vară. A ro.st ch'ldită nu ştiu de ce boe-rul Westfalie:i. de V. Zaloziecky, profesor la Universitatea roalcă slavă. care a lăsat la Viena şi bani de intretinere, din Berlin ; "ViOl""! spirituală a Ucra!nei in trecut şi astăzI", Acelor b.-.ni li s'a pierdut insa urma şi paragina incepe sti Am intrllnlt acolo. intr'un cndru ilprOllpc de Icoană, pe ma- �e �lmtă, In spalăceli şi scorojală, Cladirea rămâne străină, rele mitrbpollt al Kievulul, Pelru Movilă al nostru, fiul lui nouă, zgomotoasă, fără leg<'ltură nIci cu cerul, nici cu pa-Simion OomnuL şi am întălnlt ce-a făcut societate..! ştlinli- măn tu!. Satenli nu par decăt nIşte paznici săraci uitaţi lângă fleă Şeveenko dela Lwow, cu cele 300 de lucrări in limba un chIvot de aur, Sunt aduşi din alte părli şi vorbesc o lim-ucrainiazt'i tipârite până în prezIua r,'\sbolului. Pe-o pagină, bă f:..râ inleles. Altauri de aceastâ celale a unei credinle unde se llrăla în câte vânturi �'a risipit Ucraina cea vi· luptătoare stă nevinovată, cu turle multe de scândură ne-S.-.l", după păcile din 1918 şi 1919, era amintită şi Bucovina, vop�ita, bătută la incheeturi cu şipci �ubtlri, biserica de iar_ ,.Vesel'l grădin"" circul" in lume ca o p:lrte din lotul uera!- nă. Indărăt, într'o scufundătură, e o manAstire de: maici,

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E e R A u

Inlrarea IJisericii lipovellelJ1i�dc variL din Fânt�na AlbtL lIiseriril lipovellrasCli de iarniL din FilnlAlla .\lM

I3iseric.1 din U,lincl l'oto K,.pl., Biserica din J3!lJin��li

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A

pAna la care sâri un pârlcaz. şi de cca5lălaltă parte. intr'o yrădinâ il Raiului, departe de lume, pe sub pomi şi două porti arhitecturale la fel cu poarta mllnăstiril Pulna, o mâ· năstirc de călugări. Turnul ci c inalt, cu coturi şi cu vedere sus, apărată de gratii de fier, ca la biseriCii verde il Vălco­vului. de unde te inconJoară deodată apele galbene şi ne· sfârşite ale Dunarel.

Atund te abatl pe �seau SireleJul, ca sa nu mai vezi, şi lot mai spre MIazăzi, cu Moldova pUnă de sate dincolo de dealuri, până la o mam'is!!rc ascur.să, cum e Dragomirna lui Crlmea. E poate cea mal înaltă şi cea mai strânsă in sine din Bucovina. ca 1ntr'o mişcare de feciorie sau de fală. care şI-a adunat aproape poalele de piatră mc�teşugit cioplită. Sta­retu[ tănăr, cu barba bălae, merge înaintea ta şHI vorbeşt� in!r·un graiu dulce basarabean, de domnii vechi. Vine din Basarabia ş[ a frut in zilele ruseşti pănă in pArtile Harkovu. lui. Zâmbeşte cu un zAmbet de cronic�. EI şi locurile, mâ-

n;\stirea cu ziduri şi porti puternice veghiate de zimbrul de demult, ca şi oamenii Intrati să se inchine, traesc aceeaş In­toarcere. Iată Bucovina adcvărată, pc care o căutam sub valurile vremelnice. Spune despre ea, p;'lrlnte Ghermiln, şi poartA-ne din trapeză In clopotnilll. cu clopotele potrivite de tine, cu funU şi m"suri. ca nu numai Sl'i bată. dar 15.'1 �I cănte. IatA ş[ cărţile vechi dela 1600 ş[ Iată pecetil e, care au fost puse odatA. ca să nu se mal şteargă, asupra acestei Ţări-de-sus.

M�nAstirile Bucovinei, care au ajuns, mal ales Vorone­tul. Vatra Moldovllel şi Succvita. un fel de popasur! cu fresce, de itinerar de excursii oficiale, au in ele şi glasuri de acestea, de mAngâcrc, pentru rănitll cărlllor. Să le caute, cine a mal citit pe d-I Zaloviecky. Dar să le caute şi ceilalti! Ascultati ! Bat clopotele de vecernie, cele potrivite de pA­rintele Gherman. E un glds care vine, senin şi sigur, din lundul istorlel.

T eahu, muzică, cinematograf, radio

l'urco.1ice din Balcic do Dcmian

TEATRU IN AER LIBER. - In zilele când Victor Ion povestea sfântA se desfăşura dupA legi cunoscute, de katar. Popa nu intrase lncă In vârtej şi se m:!1 putea incAnt:! de 515 arlstotel!c, la umbra Parnasului şi In preajma templelor turneuri mici prin târguIelI' hucovinene, lum"a care-l aşt"pta celor mai temuţi zei, rasturnate de plugul vremI!. Ar fi tre-pentru o ispravă nou1l intr·un oraş de Mare, mai credea. bul! poate să descoperim şi noi in măruntaele pământulul un Astăzi ea se intalneşte in aceleaşi locuri. trece in lungul fu- asemenea amfiteatru cu ecouri încercate. ca să putem crede lezelor albe, de unde go[ful cu arcul lui desăvârşit, ctuu_ in teatrul de vară In aer liber, şi �ă putem aduna In Jur !ele in verdeaţA .,i zarea se aşeazA intrun decor dumnezeesc, lu<\rile aminte creatoare. Aşa. iată-ne multuml!1 cu cronici .,1 1şl aduce aminte de-atund. Nu mai crede şi nu mal aş- de deziderate şi cu calAtorii de explorare .,1 uneori de micA teaptA. Teatrul In aer liber, care trebuia sa-şi gaseasca aici piraterie, a[e specialiştilor in toate strAinlitAflle. Nici la Hls-un sălaş statornic. nu �'a nascut. Balclcul se mullumeşte cu tria, niCi la Balclc săpăturile arheologice n'au desgropat tea-cele cătcva conferinte ale Universit;!\tll lui dc varii. despre trul care �a ne ajute să medit ... m .,1 să teoretlză.m asupra /0-arta dramaticA. Are numai mângaerea. destul de amară, că cului tragic. Ramanem departe de Izvoare. Victor Ion POPll, In alte părl! de ţară. nu se face nici atat. un Victor Ion Popa mal tanăr şi mal putin Inct!tuşat de con·

Din �cobirea pămAntului pe-aici cu ttlrnacoape de arheo- tracte, a gasit drumul dintre Cernăutl şi Balclc prea lung. logl au ieşit la ivea[tI mai multe placi �i vase funerare, ca un Palezele de ocrA şi Marea s·au pregatit zadarnic de Sl'irb ... • glas al trecutulu! l'A antichitatea nu mal arc de dat nimic. toarea pentru care secolole sure le-au cioplit. Dacă Dionysos Euxlnul ar fi lăsat pc aceste coaste ceva Locul cere insă Intr'atăt acest spectacol, Incăt şi l-a dat care sa semene cu clădirea circulară de sub Partenon, trep- singur. Punerea In scenă nu 1" intr·adevAr de mAna omului tele ci cu lespezi vechi ar fi chemat altminteri. Mă gândesc �I s·ar mai putCll Intalnl Kau ar mai putea răbda. Vlala de la teatrul de melodramil., in inteles clasic, adică aproape de toate zilele sau mărgele de fapte prelucrate nevinovat. da. Operă. dela DeHI. Perechile lie alc<'ituiau dela sine in orhes- artistic. iata că infloresc dela sine şi umplu decorul sau arat3 tri'- bratele se ridicau, ridicând valuri albe sau blesteme, şi visAtorilor în ce s·ar putea schimba, cu o Incordare de vointa

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

şl!utoare. Nu vorbe!IC. de ce�melere monumentale la care vin turcoolcele In şalvari colorati viu. cu tingirelele de aramă co· lIitorltă. legtlnate la cap:ltul coblHţei. Apa dulce curge la mi). loc. IIcl\.rind şi cântând. Intr'un arc neclintit şi veşnic. Un �crJs. care nu se mal poate citi astăzI. stă dea�upra Impleti! �i punctat, ca un de�căntec. Dacă un drumel de departe s'al opr! şi l-ar deslega. poarta de piatră. sub care se străng şi­polele pământului. s'ar mişca incet pc lâlanl nevtlzule şi ar dellcopt'Ti cealaltă lume. dat;'\. Indărăt de valul Istoriei. Nu vorbesc nici de casele cu olane zidite. de pc Iărm. P.c acope­rişul lor oaspeţii femei au Improvizat verande de lemn. um· brlte la ora arşiţel de pi\nze portocalii şi albastre. Dela o callă la alta au intins punl! de scănduri. ca să se cerceteze mai uşor. şi le vezi de-atâtea orI. când te aşezi la fereastra deschisă inaintea Mării. trecând ca un simbol prin cer. mai svelte şi cu mai putine haine decât Nike din Samotracia sau Nausl1rna. domnita Feac\Jor. Ar trebui s.� vorbesc insă de incercărlle de reprezentatI!. deasupra unui dig inalt. care a· mesttcă in programul lor balul costumat cu mistere sau im_ provlzali! dramatice. �I la care am fost martor.

