boabe de grau - revista de cultura, 1, nr. 05, iulie 1930

7/21/2019 Boabe de Grau - Revista de Cultura, 1, Nr. 05, Iulie 1930

http://slidepdf.com/reader/full/boabe-de-grau-revista-de-cultura-1-nr-05-iulie-1930 1/71

BOAE DE GR Â UAUL 1 - N-rul 5 RE VIS T A DE CUL T R A IULIE 10

dacoromanica.ro



R

ASEZĂMNTL MEE de ORGAVAENII D MUNTE CENTRUDE CUTURA NAŢONAA d IZABE SADOVEANU

MUZUL MTAR NAŢON d nual ADU OSETBBLOTECA UNVRITĂŢ

DN CLJ e ON MUŞLEA

CRONIC: Cărli. Confernţ Congrese. Expozii O scrisoare D.luiN or3; a nhiderea ni expoziii; Mii mnu"; GlasulMinoriătior: Aendru Russo Aa poloneă a BuureşH Ru·munja a Poka w XX Wieu ieua românesă n EuropZc a de şaă românască ebie şiinic ae sei" vă-ăorii l Braşov

Tatru. mucă, nmatograf. rado Var inemaofui

Turm. ort ducaţ fzjă Prolema proeni î România Turismu a Ponan Drumu polone

DUCA POPORLUI N L R aus E,a(;aplară in Igslava d C Miiora Edcata adlf Î Iolaa.

Redaor< EMANOIL UCUA

U 20 Abonamentul pe an ei

LIBRRIA DE STA

E E UUUCURT Str Wson No. (Paa fundaie Caro J)dacoromanica.ro



( {

Aşezămintele meleşezdm:nee mee Văle e Mute sut

o ecţie u uma peru ce să acoo să escue. c peru îreg JC<tă so=eae

româescă tA e jutoaree bugeuui, u� ces'a aserv veor ofce e obiceu fse ş

schimbăoareEe au răsărt tr' o evoe a soceă ş ufos reue upă aru zre a Româormerca căre mie cu u fOre sb auor eSa ş uma petru uee ee u fos reue zc pr moce pe cre orce buăvoăor cu puă egeă servcu e e poateescoper

fară e tiporafa veceor efce f\ ecursure e va cerute e Bucove frue cueuau Geoqe Tof u om uma e creă ş mucă fără preee ce a o fac sufeee cricaturae "fară e cese uăr pe o

uă ae uor ome e ote vrâsee r cu osură rece moră ve oae păre româsmuu pese vma cucuu arpapăz e rm auăr avâ scopu e prmber ămurr espe ucrur acue ş m es e puea scua e re e supr or ceeate aşezăme sau emet uu upă u uu ăscâ freşe pe ce e oe

Ma e ucur ecea csă boerescă gosâ âgă mea pe cre ru e m mueece o recemasem a vă cuegâ pv

ă eemeee coperşuu Z e z o veamper uretu câor bărâ cr păzau m-

ze feme e em u oabă părăstă cerâu-ş more cre ârza mprejmurea e cetatecu prvoru esupr scăror ate urur ascue oăie pe e umbr vecor cbzue 90spoăreş mre ereş e sao peru ug pe

recer ş arce aur curae prăpăsoas coborre str e veşc scârâ a careor supt umbr e vră euu for e poe u vec Îre cua bucăăre cu esfârşu uguu eşră esrăbătu grăă e pru rr câe egrrea atâtor a e părăsre ote ceserebuiau să moră otă cu uima sufare a băâe făă veer îepeă pau escmba cusăptămâe um sugă creciosă fug efome cu umu gemă uăor fămâz faa por putree. Im era greu să prvesc ăure me aceasă osâă

Mă m er ş e ferm Ssuu e âă gră

făcuă cu atât grjă e a uă e u e cu rgose păreu cre ş creşe copuPom âă pom butuc vă âgă buuc e văsra e or âgă sra e for ş ăur ceeouă căsue că e scobe mpoobie c o umâre e boez mbărâse se sgea e pepicore cercâ aar vga mâ care ooră crese cese mu Ug e boaa- sov so ovrăş ucru cse c ş ucruspe căc tou se făcuse fme e fmeără ăm fără sug c pe vreme ptrroropi cescu mr mpăr ăr ume ă

ur ue ctoru u puuse cumpă pru răzesrâmb caveoş purezu pcore Ş prcădacoromanica.ro



BB D G RĂ

"ivera ,ouarJ 10qa« din V�i

am gază al aptalt ţu gua ppa a zăăt amă ă a buaa ă aă ală al

ub păă atta tmp aa alaă a păm-tl am al ă ampzaţ maalagu bgat bău mba l ta

Mlă mţam ptu al tat p p b b a au l u am mlă a ă u aă l t ăpat a ă paă ultml ămăţ al f pt papa mzgălt u batja "ptl lu Pt mapl a 100 a tpa paf pt l ăţl b pătat aă ămăa t u mtl pa aa-l t fl m pu t

m aă uma a ă f mt u ttlVaţa tbua mată ăjtă ap aată au tăp ptu ăţăta lluă

Ş mă ajua aată aă ga ptum gu ptu m l u t-m ptu a guăă m u-fltt mla am aa am

Mla ultl mt t al m ft at bu p a la p maamaă tugăta aţă tmă a l fama ală abtată, aaată aa ptu

l pu am pt f -taa ă pată a a pap ma uată a ăţ p apagg pagg aă aă al u mt u Şala mlplătt pu a buăl lţ ap la ap al am a f pătţ fapt pată a uma pl fltpat laă aţă uă Şala au t a apablă a pu ţa latţa a u pat fa "tl

"u ta

mta a p p a ală a a-mul ala a ultă za Î lg ăb făă mlă gla f a -b ătăţ Şala umul mbală gtu aut b ma a a

pt t t a Î uflul u băbat patmg ă a ptu fma a a fată mamă a maaă tbu ă abă f a ţg ub ptţa ajutlu aflu t fl mpmatafa tt upt at maal a l aapabl a upă ţl aăat al p-p f a l ttu faml upmat patta mpu fţ ţ fă m at gla a l a a a lfa ba a tă a l pt ăma a zl ll t

lmă aaa am utdacoromanica.ro



N IORGA: AŞEZAMITEE MELE 65

de mruă. iHI dn pet Unvesl; popul

.e .N 10rV"

â a orar r r- ă ş roâş nr a av o aă dâin A5a ă şi raaia ni ii aro nţ şi n'o i Graaa fără o nia vi ţn d var ior naţona. orăr fr a raor nr a vorîa frţi d rai fără o iră rivir na f a nai da ar vin şi r ar iraă o

ia fo iă d ri or â roânşovărăşi d ăă orva or ari a ijoa riâdi o a in aran şi a ii i nă ani ând vora dn a ar nai ioşi şi nroia.a ânâia şi d a aja

A a av viia fâ f n.ăra n a din Sinaa i r fr d iarnţior d iara dror şi d iara iorş ar din o rind aaă ră ară navan ăr d ăân a i

A rnă a iir aaşi nfond nr r ar ri ă oară şi nr o ar r ă â i n da zi v şi fri

ar aaşi ând a fă Ca Roâii da ari Adriaii a rădin dinaria P a nia aşa şi ăân-1 i a rii

ORGA

dacoromanica.ro



BOE E GRÂU

Teajen Vălen

Pod ee Vlfmncs , cmdacoromanica.ro



OR $ZĂMTL 2

.

Tlpo raa Datin Rom"neA

CufUoa de IHer

dacoromanica.ro



BOABE DE GRU

Ş e vedee de e

Ş< de e )dacoromanica.ro



N OG ŞĂMINL MEE

Nou de a SCDBl d ti,n

Eevee co d mor I dacoromanica.ro



70 OBE D RU

Muze bscec

Mu icsc o " uidacoromanica.ro



N IG: EINTEE EE

Muzel bisedc. (oan t vtml)

Aşm�nul Prpua Ea

dacoromanica.ro



ei de Mne, C D�� .I� B)

Vă d ut ctu d uuă aoăCine ine pentu ntâi oă l usuile e ă

e l ăeni e Munte se ntebă ă nu umest mi oăel e ponie f fost les e po-esoul og nume pentu pune nee

oul i ân e umină elo e se ună nuul său săi sulte uântu

n eă, să meg l ălenii e Munte te-buie să te b in um i, nt'un ten, emege o ăuă obinuită, să piezi esu să pugi o stnă iiulă pentu tez mij-oelo e tnsot e zi

iţ e tote zilele ete olo o poblemă -pope insolubilă penu el e piă in tă ptei o neinee eoiă pent e e s eoti e eoteză să fă o ntnă pentu ospeiusuilo e ă, n opesu, soi peouui pofeso unest iule opesu

I pentu el e nu tie pii luuile ămâne oenigmă e e est oăel păfos l ău pitoes

nu te ăsufle mtoio fost les lo esălee ultulă e ăte Iog i eenit foul e lumină in emuile e zi

"Mi e uu i mil e omeni"

mătuisete nsui poesoul mu făut să poposesi să mă ez i "tin ehe ăms nesm-

btă, i uitân g suă oie une n' neputnă i e nouă, i se pe ă tei stămutt

e o tă n eme e um inize, o sută eni n este emi fi oit să nepă tuomânesă pofesoul i ă nu se pote ntoeusu eului e pun să se găsesă un ol eă n e s păstt "iube espetul pentu

tină un ol În e estă tină să se ez

ălue fie e ps pe e mil estui eponentesăit : sutlel omânes să ute să o sl-ze i să neo păsteze n luui i În suflete,pentu e să fie obâ i mtei une utuinoui, totui speifi omâneti

n eă, e ân su neput usuile leni multe luui, e s fi isipt i s uint, iu pstt fiin eenin simboul numătoul unei ultui e e să se păsezeomânesă oi ât e nouă i e oientlă fpin pobemele i metoele ei e eie mun ei e u enit l ălenii e Mune i, eeu ohi nu tiu să ă, u năt să esopee sb bnlul i monooni tâguoulu, pee-te nei ehi i utentie tu omâneti i uneles e e popost i numătoul oniineinoste nionle, e e s eit i o ette elumină e stăuit u peseeenă in nul18 i până zi

Aiitte lulă ălenio e Mnte neput upă tii ehilo ătui u nfin-e unei tipogfii n e su sos e sub tese i uitte opee e itetuă omânesă ine multe u ut umul Aeluui

S imt pin est n hip onet i pti mpotn ă n popgn ultulă At poi pl sfinene u e tebues păstei ngiite uuile ehi n e tăete sufleulniei, ezânuse e singu ntun in elebune se pnie sub opeiuile ugute enilă negă e nu pote putezi pe e păstto n fumuse uniă hiteuii sle, ânn e tmp pil une gospoăi esăâi o

dacoromanica.ro



AB

TaJn a V (ma sAR)

aia ajtr ar ira va

aşa atri at tri atr rm-nşt a na ia ft în avr tvarşa mn via atna rştin şi atrara a ami

i a ranizat În 1908 Univritata ari Vi nt mt nm rri var r n şi nnt în avrmri î ara ar At rri r mtn ma a ria ar mi şi a fi n întnr arar naştr şirr tr i a frntaşir trai n mirat rm şi aia in va şi AraSr aaraia n ni ra nit în rivm

A ft t rri n Vnii nt n a nr ttr nainaşt n tar n rj rîmrtar a -trii ana a vr şi rnvrar a frrria i atra în mar art vara iirnaştri nana şi tra i vrma imatnait ri Arai

Rnn ai rati it şi r-fr vna G fa D ra îfiia rim r var a Vi t 1908 a 1 i a 1 Smr a ft a vritri

N tria Rmnir şi itria itratriirmnşti

G Mu Grafia Rmii

b tria irii rmnştiŞ Bd nma na\na rmnaV Bre tria itratri r mrA pd Di tria RmrNmr atrir ra fart rtrn i

mai a i t ntar ar ra fart i şi rr a ft raniat mai a n vra r tat jira înnt a atriti ma at t rr ntin 1909 a 1 i a 5 At rram mavarat şi n nmr imtr mai mar atri avrtrii n a rnt mai aa :

A a mia Naina

Manatd Sntata ri rmn Şn Vnri mr ş Vha va mnia rm

a şi ntiti rtV ăcesc Rt Rmr în tra

vra Rdn raia n viaa mi r

mna N Gmnati Z. r taia naarr a ntinat ai nrn n m

n în mai mar attri ş rntr vritri amni in î ma itnşi n trşi nttaitata rma ritr ar; V

dacoromanica.ro



B A B D RU

1Caa N ra

âvan V A D anao ogană Mos P Paaag Pâă în 191

s a Văn a ontnat n aaş on făă oa o La aastă ată nst

nstr î frnta ăa s aa An.ă o oar at asto s aorâna 2000 nr ăa oa a ărată fnantaă s n n zna A S n oştntor ata nost ga nt onfnar aătr a nostr

avat D Cantao fgaz ş A DXnoo

An 1 st aog nfor rso aă n Văn Înant ăbo Un năr

oa a astăto toat ă ă şa as n Aa a at n ato aătr n g stş tn nvăăto n fnt - L MaaCs s n n oa saă agată faa

oşto ooan ş a Ps sabta xga G

ss să Poso N oga asăns Pn Cooană aată ă a foat a Vă o şoaă a 'a tto aa : o şoaă a să nă toa onsatăoă toat n z toat so

ă, oa ovaţ ştnţ f sftaona zân ş aaâ as

g să oga avtatA at ao a ofso a

nt n rna Pn oştto. vobs Însnătata oâno n stoa vsaă ş sa sfăşat ao n rog n abogat ş a vaa

ată oga n 1:N. org, Sso bo ş jâsVirgil Arian, SooogŞI Bogdn, nt noă n V Boge tat stnGh. Bogdn uică PagogC Coo Dt N Coto Mtoog ş taă noă

N Cron Dn ratra oaăA C Cz onoa naonaăN obesc stoa bs oâCon. Georgec ozt ş bgtNe Hodoş Ta oâns Hegn Hoă ş gosoăa noastă

naonaăEnhe one Pagogo Live D Mnicide Câtva st ă

soaă ş gnă Mdger Asgă ntoşt n o

âaG M/go Păât oânsdacoromanica.ro



L U LII MUT

Il oa Uv d va Şcoa rmaA

S Mnds nflna grană asra tratr noastr

M ontl ant n ona

ece g Dn vaa Aronlor ân vlza talooc Dn onoa noastră agrolă

Dsr asstna bă ăn Fn ş altă n vaa noas

tră onoă nu olta soală Vnrl noastr S s vorbşt U az ăr ş sădr noastr lngă rsr a fost fstval ltrar ar

tşt d vaoar ş n onrs d ost naonala ar sa drnat r

Dar dă aastă străltoar ssn d sr

n an gr d tbrăr gătr d ăzbo şzbo n rs n s a n lg ga

Dă războ nvrstata oară rds-d atvtata În 21 d ş lt sr noganzara ar ava a d dslgat ş dfltă ono ar daă rlgr a fostn ş adtorl rstrns n shb l a avt odosbtă strălr rn onfrnl nt dak ons ş nvăător străn E d artonnD Wrgt. Dr haan rof rag rrroont ş Dr Gastr

Dn 1922 nsă sr s rorganzază o

tnznd a da n rgros arar tn

ll d a s trata robll doart ar d alta rărnd a dvn rn olaboara nortălor tn. n advărat ntr d nfar

tr naonaln vdra ast so lngă rosonrs ar la dat ntta a dr a n o n aşă n Gst n ogra t sa nvtat rofsor ş nvăa aş şngr ar a nt rlg n ronşt dl a lt or. asra lt ş ltratr lonaonal ao sa nfnat rsr d ba ronă ntr nortar Unl dn ast rgral nortarlor a fost d n nvl ş d o ntltrară ş ştnfă a sls adraa nondonată a adtorl Astf a ost : aa afl ron Arad ta asra ltratr a

gar ş a nvăatl n roa astorl Dr Vto Roth dn bş ăss

Ds rsa fătă asra notaro ara at art la ast rsr dn Văn dnt snt o dovadă onvnătoar rătoarlrndr dntro srsoar a Dl Frans atorrofsor la şoaa orală sroară dn Orada ar :

n vo ta nodată zll ăt ş nstrtv ar la tr a nvstataoară No ngr a a lat a lonfrn vo ăsa otdana ant

noastă n na noşnl foos a ăădacoromanica.ro



O A E D R

Amnul l fdiad dn l;

dr ser spl e m l d predurlr Uversă ppulre d ălee Mue

Dă urăle su ră deu desule re fă de ve ură d Văle hmb Regele erd. Reg Mr

membr fmle regle. u d e m ldăcurre sprjul le lr crrAsfel 4 ee ulurlă d le pree l cse vze Regelu Râ MrD1 rg dscursul pr cre ureză bu veuveruu defee sfel mere sefpere sle"Avâd vzue versăr cre sgurăură er eresulu peru cee chesu respeulu peru re le. u cu ubreeru re cure eleulă m cepude uu reăr eăm re prfesr să

e ce re ev de spus de e crede ă mre cev de vă. rlurle pue să se shmber câd căc fecre vem de vă del lul dese r c c ude vedem ă m prdă peru deu frmlă defvă um u vem l sprj de câ devmeul sru m lu l duă mr puer eljerumuse ue ur ecrece ble m-esăr suflees pg de srpură ve

r regee Ferdd răspusul său dă d

vd deple îeleger pere prfesrulu Irgspud rele

"Am ferm vgere ă e r u reupe c vr due să u pl pres de văăur u de ă îlă dr de îvăăur prc-ce pe bză mrlă pe bză ă Aumâd cu v lu umezeu pr vej sld-ulu sru m reu ă dem grele srepese plurle lcue de Rmâ de lăde Sulu su ur rebue să e depredmă e mărle ă gâdresră

"Dr es u îsemă ă pe e r usu de le u sră să u prmm bree re pe e fr Şu ă uve d e lurle Rme rege mer mpreuă u e de l em mbe de e r su l ms verde. â de urese d cg sufleee â de be ve esefere uv re merge de l sufle l sufe

e bz e lădm eece m es de lăd m ee mul ub sră ră săpuem m l per es să fe msldă m frumsă mdr sră Rmec să răsă ve

Audru d es se remrcă pr prezeuu fre mre umăr de mrr. r repre-

ze lr D Mller Dr Rser d udacoromanica.ro



Z

minn plgi ăti d pdBith i D. Pblm d dnă l ă p litii mghi zvlt l dln

tă i pgml dpă pd il . PblmBbi m plăii Rgi: D [ gil mi

N ) Rliml i ni mâ i t ft lqi d limb mânăă p minit gnt d pf ib C t dmţi n ă dt Unitt Pplă Rm finiă din Văni m tt m flnd nmăl

de � I �'i;robleme f=========k;

=;

w

: t an r = Pit � u ş , I � = Al fost impreuă:

I fi

din plit it n j O Lp� / �

l li mt diţii / f. fltl i tli nt l tA

_

_;

u O

ti f d iâdiii in lt i7/

�

J

-

I.

culturală şi naţională.!nă t

�

1 �V

•

dl i 8 nii nli t Fli iă

� t

i p biVlim 1}· J l i p

Cntl P

tă d nfnidgii mdn Cttiâ O Onf m nibţi Cntbi liă Î Unititi

· P� M i itiblm iinţifi r Cl tfl v vbi

ti7 r V - it b/

I ' mi lPni I on n-o

,

d

>

1

'

