boabe de grau 2-1931

5/10/2018 Boabe de grau 2-1931 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/boabe-de-grau-2-1931 1/67www.dacoromanica.ro


http://slidepdf.com/reader/full/boabe-de-grau-2-1931 2/67

PRNL

SEMA ROMÂNIEI c 5 d , CONST. MOSIL CONSANTA cu furi , O MAR SADOVN

PALAU CULURAL DIN RG-ME c fu , AREL FLMO

RVA (ron. . cu 7 uri , ARC BEZA

CRONICA Căr conţife agese xpozit: PliHc cuturii; Sade=tte cpzrilr mni Dicn Ricri 'infzi; neie n rş Revst e )!ienă să Bucuri uernelbneze: Cpul n f Teu muzic bmlo g o Cruune stttci cue Tuism po u z Călării ntrecut ursu î Rmân

c 0 fguri

EDCATIA POPORULUI IN ALE ĂR (, Eu/ oouu n Eve n engzee Eoi Bucu

cu 3 gu

nşă î clr cnă pe tică in rău

Rer EMAL BUCŢA

Un exemplar 30 lei

Abnamentul pe an li

LTBRARIA DE STA RECA EDUI POWl

NVĂTĂMÂNL MUNRS

BCI�5T 1. Str Wilso No 1 (aau Fud; a )

www.dacoromanica.ro



6 BOB D GRĂU

Fg 3 Sg u ad a 37(o [oog a Acada Rm

l ng u n ul âng l uulu une luă �nu Fg )

u uem ule uulu n ule vle ell fgu n emă ă n le ne ve u e nă ulle

ee fe pbbl ă uu e lbu vl neă ue ele e u emlun e gn euem e fpu ă e m le ăm e n emă 11e m vehe emă lă e peăm el u ăe gle ppl elenne 1 9719 e lfel ee ul u

pă pâă mule m u{ pen uul gule n em ă�Rmâeul um ee epeenă vl n em u

e el Băăn nu ee pv u eulee ele n e mp ee emnenă n vemu m ve m e ă găm peze ă pe pmele mnee mâe băue eăe luă pe l 1 35 e uem epă ă mem ă e p eză ă mpul pmulu mn l ă-Rmăne Bb e e e ă u emeee gnze Sulu v f înm em

Um lu e el Băân u pă e eă emă e nu fel ă fe nebună n ee fmă pâă ppe e mjulveulu l XIle u fe m mfă g2 ee mfă u n fpul ă ue e nee vl ue uă u e e znle 2 ele lun un ue

a u Ncoa Pac od o cuo n auu Va ank fo a a u(590& Co a Acama o<n

2 Reod d M oc n o vo

I (416 329 ş 33.

g. Sg u c a 7o oo a A a

n ul ep uulu F 4 ) u ă pe u ul bul n l u Fg

în u jumăe veulu l XIle efe mfe lă n pmul ân e ă vle nfăe m fmă u eulee hele epeeân- u ple ehe n ue e - lu bul e lă e ue epână um n v. ee puă n u ee pnă e bul nfe fâ ee lun un epăe pmul ămânn n ulg l uulu elă fn euă î ulep F 5 7 ) e lfel e um îne lu

nu m ee epezenă eun ub m e-nu e euă u nee pe âng nună)

Ael e feză n m efnv pu emeăRme vl uă înă e ue luă p e ămâne e um Înnen heâ pef peu eă ă pmnumele e " v mâneă" qa aaa

n el mp u fău unele măeune m uulu even m eleă F 5 7) nepu ă e mb u năpnă Fg 7 ) une ăug up le Fg 7 9

e um ne eă emă evenă � ă ă â e ân n uzul genel nâe mene elugul veul umăe până lnemeee eulu Rmâe nă em eu e păânu-e pâă n zlele ne

e evă ă upă 859 une vle mf fn epezenă u zbul n j înem ulă Rmâne even l vehe une u ple ee

M M e ee gle ml ăRmă

ne ne epă - ă emă e e m pu

www.dacoromanica.ro



CNST MISIL: SEMA RMÂI

Fg 5 - SgU L PraşuVdâ 557(Cpie n gs a Ahvee Satu)

in ntebuinâ sevt uşi n diee epi semă iilă epeent l nepu duăpesni dmneti. nnte stând ă n ţă i plntând n pm

i ăzu estă semă nuă st mbintă sem diţnlă n sensul ă vi uită.nsită de se şi lună st eză n vâulpml Fi 8)

Dei tipul est se nâlneşe ş i n veul l X·e şi in l Xle şi n XIIIe ihi l sâi dmniei niil n s enei. i ăms ni tip speil pentu nu

mite siili dmneşie ltă pte. mni din mili nuineşil ( Şebn i Şen ntun) u mbtsem diinlă ţăi u stem miliei l vil bielă nnă. inând n h depăun udun n e sână spdă L .

Aesă mbinţie nsă nu s nebuinţ n si iliile le i numi n nmentiă. şi mbşnută nst ntun st vl sem ţăi e pe piepul vei biele pjuă su ipnueti Fi I

Sistemul es st dptt mi tâi n veul l XIX·le de ăte tţi Dmnii ŢăiiRmâ

neşti.Asel ie hi ( 1 8188) i Alen

d hi ( 1 818) u inds î sem ţăii mele milei l seie de şse lămi de nt ) Fi

h Bibesu 18488) pus i el in semţăii mee milei se n pimul ie. pe l·bs. n hevn de int. vând ne be

ne aeste aibue $unt versate: În dea adan a buugan

�) Au:e la m rIrea li Gr. Ghita Dm u Mdove,

n 1777.

F 6 Sta de pe tunu u eru Cr 1583MeuJ Mar ana

ste de in l dile e si şu lbsu (F

Bbu Ştibe 1848) pedel intdând mele te semănăe le mliei sle. de ppe nudiă mil besu ) : n pmul tie pe lbsu un hevde in vând se de int ne bţe ndile pe int e de deshisă (i

Şi din pnt de vedee nmentăi sems' indus n es imp ee invi Astnă spe sâitl veuli l XIle pe vi inl ăptt u hemină m i pnpliile

me. dpele şi instmene muzle e nmdei de tuni mpdbes sem de ju mpeste nteesn de nstt ă pe âtă v

n veul l XI-le şi neptul eli de XIXle stemel sunt năe u tt elul dedbe e milt ele de după 18 sdimptivă sbu nmene şi tisi eeuSpiit ăzbni e pedmn n Epep nplennă ăut unui uen it de pe de inşte i de mnie silă se mnestă ş n heldiă

SA ŞI AlA

enu mplee nmil e m d sus despe evuţ stemei ŢăiRmânei ed nteesnt să ăăm n âev vine şi ntibe pte due lie nsă vehe n epivinţă

In m anuscrisele no astre vechi şi n cărţie tipă

începând cu n 1 5 08 ş până 182. se găsesc

merose reproduceri le stemeor Ţăr i RomânModovei şi Arde uli Aces e reproduceri s deseori nso ţite de scurte expneri vers Hic e,

prin zând descriere sum ră fi grilor din stem de l adresa Domnlu ş dnsiei Ele snt

G. be�u Barbu Ştre erau faţ

www.dacoromanica.ro



B O B E D E G R Â

. 7 S dn g Mhne rcit 187 V. Nr, Novn Platati p

ule hu n em dmne u u ehebu u veşu ce u eme ş une c emnu ulu

Cercetând m ai de a pro a pe .sih urile" privi to are em Ţmâeş nm c ee lu l cuc ee de b ceeeÎnsemne ază că ve acuri de� arândul a tt cărtur ai

ş enele fcle u nee eş ul hed dn em dn n cecuz deu m fel de neee lun n u v n e deeem Ţ Rmne

I um e dn ee

u

n Pria u e Bb v

B Ho Bibligrafia omâa-d che, . 1111paum

Fq 9 Sqlu lu Const. Brven 198

(Cop oogr l cdem Rmâ

ig 8 ă d r Bs 1&(t M Rv/tn Arhve t V

n 160 em ee n de umoelethur a prea umiata stemă misiir DmaarabeiFaa aceasa rept semă pasere crb partăPe de-asu pra al căr uia br coana acum atâr nă. El arată pe al unei case prea luminate şi pr ea antice,Pe al casei neamului Basarab, prea viteazulBărbat cu ceptr u ce nu făr ă por pe Ir on se vede .

uel del Fee In ce Mărgăritare de S In udeu

u Bncvenu n 161 . m umele eruri pitice asua stemer umatuui i ăatuu Dm Cstai asarabă e�

emu mie crbu iese cu cruce

Im 1 p 109

10 Ste Ţăr Rmâet 100

Bn�Hodoş Bibligne 1, 39

www.dacoromanica.ro



OS. MISIL ; SEMA RMÂEI

i. - Stma Şera auo 1Bau-Hoo Bibiografe 1 282)

Pren cre de sus tărie Domne işi ducen scunu strămoşior in cre cum domneştA ceor ces in udă vechior ăsărăbeştiPutere dră ce de sus cre te_ corontCu domni cest şi vrednic te-u răttntrescă şi te dogă cu domnie săităCu pce şi C inişte cu viă norocită

Mi i lea lu Mriei Rdu Logofăt

Aa hurile mue e la 88 de auVreu e revie aura aeei ierrerireie ldue ae ţeee aa du

area ia drum rerea area diem ee reaiae o avil

Od pecete ării alare ediia di a

'l Ibdm 1 p 316

Fig 13 - Sma di iu lu Gh Bbsu

(Ogia la Avl Statuu)

ig 2 . - Stma gili lui Alxau Ga 8gia la Avl Satu)

e a a druui lui araea. reu udieia Rmailr ue

Pjur sântă e şiciCn mutee provin/ii.sne- supus pe Dci oinici Cu dreptu biruinii

ar mai rziuRomnu sufet s dusingur moeşireŞtiind tot nem i fi supusA ibândi e fire

e aeea are em

Corb cen pecete odihnitA st se muţumeşteCun semn de ege dăruitn gură-i se păeşteAh de-m pe- obdi

Fig Stma sigu ui Bbu Ştr 855

(igil la Ahivle Statului

www.dacoromanica.ro



70 B O A B E D E R U

Fig 1 Sta d si i m V 1393 (Cp tr a mi R)

Ş -vm pd e d ' gnd?C r mi mn rb rmnIr vlă <r Ş- Rm RmMr bi ş

rerea lu Vresu prs tt a ult steţ dat u şarea de reaştere aţa veau a XXea ş astel surt tp dea pasrea d ste este u vultur avl sa eeralzat lasa astr ult ar tetele le ae prvtae la stea r se va ea tdeauaa ulturu]" u ru

57EMA MOLDOVE

1. M Ţ

Stea tradal a Mldve e s s e deşt epd d a da utate aveauu al XIVlea eprezt tru sut u apde ur u stea tre are ş sţt la deapta

de u sare la sta de uTpul arha a aese stee treuţat de

aterr l Alexadu el u se aratezeaz pr ra arelr urulu are sut ş u vrurle eurate aar ; pr steaua u ase rae ş pr sarele r de rzet pus dtr lul etral îurat de alteşase lule laterale ( F 51

Iepd u da lu Aeadru el u tpuaesta suere teva dr Astel areleurulu dev a ar ş au vrurle urate _utru t aprape se ues ; steaua ae ua

aze ar saele a ra ue rze u petale urul ue lue etrale ( 7

i 16 _ Siiu Rom Vo 1393 Album pgrc tab

Aest tp sa tuat eshat tt ursul

veaulu al XVea ş al XVlea deved asteltpul tadţa al stee Mldve F 8

ar îepd u veaul urtr terv ueleva exterare a dvedes ş a a ş araReas puter lueţ a heralde apusee

Astel pru rd apul de ur este trat u ra deshs a l sare se rdue spad ş l lu u stea sau septu F1 )

Ma tru sutul îsuş este trat u u rtud u larehur arte ate ar vrul ulu se pue ra prar deshs easeeea ra sutulu se ae a eleat saree apt raze ar aele uruu au vrure puţ tarse aa (F 20)

veaul al X lea pdaele sutulu sutş a ate aduduse papl de are stea ur ş stuete uzale F tt atuapar ş e a suprţ ; ar ur se trdue ş pavlul ptuşt u her ( F

S e ţelee u tate steele e sau pstrat d est tp sut att de at pd teş ulte azur s ş au stea spllpst de pdae ar aptu ptat este heralda ldv a ş ea utea au st uet u vaţe e s'au tdus heraldaapusea

eeet u se trdue stea Mdvela îeputul veaulu al XXlea d del araţ ar slzeaz euea ar a ţr Es sut puş la eput î d u ttul eşut,deasupra apulu de ur 2) pae tdueea aestu eleet u avea d sp s

aeas perderea asarae ( 1 8 ş e seeţe de au ate ereu stea Mldvewww.dacoromanica.ro



CONST MOSL: TEM ROMÂNIE

. 7 - u xnu c ( bm pogf 87)

2. SeM COMBIN

C i -Romeă uni Domni u nepu ă in eul V-e ă inouă em ăii i mee o fmi

U mpu e f ee em ui exnu voo 1 785 g 2 1 une în iu e e fă păe feni ie nunug pi em e fmii

n veu emu e in gen um evie i î pinpu vei

f mi Îni Io nu u ( 82228) poi umu ău Mii u ( 1 8341848)

pu ău bouu ooi u ii nouă b fmiie o F g 226 ) o mn G Gi ( 1 841856) ugă me fmi m ŢăiiRmei Cuoii u meniu ei oi fini. nu u mi -u bouuui i upoi eope ie ă uuui

Şi oo poobee emei e mpifăfo mu upă 182 i făie i e u mumi obă n oă

EM EUND

E emn e ober. ă i Moo

ei. p gă ipu e emă ion i p e ebun umi no numiă epoă onă n epee puui bou ug u o. e n pofi p ep

pu găm mi e omeniupu piniio biii, ăio. unuior mnăii momio omi i numioe î igiii Şi e mi impon

re te umeee cu es su reruse . G ! Şt e u[m Mom st 125) i !/ mv i XV (bm 128).