Teatrul in aer liber al Balclculu! are de ani de zile înce­puturi de cristalizare oprite pe drum. Se cauttl in toate aceste .şI alte dibuirl. lşi aşteaptă omul. Avem un nou Ovidiu : unde ar putea fi mai bine Jucat decât aici ? O nouă Casandră. : unde. decât in aceste ruine 1 Octavian Moşescu. ajuns in­sfârşit primar al Balc!culul. Iubeşte prea mult pe d-I )orga şi oraşul lui, ca să. nu indr:lslll:ască ceva.

Am Incredere.

CIFRE ... - Am pus căteva cifre la un loc. din care să. se vadă vlala filmului in Romllnia. lată-1 in grupe. după ţara de origine. indrt:ptăndu-se spre noi in mii şi sutl' de mii de metri de pt'Jicu[,'i. in fiecMe an. de peste Ocean sau din ţări mal uproplate. lată-]. In nlte grupe. după. luni. In�roşăndu-se spre primăvară şi scăzănd In căldurilc vacantei. ca rîurile legate de plo!!e dela munte. lată-!. intr'o grupare mai lăun­trică. după cum urmăreşte arta .şI petrecerea estetică sau do­cumentul şi inform:lpa instructivă. Cifrele se străng şi se des­fac. se colorează .fi se Intunecă. alcătuind un fel de film al filmelor. croiI din mi�căto:lre episoade statistice. după cum luareu umlnte se plimbă dela un grup la altul.

Ţara noastră adaugă. şi ca la constatarea că. lumea e IrI­butara industriei clnematlce americane. Din totalul de 530.383 de metri de film. cât a trecul pe la .strunga, unde se poate face numărătoarea. a comisiei de cenzură romăneşti dela I Ianuarie pănă la I August 1931. nu mal pulin de 257.540 ne-au venit din Statele-UnitI'. Pentrucă Intr'un an intreg nu­mărul metri lor de film străin aduşi !a noi e cum de un mi­Hon şi beneficiul străin<'ll<'illi de pe urma inchlricr!i lor. cam de 500 de m!lloane. se po.,te uşor socoti care e tribUlui plă­tit de Iară numai c'lselor dela Hollywood. In cele i25 de d· nematografe. pc care le aveum la inceputul acestei lunI. gus­tul şi spiritul american �unt precumpănitoare. E mal greu

de spus CI' inseamnă aceastl\ inrâurire. dar ea nu e mai pu· fin reall\ decât ce� dintăI. (Casele americane care ne trimet cele mal multe filme SUllt : Paramount 81.513 metri. sau 29 filme mari cu 6i.7iO metri. 16 scurte. cu '1.'123. şi 37 docu­mentare. cu 12.350 ; Metro Goldwyn 59.578. sau 18 cu '11.210. 12 cu 5.865 şi 7 cu 2500 : Fox Movietone cu 52.216.

sau 16 cu 22.7i2. 5 cu 2.170 şi 55 cu 27.331. adică aproape o spt'cialitate de filme culturale ; şi Universal cu 19.850 de metri. Dintre celelalte. numai Gaumont. caSiI fr;mcez.�. se poate inşira alăturl. cu 39.997 metri. Cifrele acestea privesc lunlle dela Ianuarie până la lulle inclusiv 1931).

Dupl\. filmul american. vine la rand filmrl {Jerman. cu 201.131 metri. In afarl\ de alte pricini, organlznrca eomer· ciall\. inlesnirea circulaţiei sau continentalismul mai apropial d� noI. �Igur că limb., germanI\. a filmelor vorbi:e. mult mal Inleleas.'\ sau chiar cerut<'i de o mare parte din populaţie. l<'imureşte fenomenul. Versiunile germane ale filmelor de o· bârşie american;!! nu inseamnă nimic fatl\. de cl'lda!te. Pro. duclla franceză se lnşlrl\ dep'lrte indărăt cu 61 .031 de metri. Restul fl\rllor cad numaldecăt sub 10.000 : industria român� cu 3.750 de metri. cea idl�. cu 3.068 (In studlourlle dela New-York. cu trupa tea:rulul din Vilna). cea ungară cu 2.260 (Ia lista filmelor respinse In'âlnim Insă productia un· gar;\ tot cu 2.260 de metri !) şi in sfărşit cea italiană. cu 1 .600.

cand răsfoesc regulamentul comisi",i de control din Franţa, care nu lngădue Înlr<lrea !ntr'un an întreg în larll decât a cel mul! 500 de filme str.1lne şi numai caselor produditoare. de filme franceze. fie de lntăia categorie. cu capital. autor şi personal autohton. fie dl' a doua categorie. cu Jumătate din ele francezI'. şi mă opresc la cei 3.750 de metri de peli­culti romAnească faţtl de 527.000 străină. o milre i1mărăciune. de oricine In\c1eastl. mă cuprlnde. Dacă nu se va scoale nicio inv:itătură din aceste cifre. naşterea filmului romAnesc se va indeptlrtil mereu. Aici zace piedica peste care trebue sti sară. ca să intre în viaţă. Problema se vede. Numai deslegările aşteaptă.

Au fO$t In această sumă globală de metri trecuţi pc la cen­zură In ultimele şapte lunI. 231 de filme mar!. de peste 1.500 de metri lungime. 103 Jurnale şi 63 de complet:lrl. muzicale sau umoristice. dela 150 păn:l la iOO de metri. P:lntl la sfllr· şltul anului vom ajunge şi 1101 numărul. sau apr0<1pe. de 500 de filme marI. fără însă vreun folos corespunzător.

Cel mai mare număr de filme adus la control a fost In Aprilie. 98.554 de metrI. şi in Februarie. 92.079. Iar cel mal mic In Malu, 55.504 şi in Iulie. 40.550. Filmul documentar il ,ljUns 1n lot acest răstimp la 56.515 metri, ceeace inseamnă mal mult de IOO!o şi realiUlrea In pilrte a acţiunii In spriJi­nnl filmului cultural pusă la cale dl' DireCţia Educaţiei Po­porului. Respinşi au fost 14.625 de metri.

Dar să nu cerem cifrdor mal mult decât pot da. Să fa­cem Intuneric. Filmul inceoe r

Turism, sport, educatie fizică EXPOZIŢIA CERCET ASEASCA. - Dela sala .. Ileana" Toate asodaţlile. comHclale sau ideale. au ziua lor din an.

a Cărll! RomâneştI. În care şi-au schitat cereetaşll Roma.niei când. intr'o formă sau alt:!. işi arată rezultatele activităţii. întâia expozitie al!ul trecut. el au ajuns la pavIHonul Salo- Iatd pe cercetaşi. mal bine decM in orice altii dare de seamăI nulul Oficial. E un mare pas. care nu trebue masurat numai Expozilia lor cade tocmai in vremea manifestărilor a.semâ-pe pământ. nătoare şcolare de incheere de cursuri. dar nu-I nimic. Atât

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A 359

lucrurile şi mai ales aşezarea. cât şi ziua din calendar se vor mdrepta cu vremea. Nu suntem decât la inceput. Incadrarea,

leaşl lucruri. pAnă la nedeo.scbire : ar fi /OSI pllcat şi dure­"OS să fie trecute printr'o si'ă prea dea,,, : au intrat tome

intr'o oarecare ma­sură, militară il miş­cări!. nepotrivită în principiu. il adus in

practică foarte multe foloase. Inviorarea unittlţllor şi legătura cu ele. revista "Cer­cetaşu''', Jamboreea aproape Internatio· nală dela Piatr<l Neamt. numeroasele tabere. participarea la adunarea dela Kandersteg şi dela

Vincennes. ace�tă expozitie ş\ fapte pesle care trec. sunt at.'l:ea dovezi. Miş_ carea dormita. Acu· mn şi-a creat toate putintele nctivitătil. Ridicati steagul In catarg. Să vie gor­nbtul şi să sufle. Să· n:iate!