Gheo,gheB,atu.Sili iti dmiJ

i gmC M ig

in Vi P�Ninil i Livi R ee Vldim Ghidinăi Rmânil In N vin S i Sii b VBlg x ii t l Unifi mnti

itt di CdIn{ t,

âi g t� i }

�

\

i mÂn b li Mi d viz l iit l nti

A Bl hiii li Mi�nă l

Papan la uul Uveii din Vl n l N/ D / ( Geoe Tofa", V BOea. M Gpa ni iChti d ltă lnr.(Eao S"') e o <m 101 uIoU di t nppl imi g / Ţ ă mi Hmz N , ndi N i tl Mdnii C. t ni Căpl ) hivl b Lgă P it . ld M. P N

dn nmimtâ i igilgi mână Pp : tl Gig Cit Cn SD w in ii llă Vinilă Mihâ

Bbi A Cpill b Clilnmi nt pil i mnăP P P:e in ţ i I lni

md

Pnt pim ă hni d gni digină ilă i d dţi ppli i n Jmnt pnt bil t pgll xnt n Rml Vi Vli dacoromanica.ro



28 B A B D E RÂ

criu nst Nedelcu Enl ucuţ Apstule Or culescu Or Suciu Sbnu Apprelegere Onei r etur nu Ore OnyAntnescu Orei Dcr r ulgru credipreun cu le Orei Siinescu cist ş lesubsente cnsttuesc prtu feeilr n cuire cestu t prgr Aşentee uni-ersitre din iişr ş rdere rt peprfesr Icvci şi S-frnie nrrvr f repreentţic ş n n trecuţprn strluctri !eţ ş g;: r p d it h ynre strn Ce-slvci f re

preentt prn Drlrsl llerdn rg Prntrelte persnltţifr de vec h i icnferenţri strnci Uner-stţi ppulre rerc pe - nescu crenu pentru pr r fgureprntre vrbtrdel len prfesr NspenuictrPpcsteergescuistur Antn nescu etc

tie din cest fcr n deprttele ş uttele nstreste precu ş n urul ceste insttuţ c s selrgesc rzntul cultur ficle ş s se pre-nsc sufletul şclr - N rg s gândits nfnţee pe lâng Unierse ppulr lecre cursur ţin nu lun şcl n crefrre suetesc dup celeş direcive s se

fc tip de n i cu func-ţune e d u c ţ eese i les fu-ţ une feee pr-fesrul s' gândts freze prele echipe dinreele şi stfel lutnştere şc deisinre rleişi nine Re-in i -nl 19

It cu lu-reşte - Irgscpul ş enreşcl ininte Re-gne r rugând sâ de nl-tul su ptrngiuceste nsttuţi

Nurul prxit l cursiştilrşi l inrtrr fst n dferiţini MnbHea din ăln

rb c dintte pie R-âne ferct unites e un nur de

ete decdtduspreece b-slvente le şcl-r secunre rdc se destineznverstţii rdc vreu s n-tre ndt n vcre s risc cun n ceece s-cul ri cursurlrtresc lun frţe enesc

192192219219219212692282

'42J839J88

4","8

De ş nverstte ppulr este instituţ de ş rgin iei culturle din en de untee nu este sngurul şeânt n ces cette cuturii nţnle Penru c luin s se îprş

ş nn fr dstincţi de cs şi prvncpeste necestte crr suflul trebuie s trec sus n lc s se ngrpe n şnurile lrn ces p ele r cpt prtr necne

nt inuenţ cre nr degener nicdt n b-sel predicilr bnle drec r n cresşi fc rsul principl l veţ r Ee r de-v n r ce lc sr fl isnre re şi r dre s triit ci n scris necntet ddde t ceece u fcut peste ce ru blgte nbşnuttul sens l cuntului s fc

r estecul de teri cre e nenrcireinstiuilr şclre din tte vreurle creând cndacoromanica.ro



dacoromanica.ro



280 A E D E RÂU

uii cl und tru s i nsuşir clr ş întrg mtrir un d ştiu. s'r rd imri sur litrturilr n scris istri sur urmlr trcutului ggrfi şi glgi ur scr-i mântului ştiinl nturl ur nturiici şcl r rgtr rfinl tntr grvul mcint l utrilr lvlr dnşcl cundr n cr s s rsc clir s rculg şi ncrc s nhg int

cunştinlrfrgmntr ctt n şcrlit c runsur l rlml us dştiin ş cnştiin mdrnAi ctr uni mtdsstemtice de lu-cru rsnl Elvl şcli dminr cultunr dscui rlmlr u d s-liti şi rsnliti mrcntn tt drunil ct n.rdct duct nt clltt rfund ch

tiun du lQrf rt ct fş şidst u r-untrul dcmi vin cl vntul li rfr mi l cu înudrctrul r cnstin rfsrulr3

Du n lncutul fcru n rfsrulrg i cntct nic cu lvl rn unri mgitrl ur rmlr itri univr. llitrturi univr. l istrii şi litrturii rmâ-nşti I rtrn tt rudcil şi cnc-il fs trnd rll cr şi l uncultur mdrn fcând rs c ntr' mrfrc int civiliii mnşti ntrun tt mrşi viu în cr id şi figuri lin d rlif şi dculr ilutr trlucit unr cst Amcultt rrul rg d când r ncil

Univrsiii d l şi, n difrit cursuri şi cn

rin. dr mi s r c icdt nu m imtmi dsvârşt d cât n cst cursuri inut nf umllr sl lv dl ni

Atmfr mrl s rsmt mdit d n-flun ct urir. ş s rli dtcu frmr r intlctu D şt ni d ilcnttm cu uimir ct mrculs trnsrmr lv lr stângc. drntt n tini c ş n f viii cr ni l trimit şc

E le e dezghiţ,e nsuleec. nc tri şi tâturtr lr cusuririi. cu glii ş cu ne-riorii, câ şi ut exterioară atitu-dne lr. dene h. E le cpătă conştinţă de ele şi de legătura lorcu lumea, capătă

o dspnă nt-lectuală şi morală i s imt tât dfricit n cât după cum se

e

x

-

mă una d t

ele

b �n:dcri Ce devn ce

.e msionre dup ce părăsec şcoa-

la? Mute dntre

ele se ntorc n umilu t d învâtr d i nt r'u n st per-dut n întunr-cul vii n strd l r Aclc rice p:niersingur s itvesc în lupt pentru cr scl mncşi

rnd f-clir în vistuui ut cu dndd fc l şcl şi l

rrul s ct cri şi utr c şindlinc mnir Arhiv şclii d msinrcurind dcumnt d rs mrturi urnvilr d ut ur l rului ntru d l rşi grut'r d ucru Dn l r ut imult ndrun ri ci cri n dirc culturii ru-lui cut dumul ş nrgiil c trusc lgtntru rlir mnirii c i triul nv n cl d msinr din ric

vi i lr dscr urml cultutii vc trdacoromanica.ro



AB08

moşeşi să le pue n valoare. să le scoată n lu-mna conştinţei săteanului şi să clădească cu ele şip lr ri ps n spr ulur ş viiţiluii Şu dspri r n ădiri n spn bisr n un d gspdări ş prţ dinil şi srng fklrl ş să unsă prnţin uni d l fsifi ş sri şiu săs ui şi să vd n r lr ind prs Învăţ din ărţi d şi s flss fips d învăţăurăMinrirl, r sun n gnr ss, vn pind rrvă d rr rsnin şi nînrdru vr să vrbsă rn d ş pnru su vn n r să pr l nl şi dnţuri rnşi Nini nu ipun nni nu nuş ni, dr rnl s răuris d dnţurl ş s nţinl nrirlr p r învţă ş nră Rnl uă să nvţ grn Ruu pr şăr f ss nă şi dnţ nsu rnş n şi dnur rnşfrii ă u us n pgr ş nr pur săsşi As pl nr u găsi n d firs pnru rir unăţ uri în R-ni r Prsrul l rdă i rnrdr şi l dă ă lbr n rginrv li dsplnr puţn dr nndurnflun s rlă s d puă nsă în dsul un să pu inrbr: r Prsrul pnr hr dă s n Arindu şi gin s să s pu ş d _snr xprsi i sr nşnţr

Şl s nr vh să bsă p rn Aăşn" dăru n s s Durg ş s rni, dvnind n ăn lb sp ş ur păsr uşi p fs upunţă ur ruuui să ăuri E inlţ lăr dnă ună şi r n snsl sl d ursur şi rfruJ

s d fp un fl d nuă Thbdă" f d f nr r f îprună rnţă d vţă dnr rsn Dnpun d vdr inlu păă vdr lrgăşi libră n uur şi ivlţi ui u nnn d prni p druuri nu ără hu dn viţ ş uură rnsă îngă ps s în durs rr As subndr uină nr nşi r i dvr înpnd rfsr rg Ppi rnnd u ţi ii n pun d dr r păă i u i, prin pră ş s prr pdă nduărul dprindr d

priv bg nsră dri lr d ru u vău u invă în ş s, pnrurăspndir luni prndni şi i ls în s- n<srnvă răi un u n n ă şi subprsun ni dsplin rir i n iv d ni libr ri rbui să s rspunul plu să s îngădu şi să s D sgurulă vr să iniri şi răur dr nuu inul rn s riă şi inr bună isfr s dvrşiă Ş d isinrs ră d prn psi şi pdggi,p r dă lr nş duării nşri rs u ndrări şi nvăăn pnru şrnsă

Dpă pnţ5 ni r fi fr inr-sn fău să, urărnd dvni şi r fir d s sn

n lgăură u ş id r rI urăridi d r p ulurlă un sufsă Rn M, prisă d dins-

rţ i pii nsr rdnă r i nfn prlu pnri vri d 6 dni rlu nsru rg rdnnd ş pnr lg nul său d şăinl u dn Văn nsiuţ nuă Aşănul Rgl rdinn în r n lnl d vră vn să s un nuăr d învăţăr ş prfsri sş ş ngr, ri Învţă r-nş u jru rpu di dn Văn

Aşănu s prnă gspdăr d răş uprns ş r ivdă n upr ssid us prn grădnă d rv vă ş \li pri, un n b\ dări n ipu irnii ş l prăvrii vin rginsiur unur ş ss să ur ursu-ri { snrT u gndu d lg nl şi nrs f sr rgl d r s nnă nfinţ r Aănul rnps nÎn r sun slb d nsuţ vn săi înr ru bs ss să suu ş d snr Prnţ Msăţ S uufl prnr s inr l s ş bă spruii fnn şi li snhăr s rn

Un uu bsris bbiă l ş d

snr ăuă dn r 2 vu nsiu d dură uvnul r ind săsă umin npdi pură pl- În d ri să rdsă nf-r rii d rţi ăru uur i rărlr pri ru nsru ărurr

ZAEA SAVEAIU

dacoromanica.ro



Muzeul miliar naional cep de mzee milie s lci l difeie siţi mile c Asell Amei

ş ioec Amei c l oe deel secol ec d pm icece m omple pe se viţ os mli iec i pee fos f c oci expoziie 1 d o comisie de ofiei sb peşei Coloell 1 C se. Şefl de SMo l Copl I Am. ogiz o secţiemiit

1 ie 114 m peze i o 1 C Miisl de Rsboi e pe memo d evoi fiţii e se mie l Mze ţol ce se cosi Şose Kseeff deile d ces memoi, ce pide i e mocelo e elize

fos pobe de ş sev l ocmieexi poli e fc e Rege I mcest po p l Dee o 18 di Apilie 114 s ho fiiţe nei seqimilie Mzeli Nţiol i s sci ogie şi codcee cese seii o comisieomps Alex ig Smci Mio Rd RoseiComis l î pimie pesele pe ce Asell Ame e oblig ofom isli IlDece s i le cedeze

Desemee pim o îsem doţie dpoecile i mme de geel AedTel! evce ceşilo î om 11oe cese piese fost expee l es Dpsbo ele m fos gseI l 11 d iţiiv DIi Geel IRc mis de sboi s isl loclşcle pme di S Clemeţei expoie emeill mil l del şmi mp meli so I ce s' dos ş piese epeed ecl os mli

Ueo m popelo Dli GeeŞefescAmz e fsese sc mi i ogize ss isei epozii ş mi poi c

ogie i me mili s' ifiiţ cesdi m eddise de ce S oll li Aelo di c Co pecm i eelşi locile di l ssldse cel oc mzel ş compleolecţile c m foe me de piese e de eie isiţi s cmpe p -giie Doml Geel ŞefescAm

Expeieţ d poi c mzel ve evoiede o o ogize s' fom o omisie lcdi pofesoi ives şi milit, c meee fce popei ocee pet o og-ie

i l Dee o 64 di Deembi

123 se hoşe pe b popeilo omsiei. mzel mili s fie oie secţiei mile mzei ţiol ogiz î 114 şi c el sb de scop de d, cls cosev i expeoe obiecele pe coşee isoiei mel Rom mbţd mod geel elp l 183 mţi pe ce del 830 oeMzel mi ve meie de fiţ secţimilte pe lg mzeee eioe di pslţi, pecm i secţii cţie me o-me boil modil mzeele miitelie

e fcţioe mei s' c e-lme povzoi e s' pob c IDee No 1 d Mie 124 i ces e-

gme se pevee 1 ) Mze s fie cods de osii de odcee omps di 2 geei s cooei dele Acdemiei Rome Deol mzelide Aichitţ memb Comsi Momeeo soce şi Şef Seţiei stoce di MeeSt Mo i

2 epee obieelo coecţiilo mei sfe e oooicDp p i de plce ces eglme smoict 31 Mi 18 hose c Mzel s e evolţi veţi miie Romi divemie esoice p stzi ogzes c cosii mi p decet el pe stei ce s e iecvee. s ogeze i s dmsee me Aes osii ese comps epee deme Rome ee-e l omisie Momeeo toce Diecol eel l Ahivelo S Dieco M -zeli e Aichiţi e eeli ş Şefl evii soc AmeCosili ee

peedie e e deei MiiseiAmtei pe pobe heeio

b deco ofie speo ge de eeţie şi ef pesol c U sbecto, sci c dmisţid M mlţi cosiiei ehici e Membi oespodeţi feie loiţi eţf Cobili şi secei ;g Aeliee de foogfie legoe cooieipogfie lemie i mie, c pesoll

especvColecţile mzel se omp m i cic2 dpele182 piese tileie2088 me de foc poivedacoromanica.ro



na R ROSETT : MU M T Ţ OL

uzu Mir (fou a l or

Morul olului nunOu d e era Me Ma vde re rr Pcl r]dacoromanica.ro



2 B A B D G RÂ

IQ Pl IMUZEUUI MlTQH

RTRUL.

00 200 ii220 unf700 tlui, gvu, 66 ftgfi3000 ăţ, lum nu ăi lii nu putu lătui

pnă u d un ghid u Cu jutul -tui ş dt find ă l i ul it u th xplii n mnşt ş fnţuş, iin îşi p d d pină l x

pu un luă l gul l uil după v u p ndlg lllt gii d int n uu f pin lgă f-

d d d p l ăi pitil un pu u-nui din XV, un un l niuui tuufi Dlil ufund d Ruşi n 8 unul d

m PAUZUU i ' MQR NnŢOQ.

EQJ

05 p ul ăui f du l înmnupu Rglui Cl ş unul d 20 p ft du upul Rglu dnnd L

nnd în uu n ndptăm p ng undgăim Pi i n i un xpuv pi şi i l pdui din vipiă şi dn p nă pin plnui d ăi, v mnunului dl dmKl, ftgfil ulptuil p Clun luiin dfitl dn, ăi pum şi i-tl găit u pilul ăpătuil ău l d

şni pi în lă iă, Evl m vi und n xpu ui divl n u u f înţi i n ă uvu d up Rnii ( XVă gi , XV- XV n nfăţşă vi şi fpl

dacoromanica.ro



G M Z M TA N A ON A

d pp pă V d xp d f d ăgţ, gţ g gă . bdg p d), ţ d f, p b p d d- ţ, p d p ţ î p d p ţ ăd p Rb 133 ţ p ăţ ăă. pd gp ăţ ţ

păă d ţ d d. SluX-ncpuu XX ă d:

db d : p, p f g d . ţ d ă p p bg ţ G .dă d f , g ăd p d p d ă pă p R î d ăp M , p p-d H. (84 f g gă d d

g d d xp: p d -f. , g. fgf p. b ţ d g ăţ

p făţă ă d p 18311876

d d V ă pd p dă p soÎuu din 88 ţ: ţ bgţ, f f p d Rg . pdd f Răb dpdţ g ăb b pţ ă fgffţ ţ. ţ ăd p d j, R Vd g, dţ. b. fgf d p p d păţ Gg ţ d g pp-

gf ăd f pd d ăb g d V ă d p 18791913 df d d , f p d G d p d ă d Rg . b ţ -ă d jd , df fgf î d ăb. Uă p 913 pd pd g p pă ăb d gă: bg. fgf fţ Pă d -) p bţ dacoromanica.ro



.86 B A B E D E RÂ

Cei d am eea Arlodacoromanica.ro



Gea OSE : MUU T NŢION

al ap dn

p. rtur uu Vu. u urf ău fţ r fr bu-ră puă Dz r r- (} u 913 ş ţă Îţtă u r prr r râ r r' ă ă rtă Î r tr r

Dup ru f pr t ă ju răş pu uş rr u uxpu ur r R rpâă Î 914 puâ ră r u ââ ur âş pâ u u Ştf Mr ş urâp u tu XX ş XX

mpie! di

2dacoromanica.ro



88 B O B D E G R Â U

ându�n aa a du la tajul du a n faă lăl d aă a untn nnal fţ ţ n ăul ntu nga naulu

ţ latal unt la daa nţ Vnă n tutu Rânl n a ănlun ună, jtfă na ft ă-tată fnţa naulu n uul aul a ânga na:n u-năta ta- alaţ ăuţ ntu ân tat ntuld luă n aău 191491"

ungând la -aj ndân-dun tângan ăl n a

unt xu ttnlg aa-nt atal dă. hţ, ga-f. talu ga, at u .nalt dn d , ta ă-ul IY1L

n a unt xu aalul d âu l atl ân al aal alat lna ntunţat n ău, alu u C-andantu fntulu ân n 91 tn a ală tundă a aaă xunatalul anta ţ ntan d l hj xta dJa ănţ

ntă a n ala d d Vt Mr Mr n a un xu -tll artlrntunat da ada nat ătăl ţ u dfăuaaaţl u h d âul d uăuu al andanţl t a u t ă : Caalul

uat Cnt taă aaală da d. na unt xuâtva ânz mar isto (Păso su rznt Dom nulu haVtaul au tăat al Cadna-luui B ahoi băâla dla Rahovaaa lu haVtazul n Aba ula, ) alan a au aat ânau au ft uatdla duan ga-f a ăând atv-taa aa,

n a ală alătuată, Arst c ata a-ta

a alâ latânga, nr n und nt altl t-gat nulu d C-ană a Cadatulu fntulu ân a naa n aantatal aăa a nat nâu, gaa aaă aa-ţa atalanl.atl a f-

tl aat năul 196 unăţl na au luta fntl ân Ceatea Sroca

n ala dt, d â

cv dn ataa an l-n ala uaă Sud Vt. Onsv n

Adl unt xu ţ u dfăuaa -aţl n anul 191 hţ u ătăla dla uu-t. tnă u hana d nă a S R-gna aa tunl gnal agu au altă tnă u antaua aa ugnalulu agalna un alu u aa du, utul lu Gh n t