- îî Ştf Mr 45Cie f� mI Rm

e nu oiu e eoi em popiu ăii i igueă m u omen beă u me fmie u peon 728) pe upă infomiie e ăi, n omi ui Şefn M i mpnă fiu vuui VIe

Ce mi eme monumen p e e pee uoă puubou u g. u umăo :

1 i u inipie e e po ăii-b ( 1 476). u mpoobe oifu ebeă em fmiă ui Şef e M

2 i pe uu beii f Dumiuue une împoobe oifu mbem ui exnu punenu (ig 27)

u u e u opu ( 1 7 ) oneă oifu p em eu Domn ig

4 ini p uu mnăi n ( ue mpoobee m u i biefă nuui

u oe ee em . npu bou u g rp mă Moi f n pin e pe unu mănăiii bo in 55 n pii mă i pni fni e mnăie

i I oe ee ui pu bu inoi e oe i uă, i În em i

em i pu em Mooei ii n u ioiă oii iioi inignăii

2 Cf / f 228 fi) ! ici mi m/v i vu X

51 fg 17 b em 261 f 6 Obdm . 130 fig 1 bim 262 . 3 e i Ueh D Cemir

www.dacoromanica.ro



O B E DE U

g 9 Sgilul tan a 16Cpe tg Ai o

De aeeea e ge rţe ve tprte aeat ar tr petr aua prearea crbufui, u e ea ba ee �eea

trpt araa ea at Î artea r âea e îţtr" tprt a a a ae Lupu ( 61 urtaee Stihuri În stemadomniei Moldove:Cap de bur ş la Domni moldovinetCa puterea aeU ier să o sooteşti.Oe unde mari Domni spre laudă i-au ăut aleOc aolo i Vasile Vodă au neput lururle sale 1)

ar tptu t, atrea Î er�r 67. re aete Stiuri la luminatulgicrb al ţrii Moldovei

Bu-Ho o. . p 39

g 2 Sigiu ui Maot 17

(pie otogr a Aaem omâ)

g Sigiul ui asie upu &Cpie tgr a Ae â)

Capul el de bor de ară vestităSemnează puterea ări nesmntită

rt Î atrea a 766 tprtb G Ga, urtaree stiur poetieBourul are stema ări adevărat ÎnemneazăŞ domnia Moldovei luminat adevereazăMărei Sale lu Grgore Dom el slăvitCarele din eriitul Alexandru ia aI odrăslitDomnnd aum putere i nădejde bunăStrămoasa sa patre În pae ş dreptate plină

S ARDEALUL1 SM DIFE

aa eauu pret patuarae

2 b 1 I I I p 7

Fig Sa Mooi 3

BauHo Bbg III, p

www.dacoromanica.ro



OST MOISIL SEMA MÂI

Fi 2 Sill Srl Cl 186 (opie r dei Rn

că D că ţă pă 15 d dpd d Ug dpă că dă pcp b ccă-- i -

că i d pă c II ă pp di xă

F c p c dic pă d i ii i i d i di g ii pic g ă di ăi bă ppi

d di d 1 5 i p c ici igi c i ic d I îbţă g c p Ugi că

i 25. Sll l on Sd SU

(opie ftor l dei Rn

F 2 Ste Mlove 1816 (nHdo Bb i g D{e p. 165

ă i d gi Ugi i

b p di gd By cp i ii i p g picpi d ă dbă c di i i ppi

1 k Eek h;a ml d S Ad/u/unete n Sd 1867 p. 336 Cf i ed�f) D Wpp u gl d F v bbU188); Mrn ul) Ob d Ld

bjs Btţ 17 . 19 I Co bul da1uu re (A tttl de rie noC IV) V. Ctll sllo rve StlBdet (188).

i. 2 Sii li Mih St

ope o Adei Roân

www.dacoromanica.ro



A B E G R Â U

Fg 27 - S nl r S Di S(& 1 B Şn c M

eu pp E e peză fe u ă ămpu upeo bu o ă eă e pe ep oţă e u oe u p e o uă -ou) e â âmpu feo e u. pe uu ee ee 33. 1 F 35

I u 1 58 ppee Chfo oţe u mu Bhoy ee euu î umee mpăuu ue ăm e emă. u u eoebe ă uue âmpu feo u ee 2. 2 36 )

u u e Bhoy 1599 em eeu ă mofă p fpu ă âmpu uuu u ăue uue u şeze 3 31 37

A UUAL $/ OFC/A

ub um Bhoeo em e ouă e ebu\ â â pe moee ău mofă. ueo foe m oţă oeu e em mă ppeu epepuă e euă u u uu

fe ub Şef oy 1601606 o ăm uă u em Ue peou mă e u pe oă peză uu meâ ouă be ţâ u e em obă ppeu 2

ub G oy 1 6081 613 ) e ebuţeă e euă em euu uă â pe pep u u m u em fmă eţ e mţ 30

u Gheohe Rkoy 1 630168 Gheohe Rkozy I 1 68660 e emeee ebuţeă uă u fue bueeeu ăuâue u be hepă o oă jumăă mâouă eemee

em ee fm )

Fg . B e e e l 157(C Mobil Ri hivo V)

fe e ee p foţ uuu em of euu e u e ă ef fă e

u e uoe eo pozţe eă peu ebuţe e

e p ă ă eemeee ppe e ee eme: eă. oee u ee 7 uu.eu ă e mu eme epe e z eo ţu e

e o hoăâe ee eee 165 ţuă ebeu ăe om u uBy. ezuă ă eă e e m

e em obm omeo ; oee u em ţu euo ; ee pe uu em ţu o obme" u om e ţeee oe omeo be uu omâ e IiuerslDS regni c/arm Hngrm e VBchorm Tansnie. mă ă eu I-e 2 ) e pmhe epă obo omâ e ofu um u ţue uueâ fe epeze u um pe ob ome bee ă uueă. pe omâ ob u be âţ eu u eu ooţ pe. ome" uăe ţă u ăzbo

m ee ee 1659 ee me e eo e ..ţu e euo oof fe ă ebue o emeeppo ee eă

După e um ăuă uzeăţ ue eu eu ăpâe ue 1 687 em e ebuţ eăuă u em mpeuu u umăou hp efă ooă. ţâ h epă opă. e âă epu pe pepu e u u

1) kb Eek o 3

Ibdem 33 2.

www.dacoromanica.ro



7 OABE DE Â

Fi. 3 Stma m ontar Gh akcy 1 165 ta. 3

STM N BATHORT

da d una ana far aRmân ş d aa u ru n mr fapu gm prma hrada r r mur ând nu ra du d n pra

a rpndra ş înrra a d au nru mar mur ş nr da naţa ş rn um ş anaa ur prp arau rda prnţ d urana apra a duau har aupra r r a rmânş ar fapu a nr au prnţ şau g dmu r xprmara n mm hrad aruprndau u a u ar a aaua ş ma mu a ppuarara d d uaaţa

Fg. .Sa onaă a l pld 1 pn rda 14

. 3.Stma moeaă l Lood r Aa 1 ta

Prma m, ar uprd un a un armrRmânş, d ş Ardauu gmn gu prpu ardan gmund ahrndu ndrpţ În urma gurr a u a Vau ş u fan an ad d aş ua u d prnp a ra an, d ş rRmânş, gmudahr a ru pa una nr mmun arm ar ţr Ş fd r u arhdu aura, a aduga ş a a fa a aurgr, p ppu ra a puma a famar g

Empu u gmund a ma d ţa aara Chrna ând a un mmn da drgn n num Împrauu n Arda ( Fg 6ar dup a, d r ardnau Andr ar, d

Fi 3 Stma mnră a Ma ra pr 76 59)

www.dacoromanica.ro



CONS MOISIL SM ROMÂI

ig. 3 Semee ie d Mlvei şi ŢăiiReşi n igi Sg Bthry 157

(M Peu ÎstB Arvlo 3

v pp Aduu 599 g37) )

D o so s u nu s �nu să ou d gu hd ou f să în p s dsu d podusă d x ooă

D f. pnu o s nos, sg s sun dâ doun sgu Î s ă uo suuo fguo �d

ăRoâ upd n âpu su

1) Rereie esr seme m-u s mumua ed Mh Ppec are le-a pi Revita hiveor 39 m

g 37 S ne reu Mlv ş ăRmAneş În iii u drei Bay 99

M. u bd, 33)

ig 36 Semele ne ae rdeallu Mve şi Rmăeşi siilu Mare Crisa 18

(M Ppec .)

po s doă, În nfo s nP suu su. v ngă, uso d u, u d gn uo us pâă pu nou L dou s ng nu uo suuu s d gpouu s vd v dn vâfu pou, s ngă ; două psog dn su g pz, â p două f uo o nu s înţg

odov suu o, pu d d g. su dn o d u sod u u d g Ş uo s ssu nu până âzu, fă d uu, dvn nuă. ngă

Fig 3 Sem ni iRmAneş şi Mdvigiiul Mih Vi

(Cie la rhvee Suli

www.dacoromanica.ro



7 B OA E DE R Â U

Fi 9 - Sema unit a Mdvei ş Ţări mâneş ub

Mavrcra 71BanHodoş, bigra p )

a Adalulu a âpul upo albau.aa na oal d au i una d an âpul infio d au, a ap unuoi a uo au nnu ala pânăaăz

2. MH VEZUL

u p după apaa ai un, ha Vzul Doul ăRoâ. uai înâ Adalu i apo oldoa n aaă

nouă uaţ l adauă la înpu lul d Donal Adalului. 199 a p uă p l dDon al oldo ( 1 n pal n dounl daa dn a pâă În p 0i ă odaun u lul d Don al ao ă oâni

Odaă u aaa ha Vazu a bui ăinoaă o nouă ă pnu lul ău ofa a p â pa. ăa ă uaă la unlo l lo ţă Din nnooi ilulun na păa aaă ă, nu dld bin ona a ă poaă dob u p�

z oa aal i noui ) obă lău nun u oblon u ou�

upoa oun două ponai donnoona, faţă În faţă, plannd un po dădăina unul aui unu d do lafonaţ âful poului aza un ui auţ aând apul d ou al oldo, ua n oa i noţi la dapa d un oa,la na d o lună onuaă Daupa nun

Stica Nolaescu ee / Mhai Ve Bcueşti (xas din Revista st fi. ş arhel)

Genea P V tue NOa anat in Re p

Itorie aheJ şi gie XV 1) şi eras p '9 urm.

