BOABE DE GRÂU ANUL 1 - N·l'ul 4 REVISTA. DE CULTURA IUNIE 1930

dacoromanica.ro

CUPRINSUL

PINACOTECA STATULUI de TACHE SOROCEANU ASTRA de IOAN GEORGESCU POSTURILE DE EMISIE

RADIOI'ONICĂ ROMÂNESTI de DR. ING. E. PETRAŞCU BASMUL DREPTĂŢII de LlVllf REBREANU

CRONICA: Cărţi, Conferinţe, Congrese, Expoziţii; Sufletul copilului; Cadea misjonarului; Preocupări biblioi:ecare; ImaQ'es d'ethnolll'aphie raumaine; Revisb Dlacedo�româDă; EmInescu; Oma!liu lui Ramiro Ortiz; Uniformele armatei române 1830-1930: Vitrina; Otet paisie.

Teatru, muzică cinematograf. radio: Trei luni de universHate radio.

Turism, sport, educaţie fi.z.ică: Geografie: Educatie fizică; Expozitia cercehşilor; Călăuza judeţului Neamt; Vollelparadies; România dela munte la mare.

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE ŢARI, ( Adau,), Invăfămânlul

şi Insfrl.lcfia in Polonia de Iosif Stemler; Educafia adu/fi/or in Polonia.

Redado" EMANOIL BUCUrA

Un număr 20 lei Abonamentul pe an 200 lei

LIBRATUA DE STA T DIRECŢIA EDUCATIEI POPORULUI

BUCURESTI 1, Str. Wihon No. 1 (palatul Fundatiei Carol I)

dacoromanica.ro

Triptic sfânt de Sabin P01)P

Pina c ote c a Statului

S piritul poporului nostru, Înfăţişat În mani­festări de 3rtă. răzbate mereu mai mult din­colo de hotare, izbutind să opreascli inte­

resul lumii asupra calităţilor lui de intensli emoti­vitate şi de originală realizare.

Cărţile literare româneşti traduse, sporesc cu fiecare an în vitrina librăriilor străine : muzica ro­mânească şi cântăreţii ei pot fi auziţi in mai multe oraşe mari deodată. iar pictura şi sculptura româ­nească repurteazA succese în cele mai pretenţioase centre de artă. La Paris, ca şi la Veneţia. la Bar­celona ca şi la Haga pânzele şi bronzurile artiştilor noştri, reunite in expoziţii colective, Înseamnă ade­vărate sârbătoriri ale geniului nostru creator În a­cest domeniu. Această recomandare a ţării româ­neşti. unor popoare cu civilizaţie milenară, cu re­zonanţe ce trec dincolo de moment. pare mai mult decât un examen cu preparaţii serioase şi cu prow fesori drepţi - ţinând seamă de condiţiile prin care am trecut ca să ne găsim la ajungerea de azi, pare că avem În faţă, în existenţa noastră artistică. un miracol.

Ne-a lipsit trecutul infăptuirilor, reazim începu­turilor la care am pornit în ultimele vremuri. Care ne-au fost profesorii şi care lecţiile de urmat ? ­pentrucă civilizaţia altor popoare putea să ne fie şi folositoare, dar şi dăunătoare unei găsiri de sine. Nu era suficient să galopăm ca să ne găsim la ega­litate cu arta Parisului. bunăoară, când ne-am tre­zit la alte trebi decât acelea ale războaelor nesfâr­şite, ci totul era să mergem spre desprinderea unui adevăr al nostru.

De aceea nu cunosc spectacol mai frumos decât munca statornică, strădania de fiecare clipă a ar-

tiştilor români şi cu deosebire a artiştilor plastici. care i-a dus la succesul tuturor expoziţiilor de peste hotare şi care ii va duce mâine nebănuit de de­parte. N'o spunem aceasta pentru a jigni sau pen­tru a micşora aportul celorlalte arte, dar ca unii ce cunoaştem drama învingerii materiei, ne dăm seamă că niciodată pentru un pictor nu s'a rezu­mat totul la o vibraţie sufletească. ci greul vine atunci când materialul trebue să imbrace forma simţirii. Orice alt material de exprimare poate fi mai uşor stăpânit în afara celui care cere efort ma­nual îndelung şi un întreg cortegiu de alte condiţii. Nu era vorba pentru pictorii români să simtă ro­mâneşte şi să picteze franţuzeşte ori nemţeşte. ci să picteze româneşte. In îndeplinirea condiţiei a­cesteia con5tli eroismul lor pentru care se sacrifică - izbânzile depline sunt încă departe - şi pen­tru care Statul cel chemat să ajute n'a făcut tot ce trebuia.

Şi sli nu ne întrebăm pe noi înşine. fiindcă ne-am obişnuit cu multe ciudăţenii şi nu ne mai impresio­nează stlirile de lucruri nenorocite, dar să intre­băm pe un străin. bunăoară. cum se poate concepe o capitală mare cu toate pretenţiile de progres dacă nu traduse in fapt. in animaţie. fără un muzeu de artă. oficial. intemeiat de Stat. despre care nici mă­car nu se vorbeşte. sperând cândva într'o realizare? Un mare muzeu de artă. in afara insemnătliţîlor celorlalte. oferli artiştilor tineri, pilda şi învăţămin­tplc celor de ieri. mai eficace decât orice şcoala.. Am avut un artist in adevliratul inţeles al cuvân­tului. un deschizlitor de drumuri. cel dintâi iniţia­tor al nostru în puterea de exprimare a culorii -ştim despre el mai mult din auzite; unde însă pot

dacoromanica.ro

BOABE DE GRÂU

vorbi ele Înseşi bucăţile acelea de soare din pân­zele lui Şt. Luchian ? Dar despre poezia melanco­Iică a operei lui Andreescu. atât de mult a prive­liştilor pâ· .nântului nostru. despre cel mai mare pei­sagist p� care l-am avut, de două ori nedreptăţit, de soartă şi de oameni, unde putem afla cu con­

Alex. Ion Cuza, odată cu şcoala de Arte Frumoase, a luat fiinţă şi Pinacoleca. Ce se putea aduna pe atunci mai de preţ. portrete istorice, lucrări vechi aflate prin mânăstiri, a fost strâns la un loc. Erau şi pe vremea aceea. multe lipsuri. multe de început, multe de creiat, dar odată cu nevoile cele practice.

s'a găsit nimerit

1/ :ftă�i� n��� n��:�:

su fleteşti. D e l a 1864 şi până a s­t ă z i, instituţia Domnitorului U­nirii n'a putut inainta la gradul de muzeu. In a-fară de întregi­rile operelor de valoare din şcoa­la italiană şi a co­lecţiei Grigorescu in afară de alte mici donaţii. una a Regelui Carol. Pinacoteca Sta­tului Îşi cunoaşte in trecutul ei, doar nenumăra­tele-i peregrinări. Asta-i istoria ei: mutatul de ici colo. Dela Uni­versitate la Ate� neu. dela Ateneu la Parcul Carol. i a r la Univer­sitate, i a r 1 a Parcul Carol. din nou la Universi­tate, din nou la Ateneu şi tot aşa inainte. Cât au a­vut de suferit ta­blourile de pe ur­ma unei astfel de [ratări işi poate inchipui oricine. In timpul războil.­lui, un număr de 15 lucrări din cele

vingerea fieca­caruia ? Din cele câteva lucrări de la Simu şi Kalin­deru? Da, ori� cum. Dar dacă n 'ar fi existat nici această salvatoa� re iniţiativă par­ticulară ? Şi An� dreescu şi Lu� chian ai noştri au fost, lângă noi au suferit. nouă ne-au dăruit bo­găţia lor de su­flet şi noi n'am ştiut ce face cu darul lor. Astăzi opera lor iese la iveală, câte un minunat exem­plar pe iti pe colo, doar numai :a prilej de spe­c.ulaţie, Pentrucă un artist există cu adevărat În măsura În care poate fi public. Cum vă puteţi imagina un pic­tor, aşezat oricât :le frumos, in is­torie n u m a i? Când vor inţele­ge atâţia colec­ţionari că nu vor ljunge niciodată deplini stăpâni a­supra unei o­pere de a r t ă, oricât de afund ar dosi-o, cu ori câţi bani ar fi plă tit-o? Oamenii a­ceştia cari prin­

Ve.libulul .culprurll dela Ateneul RomAn

f'otop,_. mai valoroase. au luat drumul de­finitiv al pierză­

rii. odată cu tezaurul nostru. Iar după războiu. Pi­nacoteca avea o sală consacrată aproape in intre­gime lui Grigorescu şi una profesorilor dela şcoala de Arte Frumoase. Starea aceasta a ţinut exact 13 ani. S e înfăţişa aşa dar publicului cele d e mai sus intr'o stare şi aşezare pe care e mai bine să nu le ju­decăm. Pinacoteca număra 110 Grigorescu. din e-

tr'o întâmplare oarecare inchid in hali-urî. suEra­gerii şi dormitoare geniale plbmuiri. ar face in viaţă faptă mare. dacă ar dona colectiile lor Sta­tului. măcar după moarte, reparându-i astfel gre­şeala.

Şi doar gând frumos. de: infăptuire a pornit de mult, tocmai de acum 66 de ani. Sub domnia lui

dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANlI: PINACOTECA STATULUI

Sala c;oloanelor dela Aleneu

Sala de mlnbl

dacoromanica.ro

206 BOABE DE G R Â U

!'olop,,, .. Sala de mia:<:ll:Î ; Arh. ma; veche

5al. de Mluinoapte: Peretele Gri!i'OrelCU

dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANU: PINACOTECA STATUL UI 00'

Sala de Miazllnoaple: Arta contîmporană

}e .. n AI. Steriade: Chlvuţe

dacoromanica.ro

208 BOABE DE G R ÂU

Ioan Georfle1cu: Suna

Ioan Andreeacu, Nud

dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANU: PINACOTECA STATULUI

Şt. Luchian: Interior de bl.eridi

Gh. Peiraşcu: Seari la M,ue

dacoromanica.ro

'10 BOABE DE GRÂU

Mariua l:3uncscu' Castelul I:han

poca ultimă a activităţii lui, jumătate cel puţin numai schiţe, dar nu putea fi văzut pe pereţii ei nici un Luchian, nici un Andreescu şi nici una din operele urmaşilor lor, strălucita pleiadă a artei contimpo­rane, Pentru motivul acesta, la primirea vizitei zia­riştilor străini, cu ocazia congresului Presei Latine, când trebuia parcă să le servim şi altceva decât menu-uri şi talente oratorice, s'a Înjghebat în grabă o expoziţie, ai cărei organizatori colindau În goană pe la colecţionari spre a strânge operele reprezen­tative ale artei româneşti. Sunt insă atâţia străini distinşi, iubitori ai ţării noastre, dornici să ne cunoască şi cari ne vizitează În fiecare an fără să avem cum să le arătăm un muzeu de artă naţională ce i-ar interesa printre altele,

Pe cât s'a putut. Pinacoteca existentă a fost re­organizată anul acesta. Datorită sprijinului d-Jui Aurel Vlad, fostul ministru al artelor, şi stăruinţei d·lui Stancu Brădişteanu, fostul său secretar ge­neral. s'a făcut in fine un pas mai departe, s'a o­prit un moment atenţia oficialităţii şi asupra acestei mai mult uitate instituţii, S'a pus la dispoziţia con· ducerii Pinacotecii o sumă de bani, cu care au fost aduse câteva de mult cerute modificări. A fost scoasă sumedenia de copii care n'aveau ce căuta in

tr'o colecţie serioasă, aducând În loc, opere vii, iar pentru a mări suprafaţa de expunere s'au construit panouri. 9rupându�se. lucrările, pe cât a fost posi­bil. pe şcoli. Şi s'a tipărit in fine un catalog bogat ilustrat, primul pe careA are Pinacoteca dela in hin­ţare. Faţă de marile cerinţe ale unei asemenea im­portante instituţii, imbunătătirile aduse par nein­semnate. dar să ne bucurăm măcar că s'a produs un fericit inceput, când până acum Pinacoteca a avut ani de-a rândul. pentru tot ceeace priveşte cheltuelile de administraţie şi gospodărie. 1 500 lei. E locul s'o spunem, fără să se supere nimeni, că Ateneul Român nu face cât ar fi de aşteptat pentru binele colecţiei pe care o adăposteşte. ba mai mult. pare că această onoare i-ar aduce silă şi că Direcţia ar fi bucuroasă s'o evacueze, Mai sunt câteva săli, alături de cele două de acum, actualmente fără nici o intrebuinţare şi care ar servi ca imbunătăţirile ce au fost aduse anul acesta să-şi intindă cadrul. Din ele s'ar putea face noui săli de expoziţie şi până la construirea unui palat propriu, am uza astfel de toate posibilităţile, ca măcar să indreptăm răul. decât să aşteptăm până la re mediul complect.

In trecutul nostru, datorită vitregiei vremurilor. când clipele de răgaz pentru doruri şi cântece erau

dacoromanica.ro

:-J. Gdilor.,$CU : TJlrandl torcAnd

dacoromanica.ro

1. TeoclOfescu.5ion: PllIe,lI dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANU; PINACOTECA STATULUi '"

rare, arta populară anonimă a ţinut locul tuturor altor manifestări artistice. Primele monumente de artă au fost bisericile şi in preajma lor era firesc să înflorească meşteşugul zugrăvirii icoanelor. a cărui primă învăţătură au adus�o meşterii Bizan­ţului. Dintre călugării mânăstirilor şi dintre oamenii simpli din popor cu frica lui Dumnezeu s'au ridicat primii iconografi români cari au împodobit atâtea biserici cu sfinţi. închipuind şi înfăţişarea zidito­cilor lor. Linia simplă, culorile sobre, totul susţi­nut într'o spiritualitate religioasă. fac din aceste zugrăveli nu numai piese. documentare. dar ade­vărate mândrii de ar-tă. Nu este locul să ne ocupăm de ele. cănd intenţionăm o prezentare critică a o­perelor din Pinaco­tecă şi când această Pinacotecă n'are o seqie de artă reli­gioasă, una din ma­rile ei lipsuri, pentru tragerea unei linii complecte in dezvol­tarea noastră artis­tică.

Abia către mijlo­cul veacului din ur­mă, incepe arta să se înfăţişeze şi la noi În totalitatea posibilită­ţilor ei. Primii noştri pictori au fost boeri, care făcându�şi stu­diile in străinătate, au putut să-şi descopere aptitudinile şi să şi le cultive. Se introduce astfel şi Între noi pic­tura de c h e v a l e t. practicată de Români. in afara obişnuinţei domnilor de a-şi a�

Iitate şi printr'un expresiv desen. Portretele lui Lecca şi Lapati conţin pe lângă ştiinţa meşteşugu­lui împrumutată, sau dacă vreţi inspirată, căldura simţimintelor proprii artistului pentru arta culorii, pentru lucrul pictural în sine. Artiştii aceştia nu izbuteau desigur să ducă la bun sfârşit modelarea, adică să nu ştirbească viaţa subiectului prin stu­diul detaliului impins prea departe, care cere mare virtuozitate, dar ajung să aducă in lucrul lor o at­mosferă de naivitate, de puritate şi de linişte fer­mecătoare.

Mai inzestrat decât ceilalţi, cu mai multe resurse

duce zugravi de peste Constantin Lecca; Neaia. sotia lui lona$cu

Th. Aman (1831-891 ) , apare nu numai ca un artist cu mul­tiple faţete, dar şi ca un creator de atmos­feră pentru înţelege­rea picturii şi orga­nizator al învăţămân­tu lui. fiind fondatorul şcoalei de Arte Fru­moase din Bucureşti. A pictat o seamă de portrete şi de compo� ziţii cu subiect orien­tal şi istoric, intr'o tehnică limpede şi În­grijită, cu desenul co­rect şi coloraţia bo­bată. Plecând de la inspira ţii populare şi studiil.:i atent detaliul natural Th. Arnan lasă urmele unei sen� sibilităţi lirice În va­riate subiecte. care dacă n'au insemnat victorii picturale. do­vedesc marea lui iu­bire către artă. Pic­tura pe vremea aceea nu se putea adresa decât boerilor şi A­man boer fiind n'a a-

hotare cari să le facă chipul. Din această epocă avem pe Lecca, Lapati, Negulici şi pe Tătărăscu, dela cari ne�au rămas portrete În stil occidental, făcându�se astfel rup­tura de spiritul bizantin dominator până atunci. Tătărăscu îndrăzneţ, consecvent învăţăturilor dela Roma, introduce şi 'n pictura murală, pentru prima dată o concepţie oarecum modernă prin coloritul viu şi omenescul figurilor, diferită de concepţia de artă orientală.

Dar Tătărăscu excelează mai ales printr'o serie de studii şi portrete, pictură de atelier, unde influen­ţele şcoalei italiene se simt, dar unde artistul a fă­cut şi operă personală, insufleţind reminiscenţele printr'o savuroasă modelare a pastei de bună ca-

vut puteri rl"-volutio­nare, a lucrat mai mult In sensul desvoltării unui gust de artă, dar care nu trebuia să treacă limi­tele mentalităţii de pe atunci. Arnan a fost un ex­ponent al sensibilităţii clasei lui.

In aceeaş vreme cu el. la laşi, Stahi îndrăgostit fără limite de obiect, zugrăveşte unele din cele mai preţioase naturi moarte, unde se adaugă minuţioa­sei descripţii, poezia, cântecul calm al lucrurilor.

Cum nu putem uita pe Sava Henţia cu romanti­cile sale compoziţii, mult mai interesant însă în su­biecte realiste.

Grigorescu ( 1838-1907), eliberat dela început de academismul ce stânjenea pe alocuri pe Arnan. se c.onsacră întreg unei opere de mare lirism spre care

dacoromanica.ro

'" IJOASE DE GRÂU

N, Grillorucu: Autoportret

il chema de mult idilele şi privelîştile ţării sale. Dup5 ce a decorat mânâseiriJe Zamfira şi Agapia - şi a fost o fericită alegere. cAci dacă sfinţii de acolo nu erau corespunzători unei tradiţii religioase. sunt va� !oroşi prin amestecul transfigurat şi puterea lor de sugestie - şi�a făcut studiile În Franţa având de colegi pe Diaz, Rousseau, MiJlet, Corot şi Dau­bigny. in şcoala lor de permanent contact cu natura dela Fontainebleau.

Putea să-şi creeze o situaţie şi la Paris. şi ar fi fost un bine pentru arta lui. dar dorul de ţară a invins. Intors inapoi se aşterne pe lucru cu o râv­nă şi cu'n elan ce nu l-au părăsit până in cel din urmă ceas al vieţii. Şi rodul muncii lui. prin verva exprimării, prin transparenţa şi frăgezimea culorii, prin delicateta desenului şi prin gustul compozitiei, s'a impus dela început, fiind unanim apreciat de public. A ştiut să fie pictorul Ţării lui. chiar dacă intensitatea de sentiment nu i-a fost egală: şi-a iubit modelele. iar variantele pe aceeaş temă poate că n'au ieşit decât din grija de a ajunge la perfec­ţiunea redării ei. Şi-a indeplinit chemarea vie�ii şi găsim rar asemenea exemplu de înţelep­ciune şi de muncă închinate unui nobil ideal. Pi� nacoteca Statului printr'o întâmplare este pusă in stăpânirea a peste o sută de lucrări. Şi dacă e un

G. D, Mlru: Portretul lui Odobe.c:u

rău pentru această colecţie. deoarece numără nu­mai ultimele opere ale maestrului dela Câmpina. nereprezentându-I complect - epoca Barbizon. cea mai importantă. nu figureazA cu nici un tablou _ apoi e şi un bine. fiindcă altfel nici aspectul acesta al lui Grigorescu n'ar fi putut fi public. Deşi multe pânze sunt numai schiţate. lieca,re bucăţică, chiar din cele mai neisprăvite. simple notaţii, probează siguranţa marelui artist şi ştiinţa aceea rară in ale­gerea esenţialului subiectelor, Aşa cum a văzut Grigorescu, motivele lui nu puteau fi tratate altfel. Printr'un studiu mai amănunţit ar fi fost ucisă emo­ţia momentului.

Mai puţin fericit decât dânsul este Andreescu, mort prea de timpuriu ( 1 851-1882 ) . tocmai când talentul lui era În deplinătatea puterilor. Opera i-a rămas împrăştiată, de puţini cunoscută şi abea de puţină vreme el a fost aşezat la lo­cul de cinste ce i se cuvenea, La expoziţia retrospectivă dela Ateneu de acum trei ani. când i s'au strâns lucrările pe un mare panou. atunci şi-a dat seama oricine de valoarea lui. pri­lej de uimire pentru multă lume. o descoperire a­tâţia ani după moarte. Inzestrat c� simţul atmos­ferei. pictează peisagii şi naturi moarte intr'un calm trist şi discret şi Într'o tehnică onestă, fără cea mai

dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANU: PINACOTECA STATULUI

mică urmă de virtuozitate de suprafaţă. Marea pu� tere a picturii lui stă În această simplitate de exe­cuţie. dusă de multe ori până la naivitate meşte­şugală. dar cu un conţinut ce se manifestă nestân­jenit. greu de simţire. Sobru. condus de realitate, fără a cădea in amănunt inutil. interioarele de pă� dure şi câmpurile lui sunt invăluite intr'un aer de melancolie ce era a sufletului lui şi a pământului ţărji. El nu mai este liric. ci descriptiv, adâncind subiectele cu mijloace pur picturale. necedând nici unei ispite străine ce I�ar fi îndepărtat de scop. În faţa naturii Înţelese de sufletul lui ca adevăr sigur. An­dreescu este cel mai veritabil realist pe care l�am avut vreo­dată.

In aceeaş epocă, pictorul M i r e a s e consacră compoziţii­lor de mare amploare şi portretului de di­mensiuni pentru care avea o predilecţie înăscută. El aduce o ţinută plină de dis­tincţie şi vine după Arnan. cu lecţia unei facturi largă şi a unui studiu serios. Şi la dânsul armonia culo­rilor e sobră, iar pas­ta bogat şi măestrit aşezată. Pinacoteca se mândreşte cu pa­tru din seria lungă a portretelor sale şi cu o compoziţie mare. virtuos tratată şi care va infrunta vremea cu toate că e sem­nată în 1879 pe când era doar elev al Aca­demiei din Paris.

peisage, Însă un număr nesfârşit de flori. In ele şi-a rezumat toată ardoarea, În variante inepuizabile ele i-au servit ca mijloc de exprimare geniului său. Mai mult ca oricare altul de dinaintea lui. şi pare faptul acesta eroic pentru vremea in care a trăit. el a ridicat culoarea la viaţă de sine stătătoare. dân­du-i întâiul loc În pictură. Cu asemenea prim:ipiu, pornindu-şi inspira ţii le dela izvorul nesecat al na­turii. opera lui e aproape intreagă de o rară sin­ceritate, de o intensitate de sentiment tot aşa de

rară şi de o calitate de culoare nepreţuită prin luminozitatea şi vibraţia ei. Dacă mai adăogăm că el şi-a apropia inţelesul ar­tei populare - acel amestec de vesel şi tragic tot odată -luându-I punct de plecare. ne dăm sea� mă pentruce Luchian se conturează ca una din cele mai originale personalităţi din pic­tura noastră. Şi e un mare păcat că Pina· coteca nu posedă de­cât două din minu­

. natele·i pasteluri.

Contimporan c u Andreescu şi cu Gri_ gorescu aflăm pe Ioan

N. N. Tonjha: Oarba

In schimb această coleqie prin felurite­le-i lucrări. resfrânge evolutia noastră, 0-g lindind starea de propăşire a jumătăţii secolului trecut. Iar anul acesta i s'au a­dăogat artiştii con� timporani, pe cât spa­ţiul a permis. cu a­chiziţiile Ministerului Artelor. Avem ast­fel reprezentat dela Luchian încoace efor­tul contimporanilor cari duc mai departe: esenţialul picturii. cu­

Georgescu, primul sculptor român, un uitat pe ne­drept. Avea un real simţ al formei şi ştiinţa cize­Iării atente şi sigure, construind lucrări de echili­bru clasic.

O operă lirică la fel cu a lui Grigorescu, diferită însă în ceeace priveşte mijloacele picturale, aduce În urma lui, Luchian ( 1 869-1916) . artist in toată pu� terea cuvântului. dar şi unul din cei mai nenorociţi. Apr�ape ignorat În viaţă, astăzi este socotit premer­gător al întregii mişcări contimporane. Silit de o boală nemiloasă să se izoleze, el a zugrăvit puţine

loarea, căutând să desprindă o artă originală a pă­mântului acesta, apropiindu-se tot mai mult de ade­văr. Pentru greutatea situaţiilor, multe lipsuri multe păcate chiar trebuesc absolvite şi să ne obişnuim a vedea şi În lucruri mai slabe, intenţia. drumul spre ţinta ce luminează in general operele de artă şi le imprimă suflul acela de viaţă tânără.

In planul celor doi mari înaintaşi Grigorescu şi Luchian. trebueşte trecut continuator G. Petraşcu. Intreaga lume pentru pictorul acesta valorează în virtute de emotivitate cromatică. Nici odată nu şi-a

dacoromanica.ro

214 B O A B E DE GRÂU

desminţit ideea dela care a plecat. a slujit�o neÎn­cetat ca s'o desăvârşească cu vremea. Astfel pic­tura lui nu conţine nici un dinamism sufletesc. nici o dramă, nici un zâmbet omenesc, nici măcar ten­taţia unei armonii linia re. ci doar oferirea privelişti­lor in cât mai bogat straiu de culoare. Bătălia lu­minii cu intunericul. victoria strălucitoare a celei dintăi cântată in valuri de sim­fanii coloristice, cu neîntrerupte: variaţii. Un peisaj, un interior sau chiar o compoziţie sunt În­făţişate in perfectă egalitate picturală CU o simplă natură moartă - o floare intr'o cană pe o carte - având aceeaş va­loare, pentrucă artistul vede lumea nedeosebit. continuă ofe­rire de motive, ca intr'o pano­ramă desfăşurând lucruri şi fiinţe, ca dintr'o depărtare de unde nu se cunoaşte nimic in­tim al fiecărei imagini. ci numai expresia desprinsă de vederea şi de bucuria luminii. Petraşcu e un voluptos al culorii,

Precum e Brâncuşi un vo­luptos al formei.

blice. învingând greutatea unei astfel de plasări din punct de vedere artistic. şi de grupuri torturate de stări sufleteşti În perfect statism arhitectural. Şi În fine Jalea şi Medrea, subtili portretişri şi statuari de forţă. dar inainte de orice cizelatori ai materiei cu patima aceea ce insufleţeşte fiecare porţiune dintr' un tot. trecută sub vraja degetelor plămădi­

toare de viaţă. LJaca e vorDa IIlsă de o per­

sonalitate. conpnatoare a sen­SIDllltapi poporUlUI românesc, dacă e voroa de o ongmantart: mal delillltă, ea trebue să fie căutată in pictura noastră. �l locul de trunte aiCI il ocupă. mtărmdu-şl-1 cu tiecare an, 1 heodorescu-Sion. Plin de ti­nereţe şi de neastâmpărul rasei,

Aşa de departe împinsă, a­pariţie ce stă pe pământ, în­vingând spaţiul, incât la intre­cere cu Dumnezeu artistul in­ventează noui întruchipări ce n'au aface nimic direct cu rea­litatea, căpătând simboluri spi­rituale, concentraţii de viaţă, grandioase cuceriri de eterni­tate. Astfel chiar creaţiile lui mici ca volum au puteri domi­natoare şi capătă lesne, inţe­legându-le. dimensiuni monu­mentale. E destul să amintim că lui Brâncuşi i se inchină în Anglia albume omagiale, în America poeme in versuri, in Germania inspiraţiiJe artei mo­derne sculpturale. ca să ne dăm seamă că la consideraţia la care a ajuns mondial nu poate să râvnească incă nimeni din ai noştri. In Pinacotecă nu se gă­sesc decât două din cele mai vechi lucrări ale Jui.

D . Padurea: 5finx

el şi-a pus odata cu problemele pur picturale. pe aceea a artei l'omaneşti, a lui ca român, ex­presie a simţltli colective. �i neostenitul acesta muncitor a privit problema in faţă, din toate punctele de vedere. al culorii. al liniei, al formei­incărcându-se el parcă de toată răspunderea, ingrămădind par- _ că mijloacele tuturor energiilor, stăpânind in ultimii zece ani În­treaga piaţă a creaţiilor artis­tice. l-'rodigiozitatea lui din compoziţii nu poate fi receptată vizual şi vor trebui ani ca să ne dăm seamă de câtă emoţie picturală a fost destoinic să in­chidă pe un petec de pânză. Magician al meşteşugului. in­tregindu-şi un gând iniţial dea­lungul lucrului frământat. cău­tând parcă în fiecare loc de pe pânză tot ce se poate spune, opera lui pare ca o hartă amă­nunţită, unde ţesutul liniilor, in­gemănarea culorilor şi atmos­fera te fac să vezi intregul pic­tural şi întregul sufletesc al su­biectului. Priviţi numai repro­ducerea de faţă. originalul se află din anul acesta la Pina­cotecă. şi veţi fi uimiţi de im-

Nici cei rămaşi în tară nu sunt artişti de rând. Paciurea. misterios interpreta tor al lutului. dân­du-i sensuri de revolte retinute. impresionante sim­bolizAri ale sentimentelor omeneşti. Fr. Storck, iu­bitor in ultimul timp al stilizării reci in aparenţă şi totuş cu deplina satisfacţie a lucrului de artă. Han făuritor de portrete monumentale, de busturi care pentru întâia dată la noi ar putea sta in pieţe pu-

punătorud peisaj şi de dom­neasca atitudine a ţăranilor. adevăraţii stăpâni ai locurilor, ai arborilor şi ai munţilor. descifrând viaţa deJa ţară, atât de mult falsificată in diferite prezentări, - in poezie. in incântare, dar şi 'n ade­văr aspru din adânc de fire.

Căutători ai unei expresii româneşti. să nu ne­dreptăţim pe N. Tonitza şi Şt. Dimitrescu. la cari nu ne interesează numai decât lucrul tehnic. ci con-

dacoromanica.ro

TACHE SOROCEANU: PINACOTECA STATULUI

ţinutul sufletesc al tablourilor. Şt. Dimitrescu nu�i Uf' virtuos, dar are căldură şi convingere. are darul să stabilească, la fel cu Tonitza, între el şi privitor legătura sufletului de umani­tate. Dincolo de ca­noane rigide acesta-i rostul artei de tot­deauna. Tonitza ştie să scoată şi din sim­ple jocuri picturale. lucruri de o trăinicie şi de o seriozitate ce pot sta. adesea să bată. lângă cele pre­tenţioase. Lanţul por­tretelor de copii şi al nudurilor. amândouă subiecte privite ca fructe cu voluptoasă carne. nu-şi vor pier­de cu vremea nimic din frăgezimea şi in­timitatea de acum. aşa de captivantă şi'n uşoare însăilări. To­nitza le-a iubit când le-a pictat.