Uaă a gala d Vt n

aa daaa Rul (d aat âtaan dat d Ţaul la l gntl u- la laa l n ăul ujan d unf aan d tan t) aţunaaat gan n ttu ua ţ -tantă d dnanţ alu, t) t a aată u fa a duă gaffl d-l n fţ gad nfa) dn aana1916191

dacoromanica.ro



Geral R ROSE : ZU ILTR NIONL

Foog.flle utr IrtBt d 4·17 AUt 1916 si semnaal

galra car ura la s saraă cupara asara uc.Pcuţ capaa d raslvaa gara. clusv -cupara udaps duă vr cu crava al

drapll capura dla gur u af ugursca lu la Ku ; sagr r capura dla blvc ugur scţ rprd dsăurara -prar ăăa da sa. sagur arbra Ugara p pul cupaţ r fcvl iprdrl ara r capaa d 99

sala d Suds Aele le s xpu ara uf. fgraf ard sc dacţua aalr ala p cllal ar d răs-bu

caăul s al galr d Sud, as araă crara dla la Iula grac vă cuprd dcraţl dall crdaara răsbu s ră cu vră car

s pu dcraţl salu Ncuscu cu dpll cfr d dr Sa alad d Muu d jur îprurul său s vădprl slpa al uulu dla daKlss prcu url car au srv a lr c vral î ull răsbu (96920

uău ar d var cuprs aul urăr araă rsul c pară publcul uuu

'" 1 , . ·:

, 1 "1 ",

1 ' 1•

_0<TO

197 - - 1600 69Q8 0601 759 6.005 3.3 319 769 6560 - - - -

9 10 1381 3.50 14.855 171 1109 1.564 88 056 66 67 17 93557

- 19346 18 ; 1347 1 � 8443 - - - - - -

3 1576 1646 3610 256 48

Pr dpla sărcăr d a fra scţ u ala ul gal Csll Mul a rgaa pă ac cl ur

a

C sq rască ul lar drlls dra (Wa Musu) ars (valds) Rvr cu rgaaă scţa dl

lgraddacoromanica.ro



OA E D G R

e aemenea a dat o imorantă colecie Sta�tului aor al amate amercanen ară a oanizat ecii miltare n mzeeed: hiinău. imoara. Arad i a dat eeentru mzeele din Sibiu Aociaia Atra

acă Muzeul Militar Naiona a reui ai ndelini. cel uin aral menrea o datoee ncraăi e care a rimto dela atorităi dela unelintituii bancare i dela blic

uturora li e datoc mumiiSunt dator nă ă adao că muzeul n numaică nu ia temina oranizarea un muzeu eteotdeuna calea devenirii da că are multe i

rabnice nevoi ocalul ău mai ete ncăăor ae nevoi de earaii eioae ; coeciile i utnecomete ; atelierele nu ndean nzetrate iareronalul iuficient ca număr i mai ae nende-ulător remuneratar recum autor nu nea lit n tecut. unti că nu ne va lii nici în viitor căci Muzeulete icoana trectlui notru am credina că fe-care doete ca aceată icoană ă fie cât mai fr

moaă eneral RA RSTT"" uu uu

B o t v s ă d C u j

n ntâia umătate a veacului tecut. cărtrariardeleni căutară. n mai mule rânduri. ă nfie ocetăi entru cutvarea inelor i lteai nceutu ăcră ai cari temearăa cuout ee ur eene

aneune n oni cerara ăiurmeze eaoae m ra mcăror ocei a e e moace a ea aezaman e aceten .oceaa zeu rean rezeumelet nu utu ua ină ect aY când contele meic ik donă intuieiincă neinate. vila i măreul e ac din udin trada carei oat i atăzi numele etulaceta entiamă i rovoc noui danii Muli -

bili unuri i dădură ibiotecie lor cu boate colecii e edi e eăii zeu nremembrii ei e numărau i ruta ai omânilor camtooliii: Andre ana terca uu i acai ainte de a niina Aocaia lor naionalăAtra lară arte la ondarea ocietăi uzeu-ui Ardeleaniblioteca acetei ocietăi cae număa de voI i ete de manucre i dechide la

8 o ală de lectură n caa contelui ethlen a8 biblioteca crecue la 3 voI i demanuce i e lânea mereu de liă de loc enru laaea lorhiar n ace an rn încheieea dualm uluiUnuii deveniă tăâni ai Adealui na dinntâiele o rii f niinaea n inima acetei ro

vincii româneti a nei univeită ur maharea baza ei nu tătea nici o imeroaă neceitatetinifică Chia nalt eronaliti ale lor ca ceebrl zooo Aathy fot rector a niverităiia recunocut că idicarea ei a o cerută de ne-ceităi oitice ate fiind acete îmreurăi. te-enul enru ondarea niverităi nu uee deoc reăti i noa nttie tâni ani ntrei achiar aa ea nu uea trăi ă o bbliotecă ro

re atfe e ntitue n e mrovizează

nă ete noate rrun decet cum e ntâmlae c Univeritatea Aceata avu nooc cu bi-

ioteca .Socetăi uzelui rdelean"ena a u a unei coleci en vemeaaceea oarte oate era de oc e direutveratea e ră deci ă nchee un ontractcu Soceea uzeuui rdeean n baza căruiai n cm unei ume de ani aceaa n umâi une a dozie cece ae acetea nu eaunumai de cări ci i de antchităi monede enatuale

ibioteca Societăi Muzeulu cnocută maiale b numee de .iblioteca Muzeulu" e mutăn localul niverităii ele 3U de voI câte

avea a82

mreună c biblioteca deinateiAcademi de ret din Sibiu 39 vol i o artedin căile ote cademii de edicină i ae rhi-vei eiae dn u conttia un rim ondfrumo a din liă de local biblioteca continuă ăveeteze n actala clădire a niveriăii ea ocua ntreaa ariă de ăărit i arte cea deaSud de la etaul L Sălile n coreund înă coului nei biblioteci căile nu înca c nici unre i directorl e vede ilit i laeze nouileachizii n ivniele nverităii aoi ă nchiezechiar n ora câteva maazii entru deoztaea ma-teiauli la 84Bblioteca nveiăii ăavea veo 33 volmeSaa de lctură nu diunea decât de 4 de ocuriiar rofeori citea n biroul funconarilor Staia aceata nu mai utea dăinuiDe aceea n ultimi ani ai veacului trecut direcoul Zoltan Ferenci aoi no director a Edyi nce o vioaă ciune în vederea cădiriiunui local roriu n numai coreunzător cou-lui nei mai biblioteci da care ă imună în acela im rin monumentalitate modem i aran-ament i afe ă contribue la oaaea ctrimahiare n Răărtul Euroei rin ntnee ale

reaii eronae director dlyi izbui obiedacoromanica.ro



IO ŞLA LOTECA UNIRST DN CL

ibiec nlvel rea

b{c ;e. (cra cu . d ctu eoi e crdacoromanica.ro



9 B O A B E D E G R

da guvul dBuapsa fdu bşu da pu ăd (a a csa puă cu -ul ş aaaul 692,007 a Os alcăuă g ş ahţ ps călă al apus sudbbll Nua lă a fs plăuă după ăusl culu d îsuş. a să svascău bbl ca d fap ava să upă uăbu să să că acs uă bbc uavau d lc aaş aac ş aaş scp -paBbla Uvsăţ dsaâ şţlpda l pau faulăţ ş âd u u pu-bl b df sud d ală paBbl-a Muzulu ăuâd să abă lţ câ acp pu duaa asupa vţ ad-ş (fş a als agha pă aaş p ş clţ pu u uzu al ă (cuabul pău vh uguş ţ p.gău asc ) lăa bua c asflcpuă ca să spudă l duă bbp ca ava să l updă ua sc şţfăcalal d uluă gală

Lucăl p Î vaa alu 1906 ş s ă

a sfâşu auu 1908. bua 909 s

dshd sala cuă a Î Ma avu lc au-guaaMuala clăd să d 3 păţ b d-

f lăda aă upd la subs b-bla ppuaă paul ş buful u spa c la lgăa d ă ş la sala cazal;la pa vsbulul u adba bul dc-ţ ş adsaţ ş sala d lcuă a pfsluvsa; la aju sala d fţ ş sălcc spcal (p d aă auscs -cuabul. bbla vh uguas sala sala hăţl ş buul pal gal la aju sala pţ ahva (u că sală d lu-u ş alu fgaf

ua pa fază clăda a dsaă cl a suaă aşa fl. că dvsbulul c1d al ajug dc sala ca-alguu ud ş ghşu fcal supav-h ac s dsch săl d cuă faţă sala ca a sâga ş dapa â salăa că ua dsaă vsl ala zal -asa d uă s lgaă u bul aja-ul acsa s fa pacc Îuâ pu-

blcu fucţa u s sâjs u p alţdacoromanica.ro



ON UŞLEA ! BIBLIOTECA UNERITĂII DN C, 29

eej epol r

Cd u ap 1 jl dacoromanica.ro



, O E D E G R A

Saa de

Saa reviatelodacoromanica.ro



ON Ş BBLIOTECA UNVERSITĂŢI DIN CL

Blurrl!e far

O pa Ia idacoromanica.ro



B O E D E G R Â U

U dn c tre rhv\ In cd dpome e fmll obile rdele

Bbec pu

dacoromanica.ro



IO ŞLEA IBLIOTA IERSTĂII DI UJ

Dou

putd la , ua ttui tact, cu uuţăpri ala d zarzla d lădira tală i ca itră ridiă dpztul cărţilr Cu aca uă prduă crdar azat part d alta a clădirii pzitu ar 9 taj lgat pr acr cl dii pătază zar i frt ipriat al da ziarl iar clal a ărţ i rt bruri dublt i difrit priat cta ut d fap tr ta dprţt pri ct uprt d tlă u ră itaj alt d3 al ăla taj părază frtiprat auarl i dubl Clădra dpztului ar p afară u d fir iar ficar dcl a ta ut dpărţit ct tri c-partt gat pr u d bt trg dpzul dalfl ctrit b arat artu arzi ăudu tara rcări idid cdiu E adărat că rafturi ut di i u d fr cu fac l ai dr bblitc Pru a da id d apatata uriaulu dpzt ufcit ă ati ă rafturil lui îirat uul după altul a ug d p9 kPrba luiatului ăllr a ft fa b

rzlat aa ct pat p că Î bbcău tă ic cl tuc Prba prafuuiaa d ult Îtr atfl d azăt a ft Îpart rzlaă pr pdaua d "dl (ul d afalt ala ca ar ltură t ÎăIu birul ăl t d c a dr i rztt aa d lctură fiar ctir ar aa a prpr ( lcuri E iguraală aBblitcii car fl au ur paratSăll arilr i pătrază dcutl cuid tablă azat tr'u chl d fir Su cu

tul tri ăli gul aca cuprzd p lgădtl clţilr k. ctaut d ii d at al failr bl d rdadpztat pr pătrar la uzu rdla părturl h rti i ugurti uabull hărl pătrază Î uapur au rtarpial ălil lr ar publul u ar ttdaua acc (Clţ cuabullr cuprd uuăr 40 părtri tiu cl al tparluCla cărlr ch ugurti pă a 1�ar pt 1900 I ditr car r 0 uic lcţia prlr d artă" cprid di pr, fruaă c d

lziri" par rar

par c gătur arttc l car au apadacoromanica.ro



B O A B D G R

Cjl 1, 67. e /ofe ee de de ye Ll l Bilioec ies

ţu prplr ardele)E edet ă aeaă lădre e putea măra.

1909 âd a dehă re ele ma mdeeae um Ş aă după drea preajma râbulu mdal a bble d Zagreb a ăreaeq a pra ş d bbltea dea Clujulâd ş ule ahz ş apa ae şebb= ş ale arhetr ea tează treee reuşe edf de bblteă ale Eurpe dedae de răb

Maă ua ădre pe are ş dre atâtabbea Muzeu fuează a Uerăţărţle uea e ma aşează epara e ae e-lelae ş pară aelaş măr ş egrareal e ae epara ele prme tample ş ex-brur apae Aeată fuzare a ş prblemeleu de grupare aajame ş aalgar are epueră dreţe eruă muă ermă Ea

pu f termaă pâă 19 âd b răb Apape ţ bărba d peral ă m-bla ş reme de şae a u e puu lura mam I mpul aea tră tuş mulme demaeral ae u puu f aalgat

a fâştul aul 1918 Cluj f upa de a-matee rmâe bea fu luată pmreaba la 2 Mau 199 a augurarea e fău abaa Februare 920 dedaă u etaea

rblemee are e pueau blte erau puţe ş uşare D umeul peral 1 0 uţar şţf ş ma be de 30 fu-ţar admtat tee ş ame de er

rmâ u ea deâ u ert

Fuţar gur rebua meu deaee aară de drel Erdly areş erue pe-area juraeră redţă Statu mâ See de lulu rge rearea a tre pur de bbear, a e bbbltea preumş a şae ptur de labra! ele fură umţuma mâ dueea blte aea ăftl prmbbltear arka Gyal are fu u-m ap dretr eh (p aă defa ) etrul geera fu um uma ama au 190 peraa du Ege arb f pâăau prmbbear la bltea erăţd dapea Afe e fă epl rmâă pealu

ămâea materal La daa luăr prmre ble ea updea 367779 dre are191000 ale bl ş 176779 ale MueuArdelea ) Aea d urmă uă ă rămâă

fla Uerăţ tratul făut u Statugar rămââd alabl ş faţă de ul Sa rm

aete aprape 370000 de lme âte eraă rmâeş ? N a fă ş e păat ateld tattă 1919 Sar f ăut atu ă u-măr umelr re lmba ppulae elema umerae a pe, u treea de 3-4000Trebue ă ăm <ele ma multe d aeea traeă, epâd ma u al 1898 pe baza uuadepz egal u d exemplarele de-pue la e tre pr geeral d g Mreşlj ş udapeta eşta trmteau parte d

exemparele e le prmea be Muel ddacoromanica.ro



O

Hau l M< ş e e que (a )

udet i ibitei Muzeuui din Cu ngrie du rnizre enuui. trebui dei ie etre eriuui ne

Mun diretui i bibiterir rijini\de Cii ibiteii r n riii ni derer enuiti dnii Ei v. e uriu egreu re i i u indettdei n et direie uie de dubete e A-deiei ne ete 13000 e ibitei renuui (50 e Cei Şe i e Arei inenr niu eriCiu iigen t t neegere entruneie btei E nuitu n r-ne u de 00000 de e

n 92122 i 92223 uee tte entruee eriuui rne ur redue 20000 i 300000 ei

Cu eti bni e u e e gi n ti-rii i ibi buueteni e iziinr te Înente bibiei integi e unr vnideedi. u t ee ui Ceu 239v i 400 evie Dr Crinienu 358 vi 400 revite H (3000 i 100 eiteAue C i 1 120 . C Crueni(25 i 43 eite tee

Cu ete bibite intrr i uie de irnueti i i uine engeeti i itieneti, e-ediindue te re te utre : ub

veiu egi rie negie i negerne eu

re uine nur rebue inti ine vete ubiie rnee. Miniteru de -tene din ri ri ibeii. n rii ni

te 95 de reite rneze (n uiu t. nu-ru r t n ut redu) ere eruui ne jut n

re e i nu ege irer ege( 19) e due ibieii nre 2000 ibruri in iere n, din tiriurie ue -devrt enru eenre eu teri i enu ere ubiiir e nu un riiede re igri t nee e ininre unuierviiu ei iuu irite ege Mu-uit deituui eg e une diziiubiuui n revite ete 350 revte din, turi de ve 300 trine

D te rin utui de e i br·rie. ngbi de bibitei rtiure dnii dedubete i ege eerer bigtii e -ni un ubii neti din veu XIXe i XXe. i veir tirituri -neti ntinu dinui i u greu e vededitte in re ute ezvt nui uexeee intte n iziine eieCeu

Atuni veni dni u erge in 1923tnu dven. nent d e irtn irnei n entu utu i nin re tebui

ie Cuu drui ntrun get de devrt biedacoromanica.ro



O A E D E G R Â

Cud, mn.i Sn" d qe (nat Sn)

e adae c rd şi ha arae mae de eac a a ae de eqara e e mrre a e rmâeş de re-de

daa Bea Uer e m- ee 00 cr e rmâeş re areş câea ce ş c ae ee 3UO me re-ae rzâd ee care ce aecea ma cme e d ar refeare ai r re rmâeşi Ceeae era şma mcrr daa rde ee 000de deee ş ame reerare a re rmâeşCee ma mrae 8 de deee ae e âea aee de Car Beea amede affe ş Be ar ş zamay area e eca amer mir md-

e ş me) aa a mai ad ş fare ea cee de mede ş meda rmâeş (ee 500 ee, dre are 58 medemdeeş d e XIXI a r a ceaa, 8 meda d eca Ur ş a Cza. 03 d e ree Car I e ) raee d ec B Uer ş ae a-ra d e ae ae a de deeeame ş rree ş aa de mede ş meda r-mâeş m a ma m ea re am de mrc ae rmâeş câ-ea dcmee de a Şefa e Mare recm şc câea mace

daa ahze crr eh c

ar ş ş am ahzii emaeee 50 de I re are ş cea ce a -c de a d A m Ire ee e ec eam e care e ed eca Aademe

mâe Ae B ae e rmaeiec echi reş mai i araceqe de cri rmâeş â a 130 are a-e azi rmaa cr de 531 me

rrea maea Bi Ui dea Uire a 1 Iaare 1930 rerez mr rar â ra ree ei 30000 aar de ca 30000 dee de imrmae eae ş de 353 ee dere mrimae de-mre are e crd aee ie aeaşee, ş ae riri ace e) a aeaae ree ma adam eqa a08

hr ş18

marie zece a 'a ajdeci a creşere de arae 0% fa de maera- re e care aea B U 1 1 000 ) im r er are mra. ame c maraea r a-z ee rmâea

aae, Bea Mze aa a re 3 359 eae ( arear) 1 rş 0 macre

a 1 a 1930 aa er e e c-freaz a 51 3 ş rşr (a c-re ş ee re 30000 dee de mrmaeeae) 1 5060 dere mrmae cc 000 hr

ş 000 mare Ara Mze Ardeea aredacoromanica.ro



O 3

aproximaiv de documente a acesea rebue să se adauge încă ceva zec e mii de dulee vechi

I fa�a acesor dae, desigur că u poate i vorbad o saare a creşeri colecţiilor 'ouşL rebuesă se şie că sau ăcu anume deuţuri după care

"Valai barari ar j devasa Bibioeca ş ar idus coecile preoase la Bucureşin urma acesor enri i aţnilor a tri

mis 12 o elegaţie penru examinarea sării dep Raporul aceseia arată că a ăs Biblioecnro "ordie exempară ş că ea se desvoJ ncodiţile cele mai saisăcăoCe

nraevăr nu numai că Bibloeca şi-a păsrasub regimul romănesc, o ce moşese a 1 da·aces regim a eles să aducă o serie ntreagă dmogăţiri, îmunăăiri compeăr şi inovaţii ericie Am arăa mai sus ce creşeri e material impoane ş aproape de necrezu a Îneqsra ea în

cursul ceor zece ai de săpânire romănească. Daro bbloecă ără ceiori ese un orasm mor Seva vedea nsă că ce priveşe număru ceiorilorcreşerea ea Unre ncoace a os o aşa e surprinzătoare ca aceea a maealulu