)lal\Oul laberei

cu tot ce-au adus. Impresia generală l' de belşug şi de

f\lrnlcar. E o colecti­

vitate aci care nu Intelege si'i se des­

e1eşteze şi să se ind!-

vldualizeze. Vina e poate lip.5a

de orizont. Cat de

bine ştiu cercetaş!i

să se arale cu ceeace

au spcclUc pc re­

giuni au exempHfI.

cat-o cum nu se

ppa!e mal plastic ia

Piatra-Neamt, Nu

era vorbI! numai de

oale şi ulcele �au de

fluere şi chiuituri a­

duse deacasă. dar şi

de pămllntulşi de ce­

rui de acolo. V·a·

duceti amintI' de

cohorta clujană risi­pită pe co.'\stă. care

Cele douA saloane şi marele vestibul sunt pline, E ca o râsbunare pc criteriile expozitillor de artă. săIăşluite de obi­

întinsese pe Jos Sorne�ul şi promul vălurat din imprejurimile

frumosului oraş ardelean. ŞI mai ştitl ce făcuseră pctroliştii ceiu aici. care mai mult înlătura de­cât adună şi se i1p.'\ră malcU5eami'i de incarcare. Pe dinaintea tablouri. lor aşezate pe mar·

glnl şi cu lntreru­

peri trecătorul se simte îndemnat la meditatiI' şi la sin­guratate. De rAn­dul acesta. dimpo­

trivă. spatiul a fost

exploatat la maxi­

mum. Standuri.

rafturi. piedestaluri.

pupltre. totul il urmărit o creştere

c.il mai mare a suprafetei. E mal mult un targ, decât o expoziţie. ceva care fură şi lm. praştie luarea a­minte. vesel şi ti· năr. nenumărat �i fclurit. Fiecare 00' hortă a vrut sa-şi arate lucrul mâinilor, Iăcut numaidecat : era dreptul ci. Multe

P:Uloul R.maritenilor

sau băetii veniti dcln ,.pa. carl dll­duseră drumul �ub brazi cursului li­niştit de aprOMpe de vărsare al Du­

nării. Aducerile a­

minte sunt cu allU

mal u�are cu cOt

pe pereti un artist

destul de meşter

a prins panouri mari cu episoade

cunoscute d e l a

jromboree. E ca un careu de pe vre· muri. care veghea·

ză tot acest avut,

şi.i dă ş! un tlpal

de incredere. In

care �ă se tourne.

Ori-unde te în­torci. preunţa lor te urmAreşte.

Uite salutul. u· şor şi cu înteles. cu 1mblltoşarea de poruncă În caTe

şi loc I s'a anii fragezl pun şi destul zâm�t E ca o poartă de aduceau ace· intrare in cercetăşie. Uite aşezarea In grabă. IntAia "desc."\-

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Expo7.i!ia eereet�ea�că : Sala dIn Ilh\ng:t

[eeare" In munte, CI' corlul Cilre se IntInde şi cu ceaunul ne­Jlpslt, eare se spanzură de crăcană. Miniatura a'ceasta de gospodllrie. care se căsne�'e sa se mişte la fel cu cealaltă, e aproape duioasă. Te simţi lângă ea pllrlnte, mişcat de is· prtlvile ftlcule Intocmai duptl ale celor marI, de copii dragi, sau cioban. putin tovartl� de departe şi pUlln zellemlst faţll de drumcţll chivernisiti ca o stllnll cl\l;'ltoare şi fudui fllrll să-şi dea seama. aIdoma unor impldorongate glltlte cu fireturi şi cu paşi mal lungi decat mersul de toate zilele. Uite focul, sub margine de codru. cu amintirea ptlglInă a cultului nordic Ulte Samariteni!, cu copilul scApat din apă şi cu brancarda care se desface ca ni�te brate de mamll. Sunt ci in;şi�1 atăt de aproape de vremea ajutorului, Incat 11 impart aproape cu evlavie. Sâ fIe toate aceSlea nUr'lal nişte zugrăveli, ftlcute cu dragoste de Honorlu Cretulescu. sau s'a deschis prin pc. rell o vedere cl\tre intAmpldri aevea şi adevllrate, care au să lIe mişte acum şI să-şi striCI'. răzănd. punerea in scenă de tablouri vII?

De altminteri, tot ce s'a revtlrsat şi a găsit un loc pe-aici, nu e propriu zill pentru 001. ChIar carcota aceasta. care, ca .să-şi ascundă bucuria, caută nod In papură, e a celeilalte vArste, numaI IngAduite. Adevăratii oaspeti sunt ei, ccrcc­taşll, cari inteleg �i pot fi a.,a de buni JudecAtori. pentrucă sunt şi parte. Au coborit din panouri şi pot să intre la loc Tn ele. Sunt atâţia. Mai vin. Umplu Iara.

MATCHURl INTERNATIONALE. _ In nişte 10caiitătl poloneze, tot a�a de greu de scris pe căt sunt de cetit, tre­buia sA se ţie intre 23 August şI 6 Septembrie mari intreceri de vânatoare şi de tragere cu arcul. Intre concurenti trimi�i de toale tArile. Am căutat pe românII cari să ia parte. Cu toate că InIăile noastre societati de sport a fo,o;t de gimnas­ticA şi de tragere la semn şi cu toole că avem şi astazi fede­ratii cu acest scop, nu i-am gasit. Mă tem că la matchul din PolonIa trimişii României nu s'au Ivit. E păcat.

Afişul. tiparit cu acest prilej de căile ferate ale Statului

polonez, Direcţia din L'Wow, unde cade regiunea, ne vorbe­şte el singur de putinţa pierdută a întâlniri! sporllve. E mare şi colorat puternic. in culori de vară, cu mult galben de Floarea soarelui, cu ro.şu de miez de piersic" şi cu trtrde sub lire de iarM. Silueta medievalil pe eL In negru, a puşca­şulul cu carablna cu pălmie, e intr'adevăr ca o apariţie in­toarsă din fundul istorici, Ea tale tulburător int:'!!ul plan şi urm:!reşte pe privitor păni\ la urm1l. Departe se ridică, tot mal Inalte, turl:! cu turlă. bisericile Lwowulul. O tintă. cu discuI CUl105cut de cercuri concentrice. lşl face loc la o parte, pe după capul vănătorului. c;:o. o aureol:. de stemă. ca o lună făra raze sau ca un pălcnJcnlş in aşteptare. Afişul respectă legile genului, şi e destul de incărcat, de intenţii şi de com­pozltl!, ca sa dea de gol obârşla slava. E In tot cazul un bun­venit frumos pentru oaspeti. Nu pot face mai mult decăt să vorbesc de el. Sb:'lrnăie un arc şi tremură tinta cu teama, dar săgeata care a pornit nu e decât o vorb" inarlpată. In p<lrte flecare numai cu ce poate. Hallall ! HaJJ,Il! ! V:'In:!­toarea il inceput I

Sunt In acelaş timp alţi sportIvi romăni in Polonia. Toc­mai ne soseşte vestea isprăvilor lor de biruinţă. Echipa noaslr:! de fcot-ball a Învins la Varşovia echipa polonez<'i �I, pornita spre ţ,'irile baltice, a căştlgal ceva la fcl prin Litua­nla. faţă de Jucatorll de minge IItuanicnl. Nu mai suntem străini nici la miază-noapte şi nici miază-noaptea nu se mai acoperă pentru noi in neguri. Prin cerul ci a trecut. intr'un sbor care trebuie sa ne tImple de mândrie. un mare avion princiar. Ca şi pâsările celelalte, de fălfllit de aripi şi de căntec, atunci cănd i�i fac parUl' pe �us, păsările mecanice. când Inva\a şi ele un drum, nu-l mal parăs�sc.

Adunări Internationale sau de alt fel, ajutâ de o potriva această cunoaştere. Alaltăieri a fos! congresul international al turismului dela Posnan, Ieri congresul Pen-Clubului ·dela Varşovia. acum doua luni un congres inlernalional anll­alcoolic, tot acolo. Dela nici unul din ele, şi dela atălea altele, Romanii n·at.: lipsit. Sunt ată�a oameni in Romania

www.dacoromanica.ro

C R O N I C A 361

cari ştiu să povestească astăzi despn> minunile s;,\văr�i'e de [a Cracovia, in curtea bibliotecii laghelonilor, pc unde tn:-Polonia nouă la ţ:trmu[ 8alticei, prin săparea �i zidirea por- buie să se fi strecurat, dacă nu chiar Miron Costin, at;\fia tu!ui Gdynia, cari au vă!ut pOlI<lt .. ! .. şi parcurile Varşoviei, din boeri! Moldovei. intre cari nu erau numai oameni de

cari au intarziat prin haide vestite ale Cracovlei. <lU urcat sabie sau de uneltiri. dar şi oameni de carte şi de plliceri ale

la Wawel şi au pornit spre Zakopane, cu viaţa de odinlo..1.ră minţii. N'avem nevoie sa inoim, ci num"i sa relui'im, Peste ţâr;:!neasd pâstrată in obiceiurile şi in arta 10c'II;'\, cari nu cărţile de acolo, prin gMeala de renaştere a curtii s'au lIIai alunecat pe plutele Dunae!ului �i au ajuns păn;:! la stândlriite apleCa! şi s'au mai strecurat de-ai noştri, N'avem dec.'It sti şi parcurile nat!onal� curMam de praful se-ale Talrel. Aces'� colelor cărările stra-drumuri ne erau cu 10- moşilor, tul necunoscute acum Alt loc eSle o casti cincisprezece ani. Nu- din V<lr�vla. de pe mele lor nu mai ehI" o stradă cu pomi llIari mau in noi decât 1'- şi cu Ilnlştc, ascunsă couri moarte istorice, chiar in inima oraşu-de Lifte şi de Leşi sau lui. Stapănul ei l' un de pronse nationale On\ umblat, care_�i Judecate fărli intoar- trăeşle vlala Intre mo-cere, bile rare şi picturi