Iser. expresiv mâ� nuitor al mifloacelor picturale, întâlnind în ele orimitivitatea lu­tului grea de belşu­gul rodirii şi visării orientale : Pallady. raFinat al nuanţei. povestire nesfârşită de delicate atingeri de lumină şi de tris­teţi de interioare cu subtil parfum de pa­timi exaltat de tru­puri de femei şi de flori: Bunescu. un mare peisagist. de o rară elocvenţă de cu­loare. fragil şi sobru totodată. emoţionant in câteva crăei cu urme de zăpadă. in­tr'un drum pustiu ce duce printre case de mahala. ca şCn mă­reţe privelişti cu cân­tec de mare, şi cu tă­ceri de paTate isto� rice; Ressu, viguros clăditor de forme. urmă­rind realitatea. căreia nu-i cedează transfiguraţia pur picturală : Şt. Popescu. Steriadi şi Dărăscu.

impresionişti de rasă: Rodica Maniu, Elena Po­peea, talente remarcabile - iată enumerarea com­

plectă a artiştilor din marea linie a picturii româneşti, cari sunt in fine reprezentaţi în muzeul Statului şi despre care spaţiul nu ne-a ingăduit să vorbim după cum me­rită,

Iar dintre cei ve­niţi mai in urmă, unii tineri de tot, Militza Petraşcu. Corneliu Michăîlescu, H. Ca­targi, Lueian Grigo­rescu, Demian. Ba­calu, Băeşu, Viores­cu. Irina Codreanu. Margareta Cosăcea­nu, Onofrei, Maxy. Şt. Constantinescu, 10nescu�Sin, Aurel Băeşu şi Sabin Popp atât de înzo!straţi, morţi de timpuriu.

Se cuvine să ne o­prim mai mult la el. Cu toate că intere­santă i-a fost activi­tatea şi inainte, cu ul­timul drum însă al ar­tei lui. artistul acesta tânăr era la incepu­tul unei câştigări de puternică originali­tate. Nu i-a fost dat sa şi-o desăvârşească. Şi-a intors privirile la un moment dat că­tre arta bizantină simţindu-se apropiat sufleteşte şi a izbutit să transpue in atitu� dine nouă, învăţămin­te ce păreau moarte. Era un câştigat al ar� moniei linia re. servin­du-se de ea pentru o precizare de stare su­fletească, slujind-o a­poi cu messe diferen­ţiate de culoare. fă­când să trăiască îm� preună distinct cele două elemente. fără

ca unul să dăuneze celuilalt. Dela Sabin Popp arta românească avea să se imbogăţească şi ori de câte ori îi revedem operele, incercăm părerea de

dacoromanica.ro

"6 BOABE DE GILÂU

rău că l-am pierdut atât de tânăr, in plină crea�ie. In Pinacotecă, după cum am mai arătat. se află

câteva lucrări importante din şcoala italiană, de provenienţă polonă. E destul să cităm "Scena ehi­

. rurgicală" a lui Giacomo dei Ponte ca să binecu­vântâm intâmplarea când Statul a cumpărat acea­stă colecţie. "Păcatul" lui Rene de St. Marceaux şi "Alergătorii" lui Boucher se adaugă marilor o­pere de artă din Pinacotecă, demne de orice mu­zeu din lume.

Până la construirea unui local propriu. Instituţia adăpostitâ la Ateneu. aşa cum se prezintă astăzi, de interes mai ales pentru urmărirea momentelor de desvoltare a artei româneşti. nu va putea cu ade­vărat progresa. întregîndu-se fie prin noui cumpă­rături ale Statului de lucrări rare. fie prin donaţii particulare. aşa cum se obişnueşte în toate celelalte tări.

Construirea unui palat adăpostitor al tuturor co­lecţiilor Statului, este imperioasa cerinţă. fără de care, ori câte modificări aduse rămân de minim folos.

Altfel. din cauza imprejurărilor improprji in care se găseşte expusă astăzi intreaga colecţie, in afara că starea aceasta de lucruri nu constitue un stimu­lent pentru donatorÎ. dar chiar ce avem de bine de rău. se va deteriora.

Să ne pătrundem de adevărul că arta plastică re­prezintă ca nici o altă arUl un popor_ vorbind limba tuturor vremurilor. A ingriji de tezaurul ei. in­seamnă a îngriji de existenţa noastră viitoare.

TACHE SOROC EA NU ConJtrt·o(or."julor o/ Pi"oC'o(uii 51"'u/ui

Ctllne Emilian: PrimAvara

dacoromanica.ro

A s

Pe cerul nostru înnorat Stea mândră s'a ivit Şi iarăşi s'a inviorat Apus şi răsărit.

(A. Blir$canu, Imnul "Astrei')

Astra e numele prescurtat al Asociatiei Culturale Ardelene.

Ea. chiar dacă nu e cea mai veche societate cul­turală românească. e totuş cea mai cunoscută. cea mai slăvită. cea mai bine meritată pentru cultura masselor noastre populare. (Mai veche decât As­tra e, precum se ştie. Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş, care a avut un rol mai mult local şi o activitate cu oarecare intet­mitenţe ) .

De n'ar fi decât lungul şir al congreselor sau adunărilor ei generale, ţinute de obieeiu in fiecarE.': an în alt centru. şi încă ar fi mare lucru ! Care altă societate culturală românească se poate lăuda cu un şir aşa de strălucit de aproape 65 de congrese generale ca ale ei ? La aceste congrese lua parte toată suflarea românească, dela vlădică până la opincă. Care altă societate a făcut mai mult pen­tru răspăndirea ideii de asociatie, aşa de puţin cunoscută şi preţuită la un popor cu moşteniri su­fleteşti nenorocite ca al nostru? Care a răspândit mai multă lumină prin învăţăturile folositoare ce a dat, fie cu graiu viu, fie in atâtea tipărituri bune ?

De expoziţiile, de muzeul ei central. de şcoala de fete cu internatul de pe vremuri ( internatul îl mai are şi acum, şcoala a cedat-o Statului ) nici nu mai vorbim. Ne-ar trebui multe pagini pentru fiecare din acestea in deosebi.

Oricât am dori să reducem totul la prezentul . . azi in noi, mâine'n ruină", vorba poetului. 'e cu neputinţă. Firele acţiunilor şi indemnurilor noas­tre de astăzi nu sunt de astăzi; ele îşi au rădăcina in trecut. Vorba altui mare poet al nostru : .,Din mormânt puterea vine. Naşterea cea viitoare este 'n lumea celor morţi j".

De aceea, şi când e vorba de Astra, vom face mai intâiu câteva repriviri asupra trecutului ei. pe urmă vom infâţişa situaţia actuală cu toafe preo­cupările mai de seamă,

Potrivit acestui indoit punct de vedere. împăr­ţim acest studiu in două capitole :

I. DIN TRECUTUL ASTREI. Precum cu prilejul desfiintării regimentelor româneşti de gra­niţă din Ardeal şi Banat. Românii au ştiut profita de imprejurări. ascultând, mai ales Năsăudenii. de sfatul inţelept al fruntaşilor de atunci şi întemeind o mulţime de şcoli bune, la înălţimea cerinţelor

r a

timpului, - tot aşa au ştiut să facă bine şi din imensul rău ce s'a năpustit asupra lor în timpul răsboiului civil dela 1 848-1849. Peste 40.000 de fruntaşi din toate păturile societăţii româneşti de atunci au trebuit să ispăşească cu viaţa lor păca­tul că erau Români. Iar când patru ani mai apoi, in 1852, prefecţii legiunilor luptătoare din Munţii Apuseni ( BaBnt, Axente şi Iancu) au primit oare­care despăgubiri băneşti, ei au donat suma de 2500 floreni ( Popa Simeon Balint. 1000 de fI. ; Axente Severu, 1000 fl. iar Avram Iancu, 500 fI.) cu scopul de a înfiinţa "o societate literară română". precum scrie Aron Florian, la 2 Maiu acel an. lui Ioan Maiorescu. Banii dona ţi s'au depus pentru fructificare la Cassa de păstrare din Sibiu ( Spar­kassa), pe numele inspectorului şcolar. de. Paul Vasici, unul dintre cei dintâi academicieni ai noş­tri. Doi ani mai târziu, in 1854, poetul Andreiu Mureşianu, autorul marşului nostru naţional .. Deş­teaptă-te, române !", p� _ at�n<;.i J.!��ucător al gu­vernului din numitul oraş, ridică, fireşte, cu invoi­rea celor in drept, surua; amintită. şi astfel planul şi posibilitatea in făptuirii imediate a unei societăţi culturale româneşti se amână pentru mai târziu,

E netăgăduit că disdtţiile uhhate în presă, in legătură mai cu seamă cu anumite incercări lite­rare neisbutite, ca antologia dela Aradul vechiu intitulată .. Mugurij", în care abia dacă se găsiau trei fire de' măgheran într'un mănunchiu de urzici. vorba recenzentului Zaharia Boiu, - -discuţii la care au participat fruntaşii 'Românilor ,din--tonte colţurile Ardealului şi Banatului .( Dr: Atanasie Şandor deJa Arad; .Ioan Puşcariu de pe Ţara Oltului, adică ,dela Făgăraş: Ioan Rusu din Blaj ş. a.) - au pregătit foarte mult spiritele pentru în­telegerea nevoii unei asemenea societăţi.

Exemplu viu găsiau fruntaşii noştri de atunci in vechea şi harnica reuniune pentru studiul ţării. intemeiată de Saşi la Sibiu (Verein fur siebenbiir­gische Landeskunde ) . care cu mijloace restrânse lucra sistematic şi cu spor. Exemplul acesta era şi mai aproape de ei. ca acela al academiilor ştiin­ţifice din Apus, cu toate că gândul unei academii trecuse şi el prin mintea unora din fruntaşii aceş­tia (Ion Maiorescu şi Timoteu Cipariu ) .

D e obiceiu. actul de naştere a l Astrei s e consi­deră cererea semnată de 17 1 de Români cu ştiinţă de carte, redactată de dr. Ioan Raţiu, eroul de mai târziu din procesul memorandului, în termenii cei mai umiliţi şi inspiratori de lealitate ce se puteau ţl"ăSi in limba germană. prezentată de episcopul An­dreiu Şaguna la 10 Maiu 1860 şi aprobată de gu­vernatorul Liechtenstein incă in cursul aceluiaş

dacoromanica.ro

.18 BOABE DE GRÂU

A"drel Sal/u"a, 1"U.lul presedl"te al Astrel 1861-67

an, după oarecare modificări impuse proiectului de statute.

Se uită, insă, de alte imprejurări pe care Româ­nii le-au ştiut exploata tot aşa de cuminte spre bi­nele lor, adică in scopul întemeierii unei societăţi culturale, caşi in cazurile amintite mai înainte.

Care au fost aceste imprejurări ? Introducându-se alfabetul latin, in locul celui

cirilic, incă dela inceputul secolului trecut. întâiu in manuale şcolare, pe urmă în cărţi de rugăciuni şi in cele bisericeşti, mai apoi chiar in publicaţii periodice regulate ( calendare şi reviste. dintre care cea dintâi tipărită aşa a fost "Organul luminării" lui T. Cipariu dela Blaj in 1847 devenit .. Organul naţional" după memorabila adunare ţinută pe câm­pia libertăţii de lângă acest orăşel la 2/1'1 Maiu 1848), stăpânirea austriacă din Viena care avea să tipărească textele de legi şi in româneşte nu mai ştia ce alfabet şi mai ales ce ortografie să intre­buinţeze pentru limba noastră.

De aceea a însărcinat pe inspectorul şcolar Va­sici. amintit şi mai inainte, să convoace la Sibiu o comisie filologică. pentru fixarea ortografiei ro­mâneşti.

Membrii convocaţi erau : Timoteu Cipariu, ca­nonic in Blaj ; Ioan Popasu. protopop in Braşov: George Bariţiu, literat tot acolo; Gavril Mun­teanu. directorul nou deschisului gimnaziu de sub poalele Tâmpei : Ioan Puşcariu, pretor. Făgăraş;

Vuile Ladialau Pop, pre,edi"te al Astrei 1867-75

Andreiu Mureşianu. traducător la guvernul din Sibiu şi 1. German Codru. ajutor de pretor. Aceştia sunt in şedinţa de constituire.

La lucrările şedinţelor următoare participă şi An­ton Veştemeanu. paroh unit. in Sibiu. mai târziu canonic şi el in Blaj, precum şi Ioan F. Negruţiu. protopopul unit al Clujului,

Şedinţele s'au ţinut in zilele de 2, 3. '1, 5, 6 şi 7 Octombrie 1860, Toate au avut loc in sala des­tinată şedinţelor pentru instrucţia publică a guver­nului din Sibiu.

Membrii s'au constituit sub preşedinţia lui Cipa­riu, a cărui autoritate în chestiuni de filologie era unanim recunoscută,

Indată după constittuire, membrii îşi dau bine seama că ei sunt "numai o fracţiune a bărbaţilor de litere ai naţiunii noastre", De aceea ei nu se simt În măsură a fixa norme sau reguli generale pentru scrisul Românilor de pretutindeni. Aşa ceva s'ar putea face numai in temeiul lucrărilor săvâr� şite de mai multe comisii filologice româneşti. con­vocate În toate centrele mai de seamă ale monar­hiei. Aceste lucrări apoi ar trebui coordonate şi armonizate de o "Societate literară". ,.care ar fi a se forma inadins pentru cultivarea limbei române",

Guvernul. însă, nu-şi prea bătea capul cu ase� menta propuneri. EI a mai invitat. ce e drept. şi consistorul ortodox din Sibiu şi pe cele unite din Blaj şi din Gherla să-i prezinte proiecte pentru sta­bilirea ortografiei româneşti. In esenţă. proiectele

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU: ASTRA 219

[acob BoloQ'a, preşedlnle III A.trel 187�-77

acestor trei consistoare erau identice cu cel elabo� rat de comisia filologidl. de sub preşedinţia lui Opariu. Lucru de sine înţeles. câtă vreme alcătui­torii sau cel puţin inspiratorii acestor proiecte erau aceiaşi membri.

Neajunsul cel mare era, insă, că guvernul aus� triac de atunci nu voia să ajute cu nimic lucrările comisi�i. Pe când pentru alte comisii. unele cu mult mai neinsemnate. se cheltuiau sute şi mii de floreni. pentru scopul fixării ortografiei româneşti vitrega stăpânire străină nu înţelegea să sacrifice nici un ban. Membrii au stat tot timpul la Sibiu şi au mun­cit in scop public pe cheltuiala lor.

In scurtul timp ce le�a stat la dispoziţie. ei pre­conizează. după propunerea lui Opariu, principiul etimologic, fiind conservator pentru orice limbă. şi cu atât mai vârtos pentru limba noastră română. Acest principiu, 'adică .. e conservatorul fermelor celor bune, regulatorul de anomalii. aducătorul la unitate al diferenţelor fonetice. cu un cuvânt e un principiu de perfeqionarea limbej".

Acest principiu e susţinut cu un vast aparat de erudiţie de însuşi preşedintele comisiei. Opariu care, pentru amănunte. trimite la prindpalele sale lucrări de filologie. mai cu seamă la .. Principia de limba şi scriptura". Face şi un interesant istuic al scrierii cu litere latine. după care adao!lă .. Cu toate acestea, comisiunea considerânrl imprejură� riie în care astăzi se află limba rOnlân;\. precum ş; părinţii noştri au fost aplicaţi a face oarecare con�

Tlmoteu Cip.riu. preşedlnl.e .l A.hei 1877-87

cesiune principiului fonetic, aşa şi dânsa se vede îndemnată a ceda foneticei în cazuri mai grele; iar aceasta numai până când cunoştinţa gramaticii limbii române lucrată pe temeiuri solide va câş­tiga prin ajutorul şcolilor o întindere mai mare în naţiunea română şi până când o societate literară filologică română. a cărei infiinţare se doreşte in general. va elabora şi publica un Dicţionar român etimologic după cerinţele ştiinţelor filologice din timpul când se va face acesta".

Cât de mult era dorită înfiinţarea numitei socie� tăţi, se constată şi din faptul că, in şedinţa a V-8 a acestei comisii, iar se revine asupra ei cu urmă­toarea motivare : "Comisiunea se foloseşte de oca� siune spre a ruga pe Inaltul Guvern al Maestăţii Sale c. r. apost. ca Inalt acelaş sâ binevoiască a concede (ingădui) Românilor formarea unei socie­tă�i literare, a cărei chemare să fie nu numai culti� varea peste tot a Iimbei române, ci şi specialmente elaborarea unui Dicţionar etimologic cât se poate mai complet, cum şi a mai multor cărţi şcolare sau şi supunerea celor compuse până acum şi a celor ce se vor compune de către alţii in viitor la recen­siune ştiinţifică. Să fie adecă In. Guvern incre� dinţat, cumcă o asemenea generoasă invoinţă (in� cuviinţare ) din partea sa va fi in stare de a da un nou nutremânt la acea lealitate şi la acel devota­ment către Prea Inalta Casă Domnitoare austriacă. de care şi de altmintrea Românul a fost pururea însufleţit",

dacoromanica.ro

BOABE DE G R A U

Georlife Baritiu, preşedinte al A.trel 1888-93

Am stăruit ceva mai mult asupra şedinţelor acestei comisii filologice din 1860, fiindcă, deşi actele ei erau cunoscute mai de mult - au fost publicate in extenso şi cu multe note lămuritoare in Archivu pentru filologia si istoria de T. Cipariu, anul 1869 Nr. XXIV şi urm. iar in rezumat in Revista Carpaţilor. anul II ( 1 861 ) pag. 101-1 1 1 de G. Sion sub titlul .. Ortografia in Ardeal" -totuş nu s'a subliniat până acum indeajuns legă­tura ce este intre societatea literară solicitată Cl! ocazia acestei insărcinări oficiale şi Între Astra.

După asemenea antecedente, fireşte. nu i-a fost prea greu abiJului diplomat, episcop A. Şaguna, să stoarcă principelui liechtenstein autorizaţia for­mală pentru functionarea societăţii, dinainte exis­tente, in cadrele legale.

Pentrucă. in adevăr, membrii acestei comisii fi­lologice aveau să fie şi membrii cei mai valoroşi ai Astrel. .

Preşedintele ei (T. Cipariu) avea să devină vice-preşedintele cel dintâiu şi cel mal valoros al tinerei societăţi, rostind celebrul discurs despre puterea de viată a Iimbei româneşti cu ocazia inau­gurârii sale şi, in absenţa intâiului preşedinte Şa­guna, el avea să conducA cu prestigiu neîntrecut adunArile generale dela Blaj ( 1 863). Haţeg ( 1 864) şi Abrud ( 1865). intArind tot mai mult in con­ştiinţa publică nevoia de a susţine cu toate puterile acest .. reazâm" al naţionalităţii române de peste Carpaţi.

Ioan Micu Moldovanu, preşedlol.e al A.!:rei 1893--1901

Popasu, al doilea membru de seamă al co­misiei filologice. avea să rostească doi ani mai târziu. Ia cea dintâi adunare generală a Astrei ţi­nută În luna Iulie 1 862. la Braşo'l, cuvinte neuitate in numele credincioşilor săi. precum şi o rugăciune din cele mai mişcătoare pentru a se săIăşlui duhul păcii. al iubirii de adevăr şi de fraţi in mijlocul ti· nerei societăţi culturale româneşti.

Baritiu. însuşi animatorul cel mai mare al ei, că­tre care s'a adresat şi mitropolitul Şaguna în 1 864

"cu vocea "dureroasă" .şi "cu un presimt profe­tic" zicându-i : "Să nu lăsăm. d�le Baritiu, ca să apună Asociaţiunea noastrA, să o susţinem cu toate braţele, încât, darcă s'ar intâmpla, să perdem toate celelalte drepturi, la câte năzuim, sA rAmânem cel puţin cu acest mijloc comun de cultură a limbei şi a spiritelor. Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu scadă". Şi, in adevăr. mulţumită muncii neobosite a acestuia. zelul public n'a scăzut, ci a crescut ui· mitor, ca uleiul şi făina văduvei celei miluite de Dumnezeu prip sfântul prooroc Ilie. Dar despre aceasta ceva mai târziu.

Convocatorul comisiei filologice avea sA devinA întâiul preşedinte al secţiei ştiinţelor naturale, cu ocazia constituirii secţiilor ştiinţifice-literare ale Astrei la adunarea generală ţinută În 1 877. la Blaj.

Andreiu Mureşianu avea să fie intâiul premiat al acestei societăţi şi avea să dea numele premiului literar instituit şi acordat de mai multe ori după aceea de ea.

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU : ASTRA 22'

Aloxandru Mocsonyl. preşedinte .1 A.trel 1901-904

Ceilalţi : Gavril Munteanu. Ioan Puşcariu, 1. G. Codru (Drăguşanu), Veştemean. Negruţiu. Russu ş. a. aveau să fie membrii devotaţi şi entusiaşti. Mai ales acesta din urmă (1. V. Russu), ca secretar al II-lea sau administrativ. a adus hune servicii Astrei. îndeplinind in mod gratuit această Însărcinare timp de 15 ani. (Intâiul secretar era G. Bariţiu, dând directive şi elaborând un prOi=/ram de actiune- care nici astAzi. după aproape 70 de ani dela înfiinţare, nu s'a realizat pe deaintregul. Dar despre aceasta vorbim indată cu amănunte) .

Fiind vorba, Însă, de inceputurile Astrei. credem nemerit să arătăm că cele dintâi Statute ale Astrei nu se datoresc atât lui I. Puşcariu. Bariţiu şi Cipa­riu. mai ales nu celui dintâiu. ci cunoscutului luptă­tor român. fost prefect al legiunii de pe Ampoiu la 1 848. Axente SefJeru. Iată. ce scrie acesta către Gheorghe Pop de BAseşti, preşedlDtele istorlcei adunări naţionale ţinută la 1 Decembrie 1918 in Alba�Iulia. Ia 26 Decembrie 1 899 : ..... Dară tot voinic. infiinţăm Asociaţiunea transilvană. a cărei idee a ieşit din creerii mei şi ale cărei Statute com­punându-Ie eu şi aflându-Ie bune dr. Raţiu, Mace­lariu. Gaetanu şi Nicola, le-am expediat lui Ba­riţiu. ca să le revaz!. iar acesta, mai cârpind ceva. le-a trimis lui Şaguna, fără al cărui consens nu se putea face atunci nimica, - iar acesta le dete pen­tru mai mare cârpeală Puşcarulul, care are neru­şinarea de a se gira de autorul şi organisatorul acelei ingropate Asociaţiuni"". (Originalui scrisorii

IOIU Sterca Şulutiu, prelcdinte .1 A.trel 1904-911

la d-I Zenovie Pâcl!şanu, membru corespondent al Academiei Române).

Dela intemeiere şi până astăzi Astra a avut ur_ mătorii zece preşedinţi :

1. Andrei Şaguna ( 1 861-1867) ; 2. Vasile Ladislau Pop ( 1 867-1875); 3. Iacob Baloga ( 1875-1877) ; 4. Timoteu Cipariu ( 1 877-1887) ; 5. George Bariţiu ( 1 888-1893) ; 6. Ioan Micu Moldovanu ( 1 893--1901 ) ; 7. Alexandru Mocsonyi ( 1 901-1904) ; 8. Iosif Sterca Şuluţiu ( 1904-19 t l ) ; 9. Andrei Bârseanu ( 191 1-1922) ; 10. Vasilie Goldiş ( 1 923) .

Nu este nici unul din aceşti zece preşedinţi, de numele căruia să nu se lege o faptă insemnată În legătură cu asociaţia noastră.

Astfel Şaguna are nu numai meritul de a fi unul din prlDclpaJii ei ctitori. ci. alături de mitropolitul AI. Sterca Şuluţiu dela Blaj. şi unul din cei mai insemnaţi donatori ( Şuluţiu a donat 2000 fi., iar el 1050). apoi indrumătorul şi ocrotitorul ei in zi­lele grele ale inceputului.

Neavând societatea local propriu. ea a fost găz­duită. din mila intâiului ei preşedinte. in una din încăperile seminarului teologic din Sibiu.

Şi ce cuminte o povăţuia I Mai mult decât co­comori materiale, ea avea să strângă comori spiri­tuale şi moravuri bune. fiindcă cele dintâi pier, furii le fură şi moliile le mănâncă. zice el cu .cuvintele

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Andrei Bllueanu, pre,edinl:e al Awhei 1911-92:2

Sf. Scripturi, pe când acestea din urmă rămân tot� deauna. In deosebi atrage atenţia tinerei societăţi asupra datoriei de a deştepta "facultăţile" cele as� cunse, puterile latente ale sufletului naţional. ta� lanţii evangheliei care nu trebue ingropaţi, ci chi� vernisiţi bine, ca să putem da seama de fiecare ta­lant Încredinţat nouă, in ziua judecăţii.

Şi cât de simbolice sunt şi astăzi cuvintele aces­tea, rostite de el la 23 Oct, ' (4 Noembrie) 1861 în Sibiu : "Domnilor, masa dulcei noastre maice este pregătită pentru oaspeţi mulţi ; maica noastră a fost până acum îmbrăcată in doliu, dar de acum înainte se Îmbracă in haină de nuntă şi pofteşte la masă pe toţi fiii săi. ca să strălucească şi ea în şi cu casa sa şi să înnoească pe fiii săi. precum se inoesc tinereţele vulturului !",

Şi chiar dacă AI, r. Odobescu în minunatul său studiu despre "Asociaţiunea transilvană". vorbind despre discursul de deschidere al lui Şaguna il gă� seşte cam "nebulos" şi suferind de o "mărginire a ideilor

". pe care el. fiul răsfăţat al unei ţări libere.

atunci n'o prea putea înţt:lege. noi cei de astăzi tre­bue să recunoaştem că .. prudenta". "abnegaţiu­nea", "patriotismul concentrat" al lui au fost de mare folos societăţii ce se înfiripa.

Inlăturat dela preşedinţie, Şaguna, la adunarea generală a Astrei ţinută in Cluj la 26-28 August 1 867, e ales Vasile Pop, vicepreşedintele "curiei regeşti

". adică al Curţii de Casaţie din Budapesta

şi preşedintele senatului acestei instituţii, Era un

Vasile Goldlş, pre,edinte al A.trei din H'23

fel de boicot al mirenilor împotriva c1ericalismului. De aceea, plin de incredere. în puterile sale. noul preşedinte lansează ideea : "Prin noi inşi-ne ! Prin forţa şi răbdarea noastră. inainte !".

Adunarea aceasta deja Cluj mai e Însemnată şi pentru hotărirea ce aduce de a întemeia o "foaie", adecă o publicaţie periodică "Transilvania

". Pre�

şedintele o proiecta ca ziar poporan pentru a fi de folos ţăranului. EI era de părere că ţăranul nostru trebue să�şi păstreze cu scumpătate pământul puţin cât îl are şi să înveţe a�l mtlRci mai bine decât

Ipână acum. "Stagnarea în economie"

, zice el "va aduce ... mai mare daună ; ea este mai periculoasă decâ,t stagnarea in politică". Mare adevăr !

Totuş, când "Transilvania" apăru sub ingrijirea redacţională a primului secretar al Astrei G. Bariţiu. ea se înfăţişa ca revistă pentru intelectuali. fiind inainte de toate buletinul care tipăria toate actele privitoare la această societate -( Procese Verbale, inscrieri dţ membri, donaţii ş. a. ) , apoi diserta­ţiile ştiinţifice. mai cu seamă istorice ale membrilor ei, Cititorii ţărani. aşa se vede, erau prea puţini.

Dar nici intelectualii nu arătau prea mult interes. Insuşi preşedintele Pop e nevoit să cons� tate acest lucru intr'o lungă şi interesantă scri­soare către Bariţiu pe care vrea să�1 consoleze pentru lipsa de interes a publicl,;lui, arătând că. pe lângă indolenţă sau nepăsare, trebue să mai admÎ� tem şi lipsă de timp, ca in cazul său particular. apoi sărăcia duhului atâtora cari nu au "în ca-

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU : ASTRA 203

mera lor sufletească" atâta, "cât să poată împăr� tăşi de acqlo şi pe alţii

".

Frumoase profesii de credinţă culturală a făcut el şi alte dăI-i la Gherla ( 1868). apoi la Şomcuta Mare ( 1 869) şi Năsăud ( 1870). La această adu� nare a izbutit să determÎne 44 de comune grăniţe� reşti să se Înscrie ca membri fondatori ai Astrei, achitând taxele cuvenite şi dând un frumos exem� plu şi pentru zilele noastre de felul cum trebue sprijinită cultura naţională.

Sunt memorabile şi adunările generale prezidate de el Ia Sebeş (Alba) şi la Deva ( 1 874), cea din urmă de acest fel. În care îşi rosti testamentul na� ţional zicând : "Ideea înfiinţării Asociaţiunii ... nu numai că e mărcaţă, dar trebue să o considerăm ca o inspiraţie divină, purceasă din ingrijirea pă. cintească de a nu da piei­rei un popor ales", (Vezi mai multe la De. Ilie Dă� ianu: Al doi� lea preşedin� te al Astrei. Vasile ..... Pop ( 18 1 9-1875) in Biblioteca poporală a Asociaţiunii N,. 129).

Al treilea preşedinte al Astrei este {acob Bologa acest suflet candid. de o puritate de cristal. cum il caracteri­

Această propunere a incuvijnsat�o şi adunarea generală din �omcuta Mare, ţinută În anul urmă� tor, şi ea avea să dea roade îmbelşugate înfăptuin­du�se mai târziu in tot cuprinsul Ardealului. ba chiar şi afară de această provincie,

Al patrulea preşedinte e Timotell Cipariu. In­vâţat. generos, însufleţit şi modest, personalitatea lui avea să Eie una din cele lllai mari puteri de atrac�ie sufletească pentru tânăra asociatie tran­silvană, La adunarea de constituire din 1861 in Sibiu avea să spună el cuvintele acelea memorabile despre limba românească, asemenea cărora nu găsim altele În toată istoria limbii şi literaturii noas� tre. Cităm numai acest fragment minunat despre graiul nostru, acest "tezaur ... dulce ca sărutările măicuţelor noastre, când ne aplecau la sânuI lor :

zează Bari­ Muzeul .Asoclatlei- din Sibiu

tezaur mai scump decât viaţa ; tezaur pe care de I�am fi pier­dut, de l-am pierde. de vom suferi vreodată, ca : i n e v a cu puterea. cu

înşelăciunea sau cu mo­mele să ni�l căpească din măinile noa­stre, - a­tunci mai bi­ne să ne în­ahită pămân­tul de vii, să ne adunăm la p ă ri n ţ i i noştri cu a­:ea mângâie­re, că nu am liu, carc I�a

cunoscut aşa de bine. După altarul religiei sale. el nu avea altar

mai sfânt decât această societate, de dragul căreia jertfia bani. timp. călătorii obositoare pentru un om bătrân şi de multeori liniştea sufletească. pentru înlăturarea intrigilor vrăjmaşe.

El Îşi da seama că. mai presus de desbinările confesionale şi politice. Astra singură poate Întruni pe toţi românii la masa ei, ca odinioară agapcle pe cei dintâi credincioşi ai Domnului nostru Isus Christos.

Chiar ultimele lui cuvinte au fost o rugăciune pentru prosperarea societăţii : "Rogu�Vă. aveţi grijă de Asociaţiune şi de tinerele sale institute !",

EI a făcut propunerea În şedinţa dela 3 Mai 1 868 să se înfiinţeze sucursale ale Astrei În toate centrele mai de seamă sub numele de_ .. despărţă� minte",

trădat cea mai scumpă ereditate. fără de care nu am fi demni a ne numi fiii lor : limba românească" ( Discursul e reprodus in intregime de d-l G. Ada­mescu în Elecvenţa română. Bibl. pentru toţi ) .