Fig Sema un a Ş rmneşt T

sigi u Scaa Gha 758(Copie fotogr a Academia Romn

âp dpăţ d o afă iulaă u dză afă ala uaă a ŢăRoâni, noţiăla dapa d oa la âna d lună a nou)F 8

ni ăo d a no au ăzu În ădăn l poulu ap oln. a În unhul lu o pa�dă ţnuă d do l au zu ă a pa pua pzna a Adalului n aaa ună a lu ia Viazul nu upnd dâ două : a ă�Roân a odo

Ci do l a uţn unul poulu fa padn a ŢăiRoâni i au o inodui n a popi a aui a la npuul donu a

Dn auza li nă a iliulu poapiza daă în ă au au n na ulolDin du podu a zua ă nua âpuluul u a oldo aa daă uloaaalaă a nă nu opund alăţ )

hlNAROT

O nouă îna d a un l a două aui ă oân no ă oună nu nâlndâ n poa Fanaioţilo

ul do fanao. Niola aooda.după a o ua la 7 dn odoa n Ţaa Roânaă a pu n liul ţi în ili l alpona a oldoi alăua d a ŢăiRoâni

npu a două un a f

G. Toiesc C bedeanu ş Şt Niclaecu Acetad urm a eent n urea at a us .

Duentul u siu ne ma fiind a Ahivee tat

c trimis n us!a U se ate conola

www.dacoromanica.ro



,ONT MOSI STMA ROMÂNEI

i. 41 St ună ve i Ţă Rnştl igili li Mh . St 1793

(C f l c Rnă)

care epara cu ce cra ma rzu î leim ue u cra cmu F 390)I feul acea ema e ciu cu mici ecep u ţ Dm aarţi car au p Îamdu prcipaele pe c vreme ce car audmi dec r ur ar îreuţeaz dereul uma ema ţr epecve

Dei 'a fcu dea cep ceu ca lcu derue ce d dreapa eralc) cpe emaldvei. cu ae acee u deu de umeraecazurile cd Î ace lc m ema ŢrR

me Acea pariculariae e îlee maale rameica pruri lr pecal acelr d dva pe c vreme Î ili i md ca lcul prm ema ldvei

e elee c ic ema u f lip deuele iur pliice cu laude la adreaDmlr Afel Î dul pri la ucure 76 Nc avrcrda cm umrele ver_ur : 2)

Bo p Modo nmnzăCor ŢărRomn dăBo or mă Înmnă

Domn No rmă p păIar liveicul d Buzu dela 177 dremea lu Cai avrcrda m : Bo o r mn mnnDr vs Domn p năBo Domn Modov ă fo Înmn:1Co Ţăr-Romnş ăpn dvr

Moil (Cnt Piml cI,seml Mdv �i Trii-Romn#i n Btnl Sit N.Ro XVII 923 0 1.

� B-Ho o e. II

nu Hdo o II .

g 2 St nt YI ş Rn igi li M . S 82Originl l hvl Sttl)

ră pvow p: e Condn p nţHp. nm ă

4 VPe l ema ui a ldvei ŢriRm

e dar Dmlr aari cuzae hraldc d cee mai eeae a c Î adarea a ema ui a ue reprezeri leucu raţia fame rvelr : cea ce îfeaz ea rea crului cu el î cic

ipul acea l îlm ma î l Ca

avrcrda pe u prre al aceui Dm lucrde pcrul Lard ) Api r u iliu al rre Gca 1755)

D e ur c aduirea acee cee l a ema u e daree precupril ce leau avu Dmaar de a ara c u u cu ul r dţrle are, ci u rudi cu vecle are da

Nclae avrcda a la e cread rae mcar le feeiac di vţa ..DmilDacie c e îrudee cu .Depţi cre e i cu Iaeli a cele leei"

iul u Ca avrcrda a adua

acee rudr criei i pe Crveii d ArdeStema cea ouă a acestua amntită ma su

reprezită îtr'u scut n stil rococo bourul Modove alăuea de acvila Ţări-Româeşt. îsoţde soare la deapta şi luă (cra-ou) la stâgScutul este timbrat de o coroană pricaă Îchis

flancată la dreapta de u zdua a a d

Ro TzgSQ n Conbi fe XVI 91) 1 II

Dnt - n Kl V Uâ S/t 5iglie g 1 Coonl P V N

ue. m maiei

15 fg 36)

www.dacoromanica.ro



B A B E G Â

Fg nt ş r-Ronşp prl C Mrct tr

u g ş r c uprţ d l u cu up cu u c ârf. d p ş d l dărţ, d cr c d âg g cu rcu c, c cpă d cc u l c cuă ă rdă ăru d drp u drp ş âgcuulu u ţll grcş ulu u Ncl Vd r p duă şrcrp grcş : rul duc ( g 43)

glul lu gr hc cr l fl cu gur dr că cuul uţu d d îgr r c cu crul pr gu d âg f

PL RT

După pul Fţlr, dp ş d� rucă d pu cupţlr lrdr 17681774 ş dr 1801 8 1 2 uă clr duă prcp râş, urcă cu pjur rucă

Nu îâl pâă cu gl fcl cu fl d ă ch gă p l ă�u r 1 771 1 774 dgu pru ru�l cr duă ţăr ş rc ur cărţpăr

Acă ă ă duă d Ruş pâ u urărl fr :1 Duă cuur l, uul cu ld

clăll cu Ţăr Râş, cl ş r cu că prcră Ac p îâl ş p

Acl clă cră ţâd ghrdrpă u cpru, î c âgă pdă ughr duă cur l, culc. l d ş ŢărRâş pul c l gă şp ş cărţ pulu

p fg

Fg St Prncpl_Utl fg 7

c , cr ă ă u pcrulu ruc upr clr duăpcp. u făcu hur

ă u d c .Vţ fţlr păr Nţu 8. dr Ţuu Alxdru Gpl. bl l pă,pl paa p laă aă,a Ipăaţ pl a faăI l păţ. laga pavlava ţ

aaă,ă ă �a ă al al l

Vla

v ăp al ăl al pl

PRNPTLE

După lăurr d Frţr uă îc d f ruţă ş uu rpăru dcâ u 89 dă cu urd c Râcă u u Vdă

pr d l. câ p ur ufu că dpl cldă rcplr c d l cl d ş ŢăRâş, r d cră prcră

chă g 44 Acă ă l â pr u ş cd u pr clră I dfcl f fă Frur 81 dr cd ă dă u u dc cul

D lfl uul cu cr f pră u r cr duă prcp făcu c l lr cl ă puă p rc c cr cpr c ş fr cl dfr h lfcl ru fr ul ul d l pr flurl d cu u c

� . 8 C ln V tl 7

f 27

www.dacoromanica.ro



CONT IL; T OMII

45 . P omn s Cz Vo(D$n d D Pca

Ae. pe âgă mdeu arăa ma u Fig 44.ăm u a mde. are ava ruaă apude ur u u pue uurie repeive i aeae er aăurea uu de au

STEMA ROMÂNIEI

CUZ VOD

De u a rea pri uirea dvei u a raRmâeaă u a ua deâ d 866 mdiia umee de Rmâa. u ae aeea eume are e reuiţa i ae de uire. a de e ure d mmeu e uaVdă a reui

ă reaee a 82 urea deiiivă a er duăăr pr prea r r u gur a u uur guver u u gur parame

Nu umai imau ure e reuţeaăe aum umee de Rmâa. dar i aee ae ere ae ume uee pe e de r ipaee�Ue. ar răi ep ă uiee e reaţe u i.

De aeea vm umi i i. epâd u aeaădaă. ema uui a u umee de em R mâe.

ra aura a di mmeu are u armâe a reuu de purea ueraă(ura de eeae puer eurpee ăi meaă i emă uă. u emer deraţie are au îreuţa primi ai dedme ai u ua Vdă De ae. aâ Dm ru â i ăraţ ri de a. maeau prae aţiuie r eţia ermă de a mprmaRmâiei u araer u. prvi u iuaţa ei âigae pr uire i u ru ei era reer va vir

Ae îă î au 86 apare emă uădeeiă de ema Prpaerie. pri apuă mai â avea u igur u u duă u

ur aae. api peruă aum u de

6 d m o Voă(Dn d D ca

rue ee puă avia ruiaă a ŢăriRme uma î u a dea apu de ur a dei

Nua emă e preă ae u depia. prmu arier ăia pe aaru i aur. avă ruaă de uare auraă i ruea de aur. u ru repreiă araRmâeaă ; ariru a 2ea ăia. pe ru i aaru u ap dur de uare eagră. u ea de aur u ae rare are (repreiă dva uu mru raă priară ă avâd deauprgu ruiger aaru. u eru ruea d au

i uţiu de d dei veri u apeee araţ ee aea pe duă ige egare rmae. ruiae. purâd ea d dreapa ira Vea d âga ra XXV

Paviu de pupură. ăpu u ermă rda u uur de aur ee pr a vâr r raă de aur g 45.

ema aeaa u repudea regueeradie. ă pr mdu um ea imi ue ăa mai mu a emă de aaţă 2 i apraţiir Dmiruu. ă u uprdea i emui peraă De aeea a uă har aea a u emă uă are aăea ae a

ee eriţe a e prea ipu urmăr u area ; arieree I 4, pe aaruaviă ruiaă de aur. u ru aţiâd ghara dreapă pdă de aur âu epru de aur (repreă araRmâeaăi arieee 2 pe ru u ap d e ur gru ea de aur u ae rae re are (repredva ee u rpari aaru. aur rema amiiei ua.

) Cf. lo P V uel Sm omn 2 Cf. Colonl P V l Sm Rom 3

rm ; !m omOA ec p 7

www.dacoromanica.ro



NS MSI: SEMA RMNI

şi şs s. ) r ă pă On sibr Asr, s s s nrbi

Opii rsş v II ş , iin opii ir. sră răş provizorii, ' înr să oii s rn por i n rr zr ş s n or părror, ăsi inrosă v b

ă, pjr rssă n s vrn i sprinip sib opi rssă inr1806181 ş ir 88183 fvoror nrbr sor on, â prnipor â şi jor, siân nş ip şi x şi rsi or rprznr

â privş vrn provor s' for Brş n r rvoi i 9 I 188, in v să ări vi ră inoronă şi psă spr oă fsi rş

Arân o prvr nră spr vosor nosr . s irsn ons

n ni prnn or nrinr, r şiprors onin s f n rprr şiornni or robă vină ă ri nos ră nonă xis i o pri şi s n rn novi s inros ripsâ

Dă n v â s snron r şi îă f rp săssi ă să ră fos priă no

) A Româă ount h CC o hvl Stul! s umo sl u s

ml Juţlo ş utolo xt n s p o

fn lă

Dr r n s păsr srăoâr s ir, s orş ş opori s ropoi, pisopii şi âăsis nsii poi, nsrv şi r s înrprnri oo ş priror, r o ovs ă ri oră os s svoă n r ş ă zsor s iross o o

vi opor îrir ori sor o ri s nsă r o ină oă spr ri nosrăr n o prob visoiă isi v poi ş nsrivş r îr ifri roânşi r â p oş ăn ări nosr r srăiă

ri pnr fxr s r Râni înri ăr srori ni n 191 snfiin p ână Mnsr nrn o os osvă Hr, ări ro s a sprv nrinr si ă

ş rnv v s jor, orşor orăior ros, iv şi ir ş p 19 np să s pr

o sproră rvisă ş porf foă p ână Dir ră Arvor , rs ss rinră şi ioă

o s s pro o şo i pronă ri rări şi sri onor osr r işr v , sr vân nsr şi ri r osră

CO MOIo gral al Ail Sa

< 51 Sm Ţr Ront 5 - Stm AlulBu-Hooş Biblg 173 Mn Inst Is. IV)

3 St MoldoBnuoo" 138

www.dacoromanica.ro



onstaaPe urme de pete şi amnti e oame

etu lumea omâească date de ăsbou,Doboea ea o slăbcue U fe de pedece ateă atăea spe ea ma ales specapala e : Costaţa au o mulţme de tăsă tu caea aceasta : deodaă tees deobleţe lemtate stocă latea; ma a.de tecut aoal ma modest stăpâea luMcea ce bătâ ; teese poltce comecale omafestae de oolu al e la mae exo tsm u fel de sesae cudată olet ea eptată acea mp petu tot ce aducea depdele pesae sfletet ale mutelo hotăâ sau ae moldoelo bla. buada aceatcească, pelută omatc p ă albase făăcheee

I a ăsboul câd soata e ăea po se cedea ă Dobea a f uptă de ţaă

potestu câtoa doboe a stâs ju săuteaa ope pubcă omâească Doboedospseă duele lo sufletul adâcmea pă mâul acesta celalţ păau uma am mjloc căoa se afla meeu osta : apău oa alb pe cae asocau totdeaua sululo de aă u fel de stăluce pâă a cae cescuse patuzec de a cea ma temecă aeaed ăsătul ţă

Astă oc su ua depe tâmule aceseaI altă pae, p aste acă e hotae su teesele cuotăe Pocle ce se Îtoc latupul cel ae, au paese ma eamulu ceea soaă ca cop : totdeua cel d umăet e cel ma da Doboeaul se ede cu me

lacole desps d altaea lu deodoaăostăţeaul ma es fle să această adâcăwww.dacoromanica.ro



O MARI SAOEANU OSAN

mângâere ma pn in r. nemnea p innde n aa Prmre pre ma. mergma adân nşna da a de dn penna d pâ a mare. a evard. da rea rnamea a nra rgan în aşearea ara ra e ae pr ae anee de emee a neam ş d pre de nhe- pre ma nape. raş îş deae ngh mgare denv şîn nşna rr. nmen n- gn de re raan ş Mrea. ş r a dea pae îndepra pr}ânde n âmpe dp e a a rega