Orizontul nostru s'a prejioase, l_am fosl im�atit de atunci cu oaspe fără să-I cunosc loat;'!. aceas:.! lume, şi far.'i st! mt! a�lept, faţă de care slmjhn MJ\ alesese dlnlr'o !is-că ni se deşteaptă nu la de congresiştl lnter. numai curiozitatea, daI nationali. cu mult mai �I dragostea, Dintre rasună ar nume decăI ţarile slavI' Polonia in- al meu, numai �n-cepe să ne fie cea mai trucă crum rOIl1ăn. aproape, ca pc vre· Era UD Iubitor de mu-muri, J3ulgaria, in- :lcă şi un admirlltor chisă şi duşmfonoast! al lui Enescu, pc care nu ne poate ispiti : e 11 ascultă de căte ori tOI aşa de departe de vine la Var�vla şl_1 noi căt sunt Spania, pofteşte in acelellşi Irlanda sau Norvegia, odăI inalte şi la acelaşi Jugoslavia nu ne e in mas..'\ aleasl\, de ne· cale, decăt pcn�ru le· gusrt>r sau de ducl gl\turiJe de calc fe- italian dela 1500, unde ralli cu Italia ; cu- am stat �i eu. Iată noaşterea rămane a- prletenlile care incep ceea dela fereastrll va- să se facă şi uşile gre_

gonulul, Cehoslovacia, le de stejar, pline de cu toată prietenia, e • sculpturi. care se des-Drea Două pentru noi, chld ca niş� uşi de daca nu ca popor, ca istoric. In prag se a-

Slat, şi pe deasupra l' rată şi ne zămbeştc, prea europcnizata : ne Polonia balaie, lumea-ducem des pe acolo, Iă şi eroică, dar nu ne dăm nu· Pacat c'a trebuit sa mai dedt seama că

nc-am găsi intr'o ţară slavâ. Despre Rusia nu mai vorbesc,

Afiş colorat penlru malchul international ,,1 yâniilorii ,i al tragerii rll arcul, dm l'olonia

lipsim dela matchul

văm'itorli şi al tragerii

cu arcul, din impreJu­mUc Lwowului I

Polonia păstrează incă taţa de noi o baerie a el, care ne-ar

putea da indarat. dintr'o reaclk de mândrie firească, dar ca scapă celor mai mulţi. Bucuria noastra. de viaţă ne face 5<'1

l1e infjgem şi să I1U vedem, După ce se vor intinde puntile, circulaţia sufletească se va uşura dela sine, ca �i cealaltă, De două locuri imi aduc aminte cu aceiaşi credinlă : unul pa.1.rl;'l

In trecut. Jar altul arată spre ziua de mâine, Cel dintăiu l'

Y. M, C. A. LA TIMIŞ. - Valea Timişului incepe să fie

pc o lungime de cel putin cincisprezece kilometri un singur

loc de plimbare, Dela intaUe coturi ale marei �rpenUne de sub Predeal păn" la ieşirea de poartă in cămpla Bârsei, la

firida Săcelelor, răul. şoseaua şi calea ferată Se impletesc 1ntr'0 îmbrăţişare de frumuseje, Căsuie de ţ;uă. fabriel, sa·

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

o.\torii, �i!tuce cu \1(e illbe �'au a-1t'zat pc marg,nea drumu- cas.-.. E din bflrne puternice. Sistemul d .. pene, de sCOilbe, de lui sau in pot'ne, ca la un pop,u, din care au Sft se sco.-.Jc prin:ători �i de şuruburi de lemn, care s au ca niştc podoabc ca s.'I pornta�ci! mai departe. Ele sunt 1014'1 numai oişte trepte la margioea ta\"<lnului, il imprumut;'!. ceva str<'lin. po,!!e caoa-pe care intri In �ingurtltate. Omul e un amănunt. Muntele dian. Partea de j05, o singurtl salA, ca şi cea de sus, cu un domneşte pridvor in filltl şi bucM:lrl" iodArăt, e sufragerie. Vatra la

10 aces'e locuri. pe un fel dc coo de deJeqle. cum ii place mijloc In peretele din sl:\nga. de cărămidA smăltuită şi cu directorhlul cu amintiri de studii gooYTafic.:, s'o spue, s'a inscriplii care laud:l pril-tenla, se lnalţA ca un adevArat mo-a.şezat f, tabăr., tir.ereascA. Vestitul "con" nu trebue gând:t nument. Ea e prezent:l şi te urm:lreşte. oriunde te·ai aşeza. E ca o pa.lnie de grohotlş ealc/nal prin care-şi tac cale ca o vi· ca un nllnr. in Jurul c<'lruia. Ia ora 51:1nt<'l a mflncării impreu-jdie pllrâu[ de munte de astAz!. El e o poian:t catifelatA, cu n<'l, toţi işi caut<'l grAbll1 un loc. DCllsupra e dormitorul. foşntt de brad pc de lături. Am stat in iarba d, la umbră, Am ajuns la această or<'l. Oda gar<'l am luat-o peste câmp, acum cMc.'\'a zile, privind forfota băelilor, fOilrte prinşi ci trecând Timişul pc o punte legAnat{J. Am intrat in tab�r" tot fclul de sporturi in aH IIbH. Pe o lature sunt căsuţe de Iăra să m<'l intrebe cintva ceva. M'am dus de-a drtptul Il} scilnduri. fiecare fAcut{J C� câte un donator. al cărui nume casa ce .. mare. M'a intl\lJlpinl\l c<'lmă�aşul din ziua aceed. st<'l ca o multumire şi ca un indemn de.t�up:<I uşii. Patru pa- care. crrză.ndu·mă m11i străin dtcat �'mt de mişcare, incepuSl: turi. dou<'l jos şi doult densuprn lor. aşte11ptil. CăsUlelc suot sA-mi Icude camnrr.deria desăv<'lrşitl\ il adunArii, cu o.llule{i. cu 10Iui 111 ftl, dflf niciuna nu seamltnil cu cealaltă. Gustul cu toat.: acutea. de origini atM d·� deosebite. Eu il ascultilm, locuitorilor vremelnici le d<'l pc din<'luntru o personalitate cu g.\ndul in illt<'l pilrte. Ştlmn acr .. !!ă rel)ulă clementară a ;roprie. Mohilterul sau lIdllU.�ul de lIrl<'l. o slamp<'l, o cracă Ascci"Ud şi mal ştiam şi atatea altele. Imi pl<'lce<l avântu! de verdelLlfL. un sol. sunt cu totul sumare Sall primitive. dar ac descoperitor mirat, al omului. dar parcă vrearn altceva.. tit trăuc IOCUldi de IIceell mfll mult sau numai prin sufletlll Pc geamul. cu obloane date de perete, se vedefl sub 1n ... 1 un care le descopere şi le a:jo<-.ză. Trec incet pc dinaintea lor. basin vude de ap� de n1lln!e. R:iul a fost smt s<'l·şi lase aici Oehj �cl!pc.'sc din intuneric S<1ll răs de dinti. Sunt poftit În<'lun- o parte din cursul nebunatec şi Mi se ast<'lmpere. pfLzil de o tru. Din altA parte mi se inUnde o strachinA de smeură cu scândură de sfLrlturl, cMe·şl oglindă f<'lpturil frân:<'I. t"cmai rouA. DlncO<lce am un cunoscut dela Bucureşti, pe C<lre nu·1 pc fund. Alaltllerl a rupt piedica de pămant şi de stanc; şi a mal gblceam in golA!atea de co.�lum de bae, şi care mii strigA dat de-adrep lll. potmoHnd. Abia dllpil douil zile de muncă, pc' nume. cate un iubitor de z<'lcere s.-.u "bla intod din vrto locul de bal.' şi de lnol, po".te dela anul şi de plutit cu luntrea. excursie, stA ucun�. ca la baltă, �ub un polog. În care intr;'!. a putut fi din nou cur<'llal. Dar llnde sunt locuitorii arestui inlâiu. vAntul. când deschidem u.şa. şI. apoi, u:'ţul llnui tO"u- sat văratec de munte ! Auzl-1. cum dau nAvală tropoti(id in răş care-l ia pe SllS, râzAnd, ca un steag sau ca o plasă de spatele meu ! Mest'le se umplu, la fiecare cate .şase. pe riou<'l prln� flu�uri. Omul de dedesupt vrea la inceput. sA se su· bAnci fată in f31/\ şi cu o fereastrA deschisă la mijloc ; ,"un' pere. dar pc urmA râde cu 1I0i şi ne illSOl�şte in expeditia tele cu brazi stA in ea ca o vrdtrt spân�uratA in peretr. nooMr:l in linie dreapt<'l. Suntem In tabăra de varli 11 A!m- Cu ccl mai mici, nişte ucenici de tipografie, am pomii ciup;'! ciali<:i Creş:ine a Tintrllor, pe numele ei american de origine, amiaztl la cheile Timişulul. Ei sunl lot inainte, ca Îetii. Au Y. M. C. A., Young Men Chrlstian Auodation. -bele. Cilre le trec peste cap. E intâiul lor drum In munle. Ar