Ş i c u ocazia adunării generale deja Braşov ( 1 862 ) , tot el avea să rostească cuvintele cele mai mişcătoare despre inalta menire a acestei societăţi. EI zise : .. Dea cerul ca. precum toţi suntem de un sânge, toţi ne�am indulcit dela sânul mamei noas� tre cu aceleaşi cuvinte dulci. toţi ne suntem frati. - oricât ne despart munţii şi văile, şi ori cât ne impart stările politice şi confesiunile religioase, - tot numai una să fim : o naliune, o limbă. o lite­ratură, Şi, dacă pe alt câmp Românul e tăiat in bucăţi şi purcede pe căi diferite. uneori cu totul contrarii. cel puţin în literatură. În paşii către cul� tură. numai un corp şi numai un suflet să fie, Atunci. orice despărpri politice, sociale şi reli-

dacoromanica.ro

B O A B E D E GR Â U

gioase ne vor tăia dela olaltă, dar spiritul natiunii şi geniul român va tinde aripile sale peste top fiii lui Traian şi�i va tine legaţi intru legăturile păcii, frătiei şi unităţii nalionale. Aşa să fie în veci J Amin".

Vtăjit de frumuseţea acestor cuvinte, Odo� bescu uită aproape cu totul de critica adusă de oratOr vieţii literare din capitala României libere prin cuvintele puţin măgulitoare de "apa turbu� rată şi mestecată a Dâmboviţei În Bucureşti". Re� marcabilă e şi propunerea făcută de el şi primită de această adunare generală. de a se strânge şi păstra cu sfintenie monumentele de limbă (cărţi şi manuscrise vechi), precum şi infiinţarea unei bi­blioteci.

Un isvor de continue indemnuri bune pentru viitor poate. fi

cu rară insufleţire. preşedinte pe Gheorghe Bariţiu. iar vicepreşedinte pe Nicolae Popea. Acesta din urmă, având dificultăţi din partea guvernului. in anul următor renun�ă. fiind ales in locul său vicarul arhiepiscopesc Dr, Ilarion Puşcariu. Rar se poate găsi nu numai în analele acestei societăţi, ci şi în ale altora, o preşedin�ie mai vrednică decât a­ceasta. Timp de 28 de ani fără întrerupere. el fusese secretarul general şi resortul intim al As­trei. O cunoaştea deci ca nimeni altul. Condusese chiar adunări generale in calitatea sa de secretar, fiindcă se intâmplase să nu poată participa la una din acestea nici preşedintele. nici vicepreşedintele ei. Fiind de o vigoare ŞÎ putere de muncă fenome­nală. el a fost cel mai chemat 5'0 Îndrumeze şi sus­ţină. chiar şi atunci când alte energii lânceziseră

şi discursul său _-r----..,.",... __ ..---.,.,...-... sau dispăruserâ aproape cu to­.ul. 1=.1 e şi au­.orul celui din­(âi program de dctivitate cultu­rală al socie­tăţii. Fiind de mare interes şi actualitate şi as­(ăzi, îl rezumăm in 15 puncte. aşa cum îl for� mulase Bariţiu inainte cu a­proape 70 de ani.

de deschidere de la me.mora� bila adunare ge­nerală ţinută la Sibiu in 27 Au­gust 1881. El arată acel im­puls general ca­re. acum 20 de ani, a dat naş� tere. acestei so­cietăţi şi e feri­cit să vadă În­truniţi acum. la o adunare a ei. mai mulţi ro­mâni decât ori� când inainte. ­"semn jnvede� rat că ideea asociaţiunii noa� stre a fost o idee de viată şi este îmbrăţişată cu Însufleţir�, precum merită". EI accentuiază atât caracterul umanitar şi de binefacere. cât şi cel ştiin­ţific şi literar al însoţirii ardelene. Ce frumoase sunt şi astăzi aceste cuvinte rostite de el atunci : "Da I câmpul civilizaţi unii, al literelor şi ştiinţelor este vast. destul de larg pentru orice activitate no­bilă. onestă, utilă şi meritorie. - unde nimenea nu se coteşte şi nimenea nu e de prisos, ci din contră, cu cât a..:tivitatea e mai multiplă şi mai intensă, cu atât şi rezultatele ei sunt mai solide. mai certe, mai copioase şi mai revărsate'·. Oricât ar fi, insă. de interesantă urmărirea activităţii acesteia ,prodi­gioase În cadrele vechei noastre societăţi culturale. trebue s'o intrerupem, fiindcă ne aşteaptă altele. pe care Încă trebue să le trecem in revistă. dacă e să fim cât de cât completi.

După moartea lui Cipariu şi Bologa. adunarea generală din Abrud ( 1888) alege prin aclamape

). Cărţi şco­lare, după pro� punerea respec­tivelor corpuri didactice. 2. O istorie a româ� nilor din Tran­silvania. 3. 5ta-rea agriculturii

la românii ardeleni, ţinându-se seama de : a) înrâu� rirea chimiei asupra agriculturei; b) grădinăritul sau horticultura: c) pomăritul; d) silvicultura; e) cultura viermilor de mătase; f) apicultura; g) ingrijirea dife­ritelor soiuri de vite, În legătură cu următoarea in­trebare : dacă de 25 de ani încoace prăsirea 'de vite şi nobilitarea diferitelor soiuri a inalDtat sau a Îna­poiat 1 Una sau alta, pentru ce 1 i. LJescriuea com­parativă a locuinţelor lăranilor noştri. 5. Descrie­rea la fel a porturilor (costumelor) româneşti, din punct de vedere practic şi estetic. 6. Descrierea ali­mentaţiei poporului român. 7, Unde sunt bărbaţii cei mai puternici şi mai muncitori şi unde femeile cele mai frumoase 1 8. Paralelă intre românii arde­leni şi românii din alte ţinuturi. din punct de ve­dere psiho� şi fizio-logic. 9. Mijloacele cele maÎ si­gure pentru intemeierea, imbunătăţirea şi susţine­rea şcolilor noastre populare 1 la. Colecţie de cele

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU ' ASTRA

Din Jl<luzeul einovraflc al .A.oclatlei" (Tulvhet)

mai bune balade româneşti din Ardeal. 1 1 . Pentru ce nu poate progresa pictura noastră bisericească ? 12. Colecţia tuturor inscripţiilor romane descoperit" in Transilvania. Însoţite de comentarii. 13. Un compendiu de medicină. 14. O dietetică populară şi 15. Flora Transilvaniei cu numiri româneşti şi observalii ştiinţifice (vezi Propusetiunile d�lui G. Barlţiu În .. Actele privitoare la urzirea şi infiinţa� rea Asocia�iunii transilvane" p. 104).

In afară de acest program de activitate. tot de numele lui se leagă redactarea organului de publi� citate al acestei societăţi "Transilvania" dela Întâia sa apariţie şi până in 1 888. când a fost ales preşe� dinte. Ocupându�se el mai mult cu istoria a fost lu� cru firesc să imprime acest caracter şi revistei ce conducea. Pretenţioşii şi invidioşii. insă. a căror să� mânţă niciodată nu piere. i-au făcut din aceasta un cap de acuzare, făcându-1 responsabil pentru defi­citul care fatal trebuia să urmeze la o revistă aşa de slab sprijinită. cum era aceasta. Când apoi re­dactorul se arătă bucuros să scape de această "io­băgie". oferindu-se să plătească el dintr'ai său pe găIăgiosul advocat (Răcuciu din Sălişte) care il invinuise pe nedrept. zelul critîcaştrilor s'a mai po­tolit.

Ba s'au găsit unii cari spuneau că nu e bine să se mai ţină nici adunări generale. fiindcă se pierde a­tâta timp. bani şi energie de pomană. Toate acestea s'ar putea intrebuinţa cu mai mult folos in alt chip. Ce minunat arată Bariţiu rostul acestor adunări mai cu seamă la un popor oprimat. cum eram noi pe vre­muri: imprumutarea de idei intre cetă\enii de aceeaş limbă ; desvoltarea sentimentelor umanitare; desvol­tarea solidarităţii nationale; Înavu�irea, poleirea. pu­rifîcarea şi uniticarea limbei; dobândirea convingerii că in această limbă se pot prea bine cultiva nu nu­mai ştiinţele şi artele. dar se poate şi legifera şi administra un Stat ; in line deşteptarea mândriei noastre de rasă ca popor romanit. alături de cele mai civilizate popoare din lume, Toate acestea nu se puteau şi nu se pot obţine pe altă cale decât pe aceea a adunărilor sau congreselor generale.

Dându-şi bine seama. ce impresie covârşitoare fac cifrele. când ele rezumă realităţi, Bariţiu arată de mai multe ori in cifre rezultatele obţinute până a� tunci şi străduinţele pentru viitor ale societăţii. Astfel in adunarea generală din Haţeg ( 1891 ) . el arată că, până la 1881 . Astra distribuise la 120 de studenţi burse in sumă de 29.581 fi. ; la 273 învă­ţăcei de meserii 4910 fi. ; şcolilor sărace 3400 fi. ;

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R ÂU

premii literare 601 fI. ; pentru cele două expoziţii mari ( Braşov, 1 862 şi Sibiu, 1881 ) Astra şi mem­brii expozanţi cheltuiseră peste 20.000 fI.; apoi dacă mai adăogăm şi cheltuielile făcute cu diferite tipă­rituri sumele jertfite de poporul nostru in acest timp relativ scurt se ridică la 70.000 fI.

Tot el a stăruit foarte mult, chiar prin "

opiniune motivată" pentru intemeierea şcolii civile de fete a asu::iatiei, transformată in zilele noastre În liceul de fete din Sibiu, şi . stăruia foarte cu­minte nu atât pen­tru infiintarea de licee şi şcoli cu ca­racter teoretic, cât mai cu seamă pen­tru şcoli reale, co­merciale. industria le şi agricole. cu mult mai potrivite nevoilor unui neam sărac şi asuprit ca al nostru. Dar a expune activitatea lui l1ariţiu În ca­drele Astrei, În­seamnă a face a­proape intreaga is­torie a acestei so­cietăţi din 1860 şi până la moarte in 1 893.

murilor. Discursurile lui. scurte şi sentenţioase. sunt capodopere de Înţelepciune şi de bun simţ. O editură s'ar onora punându-Ie la indemâna tinere­tului şcolar dornic de asemenea comori rare.

Două fapte mai însemnate se leagă de preşedin­ţia lui. Intâiul e descălecarea Astrei in 11anat, Al doilea, hotărîrea de a se in fiinţa casa naţională cen­trală din Sibiu. Guvernul unguresc vedea chiar şi în denumirea societăţii noastre de .. Asociaţie transi/­

vană" tendinţe, da-că nu iredentiste deadreptul. În ori-::e caz autonomiste. separatiste. Parti­dul naţional În­scrisese ca Întâi punct in progra­mul s ă u politic dela 1881 : auto­nomia Transilva­niei. Era firesc. aşa dar. ca guvernul să ceară suprimarea odiosului cuvânt din titlul societăţii şi, odată cu a­ceasta, schimbarea statutelor şi, deci, -lărgirea cadrelor de activitate,

După moartea acestuia, adunarea generală ţinută În Sebeş, jud. Alba, în anul următor. alege preşedinte pe Ioan M. Mol­dovanu, iar vice­preşedinte rămâne tot cel vechiu (Dr. IL Puşcariu). Deşi activitatea literară şi ştiinţifică a lui Moldovanu nu era prea bogată (afară de câteva manuale

Din Muzeul einollUfic al .Asociatiei" (odae din SAli,te)

Merită să fie semnalat. pentru ilustrarea chibzuin· ţei cu care această societate a fost condusă În timpu­rile grele. că, deşi În 1874, cu prile­jul adunării gene­rale dela Deva, Lugojenii o invita­seră să-şi ţină vii­toarea adunare ge­nerală la ei. con­ducătorii au găsit că. potrivit sta­tutelor, nu pot să dea curs acestei

şcolare, incontestabil foarte bune de istorie şi geo­"rafie. precum şi de limba latină. el nu tipărise decât două volume de .. Acte sinodale", adevărate mine de aur pentru istoriografia noastră şi acestea. apoi câte­va studii critice de o agerime neintrecută În publi­cistica ardeleană contra lui Titu Maiorescu pentru faimosul său studiu critic "In contra direcţiei de astăzi in cultura română" ( 1 868), precum şi in contra lui N. Popea pentru lucrarea sa "Vechea metropolie" ) .- totuş acest om. aşa de simplu după vorbă, după port, a fost una din cele mai mari au­torităţi, vrednic să fie pomenit intre inţelepţii nea-

invitaIii şi, astfel să renunţe la ea, dacă nu vor să primejduiască Însăşi existenţa societăţii. Măsură foarte chibzuită ! Probabil că exemplul

"Maticeî" slovace le va fi sugerat această măsură.

( Profitând de mici nereguli constatate la conduce­rea ei. guvernul maghiar o desfiinţă şi-i sechestră întreaga avere) . Indeplinind aşa dar formalităţile cerute de guvern in 1 895. Astra, sub conduce­rea iscusită a acestui bătrân. face intâiul pas pen­tru lărgirea cercului ei de activitate, ţinând întâia ei adunare generală pe teritor bănăţean, la Lugoj. Dându-şi seama de În'Semnătatea acestui pas. pre-

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU : ASTRA

Crucea dela Şelimbăr ridicată de .Asl:ra"

şedintele după ce arată progresele in făptuite În a­ceastă regiune in ultimii 20U de ani, prin ridicarea atâtor sate şi oraşe Înfloritoare În !ocu.'i acoperite odinioară de ruine, zice : "Acesta este primul pas ce-I facem scoborind coasta munţilor şi inaintând spre marginile extreme ale tărâmului ocupat de neamul nostru,,, Fie de bun augur pasul acesta ! şi contribuească el cu îmbelşugare la producerea acelor fructe, pe cari unul fiecare dintre noi le do­rim şi le aşteptăm dela Însoţirea ce ne-a Întrunit aci ... Totdeauna brânele noastre să fie incinse, bra­ţele inarma te, Trebue să cucerim formal terenul Împiedecat cu greutăţi felurite şi altora, cari se află În poziţiuni mai favorabile, de tot necunoscute".

A doua faptă însemnată din timpul preşedinţiei sale este hotărîrea luată În adunarea generală din Mediaş ( 1 897) de a se ridica o casă naţională cen­trală la Sibiu. Propunerea făcută mai întâiu În a­dunarea generală din Lugoj, studiată temeinic de comitetul central. mai ales de secretarul Corneliu Diaconovid. întâmpina o crâncenă opoziţie, În fruntea căreia era canonicul Augustin Bunea. Dând loc liber pentru discutarea chestiunii acesteia im­portante, preşedintele are marele merit că nu o Iasă să se îngroape în dosarele cine ştie cărei "comisii speciale", cum cerea d. deputat Dr. Nicolae Şerban pe care aşa se vede îl plictisia această discuţie, d, după înşirarea tuturor argumentelor pro şi contra, admite votare nominală. Cu 46 voturi contra 35 s'a hotărit construirea numitei case. Purtătorul de cu-

vânt al majoritătii la această insemnată adunare generală era părintele protopop Dr, Ilie Dăianu. atunci directorul ziarului "Tribuna". Sibiu.

Retrăgându-se 1. M. Moldovanu dela preşedinţie în 1901 din cauză de boală, e ales, ca o dovadă a unităţii noastre sufleteşti, profundul gânditor Alex. Mocsonyi care saluta pe fraţii săi ardeleni in cea dintâi adunare generală ţinută in Banat cu aceste remarcabile cuvinte : "Prin aceasta se dărâmă un zid de despărţire Între fraţii de acelaş neam, setoşi de aceeaş cultură, Asociaţiunea noastră În această adunare se desbracă de caracterul ei provincial şi proclamă principiul solidarităţii naţionale pe terenul cultural"". Memorabile cuvinte 1

Tot atât de însemnate sunt şi cuvintele sale de crez cultural. Intr'un secol Îmbibat de cugetare pozitivistă şi de ateism, el constată cu deosebită satisfacţie "indisolubila trinitate a sentimentelor re­ligioase, naţionale şi patriotice" la poporul nostru şi incheie aşa de semnificativ pentru acele vremuri că, atâta timp cât neamul nostru stărueşte in aceste sentimente şi va ţinea la cultura sa creştină. naţio­nală şi patriotică. poate exclama liniştit ! "afară de frica lui Dumnezeu, altă frică nu cunosc 1"

Deşi om cu atâtea mijloace, intelectuale. morale şi materiale ,el se retrage dela conducere după trei ani de activitate. In locul lui e ales Iosif Sterca Su­luţiu. Prieten şi biograf al eroului nostru naţional Avram Iancu, memorialist de seamă, descendent din două familii arhiereşti cu cele mai frumoase

dacoromanica.ro

BOABE D E G R A U

Adunarea de.p4r1Am!lntuluJ Sibiu la SAli,te fn 19'26

Expozitia de copII la. adunate ... din SIiJI,te fn 1926

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU: ASTRA

tradiţii c.ulturale româneşti (Şulutiu, mitropolitul şi vechi morminte strigă: Rezistă, barca mea. rezistă \" Aron. episcopul din Bistra muntilor apuseni ) . el are (Vezi Discursurile prezidentului Asodaţiunii Iosif fericirea să inaugureze În 1905 casa naţională din Sterca Şuluţiu de Cărpiniş, cu ocaziunea sărbăto­Sibiu, in cadrele unei expoziţii şi ser­bări neuitate.

Fără să aibă concepţii culturale deosebite, el dovedeşte mult bun simţ şi o dragoste de neam, demnă de descendentul unor aşa de iluştri ina­intaşi, Astfel, comentând cuvintele inţeleptului patriei maghiare. Ueak l:'erencz, autorul dualism ului austro­ungar ( 1867) care a zis că el ar pleca imediat din raiu. dacă n'ar putea fi şi acolo Ungur şi r"mano-catolic. -observa in numele nostru : "Noi nici că intrăm in ralu, dacă n'am putea intra ca Romăni, cu limba şi legea noastră strămoşească".

Tot aşa incearcă să răspundă cu­vintelor in versuri cu care vrednicul protopop unit din Borleşti. jud, Sa tu­Mare, Gh, Şuta saluta adunarea ge­nerală a Astrei. ţinută la Baia Mare in 1903 : Echlp. de d.".",1 ,,_Uoo.le . ,eo.lel d. ",�n.j din 5.11.1 .. , p'op.�.ndl,te .1� "-.,,.1, 1 . .. 1. (1030)

Nu ştim ce e scrJs În stele : Au sa vină zile grele 1 Nu ştim vremea ce aduce, Dar Romănu-şi face cruce Şi se 'ncrede in puterea Unui mare Dumnezeu !

rilor din 19 August 1905 şi urm. apoi Răsunet la inaugurarea Muzeului p. 2":1 şi p. 19 ) ,

Fiind Şuluţiu cam bolnăvicios. încă in timpul pre­şedinţiei sale se afirmă tot mai strălucit puterea de conducere a prof. braşovean Andreiu Bârseanu, ales vicepreşedinte din 1 905, iar din 1 9 1 1 până la

moarte ( 1922) preşedinte al acestei societăţi. Ce a fost el pentru Astra, nu se poate arăta in câteva rânduri. Ajunge doar să amintim că aportul său cultural este enorm, Dela Şagu­na, Cipariu şi Bariţiu încoace. lu­mea românească nu mai prea auzise îndemnuri atât de inăI�ătoare ca ale lui. Această lume a ajuns, precum foarte bine zice l. P, S, S, .lvlltrOpo· litul 11lajului Vasile Suciu in discur­sul său comemorativ dela Sân-Me­drul anului 1 9:.:!2. să identifice În anii săi din urmă pe preşedinte cu socie­tatea prezidată de el, .. Când zici An· dreiu Hârseanu, zici Astra \" Fru­moasă identificare şi nobil exemplu de muncă neobosită. de devotament desăvârşit şi de multe ori de jerfe grele J EI e şi autorul imnului AstreÎ

Ca"" nationali!. din Rhinarl a dupi!.rti!.mântului Sibiu al Astrei (19.30) cu muzică de Iacob Mureşianu. pre­

Iată acum şi incercarea lui de răspuns. parte in versuri. parte in proză. lipsită insă de relieful celor de mai inainte : .. Pot să vină zile grele, dacă astfel scrie 'n stele, Dar Românul îşi face cruce şi merge inainte cu încredere in marele Dumnezeu şi in a sa virtute, căci geniul românismului veghiază şi din

cum tot cu un imn ( Imnul Unirii) a intrat în conştiinta întregului nostru neam,

Chiar dacă n'ar fi făcut altceva decât să salveze acesţ reazăm al naţionalităţii noastre în viforul răs­boiului din urmă. şi încă ar avea titlul de merit ne­pieritor în analele societăţii. Şi nu era lucru uşor a­cesta. când amândoi secretarii Astrei (atât d. O.

dacoromanica.ro

o,. B O A B i!. D E G R Â U

tSectia medicală biQPQlitidl il Astrei din Cluj, fn 1927

Goga. cât şi d. O. C. TăsIăuanu) erau dezertori În ochii Ungurilor şi agitatori din cei mai primejdioşi impotriva scopurilor lor răsboinice ! Sabia lui Da� moele sta ameninţătoare asupra societăţii. U,ţ erei ori ajunsese cauza ei in consIliul de mmiştri ma� ghiar ŞI tot de atatea ori a ştiut să pateze dibăcia preşcdmteJui lOViturile proiectate.

Lmue mai punem Illsa dl,scursurile lui de deschi­dere, am analiza cărora d. C . .t<ăduJescu-iVlaeru a pucut să desvoJte o concepţle naSlonahstă aşa de Jummoasă. ca urmaş al sau In scaunul ae nemuritor al AcademlCI .t<alliClDe. 'l ot lui ii revine mentul d..: a ti t;luCit ŞI programul de activitate cel nou al Astrei !fi Kom8ma mtregltă şi de a ti iniţiat tede� rahzarea Societăţilor noastre culturale mai de sea­mă. Ca o expresie a marei pierderi îndurate de Astra, prin moartea lui, adunarea generală din 19�� a proclamat anul de doliu, cu prilejul impli� nirii vacan�ei prezidiale ' ) .

Din vara anului următor ( 1923) ş i până astăzi, în fruntea Astrei e d. Vasile Goldiş, preşedintele ales de adunarea generală din Timişoara. urmând povata celor vechi, de a nu ne ocupa de oameni

") O expunere tot atât de interesantă asupra trecutului a­cestei socictăl1 s'ar putea face - şi va trebui sa se facă odată - Infălişând cele aproape 65 de adunări generale ale ei, linute in atâtea centre româneşti şi in împrejurări aşa de deosebite de cele de astăzi, Generalia actuală, care posedă atâtea mijloace de comunicatie rapidă, nici idee nu poate a­vea de Jertfa de timp, de bani, de energie şi de atâtea ori de sănătate pe care o aduceau inaiotaşii noştri, intr unindu-se pe vremuri la Şomcuta, la Abrud, la Haţeg şi aiurea. Dar fizionomia morală aşa de deosebită a fiecărei adunări gene­rale I Procesele verbale, seci şi acide. nu ajung pentru refa­cerea acestor tablouri sociale aşa de colorate. Datele Jar trebue intregite cu etourile stfu'rute in presa şi in scrisorile contlmporane. Lucrare anevoioasă, dar meritorie pentru cel ce se va dedica ei. Astfel. ca să dăm un singur exemplu sem­nificativ: adunarea generală din Sighişoara (1879) proclamă membru de onoare pe Vasile Alecsandri, deşi acesta era ,,}u-

încă in viaţă, trecem la partea a doua a studiului de faţă.

II. $1' AREA DE AZI. - Neavând alte mij� loace de informaţie asupra stărilor de astăzi decât rapoartele prezentate de comitetul central adunări� lor generale, vom rezuma această situaţie, înte­meindu-ne pe numitele rapoarte, precum şi pe bro­şurica ,.Astra în anii de după râsboiu" ( 1918-1928).

Cea dintâi lucrare mai însemnată a ei În timpul -din urmă a fost schimbarea statutelor.

Această schimbare, după discuţii numeroase in anii 1920 şi 1923, se face in anul următor ( 1924) după următoarele principii :

1. "să se dea societăţilor culturale posibilitatea unei colaborări cât mai strânse cu Astra, colaborare de atatea ori şi din atâtea părţi rf'clamată" ;

2 . • ,să se dea un rol mai mare principiului de descentralizare, atribuind o parte a problemelor, Încredinţate până aci adunării generale, comitetului central" ;

3. "fixarea principiului arondării În general a despărtămintelor Astrei după plase şi dându�se po� sibilitatea ca mai multe judeţe să se poată organiza În regiuni ale acestei societăţi" ;

nimist", detestat de etimolog!ştll cari stăpâd'1au Astra. Succe­sul dela MontpeJlier şi sărbătorirea poetului, după acest succes, de intreaga intelectualitate il României libere a ară­tat şi membrilor acestei societăţi valoarea incontestabilă nu numai a omului, dar şi a directiei literare reprezentate de el. Comitetul central in scrisoarea de felicitare ce i-a adresat spune că-şi dă seama că nu căntecul gintel latine e singurul său merit literar. Dacă 11 feÎ!cltă, e pentruca prin acest cân­tec a "pus la 1nălţime inaintea ginteÎ latine şi putem zice a lumii intregi ono.�rea şi gloria natiunii române, senUnelă per­petuă a civilizatiunii la porţile orientului". Multumindu-Je Alecsandri pentru cinstea făcută, răspunde : "A fi poet este un avantaglu personal, a fi insă apreciat intre conalionalli săI este o favoare a soartei pe carc o ştiu aprecia cu legitimă mândrie". (Vezi Transilvania Nr. 14 din 15 Iulie 1878, pag. 157 şi urm.).

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU: ASTRA 231

4. "se are in vedere lArgirea cercului de activitate al agenturilor Astrei din comune" :

5. "se lasă comitetului central latitudinea de < micşora sau spori taxele, cotiza ţii le de membri. sub rezerva adunării generale.

Urmând exemplul comitetului central, secţiile

cea fizică, ea fiind temelia celorlalte prosperităţi. Incercarea aceasta e cu atât mai lăudabilă şi miI

binevenită. cu cât mai mare a fost sdruncinuJ pri. cinuit de răsboiu sănătăţii nu numai morale. ci mai ales fizice a poporului nostru.

In urma intervenţiei acestei secţii, adunarea ge-

_E_'" ... !:��. 1+1+t+t-t+t+t-t+l+t++I+I+t-I+t+t-t+l-++++I+I++HlI-++++H, CERCURI CULTURAIL _________ I-H-++tH-++++-I-H++-I-H++tH-++++-I-H++I-H++I-H-v+++-I+H CONFERINTE ... _ .. _ _ ___ . __ rtH-++ttt+t++t+t++t-H-++tH-++++I-H++t-H++tHftt++1-H ctJRSURll'ltnllJJlAIfABETl ............ __ I+t-t+tt1-t+t+I+I+t-I+t+t-tt1-++++I+t+t-I+t+t-t+t-l-tt+I+I-i'·

1tttt1-t++t-I+I+t-I+t+t-t+l-++tt1H+++H++t-t+l+tt+l-++++I+t+t-I+t+t-t+tlH-++f+H',<,')oO

HtrH+tHttH-++rH+tHttH-++rH++l-HtH-++I-H++l-HtH-++I-H�H+++Hft� ·· ..

• •

Asha din 1861 P�DS In lm

ştiinţifice-literare işi schimbă şi ele regulamentul. aşa încât din 1925 funcţionează cu regulament schimbat şi, datorită stabilirii centrului lor la Cluj, in condiţii superioare celor din trecuL In deosebi trebue remarcată incercarea lăudabilă a secţiei me­dicale a Astrei de a promova. alături de prosperi­t.<!.tea morală şi intelectuală a naţiunii noastre. şi pe

neralA ţinută in 1927 la Sibiu revine asupra statu­telor Astrei precizând scopul societăţii prin cuvin­tele : "promovarea literaturii şi culturii. atât spiri­tuale. cât şi economice a Românilor pe baza prin­cipiilor biopolitice : prosperarea intelectuală, mo­rală şi fjzică",

La acestea se adaogă crearea unei secţii feminine

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

CĂRlIClCAo. SĂlĂJAJIl Dr. 1. alU.

_� ______ P'reIUl a L".

Flori de pe Câmpie Poe;z;U�popor4l't'

tulue de T. fOOOARIU.

Clrlltele noul din Biblioteca popul.rs a .A.oc:latlel·

şi a unei subsecţii pentru educaţia fizică În cadrele secţiei medicale.

De altfel. in treacăt fie zis, pentru a dovedi Încă odată că nimic nu e nou sub soare, nici chiar la Astra. la 1881 preşedintele ei, Timoteu Cipariu. definia această so­cietate ca "o insti­tuţiune umanitară, cu scopuri binefă­cătoare" (neexclu­când din umanita­rism şi binefacere nici pe cele de or­din fizic şi medi­cal) , creată "prin stăruinţa. zelul şi patriotismul gene­ral al tuturor oa­menilor de inimă şi devotament

",

Dar nu e rău ca diferitele generaţii. ce se succed la

Blaj, Alba-Iulia, etc., - dintre care unele au şi mijloace materiale Însemnate (mai ales cele din­tâi două) . Încât pot tipări reviste, broşuri şi iniţia o mulţime de lucrâri folositoare pe socoteala lor.

Tot În aceastâ ordine de idei trebue semnalatâ constituirea şi ac­tivitatea unor re­gionale ca Astra Basarabeană şi As. stra Dobrogeană. care vor să cuprin­dă amândouă pro­vinciile acestea in sfera lor de activi­tate. Chiar dacă rezultatele obţinu­te pană acum nu satisfac pe deplin nici chiar pe ge­neroşii iniţiatori. totuşi trebue să recunoaştem aceste începuturi f r u-

:onducerea socie- T •••• " ....... ". 1" ........ �� .... � ....... �� . ..... w •• _ . .... _ .. �.�. 1. '''''1'''' ..... 1 � .. I.",.I. m o a s e. tăţii. să-şi arate • . Ad •• \· dl" N&d&f (Aud) .. ,al .. 1930 Descentraliza-preocupările lor, şi prin astfel de precizări sau rea, însă, a anemiat intru catva activitatea centru-adăogiri. aduse textului vechilor Statute. lui.

Descentralizarea a intensificat viaţa câtorva des- Insuşi comitetul central se plânge in darea de părţăminte centrale care lucrează foarte frumos, seamă ce a prezentat adunării generale ţinută in cum sunt despărţămintele : Braşov. Sibiu. Cluj. toamna anului 1929 la Tutda că taxele de membri

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU : ASTRA 233

nu sunt suficiente pentru acoperirea cbeltuelilor ne-ta .... <W"III TI llIII cesitate de nevoile lui.

i IIltllllU,\&i Ll UlO Judecând după criteriile de dinaintea răsboi ului. t • • 1lIIU IlltraIlpJi Avu ..

.i �n"Tmll_ membrii ar trebui să achite următoarele sume : ........