Ire 101 sau cosula anual ca 5de vo. ş sau mprumua (acasă) înre 5vo (Saisicile e sub veciul regim nu nregisrau din enorocire ş numărul ceitoror In2 sau consultat e 5 ceitor 15 vo;în 1 de 5.82 ceo 15 vol. î 18e 25 ceiori 1 vo iar n de ceior 15353 vo n ursul anilor 12

1 umărul volumelor mprumuae varia nr1 vo

ar aceasă enormă crculaie puea ş problemocurior acă pe impul vecuui regim ele erasuiciene value de suden ai ulmior cinci anau dovedi că vremurile sau schimbat Penru el 8 locuri 1 1 2 saa cea mare, 42 sala ziarelor ş 3 n a reviselor au os nscrişi n ulimdoi ai şcori ca ceori In special Oc pnă prilie e imposibil să găseşi un lodacă nu vi a sau la cn sun orele de descdere Sa încerca o muăăre a acestei suaii pri crearea î 18 in sala caalogului, că 2 de locuri ş a alor n sala cea mare decură Pri trasormarea sălii de şedie a Socieăţii Muzeuu n sală de lecură peru proesori universiari sau libera penru alţi ceiori loie ce erau esnae proesoror n sala cea marde lecură uea răme nsă ş acum mare

rolema sar puea rezolva cu uşurinţă dacnar ips ondurile Din moive nu ocma uşor dîţeles osul drecor Erdly, n loc să clăeascşi pavilionul uncţionaror ş cee rei săli de deasupra acualelor săli ale caaloguui revistelor şi ziarelor, petru care avea sumele necesare le-a lăsaneermae coperişu lor provizoriu de rie gudronaă ş sip a purezit n umu imp şi asăîn acese săli plouă cd sunt ploi mari Nu mai ncape vorbă că Biblioeca a ceru nenumărae răduri odurile necesare clădiri acesor tre săi carar rezolva şi probema locuilor şi u ne-ar ducsă vedem o bloeă de elu cele de care vorbim

dacoromanica.ro



O B E D Â

Do (4). (oa o

no se e se Năă ă Unesen pe ăne ese s pese oă n o sebăe pn n een e nese onesă

Un n ee poe eă e păUne ese esg ee boe opeIn pn e ose n sese ă osă pen o bboeă popă ăe se es

nse eo o To, psă e

n e nă se e ă sb eges n s ă n Dpă Une eb Un ă e Mse M beenosăo e neoo ne oăe -no ns ă ps ees pe nn�e ese bboe o eshse Î M 1.n on boe ope oă 1o onae e Mse Mn ee 8 n

ge e ss In ee dacoromanica.ro



dacoromanica.ro



O B G R A

or ele crescur cu 500000 exelre sfelc sre cl se cfre l 54 vo re cre03 roâei i 338 ugure ese 00 e re�vise croe i o le e re [r ecre Bi v e ree c re leges l soii ilor ceor ur cesor crescu e l 50 âil e fuciore l 4308 ur xi is Scere i uliii o se oree luc iceâ c ul colr '/8 elevii cursuri u s sigurele ore cre e escis Bi-bioec our/ s[i e ev r

ur ocurlor s e lecur Bibo ve u 8 elocr r ejreuu coror s elecur, ibl oulroe rii si â 00 e ciiori e

escis. oe zilelee ucr srboru s re 3 Yi e isr ecor Bbl UivBiloec oulr erecuoscu e sec c oel geul ei De rerc crul ceioror gir cri rii or orie ce s escresc e cel l coiioroâi i ul ce r orez jore

Trebue s vorbii e câev lucrr isrve su cr ere. ur bbioecreiceue su regil roâesc S clog erl es

reui vr ulu 6 s roce ec l u ou rje l eoiului cre eler

reg seie fcâu�se se loc erucreere coeqior e c ece

re lcu Biblioeci os ese lisui clog e erii Clogul vecu, cre crie crţe rue â l H8 u er fo-os c e e vree veciuui rei Cu ouc ies e cre o cere u se e roecs ce 3 coire fielor crlor Biblv e l 88 coce eru ue ve u

clog cole e ri sseu zec� oire v i g câev ui câ vcee rre eor

ntâiul an de după U- 1 In /_ "o,e cu "Ou mpl ..«Inl XVII)

re ersolul lucr

rebue s w- rjre eoii ee s fccuosce ublu �re coorie e se.

cuue ocueeeve egri risice ei re crţi veci. ec Bioec coribi crilul u i l ex-ozii ..sre rJ lb uli i c oczi seror lr uui eceu l ire recui l eozi ie�io i Brcelo 8 ue s escs oeoiţie reroseciv lerurii egogce ulul ece orgz e _1 rof OG l cre e-ril ce ire re Bibl fie eleg e sl ecoferţe u vorbi oie e svţi sri secil frcei

ire cri vo iii e s Sub regiul ro�âesc. â l 1 30 s'u clog sfelese 5000 oere c 0000 vo Bi Uvi Clu se oe lu c erl eclogu rece e 34000 vo evr c e see u rsol reliv ueros i ie regi ( i-recor 3 r�bblioecri bbloecri. 3 sbilioecr rvr roecri r resul â 5 fuciori isrv ec serviori )

u o cei be e e rfur eoi-ul Bibloeci er s eve l u oe e cor oe or ui c recere o cre. erilul u fsese rj cu

or e ocillo ur. Euge . Mroe

Di cele suse â cu. se oe uor veec Bibl Uv Cluj rebue s fe cosier c oisiuţie oel â eru cl relul câ eru reg r E oe fi r cu â�rie oricri sri cre e vie rul celor cri o cerceez recere lor ri uese coserbil D ersolţl sreie euroee cr u lucr cr e. rebue s iie relul ilsus cre gs rivele B-blioec lcruri e o eoseb vlore eru sorooe

dacoromanica.ro



ION MUŞLEA ; BIl10TCA IVERSIĂŢI D J

n lr c p. r rm nc cmrl d dcmn d prr c c pc prr rd rţlr l c ţr cn. n n cn x gnm m l rc nr. ndb l c nr dn cnr nrr ţr cr r n Bblc n rnd crcr

Ac n cr n mndr ţr. l c nczr dl d mrlr r r d l ndlr ncr. n rml rnd pnr nrr rn lgr clr nrţnrcdr ddm c p r l m În-ţlgr n c pr cr cr n- c rl Bblc dn l n ţ cl-r r dd dn c m mprn In d c d lr l nrţlcl d dp l m r pn prl clr rmn n n c Blcdn l cm d n nrmn d

lr db nrn nm dmn d crcrAcm d c dn mr r

rlr c rmn. c n l mrn l mpmr br. r rb c png cţnr pbcţlr mprn n nrp nţ m l n p cr ngrc cndţr pc n cr 'l Bb n dn n p nr prţ cl d prr c nngr Ac mrl r r cmpl c pblcl d lr dn nr d dpr Am l l n mc pcd dmnr r cnl d dncl d (Amnm n rc c c mnr n c nrmţ rc r nr dn hn Ac rnr ndcd ll cr cnn d mprm dcţ ngr c n cr c Bbn dn l. d cr Bbl Acdm mn d cll nrţ d r

Adm c c cp r n c mlc dl d md c n l c cnbţ Bbc dn l l nţc

r r dn cl m l pr MULEA

L <"" o• h XVI

dacoromanica.ro



c r o n

1 c aC fee, ese ex

SCR:SOARE A W N. RG I n letură cuarticoul du A Marcu de�pe cola omâă d Roma

d_1 N Iora ne mie umoaea sciare ca dtogreşală de ransmisiune a corepodenei na ptut s apaăcu aă părerea oasă de ru dec ocma n număul defaă

3 Me;u DOMNU DIRCOR

a atcolul dIu J Macu din n al reviste condusede Dvoastr oece umătoaee

Nam ştiu de nc un fel de aave penru o cală romăneasw l Roma ne ver romn şi ce talian aenavea niun rol in aeasta

Nam şut de tratative ale părintelui uca.

Sădn mea n adevăr ş uena mea al-u, ş m na Î;nna de nici fe de a-ve şi n'au du la ca dea nmănui

Nam ineeit pe ână Mistr de Inse din 1.Nam cerut n ăpăta ş! uşască poiecul

singur u, d propul meu gănd am fău proectldn iiatvă palametară

Eu am ăcu să fe voa mitul fiind p.Eu am ceu puerea la vo l Diliu Zamfescu atuci

preşede I Camee cae n mia vor m de zseleproiece ş traave .

u m ceru Academiei Romne numea Roma a luVase Pan

ade a de geu atora ne ca şi dlui A Mrcuautorul acolulu s'o ecunoa�că?

Prm vă o saluăle meleN. IORGA

a peczăile du N Iorga preoase penu isoa celo două şcli uverstare romne din strinae m smdao să adau o ămurire Imprerăle une bo dreroe mpd s'o cer har lu Aexandu Marcu

Articolul despe Şcoala mâă di Roma u lamcert şi am săr sl sce dsu dane cam ceformă s aibă Aparia u n Boabe de grău nu reuia

fe tâmpltoae ci să coindă u desvea saue

cople de Ha acolo in cpinsul şco ino z de p-măvară romană M se părea că o daorăm nemeetoru,e ca f elev iar eu ca ft aproapepeten apoi mişcatpreutor Mă rugam ca acol să e ca un cadu pefgua l Prva supra e tebuia auncaă toată uminaa nişte mnunciur de flor ale.

socul nceputlo coale i şam şi u Cae isvorera ma fesc de nebuiat det ş Vasle Prvan, şincă din rodueea pn umare dn inul uvân psn fnea nte publcaii a Şcolii ? Zce pemeris Dacormana, J 1923: a scuola rmea era sul puto d esseefondata e os delno 194. I Baroe Fscio M·

sro daa a Bucaest prvvedeva eme con me alle

modal de1 oanzzazione I mii cllegh dell"Acad·ma Romena tch e buon! fioiaa Duu Zamfirescu

Io ianu, davano u i lo appoo Ma 1.ande guera soppi ed nostri pia fuono rmndatie ache nelle ffi constane de 1917 e 98 deanon fu abbandonata [oa deunto pete ranvao Vaseucau, il qae trvavasi in uel tempo t Roma, cercava oeere un loale per la suola e faceva, nel 1919 alGoveo romeno 1 propste pecise dacqsto. Ne 1920il o coega al"Accademia e a"verst, $i Ioga, secondato da mol palamenai poponeva, nellasua qualiă di epuo un progetto datva paramentae che seguio minstro dea Pblica Istone ecsuo, per la fonazione di du Scoe superior romene dsud areoloi e stocoflologc con son aggiuntpe le Bele Arti, ua a Pagi e laa a Roma I Pala-meno apprv allunanimt l caormente uesto pro-eto [Accademia Roma seondo a egge p la fo·dazone de Scule desJgn subto dopo come drettordela Scuola d Par l N ora come deore delaSuoa di Roma sooscrio Şcoaa Romă dn Romaera aproape să fie nnţ n timpul anuui 19l Baronulaso Mnistul Italei la Bucueşti, se njea impreucu me de împejăle de oazae olegi mei delaAadmia Romn, vecii buni ubitori ai Ialei DuluZamfresu şi oan Bianu ddeau to prijnl Darmaree ăbou zbuc ş plnuile oase ură amna te

hiar n ele ee ale lui 191 7 şi 19 1 găndul na fstsă păsi. Peoul asăzi osat Vasile ucau, e seăea peatunc la Roma incerca să capete un adăpost penşcoal şi făcea, in 1919, uveului rmn prpuneri prese de cumpăae In 1920 colegul meu la Academ ş ivestate dl N Iorga prini de mul paramenappuea in caliate de deputat un prec iavplamta pe care apo Minsrul Instue Publce PP Negulcu şi la nsuşit penru nfnea a două şcolisuperioae mne de stdii aheooice ş soricfilologicec secţi ape penru Aele rumoase ua a Pars şalta la Roma. Parlamentul ncuvţă n unanmtate şi ăduros acest poec Academa Romă ptivi lei pentrunfiţaea şcollo desemă numa det apo ca director

. G e 1912 l Si. Diamandi aoa Minsro d Romana a Roma traava col governo alao la fondaon un Istuo d Studi Supero a Vae Gula, nel nuovoquatiere artisco il comune d Roma aveva staito dfondare iv f Vico Mantegazza, Rumcnia, Roma 1913p 133 sg) (Incă din 1912 dI Damand mnsu atuncial Romne la Roma săea de vobă cu guvenul Iaandespe fiinaea unu ntiut de Studii Supeoare la ValleGula in nou cae arsc pe care oaş Roma se o-se să_ aşee acoo (ve Vco M. m R 1913

p 33 um)dacoromanica.ro



C O C

a coale dn Pari pe ddn oma pe ssematul)

M Iaduc aminte slab ă o v e care făceam atunavăntatulu rvan rn 125 âd a t u Intrercacest nua pe 13 la Cultua aoă , era ucuneatonulu penu un aemenea ăne de naştere a casei la51ceome ng una din cele ae mău fără moare Foartelmede miaduc însă amInte ă am găst o vn lu ean-

dru M arcu, am o ună, eproduerea adoma păă a ta-ducere penru arătarea nceuturilor coale toa a ac- gu. n tot cazul dacă uele lucru nar f lmpein el u lu leandu M acu I se daoreşte u numai căe nu sar f utut gnd să 5cadă ceva din drepturle larecunoştn oasă petru fiţa elo dou ol doga, da n redca nar îgădu odată

tăz după rezăle scrsri du oa atăea dnfapele inate de Păvan, u o despesoalzae votă derfa se o[oează ş ş arată aur adeăratu autorcu numele ntreg storcul Şoale se oaă ş e. veamse ede, o dreptae ma adă, atunc In 1 cd nu mămuluma

INHIDEREA UN XPOZŢl 1 ue,cănd expoa coluu aşeaă sala ncăpătoae a ăţomeş" se desdea cu u cald cuvn a subsecretau-l de Stat dela Sănătae, d ugato n ublcul nte le, de sctor peagogpărn şi oII, u ne aştetam la un aşa de puen răsunet

a st nndoec precei făcute cu vu grau, atăteaartcole de gazee ş număul atoor sut destu do-adă proae 5.000 de oamen şi omule au Inăat pednantea desenelo şi ucălo ş au ot e mneşt străine înse e cele ei mese ma $a expe e

rafturi entru attea d desene ucărI ş r oftee deupăare au fost at de stărtoare ncă uma cu geucolecIa, menită să alcăuas Inceutu unu mueu a putut ătată Itreagă

Las să se Judece expozţia oplului nu din analze rI.c n cteva repducer gce de neg sau de amă_nt, ş dn păerle ulcate n revste sau are de sctorş secat

Coplu veacu de Pepessus In utul dela 2une; "xpozţia sa deschis de tea zile In localul de -po plastce al răie! Cartea omneasc Intrecetote atetărle Daă vom sue c tarea acestor produc nfantle deene ş ucăr, ese o adevăată ncta

nam spue dec adevăru Dela arton a carton ş dela -puş la ppuşă dumul este ca prntr'un ţnu de pti Inse cu mrul ate nvente i itoeş nae sausaante In smtatea lo dsat ulor ş chenare legendeş slur totu atage ş ene Indeamn la mte şzmbe mprm o bună dsozţi special ş deshde fe-es albaste ca orce plre albastă n suetul dul-

M eg dealugul lo ş dela o veme ui ă te afl nijlocul ucueşlo n aceată cetate de tudă m aun eta de clădie beonat, ui de ele ale ze ş ae ceasuu, o feee de nespusă evoăe se dsăa şi dac u

e năăşesc Tyltyl ş M tl ero de etată savoaea lui M aeenck ea aă nu e ma puin pe

entă ascusă după vreo l ăstă, ca n basmu Hap b ş fata l oş măat travet

Da dac o b are a aceor reaii opret este margea basmuu sau motivelor lterare, o t, u mma Iemnat ca năr ş smnfcae, ste n mageacuu Copilul acsta, care eue In sla leana" nu esa copul adormnd poala uc du de aJu tămu emeate ăsa In oata casteulu ude tăn/eş

cavă, leana Coânzeana sau popo$nd laTuul M ilenCopul acesta este in acelaş tp cpilul veauu al euui elecrcă i maşsmuui, al radiofuzun şi ave u este evenmen geologc sau atetc, oc dla Mren sau nenororea dela Costeşt, u ese cucerre tehmodern, locomotvă, bastme, aeronaă sau aparat de ee cu lăm are 5ă nu solte fanezia colulu acit odată cu takule ş cu cnematograul rescut In mloa aerană a ourlor traace ş\ a mesaglo adfoce .

xpozţia ciilo, de dran M anu DmIneadela 22 une

fost aleasă cu Ingiire caltatea de ăpeten nter I desenul coilulu spone�a, navittea sncatea

Ohu or proaspt ede ma ne de multe o, adcă or ăe o nru omul mau' uta a alsfica adeărGae aestor Inuşr, ată ş cel ma romăn salon edem ntradevr ş pctur stoă, subctele mnend smţite ma putec de m artiş, şi căea bătădeseate de cop au atăţ demne de ndat ai de asme făcute to de e enru e cu o pceere ce ştie sansue desăvş Imagna aratvă Piv, de dă acelua pentu estea egne aeea cu fata cae ae cau at în eştera de 5tăncă au ma depate buuaş s

nnd î mun unde ce aprnse pe pisur vetes vnirea Tarlor e rimtivism ecofecoat ş imresnat cau desenat d� al şcoar pentru moartea lu eş a nt intrare artă a infortoae trged d�teti vzută de un col Dac nu ma f teamă să nînuurez ş e fal51f1c astfel drumul vIto te nummii nu aş ca u ste

Dar pţ biserca dea Costeşt a< cum i ăut gdul coluu snguu fe de a ăst dese fiorul dmiter fantasti al traede regioase. secua e nhuiimpdobit de zugrăveli a mnăre ui Şefan e M aD acoeriş izbucneşe o flacr de aur u se ede nuom ote dar n Jurul bseue candel umneaă fa

tasti ruce morminteor, ca ş cd char sufletele răoţilor ar f speate. Să pomen5 sonda M oreno arznd ro viue d Va Gogh ? Dar fiecare dntre aeşti expnţ seamăă numa cu o celrtteU grp de co e ba cu ad Im amneşe p eughel ai seamn mnatur de pe evanghel u smaţuri pesane u ape c u desenu de oeau Deran, cu apodopeeprestorce d groe, cu icurile din pramdele giptlu pii taă omerea trecutulu ş tot vitoul omen

oa copilu a făt ş obiectu ei nfenţe radio n cclul erstă rao de vaă dn ca rerodcea ma mae arte

Cilul n a ost descoprt de mult. M Iaduc amte vâlvă utea sti n a sudenie mele, p la 11 sadacoromanica.ro