âmpre n praear n a- dre r

ee n î perpedama veh Ş ee pe eepe ee v alte alctina e - raş e nmre de e şearea vae. în a he în e prpemea ş mare . ma ma ae ir împend g dnprveh re d nde eş preg ş a p. ve de ree an f hee

Vrea re ever amne prn şer dn anaeaa n hae ş pânana ma a Penn

ag

pr Cnstanţa vzută de n\16 (!ector ,· Bam) n, Jvne de ae, î ee par deen de pae a an ând ae vân de a nrd. nma a aşea ne vae rmâ pa rmr pe ape. adp Ş a în ineş de dnae de Dre, dar ş a a ne de var ând r şar e rd dmpmd de eaa ş ad m e rmâ- rega anea va- n are rmânea am n

pae de me d ma inori cu lire din- . ap pare ee ma a m e nIese şi cu atât meşe în mbma aee marnreaâ avea de iepe

înd dpre pr

de

ag evard. npre ar veh. de

de âng maree er marnre

pa gree deenr er prea mar. e adevra,a r ş

în raş aea vne şename şma ae are ve aa re râng în eleer ere

O r ş u C :' U [

DI� Ţr/d . # , tul hotel Ca,1 '." ud(G O M) ol ) . Farul a

ea, engee pra n mde

Ds i rnfc Ilo i,n n bu Quj8 SyÎ ul�H-n 'uNÎ. (Bib N� 1i H4!a imprino)

ş gea n ehr nre ee penr a dan rmaş ş rade ş ma ae n înep de pp prva a . araer

nana e nd arpe negae, înrma m Înre aee deâ nre re e

d enra î aeşe aea p vd e e

arele de rae pânee înne pe a e n n penr nana in nape peşe h dn rnea dg, ea rm ş ga, a ae de nmFar e veh prn mpra n evard

a nra n mare. rma pe a are pra

www.dacoromanica.ro



88 B O B D R U

C0.81 N (Pa ) Dg c m fu

b f , n po D Anhn po : n por :

. Cnd fau î apnd umna sub pap. Ş pa nu u umbâd p '·. po r Anh no onn,

r or ş ro po on prnon po , f r n, nxânn po n v n fr r . ,

n jr f v p t înhr bvr b r R Oprn f o n, fr r nrt îpr âv boh A for no p proonor on înjo

Rnş pn n ş ron v n şr r o f bn ptr. fn n nt fo or onn

A înr rr p bvrnp bn p n or ş v, n r ton ş rn pt on r no tr ş or onn r n nânş pr î rn r n n r n b n n b vân ş şt Lr or pot ; n rv, ş n r

no p or rnforân nrr înro pn rş orb p frnr nop, r ş ş

nr vân ş hvn n rbr b p r ân o şo p n n ş rn b L o o n şr prnn fror r, n f frtror ov rr ş von n ş h vrn bon ş v n r n n n p ş po p p n p ontnn

â or p o nop rvrorş nân r, rr o n

nr rv, î fr vr n Ov To n rt O on

n Dnt'o p pn ş pn or oo pror trr ş roân pon r o p r o ntn, Ov n pron L r o onon nt rproş 'r p f onor ş pânt

A opn br n tp rbo râ hp bron, p ronşrn înnt rbo nşt ş ntor o învr şo n r po îbrş , rân : Bn . bn !

n b po n n v pn nn r n . ntnr ş rr ş ân nh r pn p brbr îş îpr vh o n pr v rşn p, În r r şono nş p pot r po rn n rr tn, n r too şto ponf n pr nrr br n ptor r n A tntbrtn fort pn ft pntr nştptt fnn ptron ş n ntn ş no on

nâp n ş nt vro n t

r f nnoro r o pp tn îpr ş bo ronr, r n opr înş po r n ş n n ş n on Or p t n frn onşt ş n pr ro n nht n rhn To po n ron onn Ro n n 8 o n Ov onnntro for v p ş ron no Dn n po ron nor po ş rr. rş ş

n pr orş p pnn r prn prnn A

www.dacoromanica.ro



ON MN OVEU OTN

aZioul i Cost:n�1 M ;1 i

ânc c alil i in inia cia ac şi a�i dâa lii pn onana ca nocl aşi

opal cocial al oninlo înpinoianaiş cloi şi aişi ac a ni ândToi a i în al la ac a din naâpl şi in Mili din Aa Mc înoca ca şi allail din d Manalia şi Hiiadin nod d ca ân pn odana anl aooli oân Vail Pâan) p a l onani d ai pla bl p caaa l lipac ndl cşi MdaAonailo n poa nii d a p âncilaca îşi a fâşia l şi copiii Şi înşOidi a coplc no plca iolocpn oi c ocii np lnda acaa a

ii copiilo Mdii în bci când pn cb cc ca nna a iaFi c�i in nl dla aca ânoa şi

nda acin i ci in d la cl oo no i n ciocini p ondoa di ca ca oi colon cac an n on da joac n ol oaipoan p ac col d a

na n acl nâi a n pâni oanponca caa îi ai a oca ind pndn a pnco a înii înciac ni d apa dp c a obcil .nl Mclailo din id ci a o dcop

la nia Bladli Fdinand c adaScala Vâna o d c Pâan nl ao ond idica. îndoal d o copo�ai aca a clailo dp n i oacnoc şi n ap şi a pluni pân nl Mdi ş an : conbi api anii cii n dicii pbic a liioad c dii bl d iaşi acl ilddn ioia oaniii apn d pil O padin n poa p a ncpia dodioa

MKEAP IATOr

6

Da o aian n a nâia a la in ocoloniil cş d p coaa apan a MN n na aci alian oi ş�a locl şi pin ipoana şi pin pa i

din n l d capia dp c doddin ci i in pa ]

Pin di lni d d cobii c li li. oi la şi d la cac la încp şi d ca oan pân şian cşin ai âi Inlnl a şi d cia ajn aci c înâ. da ajn oii acşia îndpa. oi anii lpând c apiil cliali ş c babaii cândciabc ş adc ain i d Mil Roa Şi anci ai pin pn locin şi

l pn oin i n l d noi dpodobi. d lx. ca n opol Şi cobiil pân aci a pa lain adc coil d ai şi podoab. dp odl cl ai nodana cpi nc şi localajn şi i ii da nicin adao d ai a cai In ac l Toi ân ii d a şi da d ca dn caaioşi pani cl oanic oail işci din ap ân pân aci l dp cdncioa al ncpilo cnşi al ciii oan ai al aiai.cadni Mai âi în nişl d pia al

pililo. apa cca aplica âli nlanic nl cşnili şi ai âninc adoi n n d a pân dMill şi io b o d ia Olipip bolil caacoblo d la oa P lca al cii cşnia apa nl d aniana al cii ca înlocio al cili Din aca onaniana cşin a anicipânia ca a c Kndj ia nia noa p ac âi : onana

Bianl a ca in n pân poiacaa nnând în l ai pin dcâ înicia coal aând pn dic d p

www.dacoromanica.ro



A B G U

LOc

prn Drga d ud Duat ndpărtat a�

at n aată prvn Î avau aun în attă pr păr Str, d pdă St ara Cntanaa tg apar fart târzua uă urgadă uraă a a truă f ft d ut t r u a găt Cntaa au nz tr d a înfăaă aa tapă d artt fraz Ba dupăar atăz u a gă ar dât ra Bgar dpart npr d vrad pdă aa a a tr atura Cta ă t a ăraă ud fârtnt d tână a pnu prng prnrd pr d aur rt d ă. u�

ătar trp dn vgtaa nut nur p a ua d {pa uptă u vânur uăua păânu aâu taru Şu a u d trudă ngrr ar autt dă u gru ă nfraă trndafr

Dn vard în gf dn d ăat drnat,pt nd prtu. u ta azăr u dra p ată zur rzrv<r d ptrpâă dpar pr v ângă dana rr rd a n n anthtat vha hă aă T

rtu tr u dg d n u un fnar a

t d ât u far u pătraă atăz au ra p u d aă Srvu rtuu nfaă d u r d ra rtu ăr apărat d var ăr după r p faru dnarg t pra dn rg Car ar a rnvat râvnă înpun îtraga prvnD a prt vu Rg a ft ă tndă aSrvu art Rân. r paărr adpă pu n Bfr var atr dnauza ur r până În d

ără daă pru Cntana atăz a prtan p ata ăr gr nr Oda a Un pr ar ă n t ăturat

d ara Gva ar vaur trt atat xpu nnr dn athat a î

Prl v de pe .Uegel al,

fat a ut ptar d r har

r ptru a nu p dât d prtr dd. par a gurantr a atat âva z d an a

trafrara prtu tr d dară n prt drn d ată n pru rând rară pă anu : aa a arr u pânz. d aa, d dară St a n d przan d ând va ata tăut. u u tna �dt au fugt npr d agaa rarr aprt a d Brgau vra utputrz Crnu d ar E îragă ară dăptan aratr prvza ar dpar datău rtragra trr d p a at Ş vru

gh "U ag ni nă

ar a tap ranz d p a îputuvau trut f În fa ră f În faa nan a nrat ă prdă ra Lvantu tdă dv hhar în ar dar vaă aap

Ş ttu Ctana rn ntaa a ftt vrd un prt pt In pta a rut gnra Îtr rât. ngur a rd pr ară u advărata ngr aăr a a a prtu nnn d atu p, atăz ăra ru dată u prtur, î dtg r r nd �a întândupă tvtata ruă î prnd ând pn d âva htar d apă ttă

Un an du d ar dfru untuu d nd pu. prur ar n f d răar aa unt and a unt a prn pâa daă năaăd praf ară uată ata t d aâp n fârt d ură prtru f dărtur at a uftu p un ntapru ta u d a ar Rad p

tru n vra ă Îagă prtu. a Ctaa tru pru dun hrr Snt www.dacoromanica.ro



N MARIN AANU · CNTANA

hu c qie ş a

ui pe e e tie oe gu oie e t

Ctu potuui ete o i îdeptt. îte io ui zu de peto p ttutedâ e teei gi, ie te pie e îe ehi iii. ee âtede ug Ai z pe o ot ite de otefote e de odio eohee yhtui,i P e ite i oe du Se poteti fote ie Ii eite de u eoheehi. tui Si e giit i pute, d tiod pe e tfoe â d geei e, o de et Pgie pe du et ptu oopeie o dâie o u e etât odt

I diie potui fe : oudpe Mtei ie tfot u u,tete ete u ufe dui uttoe de gâ tete pf f g

ueui, tete fie ooit di teepâteeo geoe de e âgâite de p e e Mudi i i geee iee eee i ott ute i tie u p deât ee, uie fio etui u efuio fie Şi î ug deiezi ge pede, ie u pu ue dte : AdiAiy, Stoi. Sut i de iit, pept te de e i ege ie opteîte do ppe i u âe, de â ui iteut îte eu i optie ptt de ietie e gâd .

Feu piu otu pot e t

pe e d e eiti oâeti pe i

toi oi dite ei îte de ou eee e fote i fteizt u pee fâdupopieti de e Ae i pâe u ooteu Viu Vod i eoge Ddy. i ut e due u o egt uo Aedi giptui otet .. Spge e gdi toii i ugi Cd toi u fot pii yti oâ

itetu defit îtoit e ei, u o de piie Cot fot dui de Je Bt. d i p utou fid e ofie de i uegâdui peie pe o g, d i e de iito Miue i Age

i 10 Stt oâ î gzdi poii u pte Meu i Age fot ufoi Cot I ope u MiueCot âe ot de ipie de dt f pute î fi didizt di uoe ipeoe poetuui Aghe di pot

eoez popiidue e ute uee i pte, uite fiete de pei titi d i de do i di et o

Aghe e tie ue ott e i pi itet det p toii otee feze Atfe di gp de poie e due âte, iditite, peiie ii o t ee di e Cotpote teede pi ete ut ittutpot o deee ee de euot poi oâe

"In ăăăi de geam -aămr iare

"DI renre-aiea ro ări oae

www.dacoromanica.ro



B E D G Â U

I Vee p !zi

Şi o alta Reerie mai ţi reiă di aett de edere. totş râd mreii trae de ai :

Cn un n ru din r d nrd

ld blând ş lpd g ;;, u i p gndur d-r f v.Să C ino p rgn d ird

I al 16 Ahel etree a di aeleiâimâtătoare ieri otăţee ortl î heţa şi marea abia reirâd e b loiri aorl Reele lae eroi alri ă·rae şi eie tot aoerit de hiaţă il oetli e îmbrăa aee eiai olare ale otaţei şi lâmădea deara ambl l forit a

eaă imfoie de hiaţ. are are a moti de i iraţie tot iara dobroeaă e făe mii deai aite e idi ă oteze amăt de ro iă erri ă barbarii la omi iar beail iI farâmă ş măâă

Fireşte ă la data â ria Ahel şi Mi le e mariea Mări ere. e tea eremii brhezii româeşt ăi reoaă Lrl e tâmlae ii la reşti otş jrllor ati şi mai târzi eitat la otaadaă mşări e ţi mafetăr ididalede artă şi tră Ditre oali treie reami ti riml râd oa Adam rofeor la maie remea aeea Adam era ritor de iiraţie

odetă ăâd î rma li roma ybari olm de ee Arii tăiae şi o otaăitoreaă hid ma ml a mai ţi ei biliat al i oraş de mlt tret de deoltareade ai

Afel Adam orbeşte de moila Aratkee .şi de rielişea de e lmea ei. d mariea oraşli AratiTee e afla âă am ee doi rezee ai lâă ehi ital faţa rădiblie. e trada arol) Atăzi lol ee ielatşi ădit

Adam orbeşte de morile de ât aleta ao elie de âză ari adeăr îmodobea iele moilei Aratkee dâd şi itore ş ootă eială a Dobroei oate aetea azi a diărt Moara de ât a şi ămila are b tri şiţi şi bt tăâirea româeaă. dea ba

tee la obor ai ma t Morile a refiatâtea tot mai rare re Maalia Ee a jat rol imortat şi eoomia şi Î romaia doroeaă Itro moară de ât a fot i de oterăDeliAli faimol badi de odioară Şi toatălmea e iterea şi ometa .