Membrii ajutători, cei cu 2 coroane aur de pe 135 7063 vremuri. n'ar trebui să plătească zece lei. ca acum, 1861 1 3 635

ci cel puţin 70 lei. (Logic ar fi 80, fiindcă 40 lei 6' ... 1 1 '''' 11!��SI..I 63 '07 1 1 21tO 1/Y.!4

valută depreciată de astăzi se consideră egal cu 1 64 " 1 , 2110 :.!1ulSj leu sau 1 coroană aur, deci 2 cor, aur=80 lei ) . ., '" 1 , - 1800 :Uo44

Cei activi, pe vremuri cu 10 cor., astăzi cu 50 de 66 "7 1 il 1bbO 2-1.>09

lei, ar trebui să achite cel puţin 350 de lei. 67 , .. 1 , 2:.110 ,"',. .. , .. 1 " 2,:,6':' 2'/'177

Membrii pe viaţă, cei cu 200 coroant'�aur. 69 446 1 ,. - 2243 4.UloO astăzi cu 500 lei, ar trebui să-şi răscumpere diplo- 1870 »0 18 " 33;J7 4,)f!S6

ma ce le decorează pereţii caselor plătind cel puţin 71 m 18 19 4277 51100

7000 lei, - asemenea şi membrii fondatori cei cu 72 370 18 '0 4'179 5/u7d 13 '" 18 nu 50163

400 cor.-aur, astăzi cu 1000 de lei ar datora 13.000 74 417 18 " 30Y6 5�l!S6 lei,

fondatorii casei naţionale, aceia �a�i " 321 18 '6 3723 611Sl4

In sfârşit, 76 '" 18 18 - 3405 64107

au contribuit in anii 1900 şi anii următori câte 2000 17 117 18 " 3850 685t4 78 l,a 18 " 3500 70/28

cor.-aur şi li s'a gravat numele in plăcile de mar� 79 36' 18 18 3865 7ljj3 moră neagră ce împodobesc de o parte şi de alta. 1880 300 18 " - 3048 75689

intrarea la Muzeul A"trei, astăzi ar trebui să do- 81 440 18 '0 - 2'138 7')51,12

neze 66.000 lei în acelaş scop. 8' '01 18 " - 3728 806')9 8' '" 18 10 - 3570 10u109

Neoutând s3 întindă prea tare această coardă. 8' 652 18 li 1975 1CY575 mai ales pe vremuri de criză economică. Astra s'a 8' 766 18 21 - '000 1J4319

vAzut nevoită să caute alte mijloace oentru asipu- 86 m 18 26 2205 123919

rarea scopurilor sale. A făcut apel la bănd şi la 87 508 18 " 1912 122658 88 m 18 " 2272 127:S14

autorităţi sA inscrie în mod regulat anumite sub- 89 '80 18 li 2622 132359

venţil pentru nevoile el. 1890 745 27 18 - 317l 179189

Spre cinstea lor fie zis, autorităţile şi o part. 91 611 27 " - 4958 185914 92 651 27 li 4693 18·4147

dintre bAnci, mai cu seamă "Albina" din Sibiu au 9l 647 27 12 5346 19J499 şi inţeles să răspundă acestui apel. ( Numai aceasta 9' 911 27 " 4550 199383

din urmă donează reoulat pentru scopurile Astrei " 1023 27 16 4752 217311

câte n sută de mii de lei, afară de alte mici ajutoa� 96 1119 lJ " .5329 215243

97 1472 " " M23 222251 re). Dar nici acestea nu alung. 98 1558 " 21 ,.« 2i7810

De <lceea conducerea Astrei s'a pândit să-şi asl- 99 1506 " 18 6218 251338

�ure venituri mai trainice din concesiunile de cine- 1900 1535 " " - 17935 49J900

matoorafe. 01 1486 44 22 11307 513201 0' 1518 44 '0 - 11335 579213

In baza reoulamentului pentru cinematoR"rafe e- 03 1545 " '0 9829 676H4

laborat de Ministerul Cultelor in 1927, când pre- 0' 1689 '6 '0 13082 697193

şedintele Astrei era titularul acestui departament, 05 1687 '6 44 1'J31S2 715821 06 1683 1; 14' 18012 82481l Astra a primit 247 concesiuni, din care 2 1 5 pentru 07 1685 341 23775 1S3�484

cinematografe stabile, iar 32 pentru cinematografe 08 1980 51 '0' 224b7 87'J181

ambulante. Din cele stabile, aflăm din raportul co- 09 2050 '6 '6' 248u6 8')171l

mitetului pe 1 929, s'au plasat în toată ţara 122, iar 1910 2431 60 ,., '" 236 43319 922Y85 11 13499 67 27' 177 430 7blS79 958587

93 au să fie plasate de aici inainte. Din cele ambu- 12 14077 74 '" 1170 8" 68Y12 1.185:<13 lante au fost predate până acum pentru a fi utili- 13 10368 8' '88 1459 1099 66133 1.20745.5

zate 17 (9 din acestea Regionalei d in Basarabia ) . 14 8963 87 '" 895 .58744 1.218078

iar 15 pentru viitor. 15 6489 87 '" 59199 1.266114 1e 1679 87 52l 36974 1.289719

Venitul anual al acestor concesiuni stabile este 17 1762 87 m 42417 1.307l67 de 3.003.000 lei. Aşa se face că averea Astrei, ve- 18 1848 87 '" 44343 1.341007

niturile şi cheltuelile ei arată spor continuu. 19 3905 87 .. , 6'8 '0' 203207 1.604105

In anii 1927, 1928 şi 1929 (până la 10 August) 1920 6600 87 985 8'0 "0 31,14374 1.023052 21100H 96 1494 450 <16 39-1281 l,J7Y809

s'a incassat, de pe urma acestor concesiuni, suma de 22 15214 100 20.58 1010 '90 531596 1.815436 4.702.085 lei şi mai rămân incă 2.897.343 lei de 23 17167 110 2548 1640 , .. 681'l82 1.960364

incassat. " 9377 '" 2640 1850 612 1.405822 2.H.5044

Din cauza acestor restanţe comitetul central se 2.5 6878 115 278.5 2318 6,0 1.942226 2.4.57536 '6 7129 118 2896 2640 3168 3.116311 3.798379

plânge că nici cu concesiunile de cinematograf 27 799.5 118 3110 2980 2670 3.92751.5 5556582

"treaba nu merge strună". II credem. Dar. dân- 28 8715 120 3238 "60 960 4.200000 6.103043

du-ne seama de fluctuaţiile fatale ce prezentă viaţa 29 6812 '" 2876 lO86 840 3.000100 6.208410

dacoromanica.ro

234 B O A B E D E G R Â U

politică şi economică a unui Stat. constatăm că tot e mai bine cu ele decât cu subventii, pe care astăzi unul le inscrie in buget. iar mâine altul e silit să le suprime.

Ne gândim că pot veni imprejurări de şi mai mare criză economică.

Pentru aceste şi pentru alte multe . consideraţii nu e bine să se facă pendinte activitatea unei SO� cietăţi cu trecutul şi nobilele tradiţii de iniţiativă proprie ale Astre; de ajutoarele băneşti oferite de diferitele noastre guverne,

Caşi in trecut. nădejdea acestei societăţi trebue să fie în sprijinul membrilor şi binefăcătorilor ei.

J udecând activitatea ei după acest din urmă cri� teriu, trebue să constatăm că, cu tot entusiasmul pricinuit de intregirea noastră naţională, Astta nu are astăzi în total numărul de membri şi de sprijiH nitori devotaţi pe cari îi avea înainte de răsboiu.

Iată ce alăturare interesantă de cifre ne dă co� mitetul central În darea de seamă pe anul trecut la Turda : ' .

Membrii fondatori in 19H: 156 Membrii fondatori in 1929 1086

Membrii activi in 19H: 1 2 1 1 Membrii activi i n 1929 2107 Membrii ajutători in 1914 6725 Membrii ajutători in 1929 1244 Insumând aceste date, rezultă un total de 8640

membri ai Astrei cu taxe plătite În valută aur în 1914, - iar În anul 1929 numai 7243 de membri cu taxe În valuta scăzută de acum. Deci un minus de 397 membri. (E de notat că nici În anii de după răsboiu numărul membrilor nu e acelaş. Dările de seamă ale comitetului pe anul 1921 ne arată, de pildă, 10.074 membri, iar pe 1922 chiar 15.2H:. Se pare că, pe măsură ce creşteau subvenţiile, scădea numărul membrilor) . Dar sperăm că acestea sunt fenomene trecătoare şi Astra va reveni la vechiul ei făgaş glorios. Unde mai pui că ea îşi găsise inaH inte de rlisboiu un entusiast sprijinitor în persoana neuitatului mare binefăclitor al neamului Vasile Stroescu,

Mal amintim că, pânli în 10 August 1929, Astra distribuise 3434 colecţii de clirţi În tot atâtea agen­turi sau sucursale comunale ale sale, că în anul 1928/29 a răspândit 780 de abecedare pentru ins_

Membrii pe viaţă în 1914 548 Membrii pe viaţă În 1929 2806

I. truirea de analfabeţi şi a acordat şi câteva premii . . - de câte 2000 lei pentru învăţătorii şi preoţii cari au

dacoromanica.ro

IOAN GEORGESCU : ASTRA

instruit cel mai mare număr de Români neştiutori de carte. Ini�iativa aceasta e remarcabilă. fiindcă deşi luptă şi Statul prin şcoală şi armată pentru desfiin­ţarea analfabetismului, tot mai rămâne teren de ac­tivitate şi pentru iniţiativa particulară şi socială.

Nu se pot trece cu vederea muzeele organizate de ea in timpul din urma la Vidra. la Ţebea şi la Alba Iulia. precum şi casele naţionale inaugurate la : Sighet, Miercuria-Ciuc, Braşov. Sft. Gheorghe. Arad, Lipova şi Turda.

Biblioteca centrală a Astrei, fiind trecută con­form legii bibliotecilor, intre cele ce primesc gra­tuit toate tipăriturile din ţară, se sporeşte 'in fiecare an cu câteva mii. In 1928 s'a sporit de exemplu, cu 2300 volume. Din această cauză e iminentă nevoia intregirjj casei naţionale centrale cu încăperi potri­vite pentru adăpostirea tuturor colectii lor aşa de preţ.ioase ale bibliotecii şi muzeului.

Sunt interesante şi încercările de a se institui ziua Astrei, de a se organiza desfacerea cărţii şi de a se perpetua obiceiul. inceput din timpul propa­gandei pentru loteria AstreL cu o pagină inchinată problemelor ei în coloanele diferitelor noastre pu­blicatii periodice, mai ales ziare.

Şi ar mai fi şi alte lucruri de remarcat din acti­vitatea unei societăţi cu trecutul. cu prestigiul. cu organizaţia. cu ramificaţiile multiple ale unei socie­tăţi ca Astra,

Dar aceasta ar depăşi mult cadrele ingăduite de această revistă, de aceea trebue să incheiem cu o simplă observaţie, care ne intoarce la litera statute­lor.

Dacă un Bariţiu şi un Cipariu au ştiut să re­nunţe pe vremuri la situaţii materiale cu mult mai mari decât cele ce aveau ei în Transilvania (unul ca profesor, mai apoi canonic la Blaj, iar celălalt ca ziarist la Braşov ) , oferindu-li-se posturi stralu­cite de conducere în viaţa publică a fraţilor liberi din Vechiul Regat : dacă se cere şi unui episcop, când e investit cu cârja de arhiereu, să renunţe la orice legături politice ar fi avut mai inainte, - a­tunci cu cel puţin tot atâta dreptate se poate cere oricarui candidat la preşedinţia Astrei să se poarte la fel. pe timpul cât e in funcţiune, Demnitatea de preşedinte al celei mai vechi societăţi culturale ro­mâneşti egalează de bună seamă pe aceea de prinţ al bisericei, care se recunoaşte de obiceiu episcopilor şi mitropoliţilor noştri, Conformându-se acestui postulat elementar al Statutelor, preşedinţii vor pu­tea spune din nou în unanimitatea de adeziune a membrilor, ceeace 1. M. Moldovanu spusese in adu­narea generală ţinută la Mediaş ( 1 897) : Astr<1 ,n 'CI fost, ci va fi I

IOAN GEORGESCU

Posturile de emisie radiofonică româneşti

B roadcastingul. adică radiodifuziun

.

ea, îşi are la noi in ţară originile cele mai modeste, Plecată dela un mic post de emisie, a evo­

luat treptat până la marele post actual de 1 2 kw, Intâiul post de emisie a luat naştere după con­

gresul radiofoniştilor români din 1 3 Iunie 1 926. Scopul acestui congres a fost. întâiu, să protes­

teze impotriva legii de radio şi, al doilea, să ceară formarea cât mai neintârziată a unei societăţi de difuziune ca prim rezultat al modificării legii în­tr'un sens mai liberal.

Odată cu aceasta, Asociaţia a luat iniţiativa emisiilor prin radio, de concerte şi conferinţe 10-cale.

Trebue să spunem că mijloacele de care ea dis­punea în acel moment erau minime. Nici vorbă nu era să se cumpere un post de emisie,

S'a căutat să se improvizeze atunci un asemenea post cu piesele detaşate de care dispunea în acel moment.

Astfel se construi la planşetă o heterodină cu­plată direct cu antena dela Institutul Electro-Teh­nic Universitar ; modulaţia undei emise se făcea prin absorbţie, cu ajutorul unui microfon cu căr� bune.

Interesul deşteptat a fost mare. Un telefon cu fir lega sediul Asociaţiei de diferiţi amatori din oraş, permiţând să se controleze calitatea emisiilor, după raportul amatorilor.

S'a cautat atunci să se transmită muzică, instru­mentală ( vioară) sau cu un gramofon enorm.

Primele incercări dădură un rezultat lamenta­bil. Microfonul cu cărbune În vechea sa construc­ţie se dovedea. odată mai mult, a fi un instrument mediocru şi instabil :

Instabil pentrucă nu permitea transmisia ener­giilor mai însemnate. Format dintr'o pulbere inco­herentă. incoherenţa sa creştea cu energia ce tri­miteam în microfon, şi la muzică aveam energii mult mai mari decât la vorbă ;

Mediocru pentrucă favoriza unele note în dauna altora.

Asociaţia s'a gândit atunci la un microfon elec­tromagnetic. Un haut-parleur in serie cu un am­plificator de voce dădu dela prima dată rezultate cu mult superioare celor dela inceput.

Sistemul de modulatie fu şi el schimbat. intre­buinţându-se sistemul zis modulaţie prin derivaţia curentului de grilă. mult mai fidel.

dacoromanica.ro

2" B O A B E D E GRÂU

I ,�

Poatul de emis,e deJa Blinean

Sala aparatelor dela poatul cel mare

dacoromanica.ro

E. PETRAŞCU : POSTURILE DE EMISIE RADIOFONlCÂ ROMÂNEŞTI 237

MuzÎca începu să se transmită binişor. dar acum vorba lăsa de dorit.

Treptat, schimbând haut-parleurul şi intrebuin­tând un amplificator push-pull ca amplificator mi­crofonic. se ajunse să se inlăture toate cauzele de distorsiune a sunetelor, astfel că prin luna lui August se putu transmÎte corect un recital de pian dat de pianistul Const. Ionescu. Concertul fu au­zit până la Giurgiu in haut-parleur.

De asemenea fură transmise apoi concerte de vioară şi pianină. sau mandolină şi ghitară.

Putinţa in antenă rămânea mică şi lungimea de undă relativ mare (480 m . ) .

L a inceputul lui Octomvrie. după vacanţă, trans­misiile se reluară întrebuinţându-se lămpi de emi­sie cu coarne. S. 1. F. sau Metall. Aceasta permise să scoborim lungimea de undă până la 280 m. spre a nu rr:ai stingheri astfel nici un post străin emiţând pe lungime de undă inferioară sau apro­piată ( majoritatea acestora începând dela 300 m. lungime de undă in sus). şi să punem in antenă circa 25 waţi.

Un cuplaj inductiv (Tesla) cu antenă fu ame­najat pentru a mări incă selectivitatea aparatului.

Un studio se înjghebă alături de post'.!l de trans­misie. conţinând microfonul şi instrumentele de muzică necesare. Posturi de recepţie pe galenă s'au amenajat imprejur. permiţând controlul fără ajutorul amatorilor din oraş.

Asociaţia s'a gândit după aceea la formarea unui comitet care să se ocupe de partea artistică.

In consecinţă. se adlesă artistului Folescu, pe care il rugă să primească direcţia acestui comitet in care mai intrau d-nii : deputat Deleanu şi avo­cat Meţianu. In modul acesta mai mulţi artişti dela Operă se putură produce prin radio.

Astfel baritonul Costescu-Duca. tenorul Mircea Lazăr. tenorul Gualtierri. soprana Nina Botty şi alţii al căror nume ne scapă. defilară in faţa mi­crofonului. Modulaţîa devenea din ce În ce mai bună. şi transmisiile din ce in ce mai fidele. Con­certele de vioară erau ireproşabile ca mod ula ţie.

Institutul Electro-Tehnic. care a ajutat atâta Aso­ciaţia in materiale tehnice. a achiziţionat in 1927 un microfon de ultimul tip modern pentru Broad­casting. tip Western, Împreună cu amplificatorul său. o serie de lămpi de emisie acelaş tip. toate a­cestea aduse special dela New York. şi a coman­dat baterii de inaltă tensiune şi capacitate relativ mare pentru tensiuni-anodice. Rezultatele obtinute cu acest microfon fură definitive in claritate. iar confecţionarea bateriei de tensiune înaltă permite să se lucreze cu circa 100 waţi. Un al doilea mi­crofon cu toate accesoriile sale fu importat in cursul aceluiaş an.

Se stabili apoi o legătură prin fir cu Ateneul Român. ceeace permise difuzarea diferitelor con­certe ce aveau loc. Concertele Filarmonicei. ale so­Iiştilor ca violonistul Teodorescu, basu! Niculescu­Basu. etc . . fură transmise aproape regulat. Tot aici începură primele transmisii prin doză electro-mag­netică. AstFel se transmise timp de 9 zile conse-

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

cutiv cele 9 simEonii ale lui Beethoven. etc. De a­tunci datează primele frecături cu diverşii impre­sari de concerte cari se credeau ameninţaţi în re· tetele lor dacă concertele patronate de ei s'ar fi di. fuzat.

In Octomvrie 1928 luă fiin�ă Societatea de Ra­diodifuziune. care incepu să funcţioneze efectiv in primăvara anului 1929. Primul post de difuziune îşi făcuse datoria şi ca Maurnl din lepenrl.� era timpul să se ducă. In primăvara anu­lui 1929 acest post îşi încetă emisiile.

Olliver şi J. Hake : restul personalului erau ro­mâni. Planurile clădirii cum şi instala�ia acesteia fură executate de către societatea de difuziune.

Din punct de vedere tehnic noul post radio-Bu­cureşti, face parte din grupa posturilor emiţătoare pe C3re casa constructoare le denumeşte cu iniţia­lele P. A. Toate au următoarea schemă :

A. Un osdlator independent de mică putinţă cca. 75 waţi, capabil de a da oscilaţii intreţinute per­fect constante, aşa că cea mai mare variaţie de

frecventă să nu treacă de 1/10000 din frecvenţa de lucru.

B. Un modula­tor capabil de a primi modulaţiile trimise de micro­fon prin amplifi­catorul lui putând modula unda pur­tătoare până la sută la sută din valoarea ei fără nici o deformare practică. Aceasta are o putinţă de circa 300 de waţi.

C. Un amplifi­cator de putere medie capabil de a amplifica oscila­ţiile acum modu­late, de cătrc mo� dulatori, făcându­le mult mai puter­nice. Acesta are o putere de circa 1 kw.

D. O serie de aplificatori de pu­tinţă capabili de i:I mări puterea e­misiei la valori din ce În ce mai mari. Ultimele etaje a­ting 36 de kw.

După încetarea de a functiona a postului Institutu­lui Electro-Tehnic Universitar, func­ţionă în mod pro­vizoriu un post Marconi de 400 de wati elementari pe care s o c i e t a tea Marconi l-a Îm­prumutat societăţii de radit)difuziune românească. până la sosirea postului celui mare de 12 kw. Emisiile nu e­rau mult mai pu­ternice nici mai clare decât cele obţinute pe pos­turi constitu:te la 1 nstitutul Electro­T'ehnic. Societa­tea de difuziune Însă dispunând de alte mijloace decât ale Institutului E­lectro - Tehnic. a putut să emită un program mult mai interesant şi zilnic. astfel incât intere­sul pentru radiofo­nie s'a mărit prin

Sludio şi orchc.tr .. E. Un circuit fil­tru e destinat a eli­

mina undele parazite, sau aşa numitele "armonice". inaugurarea noului post. Aceasta servi societăţii ca o primă experie.nţăintru realizarea programelor şi a emisiilor din punct de vedere tehnic.

In Octomvrie 1929 incepurA primele emisii cu postul cel mare de 12 kw. al societăţii de difuziune din România. Acest post este actualmente instalat in clădirea situată la 10 klm. de şoseaua Bucu­reşti-Ploeşti şi este printre ultimele realizări În domeniul radio-difuziunii. ale societăţii Marconi Wireless. AceastA societate însărcinA cu mon· tarea lui doi ingineri englezi, din serviciul ei ; F.

F. Circuitul antenei. Aici putinţa ajunge până la 12 kw. Emiţătorul independent de 75 waţi. are o stabilitate de frecvenţă suficient de mare pentru a nu necesita regulatori zişi de cuarţ.

O altă caracteristică a acestui tip de posturi este aceea că permite mărirea lor treptat. utilizând me­reu aceleaşi maşini şi adăugând numai noui etaje in amplificare. Astfel actualul post poate fi ulte­rior mărit succesiv la 20, 36, 18 şi 60 kw.

In ceeace priveşte construcţia. postul radio-Bu-

dacoromanica.ro

E. PETRASCU ; POSTURILE DE EMISIE RADIOfONiCA ROMANESTI �39

h.lo W�I •• Postul cu unde scurte al Institutului Eledro.Ţehnic Universitar. Are " putinUl de 200 waU,

lunfllme de undll. Intre 16 ,1 68 m. (In fund lampa. de olcllat!e ,1 lampa de modul .. Ue)

..:ureşU e instalat în parterul localului construit spe� cial pentru el ; locul ocupă o suprafaţă de circa 400 metri pătraţi. Parterul e impărţit in 2 săli mari şi cinci camere. In sala cea mare a clădirii sunt montate toate panourile postului, postul propriu zis şi alimentarea cu curent dela oraş. Această sală e reprezentată in fotografia alăturată.

In cea de a doua sală se află instalate maşinile rotative, trei grupe convertisoare cu trei automate de pornire şi tablourile lor, rezervându-se şi aci betonajele şi locul necesar, fie măririi postului, fie montării de piese de rezervă.

Intr'una din camerele celelalte se găsesc pom­pele şi răcitoarele de apă, Întrucât lămpile de mare putere, 12 kw. una, au plăci răci te cu apâ. Bateria de acumulatori se află situată in a doua cameră. Camera a treia serveşte la adăpostul ca­pului de cablu amplificatorilor de microfon. linii­lor de control. etc. iar celelalte două camere la con­trolul general al instalaţiei. Din apăsarea simplă a unui buton toată instalaţia poate fi scoasă de sub curent in caz de accident. Antena de emisie a po­stului, este orizontală, susţinută de către 2 piloni înalţi de câte 90 metri fiecare, despărţiţi unul de altul la 225 metri.

Intrarea de post coboară direct într·o mică ca­bină, numită cameră de antenă, in care se găsesc aparatele de acord ale antenei. Priza de pământ se Întinde În jurul acestei cabine pe o rază de 75 m. şi e de tipul jumătate ingropat.

Un cablu special instalat de către casa Zimens Halske, lung de 10 klm. şi cuprinzând 7 circuite, dintre cari 4 special protejate şi pur jnizate pentru radio, iar trei servind la conversaţia telefonică, a­sigură legătura postului cu studio-ul din strada General Berthelot.

Studio-ul e compus dintr'o cameră de circa 10 metri pe 12 permiţând cu uşurinţă intrarea a peste 100 de persoane. El are pereţii tapetaţi cu pluş destinat să absoarbă sunetele reflectate. In interio� rul său se află microfonul de tip Reiss. Primii am­plificatori microfonici sunt situaţi în camera de control a emisiei. Speaker-ul îşi are camera şi mi­crofonul său aparte.

Aşa cum este conceput şi instalat postul radio­Bucureşti se prezintă ca unul dintre cele mai bune posturi din Răsăritul Europei.

Anul acesta tot la Institutul Electro-Tehnic al Universităţei s'a luat iniţiativa unei serii de emi­siuni pe undele scurte. In consecinţă s'a construit

dacoromanica.ro

240 B O A B E D E G R Â U

in atelierele acestuia un post de emisie ce funqio� nează pe game de lungimi de unde 1 4-60 m.

Montajul oscilatoarei este in Hartley iar modu­laţia prin curent constant. Postul are o putinţă de aproximativ 200 waţi alimentare şi funcţionează pe o antenă sistem Levy care îi impune o undă de lucru obicinuită de 2 1 .5 m.

Scopul acestui post este dublu : 1 ) Se intreprin­de un studiu al propagărei undelor eJectro-mag­netice cu sezonul şi lungimea de undă. pe teritoriul românesc şi să provoace un stimulent printre radio­amatori, deoarece construcţia posturilor de recep­ţii pe unde scurte prezintă anumite avantaj ii la distanţe mari şi in zonele unde ele sunt auzite.

Pentru acest din urmă scop, poslUl şi-a propus să transmită un program cât mai interesant. fie că acesta este făcut din studio-ul său fie că se retrans­mite emisiunea societăţei de difuziune românească.

Inaugurarea acestui post a avut loc la inceputul lunei Mai.

Postul emite de 2 ori pe săptămână Miercuri seara şi Sâmbătă seara la orele 9.

O serie de amatori de unde scurte unii locuind no'rdul Moldovei şi alţii Banatul ne-au inştiinţat că primesc postul Institutului cu suficientă claritate iar câţiva amatori din Bucureşti il recepţionează pe galenă.

DR. ING. E. PETRAŞCU

l'olo We! ..

Podul de unde .curte In functiune, allHurl lnfilinerul car., 1. con.truit

dacoromanica.ro

B a s m u l

Coti la stânga. Un copil ii arătă indată casa învăţătorului, Întru mai ni�ic deosebită de celelalte, doar ograda mal curată, in faţă

cu o grădiniţă de flori. iar in ferestre glastrele des� pre care îi vorbise fetiţa, şi in care râdeau muşca� tele insângerate ... Deschise pOftiţa. Un dulău sbâr­!it se repezi la dAnsul, furios să-I sfăşie. !Jiu cerda­cui împodobit cu vită de vie ii cobori in ajutor o ţărancă frumuşică şi foarte sprintenă. care: potoli cu o huiduire scurtă înverşunarea câinelui.

- Aici stă, mă rog. domnul invăţător ? - in­trebă tAnArul cu un surâs nehotărât.

- Aici. aici, poftiţi !... N'aveţi frică. nu muşcă, dă-I încolo ! Face şi el gălăgie ca să-şi plătească viaţa ! - adogă femeia văzând că străinul tot tră­gea cu coada ochiului spre dulăul care, până să�şi morfolească mania, mai hâmâia ici�colo neîncreză­tor şi răguşit.

In cerdac se ivise un bărbat de vre�o treizeci de ani. cu fata osoasă, cu ochii negri aprinşi de scăpă­rări ciudate. cu o mustaţă mică. tunsă. Îmbrăcat ţă� răneşte şi cu un veston negru de subt care eşeau jur�Împrejur poalele cămăşii înflorite.

- Eu sunt învăţătoruL domnule ! Titu Herdelea se prezintă ceremonios. ii explică

în câteva cuvinte cum a ajuns aci şi. strângându-i mâna zdravăn. adăogă cu multă sinceritate .

- Fiindcă sunt şi eu fiu de învăţător. instinctul m'a adus mai întâi la Învăţătorul satului 1

Intrară în casă. Invăţătorul ii recomandă pe ne� vastă�sa. ţăranc« de adineaori care acuma, cu stân� gacia sfiiciunii părea şi mai drăguţă. Titu se simţi deodată ca acasă. Numai costumul nu�l înţelegea. EL cu mentalitatea-i ardelenească. îşi închipuia că învăţătorul. reprezentantul intelectualităţii în sat. trebue să fie îmbrăcat orăşeneşte ca să se poată bucura de prestigiul necesar in faţa ţăranului. In� văţătorul observă puţin amar :

- La d�voastră şi stăpănirea doreşte, probabil, să aibă invăţători cu prestigiu. pe când ta noi...

Sfârşi cu un gest de desgust. Nevasta sosea cu dulceaţa.

_ Vai, doamnă, nu trebuia ! - protestă Titu. luând cu plăcere.

Femeia roşi. se scuză. surâse. dispăru. Invăţătorul Vasile Dragoş. după o şovăire. se

crezu dator să incunoştinţeze pe Titu. care Încă n'avea de unde să ştie. că domnii dela curte. adică

d r e p t ă ţ i i mai ales bătrânul Miron fuga, nu vor fi prea în­cântaţi dacă vor aHa despre Vizita lui de aZI. tioerul ce! mare i�a interzis să se mai arate pe la conac de astă primăvară când a cutezat să ceară, in trun� tea câtorva ţărani mai cummţi, nişte Invoell mai omenoase. lJe alttel nici pană atunci n'a tost bme văzut . .t. socotit ca un tel oe duh al răUlUI pentru că iubeşte adevărul şi dreptatea şi, in taţa necazu­nlor oamellllor, nu�l lasă mima să stea nepasător. ci caută să mângâe, unde poate, măcar cu 'f'lrba. ţ'ăranii, insă dmtr'un instmct de conservare, vă� zând în fiece surtucar tovarăşi de boene. deşi îl cunoşteau de mic copil - că doar aici s a născut şi a crescut - l�au banuit totdeauna că e omul boe­rului. L.hiar şi azi mai sunt unii care spun că izgo­nirea invăţătorului deja curte s a tăcut numai de ochii lumii şi că teciorul lui l)ragoş tot la ciocoime trage... __

'!'itu pălise puţin. In vreme ce învăţâtorul ii po� vestea, el se gândea că nu e nici humos şi nici cu� viincios să fii oaspele lui fuga şi să te duci totuş în casa unui om care. pe drept sau pe nedrept, e considerat ca duşmanul lui. Mai pe urmă insă se linişti ; nu e oaspele bătrânului tuga. care t�a pri� mit şi pe dânsul destul de prost, încât ar ti excesiv să-i răspundă cu prea multă delicateţe. Grigore lu� ga nu poate să�i ia in nume de rău.

Chiar atunci. ca şi când i�ar fi ghicit gândurile. învăţătorul spunea :

- Cuconu Grigoraş, cum îi zicem pe-aici d-lui luga cel tânăr, e un suflet foarte bun şi ar fi bu­curos să facă numai bine. Din păcate n'are nici ° putere înaintea bâtrânului.

Grigore luga stă de vorbă şi acuma, deseori. cu învăţătorul şi-i cere mereu să vorbească deschis ca. prin dânsul. să cunoască adevăratele nevoi şi dorinţi ale ţăranilor. Vasile Dragoş nici nu se sfieşte să-i spună, deşi adevărul il cam supără şi pe cuconu Grigoraş, că doar tot sânge de Iuga curge şi'n vinele lui :

- Oamenii pământ doresc. cucoane. sau măcar invoeli mai drepte !

Şi vrea să convingă şi pe Titu că oamenii nu pot trăi din ceeace prisoseşte boerilor. Invoiala chiar cinstită impune tăranului să dea jumătate din mun� ca lui boerului. Muncind cât munceşte azi. dar pe pământul lui, ar avea un trai de două ori mai bun. In realitate însă trei sferturi. dacă nu şi mai mult.

dacoromanica.ro

242 B O A B E D E G R Â U

din truda oamenilor merge să între ţie lenea şi luxul celor ce stăpânesc pământu!. incât celor ce-l mun­cesc nu le rămane decât viaţa de robot. Sclavii de odinioară trăiau mai bine, căci erau hrăniţi. imbră­caţi. ingrijiţi in schimbul robiei pe când ţăranul. muncind ca robul. trebue totuş să cerşească necon­tenit de la stăpânitorii pământului şi râmâne veşnic dator.