Este 111 nu mai şllu al cfltelea an. Intr'o zi o ceată de 0;)- merye a.şa. drept, pflnA nOaplefl, cu pasul aplecal de tirolez meni. printre cari şi directorul de pe vremuri al mişcării şi şi cu incruntarea dflrJiI de alpinist căIărător de ace. Nu pot astăzi corespondent de ziare americane, din IarA, Ste\'�rn;, s;"i zfunbcsc. Imi sllnt dragI. La s::mclle Tamina coborim p" s'au Imprăştlat pe coastele de·alc!, măsurănd şi adulmec<'lnd. scarii in I)lIllr]]e umede sau ne aşezăm vultureşte in !marE, Căutaseră pe nlal multe v<'ll, şi pc' Timlş in mai multe locuri. pe cO[I!! prăpăstloşl. Suntem tabăru dela Tlmişul de sus. Am latll ce le !rebula I Ad<'lpostul de vară al tinerilor creştini fu- plecat spre Soare r<'lsare. sese gll51t 1 In gfltul ccl m1l1 flpllr(\( al v<'li! avea să SI: ridice

.\Ioliv ,Ia �11tr Consl,1n1illcscu

www.dacoromanica.ro

Educaţia poporului în alte ţări - A d a u s -

Educatia poporului În Suedia (1) 1. EducAţia liberi! il poporu/ru.

Educ<lţia poporului s'a dcsvoltat in Suedia f3.r;\.intrerupere

in cei din urma o sută de .ml. ceva mai inccl in secolul al XIX-lea şi mai repede in (elI' din urm:\ trei d�cade. O in_

temeiere tr.,lnlcă s· .. facut in 18-12, de c.lnd S'l' p:omulg .. t

legea invi\ti'imllnlului prlmar obligator pentru toli copiii. După .. ce;l�tă dată analfabeti..,mul a tllspărut, deşi ştiinţ..., de carte era şi inaInte atM de mult răspandită IncAt SI' infjjn· laseră bibUoted publicI' atAt la sate dU şi in oraşe.

Cea m.,i insemn.!t3 manifest,.re in deca­deie de după 1860 au fost şcoalele �up€" rioare popularc. ridi­cate dup":' mcdel da­nez. In 1850 s'au vo­IM legile care au dai pentru multă vrtmt ftrmitrilor o lnrăurire nOIărito...,re in viala politică şI comunală. Suedia a ajuns atunci o tară agricolO lipică Şcolile populare supe­rioare au avut aci in educalia politică. so­cială şi cconomidi a clasei pluliarUor a­

ceeaş inrăurir e ca şi In Danemarca. Marea

Duptl 1890 s'a născut o vie luare aminte faţ" de educaţia poporului prin universităti şi care şi-a găsit Tntruparc In lIlai multe forme de ('xtenslune universitarA : şrolJ de var:!., Cu universî'arl conferentiarl. asociatii de profesori pentru alc.'\­tulrea de scrieri populare cu subiect ştihlllflc şi pentru sfa­turi .$Î ajutor bibliotecilor ş. a. [n a(elaş timp s'au injg hehill .. BiurOllri centrale" de m,)Te Ins('mn:Hatc pentru educ<itia po­porului, in Lund şi Gathaburg ; PCn!ru conferinte şi biblio­

teci ambulantc in diferite pArII ilie ţArii : în Stockholm şi p�nlru alte forme de eduealie a poporului.

In cei d!ntăi ,mi ai sec. al XIX-lea a inceput s.'1 se des· "olte mi�carl'a de cercuri dr studiu care a insrmnat in cu­

dInd o marI' impros­

pătar€' pcnlru cduc:!­tIa poporului in Sue-dia. Aceasl<'I mişcarr a c3pătat o ascmenca instmnălate pl'ntruc:i, mal mult decăt In for. mele mai vechi d� e­ducatia muncltoare. EcluCiltla poporului a ajuns acum nu numai o lucrare pen ru pa' por. dnr .�i prin popor. Miţcarea allll-alcooll· c;'\ şi muncitor!asc",

au lunt conduccrea in noul curenl de educa·

ti". Unii şi altii au căulnt să creeze In fkcare ramură localI! hunI' Imprrjurări prn­

In:indere a adtminis­tra�ei locale �i pute-

Iru membrii in vede, Hik!ldag-ul (l' .. rl:llncn1ul) la Slocl;llollll rea unei educa�1 prin

sine însuş in domeniile sociale şI culturale. rea politic;} a fermierJ!or au făcuI să se simtă in viula publică urmările educatiei din şcolile superioare populare.

După 1880 industrialismul In creştere şi mişcarea muncito­rească desvoltată au făcut să scadă r05turile covărşiloare

Educati;, poporului a 3Juns o mişcare de multime core

caută să unească toalc orgallizaliile în vederea unei opere reale dc educatie prin �ine Tnsuşi. In acela., timp, .,i foarte

ale Iăranilor, Mişcarea antl-alcoolic:' şi muncilorească au cu- adesea in conlucrare cu cercurile de studiu. a avut loc c prins în organlzaliile lor multimile, unde li s'a deşteptat inte· mare dl'5voll"re a bibliotecilor publice �i a mişcării de con-

resul pentru treburile pubHce, Interesul acesta a lost păstrat ferinte populare. Modernizarea serviciului blblJolecar a pus mai cu seamă prin mişcarea conferintelor populare in Iim pul la indemăn;'\ imprejurări mai bune pentru un studiu real. celor din urmă decade ale secolului al XIX·lea. Cu !oa�" că Mişcarta conferintelor s'a intărlt atunci cănd ele au incepUI aceste conferinte, de cele mai multe ori fără legătură intre să fie din ce In ce mai mult distribuite In cursuri continue, ele, n'au dat cuoo.ştinle reale. 1'11' nu trebuiesc nesocotite. de mai scurtti sau mai lungă durată. pentrUCă au stărnlt interesul �I au ajutat 51'1 SI' dştige bune fonrte de curănd s'a ajuns la o conlucrare mai slrănsO

deprinderi culturale. Jntre cercurile de studiu, �colile superioare populare. blblJo-

In secolul al XIX-lea s'au făcut mai multe lncercărl să se tecil e publice şi asociatiile pentru conferlnle populare. şi a-infiinleze blblloteci publice in diferite părl1 ale Iări!. In ceastă cooperare a dat un nou indemn actlvitălil. 1860 cu bune rezultate. Din 1880 acelea�i incercări au f05I Există astăzi şcoli superioare populure In fiecare linUI reluate de asocialiile anti-alcoolice şi munc!:orcştî. Dar cele (peste tot Si), asocialii pelltru alcatuirea de conferinte popu-mai multe din ele n'au f05t bibllotec! vi! �! dup;'\ c:l.llva ani Iare (cu o prezentt't cam ele un milion de ascultt'ttorl anual) . a u stat p e loc. in aproape toate 10calitătile cercuri de studiu (vreo 5400) şi

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Ă U

)IU1.cul N01·.lului (tlnogrllfir. tir. 1[1l7.cliu�)

blbliote,i publi,e (cam 12(0) cu mai bine de 3 milioane de pinia publi,ă e destul de p:ltrunsi\ ,ă a,eastll activitate nu cereri anual. precum şi biblioteci de cercur! de studIu (,am trebuie s.'l !le sUuită de legi şi rrgul"mente uniforme. In fa. 3500) cu mal bine de I milion de cereri anual. losul unei de�voltări s<'lnâtoa.w. ea trebue s:; fie şi a fost pana

Activitatea de educalie a poporului a mişcării muncilO' astăzi o mişcare "liberă .. şi "voluntară" . De aceea conlu·

reşti şi a celei anti-alcoolice e concentrată in A. B. F. (Ar· crarea vie a poporului e o cerere dela sine lnle]easă pentru betarnes Blldnlngsforbund, Asociatia de cduealie il lucru· bunul ei mers. care nu trebuie să se împietreasc/\ In tipare torilor) , cu mal bine de un mlllon de membri plAtitori, şi trei moarte. mari asociatII anti-akooHce cu mal bine de 200.000 de mem· Pâmi să se primească �ilportul comitetului pentru educalia brl 1). poporului. grupul suedez al Asociatiei internallonale pen'ru

Conlucrarea Intre diferitele ramuri ale mişcărII de aducat/e educapa poporului va incerca sA stabileasca

a poporului nu e nici pe departe aşa de slrtlnsA cum ar tre, intre diferitele ramuri ale acestei mişcări. bul s<'i fie. Subvenliile din partea Statului şi ilutorit<'llilor le, cale sunl prea mici. Iar organlzalla cenlralll e in multe pri. II. Şcolile superioare populore. vinle cu lipsurI. In pas cu răspăndirea democrilt1ei in Suedia, vădită in