H B O B D G R Â

pozQ op". P d j : Moe, Cos !; ş cA dacoromanica.ro



C R O N I A

Expoa opiul O d prl hr r p da d d uşdacoromanica.ro



B A B D G R Â U

fo dela een oot de ln Nc

913, o oze a copllu. ar ntrun oraş ca Berinl stea aşa d u trivt cu vrtele şi cu bu lr :M ă Tcă palatul cu faa gor_5ă d lng rdna Vrm să fm aa dela săn, nu cu bbern ! aneZoologI. a aptu dipre Chaotnburg veste r- moaş ! u nfăşa trn Poate c sa râs u n ul-garen und s aş mşeşugit. n nnurate să tot l larg al Chşnului pentrucă txtu acs l au ce pat privi p I şi va lu, fizilgic sa sufleteasă zarl de acolo "Cuvănt moldovnsc car nu le bnuEra pat tla xpzI geerală d acst fL Dela lea hazu use n aceas ptrival ar scul a ft ajn g şi ferit sstm d ban ână la ucril mult ul tanafriu şi nevnovat ca o ece e vtor, a ftcoor �I crţ] cu usa camr anum dchite ş uţ câtva tmp o prcpar a tutuor e ma m ntre noide oc o lum pua cu tt ce chuia pa isa că staornc tat sub rizotu e cae- treue zececincp-trebuIe ca să fIe ntreagă, ra acolo Formula scolul co zee ai âă să uce ne-a oprit şi e-a cnsâs -l r[ului nu fuses aruncată ecăt de crân d ăl scan vm ret I ch ceeştiav Urmeam pe vizitatorII foare nmeoş Aveau acea zţ couu despe care vreau vobsc a eşmirar dublă ininea ucrilr farte cuncute, care, e n gâdr asemeea deşi are legâur cu ogaizaraeată tro lumă tar, aar nol ş neaştepae mea anttă e ma pţi ş ma mult dect atăt Mă viuoplulu se desbea ntr'avăr cu o xistnţă cmplt şi ămu căteva cuvit

aparte ărn nşş ărau umţi Nu vrau să fac şI u copl vesta clasifar, atăt deDe atun păn astăzi pbma a nta a ajuns cmod la Jntâa pvr ş atât e rătăctoare de biiu. n

upar cu mari manfstâr ubc nu nma n strnă cr ş suflet Aunc tot ceace a mplut săptăăn btat dar şi la nI Săptămăna coplul pusă la cal d 8 ncheiată 10 toată ara. ar semna ma cu samă o cvaa rnl Mirca aa a heat rmrea m tat care a avut ca obiect 1tăia subdviziue Scpu clcu saă pular a pprlor scopu, ar sn aă- nti. mai cu desnădede rt şi ma roic s draraa p pn suravgherea naştri şi ngrijra su- mortaltăi copillui Scaa rincipel Mrcea a începutgaor ş mamI n matrntă, azie şi dspensare E o s'o realizz şi etru acasta a crut a obănt bnă·oper duoaă. de samartean a celo mici Milac u- vin şi srjnul blc ntrprindera ea doua nu n-ropne o�nu. hete ş cnferţ ş jlacel amrican drată dct către cace dnezeesc �I nemutr aur publce, care Izbsc Imaginaa oiştă, au fost vrsta frag Ea vra sâ adne aces duzeesc şi netrebuţat drivă, destu de fumoas mr n l mrtor ca ă- pună sub tţi ocI vrba o exoaş det că putătrii de acarde a au băe sau zţe a copuli nu nreag, o Imagine a fţ cefee d caă n tt cazul nre ş a lănau p su toae de fragmetu cae prespue şi deăşşt rslochII ecăilo n mrsul lr ştrengărsc. sfatu ca ace- Coplu are simr rrl, n f d ţlegr u-dacoromanica.ro



(8 n) Po<l atlu

dacoromanica.ro



C R O N I C A

P oane Dn Dbr an 0

i anor li, foma n care tor� lmea dmej a taea. Toa a zbtt ă esoee ri tl cu idră

'o cndă ş ă şi Îuşeaă uimitor. Totă aeastă eU cr l-u frct p l oş cu oate anee meşate ş ac d n manieăr care pot i ps lg eşgu Mute d dcopr l a eut ă dl�-n f şi mpăştiate Cc r Ieş ar fi tuci o ex an a atu Copil de 5 i, d itrt n aza

pozii a uflei copll tă lcul rmrit de această şcoii semăa c tâH oen cri îr'o buă z c erad doua îeriee Ea a o.t pă l cl de Deia z ăde păct văzt sun oi ş au Edcii Popol cae a dt Îărcir ent lze o ă cudă S şat şi e e eeae ăea antedu oiU pictoul cort ş omenec d- poo cum 1 tăi cpl şi ' c na a ceput e mişteea pdoul ător ş drăgoti d o şi i dpă odl ş ă ase e sau îvătoruli Idll lua motv ş at dp de c oate ptrc� ore omitet a fo ă angă lin vluli ş ă e menţe dvidu

rebie să aibă l u te memb ca egăuă ma sngacu da e atea o trălcit tra n au coec-tar cu pteie eecve ae dircţi Luc ot · tă!i Zbde de zvo d ut tr n f-hea Pese âeva zil lea a ăii Romneşt gaş ş urgeau lşti opc ş ă miri l vl A fosn Bucrşti ptru că ăll Lăe de Stt u dovd mMtor e·a!tea ori căd a aeerea deseeor oit nnăoae aă de eaşeat d ulul mril v l mi mare nmăr decâ eau i ese oniza regsea - pt i Jdea d oc ! ' pău că e ine c o to comoze ma nrăzneaţă u u p a 1 pirduzi mai ane s arăt gu şi ormele cae ne-a ăă dn foş concure pi l n Ită uul c !zu

E ec pt pj aura crua a at tse să pz i upt zi d zi cu pdgog! CritrNu nma enuc eam e oame c te egă ş itui ră etetc

n eosee am ajns să măm tre lcruri to Cuea tă pâă l i î aceasă eagogie o repe-

xpozi a uleti copului Acst tri c se eagă zită Se mpotişt şi pornilor de prir ş tror' ngur roesioale dr meeu ca ofesont cr crd ro-

Pitou oitz fae de va a cocru c rem fee E este şi Qeege ă pătrz p a r uer eeee e co E aă i tot eeae omueţi istittor umi Coiu pătd aza şo c îa ma origl răsfrâgeea enă de mic a mirăi şe lui cae ac trebue esvoae mai eare utt

o eovae faţa e acumea oservaţio prit dică ş mbogăte D d copii rebue ă dcă a oivtv, umor pl treg v ulc d ob oe a pouui d îvăăm ; oiu are l oetuce uţi cuoct ar e cr ne s1m e toate ăe e- ş"oi eat tot o îpopătz ; egat şi t e

dagoge ş pă sociae ă btm moddu- du a aşezm i oaae a gărea co b or

ot l o<milor mau ş uâdu- d o ori Şoaa i privită a de rtit det o şiă d undacoromanica.ro



312 B O A B E D G U

Dqo

Zmbl Dee de e Lone Tee 6 n;

forare, de ca pilul tebu ct ma ft, dept [oc de armoniae � de cretere sub o praveghere şi Înduae c, a unor u�r care ate, după îniaTnforre uşo ar putea s vesteJeas sau să deenereemu de şoal a uat atuci, n afară de ce ebua s

aduc chemarea noastră n sris cre fecare pănte, dase

Inregi ane c acest scp, ca să le pue să lucee cu unsubec dat Lu ebuia maerialu comparav, leat deaceea dee, penu caraceie olecive. am văzut bucura c ea caractestic şi curat de om de �, a ur

mă la dfei elevi, pin ceeaa, eio sau vopseleor de ap a povestir făcute la aedră a să ie ată c pe acela arac ecare plantă ş ntea câceisau ş 3sucete veul Citerul omulu de şcoaă neapedaogc

Eu am In staele mee apape oate abecedaee ăre pentu cp, ma cctestce dn ie de cuă Nenerm acum cva a, , na de ndni deebe, s ucrm o cate e tie şi de nvăăuă, mai ale apoape de um se nfăşa ea In meaunde oplul e Inonjat dea nt paşi de ube şi mue Unul n ace csu a lat ucureşu pen oaer unvesară şi peocupăi de foze de at doilea Impate ndumă din untea uui ar propiu pu

bicu, are 1 admir f să- read rmas ai ecu abecedaree In ălae

Pe um:, cu prileju trecerii pn deosetele , nat ma cu seamă pi bliotecile de cpii ş a scoocibă!!e ca descopăr cărţile lustrate anme ntru e

Ac ma de curând am !trzat n cecie de scriori e uncionai a Misteruu nstruce Bulariadn care a Ieşi noua care atstc penu cop de dcoode Dunre rin a ţara eci se aşază n unea Hr dnBacani, chiar dacă Inte ele e adăugim no. Ce nt

poe şi proor ce ma nesa desenatoi i pictoribgari au fost câtia penu o carare. cu mateIn ad cu mine Integi ărţl e srse şi

sae In uma acestui urent dn Bula Se va vedeade orine le va r3sfo a expia copilulu că nu e rba

a de o Incnare sală Alo un fond de un mlione ea strs prin subse populară când Vasv, ae

e str ic a Impini ;apteze de an, i ăptndu nuele, amenează acese sfo. n âzre

cAr foae cue 1 i m Ine de subven alenstelu, fondu se păstrează apoape nesa aalu de $tat au apău atn, In'o concuren feaedituie partcare Casa Hemu ebue urărită n deosebila xpoe

dacoromanica.ro



C RO N I C A

Pl d I o 8

Gdul să facem ceva penu o Imuntăie pese ceafăcut şi face de aud3, Şcoalelo sau etule parcu-lare omâne�I, u puea s fe decât apoape Pănă la o acţine propriz, era poae m poriviă o aragere a uII

amine pHce pin punerea s o ochII a prolemeI Oexpozie a căţii penru cop, la noi şi l a alte popare, I-semna tt aces ucr Fă s fi urmăit, eu mam ceedou puce de vedere estetc şi pedaoic. şi răăneam uom c turl de celelale două crierII şî făcea locşi cel iterar Copilul lui oni era fiinţa privă aJundş sieşI ; copilu u Culea ea şcolarul, da a pe nan grădinar de sflete pe ma expertă a văţorlu ;coplul me era dIncoace, mădular al socIetăţII şi ntreg n-rut şl lnâurind n acea p

Cu aceste âduri I aceş omen 'a adu maeralulntei epoi a sufeul op uluI Mafestae l celemal prp sn oc e ui, deenu, oplitul lemnului,confecţonaea jucărII lor mecanIce, a puşllor n orice ma-erial, lu, rpe, precum şi orice fel de n!score careI a-parţne, lnfăpule cu a proprie şI prprie fantezIe, ăajtor săin, deadrepul su umai de sugsie Deasupraacsor ene 1 foldule n nlul rnd pe ele seaşeaz atea petru copII, n re la fel c n'o bladăvesl esul povse se mbin cu Ilsaa, pn Inr'a In una n se ma poate desace şi n nţege fărăceaată"

PreIIle re sau mpt ar rebie să fie de două felu Neoa celei dea doua egori na apărut nsă dectdupă deschiderea epoiei : menu edioior aât n ţră

c şi n tăae penu cele mal frmoase c expse

şi na ma putut fi Imptă Alătur de puca pauln0u, a ert şi a uimit rtea de desen ş cloare pueică lgară, cartea de ma proporiI de mare lu polonez. carea de esărlă ară, dlscre alea n n

şi tonalăţi a copluli olandez, carea de iloace exeroarmai pune, dar de o nvalcă sete de cltur a editrilodin Belgrad

Cop prema au 0t urătoi :Penu desen Antohl George, Dotnenu Dan, Afae � ogo o

Teodoreanu, Petrea Paul Motaş C. on Popsc VcoPetrescu Victor, Roman Augua rlma lorca GeoghMaria, Boshke Olga, Bucovscl a. ne Costana, RadStan, Alexu Vlori, Sratoscl Mml

Penu ucăr Nulu onsann, Aldescu Niculae, Cst Vi

gil, Anonescu Vle �I George. Rduleu on, uochl dolf Bchescu Vitor

Penru păpl Maoace uela Vlşou iloela ou Mri

ă Vgina, Aghelescu Ola Donc efanla, SamolcMaa. Aescu Vicoria

"M EMINECU Cred c obule şi pulberecare d la ăerea dlaneor se adun �I folosesc Publcaia, pe care o tmee Cnăuţl n al patruzecelea an demoatea poetulu, scapă de aceaă strălucre ăruntă culeasă d toate aInirile ş aivee pe ude a trecu vIaui Emines ele dou fascicule Ieşite pn acum (2 p

a 0 ei) ara n Inteme, ără pmeje u nădeddacoromanica.ro



34 B E E G R Â

de chmbare opu e ş pnee redactoruui � colabora-orlor Ele sun măree n găloş indrre uemf incredna!, nm dn cea fos şi s psr n fo n p i dela cese lmu s ncepulrre de prege une o veţ � a une naze opere maeu Ce re crăo se ham Gh. Bog-danDcâ, G brălean � Leca Mora Puem aveaincedere

Bucovnen au prv todeana pe Emnesc drep n dea [O Şcoa făcă n Cen:ţ dn ca eprmr del 1858 pnă n s dou de gmnazu, epeă In n şo 1863 cnd ple acsă nu sam nor, le dă un aecre dep Legâtrle inheae nc nrurrea mennu todeaun � intoarcerile l E-nescu n oper: şi gAndu spre acte lOur ale inAe băesun O emelie m raniă Leca Morrl tot pe ă cece-Aor ler ăt Bcovnean de bşn er men sA ungăla n asemenea tpr de cult al lu Emnescu tol ecsvdel< fl de colb moscopc unu sn bograc, p:năla fger lng ncemen pese o imbr:ae de vesfăă me. s peg: de cale mă � e dume bun ds e lucr no n căo n Creang:, atâ demblul V duce şi de

ogdn Dcâ cel ma sontor şi nO05 nica pece I vem, un orga al itoriei lierare ş connă dscoperre mue şi m:une n semn nelu In semă pnăcm pe o fae de man, n nume scris pescr ş ă daus snt a nşe lovit de cop ntun d carecopee ved(rea cest meşer l nflnul mic n :go de orizont spra lu Emnescu n pţnele tmpbcueştene, pe ce nemng profeso dela Cu le aresa ş le smlge, sec mnscselor del cadema Rom:năş Intre le mnuscisele l mnescu nvoae ca Intro

rgcun pen ug:nJe făce c aşa crednţă segAseşe otdeun n Dmnezeu care să răspAe. Rs-

plt plcâ egula in sri reomande, Ce:str. . Popov adrea li ec Morr

:enu a părn inesc gic P vrea in-teecul, n rspn la ineaga răsbole de pănă astz c ş Ol, cu sne ş c me. Dose f de poee dagose d btrnee care n cnoşte nici aaer ncislâre

Mha minesc Tnc:p pe mini bne

"GLSL MNOR1TAlOR",- Revista dui Elmer

abffy a an in l opule n. ese in re limb, omână,frnceă ş germanâ n punc de vedee pe care luIl spune de auns ul măne nsA pulce d revenr prn ue de opozţe şi d polemcă Dn ces pcnâ n ste norăţlo dn Romn n chp obeciv se poe gs in ea ma cu seamâ prcinle de neml-ţmie ş ntee sa geşelle de pce c oat: exa-gerre psonală Problema mnotâlo del no re nreac nfăşaea ăta n Gls Mnorâor dar nmaipe ce o spraaă mnslă. E un c un bombarda-men, de fapte aU nma e argumene şi de agu, e seIncp:ţnează asupr cestu pnct slb Cne vrea să cer-ceteze dev:rul şi m c semă devăru Inreg, ree să3

ce zvoarele In l pe. Ni un zâmbet n se Innşe n o acs d pegă Ulalo de l lmă

cupul n s Încrer sar mra, docuenn-duse num "Glasu Minorlor, prin ce mnne eemi po r!. Celal or mai cr, sun ma de grabăplea! sA se ndoas despre 0 om penrucă revst nceacă să dovedeascA prea mult. put Dmneede grjA ca pom să nu poaA creşt p ce.

Revista are penru no n fore mre olos adună nfecare nm t me eş del ln la n i n oce

publicaţie de su dn snae care prveşe no-ăe ns. f greş s se $OoeasA pentu aeasaun buche de hmp c ace lung orăve, U ar sar in obrzul ăr mosfea nu e de ubre dar c de răFore iunea e nu a un evaor dn afarrece ş scu, deş n nu e poae spune că e r f tdeun unu cetean gra de bnl mes şi de cono-de colecivit mi dau seama d! e de ge c onuldevăr sA poaă nme Maeral stn po conrbe şi e ca de mule or tea de te un Romăn s nu fen lcu pea pc Sal mnoro d nştee cmpul a n e de Sa deal al mnolo. Condcăol 1 duc a nnţ Ontua ş donele pn semene pblka sau pn onrese nternonle. { a rep ur ş purtr apape atore. deA ş osAndescnenooele Sae elelale, inchee m de mul ş dupăpnp ceva ma invehe de mn1 de mb de ·ose comun:, c o srnă de sln e a pue le, d na Inepe să fe prmedosâ. Pntro abaere deldep jdecatA ceta mnor\lo sa p; ebuesA vie n ntl rnd ş sâ peocpe m ml dec chesc ne tatl in sne in ce ele n sn e nelement Pino tennă m mul eoetcA dn vreea Sa-tlo de deot mdeae s bsoste aun cnd en-dn n e ulaA cest mnâtlo ca: s se des-

fc de elae c sA·s o een � o reolare cia c inee U cu dstr(re celorlale nzr, cum l cel de fă când Hnuri conduc easA ac-ne el ci pn nepceperea raAr re in olcarope problem mnori:ţior oată vlv desndAduărdcâ Impeur pae paadoxalA cet problem şs'u sârm de ea, a az Andse ce m dă)1 ·cnto vea să se refacă prn cş polem de rândl acsa in aba ceoa

n nmA d nie un forte documen atcol despresocia Meuu nsn ce ne decâ o li: cprveşe lule dinrun sngur punc de vedere. M sun

şi ae repucer s conu o scriore cre no luSu Vator un pel l femlor cre Impva uzlor srbş Gl noiAor rebue scula şi de nodeş e ngo men:o s eegc anume ca să iştpe ai

EXNDU SSO" eşi nto noA edea oua ce "pagn: gnora: dn lieata romn, caereb l 101 s: pn: in marea rle err do nu-me unl l scrtorl Uc p aunc num foartefragmena, şi aul al âul cereâo reşe că Rus st m fer şi e sgul caz n cre d aneş n'are dece â pare pc Sorul s'a rc In lumlnâ, ş e s'a

vădi m mare dec luna, dar lumin dn deeelepope sudenţeş le orulu acestei cr de 180 de pgnidacoromanica.ro



C R C A

Siu as desul d vehit tocai muluită c- nd voba de rmra basrabană a l Rsso c r

lenei d an apari Ma i-aduc inte de vlva e u Doc cu npută d ut sub stăpâra rasc

care o stâe Era atun u şcola acom d ci ast atoru srvş shiat acelaş Ju a

(ate Litraa, sora ş tka ei isitau dopotrivă gin loc săş f dat osteeaa un ci cc;i comp

Na citi co care d a le o şi cu a ulă a- na ro Basarae asă: a nosă7 Grabă pra lpdee decât cele două voue ari d oa ratri r at ocuai dsconsdrare a acest op d er a(0

me �ă Î veaul a XVII-lea, d ca Iorga, d nd vdam U prea are espct, dus până la ainţia (a vec eşiă c celuiala A. Caimachi Ia M- dla mi adapăr cesare ?