Vasile Dragoş vorbea in propria-i experienţă căci el trăia la rând cu ţăranii. Intâmplarea l-a im_

Tânăru] manifesta veleităti de independenţă pe care Miron Iuga nu le admitea nici fiului său, ne-, cum unui dăscălaş, crescut şi făcut din milostenia lui. Până ce deunAzi a cerut revizorului să-i caute un om CU care să se poată inţelege şi să nu-i mai vâre zâzanie Între oameni. ca Dragoş. Revizorul n'ar vrea să-I sacrifice : îl cunoaşte, il apreciază. Mai şovăe, mai incearcă să temporizeze, Dar asta nu Illai poate dura. Când boerul Miron va inţelege tărăgăneala revizorului, se va adresa direct mi-

CompoziU .. de Leon Viore5cu

pins să ajungă invăţător. !naintaşul său, dascăI de moda veche, a văzut că-i place cartea şi s'a rugat şi a stăruit la boerul Miron să-şi facă o pomană şi să sprijine pe feciorul lui Dragoş ca sâ poată intra bursier al statului la şcoala normală din Piteşti. Bătrânul !uga a intervenit şi a reuşit. Adevărat că băiatul a fost un elev strălucit şi a terminat şcoala cu distincţie.

Fiindcă invăţătorul cel vechiu tocmai murise, !uga a adus pe Dragoş în locul vacant, ca să aibă un îndrumător bun pentru popor- a spus dânsul. ca să-I aibă slugă credincioasă şi recunoscătoare -zice azi invăţătorul. Dealtminteri. foarte curând boerul s'<I căit că l-a adus.

nistrului, care i-e prieten, sau prin cuscrul său, de­putatul Gogu Ionescu.

Incă nu s'a pomenit ca Miron Iuga să vroiască ceva şi să nu se implinească.

Nevastă-sa nici nu bănueşte ce primejdie ii paşte, şi nici ceilalţi ai casei. Se sbuciumă singur şi aşteaptă cu groază ziua de mâine. Şade in casa pă­rintească. împreună cu un frate scăpat anul trecut din armată, şi cu părinţii.

Din cele câteva petece de pământ ce le-au avut, au dat jumătate de zestre unei surori, cea mai mare dintre toţi copiii, măritată cu un ţăran. Iarna ce vi­ne va trebui să se însoare şi frate-său. Dacă ar pu­tea merge pe moşie. ar mai fi ce-ar fi, altfel vor fi

dacoromanica.ro

LlVIU I�EBI�EANU : PASMUL DI�EPTÂTJ[ 243

siliţi să se strângă şi mai tare in căsuţa asta. El in· suşi a luat o fată săracă, dintr'o casă cu cinci co· pii, numai pentru inimă, fără nimica. Muncesc cu toţii din greu la boeri. De n'ar fi salariul, aşa pu�in cât este, s'ar prăpădi. Dumnezeu poate să-i dăruia· scă şi lui câţiva copilaşi, deşi până azi, de doi ani, nu s'au invrednicit, cu toate că au dorit. Ce va fi atunci, numai Cel de sus ştie. Dar mai cu seamă ce-ar (i dacă boerul Miron îl va svârli cine ştie prin ce colţ uitat de Dumnezeu, unde să se ţină numai din leafă 1 Lasă că nici aici n'are perspective mai bune. 1 s'a şi pus În vedere că el nu va mai primi nici o palmă de pământ din moşia bătrân ului luga. Măsura s'ar putea intinde şi asupra părinţilor lui. Asta ar insemna moartea prin foame. Nicăiri prin imprejurimi nu va Îndrăzni nici un arendaş sau boernaş să dea pământ unui om alungat de Miron ruga.

-Bine dar nu există nici o lege care să ... - în· trerupse Titu plin de i:1dignare.

Ce lege ? Zise învăţătorul mohorât. Legile sunt numai pentru noi, cei mici şi umili. pentru în· cătuşarea noastră ... Miron Iuga e stăpânul nostru.

iar noi suntem robii lui, fără excepţie. Robi de fapt. fără să fim şi de formă. adică mai rău decât robii de odinioară 1

Titu Herdelea era uluit. Glasul şi toată înfăţi­şarea învăţătorului inspirau O sinceritate fără um· bră. Se intreba mereu in sine, ascultând, cum se poate să nu se găsească leac pentru nişte stări aşb. de vădit triste şi nedrepte, cum de tolerează cei cu puterea in mănă atâta suferinţă ? Chiar dacă învă· tătorul ar exagera, ca toţi cei ce sufăr mult, şi Încă durerile lui trebue să fie crâncene. Se hotări în gând să vorbească tânărului Iuga despre cazul in· văţătorului. Când se ridică să plece ii strânse mâna frăţeşte. şoptindu.i :

- Domnule învăţător, ai răbdare ! Dreptatea trebue să triumfe !

- Cred că va triumfa, dar până atunci noi ne prăpădim ! răspunse Draga,:; cu o tristeţă puţin ironică. De sute de ani aşteptăm dICptatea. dom· nule. şi nu mai vine !... Poate că nici nu există ! Poate că e numai un basm pentru alinarea necazu­rilor celor amărîţi ! ...

L:VIU REBREANU

•

dacoromanica.ro

c r o .

1 a n c

Cărţi, conferinte, congrese, expozitii

SUPLl!.TUL COPILULUI. - Expozitia copilului, cu de­sene. tw;tirH �i ,arţi, organizată de Directia Educatiei Popo­ruluI. s'a deschis la 15 Iunie in saln Ilcuna il Cărtii Româ­neşti. In numarul viitor vom putea da amtlnunlC despre Of­gan!U1re şi rAsunet. Doocamdata iata micul calalog, cel putin ca text. publicat cu prilejul el. Catalogul in sine avea şi o infllti$Ure. 'Iparte. ca aşezare şi ilustraţiI. EI era menit sti lase In mâinile vizitatorului o micA imagine ;'\ expozitiei.

Olreqla Educa,iei Poporului il crezut cA printre intâile el preocupari trebue sa intri' aceea il cărtii. In J:::.xpozitia pe care o deschide anul acesta, ca o incercare, se găsesc unele rCl:uhute in legătură cu cartea copilului. tllla, Ilrcştc. decil.t cea didactică. Incadrarea In desene şi JUCAT!! lucrate de copil nu poate sti apară decât Hreasca. Iata de ce.

Cartea pentru vârsta fragedă inseamna cel putin tot atât ilustratie ctlt text. J:::a porneşte chiar, La inceputurile ei, dela o reprezentare Intuitiv;'\. şi directă, fării scrisul inleles şi pre· luit abia mai t.llrziu. Intâile cârli sunt albumele Ilustrate, cum şi pentru oamenii mari mijloacele de inlelegere In vremurile dinaintea istoriei, erau iJustratlvt, Treptat numai desenul se face semn abstract, care apoi se porlte lipsi de p;1rintele lui. V:'rst,1 copilariei nu ajunge atât de dtparte. O cartt pentru copII se poate recunonşte numaidecM, inainte de orice alt:' cerCtUlre, duptl locul lăsat ilustratlel şi bucuriei acesteia, ne· prelucrnte, a ochiului.

Pentru găsirea atăt a subiectului propriu zis al c:'rtilor de copII cât şi II impodobirii celei mal potrivite, trebue Intrebati copUi inşlşl. Trebuinta desenului e In ei inâscut;'\., cum l' inascut" trebuinţa jocului. DClIenul nu l' de altminteri decât o formă a luI. Nimic nu·i descopere mai bine pe copil dedi.t IIce!te dou;'\. lucrtlri ale inchipuiril lor proaspete şi ale ne­!lstâmpi\rului m:llnllor, desenul şi juc:'rla. Cea mal bun;'\. in· troducere, o chel' de Inlelegere şi o ram:' de lumln;'\. pentru o expoziile a cllrlli copilului, trebuia sti fie sectia desenelor şi a juc:'rlllor f:lcute de ci. E ceeace il vrut sti realizeze, pen­tru intâla oar" la noi cu acest scop, cxpozilia sufletului co­pilului, orgnnl:at:' dc Direclia Educatiei Poporului.

Pentru strAngerea, cemerea şi aşeZarta materialului a lu· crai o comisie alc:Uuita. din d-nil · N. N. Tonitza, Apostol D. Culca .,i Em. Bucuţa, Expozitia trebuia sti fie aşezată in cele trei incaperi ale Librarie! de Stat, care se inaugura cu aceastA manifestare. Atunci cele trei ramuri ale expoziţiei : desene, Jucăr!l, cflrli. ar fi aparut aparte. AIci ele s'au pus in Itg:,tur" miii strâns"', cu trecerlle, dar de aceea �i cu la_ sărJ!e deoparte cuvenite. Numai un fraument din materialul primit uăseşte un loc ; s'a căutat cel putin s:' fie cel mai ca­racteristic. Pentru inviorarea lui, el nu trebue privit f:'ră s;1 se alb:' mereu Tnaintea ochilor artistul care l-a lucrat. atent. migăols .,1 nesfllrşlt in izvoare de InspIratie : copil ul. E o parte din lumea lui inclintată care ni se: duvălue pentru o clipA,

1. DESENE. - Cele mai multe desene sunt lucrate liber şi trimise prin poştă ; altele sunt cu subiect dat, intr'o zi a· nume, cu mai multe clase ale unei şcoli, sub supravegherea d-Iui Apostol O, Culea. Se expun abia o zecime din tot ce-a venit : restul se poate cerceta in caetele şi mapele care stau la Indemână.

Trebue neaparat urmărite desenele : Antohi George, i ani, Bucureşti : Dobrotineanu Dan, 10 ard, Buc. ; Petrea Paul. 10 ani, Bul'. : Gogo şi Afane lontl Teodoreanu. 6 ani. Iaşi ; Bucovschi Paul. 10 ani, Buc. : �chko Olua, 10 ani. Bul'. ; Alexlu Viorica, 10 ani, Moreni : Gheorghlu Maria, 10

ani, R.-S:'rat ; Negrişan Petrea, I I ani. Pecineaga (Tulcea). Să nu se uite peretele focurilor dela Costeş!i şi dela Moren!. cu ntaşteptata răsfrângere il faptului r:'sunâtor în minteil celor micI.

II. JUCARII. - Jucăriile sunt clilsificate dupa mattrialul din care sunt f;'\.cute, după cum sunt lucrate de b:'eti sau de fete şi pUlin dupa regiuni. Fetele au trimis mai cu seamă p.'\. pn.,l, In cart se recunosc porturile locnlt. BăetU prelucrează mai ales lemnul şi urmăresc deilproapt descoperirile tehnice. De aceen există o sectie intreag", întinstl pc sfoară sau su�-­ptndat:. de tavan, a aeroplantlor şi aeronavelor, Câteva lu· cr:'ri trebue urmărite In multlmel1 celorlnltc ; Cristescu Petrr. 7 ani. Silistra : Florea Niculile, 8 i!lll, Budil-Orăoăneşti (Il· fov) ; Zalnea Elena. 10 ani, PeclneaUII (Tulcea ) ; Gheorghe Mariil, 10 anl. Păseşti, Valea Mart (Otlrnoovija ) ; Sta!eu Alex., 10 ani, Bucureşti : Bratu Floarea, 10 ani. Pleşcolu (Buza.u) : Donlca Ştl'fania, 13 an\, Sereca (Hunedoara) :

Altxandrescu Mihai, 10 ani, Bucure.,tl.

III. CARŢI. - Pe lânga cele mIIi multe carii de copii ale editurilor noastre : Cartea Romănească. Socec, AlcalilY, Culturii National:', Casa Şcoalelor. Ancora, Cultura Romă­nească. Eminescu, Ramuri, Ciornci, Universul. Adevărul, se expun cărl1 din ctltcva t;'\.ri vecine: Polonia, Iugoslavia. Bul· Qilrin şi din Olanda ca o Iară apuseana. din ctlt de a doua mărime, d<lr in frunte prin iubirea şi ingrijlrca copilului.

"Publlcajille romăneşti destinate copIIlor n'au existenta mai lunga de iO ani ; iar desvoltarea acestei literaturi, gtn aparte, lu:\nd proportiile unui salt, s'a produ' dela 1919 in· coace.

De unde inainte de 1916 circulau abia 30-'10 cărli ce pu­teau figura lntr'o blbHotecă .,colara, azi numarul lor trece cifra de 600 Inreglstrate pana la Ianuarie a. c.

InflorlreH Ilteraturei copilăreşti este rezultatul unei reac­tiunl pe dcopnrtc, impotriva scrierilor lipsIte de vibra!ie ŞI copllllresc, de un conventionalisrn pren didactic, pe care co­pilul nostru nu le-a c!lutat spontan niclodat:' : Iar pe de altă parte, Impotriva unei literaturi de Isprăvi haiduceşti care de-venise intr'o vreme, amenintatoare.

Golul de mult simţit in literatura copllului roman s'a um· plut prlntr'o n!lvală de traduceri strelne, cu sau fără vreo

dacoromanica.ro

C R O N I C A

alegere ingrijită, aproape cu inăbuşirea autohtonismului no- Activit"tea căminului, Serbări cu caracter strict cultural. �tru literar, fie de creatie anonimă, fle de creatie culta. Dar Fapte provocate sau implinite de cămin. Şi am ajuns abia la

reactia impotriva imprumuturilor streloc n'a intârziat prea pagina 140! ulelalte sectii se chiamll : Pl'O{Iramul, Cartea, mult. Muzica �i jocurile, Cinematograful �I radiofonia, Educaţia

Originalitatea nOi\.$tră, pe acest teren, s'a afirmat şi e me- fizică, Rolul sanitar al misionilrului la şcoală, Rolul economic reu in creştere fată de importul literar". (Din bibliogr"fi., al mislonarului. Dar pot fi Inşirate toate şi mai ales expune-

cărtilor de copii, lucrată de Apostol D. Culca) . r e .. neincărcată ş i tonul de-atătea ori profetic 1 Iată, î n sfăr-

"CARTEA MISIONAJ?t/LLl}", - Ce poate fi acest vo­lumaş, care are coperta in steag albastru al cruciatelor iu­birii 7 L-a scris un medic poet şi un om de şcoală care a trecut peste zidurile ei, intalnili de·atătea ori alături, in sea­ra timpurilor, pe câte UD drum de margine, E un indreptar cultural semnal de V. Voiculescu şi Gh.. D. Mugur. "Scrisul romanCiSC" a căutat să dea celor 525 de pagini (IOQ lei), cu un material din cel mai felurit din punct de vedere tipO­grafic, text drept dar şi tabele, ilustraţII dar �i biblioyrafii. o infăţişare acatării. Indreptarul c intr'adevăr ca o călăuză. uşor de strecurat într'un buzunar şi de luat in călătorie. Do_ meniul lui e sufletul, mai boyat decăt orice mapamond. N'aş avea de zis dedit impotriva col�urilor rotunjite. Când totul e ascutit şi linear, chiar prea stăruit, pe întăia payină, a­ceastă retezare de nouă geometrie �upâra.. E ca o rimă oe­nimerita.. Dacă mai ales n'am dreptate cu observapa mea, ş.i chiar dacă am, cartea rămâne Insă o pildă de yfuldire şi de execulie grafică. Ea nu s'a facut foae cu fOile, de nişte lucrători cari nu cunoşteau intregul, ci a fost la început în­treagă In capul unui artist yralic. Are stil, care nici io arta tiparului nu se capătă altfel. Chiar dacă se descopere că a folosit ca model pentru format şi plină şi pentru rotunjirea collur!lor, "Călăuza Studentului" !

"Cartea Misionarulu!"' are mai multe capitole, care nu uşu­rează numai lnşirarea unei materii, ci desvălue şi o concep­lie. Ea priveşte mai cu seamă spre sate sau spre acea peri­ferie a ora.şelor care s'a păstrat rurală. uva din formula "Cu fala spre sate" a d-Iui Simion Mehedinli pluteşte peste rlln­duri, credinta că Iăranul e reazămul şi izvorul de impros­pătare, Iar sănătatea şi cultura lui cea dintăi grijă, pentruca din ele, şi numai din ele, se vor inălla ca o emanatie sănă­tatea şi cultura restului larii. a oraşelor bolnave şi instrăi­nate. Auenţii cei mai de seama, de apărare şi de indrumare. nu pot fi pentru sănătatea sufletului decăt invătătorul şi pr!!Otul. confundati aproape intr'o �ingură putere. şi pentru sănătatea trupeasca, medicul. Din colaborarea lor, ceeace ar putea sa pară deosebit ca punct de plecare sau contradic­toriu ca ideologie, ajunge la unitate. care ar fi omul satelor intreg şi echilibrat.

Acest om stă ca o ţintă de urmărit, cu o pulbere de lumină pe umeri, care ti siluetează argin!lu, în fundul fiecărei pa­gini a "Cartii Misloaarului". De ;l'ar fi decât această linere In vedere şi menirea cllrtil ar fi ImplinitA.

Dar meritele ei de amănunt sunt tot aşa de vrednice de amintit. Iată c:\teva sectii şi capitole : Mislonarul şi cultura, in care se scrie despre Mtslonar, invăţătorul din perioada eroiclt ( 1 901-1904). Falşa cultură. Adevărata cultură. Cul­tura nO<1Stdl natională, Instructie şt cultură. A doua se o­preşte mOli lung la Caminul cultural şi are următoarele capi­tole : In pragul căminului cultural, Caminul cultural, Cum se intemeiaza şi se lucrează la inceput intr'un cămin. Ce cu­prinde un cămin. Localul căminuluI, FIxarea nevoilor locale.

Şlt, la rând, şi Chestionarul de anchetă lIOciaJă, care nu uit.' nimic şi leagă pe tflrgovet de SillCilll. IatA, după el, Chestio­tlarul lolkloristic. Dar sunt şi nesfărşlte lămuriri culturale de tot felul, o biblioyrafie bogata de cărli bune. căte o cugetare la fiecare pagină, publicitate, fi\luri.

Problema culturală deJa noi se luminează, mai bine decat deadreptul, prin tot ceeace trebue să ştie desle<;lătorul ci. E o carte de tehnică, la îndemâna tuturor. Vine la vreme.

PREOCUPARI BIBL/OTECARE. - In cuprinsul Insti­tutului Social Român, care e gandit ca un lagure al ştiin­telor, cu chIBuţe date in seama câte unei ramuri de specia� liştl, lucreflzfl şi o seclie bibliologlcă. Alcătuitorii sunt oa� meni de t!!Otie şi de practică, bibliografii caşi bibliotecari, şi atunci şi problemele cercetate au ambe aceste laturi. Do-vadă ordinea de zi a ultimei .şedlnle.

Ideea concentrării intr'o singura biblioteca puternica. p1.1Sâ la indemana tuturor şi Ilnută la curent, a bibliotecilor dela diferitele ministere şi admlnlstralil publice din Bucu­reştI. a fost privită in putintele de implinire. Străngerea impreună intr'un singur local, inzestrarea cu fonduri pentru alimentare cu noutati şi personal pregătit. se lovesc de doua greutflti. IntAla, de principiu şi de tratative cu fiecare au­toritate in parte, dornică sa-şi păstreze şi 01,,1 departe ca· drul ştilntlflc al unor dulapuri de cărli. Ar trebui găsit di_ plomatul care in cAliva ani s'o ducA I{I o fericită deslegare. A doua e materialA şi administrativă. Ea sperie aproape mal mult decAt cealaltă, pentrucă spre rezolv!rea ei ar trebui găsit un ministru de finante darnic. SecUa blbliologidi s'a oprit la o formulă care ocoleştt' aceste douA pied!ci. Ea pro­pune concentrarca Ideala, a bibliotecilor Intr'un mare fişier, care să le unilice. liber la consultare. Depozitarea şi admi­nistratia ar rămane ca şi păm'l acum pilrţ!ale, cu înlesniri numai de comunicare studioşl1or cari ur Intreba pentru cer­cettlrile "''Iu curiozitfltile lor ştUntiflce fişierul central. din In seama Institutului Social Romăn. propuntltorul şi înfăptui. lorul.

Idee'l unei bibliografii romfmeşti se loveşte de unelc lipsuri ale legii depozitulul leyal. Ne ulstă astăzi putinla inregistrărll sigure a unei cărti după data apariţiei şi nici s!yuranţa Că pe un răstimp mai lung, un an, să zicem, iau adunat toate publicapile Ieşite in acel răstimp. Legea de astazi a fost o mare binefacere. Cel care a propllS-O, cred că d-I D. Btanu, a bine meritat dela cultura româneascA. numai prin acea�tă initiativa, căt cu o IntreagA opera ştlln­tlflcfL proprie. Dacă biblioteca Academiei Române. singura care <1 organizat depozitul legal potrivit insemnataţll lui unice. e o vatri'l de informatie pentru tiparul curent, fără asem;'\nare, faptul se datoreşte acelei initiative din anul una mie optsute optzeci şi cinci. De atunci. însă, In alâtia ani de aplicare la noi şi de experienlă stralnă. s'au văzut lip­suri şi s'au Ivit puncte noui de vedere. Sectia bibliologtcă il hot;'\rl! să incerce redactarea unul anteproiect de legt'.

dacoromanica.ro

2<\6 BO A BE D E G R Â U

Ball·.n dIn V,."cu .tand p� �, .... I < .. �I (And.l�f. !XI l"lle 19'29) I'.m ... din LI .. ",nll. (Greel.). " h.l., • • ro." de Ilnl. Ilr' mlned.

numlU (uc."JI. 1. f.1 cu ."du A .... lncelo. (10 M.l" Im)

care !.'1 lle seamă de ele, lJi sa aibă ca urmare nu numai o şi a Direcţiei Educaliel Poporului, să relnvieze Asociatia mal buna. yarantare a dcpozitului legal. dar şi tipărirea bibllotecarilor şi să lm;reze nişte programe analitice de unei bibliografii româneşti. Cerintele de cApetenie sunt; cursuri. controlul trimitcrll de tlpografii a publicatiilor, fixarea unui termen inăuntru căruia sll trebuiască �ă se facă trimeterea lMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE. - A Ieşit .,1 arMarea datei de aparitie şi a tiraJulul. Numllrul bibHo- al doilea volum al acestei lucrări de etnografie In imagini. tecilor care beneficia�ă de lege ar fi micşorat. EI reia Intr'un fel volumul int1liu tipărit tot la .. Socec·· in

Ideea bibliotecilor populare se i�beşte astă�1 mai ales de 1928, dar inmultindu-l şi ad1lncindu-1. Al treilea, şi cel din llpsuri de organizare. Bunăvointă şi insufletire se cheltuI'$(: urmt\ pe cate autorul ti făgădueşte, nu va putea sA facă all-cel putin de 20 de ani, şi se cheltuesc şi miJloace. dar fără ceva, dar tocmai de aceea 11 aşteptăm cu incordare. Pentruca rezultate pipăite corespunzatoare. O lege a bibliotecilor l' vorba de o colaborare aşa de stransă cu aparatul foto-publice ar trebui sa găsească fonduri constante şi sA creeze grafic putem lua comparatla de luminare a acestui fenomen

o organl�are strictă şi unitară. Ea ar intalnl insă cel pulln eludat - repetare unită de o creştere de interes - din chiar 10.000 de asemenea biblioteci pe care n·ar ave<l decât s:l şi domeniul camerei obscure. Gânditi-vă la toate potrlvelile pe

le alipească pentruca !.'1 se trezească din chiar ziua pro- care le sufere obiectivul până dă aceeaş Imagine .. pusă la mulgarii cu un mare corp bibliotecar. Ceeace n·ar avea nici punct", cum a ramas sa. se �ică În ]aryonul fotografului şi atunci şi, nici ea, cum n·au nici cele 10.Q(X) de biblioteci al mAnuitorului. de orice luneta. de unde a nt\valit peste populare de astti�l. e un corp de bibliotecari. BlbHotecarii limba obişnuitA. IntAla Imagine l' dincoace de punct şi tul-trebue mai intAJu pregMiţi. O şcoală pentru el, cu o caH- burl!". cealaltă c dincolo $1 trece prin sticlă fAră să mai fie ficare recunoscut:'!, inspeclie şi publicaţi! speciale, lat:'! ma- oprită. Dar, cAnd degetele nervoase au dat IntorsAtura ul-rea porunca şi veHnţa care trebue aşternut:'! �ub paşii legii timA. lumea işi pierde umbrele şi c1abucu de lumina nein-vIItoare. Secpa blbliologlcă şi-a luat sarcina, la ruyămintea chegată. ca la o poruncă biblică de ieşire din Murile besnel.

dacoromanica.ro

C R O N I C A :247

Aceasti1 mână, intr'adevâr nervoasă şi neodihnitâ, e in cazul �i foiklor. SemnMoril sunt de cele mi'li multe ori profesori celor două volume de etnografie, a iutelui şi aprigului Tache universitari. invâţaţi să-şi cumpi'lneaKă afirmilţii şi să aşne Papahagi. lnseamm'l nu numai incâ o contribuţie la o ra- indâr<'llul lor formaţii Intregi de argumente, gata să iasă din

murâ a filologiei române, dar incă o contribuţie macedoneanli. umbrâ, la o contestare, cu un pas de falangA macedonean<'l. Ceeace reprnint<'l Capidan la Cluj, mai adânc şi mai aşe- Ceeace invioreazll tot acest materia! e legMur;l plistrată me-Zi!!. cu insuşirile de sti1rulnţă dărJă şI tticută ale neamului, reu vie cu o realit11te plina de culoare şi de neaşteprnt. Le· reprezinti1 Tache Papahagl la Bucureşti, mai tanăr, mai gâtura ar fi putut să treacă spre propagandă sau spre reto· vânturat şi mal focos. Nu mă opresc la o apreciere de va. rÎC:a politică, dar acest lucru nu s'a Intămplat. Slaba notâ loare, cu punerea treptei anume de altitudine ştiinţificâ sub polemidi a unor analize: sau llŞOrll1 creion de apoteozare a picioarele fiecăruia, ceeace nu incape in găndul nici rostul unor chipuri şi fapte, nu sllnt hotâritoare şi nu apar decât meu, ci la Scoilterea In vedere a unui principiu. Cei mal pe-alocuri şi la cine ştie ce provocare. E mai bine pentru mari filologi. şi In tot cazul cci mai multi şi mal aprinşi, increderea deplinll cu care trebue să întămpinăm un a.'\eme·

ne·au venit dela Românii de peste hotare, Intre ei Hmba nea scris. Cămpul celâlalt. in care de·atâtea ori expresia arc nu era un dar firesc, trecut din gură In gură, ci o biruinţli nevoe de megafon. Iar adevarul trece travestit. poate fi lăsat

şi o luptă cu primejdii de fiecare zi. FUolOijia era aproape altora. E sigur câ n'are să rămănă neexploatat. o noua cavalerie, Inlâlul indemn e ardelenesc. şi la po_ Am dtit cu deosebire paginile despre vl.'chlle raporturi runca lui s'au sculat Bucovinenii, BasarabenII, au urmat mai linguisticl.' slavo-române, ale d-Iui Th. Capidan. L-am regii-tărziu, ca o câlătorie a soarelUI pe un turn. de sus in Jos, �It. pe ilutor, cu preocupările şi hotărîrea din .. Daco-romania" Macedonenii. Lucrul se potriveşte şi pentru cei mai mari ŞI din .. Graiul romănesc" de pe vremuri, faţă dl.' aceast<'l. mare sau cel mai noul veniti de azi, Ovld Dcnsuşlanu, SexUl problemă, Vecinli noştrI. in mistica purltaţll slavI', ttlgăduesc

Puşcatiu. Philtppide a crescut in brazda plugului ieşan al dela început orice Jnr1\urire pe care [lm fi putut-o ave[l �I Ardelenilor dela Inceput. "Junimea" face şi ca tot atât filo-- noi asupra lor. Limba romanii poate fi viirgatii de elemente

logie. ortografie. Ilmbă popularil., proprietate de termen!. căt balcanice. dar din această convieţuire multlseculară noi n'am filozofie. speculativă sau politică. şI literatură, Tntemeetorul şi fi fost tot timpul decât lmprumutâtorl. NIci din greşală po-sufletul ei era un Ardelean. c>lrc făcuse, aceeaş şcoală şi poarele vecine n'ar fi luat ceva dela Romăn!. E destul s.ă fiI.' avea, sub toată lnfaţi.şarea luptăreaţă faţă de Blaj, acelea�1 numai formulată pentruca propoziţia să apară amurdă. preocupări. Şllinţa. rămasli Incă patriotică. mal ales la Miază-zi de Du·

D-I Tache Papilhagl nu e numai un nume. ci o familie năre, dă dih plin In această absurditate. D-I Capldan il la de filologi. In lucrarile de caracter colectiv. antologii sau lenătura de pe ochi cu oarecare umor. colecţii de icoanc etnografice. se descoPl!re aceeaş putere Mişcătoare e $O.1.rta lui Cola Manea. român macedonean din care parc;!! nu e a unuia singur. Cercetătorul apare mal Iim- Veria, călator pe multe drumuri. şi mIşcătoare strofele lui de pede parcă in ele, decât in activităţi menite să·I caracteri· dor de casă. traduse din greceşte şi Impărtăşite de d·1 G. teze propriu zis origInalitatea ştiinţifică şi Individuală. Dar Murnu, această putere depăşeşte specialitatea şi Inrâureşte

'fllră pre- DIn "Documente vechi privitoare la emi()ri'lrUe Aromăn!-

()ătirc prealabilă, deln Intăiul contact, chiar pc răsfoitorul fliră lor" de d_1 dr. L Ghiulamlla, sunt pline de Interes lămuririle alt gând. a! cărtllor acestora Ifrcle de Informatie, In intâla In legătură cu pltcarea celei de-a dou[l unde de Gopeşenl parte sunt imagini de etnografie daco-romană in 327 dt pe la 1838 şi aşezarea lor In Samacov. Astăzi oraşul bulgar fotolfrafii (tip şi port 52. locuintil. şi dansuri 93, Indeltt- l-a Jn:lhitit. cum au Inghiţit atâtea alte mii de Aromăni alte nlciri 109. biserici. viaţa din zilele de sarbătoare 73) şi aşezări din aceeaş ţarA. Atătea pietre din puternica magn;'! imagini de etnografie aromăna in JOi fotografii (tip şi port bulgară, căutate c!uptl obarşie. sunt rupte de furtunile Isto-35, 10cuintă şi adăugiri 20. indefetnlcirl 2i. biserici, vIata rit!. din muntii neamului nostru. Ar fi o cale ca să ne putem din zile de sărbătoare 25), cu un index daco-român şi aro- simti mai aproape. dar considerati! crâncene de exc!usivism măn şI cu repartizarea fotografillor daco-romtlne şi aromâne şI de banulală sau de mtlndrie rău Inţeleasll .�e ridică pledic1'l.

după judete şi sate. Un rost la fel I·ar avea mulţii Bulgari trecuti SilU aflaţi In Prefilfa spune multe lucruri de folo.5. dar, la fel. l' mal România. desnaţlonallzaţl sau In proces de desnaţionalizare.

atrăgătoa� cănd descopere pe om, Sau nu recunoa�te fie- Ceeace e ciudat că o parte din impozitul pc clădirile noul care in amIntirea unui Itinerar de zeci şi ucl de kilometri ale emlgranţilor, autorităţile turceşti II hotărăM;: foarte IIm-pe zI. la munte. cu aparate. plăci fotogrilflce şi merindea pede pentru o bibliotecă. E vorba de o bIbliotecă pentru

In spInare, pe puIul de Aromăn pornit pe drumurile stră_ cărţi creştine şI In limba majorităţii popula!iel, care era bul·

moş!lor cu roua In plcioilTe ? gară ? Bibliotecile populare bulgare. cele mal vechI. slInt de după 1850 şi făcute fllr:l sprijinul stApănltorilor politicI. Lu-