In 1920 guvernul a înfiintat un comitel pentru educatia po. nouile legi de guvernare local:!. din 1862 şi In reforma im. porului. care şl·a prezentat raportul cu planul de organizarr pozltelor dela 1865, s'a desvoltat o luare aminte crescând;'!

in 1923, Dup;'! revlzuirra raportului în 1921 de Comisia ge· fat:! de actlv!ta:ea de educarie a poporuluI. E.1 a fost la In. neralA a invăţămflntului, toate aşezămln'ele mai Tnsemnate d� ceput îndreptată �pre rAspAndirea într'o mai mare măsură educalie n poporului au recomandat guvernului sA deil pro· de educaţie cetăţeneas,ă printre ţărani şi fermieri şi spre punerilor raportului formă de lege. care 5;'1 fie adusă inain, Inzestrarea acestora cu un spirit publi, ma! viu, aşa incât Ica parlamentului suedez. s.'l fie în stare să folose.1Scă Tnr3.urirea lor crescând:'! in Stat

AUlorităţile. Stai, tinuturi �I municipaliti'lţi. au dat an de şi comună. In acest scop oilmenli politia liberali ai timpului an tot mai mare sprijin lucr;'!rii de educaţie a poporului. O· au scos la ivealA elementele mal deosebite din rândurile fer­

mierilor şi când �'a amintit ln ilceste cercuri de nouile şcoli ') Mul!! membri sunt socotiţI de 2 sau ehi'IT de 3 ori. populare superioare daneze s'a văZUl in ele o nouă formă d�

penlrucă un membru îşi plăteşte cotizatia la A. B. F. şi ca educaţie potrivitA s .. '1 fie urmată şi in Suedia. Ideea s'a cris· membru al sindicatului lui �i ca membru al partidului poli- talizal in Infllnţarea de şcoli populare superioare In provin-tic. poate uneori şi ca membru al mişcării cooperatiste, Cu clil Oestergotland (Herrestad şi apoi Lunnevad) şi două in toate că un milion de m�mbri pIă"itori. ei nu pot fi in reali· provincia Scanla (Hvllan şi Ormestad), care s'au deschis 11IIC mult nml mult decât o Jumătate de milion. In 1868.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIA POPORULUI I N ALTE TARI

DupA 1870 un mare :tumAr de ş�oli s'au adaos la cel: dint:!i, dar IIU loate s'au menlinut. Ond in ;'Iile şcoli şi-au sărbMorit aniversarea de 25 de ani. numărul lor era de 26; dupil alli 25 de ani ele au crescut la 52. In 1928 numărul

şcolilor populare superiO<\re ajutate de Stat se ridica la 54. la care trebuie să se socotească şi câteva lipsite de sprijinul Statului. Unele din şcoli au incepul prin a fi perlpatetice ; astăzi numai una mai arc acest caracter. In Laponla. Cele mai multe şcoli au fo�t infiintate de o centrală de soeietăti alcătuit"" În acest scop. In unele ţinuturi. Încl\. dela Inceput rAspunderea lor a fost luat:\. de consllltle judetene. Treptat, un numtlr tot mai filare de ş("oli populare superioare particu. Iare au fost luate asupra lor de consilii. aşa cii astilzi cam o treime din ele sunt şcoli de consilti Judetene, deşi nu tot­deauna şi nominal. Altfel dedlt e obiceiul In Danemarca, in Suedhl nicio şcoală popular:\. supuioară nu e proprietatea directorului el.

Cu Ioa te c,," �colile acestea suedeze lşi au numele (Fok­hăgskola) şi Tn p;:Irte şi formele de lucru dela prototipul .

dant'z. niciodată n'au rostul 11eat;'lrnat pe carc-I au din("olo In intMul r;'lnd. in Suedia nu există ("eva ("orespunzător miş· cări! religioase naţionale, grulldtviglanlsm" , dt'la danezul S

Grundtvig, in care-şi are ri"!dAciniJe şco.:t1a populară supe_ rioară danez.'\ ; şcoala su...deză Se r.eazAmi"! mal cu seamă pc un fundament civic şi general cultural. Cu toale acestea ( arc un ("aracter de mare idealism potrivit cu entuziasmul sarcinii şi cu munca de jertfi"! pentru tineret dovedită de in-cepMorl.

•

IncA dela 1872 şcolile au avut subvell)ii dela Stat. cu toate

cti inceputul lor a fost foarte modest. Statul nu lega insă de subventii nici o condillc de control. până ctlnd .. Riklldag··_ul a votal un salariu pentru inspectori, Iar după acet'a a aşezat şcolile sub supravegherea unui nou oficiu anume Infilnţill pentru educalla poporului. Astfel. Ministerul Educalicl îşi dă părerea, in"re altele, inaintea numiri! dire�torilor sau pro­fesorilor ordinari sau perm3nenti, despre calificarea solicita-torulul sau soltcitatortlor.

In legătur;'i cu sporirea aJutorului de Stat şi a cerinlelor in vederea unui salariu minim pentru corpul didactic, care a aflat o deslegare În Rlksdag-ul dela 1919, s'au lucrat regu­lamente ale �colilcr popubre superioare, in care se g;'iseau tot ce era esential in traditiile acestor şcoli. Unde obiecte sunt obligatorii in intAiul an, suedeza şi literatura suedezA,

istoria şi sociologia. geogr::lfia. matematica, ştUnte[e naturale

Imprcl\n;'i cu i\l!cna, cAntul şi gimnastica. Pe lângă ele mal sunt de obiceiu cursuri de contabilitate �i de de�n pentru baeli �i de economic casnic;; şi lucru manual pentru fete. Statutul nu trebuie să cuprindtl nicio prevedere despre cursuri şi metode dc predare. In ce priveşte metoda în şcolile popula­re superioare suedu.e. ca şi in cele daneze. a fost precum­p;'inltor învăţăm:!ntul or::l!. dar incâ dela inceput s'a dat oarecare insemnâtate şi ,fortării pet$onale a elevilor şi ini­tiativei proprii. In anII din urmă sau făcut lncerctlrt mal mari ca să se desvolte activitatea liberă a elevilor prin prac· tica de laborator. cercurile de lectun'i J. a.

In cele" ma! multe şcoli anul cuprinde un curs principal (sesiunea de Iflmă) pentru bărbati şi femei, dela 21 pană la

2'1 de săptâmăni. şi un curs liber pentru femel (sesiunea de \'ară) de 13-16 s;'iptâmlinl. Cl\teva şcoli au numai un sin. gur curs pe care-l urmeazâ atunci alăt bărbatii cat şi fe

l!isericil din Scglora (!-iknnscn) meilc. Intr'o bună parle din şcoli mai e"isttl şi un alt curs (SCCţifl superioară). care dă un inv<'!ll'Imânt ma! înalntflt asu­pra unor anumite obitcte din cursul întâiului an. adesea cu adaos de limbi streine. In curstlrlle de vară ale femeilor a· ceilstă sectie superioară este de oblceiu prefAcută intr'o şcoală de gospodărie. Leg;'llura in�re profesori şi elevi In

afar:i de elns;'l a fost privită totdeaurm ca un factor de sea­mă în opera de educalie şi majoritatea şcoalelor au fost făcute pe sistemul c:iminelor ; ele dau casă şi mas.1- elevilor cari nu locuiesc in apropicre. In afartl de cursurile obişnuite se mai dau cursuri scurte in diferite ramuri de Învâţămăn". In anii din urmă s'au organizat şi nşa numite cursuri de Dumlnlci"!

pentru muncitorii Industriali, la un oarecare numAr de şcoli, cu colaborarea asocialiel de educatie a muncitorilor. Corpul profesoral la parte cu rlivn:i la conferinţele locale sau con· duce cercurile de studII til'ute la şcolile pentru pc..por ale li­nutulul. penlruci"! şcoille �u ajuns In deobşte cel'trl'! operei libere de educatie a poporului în a�ele locallt;'iti.

La Tnceput şcolile au fost g!lndite In intăiul r:ind pentru tinuttul populaliei rurille şi ceil miii milre parte din elevi vin pfinâ ncum dintre fermieri �i Iăran!. Dar in anii din urm:i

elasa micilor proprietari şi a muncitorilor agricoli a dat din

Qls.:\ de tară dill Oxlorp, Ilalllmd (Skansen)

www.dacoromanica.ro

B O A U E D E G R Â U

ce In ce miii mult eleviI din mijlocul ei. La infhn!arca unei �oli lmperioare speciale �entru muncitori. (I3rundswlk 19(6), lI'a trezit Interesul fap dc �colIIe populare supcrio:lre printre tinerii muncitori Industrbli, cari au folosit i'lpol 31 alte asc­mcnea a';Ct.'lmlnte. Grupud Iăsletc au (;'!cut şcoli cu un Cil­racter şi mai �pccial 2 ""oH ale bisericii şi una a seclanti-lor. una de t ... mpcranl" şi alta coop�r.,tiv.\

Num;'!rul elevilor vnriaz;'! 111 propcrtii foarte mari după im­prejurările cconomice, mai cu �eami'l printre ce! cari vin din ilgrlcultur<'l. Acum căţÎ\·a :lni la Inceputul decadd trecute, mifcarea pArea intro m.lTe descreştere. dar In cursul celor dlfi\lil ani din urm.'! numărul elevilor ia r:dicat din nou. In perioada dintre 1921 1925 şcolile nu fo.�t d:ltMe de 7 1 1 3 elevi ş I 9.19'* eleve, sau d e u u nllln:ir total d e 16.307, ceeace dn o medic de 3.261 .Din 1926-27 numărul elevilor il cres-cut la 3.662.