nerva câd era că n stada svor ş nu s mtase n Acese osva rn Îsă d amUt sa cel pulevardl Academi A totdeana că e cea a bin u aung dcât p dl Pt V aneş ş U pe Russo ş n

sisă d (e malu so Ediţ a doua, rită cu car eri să fi descoperi Cara cu oae v

ată inroduce asupra lieau oar u mi sa pă vă d aocuri, se ceşe cu ag Mlele tat o aco ncodată a înălmea ceealt ş băaul d i nm e cu adevăae răoare de lo

dă voe so a(cept Inro bnă zi a apărut n ace ai ntr'o

asă superioară de ceu dl Pet V. Haneş a poeso ATA POLNZ BCUREŞTI In ac

de română şi (U auroa descopoul u Rsso Era o ecee pr s m:eul Toa Sea din a doa ăasă ca s prgăea eu l Ine (ând a ft exus

eoţ sp ctu! educaei colo ta odă pooez

iice de asă ceată năb i asăz a t să u

dătoare d pcuso şi ră (ăorie de aproap două să

ă şe sau să va să şti p ăâ olona Cod

ine ainte. Eu ca n (apăă ată sguaăăms ră şa Pofe Crd că nu jicnsc p d

o era ş l tână ş cedea s:ewsi, dscoidu ă treu s e ia uşor Oaă advăal ăptto a

a cte:at, n mai s ă n pozei E o ispavă ca

tree de ude avam anm ue să bucur toaă lu

ăreri despre Mro atâ p aea rsrnsă la ro

da iar să m mi riil gusti pnru aa s

ască auzd că sunt vo ţre s s ochi ct şi p

lum dola a Istorii ie_ ea cu U ori:ot a s

auri omâe de ca or a et puia dată s (

a edia tăia, (ea tpăă noaşt suflet ne ăr v

de Fip când şeda n in şi ete, n drpt să Isvo ş aint să se aş: c umări mai d aproa n

"Mrva n buvrd 'o (apiaă dscă uro

cademii Incpse lpta în- uro:tă!lo Dacă exo:i

e Sămănăol şi Vaa polon:ă la no va fi rmat

ou a P Haeş a ca spns, d o poze r

dsuşist N u ai nevoe âă la Vaşvia inativa d

Fo să spuu ce ea u N-a

ceat destu d rău şi d aceasă ceart t avu să sere

ş Alxaru Rsso

z l

r ş va avea şi a do

la rd d oade

Exo:a polonz a avt c

Imi pare b ă m se dă rileul să ă ntorc c

ce pvş p noroc sciitor moldovan Cu o (a·

rater aacroic tbue s i rcunscăor Cas Şcoaelor" (ar a etipă ucaea dla toru s oartă

a de ea toaă dragosta de ăine diti Steşte d

aeea zmetu. El s'a er să facă fi şi schibăie cel

ma lmtae ş ar pct n e rines pe care

avea de ce să- păst: oriei opere Inmine n se deş

teaptă cua când scu a(esea, (oazăorul d od

patu sc mar E

îtăl âd ş mai ptrnic rerezetat pictura. Nu a

mtsc nue El sună rea no e no ş se eagă d

ra pu Na drep s se spn că sa aes (ae putea s acă o atoseră că mai poonz. Erau pe

tg nd ta ş roblmel coaice te mutau n orc

saă de epoziie apusean d foarte ună şcoaă şi n n

astâmă ceao Da pânee şi acuarell cee ai multe

caacea ca ae poporuli de p Vstua sau d lng

Capao scn de sat ărace nfoiate roch ieptar

oar Rspectl să a omi dini parcă o descon panglc de (uo a ereci şi nui due ş visur a

de. Zâmbsc ua, când odcât ori apae î ext uor oae cari snt acolo c n ma pot fi înâlni a f

"astă sau acu", regula o not ps în u ag a- nă Orcn da o târa nainea a(tor calde com

a că voba de ăr a Nii dacă poia r po simea să aroirea ra de-aci nu .ra exo

i fost în vrsu şi presle acum şi astăi n ră u ci n mjloace ci mdu Aclaş cer neacopee ş u

se putea o a mae smă pt sisu aroae_sdet e daâa ori asena Aiştii n uea să n fe i

dela în(ept scolu. Ce oae să emne însă că an rea săi oae că Î totu se bagă de saă n afadacoromanica.ro



1 B O A B E G R Â

oa ol la , : Pictur

Expa pe l Bucreş itur ulptra n mndacoromanica.ro



C R N I C 37

pozii oozA l Bcşi Sla n l a leoa d

pi polon Ia cr: D ,

dacoromanica.ro



1 B O A B E G R Â U

de puterea zestrriJor ndvdal m ult Înpltoare tăcutuu n arşova Ae aceeaş sfial ş roşa pe eo m mare bucure de creae S e de aceea c oma ne araă şi noă, ca un semn de ggăşe sufeteascăobosită de meditae a atr moarte. att de la i Sntm ntu la Wawel, su n crtea Renaşe a paa-pictura mnă, n pcta polonez moderă ăme o u tului vechilor regi polonez Farle sut Întoare spre scna

cepe 7 văzut la Varşva ş Cava zee ş expo provtă, cu cări are duc la pridvaree de ss Ptm

z de pctură. unde aceeaş ervae zbeşte, ş nu eam I acem loc ntre noi fără să se bage de seamă Ş destde convi pănă nd am colnda zia de să_ toat luarea amnt e ndreptată spre tradee pese lşt de an a �coale de art rumose Capitala Poloe Kohanwsk Jca s ceru ler, a 35 de a de nd

Pahare, căr, marame, şrvete, mere sau peşti, varae va a fost Jcntia oar, atn n stea l on Zamok

riabl n tat lmnl şi aşe%rle, u m-a ost dat să văd cacelaru Rgatl ş acm n a scrorlor aduna la incpătr şi la c car hrsc mrsl şi drepă- toat lumea a congesul P E N lub Alziile şi n-

rIe de mâe n schimb o dragst d o, ndrnala a dmnrile vehei traged, strigate prn grile erolor 1iadeire copozi dramatice sau ortce adăncea n portret mpotriva l van cel Groaznic ş pentr rsboul cu Rsau I pesagu Eau şi trăsăturle sece d pcur poo trec ră primejdie ma a că n sunt c ţele. decât modeă dela Bcueşt Arişi ue ăr in pln avân excep[oa, pe deasupra acesei aduări pacfce No sch_are cu fecare pas pac descopee d no va bm la urece, pauze vobele de ne cuoşnă

Ceeate seci cprndeau scpră a ales Î emn i E apo o plmbar pe stzile de demult pn mbra zdu_şă u oinal, u cătă de efecte esăra leu lo pănă la o casă nd s adnau nate de ăsbou n·ui ca un Joc d cristale esătr de chim sau obeln, de electal polonez ca să se sfăusă despe aceeaş ş au dese a! splu şi de clori mai veştejte sau ma a ceeaş prcn Iberarea ăr No căuă astă putine de

prnse dec lenatr :

o gafc o artă a paul şa l

e leău sfleteşt între cele două popare. vecine prieteegătri căr! p car l cunotam dea expozile căr D Stasaw Luask are cepuă o traducr n ra-

pln ş le-am egăs deoporv de putece �i uneor nu ş vrea s scrie o carte despre romanul omnesc Nede stlcte opm ş la o adcee pentru câtva tmp n Bucueşt isc-

A f»t o Poone. c brul pln de daur e a veit m ş o acne de răps cu trapnr n mneşte d

aintea oastră lterată polnz

Mă găndesc sara deatunc, Tncrcănd să tesc luRUMUN/A A LSKA W XIX WIEU.- Pe autorul rie fcute penru cunoaşterea noastră, na dn 1928 Sien

acste căr n l-a ads ntr'o sar; a Cracoa Radu Dra- ewz w Rumunj ş aceasta dea doua, de u pt în

nea l ce oată za a telon, perds câteva ntâl- depărtaa Cracove, şi pun:ndu. oae pntr nâ oară.r c , dar In sfrşit I descopere Era. in acl ol de- nule şi fapta sub ochii şi n recunoşta Romănlorpărtat e lume, un cuncător al lb ltrtr nostr.

ba pleca deacasă -ra dor s'o vedem oglndt i al ITRATURA O"NASC N UPA - St

Numele nu 1- pot sce dect apxatv, pentruă n nuai câteva zil de cănd şedeam de ceatlată parte a biulipseşte mat, cu pronuţarea atăt de ciudată, ş care n rol, aă n faă cu prfesorul Gno Lup om udatacel nm apare de do or : Stansla Lukas E pro ve pentru a treia oară n Roa, ca să ee să n

eo, ced că de imba faceză la u iceu dn a doa ca cuoască a bine asculte ecle dela ăle să pal a Poln Ca ş n ale cazrI. aila de libi n trzie sclpirile alulu, culegnd În acelaş mp cuvncae neam trezt ăc nd parte ea ot d olos dră- tee diconauli roo-taa a cae lucează cu pt

gost de ară Tn p fologe oace se opresc oş Vobea despre recee u pr gara ş ugo-aintea noastră Savi c at a ul c c da de m sava despre caacel cvil![e celor doă r desprepestăr cu propriu lor vocaular, cae sunt uce ces RomnII d p abee alri ale Tocu d Macedoa a uverslt din Genoble care a scis ca Îne lu ulgaă sau anaul srbes nlegea a Cadrlaterucrare In 926 "e pce C zatoysi et la reassace pe care ar dori n fel de ac Naoa, decretat cadu thre natoal e Plgn a XVl scle e un atare naidect dela Incorpoarea l Romniei să se

câştat a imb ş cutuII noastre recereaprn

racovia păstreze neschimbat cunf31ara

deatuc sau ciar spo-a P P Panatescu a t freşte de autor n arta rtă, pn la ntoarcerea ate a te au politce Ţ-re vorbeşe dspe legăturile dinre Romăa ş Poloa i nutul era, în 93 n pces de colozare ; vet la noi, secolu al XX-lea (Cracova 1929, Gebethner ş Wolf, 135 ma frsc det ca acel prce, de al început s conne,pag), se recunosc r rocpăr îrudie I vd to numa d alentat din ate Izvoae Afar dacă n s"ar

e<nd foile c cele şapte capt d ntâmplări poe �i cer să chemm pentru umplerea glurr �i dsbea teterare dela episul generalului em şi a ostangalie ba renurlor libere, tt populaia dn regea balcacă asarabene până la Sbesk şi Peşi (autorl traduce c Kotel raI, nume cunoscut nou dea populaa polone a - Româ dn Macdona bulgaă ntă n shmb A

lor atât d Tnăr de oban mni eeval, ua n conda schmbulu de poplae plea aă destau rbă om d ,Un dea 01, co ş dcret n nevoe de acasă, vnnduş post sa păsindu-şi aveaacelaş mp ş cercetătorul poonez sos pănă rşa. el. or concetăe ostil şi învoi s boicoteze nd polegionarul altur de Plsuk Incă dla 18 an şi astăzi vară nouli Stat, care trebue să- mpropreteacă ş săi

aesea în mişcare dec:t oicne drctr al n reviste de nzesteze Vll noştr se scapă de o popae mnoitară.paid şi gata să răspud cu oa na, n al păsâd oate avantagle, cd no a ptea penru eaedacoromanica.ro



C R O C

O H S L , w c

I L » L b e L Â �ORTHÂ

. V A A I W R I

or nOl' n enee (pe lă)

Rom macedonean s timetem dicoo Bulgar dobrogean 'o facem i nu tebue so facem dar sar vrea,n"ucndu-ne ş pe noi şi Europa cu strigătee, să eş nu·madeă vinovaţ şi u uma a de ai, (; ar puea

me la urma melo cia aă d no înşe. preamul ! C s ne eleem ebe să e spunem ucuo peume şi să e putăm aminter decâ dacă am juca pe o

scenă propagandei iternIonale ouri exageate şi deprinse de-acas. u cred n putina acestei neegr prinpunerea siceră faă n aă celor două puncte de veder

se va crede c xstă uu singur Iar oi navem des- primim ş s i ne supuem daric şi s mai Încerm a sa de vorbă Sare fapteor ş documentarea istorau Fost puteic puse in lum, de cud cuvnarea dParlamet a u N. oga la egea Dorogei. l a orit cau Român şi ca un Euopea Nu puem ni oi vo ae decât vod bugreş Nk u om nreg de dincoode Duăe nu pae să ne cea aces ucu sau să ne nfeez ca duşmai uei apropieri pec u [am avea.

Gio Lupi povesea cum u profor nvestar deaSofia spuea urând deaugu unărei ulgăreşti o ntreagă opulae cre vorbeşte romneşte dar că ea ealctut in Bula romnia Pentru mine nu era o ou

ate m t absurditatea chiar neu pe alb Dar in felu

. N�a Jt«"CY€19ob

C Uien perA loA

acesa ieşte nu ne putem nelege Trebue luate aldrumuri Ele stau că eshise

Go Lupi ascula sau rpundea recnd cu mâna prncrUe Ingmdte pe biurou $ deoată dădu u stiă debucue Recuoscuse utimee ai Italeneşe din H_teraura noasâ care aştepta mai de mut u cuvât deaminire di parte-m. ată Culeanda tadsă de d-naVeera pescu nso de o pa ctic a GiuoBeto Copera foarte drse, cu toate că ăranucar�-ş Joacă Jocul tras de oate sforile ppuarul numai

Agea naduce c smel� şi coarc lui gtna. atşi La ora degl mpiccai, cu cee peste 300 de pagd� şi cu sfârştul grav n IaHeneşte ca ntrun on deorg nalt3 catoică : Ricev o Sigore anma del tuo ervo Apostoo. Aposoo . Apostolo

L-a rads n o

reti ş- touce d u onel dorind, n cheere cao poie asemenea să dea taducere om(easc3 citoriordela noi opea vreuu mare romnce iaia conimporanTot la Nuova taa n Peruga a ap"rut tradus de CesareRuer şi cu pefa de V. Cresc nuvela lui Savc

Moara norocul aă iar ş pe Gorun prncipeaurro, de acelaş Cere Ruberti ş cu pa de Clauuop�cu di n a c"ru ativ avem aceste traduce şi mte

aee

dacoromanica.ro



B O B E D E G R U

E o nva ! Şi un fenomen la fe are loc � n alte ări pare de suerin dpşi de me ce e fcut aceeaşbi deacum lteatu noasră pătrunde n uropa ne stlcle ece a ochilo şi d bele şete pea de tmpuv face cuocţ prin ce vm ma bun n sufl ş ne va n oa E u cae upăr pe ce ca su găsi nuăşga prit Pp<g<nd< foarte be ogtă mpo dela izbâdă deşi i dla e no evede şi ii nuva n0tră v ntâmplna ochi de vioee 3 oh de se hoău să se hame la povle ei Oml nu se spiefulgr a acste ltertu c conuă dar lipsi de ntămprile ubir pacă o a de

fere dată dela ncepu n loc de ădăinle copaculu nu-ECE NI E COA OANSA

n mal vegetaţa sue egată d călăorle oarelui. a erbi

şi 0 ue Bloeca uvrsit d Cluj adpstit ş a florilor ăa o pşuneă fă săI fle reunosco e ce< m<e Expoz şcoalei romăne� dn <n 1919 Mrglnenul nfloreşte din nou şi de Dac de 99, S dschs ntro z d Bucreşt se umpuse de st- "Expoziia şcole romşti fos o expozie mai lesgu, oi se f;c p sr ş pedagogl pkrdue deodă bbiogafcă To ce s pb dla 1919 noce manoice arace Pdca aceast mi fost nsă de Juor ne, viste. sud se găsa sub vitrine Diagrame ivuto p ndeete ş sngu m u, aa cum ubliul peet cntralzau şi unficau datele. ar un fşier de câevanugurii nu m a f n{duit m de ie lasfca ş multpca Publcale au os pus

Cine vea să păund ş fapta acas, ce ma ou: a l ndemAnă de Bibloeca Unverst ar lucrărl bbo-pofesru Onisifo Ghbu al;tu atAea at fapt e rfce forte bogat deş nu compete u let d colbo-b să- cunoasc E m- aduc <mte tnr ot rea sminalu pedgoge retc Cel care s'a gândItbl se ntorses di ae cu vestt sdu despe b- n 5 ruce aceas pve rospcvă asup şcoaegvsm m suna aa de c atuci cuvântul Zwspa pe care o işe de mult ş a oganizt acest p

chge 1 vAd c ălte. pino MA ve albas cu o ştiin a ogazii n1mptă tzi nemem de zestea pnă n tvan de scoare de pee. �i Româna u pe mul a fst aă Onsfor Ghibu SA În-pveam pe omul vou cu oc lbat drept n ochii m. gdue aic cuvânul rcunoaştere al cuva care ure�tedemn;n 1< acee<� ncreder ş e putre 1 Trebu s ceas mucă � persoalite de mul a $i ncă n mf fos pn 196 sau 19 ram eu sum un băea� P mute nfăţşAr urm 1 vd n ac( sal a V-a < Uversăll d Bcştipe ce o umpuseră numaI u v te lecl aca SECŢIIE NFC SEJ Una dindemce l u Coco lmiesc şi lu Tu Mos mile pue i din mrl sbcn ale oca aVemuile se smbase: Ea In 19 1915 şi 1916 şi lume deene se vehme e n adunaea geneal: dea alău.venea nuerosă ca odnQ: da de ndu acsta la cusu n ace co de ră pe unde au nra şi S 1mbulzeau Unie lui N orga de dagul legăturilor p care le făce m gu c să ne sparg ş să dea drumu ăulu care să legeeu cu i<a �I mal ales cu ost ostru răsoiul - lc săcuesc de Maea magh<r auz poae de celens la tote hotarele Pte H asculto era Ns- ma multe or zcnu_se c pe vm< lu Cpau so-

stor, Bcş Ghbu Pacă- ud u d ceste peger ciea loc de soc omn vchI vch şIcd şm ăă c muim pe Bucşan certnd dn nu tâta bătrâni car spneau $ cuvânul lo eseamsenin pe Ghu pntru faa lui mulmit Ghbu nu t« Vremurile s schmbaseă năpasc veau s fie n saeconte n se cănânduse. hia In acea desndeJde, I se tivescă lo, şi dn vaul de fie să inte nrupt de-<casă ş pibg. lucra şi pătra faged P m veacul de a ecle şnţfice al ste sun o form< v(nt răsbo cţunea u de ogaze n Bsaab a cese ebne de ad<pae Ele făi ca m cunoscu r dpă rsbolu < ve Unea mnt drsnaţă oue n săn soci � ma dătoror cea făcut sortu strucei pen fnţre vă- de speaţă dovadă d v ş d tne

solue

mntului omnsc d e treple n rsilvn Ur· pe cle se schmbe soca Penll el pot sme veii plic sau de tudiu l lui Ghbu s văd pn aibă crederede laud Cace e iuda el p todeauna o lu Lupa cre sar pArea c S d nre bu şi Cu. unulm de opze cae mege uno până bsudul ăgd sdIul comi[ cenl ş aul al seclo pn up

r Mă gândesc ma cu seam a cele dn umâ Isprăv ale de dou epoi ş dinte dou concepii Biruţ dclu carcerzat pr aceaş docmentare � stAruţ ocu buţă ebu s fe n'ar pt să fe dec a acoa caUvei dela u dIn Monogrfa rdlulu ş chr umblă n pasu vem Dr crd că nu nvoe < Tr-cest expozie de lte ddctlc De ce? r nevoe dla sbană ca oice <dle cuite nu tAAdueşte ceeacepote de o cecee amănuţiă de bograe ş de medu, ca a f smtală e Agdu<scă Ea r va nma sA n f<c nedepte nIci devăl nc lmI mpr deze ncet Se spere se ncruntă ş se ncbde nalea nnlu rAbdă inlor Dr valu trece pe asupra a

Ghbu aduce foare mul din sue Mgnenul de ece an ncoce cu faple de cuturA ş m u seamA uma dor de sbatere puee de muc şI buure cu ndăne d one Cât m popu vobindbunl O treabă datA p mna lu dus la cap cu 1 din "

"veche tote cesea DacA nvelş sttue

gu şi uinA lege s so c eag � s o al pocedii S psta c mci rf<crl aclaşg, ş tui tote elemetele cr o acAtuc se <şază ceeace ascde el utr n ma smnă n acst elecenpta c un zbât linşt de motor n bu mers n de pe ac Cluu re drptate mpotriva Sbiulu t

uul lu ca mez Miezul acesta de ncntat de nou n zerle ar nua fon<ltăle un lchdr D<r nevoefrnre a greuăo ă re poae n nu âs. o s de uvnte atât de grele M se pare A n alAm m ddacoromanica.ro



C R O N I C

grabă ainea fazeo unu proces fesc şi imei nae dece sA as din e An sa mcşora

m la are la auarea eeală a seqilor ştţfcede anul acesa d ue Se lcrează a Cu şi se ucean sirtul ce no Nici u se pea să ie almieri cncetr viei inteecuale a Româlo e ese m saaşea astăzi n oraşu lor versia Cele doă ocri aâde veneabile Siul şi lau a os eăşie c pnc

e veee ou Sfte ne sut amădoă a trebe să ieşimdin sfţene n ecaue de toae ilele ca să tnemno organzae ştiinţifică a munci şi mai muă lacate.ineia va fi numa ca o ncnue şi ml spre ala_rele e cele ouă dn cae ne vorbeşe şi ne mşcă recuulca o răslaă pă oseeie ronce Ne vom mbrăca aucrupul ş âdl în haină de săbătoare. stă sutem nblza albasră bA e tăvăeaă a lcrătoui.