REVISTA MACEDO-ROMANA. - N'aş vrea să jic- crul ar merita cercetat, O bibliotecă in Samacov la 1838. in-

nesc pe nimenI. din mulţii oameni de condeiu şi de inim<'l cari trcţinută dintr'un Impozit ! E o ilnticiparl' cu aproape o sută au scos şi scriu şi astazi reviste, unde vlala ciI' tragedie et- de ilni a actualei le<;jl a cltaliştilor bulgare.

nlcă a Romănilor din Penilllmia Balcanlc1'l lşl aduce pe di_ naintea noastră episoadele, dar cred că nimeresc adevărul pu- EMINESCU. - Clasicii noştri şi-au deschis parcă de-

nănd "Revista macedo-romăn;\", publicată de d-n;; Th. Ca- odattl porţi de Intelegere In vremea de azI. A fost un prilel pidan, G. Murnu şi V. Papacostea, printrt ce ne-a dat a- de comemorare sau un �fârşit acum ajuns al unul studiu de

ceastă preocupare mal bun. mult pus la cale. Indemnul de-afară priveşte mal putin. Fap-E o publicatie de ştIInţa. cu contributii de filologie. istorie tul e însă acesta şi el îmbogăţeşte orizontul conlimporan cu

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Vitrina .C!lrtii Romanctti- penhu �Hl1nu Ăncu!ei- {le Mihail Sadoveanu

perspective ireale �I instclate. Un traditionalism mai greu acela� din intâia tinerete. cu tot adausul de erudiţie de mal de urmari decI\! al vorbelor �i al manifestelor hazlil. işi ridic:!. apoi. E intaiu o fereala de datele. scănteeloare, ale intAiU· imprejurul nostru murii de mănăstire. Găndul. legat fara lui contact cu Eminescu. Ele u strevăd ici. colo cu loat:!. ştire de inalntaşl. lşi plcac:!. gtnunchii. "Poezia lui Emine- grija să le ascundâ. ale gânditorului. Mi-ar trebui prea multe scu··. volumul de curând ieşit al d-Iui Tudor Vianu. face cuvinte ca să ma fac inleles deplin. şi chiM aşa. ele n·ar parte din serie. Cultul lui Emlnl'llCu are o noua lespede. scapa de invinulrea istetimil �I a căutării. D-I Tudor Vianu

Cele Ş<lU studii strânse aci. Tn voluma�ul aerian desenat vrea să ocolească atatea categorii. biografice. bibliografice.

al colecţiei •. Gândirea" dela "Cartea Romăneasca·· ( 1 55 Iilozofice. in care a fost mai mult siluit Eminescu de patru-pag. 60 lei) : Atitudini şi motive romantice in poesiile de ti_ zeci de ani. şi sa. se apropie de poet. pur �i simplu. apro-tinerele ; Eminescu şi etica lui Schopenhauer ; Voluptate şi piindu-ne �I pe noi. ca de un focar ultra verde. cu ochelarii durere ; Pesimism şi naturII ; Luceafărul ; Armonia emines- de asbest ai clasificărilor şi car<lcterizărilor. Ceeace iese c ciană. le-am clUt cu crescănda. luare aminte in cele mai bune o constructie. de idei şi aspira,!! filozofice, mai mult un ti_

reviste de literatură �i de filozofie pc care le avem. E o a. par in care bronzul topit amestecat cu argint al poeziei. ar dăndre in ele. uneori fire�te pe vechile căi, lucrări de re- urma să fie turnat. Ni se ia.ga.dueşte un Eminescu poetul.

v!zulre in inţelesul lui .. Rettungen·· din critica germană sau dar tocmai pentru prezentatorul se simte el Insuş Ineă poet. de descoperite a unui motiv uitat. ca de �Icfuitor de sticlă prezentarea se abate spre filozofie şi geneză de Idei. Cei pa-care scoate episoade de vlal.:! din transparenle de lumini'i truzed de ani al r:iti'iciril prin pustiu a poetului EmineKu nu

până la el pierdute. Cercetătorul izbuteşte să stârnească un s'au incheiat In această [ucrare. dar au ajuns [a un prag. so-

Interes indoit. care nu se incalca : pentru scriitorul adus din nor sub c;'\.lcăiu de solia vremi! noui f;'igădulle, Cllre incepe

cadrele inchegate. cu un zâmbet nou. şi pentru studiosul a-plecat pc nolltele lui. insemnlirl marginale şi cOpii din ma- OMAGIU LUI RAMIRO OR1'IZ. _ S·au adun .. t ill nuscrlse. Ceva academic, egal ş! rece. de incredere �i de curn_ acest volum profesori. elev!. prieteni ca sa. sărbătoreascri păt. aşterne r:'ndurile. cu strlilucirea luată. Sunt unele din pc fostul elev, pc profesor pe prleten. Ia implinirea a dou;'\._ cele mai bune introduceri �i glosse la o lucrare asupra lui zed de ani de catedră in RomAnia. Intre cuvintele calde. EmineKu. Urme de pas in pas dlntr·un drum care trebue tăiat. de cel mal solemn stil itali<ln. ale lui Ettore Aliodoli. �i pro-

E căştigul pe care fragmentele Il capătă. din punere la un pozitiile invălate ale lui Tudor Vianu. despre soarta Ideii I� Ştim că autorul va incerca acelaş lucru �I pentru proza de geniu. fierbe materialul cel:'llalt. cu unde argintate. Inşl-

lui Eminescu. Munca de Intregire va aduce atunci. din cele rarea dupll litera de alfabet a vumelui autorilor. in loc de dou" volume, o nou" viziune. In aceea� leg1\tură pentru E- alt criteriu. ceva mai organic. dă mai multâ sărbătoare in. mlnescu scriitorul şi omul. In care sunt studiile răsleţe str:l.n.se tregului şi In acelaş timp �I mal multă tinerete. Salturile intr'un mănUl1Chiu. astăzi. pentru Eminescu poetul. dela un subiect la altul sunt intr'adevăr fllcute pentru alte

D-I Tudor Vianu marturlseşte in prefal" lucruri care fac resorturi sufleteşti. dec"t cele academice. Acest amanunt. sll se vadă prin estetidan dincolo. poetul in flligrană. rămas mai mult de ordin diplomatic şi protocolar. vorbeşte ins" in

dacoromanica.ro

C R O N I C A

Vit�ina .Că�tii Româneşti· pentru .Malca Domnului dela Mare· de Emanoil Bucuta

lauda organizatorilor, cari aveau manuscrisele adunate inca Mai tărziu, după războiu, am int:!.lnit pe fostul meu pro-inainte să le dea in lucru şi le-au putut aşeza in asemenea fesor, la "Ideea europeană", unde găsea traditia "Nouei re-r:!.nduială ciudată. Frumusetea şi bogătia execujid, care e la vlste romăne··. Eu fusesem la intemeere, iar "profesorul'· înălţimea prilejului. măresc această lauda. trăgea ca un porumbiel venit de departe, dela Dijon şi din

Să mi se dea voe să trec peste cercetarea în parte a fie- Italia, ceva mai tărziu. Unde e atmosfera şi unde sullt oa-cărei contributii. E drept că unele au numai caracterul .�i menii de-acolo 7 Discutiile, articolele şi operele literare fă-cuprinsul omaglal. ca aceea semnată de Ettore Allodoli, de cute aproape Impreună ? Rădulescu-Motru ? Nae Ionescu 7 plldă ; altele indreaptli câte o scăpare din vedere şi dau de Onkescu ? Neniţescu ? gol întrecerea tot mai vie dintre Franta şi Italia, ca pagi-

nile, două, ,.Unicuique suum·· de Guido Mazwni ; altele UNIFORMELE ARMATEI ROMANE 1830-1930. _ sunt câteva strofe ca .,Statuia·· d-Iui George Murnu. Dar Acest album scos de Muzeul Militar National 1" menit sli cele mai multe sunt studii care merţt până la cercetare de amintească o sută de ani ai nouei armate româneşti. O pre-

izvoare sau al etimologii fanteziste in felul lui Bogrea, care fată scurtă. de o cumpătare intr·adevtlr militară. leagtl şi dă numai foarte cu greu s·ar putea rezuma şi. pornind din dome- un inţeles celor 65 de planşe mari culorate. Câte un aliniat nii aşa de deosebite, şi mai cu greu s ·ar putea aprecia. Ele se umflă deodată de vlaţtl sentimentală, ca o izbucnire de aicătuesc însă un tot bine închegat, de peste 200 de pagini. trămbită. De pildă : ,.Dacă această inf;'ltişare exterioară s·a monument atăt activităţii profesorale de 20 ani in România sehimbilt de mai multe ori, după influefl!ele ruseşti. franceze. a d-Iui Ramiro Ortiz. cât şi priceperii ştiintiflee şi însuşl- 'Ilermane şi iar franceze, sub care s·a desvoltat armata po� rilor inimll celor 27 de colaboratori, din ştiinţtl a filolo_ ttivit nevoilor vremilor mai noui. inima care a bătut sub glei şi a istorici sau din critică literară şi artă. Iorga şi Pio toate soiurile de mundiruri. tunici şi bluze nu s'a schimbat, Rajna. Bianu şi Tagliavini. Lovinescu şi F!ertoni, Sextil căci a fost mereu românească··. Sunt r;'induri printre care Pu.�cariu şi Tonelli, Andrieşescu, Cartojan. Marcu. s·aude ropotul de paşi al unei formaţii de infanterie in pas

N·am găsit, nici de sămânţ:l. pc nici unul din tovarăşii de de defilare. lucru de mulţi "ni. ai profesorului şi scriitorului. Nu vreau Iată intăile planşe. Sunt uniforme dc ober-ofiţeri ai militiei să-; vorbesc de rtlu. pentrucă intre ci mă număr şi eu, ci principatului Moldovei. sau de şef al dejurstvei sau de li_ numai să arăt cât de larg 1", ideal. acest volum oma'llial. care cinâi adJutant. Se vede că nu numai t<'letura. dar şi numirile prin colaborarea lor se putea foarte uşor indoi. Atăţia mai sunt ale stăpănilor de peste Nistru, cari îşi luau tot felul de stau imprejur, dincolo de seoarţele lui tinute in lumin;'l, măsuri ca să nu se mai mişte dintre noi. Primejdia aceasta gata să_I continue. e atât de reală. faţă de orice alte primejdii de cutroplre. Jncât

Tată printre ei. pc lnt;'iii ascultători ai tănărului profesor şi astăzi. după o sută de ani de desvoltare pol!tieă şi cultu� italian. Am fost la întâia prelegere şi cel puţin doi ani, pănă rală şi pe o culme a vieţii noastre de Stat. ochii se întorc in-la plecarea la studii in străinătate, regulat la toate cursu- griJorati spre aceleaşi hotare. Rusia. sub orice formă de gu� riie. Mă văd cu Titei Petrescu alături şi cu alţi tineri, vernămllnt şi oricum şi-ar boteza lăcomia de inaintare peste atunci in 191 1 ! cari au făcut carieră didactică şi uită să se noi. e tot acolo, ca atunci. mai pruinte la astfel de sărbătorlri. Polle se intorc apoi parcă singure. Ia vântul anilor. Tată

dacoromanica.ro

:.151) B O A B E D E G R Â U

oastea lui Cuta, cu pantalonI! ro�i! umflati, de tuavi, cu pe- inoită, la un bulevard pc care îl cerc, i-a luat locul. Jntre-

nele de cocoş de muntc ale vânătorilor, ca nişte bcr.saglieri. prinderea s'a generaHzat sau s'a univer.salizat. Cartea e din cu fâlfâirea de pem.je aprinse şi de steguleţe a Iănderllor ce in ce mal strlmtoratfl de .. Articolul" de biurou, de loa-

dela Gravelotte, cu rochlţele crele ale vivandierelor. Ce nfl- letfl sau de voiaj. Partea de nou şi de uimire a adu.s-o însă

vală napoleonlanfl a umplut cazarmile şi străzile ! vitrina. Cea dint:'!i din BucureştI. cred, a fost dată în Sl"ama Si i�toria merge lnalntl", Dupi'\ Inalta Poronca deJa 1831. unui specialist, care realizeazA .săptămânal indari'\tul gea-

vine Ordinul pe toată oastea dela 1860 şi Inaltul �crel dela murilor de cle�tar dintr'o singuri'\ foae, adtvărate minuni de

1868. C.,d chîrUlctle de pe limbA şi cad şi vechile uniforme panopticum modern, sugtstive şi spirituale. de pe oameni. lata. 1n sfărşit casdle prlU/lce, cu care in- .. Cartea RomăncilSca." nu s'a lăsat mai prejos. De capito-

IrAm in \ reme" noastrll, chipiile turlile englezeşti ale avia- lui "Magazin Univers.,r· nu mă mai apropiu. Mă bucur tiei, uniformele kaki, plimăntii şi invizibile ! insă ca şi-a creal o �peclalltate, pe care n'o Imparte pană

Muzeul Militar a fflcul bine că n'a lasat să treacă ne- astăzi cu nicio firmă concurentă. E vitrina editurii, in care

amintită o asemenea dată sau că a sărbătorlt-o în acest fel. fiecare nou volum apare Intr'o punere in scenă plastica şi

Muzeul Militar, adicti generalul aproape academician Radu arhitectonlcă, fermecătoare. Acum sunt f;\diile in noapte.

Ro."ClIÎ. In grila documentar:! a desenelor şi culorilor, care intr'un a[alu de flăcări nepurtate de nicio mană, acum cercul

rămăn de demult $1 fără nicio IndrAzneală de tehnică mo- de negru şi cubul alb, Intr'o risipă de volume ale ,Jntuntri-

dern", se recunoaşte rllvna omului aprig şi credindos Cii o cului şi luminII" de BrMt$cu-Volneş!1. Dilu ca pilda, pentru

tr"dlfk. Desem.!or e d_1 Potock[, iar executor SlTafic. Mar_ părere, vederile m,,1 noul pc care le am pentru .. HilIIU­Ancuţej"' de M. Sadoveanu şi .. Maica Domnului dela Marc"

de Emilno!l Bucuta.

VITI?INA. - Afişul e inrudit cu vitrina. De atâtea ori

afişul nu e decât pubHc!tatea v[trinel. pc cAnd vitrina e "

OTST PA/SIS". - Aşa se chiamă revista ligii cultu-

publicitatea unui magazin sau il unul depOzit de marfa sau rale bulgare. Nu aparc de mult ; cred cA l' in ilnul al trei-

de artA. Ele se continuă, una şi altul, prin strlgătorul public. lea. Revista "Grtllul Românesc", pc care o inflinţasem CI' n�gustoraşul limbut de pe treptele unui muzeu, camelotul $COpuri la fel. �I ceva mtll largi, ca să cerceteze starea Ro-

RegeluI. Alcălucsc ImpTeună mijloace de Inraurire dea- mAnllor rămaşi In alte I"rl. precum şi ti celor din regiunlk

dreptul a publicului, sunt $uflttul străzii. educatorul in tării undt se afla Impreu",\ cu multI mInoritari, a intrecut-o

treacAt colectiv, p.. ... rţi din ulucul In care societatea ieşită cu un an. Nu ştiu dacă ceeace făcu.sem noi a folosit, de pib

din casă se revarsă şi se modelea::A după tiparul şi pOrun- dă. vednilor BulgarI. Ceeace ştiu e că, pOmiI! mai dincoace clic llli. ° vreme se poate studia şi In vitrinele �i afişele şi cu un program mal restrans, ei se desvoltli pe când noi

intre care s'a mişcat. lat'o pe a noastră ! dăm indărăt. "Graiul romAnesc", pe care a trebuit .să-I las

Pără să folmească datele vreunei statistici. orice Bucu- In a[\t mAlnl. nu mal poate ieşi regulat. şi-a micşorat cu-

reştean ştie c" Bucureştiul s'a schimbat adAnc dela răsboiu prinsul ideal. deşi cel de pagini s'a păstrat. ş[ l' silit. in ca-incoace. Cartiere Intregi, unde cre�tea vara colilia măn- drul acesta mal sărăcuţ, .să se repete. "Otet Paisie" are nu-

{lAiatA de adlerl, s'au umplut de cllidlrl, câmpurl de magher- mele monahulul care a Insemnat atăt de mult pentru deşltp-

nllt �I de case rare unde te rupeau Inainte câini! sau te luau tarea şi cultura bulgară. Ceva din vremurile acelea de spai-

in primire cetele de derbedei de după un gard sau de prin mă şi de suferinlă răsună şi din paglntJe ci. Poporul insuş . . ,anturi, au "electric;'!," $1 tramvae, o lume noul!. graiuri ciu- cu firea lui mal iute şi mal bănultoare. mal aproape de braz-date tae calea drumelulul. Periferiile trăesc şi SI" depâr_ dă şi de urile el. lşl face loc năvalnic şi tulbură de-at;\tea

tează tot mai pestrit, dar In aceeaş măsură centrul işi in- ori senlnul unei cercetărI. Oricine pOate vedea că in re-

mulleşte lumlntJe şi atrtlqUle c., să le Ispitească. Serile cu vlsta nO<lstră de pe vremurI. din 1927 şi 1928. se vorbea de sărbătorile bulev<lrdele, străzile m<ll largi şi grădinile din nedreptllji culturale, pc cănd aicI. oricare ar fi faptul care

miezul oraşului fierb de un public necunoscut. de revolutie dă prilejul. se vorbeşte regulat de nedreptAti pOlitice. Tonul

sau de mari praznice nationale. ° lume de .. Zece Maiu". insuş se f<lce pătimaş, Itlr tlrgumentul retoric. Te crezI. pur şi deasă, vesela, gătită, mănată numai de o trebulntă de du-te. simplu. lnalntea unei publicatII iredentiste, care la ştUnta

vino, de arătare proprie şi de privire a trecătorilor, acopere numai ca un tovarăş menit să înşele pc adversar şi pe străin.

trotuarelt şi dă peste margini 1n caleil vehiculelor. Pentru pentru o apropiere de pozitU cu totul cu alte scopuri. Acea-

tot acest furnicar str<lda a simţit datoria .să se gătească. sta e şi slăbiciunea el. "Otet Palsie" poate să placă in felul

Anunţu[ aprins 1mbogăte$te cerul noptii cu noui constelalii acesta mal mult unor anumite cercuri de-acasă. dar care pOt

de aburi de mercur slst�m Iliescu-Brăncenl, afi�u[ se inghe- găsi ac('la$ material In ziare de fracliunl politice sau de re-

suc pc la colturi şi vitrina IIU,' cu seamA se mulllplică şi se fugiatl. dar lşl pierde din prel. In celelalte cercuri, care mai

intrece. cu seamă ar trebui lnr;\urlte. E păcat pentru rosturile pro-

N'am .să vorbe$( de orice vitrină. Mă opresc la cele care prii şi pelltru munca de Intelegere, pc care ar putea-o a/t-

incap mai firuc In cadrul In Cilre m:i mişc. Poate ar trebui minteri împlinI.

�ă Plliu In frunte vitrinele Socec. Vech[ul Socec. venit din Iată, intre altele care lIe prlve$( 3i uneori semnate cu i"I-Săcele. ca să dea mari negustori. general1 ş\ oameni de 50- celaş nume, articolul din numărul dela 15 Maiu despre :

detate. nu mal e Socec. librăria, pe care am apucat-o copil. .. In jurul chestiunii relaţiilor romano-bulgare". In gandul

Ieşită In stradă şi puţin burduşltă In fata Lipscanilor. edi- dintă.iu va'fi fost pornirea să se arate �I pricinile de nemu[-

loare" dintal a lui AleCllandri. Eminescu, Maiorescu, Duiliu tumlre dintre cele dou:! popoare, tocmai pentruca incerc. ... rik

Zamfirescll, nu mal există. ° clădire uriaşă. cu o faţadă de apropiere din timpul din urmll. 1n care m'am găsit şi eu

dacoromanica.ro

C R O N I C A 251

amestecat. să fie uşurate. Ceeace a ieşit ar trebui să ne de- Vasilev, la fel acum, in culmea de răspundere a puterii, cu p<'irteze din nou, dacă "Otet Paisie·· şi-ar fi câştigat prin cel de ast'i lamă, când I-ascultam dela biuroul lui din Sofia, purtarea de până acum dreptul s<'i aibă o asemenea inrâu- impodobit cu cele mai frumoase pasteluri pe care le are vreo rire. Inceputul aminteşte de atitudinea, cu totul cu alt inte- casă sau vreun muzeu din Bulgaria ! Şi el a fost prin Cadri­les, a lui Brătianu şi Kogălniceanu in 1878 la anexarea 00- later şi a văzut cu ochii că strigătele Dobrogenllor de pro­brogei vechi, şi a lui Dobrogeanu-Gherea _ un cuvânt nu- fesie, refugiati, cari văd lucrurile dela o masă de redaclie şi mai chemat să se rostească şi să fie ascultat. în treburi na- uneori dela geamul unei cafenele de sub Vitoşa, n·au nici tionale româneşti ! - la lărgirea ci cu cele două judete ale un temeiu. Nemultumirile şi neintelegerile locale sunt, ca pre­Cadrilaterului. C discuţie astfel începută, deşi se pare că ar tutindeni şi aici poate ceva mai vioae. Aburul de rouă, care vrea să fie urmată în alt domeniu, nu poate fi primită de se ridică deasupra farinelor, nu trebue insă decretat fum niciunul dintre noi. Punerea apoi într·o lumină sălbatică, a de părjol sau chiar izbucnire de vulcan. Dacă dincolo spe­vietii materiale şi sufleteşti a Bulgarilor din România, e nu rie, dincoace pricinueşte ce! putin ridicări din umeri ) . numai u n neadevăr, dar o mare greşală. Scriitori bulgari, abia (Iată ş i ziarul "Zora·' din Sofia, dela 3 0 Malu, care, î n au plecat dintre noi, cari :J·au fost numai oaspetii Capitalei. icţa paginIlor din "Boabe d e Grâu·· unde d U apărut cele mai ve!1iti ca să cunoască prin studiu in centrul puterii politice şi oogate şi frumoase pagini despre Bulgaria culturală, vorbeşte culturale tara vecină, ci au întârziat şi au lucrat prin confe- de neindreptălirea mea să lucrez pentru o apropiere Între rinte publice in limba proprie printre ai lor. Unde au văzut cele două tări, �ntrucă n'aş avea "măini curate·',

ei toate basmele de care e pns să povestească bunul staret Pe ce se rezemă o asemenea grca invinuire ? de pe vremuri, cu frica lui Dumnezcu şi iubitor de adevăr ? Pentrucă am scris in acelaş număr. În notita biografică Cum ar trebui să judectim noi atunci purtarea fatti de Ro- despre Iordan lovcov. numai lncruri adevărate. care văd că mânii din Bulgaria a autorităţilor şi publicului ? Ne poate nu plac unor cercuri dela Sofia. Am scris, de pildă, c."! scr!!­spune vreun Bulgar, neaburit de patima patriotică. aşa cum torul bulgar e nascut la Kotc1 şi că a venit in Cadrilater la am avut cinstea să cunosc destui, dacă un scriitor român s·ar 5 ani, ca mai toti locuitorii Bulgari de-acolo de aceeaş vârstă. putea dnce prin satele româneşti din judelul Vidinului şi sti Bulgarii au început să populeze regiunea mai alcs prin imi­tic conferinte, fără nicio piedică sau urmărire, bine primit grare după 1879. E un fapt recunoscut şi nu m·am gândit şi inlesnit În acţiune? lui. de autorităli 7 Dar acolo nici car- 1;ă-i dau o coloratură poHticti. tea de biserică românească nu mai poate să intre, bănuită şi Am mai scris că această regiune dăruită nouă de istorie confiscată ! Intelegem, deşi nu putem admite, asemenea exa- se găseşte În pragul unor noui orientări economice, cultnrale ger."!r!, pe care le�am privit totdeauna ca fiind ale organelor şi etnografiee. Nici un cuvănt nu e neTnteme!at şi cu gănd mărginite locale. Răscolirea lor şi arullcarea in obrazul tării rău spus. Acestea sunt faptele. Pireşte că ele pot fi ascultate in sine, ne ferim s·o fa .. em, pentrncă ar răni şi îndârji. Nu cu Hnişte numai dincoace de Dunăre. dar pentru aici le-am şi mai spuiu că niciodată n·am vorbi in vreun fel care să aducă scris, unde sunt ştiute şi !lllIte ca atare. Dincolo, unde, cu a pretenţie teritorialti. toate că sunt a.şa, nu plac, dau naştere la asemenea izbuc-

.• Otet Palsie", dacă vrea şi ceeace mărturiseşte. nu numai niri fără rost şi la teoria "măinllor curate·'. Mă feresc să cer-ceeace ii va fi gândul ascuns, ar trebui să pună frână cola- cetez ce-ar insemna aceste ,.mâini curate·', din punct de ve-boratorilor prea inimoşi. Gazetele, care n·au timp totdeauna dere românesc. punct de vedere care trebue să intereseze la să controleze şi să pătrundă miezul unei ştiri. o pot arunca Bucureşti cel pntin atât căI punctul de vedere bulgăresc. uneori ca o bombă, dovedită curând numai o plesnitoare sau Cu toate aceste greşeli şi altele, eu continuu să cred că un lOC de artificii tricolore ; o revistă, nu. Ma! ales dacă tine ne putem inţelege şi apropia. negreşit nu apucându-ne dina­să-şi impllnească scopurile cele dela lumina zilei. nu I dins ,.hiar de părtiie unde ne-am lovit şi durerea mtli sl.\-

(Cât de drepte şi de cuminţi sunt În schimb cuvintele de rue. O a:;emenea faptă e de ;zgândăritori de ură nu cie cău­curând spuse ale noului ministru al agriculturi!, d-l Grigore tători de "ace şi de prietenie) .

T eahu, muzică, cinematograf, radio TREI LUNI DE UNIVERSITATE RADIO, - In ziua anul, pentrucă mijloace practice llU se văd şi nici Universi-

de 2 Iunie s·a ţinut obişnuita adunare de Încheere de an a tatea liberă nu poate lua o asemenea atitudine luptătoare, Universităţii libere condusti de d-na Sabina Cantacuzino. intr·un domeniu care ar abate-a dela scopurile ci propriu Membrii ei eran profesorii şi conferenjiarii cari il fac faima zise. Dar, intre altele, s'a amintit că această literatură îşi gă� In cap cu d-rul 1. Cantacuzino, sala. rectoratul facultătii de seşte aj.XlI01lla pănă şi la radio. Era întăia oară cănd marele ştiinte, ca o chuăşie, iar preşedinta de onoare. M. S. Re- turn emitător de unde vorbitoilre apărea in adunarc.

gina Maria. Dar el a apărut şi a doua oară, cu o observatiI' origlna!ti Adunarea s'a petrecut Într·o dare de seamă, puţin mai să� a M. S. Regina Maria. M. S. a fost de ptirere ca Univer�

racă în număr de manifestări din pricina ajutoarelor oficiale sitatea liberă să-şi răspăndească şi prin radio confcrlnţele, mai mici, primite, şi Între diferitele propunerI. Un conferen- Generaţiile noui sunt atât de îndrăgostite de maşini Incăt e ţiar a revenit la părerea de anul trecut, peste care atunci destul să le vie cuvântul, de care fug altfel, mecanizat. pen� trebuise să se treacă, de combatere a literaturii aşa zise mo� truca să-I asculte cu mult mai mare atenţie decât ilr fi făcut derniste. Nu s'au rostit nume de oameni. ci unele de opere, pe calea obişnuită. in vechile vremi bune. Mulţi din cel de şi nu de propunător, ci de ascult;'!.tori. ceeace era un semn că fată erau conferenţiari ai Universlttitii radio. A răspuns nu­c inţeles şi urmat. Propunerea se va intoarce probabil la mai Ministrul Instructiei amintind de programul şcolar �i de

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

putinta dată Ilceelor ş i şcolilor, prin inzestrare c u aparate, să asculte postul dela Bucureşti.

Clopotul vacan,ei a sunat sus in văzduh. Universitatea radio, care are atâta lel?ătură cu el, nu putea să scape acest mare eveniment aerian. Ea şi-a intrerupt cursurile până la toamn:!.. dar lăsând in loc universitatea radio de vară. In trei luni a fost necontenit la datorie, concentrând peste 250 de conferentiarl din domeniile cele mai deosebite. Iată ce-a in­semnat pentru Universitatea radio luna Maiu :

1. Ştiinţi! (Luni 7-8 p. m.) : G. Longinescu : Chimia pen­tru toţi ; Mircea Herovanu : Cer şi Stele ; Dr. Colonaş : Moartea aparentă; G. Longinescu: Omul de ştiinţă (1); Ing. 1. Şerban : Cinematograful sonor ; Dr. Col. V. Anastasiu : Sborul omulu! la mar! înălţimi ; Mihail Negru : Figuri mari in aviaţia românească (Aurel Vlaicu) ; G. Longinescu, Omul de ştiinţă (II) ; 1. Simionescu : Mediul pământului ; 1. Longinescu ; lmpăr:!.tia razelor : C. Gane; Atlantida.

II. Literatură, limbII şi folklor (Marţi 7-8 p. m.) : AI. Rosetti : linguistÎcă generală (Valoarea expresivă a sune_ telor vorbite); G. Adamescu: literatura română la inceputul sec. XX-lea (Mişcarea semănătoristă) ; Paul Zari/opol: Ca· ragiale; AI. A. Phi/ippide, Cenacluri literate de altă dată. (Ju­nimea) ; AI. A. Philippide : Boema romantiCă ; Paul Zarito­pol : literatura şi morala ; AI. Marcu , Alecsandri ambasa­dor pe lângă regele Piemontului ; D. Nanu : Prezentări lite_ rare (A. Toma şi Elena Farago) ; 1. Rădulescu-Pogoneanu : Dictionarul Ilmbii române ; Ion Manoleseu : Lecturi din au­torii români ; Dr. V. Voieu/escu ' Amintiri despre Vlahuţli :

III. Filozofic şi uiatll religioasă (Miercuri 7-8 p. m.) : 1. G. Sa vin : Giordano Bruno : T. Vianu : Thomas Hobbes ; 1. Gr. Oprişan : Creştinarea vietii (Chemările naturii) : T.

Vianu : Din conflictele culturii contimporane (J. Guehenno); Paul Sterian : M!stlca nouă (Jac<[ues Maritain) ; Mircea F/orian , Filozofia şi viala ; N. Bagdasar: Orientarea pro­fesională : Gala Galaction , Legende creştine ; M. Moldouan: Congrl"'Sul internaţional de psihotehnică dela Barcelona ; M. Ralea : Aspecte din psihologia popoarelor ; Paul Steriun '

Mistica nouă (Leon Bloy) : C. Rădulescu-Motru ; Supersti­tl! şi proverbe vătămlitoare ; Tudor Vianu : Din conflictele culturii contimporane (Julien Benda) ; M. Ralea : Psihologia francewlui.

IV. Ştiinte sociale (Joi 7-8 p. m.) : Şerban Voinea : Ziua Muncii : Ing. Tlz. Ficşinescu : Ziua muncii : D-na habela Sadoveanu : Feminismul creator (Femeia şi igiena socială) ; H. A:mworian, Crimele pasionale; R. Seişanu: Politica Italiei in Europa Centrală şi orientală ; 1. Sim-Giorgiu : Goethe şi politica ; R. Seişnnu' PoHtica sovietelor fată de civilizaţia europeană : Nicolau-Stroeşti , Nicolae FllIpescu ; Vasi/escu­V IIljean : Cum se pledeaz:!. la Curtea cu jura II ; M. Palec-10gu ' Galeria marilor oameni de Stat (Cavour) : M. Simio-

nescu-Rilmniceanu : Despre urbanism (Casa) ; Octav Oni­c('seu : Despre asigurări ; P. Andrei : Tineretul şi politica : D-na habela Sadoveanu: Ziua mamei ; Ludv ic Dauş: Tra­gedia imperială rusă.