Alătri de Adam şi făâd arte di aelaş orroeoral a trăi la otaa şi itorl D ârle tdii ermae îăae la Mhe ârle e ăea ă deifree o miă are e Îâlea etr rma oară

ra artişti iolaţi elaţ eamă de lmea româeaă e e oolida or li a adao râdo firă idată adeărt boem romai adă

www.dacoromanica.ro



I SADVE : ST

t eerree e etr

r rmă i niii pru um sră r�mnsă u num Jqu in ri�gnă rir rmi i prfr imb frnă Pur p ăiiă uru r prfu puui prină mr gră fum �gări ugi Vrgin imb numi u ruu igur p mu măii

u surprinr i ur m spr. nu mu. Î s bibiii mun in răi umr prr ău ui pi rsu iărui gnrz u A Simu nu ă i ifu gr rgă r rmni guu mrmnr ru�uui A rriă fniă prsă Subm ui nsn s msu i rii

nsnă i făuriă n ă sprir uui mrm hiu să i prpriunui m i n pris f mării I �găură u mbru ău p r hrăn n pnsn u rfgii i his. mi rmin�s u i m nri "n mr un m r r ă upi mi �ră în iă ă rmi A muri ii i mr mnu ău s piru un prin imiir umn pui inuurir

Di numrs num ri u ru pri nsn n ii i nr rmăun u răsbi pr g fiin ăr

gniri i nmuri Asf ru R

kwki. giru mu i mbru Sr Pris um r f i brg i n nsn buur rm ugă mu rii bun înn răzbiu nizr prini i ăuir ruu rg nrgii n pări ări n m um r u nmn u fs mni i uu ă u rn prgrsu in ifu ir i i rii ură prini r ăsn urmă ă u i ănă i r uur firmir ăr r r

Asf ăuri mu Am f Iău prfr i smă mi n urmrru riruui rm i srămuăru i

ir bă su Vii nr u pă Mmi r u m un ii gi ir r ms ri in zi i p u i prupr piiă in ră ă uură u nim irr um uni ns uprmu rgăr rmn r f Rmu prăuri um săzi ispăru : S Vn uinu iu. bn Snu M Snu. ri Grgu ngur Rmn mi mi srăi ui np rmi

s ns i um r fr

pr mizăz gră p su Viir ir pwww.dacoromanica.ro



A E R U

pus mazănoapte a moila ArtTepe izârm, plute nă un er orientl u ăluri detină n el ntins de turii ei repede mprieteniu românii

ie n urte emiei arol din osul oruluiie l Sultn Azs, ie la zzie românul er ntotdeaun bine primt, i pin să i dorit să intr nprieteni oe i lurul e dtre ee m uoare

ii o rezstenţă nii un roliu naţional nu se punea din prte turilor ndelun stăpânitori iraului stabilirea relţiilor elor mi ordile

rientul eee nsemnează uria a murit penesimţite la onstanţ De orte de reme, hremele u murbiehurileor su retras din inimoraelor Ab âteaântâni i âtea ântee n amur pe moshei, minteau treutuldin re primii olonitiromâni u mi prins n ă tot ptoresulAmintes stel dinnsemnările unui ehiuonstănţen o leţie naer liber l o oală musulmană Stăteau pe osei douzei treize deelei prin are eraumesteţi i retin iere ( suntem bi âţ ni după oupţiromâneasă i năţu

te n urte uneiemii l umbr unorsalâmi Deomdtă sedesirâ lbetul

tul Şi astel u aeastă lentă i muzntă pedaoie turesă n âia ani u silnţă se năa l betul el re dăde pe ate i pe petre broderia sriturii sure erte

onsăneni iu iubt ntotdeauna pe uri iu ut ntotdeun o romntă speilă a orientulu, la are au ontribuit ntr'o însemnată măsurăi pserele Seriiului nostru Mrtim Seri

iu est neput u două ase Meteor iobr re au sârit trai Daă nu mă îneMeteor eu pe urună m l nord de onstanţ pu Midi

După aeste două nerări a ent seria întreaăde păsări lbe delPrinipes Mri până la Dai

Drumurile lor săptămănale n rint per peţiile urune eru urmărte de onstănţn uaee psiune u reii aoriţi sunt rmăriţ a urse Intre porele este i populţe sa rei o leătură suletesă pe rei asăzi unii reăsesintată n minirile

n ehe sriere turesă litera a e se numea ele, deri din eaoalele deshse e idupă un punt are, du pă elul um era aezaţă de dăde aestua lori deosebte

G

u aporele albe a proape ntotdeauna onduse l plere de soietăţi numeroase i âteodată hir primte se

peluneau doruile senlesneu eadărie suleteti spre lte zări demare mi blânde deâtale onstanei Prin sentimentul esta onstanţ n iţ ei ia mpletit rul deosebit derestul ţării lipsa deobstaol nspre lumealar deshisă, a dt etăţenilor de i i o mân

Astel u puntu desupra, dăde iar a upuntul de desubt dăde ePentru a ae pe opi să prinză lurul estaproesorul iminse două ersete are sunau amastel

Ee estnde bir nohta i iEe ltind bir nohta e

eeae nsemn : un punt deasupra lui dă unpunt dedesubtul lui dă e opii erau obliaţi săâte to n or i ând spuneau nohta i trebuiausă sară drept n sus u hoe u to i să arate udeetul spre er pentru a ine minte ă olo sepune puntul L l doilea ers trebuiau sâ se lase

u toţ l pământ i să btă u pumnu n ţărănăpentru nsemna preis ă i aolo se pune pun

drie o uurinţă, ari lăsu n toate reuniunile mailese un prum de olonie obinuită u toateleăturile pământului

Aesta e i uza ote a populrtăţi elordoi enlezi elebr l onstana omndntul stţionarului oatre i dotoru rwin Bolton irlandez

otrie era mi mut un yaht asuţit eleant, abia armt destint apelor osorului impe ral dar re din uz leăurilor omndnuluisău se abăte adese ori prin portul onstanaAest omandant un marinr nerat i îndelunpurtt prin mările euatorile era u dletant er

pasionat al ulturii ulesese mănunte etnoraie i olloristie de la mute triburi săbatee iwww.dacoromanica.ro



I RI SAEANU NSAA

s p pn b sţini n d li fnd lil lbii bsl. l niişi psl ivliţii n f d Rss lpl b d wisky şi nţ pniinds insn bb ds d l. ins n ni d şi f d nnţ pil în ă în npţil d si din d nsni bişni

n nn ş s l slbi n s i l s i pţnnvli ni în fndl ii

D l n îi pn d i l

niini n pnnă In s s i xisă şi s fl p blvd n ffli vi inlni i b ţlll dn vă s s nd ili ns i dp l i si nlş vndă d slă l vnd ţni şi nfl i i v dn " dn îpil Lnd v

l Kisnd nin nil şi vnsănţni îşi i n d dl ldnds dn s n să vil li l în s nil l p n ăăş

Păv l nţ i şi l şi d d slş din dn. p lnă lO pl ds i sd sl şi ii.ă sini d l

ă pn in npţi d n b lnn şi dspBi pil dpă inii lipsş Lipss iii n iţ şi pii sp l d fniş Slii îniţi şi i îşi lvnil niş sn n vn

l pănli sD vn v psă nsnţib pli lnilă şi l înln p indn l ăsi ddi pin ş v dsi p ld n bis A

nsă s ldid ln nşi s l fl şi s lnd d nf. sp nd pnă nin ş dnd ăil b i l l l pl lil pn dsd i Asăi dinn l pn l s ss

fă i i dspli ş şi i lni d ăllbs . dis p R n b d i psă p«b s pnii săi P s d lli ddsbl pf pp sp

Apus de 80n te'

ort

Dn pl s

sns d s ns bi dl năă ddb 130 nn nă 5855sl il sb şin ş p nl d ln lvini dnişi sfl nd dl s p

pn nvil şli pn bi i ls pd s ăs ţ plin pn Dl i sn l n l bin. şi ă s pvl pn l l Tiis p p dvl li d n şi şi pţ ţil pn s d s

Aidn nşi n xs Ş ni din np ăs dl ln pidin in ş plib sin pin p i Av ndn l l i fi dbn în dinl d n fillni. l n i sn d bp i n pn id d f nls nl linşi

Av di i blni şi lbş şi sţ s

fs ş lb. l dsp bi d lbn

iv vi ţil lşi si p n niş nsi d ii l pvliş n şnis p dinţ fiţnnd l il s i spil vp dd n sninl dpi pi d vn dinii şi vţii snlsi d

Ril n s d s f i şi sp nl d l Şi n p s sb ş ş n fl d pă nă v npis. nş d niă si l n nvli pvnii pns iss l in şi fţ. binsi d v fli s şi vşd. d vni d sli şi ln sbţ In

i i nd iniil s i pwww.dacoromanica.ro



\1 B A B E G Â U

sli r b s sl sl vrsl br vi i l rr lp r sr si

D pisi s spr i s i i ls i r l sb s vrs rpbr rl s â r r râl râ v s izz Dbspr l rr pâl s râ prz i r s i r pr�pr i pâ pâ Ş pâs p U l sp i zsprr Îs s s prvi r ii l sll rr. rris l l ri i bisri ir bi rl i spri lr s l ivl hi iv rsrlr s i i Î bsr l s p r l r xpr slr r sr ss rli i ir âv spr vâ r :ir r r râlr Ab l blsl

rxsl sr i rlii � plr r sp â j : bil s s sihr pr ipir �r vâr l rii. l !li s l Dr ir ri pr' As r si Mr rv r vli rliis prr sr sll râs i ls r vj vi r is i spr p sr s Şi rpâ l ls ri ri prir r

i ls r âl ri r i si âv i

l s � i. p i si r r lr ls pr l âv v âs ril i rl brs r r i piisprz rzi ri r l s râi

Ş br is si p vsl ri Î rl s, i p vr s s sri, ri i li â i br r râr rpi

ir pr xl rr slr. r : r Cnsan\_ d M3nc8n r bi, i'r i s âi â l il Mil i i. s l l pri, , l v r r ril li p, iprsi rsr rrisi

sr r psrz i sz, r s lri ri irl pri l pr�ârz i ss iri ss pri li vi ispr r rzb il lr i r ir vh prir spr l r r prrr s s ir irbi sr r z si lrli l sr Azrl r lbl l U s r l s rr il s vii p r pr p sr Aszi sriii ziri vr rl ls pr l r pri sil lr, ir, p sr sris â l iir ri rl l p, r i l r l r

i ribl i sâ rlir p bi Şi rl i ri r bibs i sz l ri r � pril r bsr vl r s lril i i iv ril pr rli rr pr sir sls i vrri. â br rs bi s s sri sli p r p i p l v lrr s ll sl

s âs â srl vl r sib r i bi :. pl rl s isl iii l sp pâ l p plr i lr, r,www.dacoromanica.ro