Incepând din 1919 sub,-.-ntia St ... tului a fosl de obiceiu de 7000 cproane pentru un curs principal şi de 3500 de coroane pentru un Cllr' cle femei, flicllt in Icg<'ltură cu celălalt ca şi pentru un curs de femei indepcndent. La aceas a trebuie s.'! se adaoge o subventie anume pentru divizionure şi pentru un curs de al doilea an pentru carc sa pl:'til de- <::'Iiva ani o �ubvenlie apar:e cam de ID':-o asupril subventiei obişnuite Statul, pc deasupra, mai ph'ite_5tc cheltuielile ;n Ic')ăturâ cu �porurlle do:: �ah,rlu i,le directorilor �i subventii p.:rmano::n!e pentru delegali. precum şi un ajutor anume pen'tu in,!ăţă­m:lntul de (Jospod.'!rie. In hU<Jetul pc 1!127- 28 subvcll!ia obişnuit;'; pl<'ltlta şcolilor populare superioare crOI socoti ă la 830 000 de coroane la care trebuie s.\ se Cldaoge şi o sub­venţie extraordinară de 75.000 coro .. ne. Pănă in 1882 Sta­tuI d.'ldea şi njutoMe ele'Jilor săraci. Astă:i ele sunt culculate 1" o tol:. de 30 coroan� lun'IT pentru elevii săraci şi 15 co­roane pentru elevil mni ;luţin Inlesnili. Subve-nlille bugetare In acest scop ajungeau in 1927- 28 la 220.CXXl d� coroane. Aproape 6IJOio dIn elevi erau bursIeri. Vărsta telor mai multi eru intre 18-21 0("" ani.

III. MiJClIrea biblioteci/or publice.

M�Mea bibHotecllor pubHce suedc:e int.::pc tam dm tim­pul introcluteri] lnvăt:'m;'mtului e1 .. mentar obligatoriu. Rîks­dag-ul (Sesiunea parlamentari'! din 1828-30) n ndu! o lege pentru înfiinţarea de bibhctec\ pilrohiale (sotkenbibliotek) "c.."\ să ajute ctt;'\ţenii cari ştiu să citească atunci c;,nd $coala şi C;'\r ţik şcol(lre nu sun: h'destul;'\toare··. Legea n fost res_ plns.'. dar in anii următori �·nu deschis bibliotcci parohlale in mai multe locuri, m:li cu seam:'! in provincln V,-rmHind (In j8 din -12 de parohii) . Anul [8�2 e o dat.'! insemnată in istoria mi�cării bibliote�ilor publice suede:e. Ordonanfn pentru ŞcOala elementară publiCIi le�ise in acel ah_ docu· n�ntul de temelte al sistemului �coalei elementare publice sllcdeze, cu Instrucţil anUf'lt către cler ,_�ă incurajeze in. filnlarea �i folosinta bihliotecllor r.arohiale $1 să recomande c_'rţi potrivite'· �I astfel sa II!. o purte ac'lv.:!. . .Ia menţincrea cunoştint .. lot câştigat .. in şcoall\ şi mai ales la inaintar .. a a­de\'I\ratei educali! cnştilH'"'. In circul.:!.ril e care au apăra! acest mers al lucrurilor bibliotcclle parohiale erau caracte­rizate şi ca .. 0 Intregire tr�bllincioasă a educaţiei şcolare in­�.1şl'.

Dar clac� refunoaşteri'"6 ac('stor principii a fost de cea mai

mare Însemnătate principială. re�ultatul imedi.lt n-a fost in propOrtie. Pe lu 1850 e drept că s·a inregistr ... t o hotărît;'! creş:ere şi bibliotecile dela Iară S'<IU desvoltat u..;or. In 1868 mişcarea inaintasI' atât de mult incât SI." infilnw.ser.i biblio­teci parohiale In mai mul! de jumătate din parohiile lârii (şi număr�nd 1-137).

Cu toat� aCl'"sten, puţin după aceea a urmat o vreme dc sc,'\dere, (iI m pc la 1870, pricinuit;'\ in mare p,ltte de o inle_ legere neprietenoas;'! a r.5.ndul�lIlor nelămurite despre legă:urUe dintre biblioteci şi autorităţile lecale. In 1901 num:'!rul blbliote­lor scăzuse intr'atl'lta incât numai 580 mai primeau subvcn ţii locale. O rcna�t .. re a avut 10(; ln5.1. cam pc la sf"'r�îtul seco­lului. şi de atunci intinderea şi inscmnătatea mişc<'lril au cres­cut necontenit. BlbilotedJe purohlale au primit o vlul'-' nou;'!. car odată cu ele s·au pus in vedere In mai mure măsură dcclit in trecut bibliotecile orăşene�ti (stadsb�blitd.)_ c., un fapt din istoria mal veche a bibliotecilor orăşeneşti. trebuie să se ţie sear.:ta c:' in 1897 Dicksonska Folkbibliotek din G3teburg

_ (infiinţată in 1861) a căpăta� un locul propriu. cure a fost multă vreme tea mai insemnat.'! clădire de bibliotec.'! p:..tblică din Nord_

Câteva biblioteci mundloreştI (arbetarbibliotek) au fost Infllnlate in oruşe şi centre industriale incepând din anul 1860, iar dela 1860 au crescut la numlir, adesea In ]egătur;'\

tU planurile de conferinţe nle nşezămintdor muncitoreşti care de atunci s'au inmultit. Cea mal puternicii dintre bibliotecile muncitoreşti, Stockholms

. Arhetarbibllotek (acum contopiti'l

cu Stockholms Stadsbibliotek) n·a fost infiinp ă decât in 1891.

Ceva mai t;'\rziu s·u ivit un nou tip de bibliotec;\, bibliote­cile cercurilor de studiu (sludleclrkelbiblioteken). Pc h'mg;'! marele lor rost p"nlru mişcarea ccrcurilor de studiu ele şi-au dat con"ribufia de scamă mişcării generale a bibliotecilor pu­bHce_ Aceste biblioteci dle cercurilor de studiu inmănun· chiate in Uniuni nallonalc pentru urmărirea activlt;lţii biblio­tetare in ccrcuri de stcdÎ!..l şi asociaţii a�em:'!nătoare, a luat Inccput în secţia suedeză a Ordinului Internaţional al Buni· lor Templlerl in 1902, mai t(irzlu In alte organizaţii an!i-al­coolice (Natlonaltemplarorden, Sveriges blabandsforening, etc.). in mişcarea muncitorilor (Arbetarnas bildnisforbund) �I printre tinerelul ţărănesc (Jordbrukafeungdomens forbund)

�. tl. Astfel toate tipurile de bibl!oted publice locale pAnă acum

1n fiinţă au ajuns să se desvolte, biblioteci orăşeneşti_ biblio­teci de sate, de cercuri de .!;tudiu şi de alte asoclalii. Trebuie 5.'\ aminlim aici că mişcarea bibliotecilor şcolare a luat naş· tcre in mare parte in strâns:'! conlucrare cu bibliotecile pu­blice.

Dar abia din 1905 Riksdag-ul a inceput să sprijine activ mişcarea bibliotecilor publicc cu subvenţii de Stat. Subven­Ila a fost fIXată la 75 coroane suedeze ca un maximum pen­

tru ambele bibHotecl, publică şi şcolară. din fiecare district şcolar. Cu toate că subventiile crau aşa de mici încât n',,·

veau nici o insemnătate decât in micile parohii, ele erau ins:' din punct de vedere principial o recunoaştere de cea ma, marc greutate, din partea Statului. In 1912 subvcnţiile au

fost foarte mult sporite prin revedcrea dispoziţiilor de Stat asupra subvenţiilor. lucru ho·;'iritor pentru desvoltarea uitI.'­rlo'lTă şi în vigoare in gelleral �i astăzi. Aceste dispozllii urmăreau să ucasc:i subv.::ntiile tipurilor principale de bi-

www.dacoromanica.ro

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI

lnlerim' diu Ilal�il1l;"lul1(l (In tlluu!ul Xotd'llui)

oliotcei. biblioteci publice şi şcolnre. care erau aju:ate de Stat incă dinaint.:. până la 400 de coro.,1.ne suedC'Ze pcntru ccle dintAi şi 150 pentru cele din urmă. BibHoteci!e cercurilor de studiu primeilu i1Juto.lre de 100 coroane suedeze de fle· care cerc. cu toate ca temeiurile de cillcul erau mai pulin fil\"orabile (din 1929 e in vigoilre o nouă lege carc sporeşte subventiile Statului la JO.())O de coroan:,: pentru bibliotecile uneI comune. 7000 de coroune jX'ntru bibliotec..l municipală, 3000 p("ntru bibliotecile crrcurilor de studiu. şi Mată blbllo· tecile care indeplinesc cO:lditiile cerute pentru c:tpMareil unor asemenea subventii. Blbl!otecJle centrale care scrves(" un linu! �tlU o provincie. pot �ă primească un aduo.� de IO,O(X) mărci ) . La tlcestea s'a tldaos prin ho'ărireil Riks­duo-ului dela 1890 subventii de Stat bibliotecilor din spitale (pftn;'\ la o coroană suede:ă de liectlre pat). Subvenlii anu· mite li-(' dilu la un număr dc oficii centrale de biblioteci am-bulante.