V. Artă, mu:icil şi {olHor mu::ical (Vineri 7-8 p. m.) : H. Blazian' Pictorul Marius Bunescu: Marius Bun('scu: Des­pre arta sa: C. Brăiloiu: Din istoria muzicii: AI. Tdgara Sa­mureaş : Romfnia la expoziţia din Barcelona ; G. Onciul : Elementele muzicii (Melodia) ; H. Blazian : Artiştii noştri (Ştefan luchlan) ; 1. Andrieşescu : Arta primitivă ; Vladimir

Dumitrescu , O plimbare prin Muzeul de Antichităti ; Po­pescu-Pasllrea, Muzica bizantină.

VI. Istorie, geografie şi turism (Sâmbătă 7-8 p. m.) : P. P. Panaitescu : Figuri din trecutul nostru ; C. Neddcu , Aspecte şi figuri din Banat ; N. N. Condiescu : Pompei : Emanoi/ Bucuţa : Vecinii noştri (Jugoslavia ) : Radu Vulpe : Slipăturile arheologice ; G-ral R. Rosctti : Monumentul E­roilor ; C. Kiri(escu; Episoade de eroism din timpul marelui nostru răsboiu ; 1. Andrieşescu : Din trecutul nostru strll_ vechiu; P. P. Panaiteseu: Zece Mai; Mircea Rădulescu: Mu­şat Grenadierul ; P. P. Panllitescu : Figuri din trecutul no­stru (Nicolae Milescu) ; Radu Vulpe: Poiana ; Neagu Boc· rescu ; O excursie in Bucegi.

VII. Educatie, sllnltfate şi culturii popularll (Duminicli 7-8 p. m.) : lean Bart : Educalia copiilor păr:!.siti ; 1. M. Marinescu , Poveşli şi legende române care_şi au origina in literatura clasică : Emanoil Bucufa : Experienţa austriacă : Ion Marin Sadoveanu : O zi a unui om din Evul Medi;: Dt. Parhon , Bătrânefea şi tratamentul ei. Georgescu-Tist" : Despre bibliografie ; C. Nedelcu , Scrisori blinătcne; Emanoil Bucura : Biblioteci populare ; lean Burt : Un tip de beer moldovean ; 1. M. Sadoveanu , O zi a unui om din antichi­tate : 1. 1. Pillal , Probleme de cultur:!. populară : Dr. V.

Voicu/eseu : Sănătatea şi Arta : G. D. Mugur : Entuziasmul popoarelor pentru artă ; Eugen Herovanu , O pioasă come­morare la Iaşi.

a) SAptămâna copilului (26--31 Mai) ; Tong BI//andra : O zi din viata unui copil ; Dr. Emil Dorian : Insuficienta respiratorie a copiilor ; Sorana Ţopa , Lecturi din opera M. S. Reginei Maria : Alice Voirrescu ' Cultul copilului ; Mircea

Rfldulescu." Cultul copilului : DT. 1. Cantacuzino : Vaccina­rea nouilor n:lscuţi in contra tuberculozei : 1. Simionescu : Către şcolari.

b) Retransmisiunea festivalului organizat în onoarea d-lui conte de Saint-Aulalre. la Ateneul Rom:!.n (JI Maiu. ora 6 p. mI·

1 . Cuvântarea Generalului Radu Rosetti 2. Cliderea unei împărărtii. conferinta d-lui de Saint-Au-

laire.

Turism, spod, educaţie fizică GEOGRAF:E. - Cel mai caracteristic episod al oongre- către alt geograf, ca un salut cu sabia al unui cavaler. II vli­

sulul profesorilor de geografie dela Craiova, s'a petrecut zuser:!.m la masă. răbdând cuvintele de bun sosit. at:!.t de prin surprindere. la un sfârşit de zi destul de inc:lrcată şi cu Iăudătoare ale oltenilor şi oltencelor. limbli-du)ce şi lipicloşi lumea sculată în picioare de plecare. Până atunci îl avusese- la vorbă. răm pe d-I Mehedinţi in mijlocul nostru. fără sli-Î vedem Prin urmare. putea fi o zi mai insemnată aceea pe care o ceva obişnuit. Il auziserăm făcând lauda lui Nansen. intins trăiam impreună, <l.dunaţi din multe unghiuri. şi noi sli n'o atunci p� patul de moarte in depărtata Norvegie. un geograf fi ştiu t ? Anul acesta universitar a fost plin de anîversdri şi

dacoromanica.ro

C R O N I C A

altele se pregătesc. $edinle festive şi volume comemorative

au :gudult din belşug atentia. Profesori mai mari sau mai mici, au simtit deodată aprinzandu_lI_se in Jurul capului o

aureolă de veneratie şi de iubire. $i Iată ce ne spune la sfăr­

�itul intaei :111' de comunicări George Vălsan, riruc3.ndu-se simplu dela locul lui din Iolă şi cerănd publicului, gata de

plecare, două clipe de bunăvoinţă. Profesorul Mehedinfi. cel

mal geograf dintre geografH noştri, cu care incepe istoria geografie! universitare în Homânla, a implinit de curlind,

făra �urle şi chimbale, nici volum omagial. şaizeci de ani. Congresul acesta trebuia să fie o incununare a preşedinteluI

lui �l putea să treacă fără să se deosebească de altele. E bine

că a fost ridicat. în chip de cunună simbolică, deasupra ca­pului incărunlit în cercet3rile �tlinlei şi in căutarea binelui.

Incă unul din generaţia mare profesorală de şai:eci de ani,

din care fac parte, N. Iorga şi C. Rădulescu-Motru şi se a_ propie Ovid D .. ns�ianu. E univer.sltatea eroică, aceea care

a dat pe indrumătorii in �tiinlă şi In vială de astăzi şi care se trece sub ochii noştri odată cu noi. ascultătorii ei. spre H_ manul 1!niştii. Istoria vrem!!, doopotrivă In domeniul studiu·

luI. al publicatiilor, al conferintelor, al literaturii de tot f .. lul,

dar şi al actiunii politice sau al nli:uinle! spre inlelepciune, se va scrie in cea mai mare parte cu istorIa operelor şi vietii

acestor universitari. Incă unul s'a Inşirat Iăngă ei, descope_

rindu_se astfel. Să nu pierdem prilejul să·; rostim tare flU­mele şi să·i căntăm străduintele şi darul. Om de ş tiintă, pro­

fcsor literat. conferentiar, sl"gar din ce! din urmă rămaşi al

;unlmll şi mal ales om de omenie, Simion Mehedinti stă ca o

carlatld:l la un coli de templu. spre orizontul cu fUltunl. şi numai cu incruntarea lui nu-I Iasă să se ducarce in tr3snet �i s:l năroe. De aceea, mal mult C'I dureri �i cu indemnuri de

prooroc, lşi ceartă vremea. II scoate In vedere lipsurile şi chlam1l pe tineri să le indrepte.

Congresul a fost bogat in comunlc1lrl ştiinţifice, c�t o aso· daţie de specialişti liberi şi nu una de profesionişti. EI a in·

trecut cu mult adunările obişnuite ale Societ�til Romăne Re· gale de Gcografie. de pildă, despre care n'au lipsit aprecie­

rile de mustrare ale unui membru de Insemnătatea lui George

Vâlsan. Directia Educaţiei Poporului il crezut că nu trebue

să I!pscască �i. prin glasul meu, il arătat legăturile dintre

studiul geografiei �i turism, obIect al unuia din serviciile el. şi a participilt cu o comunicare despre statistica minoritălilor.

"EDUCAŢIA FIZiCA". - E bine c", acest "Raport pre­zentat d·lui Ministru al Instruqlonll in Maiu 1930", in Iu­nie 1930 a apărut in formă de volum la "Cartea Româ­

nească" (186 pag.). Mi-au trebuit trei ceasuri de lectur3 ne­

tntreruptă ca s3-1 pot citi din scoarţă In scoarţă ; m3 in­doesc foarte că un ministru al Instrucţie! are să aibă vre­

odată atăta timp la indemănă ca s'o facă. De altminteri, au· torul, om de spirit sau numai de practică administra tivă, a

purtat de gri)", ca acest savant şi desvoltat dup3 regule dia­lecUce, raport, să se incheI' cu 9 conciutil, de 3 pagini, care cuprlnd atăt ideile de temelie căi şi propunerile.

Autorul acestui raport e d-I Constantin Klritcscu. E des­

tui să-i spuiu numele ca să se intelellgă In acelaş timp că e vorba de ceva foarte documentat. ca material. foarte afirm,,· tiv. ca ton, foarte analitic, ca tratare. �i foarte obiectiv. ca

stil. Prin urmare inc3 o carte optimistă, a unui om deprins,

prin disciplină de 9�ndire �i de vială de toate zilele. să duc3

nouile yenerapi, cu lozinci albe, spre ideallll'Î patriotice şi

umanitare. E ca o expunere de motive făcută de un specia_

HSI la o lege de spirit nou a educaflel fizice. Seamănă cu un capitol care s'a rupt, ca o crad cu prea multe poame, din expunerea de motive a legii invătămăntului secundar. abia intrată in vigoare,

Să mi se ierte că, trecănd peste cartea de azi. incerc sâ cuprind opera Intreagă a d.lul Kirlţescu. Nu e din cine ştie

ce Istetime de recezent, care ar vreol să scape astfel de pre· cizările aşteptate. Precizările vor veni şi ele. Dar tocmai zi­lele accstea "Cartea Rom�nească" il facut autorului o vitrină

blbllQ9rafică. Ispita e aproape. să deschid şi eu în aceste răndurl parenteză retrospectivă.

IntliUe publicaţii sunt de şcoală. Una. cred, chiar in tovă­răşie cu d·1 Bâzno.ş.anu. D-l Kiritescu insUlj ne-a fosl trimis de ştiinţele naturale. Descrierea blC'logkă, făcută adesea nu· mal cu un ochiu, pe când celălalt continuă sa ramână la len­

tila mlcroscopului, se recunoa�te lesne In atâtea paginI. Ea

are destul3 siguranţă. dar şi mult static. Atunci cănd s'a ri­

dicat mal limpede chestiunea educallel cetăţeneşti. dnia-sa ne-a dat cel mai bun manual. Dup:l r:lsbolu, cănd publicul

vrea o carte de incredere şi de preamărire a lertfelor făcute,

dnla-sa a scris istoria marei campanii. care I·a creat scrIItor

popular. and Geneva a vrut sti organizcte propayanda

păcii şi a apropierii noroadelor prin şcoală, tot d·l Kiriţescu a scos Intâia lucrare in spiritul cel nou. and educatia fI:lcâ s'a ivit ca preocupare a tuturor, dnla-sa a lip:.rit raportul

Glre Imi d3 prilejul ac�stor rândurI. "Printre apostoli" şi

"Porunca a :ecea" sunt din alt domeniu, dar apal şi ele ca un ră�puns la inflorirea literaturii epice. In ramura încer­

c:lrll critice a ieşit o broşură.conferlnţă de aspre Judec:ll! a·

supra unor scriitori şi opere. 0·1 Klrltescu e un om care trăe�te cu vremea sa şi, intelectual. Intelege să dea câte o contribu t� la tot ce o caracterizează.

Cum spune şi titlul dnia-Sll priveşte educatia fizică drept

parte fundamentală a educaliei şcolare Integrale. Atât Ideile cât şi felul tratarii dau ue uol la fiecare rănd pe omul de şcoala şi de oryani:tape supraveyheatti In cadre fixe. E in·

suşlrea şi e şi cusurul cllrlii. Ele apar din Intldul capitol. Ilu· zia sportivă, cel mai personal şi mal vloiu din toale, uver­tura la aco:astă simfonie căntată In săU de gimnastică şi sta·

dl(h'llle, In acompaniament de cadente de aparate de gim­nastică $au de pocnituri neaşteptate de minge şi de prăjinI. Neincrederea in sport şi in excesele lui e foate întemeiată

din punct de vedere şcolar. EI reprezintă însă spiritul nou

şi zăcământul de putere al oricărei glmnastici. care altfel r3-mâne un punct mort de program. Noi cari am trecut şi prin entusiasmul. făcut. al oinei, prin şcoala bietului Moceanu in

vechla sală de gimnastică a liceului Sf. s.'lva, cari am purtat galoanele de fir yalben şi alb ale educatiei militare In şcoli şi am Incercat să răsufl3m zadarnic sub disciplina unui pro­

fesor venit din sala de arme, ca Bădescu. ştim putin ce in­seamnă acest lucru. Toate metodele cumi nil inşirate de d·l Klrile�cu ni-au fost aplicate. Dacă am scăpat cu ceva spre

sport şi turism, a fost numai In măsura In care ne·am liberat de gimnastica, înteleasă �i oryanlUlt:l făr3 ele şi cu "iluzia" că le-ar fi superioară, Astăzi şcoala, năvălItă de noua tre·

buinlă, la a cărei st�rnire a contribuit mal mult negativ, prin organizarea in Inleles strimt a glmnaSllcll, .se desmeticeşte şi vrea să Intre în calea tăiată de altii. Sa nu înceapă prin a-i

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R Â U

Expozitia cerce!aşilor : Perdele .. teaQ'urilor

Uigădui şi micşora, pentrucă se plicăleşte singură. Afa:ă dacă n'ar putea nimeni să spue. De aici zbuciumul, planurile �! nu ţine să rămâffi'i. tot ce-a fost, numai intr'un cadru al zUei. întâlnirile. Pleacă fiecare acasă şi, cum ajunge, e gata să Iluzia sportivă ? Poate. La fel cu Jluzia lirică În literatură, se întoarcă, pentrucă abia acolo a bagat de seamă că uitase cu zburdălnicia creatoare, care se joacă pe aripile noui cres- să aducă ceeace-I trimisese pe drumuri. Acel ceva, care cute, în ochII pedeştrllor epici .sau didactici, speriaţi şi cru- să-! lege pe toţi şi să-i facă mai buni, va fi găsit in cele clndu-se dedesupt, pe păm(\ntul tare. din urmă. O întreagă lume de omule!i şi de tineri ,"unt pe

Urmărirea istorică şi a stării de azi a educaţiei fizice e urmele lui. R(\d, duc palma întoarsă afară, la pălliria cu documentată şi plină de învăţăminte (De ce scrie d-l Kirl- margini mari, şi strigă ; "Sănătate !". Nici nu-şi dau seama tescu statornic matsch, cănd cu litere drepte, când cu litere că e tocmai ce le trebue şi s'au pornit să dcscopt:re, departe cursive ? Sau vrea să-I compromită şi pe această calc 7 Sau între oamenii cari n'o cunosc ş! cari, ci, numai o visează, Deutschen Turnerschafft 7 ) , Trecerea În revistă a organi_ După congres, [a o lună, ieri şi a�! şi toată săptămăna �aţid, programului şi putinţelor dela noi înseamnă cel mai până la 2 lunic, cercetaşii au făcut o expoziţie. Pe pt:relii mare serviciu adus problemei şi o incununare spirituluI or_ sălii Ileana, dela "Cartea Românească", unde s'au urmaI donator al autorului. Cartea poate fi citită şi consultată. cu atâtea expoziţii strălucite de pictur�, ccrcetaşii au intins simţit folos, de oricine. steagurile lor de front sau steguleţele semnale, negru pe

roşu, cu toată zoolo'Jia pe ele, de casă şi sălbatlcă. Dife-EXPOZIŢIA CERCETAŞILOR. - Cercetaşil Româ, ritele cohorte s'au intrecut şi aic!. Am văzut colibe minia-

niel au arlitat in primăvara aceasta un mare dor de lucru. turli de bâroe sau clopotnije grele de mânăstire : tabere de Ei au izbutit cel put!n să ne încrucişeze căile şi să se facă Mare, cu corturi, stră�i şi ]ocuri de exercitiu, într'o ordine vorbiţi. A fost ele curând con'Jresu! şi tabăra lor, care au romană ; fotografii foarte i::bulite : desenuri in creion şi adunat tineretul "gata orlcănd" nu numai din Bucureşti. schite in pastel şi ulciuri. jucării de cutit .sau de traforaj ; Legătur! de gM de toate culorile descopereau obârşia arde; literatură de reviste şi cărli, .sau de afişe ilustrate : vitrine leană, moldoveană sau dobrogeană a grupurilor falnice, cu Ulsemne şi decoratii ; o pereche de cercetaşi, probabil o urcând sau cobor:!.nd sub stegulele calea Victoriei. Intrarea patrulă inaintea unui cort şi pflndind Hlngă un ceaun, in-aulei Fundaliei Universitare Carol I se gătise cum o face tâia dare in fiert a mămăligii. Dar cercetaşii erau de cârpă, numai pentru primirea unor oaspeţi din afară, cu scuturi pc focul. de lumină electrică roşie, mălaiul fără apă ! care creşte crinul şi cu /lamuri de toate mărimile, Cercetaşii se mişcă, Ei sunt o mare putere, care trebue

Am luat parte la congres, Zăream intre ascultători at:!.lia pusă la lucru, In atâtea părţi activitatea lor n'a suferit nicio cunoscuţi vechi, închinali cercetăşiei pe vială, orice s'ar intrerupere, dar în atâtea totul a trebuit luat dela început, intâmpla, şi zăream şi atălea feţe noui. Disculia a fost bo- li urmăresc de mult! ani, in av(\nturi şi 1n şovăeli, Cred In gată şi cuminte, Problemele au fost luate pe rănd şi puse ci. pentrucă le au pe cele dint(\i şi în ciuda celorlalte. Gata negândi! de bine în lumină, Mişcarea caută ceva, Ce anume, oricând, Floare de crin, Sănătate ! sunt lozinci iamb\ce,

dacoromanica.ro

C R O N I C A

l'ot" J ... ler Expozitia cerceta,ilor , Peretele fotO'lrafillor ,1 al .emnalelor

care imping inainte, sigur de sine, Ccrceta�il se mişcă.

CALAUZA JUDEŢULUI NEAMŢ. - Preotul C. Mă­

tasă a scris o carte cu pricepere şI cu iubire despre locuri

care nu e suflet de Român să nu-I umple de un duios ră­

sunet. AIci e Ceahlăul şi e Bl.o;trita, aio e Cetatea Neam­

tului şi sunt mănăstirile, aici s'a născut şi a copil ărit

Creangă. Numai unul din aceste daruri ar fi de ajull5 unui

judeţ, pentru fală �i IspItă de călători. Neamţul le-a ingn'i­

mădlt cu lăcomie pc toate �i e astăzi cea mai putl"rnică

prescurtare a Moldovei.

Călăuza e cel mal bun lovarăş pe drumurile şi printre

oamenii loculuI. Singura el vină, dacă arc vreuna. l' că a

vrut 0511 cuprindA tOI. DIn aceastll pricină unele părţi au

trebuil să fie tratate prea sumllr, dacă nu in sine, în pro­

portie cu celc care au lungimea cuvenită. O "scmenea carte

nu poate să la Inftltlşarea unei monografii-Iexicon a regiunii.

ci să se pAstreze In ma"glfli pitoreştI, şi turistice. Altminteri

se restrânge 1" generalităţI. Ia reproduceri, compilatii şi

Partea lntâla dA priviri generale despre pllmânt, istoric,

stare economicA şi culturală de azi, drumuri vechi şi noui.

Dar amanuntul geolO<,jic e mal puţin inteles şi băgat de

seamă de dlMor. decăt amllnuntul biolO<,jic. De zona erista­

IIno-mezozoleă, de zona Flişului, de zona miocena sub-car­

patică, de Sarmaţian e vorba, dar de florile bogate şi de

fiarele deo5işulul şi de p.."Isăretul văzduhului, foarte pulin.

Nu le putem qăsl decat pe alocuri şi putin, ra statistica eco­

nomică. ŞI doar Sadoveanu a scris două volume de vănâ­

toare din Neamţu ! MI se pare că şi vestitul cocoş sălbatic

tot aici a fost impu$Cat,

La partea a doua intArzie mai mult condeiul parintelui.

E."l da desluşirl vechi �i de azi, despre oraşe. monumente

şi localitati mal lnsemn,"lle, Il1$lrate pc linii de drumuri. In­

cheerea o facI.' capitolul câţiva oameni mari ai judeţului,

pe cari prevederea l\utorulul li lruoteşte cu aceasta parantcz;,\

(di.sparUli din vlaIă). Cine ştie ce ilu�tritllii locale s'ar fi putut �imţJ jlmite ca n'au fost Inşlrate l:ing;'\. Vasile Conta

născut la 18i6 in Ghind"oani, din tatA preot : după Ion Creanqă. Humuleşteanul r;'\spopit pc la la�i. dar intrat pc u�ile ei Impărăteştl in istoria literaturii romăne : alături de

Alexandru Lambrior, nAscut In Soei la 18i6 din pârinti plu­

gari : la rănd cu episcopul Melchisedec, născut la 1822 (in

"Călăuză" qrc�lt trecut 1882) In Garcina ; in şir cu Lascar

Catarglu nAscut la 1823 In Dobrenl Negreşti ; cu Vasile

(Aluandrescu) Ureche dela Piatră I Gănditi-vă că Alecu

Russo a fost magistrat la PIatra, ca G, Asache a lnfttnţat

o fabrică de Mrlle la Petro Dava (Peste Vale) : că In.mş

Caragiale, fost revizor şcolar al JudetuluI. şi-a cules atâte<l

din trăsAturile Scrisorii pierdute de aici: că Hoqaş, care arc

toţi muntI! Neamlulul ca monument funerar. 1.' ingropat la

Piatra. ca �l Aurel B."Ieşu, pierdut prea de timpuriu.

,.Call'luza" judeţului Neamt e una din (;'irtile dC5chi�â­

toare de tară. Cu ca In mana, atAt locurile cât şi oamenii.

de odinlo.1.ră şi de astazi, colonlzarea ardelean" din veacul

al optsprezecelea ca şi marile fterăstrae ale TarcAului. Icoana.

aproape neagră, făcătoare de minuni a Maicii Preciste.

dela Neamţu, darult;'\ de Imparatul Paleologu, ca şi ţesătoriile

dela Buhuş ne sunt Intelese şi la indeman;'\. Toată lauda se

cuvine cui a �lIut să fac:\. o asemenea minunată ispravă. de

pe urma căreia Neamtu se simte luminat in adancuri. ca o vale peste care urc;'\ soarele.

VOGELPARADIES. - Intr'o zi am fost chem .. t Ia un

cinematograf din oraş. Ia o oră de dimineata. ca să vad nişte

�Ime din Deltă ale Ufel. Erau numai 40, sa de privitori, mai

dacoromanica.ro

B O A B E D E G R A U

LopJtar In Zbor Lopll.tar In balta Dun!1rii

mult profesori, �I cAtel'a fete lu uniformă, Astl\zi mi se in- unei frumuseti rl\masii necunoscutl\ sau neln[eleasil celor mai torc uimirea şi bucuria de-atunci, lntorc!nd Incet foile a- mulţi dintre noI. Pclsagii de dJmineată şi de seară din BaltA,

cestel ci\{ţi-album a d-lui H. A, Bernatzik. "Raiul păsArilor". plutirea prin părtlile de verdeal:t, oamenll ciudaţi, toatA lu-

A Ieşit In scria "CArţilo! AtlantUl" ;. are unele din cele mai mea aparte de-acolo. sunt prinse cu o Indintare molip�itoare,

frumoase reproducl'rl fotografic� pe care le-am văzut. Cei cari ştim despre ce vorhl'ştl', urmilrim izvorul acestei Cred, cii autorul a intovarAşlt expedlţla de cinematogra- Izbucniri şl_1 recunoaştem. Ne simţim alături de drumelUl

fiere a Dunărei I"1mâneşti şi mal ales a BăIIi! şi a Oehei. de-Q vară, Suntem nApădiţi de un dor de ducă asemenea cu care trebuia să Inchee filmul .lcestul mare fluviu europl'an, al lui, Şi toate aceste desfătări sunt aici aproape. ascunse

del(l Izvoare pilnă la vărsare. dela P:tdurea Neagră până la in clocotul apel şi după perdeaua sălciilor şi a trestiilor ! Kilr;Ullurat. Nona nu ni s'a .Jrălat la Bucureşti decât opt, Puţini le b<'inue, mai puţinI indr.:isnesc 511. se lncredinţeze lun-zece epIsoade din vIaţa bAlţii, mal cu seama zbor de p:iSări trilor ascuţite, repezi şi t.:icute, Ţara e mult mai bogată de-

şi deslşurl de papură, Ceeace tremura de spaima ochiului la cât ne,o Inchipuim, Ceeace arată, in nelntrecute fotografii, pândă bânult şi desfl\cea aripi al!>astre peste adâncuri, ale: "Raiul P:isi\r!lor", e o rezervil necheltultă de frumuseţi. car.:

stă, in foile mari, prins pentru totdeauna de puterea magica a�teapt:i. "1 camerei obscure. D-I Bernauik. autorul. povesteşte, ca .lişte fapte de adevărată expeditie. In care trebuiau incordate ROMANIA DELA MUNTE LA MARE. - (Va ieşi in toate btellmile, (.um il putut inşela paza atâtor zburătoare de curând la Chicago un fel �e căIău:.ă. a României pentru lă-�ingurătate ca să le surprinda in ccle mal tainice acte ale riIe all\JI�axone, cu contribu ţii asupra domeniilor insemnate vieţII. Spănzură.ri pe scări de curpenl deasupra bărcii clăti- de vlată romănească, legată ma! alu de turism, scrise de

nate de ape, fnaint"ri inot cu un cuţit In dinţi. toate şirete- specialişti romănl. Iată inceputul unei asemenea contribuţi,

1!i1!e �I toate isprăvile unui sălbatic. Jnfrilllt cu elementele, pentru o părere asupra documentului �I il tonuluI).

In puţinul tll1ll' o.:ăt a stat intre noi, autorul acestei c.:irţi Drumctul C;lrC, privind harta Europel, s'ar intreb .. spre ce n'o cercetat numai obiectul pentru care venise, cu o sârguin- lară �ă se indrepte ca să aibă senzaţii noul. să ia f,.U incrl'-:.,'\ Intr'adevăr germanică, dar s'a deprins cu locurile şi cu dere drumul RomAniei. oamenll, până la Iubire. Cum zugr:tve�te frumuseţea Bălli!, Cadrul geografic e din cele mai felurite, AICI işi duple-

cum plânge lipsa de pricepere şi de simt a vAn:ltorilor por- le�te Dunărea. inainte să .se versl!, ctle trei guri. mtr'o deltă nlli pe distrugere, cum se sileşte să inteleag;'l pe oameni �i de o mărelie sălbatidi, f"ră petec/.e In continentul nostru. :oA-1 apere mal ales de ponosul lenei şi al multumirii cu prea Carpatii, carI tin ca o şiril a spinării tot pământul roma-putin ! Am f�t de-atâtea ori ocăriţi de oaspeţii intâmplării nesc, se inaltă uneori in masive de aceeaş Illdlpme de peste

pentru purtarea noastră fat.:i de mlnoritlltl, IncAt fac de două 2500 de metri pe zeci de kilometri. Stepa are Intinderi şi sin.

ori bine constatările in treac"t, dar ptl!runztl!oare, ale ace- gurătII.tI, pe care numai Rusia le mal araM. Malul m.:irii, stul fotograf de oua de păsări şi de zbor de lopiltarl, Il 0- se Intinde, dela ţărmul jos cu lacuri bogate in peşte, pană la prese, fireşte, mfll stllrulto. Germanii, li gaseşte destul de bine coasta inaltă acoperită de miijdall ş\ cu căderi spumegate,

reprrzentati In Parlament şi cu altă conştiinţA şI alt rost in dela 30 �I 50 oe metri, de apă dulce. Stllt decât ŞVilbll, aproape egali in num.lr, al UngarIei. cari Cadrul cultural e deopotrivă de rar. Pe pămantul aCl'sta sunt umllit1. imputinaţi �i porniti �pre o crescândă dcsnatio- ce trecere s'au intălnit popoarele �I clvill:mtllle. In stratul nahzare, Dar ceeace răma;::e minunat �i o operă pentru care din mijloc, In ceeace se obişnue.�te să se cheme Vechiul Re-

trebue 5o'\-i fim recunoscAtori d-lui Bernatzlk, afată de a- gat. cultura românească s'a duvoltat In lihl'rtate şi il creat ceaslă mică excursie politică., l' marea Inţelegere inaintea forme caracteristice. Istori(l a f�t aici mai puţin vitregă

dacoromanica.ro

C RO N I C A 257

fată de ea. Elementele bi:z;antine şi inrâurile apusene s'au de peste apă a lui Su:chenyi, ctllMorul se crede într'un ţi-con topit şi au dat ceva nou, care nu se mai inUilneşte aiu- nut de munti, departe de largile ori:z;onturi. Ţinutul de rea. Urmele vechilor stăpâniri, fie spirituale. fie politice, s'au munti nu e însă decât o chee mai lungă, cu cele două şoseL.. ros şi nu se mai descopAr decât de ochi foarte ageri. In stra- tăiate in piatrA, pe poale. ampia e aproape şi ca se des-tuI apusean, in Transilvania şi în pământurile româneşti des- voită liberă de-astânga, spre Miazănoapte. Vaporul aleargă făcute din fosta Austro-Ungarie, urmele civilizatiei germane cu apa şi parctl nu se mişctl, pentru cel care ar privi In acea sunt vădite. in monumente şi in obiceiuri. In stratul meridio- parte, cu un peisaj apro.1.pe neschimbat. Lunca e Joasă şi !laI se întâlnesc moschee şi Turcii mai poartă fes. La RA- inundabilA. cu păduri de sălcii sau de plopi argintii. bătrăni sărit apele msismului bat marginea tărit şi pe alocuri au de sute de ani şi puternici ca nişte catedrale, cu porturile inecat-o. Slavi, Germani, Turani stau ca nIşte insule într'o aşemle de mulle oel năuntru, pc o prispă mal ridicată. până mare latină şi dau iluzia de microcosm locului şi oamenilor. unde fluviul nu se poate inălta. Din loc in loc marinarul Iată Romănia de astăzi, care trebue v;'\:z;ută repede de cei salut;'\ gura dlte unui mare râu, cu adânc răsunet pentru cari doresc s'o mai cunoasca in aceastA frumoasă alcătuire Români, Jiu!, Oltul. Argeşul. Şi iarA se urmea:z;;'\ btlltile, de momic. Sunt mari puteri la lucru care·i vor schimba in ostroavele şi pădurile. Spre Miazăzi tărmul bulgar se men­curând car .. cterul şi o vor apropia de o mai strânsă uni- ţine inalt şi pietros, ca o margine de podiş, şi scoate şi mai tate. Viaţa naţională a unui popor tân;'\r de 1 3 milioane de mult in relief caracterul plan al României din fată. Portu_ suflete abate în calea ei totul. Calea aceasta nu e decăt un riie sunt aşezate pe cele două maluri perechi, perechi şi făgaş natural, in care istoria crewse că poate să punA ici. uneori stau aşa. numai cu numele schimbate, şi nici ele tot-colo piedici in cursul secolilor. Tot ea a trebuit ins;'\ s<'\ le deauna, inc;'\ dela Si:z;antini şi mai de departe. Dunărea n'are dea la o parte. oraşele cu perspectivă sau cu urme medievale ale Rinului,