O AR SAOA COSAA

drh rci îirt p ră c prtrrl p it itriă

Mărril ptr ţări i pdăriil rrld jrl rl, l rlr iri ci ct ii, Î jrtt crlr. br păprp d ii li Pritr l prdrărtl prpit : pdb, l d cl it r, dr i l pti prpi. rtldli i lrt i ll br rc i pă trătr d păt

r tt c l dcărc î prt crbtil d li d rcd lă tri ărbi, pr l d brd rt l chr tli, i lr r d id l ptrlli p pă bilr

l trcti d cr ii iţi Îcrcă criă pdării r tt bri pră pcătrl trctl ct, dcr lt i ăc ript p r, i lp tr di c ăt dpr prtli d bc tj d l dpr ltid idări Di hl dr, dprid

riă dl prpr tră ltir : i lt itr ptr ră pţiptr iă l d r t t tă t î tdrlii r i Bci ctr di ptră Îtri l căpăt tril lt ir r r ră chi, trl rălăprl

S cri tl tră d ciă ără rt r i iră rărctă dprid tt i căpăt i lr ării i trti t pi lcr d r itr rt dcprit

Sipll lăp d lt, crcl prttidMi ' îtplt ă ă ăd cţi prlr t i bt : l d p, i dr ptr chi rţlr i ttt d tăititr ră btă d chilbr îpdb dlt , rl trl iliilr

Di jrl lcrilr i îpr Dltă d t rit i prir trc tlr lt d păărăătr t r dct pării, dc c t r ălb ti, p lri, i cd hţă lcrl lpri trcd dpr i lli r dărt it t cd ărt tril cld dr ilt ri rpri pdr tlri r d prplţ băt rbitd i rrlr lăpil ili că d prttdi ţit d pt prid Mlt ăd r trr r ii păăril trăt

i tl. pri ilr, pri i idăţ ,

t ri ci rtă ără prr i ici t rliări r cri ă ră bţri d d d lt. dr prpătă i itrtă iţă lă, pţlclcă p rtică ttd itrr trăi di rpri i iri trtli cl prci l prţi ritl i ritt d tiă rtă iă i trlă

ri it pltc r dltă t ii tr, i tr i ătrd drr rp c d irăi prt pr tr, dc rril ipr trcr t pri iprtt Ml Priip Mr" r prii ct trct d i bl t călătrd rll jp hi i tt l dd Dăr dărt pr cdră lă Mdtr, lt l călătr d lt ptl părt rl l l trUr

Dr tr d ră 158 190, rdti litit i lt rt ţătr cr crtlctr rărătt

r d pl Stpli t" t c iţ rc ii rătăl ri pt tci R idrt d r rl di 1917 c prldi, c i l d prtl rtrl r lit r c p dprt pt ăr c rc tip pc, lt r tli rc, rătd c îdrjir părătr prtli t

crtl trtti ditr trităţil rti rărăt trit prdr i dbrcrctr : l t lt i tăpir d r

ri rbrt trlrl i pă l rttir pl ăbc l ti ăcl ct r dit d r pl tr r l l

Di itr d d ri i d t rd i jr ct tţ, rtrăi ră , ipt crcrli i dc rli prtt p r d tip i hpr d cr

d r pt prijdi ă ări crct i ă c ă prpă li

ttcă i t d chr p l pră, c tt riil, i t d dcă di r i d ltă dtă pt' prdt c d rijil i dăd c ltil i cli i dr t tăi ăpătt rtt d ă iprtă d ri rc dărt. pri dc tcilp l Mări r

MR D

C o n {

www.dacoromanica.ro



r i r

P a l a t u e u l t u r d i n T â g u=M u r raul ârg Mre apiala ăilr

ete aeat pe mall tâg al Mreu uele

mahaale pe maul rept I vehime e umeavm rm ilrm, pe greete Akrpli pe rmâete rhei pe ugurete elyvârhely mai târ Marvăărhelyumele raului ă epliă elul următr I ve hme ăuii plătea birurile ătre rege atură iaume bi Aeaă laltate era etată pe tru plaa bilr ari e iilau u u igil e ierC aea ae e ţea i tâg ptu vzareblr ămai a aelra ar erau plul reteriral a eput era alătt 7 iare aremai târiu au tpit rimee tir dpre el regitrele papae e vm rm iulrm

igrea pe la aii 4 tre a 100igureaă e patr ri iplmele regelu Lviel mare La 29 Aprie 1 Gavl Bethe ri pele Arealli riiă ral la ragul e Miipi â reptl ăi aă etate mară petriarbă e pă i aţieaă vehe le elaaii 1491707 e ţ el e iee ralr a avt e ma mle r legătri evziriipatelr ela 11 etru evl Mlveia apărare ral Mihaiiteazul i ă reptriây Gherghe la 19 heie aliaţă Mea ev al 88 i ârgMrepeaă e aelti rmâi rte AvramIa api laria et, petr lupta erbi

rii aţiuii rmâe Ai îi avea eil Tribual e âge are a exetat pe mulţi aele

vremuri tre lptătrii eelr e iepeeţăiaţa ârgu Mure u ată a t mărtra erma grave âe aa e e 5 â at exetaţ mulţme e ăi ari răulattra băgei e etate tăile limbile bueleurehile ii pâzra au ţepai pari privelite are a grt treaga ppulaţie

ăâ ă eparte rme e expiate e ru mea tmprlr repetve ral î are i ltralete părţe imprtate eia etate epe itriul e al X legi rermat iepe itriul e X b itul e aruare iar ub rma atuală la 1718 ral e rga

eaă e evtă ela 101 â a t itre Bata rmar eatea era ama rDevltarea raului rma e atăi e at rete tui pma r Gherghe Berary Îetrat pe lâgă tale e rgiatr i viţă e ier

I tmp primaruli r Berary a pava treg ra a ă zăgal e imet iă ele tră prmăra palatl pearilr aterl u ţarr mai lte lăiri petr l uperarei a uare a tutrr lrărilr alatul Cltural are ete ubiet aetui artil I geeratrrea e ate turae a ăt rmau emer iial aul 107. aia aiver

www.dacoromanica.ro



ă d n l nf p nl U C t l dp ddntlCnll dnş pn pd z ş df lCl ndft l Adl l n n t

Sp l Clt d d S l Gn dp dpnClt z : . n nt flltl h

d Ş nnltăl p ănt nt S" ,pnă nv pdă ş n nnt ălz plă lnş l l fzS" C pn n pl t l ndt Cn dbAppy, M nt Cltl d p

URE FLMON ; PLTL LTAL D ÂRGUMUŞ

Saa i 5U e cOw

a e &

l ndl pn Cnnt n lş npt pln Cll Tâ M fă dl n pn ş ld lt Cl ş ă dn d pt ăş n n

l t făWh ppl t l Mn np dd dpp pbnd ntbn

pnd d n n 9 1 1 ş nâd În '3 l Cltr ă fl dăp Bblt Cnvtl, z t f şă pt l b tăn ă p t nn Ş pt npn tn dplnl fă pn d nl l

l. nwww.dacoromanica.ro



1 B O BE D G Â U

ui poi u oi apia d a â amiaa aauui a mai imba i ida Muuui o Iiui idpd u o diapa pdi d aau uua, dpaiii, i a uma fi auua a 29 Ai 1 1 6 âd mpiauiu d ai

d âd oaua fo idiaa au dMuiipiu

u Naoa di udapa u u p mai madâ a oa, moiâd a ab pubiu iubiod a pobiiaa ad o apodo p au odaua poa o ad ma ap�âd ofa Muu a muumi u pua ui

aau u�ua fodi duppaui aio Komoi akab, iaaa doa aiid i mai bui ai aimpuui � di iaamahiao uo uia, mpodob

a iu m a i m a mui u

u m a i d i AuoUaa, da i dimaia A if afo aa aou diafiid i aimaui audpaViaii i moaiui a ufo ua RohMa d udapa duppaui u Kfi A z n iaii

u do a fumu, mpodobid aa d oi, au mi aa d oii mio upau baad, ia dapa i âa diiaa io a mo ai uio I aa mi

â interHu â xou au fo uauimaiaii pofouui Kfi Ki Aada aa imp a o i auou fo diou aauui, amu ui âa daia, aa pma i

dapa Mai uimu a pa p uubadu aâ ioiimoi a�ompaia di a doa,u po ma a piiou afoma oyu

ui a fo doa i pia d aaai a abuia o d uoaab fod au am 1 0

BblioeI , parlo din de lecturA

Adauui

ai h juuao uiToa f da i ppau u amui pa u doaiiomi ia mijou o pou o

m a aooipaii uui maia, a Axadu fi, oa Aa, baou, a

a dou f uma adaupa iii aa ma u i ooaa Rui ai o xua d idoFai, Hiba amoi i Wadăk amoi au

i i doa u maui uoi A mouma a o op ui a o u d Mu

i i ai ak, aada aauui uua doa u moaiu, di a mai pai Apooa uui mahia d paa doai u pua fi o ai aii

a a fo oui u mamo a, ompâda oui d o fia ma aambuuiwww.dacoromanica.ro



AURL FLMO LATUL CLTRAL D TĂRG-MR 0

Cooa ssoa al aado aauidi oy s ui mamo ag. ia o mamo gbi. si iia iii â a o îlim d 7 m, u mamoab sa aio hluial, i o m, ii fiid o mai_

fsa oii us o u umCldia a aaa osa ooa, a mia gaa uoa isaaii,mobii i doai a i s i 34 ooa

li d oagad lua Da as aa ual di d d al oii i is a a l a a s idia, aasa s da o fosli ima, d ad hogh

a a sa mi ifa oola d mai d sam oa

mi uaidiâdui î a a im i oiil idi

ioul 1 â g moaiui,a o âaifi di bodasa o i iia a i : ga sfii lisa a", .Ci doi ogai" A a k a

Fr : s

alau Ca s afl aCimaogafl omual a a fosiodus Î diaul 1 soul a iu sfom fodul amoiaa M uului oiaCimaogaful o sala ma udsiaia oigial "S a 1 o", d ds i ausia

og Tal i fiul kol : ak baogai a um modia a mmaa

laa Siam saii abso am ibs : a iaAiomais

uidii ddm âguMu 833, a a liialui s .

u solui Sala ma s omu d a , im agu lo al doila baoul i aila galia, î oa u lo sa

ui u aifaa dus

sboiului a su i foa mulLa im a

afl .Sala deosa saSala d ogli"o sa gus ug mobia gaui dfooi aâd amb a â o oglid sdid am

sula Dsi aia asi sa imia soao maa al ii i al ii

am". iu ima oa aiom luuid Aaaogh ai fiu. au u oi sol V u

uaa limbimaghia imlif id a m a . Baa la O d Fas kol s

a aul al oi a a a Sala mi" sau g a

m i îfiaa i imia ao fa asamblu doai al alau, bi ls uosâd oa i soia ugu as, aa l a oa oa mafs i aisi i so î da aliii so

Saa u ofi. u soul d a s i îa ofi i o mia mai mii, ua i Saa mi s om di a i bao

Ca mai îsma maifsa ual a fos

bioa Di îfiia aia 114, âwww.dacoromanica.ro



O A D E G R U

�I. y n anul 98 adă n patru an a trază dlu r l Dana. fst prar artrat 0000 lu lrst ll nţlând ă a a strajnă ară d stnţăprtant r a unu ppr a dat ultra a npdn prt nd aţnarantaată n dă ărlr rânttaj u raftur aâ prn upăd fr pntru rar t prn50000 u dnaţ Nuăruu săl d l ărţr rânttură întrată rdă aăz la 80 d ar fra d 5000 rs n l lu, adăral aară ă nîndulărană fran a ă lbrză nlză ş a tnra trlană cutului, nsă nu