In tlceste margini s'a dewoltOlt o mare ucti\"itate in I:l i$' car .... biblio'ecilor publice din ultimii ani. Sistemul bibliote­car fi fo.�t reorgani:at treptat in eftteva 10cOllîtăti. Metodc moderne bibliotecare au fost introduse Intr'o dcstul de marI' mi'lsurA. de pildA in ce priveşte aşe:area c{lrtilor p\: rilfturl deschlse, cu liberul acces al publicului. Infiin: .... re" de seelil spec!ille pentru copii ş. a.

In 1I1te cazuri S',IU mod�rnizat localurilc şi adesca biblio, tecile sunt adăpostite in d;'\dlri proprii. Ostcrsund �i Norr­koplng au fost <-ele dlnt;'!i in�(strate cu edificii .... p .. rtc dc bibliotecă ( 1 9 1 2 şi 1913).

Printre bibliotecile orăşcn(şti care au "Vllt clădiri noui �I moderne in .mii următori tlebuie puse b'bl'otedle din H.il· slnghorO ( 1 9 1 7 ) . Vaxj5 (:021 1923), Hal:nslild (1922).

Eskilstun<J (1921). Nykoping ( 1 927). Lund (1927). Vilster· vik (1928). Karlstild (1928), Cea mai noufl bib!iotecfl oră-3eneascll. cu totul modern", arc un local r!dicilt de curn!'!!

p�ntrll biblioteca ccntr .. l;'\. �i inaugur .. t in 1928. cu mai multr mmurl şi seqii de imprumutat cărli. Mai exis';'\ pl<muri feMte inalntilte de biblioteci care i�i aşteaptă realizilreo.

Un n'unAr tot mai mar.! de l,;bliotcci Şi-il luat un person .. l �pccitllizat. Pc lângă SCU{te cursuri can de o �ptămână pc:n tru impiegaţii micilor biblio'cei de sat. s'a organizat in uIti

mii iUli şi o şcoală bjbliot�cară de 1-5 luni pentru pregă­lirea blbliotecarilor de oraş.

ImlUgurarea in 1928 il • .LinkOpings Stift� och Landsblbllo­tek" este de un foarte mare interes. Această bibliotecă e�tr o conlopire a .• Linkopinp� St!ftsblbllotek" şi .,LinkCSpings stadsblbliotek" , cea dintâl fiind cea mal putcrnic:t prin ve chile colecţii de c;'trli c<lre s'a lipit cu secole inain:e de şc0-lile secundare din oraşele ("aledrale. Noua bibliotecă serveştI' alăt c("rcel<lrea ştiinţifidi precum şi lectura populară şi eS"c In punctul din urmă cea dlntiil blhllotecă centrală suedez: pentru IlO district mai mare. Cilre ajută bibliotecile lecalc dlr districtele Oes'crgotland prin trimiterea de biblioteci ambu, lantc. prin imprumutareil de cărtl cercetătorilor din district şi prin Inspectarea midlor biblioteci.

Sunt propuneri de infiintare treptată a bibliotecilor cu rm· luri de bihlio:ecă centrală in toate cele 2'1 de dj�tricte sued .. · ze. sau prin mărirea bibliotecilor or:lşeneştl existente. SolU prin contopirea asemănătoare cu ,Iceea din Linkoping.

In cuprinsul bibliotecilor 3colare a fOlit In <lnil din urmă o activitate tot aş.l de mare. Educaţia a căpătat din ce in ce mal mult o indrumare, care o indreaptă hotărit spre bibllo· tecile şcolare. In unele .,con s'tl Introdus lnv:tţ:lmţ,ntul spe clal pentru folosinta bibliotecii şi a consultări! cărtilor. mf\! cu �eamă ca o urmare a hlstrucllel asemllnătoare d"tă in şcoUI.:: normale ilIe învllllltorilor pentru �colile publice ele­menttlre. In ce priveşte �colile secundare e de observill că ultima reformă şcolară din 1927-28 cere din punct de ve­dere al educatiei o actlvitatc proprie tot mai mare din ptlrfea elevilor in leQ;'Itură cu biblioteci!.:. 31 aceaSla a adus o sporire a subvenlillor pentru bibliotecile de elevi de pe IAng:l �co, lile secundare publice.

Intinderea mişcării bibliotecare sprijinite de Stat din ult!m!1 15 an! se poate urmflri din ttlbloul statistic de mal Jo�

lIil,liulcrj Public,­Bil !il1t,...d ,�rol:"ll"" . Ilil,liţ·(o·rj ,II' l't'r!· .. ri

,,,,m'T ,l.' �'���;::·.�I. N,",:�,�:�I" r-��:::�: I�:; d,tl

:,"!I)� rn :'1.,0.1:1 1

,le !'Iudi.. 81:i 1 1 l1,:i,'H Hli,210 Tolal . -n��'-.1:JI:{:f17 (10'2.rutl) I.UtiiA(j(t

www.dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Nu ..... d� Nu ..... d. N .. ",., d� Nu .... d. d'U

volu ... � <r ... ul",1 cr,�.t.I.

In m·.'tJ IHbliolc('i publice IHii XL'l.wa li.'l. lw.; UH I.ti!li lIiblioh'd I;'colarc . il!1 ;tlO.!ltiIi t lIU� f.!l:!.âi� IHhliol!'('i ,h' ,'rrcuri

,It· �llIdiu :un:! B3.1Ui ii.3ill .'>.'>ll,1!1ti Tolat . 3.itll JJISH.:Wtl :\:!! .Hj:1 <!.X:11"sil

Il!bliolcci pu['[irt, l,iOli IIlbliolcci ,,('C)I�rc . t.�!.!l lIihliolcd tlc urC'uri

de �tudiu :i.4!'8 Hit.liolcC'i de silitale 4i

TOlal . IW.;U 81.").:11;1

:li.:'Iiu

i,tRH,OOI.I

2:n.Jt:1 i,U.'l.i.t:.1i :!ltli,i'liO 2.lJ-ll.llRI

1;,s.tii:1 1 . I &Uii;! 13.iOI !:Ii.3!}1

UIII.Vl i U.VJ.J.li�

In general uls:au în 1927 cam 6.000 de biblioteci subven­tionate de Stat (dacA � adaog,' la acestea şi marele numa.r

de �ctU de biblioteci publice şi bibllotecl şcolare, peste tot 2,tOO� ctfru ajunge la vr;:o 8.000 de biblioteci). DaCă se trec la iII::est numar şi bibliotecile nesubvenjionate de Stat, ajun­gem la un total de 6.500 de bibliotecl (impreună cu sectiile.

8.5(0) cu o subventie totalA localll de vreo 2 milioane de

COr«lne suedeze �I cu o subventie din partea Statului cam de vreo Jumătate de mihon, Numllrul cArtilor se urea In acelaş an la 3.5 milioane volume, iar num;'\rul cltitorilor la 7-S

milioane volume pentru 3ii de milion de Imprumutători. In

medie fiecare cetătean suedez imprumută într'un an dela a­ceste biblioteci I 1/1 volume.

Cu toate ca intinderea activitatii s'a f:acul in ultimii ani

foarte repede. mai rămâne mult de lucrat ptana c.1f1d biblio.

leclle să poată multumi cererile in mare creştere pe care so. cletatea moderna li le face şi o reorganizare e privită de tot! ca o trebuintă neapărată. Marile cereri, in afară de in_ filnjarea blbHotecilor centrale amintite mal su!'!, au sporit

loarle mult subventiile Statului in folosul diferitelor tipuri de biblioteci, sub rezerva desvoltărll unei activitAti biblio. tecare tOI mai calificate in sprijinul cititorilor cu deosebire

interesati. PlinA in 1913 atributiile legale de bibliotecile publice şi

şcolare au cazut in sarcina a doi consilieri bibliotecari. sub­

ordolt.ali acum Consiliului superior de educatie. (Biblioteks­

konsulenterna I Skoloverstyre!sen). In afară de sarcina dis­tribuirII subvenţiilor de Stat şi a controlului legat de cle. ci au o functie generală de consultare, edltează cataloage ad­

lIotate, călăuze in alegerea cărţilor In biblioteci. organizează cursuri blbllotecare de diferite feluri ş. a.

Intern. Handbook of Adult Education

KNUT TYNELL

din ellglezeşte de Emltnoil Bucuta

www.dacoromanica.ro