E caracteristic oate că in toate secie sau eosebica sguanţă de vederi şi cme de înfAui cele născe înrmă. I rte să sea de bopolcă ş de edcaţie fică. Cee ma slabe su cee cae se leagă ma! aes evechea sociaţie şi- [ăceau faima : seca edaocă şisecia ecoomică

rep cheere sa ua o otăre grea e umări ecie ştiiniice ale "se vo sşi rice loca Cu pemAsra acvăţi deacm şi a paor e vior Va i nacelaş timp Paat Cra ş o casă românea�cA ntr'uoraş care 'a coscu ceva asemAo cu o ce oisrezece an dela Ure. Viaţa oastrA acoo se aăosteşte mamt ntre zidurile rdcae e foştii săpâ. Fdrle trebue auae pri isă e sbscrpie peca ş clăireasă e o faă colecvă ş iecare să şie că a pus a ocărămă Direcia caei ooruli s'a nscs funec 5QQ i ş aşeaptă calea escisă e a o oa

meii de imă. Ma s esu i Româia P vo număa ş c acest prej

ş apo ta oesonae. oae c aree pfesionae cema temue su cele oesorae Cusrile del Braşov snşi o apărare mporiva o.

Prinre ascuători mam ameseca şi ; ce cha cle-am vob două ândri dese obeme cae mieraş mi ş i-era şi lo da. Po să jdec i ş fao. e de ală pare am fost e vemu adună aroapasemănăoae cu aceeaş rosui e rume e umae ş

e umătae e coaboao cum erau pâă ai ecuţcrsue dela Deva aşa c n-mi lseşe maeral comarav şi îdrăseala eeraizări

Cie ş dă ăerea e deare r cade a osână. ncie işte bieţi ivăo oboii ş e teoa şi dacca >edagogică sut srânş ntrun rc � înopa dimineaa âă seaa e specalşti mesee cu ale cunoştine de mesee E văd aintea ocilor Tâmpa mpăurtc plberea albasă a lmii a cinc imeaa cmcae eptat 1n vale ca ceruă desişul aâto agiţa e ungă şi oae casele de p eapta a fudul culor în ădre ş în ucş D loc oc basoane înverzimedevale şi câe o creasă de zi roş d vechea ceate

Ceasoicele bat ra ş nat u de biserii gotice oc de opote. Va e e demt, liştă ş adâcă deşalri e oroa ăuli Căte odată căd ieşi sre Schesuş acest ărg sb mbree mari vAae şi c eJheeăoare p o se ar uma u ecor Gâdul e mapernc înăbş zgomou ş oneşe cpa. ri aceasume tec vAo şi numa aceasă cufdae n stoace câ o suă de lecţ. ecle sut leci de lcru ş dnauă. Coneeai sun aleş aşa în câ la umă şa şorizo ascAorilor, de eciei ai nvăămău să găsească lăie a ş aşa n să vaă aătri grăie tae ale aâtor rămntări de mie ş de imă omeneasc

acă orgnsmu sedentaruui a nevo de ape care săspee şi să oească sările mea srigă pă mloacaoma Gânior şi scriiori au sat a masa săl de seă

TOR A RAŞO. e cel par a lce aguna c ce vreo sută de asculător! aine sau cinc unvesăi populae de vaă Vălei Bacic să seas\ tocmai mle se eoată aa roblenăsirea Nem ş dou minotare sa tre crsuile e meo. Och ceşea şi veeau. m şi viaţa u mai eegie per cou dactic aşeae tot Î acest anomp ci at de simple nc atât e nchegae cum vţaseră dde bnăvoina ţel găoare a Miser Insruce! a ecile d lecue sau din medaia lo Să nu se uinăle zilnice d sala e serbăi a lcelu dre Şauna apo că medul e omoge Cvănul de şi rodeşe afin Braşov, cât ţine Iule rebue cerceae aae le nu nre nşe asculător a âplărisunt, a e cu celelale nc ou une iatve inviuae Ce să pu afară de cadul geograc şi de crsuric o creaie a Sal. Ivăătorii ş leau da i sgri oiu ise e ealtate ardeleană a tri ctr ătoarin asociaţa or acă e e amini u me el e a pe alăur ? Român aceia uş oban de sflee se ntorşedneli m se par D. V Ţon! ndăă a casee şi caedra o oae privinele ma e

Oamen ei profesi ie ea oă e elecaă s egAori rin ucl lor vo rece cme verze şi bătapâni e aceeaş mejie. Oamenii catede c aA ma copoteo otce ca o ame de dreptur ş ca o eşeam Primeda l spunerea ână a prdeea personai a atorie

ă! no scile e gânie ş de uc ajnse bişine

Teahu, mzică cinematogrf dAR OGRAF. nom llo D aces om cfa e ma lămrioar decât orc

cu le ugi şi cale cu ecăe la mne sau a Mar cometar. ai ncepâd număul fmelor aduse satâ ale părino cât şi ma ales ae coor cedincoşi exame ş cuviinare comisiei e cezur a scăzu Icnematoraeor auce lbuăr stasica filmuli Săile e a ajs u mnimm Sarea e aic se vede ş sar părea A se mlesc E o şelare. Publc ceor oae toae cemaoafele a rgam elări Pncâteva răd n lus I aunge p ceăal ş vechtu c Valenino a năsnt să se aae e afi

dacoromanica.ro



2 B O A E D G R Â U

Se cunoşe c pbcu cinematografeor de var e atSe cuv sea şi melodrama

n Mau au trecut pe a comsia de cen 4 de filmen ee 20 au avut 2 de met u peste 2 au avut pn de 1 m Casee amercane sau şi de nd acesa1n runte cu 22 de fme dpă ee vin cee ranceze cu cele germane c u 6 ş i cele mne c u ndustra atohonnu zbutte să exite n ce piveşte ungea tota a fil

elo ea nsuma 1n Ma 61870 m epaa astfelC amerne 2856 şi toate <eete 7 a nmă 33.3H.nte ee cale frnceze au ajuns la 1 1 .630 m, cele germane a 51 RomI se ea departe, n al patrueand cu 0 m Ma ntânim cte un fim ialan ausri n{ez suedez

n unie numu (Imelor a sczut a 36 n meta otale 1781 Au avt 2 m sau peste 2 me. ar mapun de 1 8. redomină astfe jurnalu u micafar oc dnti au tot American <u 17 filme şi 2.240m Departe n uma lor se nră eman c 6 fime şi7852 m, Engez cu 2 fme ş .30 m. rancezii 3

fime şi 2 m Romi din ce n ce m sabi u 5 flmeda toae la un oc de 1.240 m ai au căte un flm Polonezi Ausrc. anezII Toa!zarea ntilor dou un

de vară a fmului arată 83 de $uete şi 13651 metiPuţn n acee cfe filul ppru zis rmnesc n'are det 9 file ş ma aes 8 metri douăzece adică dinconumaţia ntreagă Dac mai ţine şi seamă că pueread undr ş oree de rat ale uno me u caactetecăor de "Ja sunt mii cha asemenea date prrite se nchircesc şi dispa F mu rmesc nu tăVlva pe care o stăeşe uneori căte

film cu subiect

românes şi foate rar ciar c artişti omâ nu trebue sămăge3s E vorba de un mpesaria comecial şi aisticsrăin n căutare de subiecte Ceeace reztă nu e lipsi de f şi a pitol prpagande numeluI ş bogăor nosresufleeş sau economIce tebue nscris ca n post acvAceasa n 1nseamnă n$ n pe departe c n $piri dIntepdee de ege ş de exee atistică fimu omăn ar fi du; aest fe de pucie ma aproape de c«acese chmă ncepu de fine det nante La fel a nale ndustr <apital �i pesonal! de condee ş de cştg nu ne apane Abia ce neva se srecoar dnebştnş n stuae subalterne

Cu fmu dramac mai puem aştepta Unde e n fimucural. numa al nost ş pe care al n ni_ pot dat ?

Tus sp edcaţie iicBEMA PEŢNE NA1l M a legea singuă n·aJunge Bşura pe care o răsfoesc

N!A _ Aşa e ciamă std scris de deco grănii ndeete oriri la minnatele oografii de flor de ezereboanice din Cluj şi pfeso unvestar oza. ca să de du şi de sâncăr a<e parte din a doiea ront cuapere o Idee scup; multora Această idee o datoie pen- att ma lung şi mai pnanent acela a propagandei Lutu bioog şi o sufernă de iecare pas pent tust Săpa mea trebue lmnat prn oate mloacee ş ncepnd dnrea nu poate Ieşi dc dn conucrarea amndoura Ea se şcoi ce comoaă se deschide naine c edeaa cămpHlorpare ă ar să fie reaizată a noi şi ega N sunt dect ş singuaea văio sau munior ş cu căt pa trebe să

zee isprezee zie de când sa votat egea monumente- se buure de frumsea or, s no piardă, dimpotvăor ntur Comisia, re trebue s-i ndrume �i să-I supra- so sporeascăvegheze acarea va i alcăuită atât dn bioogi căt şi din 1 ora şe să aducă da Saeo Unte sau a Cehoriş Cala cea bună sa găst Ce cărora l d n sea ovaci ş ooniei u e o săămână de cnd Intram emă ştiu să meargă ce mai bună chzăşie că n va Taa n Parcul Naţonal dela avona Căuzele noastre.

mne neumbtă colegi trişti u oameni de ştiin, ne ntovrăşau ca intr'oSdil nc pe prin a ară ne este duşmanul natui n biserică Foare, zvor. piată ş fiar vo ne şi se vor

Rom5a Sn aia n c a fi ma economos daă sar desvota aici netrburate atua de ie a omu se aenreba ne n l dşman natuII n Romnia ntinderea din nou natra lui umnezeagricuturiI. pcuul vntoarea, turşi de contabandă. ăcomia şi nepcepeea. cle ferate. digurie reforma agrară RSML LA ZNAN. nceput lui ule saăsboiu pacea Om ieş din natură şi îmbăşa de ea cu dch epozia intenaonală de de comunicae i detoate daruie e care e a o nca ş o simonseşt de rism dea oznan omăna ia pe ş, duă şe venitee o pote Urmările acesei drugri <e au nmai a- pănă aum fte muumito oiu srie mai amnunt acest ine că ne u cpitolu al doiea a stuuui, zbes< p tuni cnd vou fi mai n măsuă săm fa o prere ppiedQparte economia naţională p de ata estetica şi şna O expoie e n intiu rnd o problemă de prezntareTreb făct ceva mpotvă ş repede ă mai e vreme Şu care sn lrue pl<at Am lat nsm ate la apnă nd stărcii ai comoran şi pican Băii Dunăei ea din şedinee comieu de organizare am vtat serurmării de negstorii de pene su de vntorii de rarită nu iiie unde se pregăteau lucrrie ş m fost martor cel pnor str[i până cnd bărganul nu va fi schimbat n dou uni la buumu şi cheltuiala de sine. n tim nervi şintregime de pg. pn când cuare munte nu-�I va ierde pepee a d!u Duilu Mau Fr ele secţia omneascvegeta su capa negră şi vutu p trebue d p a f ptu să fie mai ogaă s ma ăra ma de gst sadou ronturi egea are ea parcurie naonae a putt mai de grămad dar aci a Bucureş în sare de egă-n sfrşt s rea pin Parament a g:seşte de rezerve tire ntruc nar fi ornit nicodat spre Poonia Par; parcui nfinate pnă a 928 pe o ntinsul ării. n area i Românie e un mert a acestu arhtec subie.

te clrile aa<stce şi ebue s mai duc la ak- ăuior născt arcă a fe cu dl TzIara amrcaş coea a ma mu dec n<ă pe a:tea ad 83 a un loc msa de eii a dacă o epoe e o pobem de aşe-

dacoromanica.ro



O A B E D G R Â U

de Visula, care- rsfrânge nteg şi_ plb pe în un ede ndt mic şi, deshi cum s\ n pulea abatdee ei ltare e mici albe, cu abur ş p�e sau plute a mi şi a lviulu, pae o p fermecată pe are secoorte din mne trec prn c1opotele c acpeşi b vr proiecta pe râd cele ma mnute episoade ale torieioce sau es de sub streşini prin ferestrele gotice. Apa se Dar nmai te un ugă negr sparge pnJinşul de oare

oacă şi amesecă amintirea cu �ilele de ată�i şi cu dra şi alcă rr cobornd nr'un ce şi urcnd n le deaptăalcă de mărre a tinermii poone�e. Tocmai dinclo [a pe aa isercii, spre celălal cer a ataru păt de pulcelălal capăt a acesti lvu, apape de da, portu n �bor al nerlr de ar aci Aceasa la Mel La Wabe a ermanlor, ea a rida numai n câţia a, nt we locu e ma pi ier tul, nal neât gotic co sttut al Baticei, noul port plonez, dyna Cai ia ăiat dâ de raa de arg cu maştee sfân[ Ssctă Polonia se rezeamâ pe tinee şi n ate aptele ei nsau, sfântu de hram al Poloei, ucis de regele Boese sime neasâmpr şi âcniea sâneui n. ncă din 79. Baldacnl de ar I mreşe cu lumin u

Ţara e mbbată şi ea de un cnoscut msaism slav Pă galeă nsemnele, ntro aşezare udat de pe caac, ârere dpe puteinea l apsne şi despre noea şi cooan şi u, arată ulrea pu pmnteş ncare a eşi n R:t şi anume din aces R<sări, de pe tea puterii de s, ntrpată n ecă Cm r fi ntatisa nu e o rariae Dar ea se dă de o ma mult n- prine aceş peei de pădure, boer moldven nvai cucredea n sine a tneree scăpată d anţuri decât vre-o bsecee lo ma mul ca să ncapă Do cu Damnngmfare e�oră laoă de pecet mai cuănd rus or- căva cutei u paa de cute hora pe-afară cudxă dstieshnâ Dac ·ar cura de penele li pia su cu fesce slucioae Vor st numa silade sem ulurl ab al Ploe le-ar perde a o drep crdncosul rămas cu suetul nchis n asemeneadarncă podoaă heraldic<, n lcu li ar mâne un ănr cldiri iaşe papsteş ma mul da diavolul dec deaol c braele rdicate In soare Acsta e semul In e vrea Dumne�eu Cum cue�a mica oldova după ce cap ei ve- n{ă Poloa rnre{ită dea toate acestea, fac răsboiu şi de atâtea or să-

Palat un cael, ncepu �lele nir e ai cşti{e, măreei Plo ? Şai�e de sini de reg de epş mărit şi nrumuseţa In siul Renae sub Sismund cpi şi de mari magnaţi sn ngropaţi n aces Paneon alumai decâ dup maea Ştean ce are al Mldoe. Polei şi ţin pe meri r de s şi de savă f moae.Pe to acest ac a Capaor dela Cremuş prin Pocia Aici n al re ea Sbsk, desprrâtoru Vienei şi şi Comea până a la Caova ândul la voevo�ii de de ele Plâeşlor dela Neamu ai lu tache egruzzi aiimut la năţ bor dela Suceaa ş dela aşi u- adeu Kosuso, cl d urm Poloe� dinantea Impriieşte pe drumeul român Aăea din marile clădir din ca Pooiei aşet de ţl Aand 1 n cripa Relr aici

drul per re{eşti ş caolice păsate până astă ş! care p Pon!atowsi geeralu u apoleon ecat I rera-e uimesc şi ne pleacă genunchiul n fa nei culturi u erea dela bătălia poorelor dela Lipsa din 1813 ai poeiute ma mult n carte răau aproape ncmbae n Stovac şi Miec� Cine puea crede inainte de 8 cveaul al cnpre�ecelea al şaispre�ecelea Porn dpă Pola e mar, cănd ea avea Waweul şi aceş morinegocieri police la curea relor sau după nvăăr a mar cari o pă�ea şi aşeptau ? orii au st ma tari ş eiuniersiaea din preajma lo, cu ce och le vor i priit ai o pă�c şi aşteapt nc.noş toate sosi no bnă i aici clări in mloul âlei Palaul propri � dealri a eşit nce, pr lurr deârgl cu lănce şi cu ce hoăâri n piep penu a restarae Icepu daintea răboul, dn rna şi areale or fi părăsit Catedrala d cutea casteului Wawel lu Slle măreţe cu cee 1 de obeinur flamande esutevârşteşte şi acum Nam ma st aceaş fio dela aaia a Bruxelles ntre 13 ş 1564 ca da de nuntă al eeluidela Melk de deasupra Dnrei din s" de Vien locul de S{mud Augus miresei lui Caerina de As, şi prăobşe dinainea anul o mie, al Babenbrilor ata ş buiră delele sau fseseră mpe prin pereţi n nal nlo sue a acesei m de Răsărt ipă ş cmăre de uri de {ardâ ; pidvoarele cur nterirecrescu C b In caea pă{n<ă ela alta uş se cea ma mare n sl Renaşere care se cunaşte fuseser

dacoromanica.ro



C R O N C 3"