Ctrbuţa ta a puţn un nt ra nua trunt dul dd 4000 ran nsnat pntrupls tat r a drtr săt zarl a unasă ltra sa n d tra rânasă

raut pul a să pată uft ralza naă ăar njrta răsplăttă part N la nă sala d l nu lpt ntură ra n pr rtata ş nţannţă plnă u lra autrtătr, ar ărl ţlr d apruutat a· nsană n ârjunau anal la u Mr b r a d 8 bltă a ar90000 Z rnaă dând 00 prsa· Jai\, 3 adă dnan pruutau ărţ nu ra rrtăţ După răsb pr la Aada ână Mnsrl Mun

pltara bblt u ăr rânşt s da aa Şallr, twww.dacoromanica.ro



UR MON : PU CUTUR RGUU

\'i GV Belbn ue auii i

Spră că acaă nlr va ăi ai dl dri aa că n vir ă p pn şi niă ia rânaă, chiar daă n l nr pcllal ă la năla lr In afară d cl dăa nala cpl ai av i n al rlapnr dp aşa nâ ca

paciaa iicii pnr 00000 v ală Iniţi lral

adăpiă n alal lra nrvarl răşncar cpă n r a ndcra dI Maiian n caa lţiă fli priar dr GhBardy car la nfinţa 907 ărl lvilr rdiă a 00500. iar crplprfral a a ac cn

rvar prpn ca prra al crrilr canpiar vară vilncl iarrri ailiar, r ar ni, lfai ria ivla d cară şi rhrănrvarl p lână caar şi ă ăl a dipiala ică pnr ncr aici şi ala ar pnr cnr a ari n ala ar afă ra ar lipri d prfcţ a ac inrn, c 3 anai pdal şi 6 d rirânăar şi raniţăarc claviara lcrpnică aţnân prnrn alVaraţia vilr 5000 Ora din alal lral a f cnriă n anl

r r fi in, dacă pnr cnrl dâin, ia pa pra ra din ârMrş ăci ni din nricir n pdă n lin na la fl a vară c nrnf in dni d ranci ân i_a nr

n d nrn

lână ră nrvarl an ala ar şi n pian Bdr pnr cr, d a dâvârşă nrc lr ir ă aişii aă ă vină ş a ârMrş şind ă ai aflăpplaţi far ar prpăar d i d advăraă ară Dpr ană nrvarl dTâr Mrş În viaţa i ra cală â n rvac

vr âva rândr lăa darl nr ari GrEnc n anl 928 : R ana dipăcr ă c cnrvardn âr Mrş ca nr[nd aâ prr nnalşi nl şi nl Ia ţară nicl d fll ă Grn 928

a a II dn alal lral 5 ăl află alra d lri în năpri pranr n M nraând aaă id a ranfra în ncpia ni ldri a năc ida alrid alri răria, pnnraaa arişilr a pra in al 25 d alri

9 d căr fira r n x7 aral ra inficin ndrf cân 690 r F 1.0 ă fr al ni afar şi na dnr cl ai ari din Erpa d nii riar d p acl vrri a inDvadă ar i riar a rnii ran vni p ână Minirl llr nar ă apr

dvi chidhar car cri aia ni cn n dpi prann dn lţiil Galrii d www.dacoromanica.ro



Hl. R Â

bl in p pptt ttl Dpătipl niţil. n ln Ini nl 11 tiit 8 bă bli n l cnsiân pţl pă 12242 n st 8 băi s ăt 1 băţ int lPiii lt nţii. ş ă năl tbllQstăi t 11 băţi pls 8 băţi tiis Minist Clt n Bşti Astăi v ittl 1 4 tbli Pnt p ăit ăi nt ltl. să i l nivl it. ' că tt c till p ă i pă pibilitt inl i bn p Opl i nnt Gli tbli nt pătl MiMny cstt 1 ă ic lLt Cl Lt n Bbcii nstnă Bl Pl 18 n. Cttiţ pnyi cn Onl ătă

cit O Mnli n Alb Wn, 1 Cn I K7 cn. A şi E , n. tc la li tbli tstăi 4 li

Tblil nt ş fl ls încât ă pint tt ictil clă

Din ct pi âni n pt f ii

nnt cst Plt Cltl şi l iptnt vt în ttţă tt cst n ăân ti, pnt

făt bi ncpti ă ătă nicil ân şi tă l nli ânc n cât ă l ibă şi ă s b l Oi întâi ăbit

AR IIMON

P1u ua din

www.dacoromanica.ro



10 B O B E D E G R Â U

i ri i rt adu ărr nmăr atârna dibânda prăi,

i dintr ă fi ft lii unl din atldratic, ltl din Rdp r din li ară d mii bri n rbă i prt a imiaă rau ti d a nt npirdui n apl namurilr nnurătar, urând i apart fi cr n albia Grci ii, lbanzi fudu, Slaii

dăr rcii npăătri pntru limb rra ândi a nnaă inlinr O u nâmpia dn iancu, p und purta tatăăucât i p trăzil itlii Ş dată, răm inrprin tăr ntări dd murmr pârâuluiub plpi aun d pt idul curii ul uni : ânt rua rdini n mări ml

Y a T C 8 i a u ă«Uf/'j it! 1.IJ� Oce lw '�Ii d c

ond Ldr 1)

d Rulat api lua dprndra ntranumr ă atpt p ala cântăr urmăria u plă cr crândă tărăănara nflrtă untlrfără ă l i putt nl D atnci nă n claad turct < lu l fndi l ra ntâul i n nimiclta nu pun aâ trr d inimă iar Dmni cil i ărbătril ncp umbla dadrpt râ lui ra, und aflau cât mi i afnl

rtra n umbr pltanil S lua n rbă curbii pbi, c tălmăcitrii rnuli i prin dnint mălr ulptat, i ăuta ăprindă tt mai mult din taina raiului i crctrr n cip d miăl brdrii P urmă a maintâmplat a n anl al patra, tr ârii n ra trupă d ft ntâi pmnită r dată ât băi prinră a pti a d n ni mnt np trăătr ăria nu ar fi puttmptri Rua prni i tiptl ntr napt lttru uă nrbdătr lcl Dintr la dra prii la un tmp răărră mă d tinr, păirăn lumină plării nnciput a rprindi

dăua mădira rpurilr, ipit turilr zâm

btul bulr, trlura cilr i n dbi n tcl turt răunătr d ptim ndpărtat,nl rupt n ftaturi. alt rând pr nfârit năin a imi d tt ârit Mutărm l rmriră crâmp din ariil la, i trăriră fără i n flt, până u aprpra riit rii d pcar acaă il ccri ră ă p und fi ăit, fmilia i al multra din prătiu d ir la munt ntâi trml apiaraanl u ntârir p drumuri u lni ppa uri nămii i prdri iară p indlt n răra diminilr i rr, ât un iriiu abăt i prin Bitlia ă a p bă inât lmadin ra trzia umită dint irulu d i trcu nărai din ală u lin rat

P d p e s t e D g ("n Moa Lcure Abm; d e �ary Aede

\Ike. nd

ănându naint a nit traturi d fri mcă tar a mra bucată d drm n tărăir dl răr lua n prin lira undn patr ani drândl nâlna i rbi c Şd

I

pi rm nu t nimi d Ru i p

natptat ntr ară ni la Şdi, ar aprapă nu rnacă, a ra d cimbt n praul bărbăii um Purta nădrai trâmi i ubaină ltă nară d catifa u lănu arntui mărunt mpltit ipind dltul piptului arăpn mirării li Şdi npu a ddată apn um nr acnă ă ntcr atuldn an prăpădit numai ântul băta prntufur d npni ra ă facă ? r ncăutr părinl pr uprinril Ei. und cbru dbii u turm i l intâmplaraa nint p Sdr

r Sdrula ? ntrup Şdi

Acl c mă i iSdr Namwww.dacoromanica.ro



MARU BEZA R U V A

tvăăşit la tbi timp Ş-am at îţlgă- aştpt ac a ă pc şi c

Ş îctă pâc, ăă a mai zc imic lşi amia Hagi-Sla Ala atcă a i pata lci, că plca tă, că îmbgăţ pit gţ aca c amşi p im a ptt ămi pă împă ml văt câ î Cavâa câ îStambl câ Chiaa Aatli ba i

â a aj şi pâă a aim şiaal mli ă Hagi Hag-Sla

at b. ă acm taca ş îtâlia-ic va îţlga ici p pat Şi Şi păă şi mai taii cpa ăţişăi l îmimpă C app c î tşti a i

C a v l de Mry Ai

\nkc, LO,

t ă iţ aşa bt? va bţiatc ş vt pt a mşcăi. abia călca m. şi şia at ; p câHag-Sa ma vâtic ma g c mtăţpt î baba cb cta mai it avală palaa baz ap ăă şi vbăţ ă cg p Câ Îtâziaă la at îaa tâ. pca aci îatl. ma gaacta ăăia bită Ia Ş. igat ta

la amâ şi- măia c Jaamt ă păcva l tvăăşi ct va i tiâ ? Hagi-Sla pm a tacă baă a a. pcipţa ctli a tăi cât mailgat la mt vââtil c ava ă tpă c va ş c alţi

.St şi, ? Mlţ ş păl atŞi ăă ş, apap tc a cac

păa ă- i pcpat ăi tăpât c avăa gâil :

Cvam Ei, M aici N-am tâit Câtă bci i pam ! Ci l pâă ă-şiamitiacă

Cm ? -ai cct ? ră Şi It apt, ma la Stml

ă pti mia p C aclaş vplacă şi Cam E timi Mi a mic şi achş c gibaa agă" t g ă cat cvtă. b pâza i chip ct, şa Chiaim Ei Aătcăa cm i zic

Ma

Da mi a păt atci aşa cit mMai Pâza lăpăia vâ pacă bMa ctia li Cam Ei it cat ca i câtc câtc azit vi Şi mţa ca Dş cpă îcă Mam tat Am gâit cât iim a ă t pă a

Vbia ta păi it şi ct az Şi mat aşa îait, acă va a i clapcia

.E tâ ? ăc l iştit şi c a tm Î gla

VlII

t câtva zl t Sâmbăă mci ăp tăzi pacă i clţ ma. ş taa lătai mbla pia i c i ş băiat ta p ca, gă .Pt Dgaă mâ băatl şi vă ag ă ptţtă atl ta mt ama cm a p ptc bştacă cât a i gpi tgi ăăa câtâ ba ta aş, ba pata mi ş mpă ca î ala măţ p caa li Dgă p acpşl căa aăta vii cagă taă, â tăiată i ima păii a Îăt băş mi mai apap. c lg şţi pâă la gât. aca băt ap ; accica paha. îş ăa ă lalaltăvm c pat, aşzat tcşt p iva. Şvbia li HagiSla ş va .Mă bcv'am ăct ă viţ D câ ti plcaţ pvţ i tat tă l acă app iţi cm Îi câtă m b t, c pâia pmc şi câ acm a capcămi t i api p a c gtl iş. p ca-l îght mil tăc

Cât ala, ăc Sla pt- ăta

şt. ăta îamă mlt a, ami agă şi lagă l aată îş p civa cil şi ml acă tă va at i a b

Şti, tăi Sla, că lma pa cgObşt maă c l-a ăma pă Scitacă ppa ă cimb ill ă ba tacaş pti M-ac amit tâmpla

I clpa ca glai mlăa pătă aaă ţi imp tăcă gămăi laşt Î bătăta ca t lăţămâii piă a maa ' t călca. mâ tm i câc âşit

www.dacoromanica.ro



0 B A B D E G Â U

tst ămăit ămi şi n te eîneese, nsemătte e it stăehi :

. Sntimnte, min "i t : Cntă tineee R îteti ş

e e săbăt s i Uit şi e tMii, e Msi

R tesăi i i t e HiS I zietă îtebn e :

ei C. t , ii c meci ă e est i. bt s n i Msin ăt tte eete ă ă nei e t insă z c te nti ii sebi inte tăe isă, tse . bzi e b et i hi mtc ii�ci i mb isiite se înt e ebşi eăttă S e

N'm ss e HS n se şeă Iăe e Ceee se hi mi e m iă ăsă e Bee, sii, t e

ie ă e D O mie�şi�n e Ni

i ee ite sb ă te zii i i eete ă hei

i tese :i t inei s estet e întme"

S stăt in Ineese e. ă tebi să etă bă :

Hei Iite să e n stăini M' ăsittă te in Shi im ts h eh h : te ă me tie et ă i e ne să ts emc ee iet, nte miniiin n :

Ce ieste N mă nteb se ină s i este tim : "De ei să ti m mine tă Ss e O ibesc e mt m ăt� esă mit e şi i s ni e eecă mee s nte ă se mă ă nhi să ne năm ti imi bt e şi mămt e e ă î est Si isimi e ste ceti

Dă ă tăee, ee cm m enit cit e e m s esmi Im s:

Dte se, i t e măstie

iee şi_i să ci e ste i i Cei st Ste îs e E ă însste i st m ătt să t mi mt

ste m t te i em mmăit e e stti e sem Teă mii , n t iă e ese. eiitIi mee stă De ă i emee Gm să mă esă B, e e Nii ă băitetă e ee e s' mi tbe mătise

R ee mite b HiS

şi eeni e i i sei e nin

te i Msie ; tt, m si ns, se ste�ă e şă e e si. tăt. s e i

IX

ăă s i ăt ă, nmi in itee e se HS ese Msi, se simse e netit R i m s' st mbit ie Să ăsesă e Hi�S să ină ci

şi să eă tm n t e ss i i ei s ; ă i eeti eet sete Msi Otă i es esăs i mb si nt' ne e meie ; că i ăst hi set să inn tt mis te tee ite n te i ciăie se et ee teti entee i b msheie ne, hemăie ei eă î eşseă e neămite năne e sent cm î Msn N e e eestită e ttă ete ăătse it et mesmte ş e b i e bi ie e Die� Chiim ni îtmn mi te

Iei miesă i m ea eătă întme i că

e i estise R ii se ăse i ş e nă es e tceşte e R e i e. s ă i ese n s' iăt iită i ent nim n me Deşi eein înă M es e n m ihi. ît isb, e e i Ei, ă eese tcesă et Lnst tă est ti ăe să ie stt. s t nite eiei t is teei i m intt i nieei s e :

"eşi. mesă i " bet ni e iee nmi, seit me, i ăă e eet i e :

Ieşi, miesă, in i, nse ă seme eshis

şi Ls e e e n i e s ăsăt iăn mbe ă e tă es şi eei s nit e hhte e s

D înee ă Mi ee mi .Ieşi miesă "

i Chm Eni, i te i en biei C tşii ce să că e miesă esă. te se se e i ntşii tă şi ăses ii tă mee ctec înce : Ieş. miesă. Vb e mimt s' e e miesă i nă e tt e mtii : tee e ii ie tee, et să e e tă mies

Mi ăe e in set "Să eni ş e tă ies stme e .