Cine vine cu trenul din Apus str<'\bate pAnA la Bucureşti, nici castelele Loarei sau uzinele Elbei. dar aminteşte căIă_ pe la orice graniţă ar intra, toate înfăţişările geografice şi tOTului atent, cu uriaşele ei intinderi şi cu r;'\m;'\şitc!e de ISlo-culturale ale !ării şi rămâne nedumerit tocmai de varietatea rie, o literatură şi o viat;'\, care îl tine prezent pe Herodot sau lor. Nu e cel mai bun mijloc de întelegere a păm;'lntului il cheamă din secolul lui eroic pe Alexandru cel Mare, în şi a istoriei lui, şi e tocmai cel mai folosit. pentrucă luptă pe-aici cu Getil, părintii, după inerucişarea romană, ai e cel mai firesc şi mai comod. Dela Miaz<'\no .. pte, dinspre Românilo.· de astă�i. Stăpănirea turcească n'a incet .. t pc ma­Polonia. călătorul după şesul ondulat al Galitiei. trece dea- luI drept decât de cincizeci de ani şi �idurile Je cetate sau lungul Prutului cu vedenia spre Apus a muntilor. care sunt stâlpişorul cu balco:! lângA stele al minaretului. sun! o măr-o continuare, şi a oriwntului liniştit care anunţă Rusia. Ia turie. R;'\s;'\rit. Intrarea in România se facc ca pe gâtui de butelie Dela cele două porturi aşe:ate tot fattl in fatll, Oltenita al Bucovinei, inconjurat de toate părtiie de Slavi, Înalti şi şi Turtucaia. Dunărea nu mai face graniţă, ci curge in in-roşcati. în porturi de culoare tare. Pe urm(S prin toată va- tregime pe pămAnt românesc. Prin b;'\Jtile care incep şi se lea Siretului atât de moldovenească, drumul e numai peisaj continuă cu mici intreruperi pânll la Mare se adăpostesc stilizat, cu coline şi sate albe, pântl când cu pătrunderea cele mai bogate cărduri de peşti din Europa şi poposeşte in Muntenia, muntele se apropie şi drumul îl line mereu În un p;'\săret, dela auşeul c:\t degetul până la pellcanul uriaş. vederc cu creste de 2000 de metri în nori şi zăpadă ; numai şi dela rândun!ca de ap;'\ plln;,\ la cormoranul hieratic ne­dela marele nod de cAi ferate, Ploeştiul, el se abate perpen- mai înt;'llnit în alte părli. Peisilgiul e unic. In el trăeşte şi o dkular în şesul neted ca o masă de olar. populatie deosebită, pescari sau negustori. iuti şi întreprin_

Dinspre Cehoslovacia, pe la Halmei. linia ferată tine gra- z;'ltori. cu elemente greceşti foarte vechi prin oraşe, şi cu nila de câmpie pe :z;eci de kilometri. aducând aminte de Ruşi la sate. plecall de un secol şi mai bine din Rusia din lunca cu revărsări a Tisei şi de începuturile pustei ungu- pricina persecutiilor religioase. şi aşezati aici, mai ales în reşti, ca să cârmească apoi pe valea unuia din Crlşuri, sll Deltă, ca să trăiască în llbertatea apelor şi cu meseria e­tac muntii, să străbată tot podişul cu văi şi cu coline al Ar_ vanghelicA a vânătorli peştelui. Vâlcovul cu puntile lui ar­dealului, să urce Carpaţii şi pe Prahova in Jos să ajungă culte peste ape, cu străzile�canaluri şi cu casele in Dunăre in iniml câmpiei. Aproape acelaş lucru pentru călătorul care e un fel de Venetie a Mării Negre, foarte primitivă şi origi-vine dela Apus, fie dela Budapesta pe la Arad, fie din nală, iar Jurilovca la marile lacuri. atăt natural cât şi prin Franta sau Italia, prin Iugoslavia, pe la Timişoaril, drum lucr'lri Inginereşti Icgille de fluviu, un port de pescar!. ca-cu urcuşuri şi coborişuri. dela insulele de Şvabi şi de Un- racteristic pentru oricine vrea să vadă coloniile acestea de guri. în haine închise strănse pe trup, În marea populatiei "Lipoveni" din România. Pe aceste locuri se opresc toamna, româneşti, in vesminte largi şi de culori deschise. păsările călătoare plecate dela marile rauri şi [acuri ruseşti,

Ar trebui luată calea de apă a Dunării. lungA prin Ro- ca intr'un intmu popas spre Sud şi un Întâiu anuntător al mănia, de o mie de kilometri, ca să se simtă intreagă orl- lui. Stau aici câteva :z;ile sau mai mult. după cum sunt ve�­ginalitatea aşe:z;ărîî româneşti în aceste părli de lume. rnce� tile meteorologice înregistrate de capii cârdurilor acestora putul e ametitor. Plutirea prin Cazane şi pc la Portile de înaripate, şi apoi îşi iau zborul mai departe dealungul Mării. fier, unde pe un mal incep Carpatii iar pe celălalt Balcanii, Cetele vechi de oameni ai stepei şi de Ruşi dinaintea anului e de o măretie sălbatică şi care-şi caută perechea, nu numai o mie, nu făceau altminteri, când porneau cu flotele lor de �n România. ci in lume. Odată ajuns in acest uluc, intre pe- bărci cioplite dlntr'un singur trunchiu, spre cupole!e de Hur reti inalţi de sute de metri. păduro.şi şi crestati. cu drumuri .. le Bizantului. Suntem la pragul Răsăritului... romane pc margini dela Traian, sau cu repetiţla maghiar;'\

dacoromanica.ro

Educaţia poporului în alte ţări - A d a u s -

lnvătământul şi instructia in Polonia Cuceriodu-şl nC(lt!lrnarea poporul polon cu toată con­

ştHnta rcsponsabUltlitil pentru vUloTul StatuluI, il dat o a_ !cofic deosebită organizării şi dezvoltăT!! lnvăltimâmului, educaţiei primare. instrucţie! In afară de şcoală şi tuturor ramurilor culturii .şi artcL La activitatea aceasta au parti­cipat organele guvernamentale, institutiile comunale şi aso­ciatiile social-culturale. Colaborarea acestor trei factori, care Jm;:reaz.;'i sub conducerea şi controlul Ministerului de Culte şi Instructie Publica, il dat rezultate impunătoare, care se pre· zlnlA. În baza Anuarului Statistic al Republicii Polone de pe anul 192;, In modul următor ;

1. lnuiJ$llmlintul primar :

A. Numărul 101,,1 al şcoalelor : 26.592. dlnlre care ; Cu 1 clasă . 1 1.849

,. 2 c1ase . .. 3 . 4

.. 5 .. 6

7 .. 8 (sectii)

6.061 2.67-1: 1.167

622 341

2.257 138

şi şcoli primare �uperioare 61 B. Num�rul loial al Înv:!l<'11orilor din şcolile publice ;

67.819, dinlre cari 1 1 .932 in şcoli cu 1 clas:' 12.374 " ,, 2 c1ase

7.386 " .. 3 1.521 " 2.810 " 2.232 "

25.75 1 .

,, 1 " .. 5 .. 6 " .. 7 şi 8 clase

791 . .. primare superioare 19 " slalelr: �lilor care nu functioneazti.

C. Numi'lrul elevilor in anul şcolar 1928/29 a fost ; In toale şcoHle prlmare ; 3.171.582 In şcoHlc publlce cu 1 clas� 722.001

2 clase 639.177 3 4'1.060

237.497 152.051

98.934 7 şi mai mulle el. 1.098.608

particulare 1 15.254 D. Numârul total al şcolilor preg:'titoare, gr�dini de copii

1557. dintre care 119 de Stat, cu 2186 lnv"ttitorl (invtiţti­Ioa re, ingrijitoare) şi 92.898 copil până la vârsta de 7 ani.

E. Şcoli normale : 237 (136 de Stat). NumiJrul copiilor in viJntli de 7-13 ani a frut În anul

19281929 1.730.329, dintre cari 1.575. 557 adieiJ 95.6"'10 a frecventat in JCOli.

După limba de predare au fost 2.571 (de categorii dife­rite) cu douA limbi şi 4.722 cu o limbă de predare străină

(ucrainiană, germană ,lituană, bialorusă, cehti, rusească, e. vrelascti şi ebraică).

I L InviJtllnuinful inferior ..

In total 794 şcoli (270 de Stat) cu 7.376 clase. Profesori secundari; 1i.759. Elevi: 209.171 (78.351 fete, 130.810 băeţi) .

IIi. lnvl1tllmiJntul profesional ..

Şcoli in total 868, dintre care Inferioare ; 178 : medii cat. l-a : 57i: medII Cal. II-a ; 103 : superioare ; [3.

Şcoli profesionale serale ; 573 cu 90,420 elevi. Şcoli populare de agriculturti ; 129 (Ii de Stat, 85 comu·

nale. 30 particulare) cu 4.781 elevi (3i90 b"eţl, 1291 fete). Invtiţtitorl ; 5.500 (3.791 bărbaţi, 1.706 femei) .

IV. lnvlltl1ml1ntul superior :

In total 20 şcoli superioare {6 universitătl, 2 politehnice, 12 diverse) cu i3.219 studenţi (31.510 studenţi. 1 1 .739 stu­dente) .

V. Instrucţia in afarl1 de �coalif.

A. Cursuri preg"tltoarc, şcoli penlru adulţi, universit,'IIi populare, etc. ; In total 5.980 In 3.700 localităţi cu 7.371 pro­fesori şi IH.097 auditori (p:ină la 18 ani ; 65.739. peste 1 8 ani : 78.358.

1. Şcoli pentru 3dul ti : i73 In Iii localităti cu 961 invti!"­torl şi 13.229 elevi (4.81 6 pesle 18 ani, 831 p"nll la [8 ani).

2. Universitll!1 populare : 305 In 75 locallt"ţl cu 793 pro. fesori şi 14.811 auditor!.

3. Cursuri de instructori : 163 in 1 1 6 localttaţi cu 1 1.638 elevI.

B. Instrucţia In armat" : 2. 1 1 1 �coli, 1.933 cursuri, 91.811 elevi (soldaţi) .

VI. /nvăţl1mlJnful special ..

In total 63 şcoli (i2 de Slat ş1 21 particulare). a) Şcoli pentru surda-muţi : 7 f;!<: Slat şi 8 particulare ; b) Şcoli pentru orbi : 2 de Stat şi 3 particulare ; c) Şcoli pentru Idloti ; 21 de Stat şi 5 particul<lTe ; d) Şcoli pentru <lnormaH din punct de vedere moral : 9 de

Stat şi 5 particulare. Numărul Tnv"t:.torilor : 139 (291 de Stat şi 148 parlicu­

lari). Elevi : 6.263 (1.31O la şcoUle de Stat şi 1.923 la cele parUcualre).

Cheltue/i/e pentru invl1ţllmllnf in buge/ul Sflltului de pe anul /930/31 se ridicl1 III cifrll de 17/.554.356 ::/oţi.

Ajutorul pe care-I oferă societatile culturale In activitatea şcolară şi educativă esle foarte mare. Există o scrie intreaga de astfel de socielaţi cu caracter deosebit, dar cu o singură tendinţll nobilă ; răsp:indirea bunurilor culturale Tn lung şi lat şi inlocuirea sau complectarea actiunii ofidilor şi insti­tutUlor de Stat şi comunale.

O il ustrare a activitlltii acestor societăţi culturale este <1(:­tivitatea desf:'şurată de "Polska Macierz S2:kolna" , care ser­bează anul acesta al 25-lea an de existent".

.. Poiska Maclerz Szkolna" num"ră 35.021 membri. grupati

dacoromanica.ro

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE ŢĂRI

in 252 de cercuri urbane şi 523 rurale. Inainte societatea a- un tablou general asupra actiunilor intreprime În acest do-ceastd avea un caracter urban, in ultimul timp Insă, du� or· gani�area cercurilor urbane, şi·a intim activitatea sa şi la sale, unde a infiinlal săH de lectura, care sunt baza instructie! ş! Invătământului rural. Activitatea acestei societăţi cuprinde trei directii : invătămăntul, ocrotirea in afară de .şcoală şi instruclia in afară de şcoală.

In anul 1929 a condus :

19 şcoli medii (secundare) cu 2.980 elevi ; 15 şco li in­dustriale şi de meseril pentru băeli cu 1.285 elevi ; 12 şcoli Industriale pentru fete cu 641 eleve : 10 şcoli profesionale cu 1.173 elevi ; lB şcoll comerciale cu 1.73i elevi : 38 şcoli prl-mare cu 1.541 elevI.

In domeniul ocrotirii in afara. de şcoală "Polska Macierz Szkolna" acponea�ă prin internatele sale, care permit tine­rimii şcolare o insiruire multilaterală şi bine organizată.

In tolal societatea are 38 de internate cu 941 de bursieri şi 35 de grădini de copil cu 1.485 de bursierI.

"Polska Mac!er� Szkolna" dă re�ultate insemnate în do-meniul instruqiel in afară de şcoală.

instruirea socială e�te facută cu ajutorul unor cursuri şi şcol! anume :

Cuuurile :superioare de muncA :socia/jj (Varşovia, Ziota li). Infilnlate in baza statutului societ<'itii. şi-au Inceput activita­tea In �iua de 5 Noembrie 1!;'28. Auditorii sunt datori să po. scad:!. certificate de şcoală secundară şi practică in domeniul social. Cursul tine doi ani (4 semestre) şi arc un caracter academic. In semestrul curent <lU linut cursuri profesori dela universităţile din Varşovia, Po�nan, Wl1no şi Lublin.

Scoala socialA pentru femei a fost intemelată In anul 1928. In anul 1928 a avut 62 de eleve. Cursul dureazA 2 ani şi dela eleve se cer cel putin 6 c!ase secundare şi vârsta de 16-25 ani.

Cenlrll/li conferenţiarilor lmemeiată de socletate<l P. M. S. a procurat in anul 1929 conferenţiari pentru Si lecţii �i 7 cursuri de 2-3 zile, din domeniul istoriei, culturel şi artei.

Casa de :sfaturi pentru aufodid=ţi a acordat 840 de sfa· turl generale şi 1.120 didactice.

Cll�a de proectii are i7 de aparate cu [8.138 imagini. A­pnratele au fost Imprumutate de 123 ori. jar Imaginile de 41.022. Filmul .. Dnnemarca" (3.()(X) 111. ) a fost Imprumutat In decurs de 6B �ile.

Instrucţia in afară de şcoală a fost răspândit:. prin lecţii (cursuri) cu proecţi!. Neavănd inca- posibilitatea de a lucra

prin universităţi populare, dupa- sistemul dane�, societatea a infiinţat Şcoli de DuminiclJ cu caracter' soclal ceta-Ienesc şi Cursuri pentru preglWrea cetAtencascjj, In ba�a unui pro-gram bine stabilit.

Pentru pregătirea acestor cursuri .$Ocietatl!a a infiinţat o "Bibliotecă Ilustrată

", care a editat in decursul anului 1929

10 volume cu materialele şi subiectele cele mai necesare. Bibliotecile socIetălil :se desvolt" din ce in ce mai mult.

La sfa-rşitul anului 1928, Societatea a .. vut 10i biblioteci ur­bane, 302 rurale, 51i circulante (total : 920), cu 450.054 vo­lume şi 57.049 citltorl. S'a imprumut<lt 71 !.9ii cărti.

Scurta clare de seamă de mai sus a situatiei invăIămăntu­lui şi Instrucţiei in Polonia, cu o prezentare mal amAnunţitA a aclivitălii de:sfăşurate de "Polska MacJcr� S�kolna··, ne dă

IOSIF STEMLER Varşovia, Iunie 1930.

Educatia adultilor în Polonia Inainte de 1918 Polonia lucra in cele mai grele impre­

jurări la desvoltarea educaţiei şi culturii n<llionale. Clase[e de jos, in deosebi ţăranII, erau intr'o stare de ignorantă de­plină sau, ca in Polonia prusactl. Invătaseră In .şcoli ger­mane. Numai clasele de sus, in ciuda atl\lor greutăli, pute,.u să adauge la cultura ţării lor. "Prin cultură la libertate" a­Junsese lozinca oamenJlor de educaţie a adultilor in Polonia in anii dinaintea răsboLului. In 1880 a fost infiinţată in păr­tJle germane societatea bibliotecilor populare, in 1891 So­cietatea şcolilor populare in părtile austrlace, iar in anII revolutiei ruseşti din 1905-907 educatia polone�ă a putut fi organizată pe fatll In părţile ruseşti. După recâştigarel' neatărnării politice multe, aşezAminte publice şi particulare au avut o activitate educati vA. Educaţia poporului era cu deosebire insemnată pentru lndestularea trebuintelor acelora cari nu se bucuraseră de învăţămăntul şcolar şi doreau să aibă un rost activ In viaţa socială �i cullurală a ţării lor reinviate. Statul polon a luat in acelaş timp <lsupră-şl ingrl. lirea educatiei adulţilor şi a infiintat secţia educaţiei post­şcolare ca o ramură a Ministerului Educaţiei Pub!!ce. ApoI. multe administraţil locale au fost interuate In mişcare. In­semnatatea educaţiei adultilor a fost rccun05cută de insti­tuţil ca mişcarea cooperatistA, sindicate, autorităţi locale, soclctătl agricole. asoc!alÎi de bine public. Cooperaţia intre celelalte mişca-ri .$Oclale din Polonia e foarte caracterlstldi. Ea realizea�ă şi o strAn:;ă conlucrare Intre educatia adulti­lor generală şi profe�!onaIă.

O altă caracterl:stlcă a vietii polone�e e dorinţa tinerimii sa la in mână iniţiativa in reclădirea vietii sociale a comu-nlta.ţii.

Printre minoriUlllle naţionale din Polonia (Ucrainleni, Ruşi Albi. Evrei şi Germani) mişcarea pCntru educatia adul­lilor e foarte prelultă .şI intreprinsă cu deosebită putere de asociatia ucrainianll Pro�C1ita. In ciuda neIntelegerilor de ordin politic, legălura In domeniul educaţiei dintre oamenII de specialitate Polonezi, Ucrainienl �I Germani l' in creş­tere. Un semn intr'adevar deosebitor al educatiei aduliilor In Polonia e starulnla pusă pentru educalia muncitorilor. Când cursurile prescurtate s'au dovedit neJndestulătoare. s'a organizat la Varşovia o şcoală specială de Educatie a Adultilor. ca o ramură a Universitfltll libere polone�e. Le­(llslalia pentru educalia adultilor l' astăzi UII subiect in dls­cUlie. Educatia poporului In dcob�te. şi In deosebi printre linerimea muncitoare la sat şi in industrie, a fost n:cunos­cută ca un factor de seamă in viaţa comunităţii. a natiunii $1 11 Statului.

Ortl3Di7.area educatiei adultilor f. AUTORITATI CENTRALE. - Statul lucreazA prin :

1. Secţia educaţiei poşf-#collire din Minişferul Educaţiei. Sco­purile ei sunt ; a) să sprijine moral �I material aşezăminte1e care urmăresc educatia adultilor: b) să pregatească spe-

dacoromanica.ro

260 B O A B E D E G R Â U

cialiljtl ai mişcării ; e) $ti organizeze conferinte cu subiecte In legătlură cu educatia adultilor. Secţia il oryaniUj( in 1923 un centru ,,!HotlIle de educaţia adulţilor cu 5.020 de cărl1 poloneze �l străine şi cu 32 de periodice poloneze şi .strallle. Existenta ucestul centru ştiintiflc face cu putintA cer� cetările în toate ramurile educaţiei !lOSt�şcolare. Activitatea sectiei e in legAtură cu aceea a diferitelor autorităţi din dlstrlctele şcolare. Functionari speciali ai educatiei post_ şcolare sunt alipiti pe lângtl elc. 2. Secţia asistentei publice a Ministerului Muncii şi Bloc/u; Social. Aqiunea preventivă il acestei sectii se exercită In sprijinirea cu subventii a sode­tăţilor care au ca scop ridicarea stArii economice şi cultu­rale a claselor muncitoreşti, şi in deosebi pentru pregAtirea organi::eatorilor de tabere de: sArbAtoare, de loturi de grAdini, de cluburi muncito­rutl şi case ale p0-

l:itile particulare. Intre autoritătil e locale, care de!SvoltA o asemenea activitate trebue amintite oraşele Varşovia. Lodz, SOlinowiec şi dÎlitricteie Ikdzin, Lodz, Garwalin şi Lukow.

III. SOCIETATI PAR.TlCULARE. - Intre .societătil!:" Cilre au ca obiect educatia poporului se pot deosebi şase tipuri : 1. SocietMi ccntroli:ate Cu scopuri speciale. Orga­n!;mţii !Specializate in vreo ramură a educaţiei adulţilor. De obiceiu fac cercetAri ştIInţifice, indeplinind in acelaş timp şi rostul de organe consultative. Ele !Sunt de cele mai multe ori uniuni de oameni de culturA num;:lrănd dela câţiva pană la mal multe sute de membri. Din acest grup fac parte : a) Institutul de Educaţia Adulţilor, specializat in educatia poporului !Si!Slematlcll : b) Uniunea teatre lor populare, ca un centru de instructie pentru societăţile dramatice ale ţlI­

porului. Sectia pr�gll­t�şte in fiecare an un numAr de specialişti pentru educatia 50-clalll a lucr;\torilor. 3. Secţia educaţici agri­cole din Ministerul Agriculrurii. Actiun�a secţiei s� u�rcilA in acordarea de sub­venţII Institutiilor a· grlcole locale care in­drumea::ea, educaţia a­dulţilor in agricultură. In sprijinirea mişcaril printre tinerelul rural, 1n ajutorul material şcolilor agricole Ince­patoare şi in controlul activităţii lor. '1. Sec­,ia şcolliril din Mini­stcrul de Rilsboiu. Po­trivit I�gii d�la 21 Iu­Ile 1919. "Despre edu­caţia generalA in ar­mata polone::eă. secţ! ..

ZOFiA. ROGOSZ6wNA.

rll : c) Secţia intre­buintArii timpului liber a Institutului de Eco­nomie SocialA : d) So­cietatea poloneză pen­tru cunoaşterea pa­triei : 1.') Universitatea prin corespondentll pentru lotl ; fl Uniu­nea bibliotecarilor po­lonc::ei. 2. Socictilti generale de educatie. OrganlzaţUle de edu­caţie lndcletnicindu.:se cu' diferite forme ale aducaţltl a d u l t i l o r (cursuri de aldultl. biblioteci. case ale po­porului) şi care lu­crea::ed in diferite părţi ale tArii. Ele au adc!Sea mai multe mii de mem_ bri. Principalele socie­tăţi de această catc­gorle sunt: al Alioda­tia bibliotecilor popu­lare, 13.000 membri : Po[ska Macier::e S::ekol­

şcolarA organizeazA un Invliţilmlint sistematic

Coperti!. de carle de copii polonezA (coloraU) na. 3'1.576 membri: c) AliOcialia .şcolilor popu

printre .soldatii analfabeti şi semi-analfabeţ!. InvAjAmântul e dat de oameni pregAtiţi. O mare !Stăruinţil se pune in deschi­

derea de biblioteci de regimente sau batallonne şi In infiin­ţarea de centre culturale pentru .soldati.

II. AUTOR.ITATI LOCALE. - Legătura intre autori­

tAţile locale şi educatia post-şcolară n'a fost incă regular!­

::emil. Dt: obicciu se intalnesc trei categorii de activitAţi: a ) autoritAţile locale dau subvenţii instituţiilor sociale care fac educaţia adulţilor In limitele districtului sau centralelor lor. b) AutoritAtil e locale Intretin !unctionari al educaţiei adul­ţilor cari dau lndrumarl In propriil� lor aşe::eAmlnte de edu­caţie a poporuluI. In ca::eul ace!Sta educaţia poporului e or­ganl;mtă de un functionar anume !Sau,'cănd actiunea e mal desvoltată, de un comitel al educaţiei post-şcolare, in care sunt reprezentate autorltAţile locale, .şcolil� primare şi socie-

Iare, 21.965 membri; d) A.sociatia uni\persilAliior mundtoreşti,

cam 10.000 membri ; �) Asociatia ucrainlam'i de educatie

Pr05vita, 13.000 m�mbrl ; f) .Asociatia şcolilor Ruşilor Albi,

10.5'18 membri ; g) Uniunea şcolilor evreeşti. 35.000 mem­

brl ; h) Tinerelul e grupat mai cu !SeamA In ... a) Uniunea

tinerimii săteşti în Varşovia (cam 50.000 membri) şi Uniu­

nea tinerimii !SAte�ti in Cracovia ('15.000 membri ) ; b) Uniu­nea tinerimii poloneu (130.114 membri) : c) Societatea ucrainiană Lub (cam 20.000 membri). 3. Secţii de educatie ale OI"gani:.atiilor indu$lria/e ssu altele, cooperative. sindi­cate. uniuni agricole. uniuni de invAIătorl. O activitate deo­sebită desfA�ură ' a) Secţia educatiei post-şcolare a uniunii Inv;'\ţălorilor polonul de şcoli primare (38.6i6 membri ) ; b) Sectia de educaţie a Uniunii Societăţilor coperative (cu 12".173 membri, dintr� cari 50 la sutA lucrlltori, 29 mici

dacoromanica.ro

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE ŢARI 261

proprietari de pâmânt. 10 la sUlâ impiegali. şi 10 ahI' ocu· paţii) ; c) Secţia de educatie a uniunii Centrale a cercurilor

biblioteci de adulti ; b) biblioteci de copil şi de tineret p.'mll

la 16 ani. Bibliotecile de adulţi sunt: 8) centre deschise ori agricole ( 100.000 membri grupali in 1.960 cercuri) ; d) Sectia de educa­tie a sindicatului lucrâtorilor de c:ll ferate 63,000 membri). i. Organi:a(ii

locale. cu o rază de aCliune mârglnltă. a) Comilelul de bum Slare pentru lucrătorii adolucenti ai oraşului Var· şovia. care organizează diferite feluri de activităli de educalie intre tineri­mI'a muncltoreasc" a Capitalei ; b)

Asociatia bibliotecilor pubHce din Varşovia ; c) Societatea Kultura. In districtul Vilna ; d) Uniunea culturală germană din Katowlce ; 1') Societa­

tea lucrătorilor de căi ferate. Oknis· ko. [ucrând in domeniul educatiei p0-porului in districtul Vilna ; Y. M. C A. in Varşovia. Lodz şi Cracovla. 5.

Fcderale de A�ociatii de educatia a· du/ti/or; al Uniunea socil'tătilor p0-lonezI' de educaţie ; b) Federala edu_ cativă a organiUltillor sociale ; cI Societatea de cuhură şi educatie : d) Inter-asociatia de cultura şi artă lu­crănd in 200 de !Sindicate. Ele au pe!Ste 200.000 membri. 6. Organi:a,ii

!Speciale. a) Crucea Roşie poloneză

(i.322 membri). educalie printre sol­dali ; b) AsocIaţia Zwia:u:k Str:elecki

(30.000 membri). educalie pentru ti. neret, inainte să Intre in serviciul ml-

IV. UniIJersitllCi. Din cele 6 unl­verllităti poloneze 3 au activitate de extensiune univeTlSilara (Lwow. Poz­nan şi Varşovia).

Dintre nenumAratele forme de edu­caţie a poporului in Polonia redau

numai pasaglul despre Biblioteci şi !Stili de citire.

Bibliotecile publice In Polonia Ilunt organizate de instituţii lSOCiale sau lo­cale. Există aşa dar un timp mixt de biblioteci infiinlate de organiUlţii .so­dale şi ajutate cu subvenţii locale. Statul ajută şi el cu subventii biblio­tecile. Bibliotecile publice sunt teme· Iia intregll lucrări de educatie şi de ridicare prin sine In.suş a individului. Unul din scopuri l' sa dea cititorilor

o desfătare inteledualA. De aceea in alegerea cărţilor se tine seamă mal ales de două categorii : lucrări popu- Motiv dintr'o carle: d .. copii (colorat)

cui sau b) asezăminte pentru un cerc special de cititori. Intre acestea sunt bibliotecile sindicatelor şi bibliotecile de dată prGaspătă din fabrici. nu· mai pentru lucrători. Bibliotecile de copii şi adulţi sunt de obiceiu stili de citire. O experien,ă izbutită s'a făcut cu lăsarea tineretului să umble �ingur la rafturi. Aceste stiU de citire sunt centre de educaţie. cu conferinle populare şi sistematice sau şezători ilustrate de muzic" şi expozitii de de· sene. In multe bibJloteci de copil �i tinerime Il"au Introdus exerciţiile de proprie educatie pentru pregătire de conferentiari sau pentru acţiunea de proprie indreptare. Această preocu­pare a pâtruns treptat şi In blbllote· cllecile de adulli. Numărul nelndeslu_ I:Hor de biblioteci publice sileşte lu­mea sa folosească biblioteci de Im­

prumutat cărli pe bani. Problema bi­bliotecil or populare !Se va rezolva printr'o lege Il bibllotecilor. Au 5ă fie în toatA Iara 15.000 biblioteci. C0-munele mal mici au să aibă biblioteci am!>ulante alimentate de o Bibliotecă Centrală a districtului. Fondurile tre­buitoare au Să fie puse la îndemănă de comune proporllonal cu numărul

locuitorilor. Activitatea bibliotecară într'o mtl­

�ura mal mare e rl'prezentată de : 8 ) Asocialla bibliotedlor populare

( 1 .299 blbJloteci cu 241.005 volume, 61.i02 cititori. 20 de săli de citire pentru periodice. cu 183 de ziare şi [25 reviste.

b) Asociaţia şcolilor populare (-166 săli de împrumutat cArii şi 8'13 In le­găturA cu săli de citire). B6 sâll nu­mai cu periodice. 812 bibllotrci am­bulante. Ia un loc 3i5.025 volume şi 28.511 dtitori.

In Varşovia lucrează două orga­nizaţii :

c) Societatea bibliotecilor publicI' (25 biblioteci, 103.000 volume. 1 1 .906

cititori). d) Asociaţia bibliotecilor de copiiI

(5 biblioteci. 1.700 \'?Iume. 23.000 cititori) ; ca o pildă de activitate bl· bliotecarâ a aUloritAlilor locale. a·

Iare de ştiintă şi literatură. Sunt mai mintim : multe feluri de biblioteci : a) biblioteci permanente de Im. 1') Bibliotecile populare ale ora:şulul Lodz (5 biblioteci de prumutat cArti şi săli de dtire ; b) biblioteci ambulante. E împrumutat cărţi cu s"l1 de citire pentru tineret. 246.1'16 vo-Irndinţa sa .se Infiinteze săli de citire pe l:tngă toate bibllote- lume. 7.li7 cititori ; o bibliotecă de adul:/, 5.903 volume.

cile. In legAturA cu cititorii. bibliotedle pol fi îm�rtite In: al 1 .800 cititori).

dacoromanica.ro

262 B O A B E D E G R Â U

f) Printre sindicate trebue subliniatA activitatea sindica­tului lucrAtorilor de cale ferată (59 blbUotecl, i1.760 volu­me, 20.000 cititori). Biblioteca sindicatului central are 100 de seclll complete de biblioteci ambulante (de 800 volume fiecare) .

g ) Asociaţia ucrainlanA d e educalle Prosvita organizează biblioteci In legătură cu săli de citire (221.439 volume, 263.956 membri).

DupA A. Konewkfl de EmIJnoif Bucura (Intern. Handb. of Ad. Education)

Coperl.l de cart .. de copii (coloral.li)

dacoromanica.ro