N \ 1

zidte ş dudatee aade tre catri, cu tâlp d la celede sus, se perdur; zăre. Din mnuatele esc aba

sau putut cuă teva, oate eooate de J pej

pe peretele de teaş monmentaă. Ta zugreaaceaat care era aşa de deas nât mege oa n u-

tea să pu un deget pe ceva alb,s'a rsp ent toteauna

bia acă e ma gcete pe tnJea târ at

e a ft coa D n schmb ce pere e a, epadoseal de pa Cteva mII de cten pueau s se a

ne şi să se mşte n ve prvţi dela feese şi dela prid

aele e sus e oci egeşU vre e e spectatori

a teat e talat a, a asctau piesa l Kha_

DOwk tr' eaă e Iue au pauenleauu pul u mplea decât ate nesârşte ee Pea n

va a e remur an 17 d 'a Juat intâa oa

ână Varova, int' z e Iarnă aspră Fee ntărto e e ma nvăt şi ma puternic om in

na de anc cancelar şi maee haan cor de e

Jan Zamoysk Ma tzu e rebia să coae I Modv

c ă aşeze pe Moieşt ş s Ifrâng n expeţa lu va

a pe h teaz no e tvee a n a, pn oa ooz, or oă ae 578 1 Pe

ân "so aceşta "rec la roia îşi eclamau pânele mijoc coruui de fete iar Casana urla eet

eba să fie tată pe brae e inantea ateaner a regine nfiae Mhnea Turctu n Muntena, ş veea

de vaa lu neăJtă ntre boer nesgri ia o tcoavăş vArsa sânee de măna căulu ntr pa d sub

obldurea aeuaş strălt ancear şi mare hatman otoJt ea vetăe ne tate s te Parul,

Strassugu şi Padoe! Ceasorncl btea a s n turn

oree un tmp f an şi $e amestea În tiadee mo-

ate ae Pram U ae Heeei Câe un aepla, cu

cee tre mn e noae ae, ta anao e ş I

pea uruala mOoru e na te!. at cu n,

pate atia oamen a ecutuluI cau neTnelegtor c-

petele şi aşteptau să se padă zgomotu acesta r nim

La earte alte lri ae Cracvie ept e e-

atae Las etatea, cu zl, prle ş ee t t

tat Ce ebue să fost toate e atze, a sngu

aet ramet utemu atât 7 Numai teaţa otA

c rnulete şi cese mau Barace d a cet31i! se

preaz etcată aşa cm cdito pe aceste oci 1-râea impuri ate, a Cructeor. tg, cu for_

foa haâ a iaţa mult e aza eta os, ae ă o ană a eute e oa

aree e ereate ş cu rumuie e Mare ş spre Bza

care au eat au a bogăt prinpale omeşt ş c

muzeul naon e ea, pn de pnzele r ae lui

Mateo ş ntre ele ş de o ucae arge a pctou cu

osct şi a oi din pânzele dela caste eeş ,kewc

Las bsca n ecinătate a Sftei Maria c ce ma mare

ipc e t n emn n lue a Wt S

mort neva prin Gemaa pe a sfâşul seoul a dnpezeeea u mezee a a coplt aeată va

ântA, resta şi or, petc ar semnat fa

Pe eetee n tna n aau de ngeri eseat n culordeschse cereşti e Maeko ntinde c te efe sub o

e gotice ş peste tragicee scuptri În lemn ale arttui

meea nu �e ştie e ude ppsit in acest aş reesc

plon.

Tee n scmb nărem clp a btea age

oo n petruc ae peste un min e vole 3 ealase ş maucse are mauscs al u Pato d e

c al ouălea : pnrucă rpezint prpu zis ehea

nvertate, ea ninţată e az e mae În 136 u

ent ae o curte Inteioră gotă o minune cu aaebacoane ciopte, chenae c tuee e şi şi e feeste

ee e piatr care u a amva n z, nmic

Împrejur e ameea : n ent adteşte satuia luCpec n mjc a căui astoa se păstrea n coecacegu aătarea Innte de 12 n lcu ercII a

u uscat necunscut erra Incognta, ş despe care �tu

en cleg u eaci deseagA ttl sottotm Nu pentu eae n ate darur n ate enr

tate la lo. n aa Cacvie egae a ior de m-

e, at, u aeea� gr itemea, ş e eaat, Cava

uiversiaă ştnfc ş atstc Ce perdea cealalt, apăra

şi păsta aceasta ŞI !r mă bate gnu că prn aete lcu călnd pe lespele sonoe csmee lu erte, la el

cu mine astăi a trecut şi a visa ac ouă sute zci

şi ma bine e ani crocau fozo, Min Cstn Nu şu

dacoromanica.ro



36 O A B D E G R U

H Rmei m oz

dac ra u p3 ai 'a decope dar ea �( pae e· de Cracva spre Miazăz. vrba de oşe Za-

ndiasă i preenă kopane g Taa aza i desvlta n jlcul cee ma

O eenea olon ad6nă ş bga de�apă ne mâde popula!! de munten pe cae o are Pooa, Goa.cu mnmentee şi cu viaa e de ai, Cacovia Da, am -am vzt pe Dunae n bărcie lo nun sgu un

al as lc vrăJIt mai mult penu urina cercerii :'

chiu cbit legae căte patru la un loc nr'un fel de aune

ea su care ar b băue penu iage i- care pmedia pe apă ca pe Bsi c Toance şi a

reag Au drept ă prc la ele vău vesitele Jcri cu tpraeJe arcae J ş iar

Atesc te ele pe do fare dosebe Uu e a luate, ntro hoă de haduce şi de vaă d pin Haele or

aproape 3 de km depare, spre Miazănape Varşova atât de asemănătare cu ale ăranlor notri dela une, ca-capiala, raul cu palae, cu dui şi cu parcri Viaa cea ele de lemn, lucru mâilor cântecele au dat naştere a un

nuă fierbe n el şi se adună din ce n ce ma lt din tae naonal oare Iubit Cercetători de fologie de trie

păle păânuui poez i n ae pmnul olo dela noi au ocalnc a găt nre ei rute roâşi

ez Vobea u un ae br de ică d Varşovia din vechea cvae obăneacă a oâilor pună pânprn sa căria au trecu ude e pstrează aea lui n Sude i la Moav Aia di aceşi Goa unt oamen

nesc Georgescu Noa Ottecu despre fenomenu m· dea no, dela 10 i 150 pierduţ i apele ae. Leau rănlr �i po acto mucan rtori a Par Omul mas cue ca vară urdă, ungă aş chag, ră

neegea Cu e ptea ca t aceti oameni nesaI fler e de klomei de ar pe oci nde admia

să caue să!ntaea i rn a ei n olona dp i- ia muca pe parue ainale ceaă oă aberare, a veit o PoeII ca nsena ceva oe u ş o ală vaă sune ca 1e a nşri ş n băaia tu

cee cci continete ca ă e pe seviciul parie To turo firil

unt n a n cele ma nae oc afa de cţva mai

iuda eptnduse ncun hip adapta mediuui cutare Aceaa e Poni nai din ugă pină de deshidei

chimt n n Gemaa sa pres ăas Anglia aepe au de fde cu coo. a ne e ns aprape şi dea loc rebind eapra aini e la ve de ca aae rebu � ne depinde s pv ş s vede.

dacoromanica.ro



Eduaţia poporului în alte ţări

Eci pplră Iuslvi

Chesiunea ediei populae n }uglaa ea maicplcaă dec n mle alte ări date ind dbrlelrale dintre regiune acătuesc Stat ugslav Ţaeche ş păe d sd ae nouor tur ebiau idicatea nvel ctra al Crei şi Sovenei, egun c so

lidă tadi ultral şi odată atinsă aceea nAme nvtur, uma s se creee egim cultual ntar Fărîndoială deosebi mennate ma sus au mai şi eg-gimul actual vind să aungă la vlăile necesare sa pria na dinte solţiile ele mi eicce. Lăsd pă la ne-glJae sa qou nvţnuli spe inreprinseegic ogaiaea nvăli eemer şi a clppuae de a�. Ace b do fome: a ulura ppu

la ppu � umnd uca puliă eemna �a educaa iyieă popular

u prma misiune fst Arina seca tuceipopare pendinte de Minseul de nrue Puc u doa, ocul cenra de igien pedte de ister Snăi ce

Instrucia populaă Domeul asupa âra se ntinde activitatea secei

intuei pporuli este nvAămAtl � ntra masselrpopulae afa de coalele oşute cpul rmărit estereaiarea inaăU cvae ş a ulu! (matrală şi spi-ială)

2 rogmu prde : csue petru aalae n aşe sate şi in amată :b difete onfee pentru pp m ales asupa

yien ;) ema : de ei de ntrcie şi eduae de bi

blitei şi de săi de e penru popor, m ale n sate :crri n oaşe şi sae oganiai de skl (ciet degimnasă)

d) legăua u itui şi orga patilae c aelaşsop ruiac ş să civl�e pprul a legătuamsiuilo acesto nstitul ş ogan�aii

e legătura şi laoaea c alte minstere ce piveşte

ceş co ) coalee megee, pgesul ş populararea o crsu-

le de agrlcul şi de asoiai răeşt �adruga·co-pale)

g) epeena de cinematograf adiofne şi teatu pent popr

h nivesiă ppulae mai ales in se şi n centeledtae

tt ceece pieşe spul ste publice şi educaieiecma genea ecmia ailă ş şlaă oPJ

aea estuo şi osmel aonale ; e. Pgra aesta e eali�ea cu Inetl In maa lu

maoe Reali�area se fae trepta da u tot m mu

pyes af :

a) anul aces cusle penr analab au fo umaede 4 auti ma ml decM an tect 85 _

mă şi 22 in ste şi oaşe După nua lege asupa coa-lelr primare t01 ad! pănA la vrsta de 25 a snt obli-ai sA ume�e usue pentr analfae upă aceastvsă cusile m sut oligao!!, dar ei a se n-siu snt bligai să le ureze pAn a srşit

cnfenele pntu pop sn n ce n ce m nume-roase iar insiutee de Igienă ppag giena şi sAnătatea mare ces

c cercurie de itue şi de eduaie dein zilni manmeoase ncă de pe acum snt peste 00 ibliote pentu ppuaa saelo [ă s se seasc ee dela aşe foe multe aşe ş sae cuvă rue şi apo vin skolia cro eeUze şi prpore putut fi apeată c pi-

leu m o sebăi Inceate deunăzi d) nua leye asupra şcoe prmare ( ) pevede

caboea u Ittue partiulare umn acelaş sopş ajoraea ecipro u aestea

secia oate srn legu cu minseul ag-ule ş u acel a snă şi pevede scae şcalelede menaj, ae ăo eulae sn remaaie n nai n ce

pveşte viaa de ame, datriile gspodine! deaemen godăre ma un n speal la ste :

ce pvete epe�entaile de cinem, dfonaş teaul n s'a negÎa decât Inceput

uversit populae apar pettndeni şi se aşteap

un satu speial şi atoare materiale care sâ le nsufleeascşi ma mtntrziarea real� aestui om ea pnită mee

de uce"a sumelo ne in bet Incepan din -pie T sfărle făcute sunt ml ma efiace gae sumeo mpnte nscrse n bugetul Statlu ş banovel

n la nue 929 data nsalăr actaul egim)rogam ea eăs cum ae leg nol progamu dobndt o fomă ma ier ş mal agă. umele ce sevr aloca n acest scp vor fi de or ma ma de celeacrdate nante

e temul experene de pnă am se pepară o nuăognize căund-e egulamete şi state aprape pen-

u e putele pryamul shat ma uBget Statuu pevede sum de apape .0000 dl

narl ugetee avnelor au prevă�t dea semen e des- de emarcabe evaludu cu aprlmae) Integ bu-getu la ca 11 0000 dai

nă cm se poe spne c le m bune eutate leaudat şoalele de men

Ofcu cea de ige1ea ae educaia populaă ' manfesta ce ma

Inin Oa eficace şi ăă eaare m umt cae�utate, e cee educaei igienie ş saiae Nu sep voi despe aceas cheine r

s antsă

numele doctorlu tampa de at\' e a e·

dacoromanica.ro



'28 B O B E D E G R Â

şt sA aforme un ţinut de qussăticie ca ae Ser-bIe de sud ntr·o regiune a prsperiţi iziologice Condu-ăto al ofulu! central de gienă, foosind la autoulda de Fundaa Rocfeer nchzăd uşile utro eve-nenor fiind urd la oate interene din afaă pe scuradoptănd o aune de dictator în oiiu d_rul tampar ads la apăt o operă demn de cele ma nepreupet elogITreue adăuga c d a urat bucurăndue de tot on-

cursu şi de toaă nrederea uveranulu ceeae aic eamn otul.

Of onsideat a o oaizaţie de specat a mi-nisteruuI sătă şi are m-petenţa asupra ntreguui regat organ de peatatese cpă c hun de Igienăgeneal şi ială u _ie regIunlor cu sdierea -r săă populaiei cu ărgia prnpor de nUatcu medicna populră u ta

tstca ntăi

Trbue ătă menţune spea pen zisele coo-pee de sănăte" n n de 52 şi ari sun orgazasaitae eciv rurale După c e aa nsş deumireaaceste asoa funcţioează pe aze operatste ş\ urmă-es educa satară ţrano asistena santară grabiă efn asaarea aelor etc

Pe lângă acete ItituH c craer măar n parte oficiama funone nme Intuţti paiulae urrind

aeleaşi scopuri şi dintre care not : Cruea Roşie (se-ia educaţe şi asseei okoii (seţia gmastie �eduae) oietatea pentru săţ publice edu

cae, soetâe Matern" Maa ră (rija de pii) zilul muntores penu copII etc

ent reaizarea acestorsiun au fost ntrebunttte metele moderne pen-u propgarea gen Cu tonursul dat de FndaiaRockel1e şi u t auto-ritatea dlu Sampar runu I ate re nimi touşi piedile de natur fnaniar n'au lipt şi pe deasu-pra au tret ntuate p-le pse de Aş rst

populaiei totu nepregtUpetu primirea de acţunI ci-viizatori mva tuturr cestor greut Inevabile Ser-ia de sud n spea inut ăind pnă dun ntare de prmivtate desAvtă noaşte ai bnaeelor a sate ale Igen nspodAri (msonae prie-pute şi tenace au dss uşetutur aselor şi a săit

fecare odnA o-ganieze aa amliei aleasistenii medicale et ŞI nunumai SerIa de ud e

Co riei de oorl

După cm puneam ma us.penru eduarea sanară amasseor 'au folost apoapetoae mjloacele merne :lme (ofiul le e la dspo-

za ocui � le nchriază acerere, adio (n fieare Du-

mică s ne e o ne-

rinţă publicaI de tate ee sfatu mediină ppula-rzaă povestiri i ustaU'estlve toae r1p�ndit

podigs ursurI poplare (-ute de medicI), conurar

ă ntre toate Intitlemenonae ma! , dndustenţe specală oopeavelore snătate Fire�te fiecare

din aceste metode u ost nreunate dup gradul de cu-ură a nutulu cra se esau Penru olsea aetormetode şi anme pen des-deri de muee pografsri şco practie puli-a e a fs prevăzutăpe 9301931 o să de1000 darI, cae âoate i , eltu de prpgand nu snt de-

cAt indicte aprxaeele find nglobate n bgetulgeneal al Ofulu

treaga ară avt de tgat de pe rma admiraile aivităi a O

n afară de Ofciul central mai fnoneaă 9 tte de gienă (n iecre bnină cAte unul) 38

ase ale sn puble ; 141 staiun (punte) sanitare.toate Istitui oale, ucănd penru propaganda sanitară cala snăă pblce din Zareb (ce ocupă locu derunte n propaganda stară) muzee permanete penrgieA la elgad. agre, LJJa, SkoplJe No Sad

SaJev n apreabil numr de expz ambulanei şlare pe gA tate putele are

fiifaa În anii ' ttatea insuilor de tat e poate fi ilaă

ntro bună m de ăoarea să pivind da19201928

rsur penr gspodine la ţaă, cu 3593 eleve cursuri pet tinee ural cu 543 elevi usui penruasseI, 300 candida Preegeri. 29299 c 19456sten ; poiI 11 c 7174 Iri

Maa d agandparate de eogf mble dacoromanica.ro



330 B B D E G R Â

duai adulo în ]uosavianiti parcar n lipt Î materie de edue a

adulior n Serbia dinainte de răbiu ferite $Oe debinefacere ş de aten ma ale cele rganzae de femeaveau cop să ajute la răpndrea educaiei ntre cpida măsura acesti stăduine nu era prea mare ela roiu sa observat acti\tte ma me In aceas drce. iniativa câtra pfesor nversitari s'a inn

"veritate ppu

"

unde se n nfe:e : Ire .

ă de persoaă cuncute. Coerele e in te 6 ş7 şi su n adeea te de priec lunoae ncri lae exist n multe ate lcait! aă n ia ucează[re $Ociet; Prvjeta n pplaia otodx Napredakntre caolici şi aJret a mahmeda

Pe ln cnferine, s'au rgaZa prin ija acelra�i cietăţ cuuri pentru aduli neşutri de carte n ecarean e in vro semenea curur pentru ppulaa işi de care fsesc 5000 de nş armaă se ac decusu n care vaA sA scrie ş să ceacă de oldaiş e umreşte a fiecae sda să nve să sc s ci-tească şi scteasc Inante să lase ana

"Cuure de gopdăre"·rganate de mişrea emerma cu amă n sate meită o lue amnte deset ntprimite la ele fete dela 2 ai ca ă fe nvte erea case Se pmesc şi tinere csrite Dac un neşiuare decate, e un pile a s deprnd citul şi criu Exită 5şcol pentru aea feelr n gpdrle Şclle ut deduă repte a) mai nată, cu un c de a a care ur_meaă fet re au aolvit ae pimare şi au fot alţ 4

an la o şcoală ecndară şi mai mplă cu un curs numa de un an penu abolvente nmai ale şolii pmare nşclile supeare se pregec n ecare an cam 00 de eeveiar n cele eriae vreo 20 Sunt şi cuuri de 5 lni ncare fete dela ară primesc ămuiri treuoae ma ales ndmenul ge.

Ca e acă ma rdnc felu acea de educaie, a fiinat În Meul trucei n ervu specia car

e ocupe cu educaa ppr. Sevil nu numa c aju

iniţava paricula da orazează Uş cnferine �cur Pnă n 926 se oazaeă de cnferne �se disbuieă 0 de aparae de proece şi 60000 de vlume Sevcu a rgana ş 20 de biblioteci de a cupeste 0000 de că şi a Inocmt 5 curi de anaabeIn Muntenegr i Heregovna la cae au Tnvă scrieş să easc 00 de ra i 15 de feme Ciasemănătar sau ntomit In amată la care au prmt intruce In it � cr pese 0000 de ldai Su sprvegherea �e[ au nfa 5 �ci de părie pn 92 fecare avd 250 de eeve

Cursuri de eară peu ucenc eisau dinatea răiuluidupă aceea ele 'au nmulţt pe cheluiala Satului mpegai

din magane pmec educaie ma naltă n şc pecialeorgazate de cetatea comecială din Begrad penru ner att n ţa ct şi n Capial Sunt două cururi unuferir de a şi atu supeio de ali 2 a Pn Î 9262000 de ine umaseă aceste cursu. Muli din e ecndexamenle U luat o calfae univestară

in Hb Ad. c 776 pag. /

OA6PAHE

nPlE

boabe de grau - revista de cultura, 1, nr. 05, iulie 1930

Documents