"eşi, miesă in ! "

De em b Chiim Ei esse n S ti Un nhi să, eăt Ptă, i

se ît eme e Mi n Cis www.dacoromanica.ro



M A U V A

un at pe me Maene e ae n aue eget ăue a naă Ş âtea lumblân tnghe la mae ebtân u enupa ă e băle n teee ; um ptauaga e ealngl lu aăne b tălueae ălu um ajune l une tau ntaea n nuleAu lău nelntt la tânga mape ămul anat un un m t

etăţue De te nu ăe nă n plăe !Da nân nu pe gn aupa tluaupa pete ntemee ale ae lua auma unnele pn

S a i(uw fi d Comtopo de Cap Chrls ille

Fr1klu, Lon,

ă un paă aea un lăta n e ată Oba n tema n ee lpă pentata e Ş e mae gjă une n hem atăpe un ett e Ata upe ât tul ămae buee tn lpte uma n tân pegetă el ă baă atun În apteneguae pe ată a păân nenlă a anume ât a găn un ât nă pan Paa e ătăn mân Ş la m ât pe e aă nu a lat eama Htăn hmb a l pmea ; ă pnă aa ael taăpt un ub e ne n ae pue pe ată De une a ent

ă mpeu ntnul m men nu ntaaaă e paă e tajă neată e a uânue nt un panea u tgu nte hn e hlba e matea n pu unu eape enn

De e e nu ap [ mătue am en Dea ţnt pe Man ea luat epate tt una Ş um aue neeea ă paă a pe a ma hmba a ma p n gnle tte eee epleae

Aa e nme e auma la la nte amen

tăn e alte ee ra apătu a

ttu î pmă bnet temennue e l ntâlna pe m nt ma tteaunau anutul umpnt el nelăuă u tl an n elea După eme a pt e paa lu Iu Inmle eau âtgate t alae te a ee aa tuupeeea neaă tau nelegăt pn la aet Mu mplu ă na mpun

te n peama ăua etatea ee bunnegul mbămnte ămau atâta melanlumnată ân ân e un âmbet âmbet nt e gân e ale tn alăt tân

0 8 y - c lr , fI O/aHoo o ls o

F:Uk:m, Ln, nltae letă magnea e peute ntate n ula lau pe eama aete uenae pă mate Ţa găt uau âte eme e e na âmăn alteleula în pnee ea nt buată e pe amaă multemennă e pue a epl ham n :

Nnoro- -opDoa la ingă fŞ rn/i d o pcriNontnilo i

Da gă Muuu blânee. euleab ună ma epa :

i lna 'n r-i hoŞ -Ji pa n oi noapŞ n oi ng gt iŞi 'n oi lo a i aŞi a dn po oaŞ n t ăgin nai

Din'n izo

i !

www.dacoromanica.ro



O A B D E G R Â U

r, n ? Dr ărt ? Or, pt ?rci zcţi , ş rci şi n t ? că n lt pt AblHk şipirt trâş : şi âncă nâ cr

C i m i t r T u r c e s

c,ie ,,OO Cn, Ldra 9

Di n gp Ş pn nd nS i Dn cD piin iitD nin g n i n

Şi Mrl tăc p gânri ăzări clprt grâ n itc ş cl, căl t n r rl itr ntr clnci n prct b frnzişr, ş pâlcl chiprşi n

ân lc citrlix

Mrn f lătă tini tlAci ft nQ răt, zil r ri n trrgit, trcrân l ăntâni ir că n i lt n prgl prţii şi pn inii, tă rip l ir rni ânărc nişt ptâichi pt ncât ici npt ă p Mrin il trcştiin şcă îi răn c n int tt i trbrătr prcă rb n Mrin şi nl ct şi rr l ngr ttic şiângâi, c p n cântc c ir f trzit nnt chipl ş gll i rbinl rţnchizânl n flt fără tăini l ni ni Dr, ntânin p Srl n tâ iiântl că şi gânuril ti bl ntrcl tăcril ntr ânşii r rc pin Mrin ltl, n ir f nit nrn rân lSrl :

ncă nntă n t c Stă icil i pşi Ai cr ttş În \ ghict ? Dn Mi şi n pţi şită

Sir li Ciz Efni p păt rbi

Dl c n lt r Mirl făc tn ş

prpiă in că işi tnci ş nchiŞi, c plc rchi n ân rânşi tfprnă ntinră rgină şi ră l tifp tr grăini n ătl npţii plpl rşlătr iţ frătân n frnziş fărăhnă Cân şi cân crn băt crâlnint prţii i târg şi cârin l rpt, i nşirt p r Şi, zn tăăn�gil gi l ci nt : Bl Pnc Siri r n chirgii c rn ntrn. Ac i pr Aritic zic Şi Şi pţinici l ră Altătă prn c ngi cr n şi ăptăâni rânl până l Pt şiin şi i ncl Ină, c rit trnl n câp Cât cbări n ş n grăbtl lt c nz ni, tt şc nc int cân bărbţi t lşi ră l cp, ăânşi i n ţ ncrştt fil bl n ri gr şictt c gătn rş p rgin ir fştlclr r lipit c hârt nră, n c

gri Atăzi ticlă ni şi ătăării fin c pânz păinn, şi ptri câtri şi ng n Sărnă pă nă r rn r c pn nint zil i pţi, zil şinpţi i r nt r i riciţi ? chibt şi fir ? i cş rătt şi rbă prr ? tă

Şi răt , n prt n pătân chrnl, ncrn lp ini ci, cât bi şi pitră nnt :

Grp li M n trii şhli ft năptit hţi şi pznic M şi tiţ, cprini fg p cl căzt, i ri

ict şi rântl ci prtă n€€Ci Efni r c gânl f l ă l cântăr crt : prtăril, chi ri nşătritt l igr că nr fi tân i pr ncrinţă S ctră ttş nfirt t pii cât răăşii bânti prrii Intrbă :

ic, n trii l Pişh D nin c M npr Căr i hţ â f t r r trp ăzrătiţi Cin şti Pân l Bg r i c

t şir f câpt, n ză l rân tăni

Spr pt lt cr rbri că nin TriFântâni gâit nr r rşi, lângă părn , cătr pă

Atnci grăi Sr â grăbi ânătrn cât zil lă in prt cltă Trcl Trântâni Străbt crl şi cbrâ rpin lScă

C ntrrp Şi Sr prin l Scă, n blă răitr ?

ci c nrc ă pn p rn

(Uă MACU BEZAwww.dacoromanica.ro



c r o

Că, confenţeOLITICA CULTUR. pae odatA c acest nuAr

n reistă un volm care e aştept u mare nerdre deto cunsI PoarA tlul pu n apul 5emrii acesteiaşi aună la loc pelegeri şi omu espe poitia teoria l fA a til Soal Rom in NOemvie927 pâă ue 192 Greu\i mauseam de ordn maeal sa pus -acumişu şi -a nta! pă !.ar această nAzere pacA şia av tl şi n st manalt peca voluml să aă fi nchnat Celu cae npeaz mai lipee şi O e aşptAri ş ea siguputee de Infăptue.

Ca un mOO la dediaţe o pană aminteşte ei scurepasai dn vănr ale aes Sale Regeli Caol ,cae drepăs maecât pet orcne loc e ctorM-a fos dat $< le ascl acolo unde au fost nute n ca

drul lo de agint � de $rbătoae cu căldua sa cu apea otărt a gasuli ae depşeau prileu seaecoi de uremur şi de fâgAe nemnate pe table de undecuvintee nu se ma şterg st mpreună u eiai sufl uei no Ineeger L-am Asat să eac pese mie §sA m ple de credere şi am nis oi e egse tot atât de rate da a aevăr e totdeauna, funea acestei cţ Sun ca o poat nalt, e baptisteufloreni pe re nt u mânde

ntăiu pagiu din uvâea nută a Ve Univesitatea popularA a d- N oga ntr'u mei acae_mi de va Nu ea decăt 1 ugus 1930 ş poae Inaapaţe c un cvnt In pblic a e cuân pclamatlRee n peee se ita acea plac de mamoră aintioae a teceei p saă scutăto a Priipelui Caolentr to se fâeau legtue cele tae Ş a a sunatacea fomlă de tae :

,oiu f u BrAncovean al cutur romneşti oilea pasagi a fost spus n ula niversii dela

lj şi aată nădejdea pe cae şi-o pne nah n şiinţăşi Tn locul ue ea se făueşe s privherea şi osteealameşeio Mna li asă e e pină de da ca săaue şi să aate calea ă nă see păuns pe lngilefereste ş sala stută ascltăd cvântul cae ° pleaEra l 15 mve 1930 n'o toamnâ de au, se

prelungea"a istiile univeriae se face ştnţă uaă, care sp

qe pe zi ce ee patmol cla a Pariei omâneşi1 al uii nregI

Precm vechile iversi Romne dn Beşti aşia uda domnt hott s nfinez a Clj oFundaie tificâ, Fundaie ae va purta nele de ntitutu de ecetr �tnfie Regele Caro II

oesc ca Unvesitatea, pin eprezeanH e s-M deat consu peu re�ta acestei opere n are noi puemcele ma ma nădeJi.

teea pasagu e ela Carebeş de mebri trecai de mlte de n sau n afaă de Stat ş

n 1 a

congese expoz. poiva l vtegl a dea cunoşne şi mini oporlui românes d eall nânat E renşte, nu sa ai f u atta impe;me �i hotârostu şi Îemnătatea aocialo cltrale In Stat a Intivei iere n fa niativei publke Era a 1 Nomv193 şi peste oraş se ria Ţal it e pe;e prevttoae

"coo e n poate ptrde şcoaa, s ptrund ae trale Chiar n ipu nmale ll or n nvee bcle pe opi, ompleteze olul şcoale n vde Stat ş de tte ilele, să adâ şoala n viaa id mlm]

Poii ului ara mai e ect oe alte mafestpent a uat aştee dupâ u pn gndt p n amne c! al romne dup tee nt, su

s intre nto epo de ultaliare Du veaul de umeaz veacul de aur Ou a o : deptul att mr '0 rosteascâ pe t l avea stituSocial Romn.

SOIETATA OMOZITO/O MN depeseAm c n Enesc al snii venit a no numa oaspe rze de popas ntre do ătorii adaminte de o onvorire a mai vee n şt da Bogovan u cu altcineva, şi pe are am it ma mdeât u dree se prea n a Itervew publicatnesooee tot foloul mial omnes şi de

teaz o eagâ ae in care face i e prte,

neală sa nere, echmat nzt inr nceppetu maea ceaie muzal Ma tâz am vt c pele ui căptae o sizae nenform [a$< atâcomzii proprii peme şi rapsdi vorbeau de o alt nlegere da fape rele dovedeau aceva e ee nes s aşez la oc e frune Societate opoztoormn, pezdată de e ş veche acum de %ece ai

m uat pae a sboea acestei anverri Lamut şi pe peşedte mee e faâ eoi chia la loc comand, suflend orhtra Nu era nma n loc şi onorific o cedin, n prgr ş o dae E Enesu ps e el s n cadu de cmitor mân M

rele vrtoz Iubit de străini ne aane prn umae avă vaa e mpr05pătare de odi e stălucNo soete e artâ omneas a dat o asemen

desvoltare n eveme cae ptea să par. a a pve e orn nim fost apape o spămnă ntreae muză de toae fomele Sa neput u o de de $aa d-l Cst Brălo mzial ş ea, n nuai pn biapope um ne depis cu acele municr eetla aio soţite de exemplfi estui ecreta geneSoetaea datorete nesps de mut Cine a sut expneea oevâ, a recunoscu n atea fapte şate n personlă prăvle l, ş ra e nete rom stgea nteui pl � nta tipăre m

www.dacoromanica.ro



1 B A B E D E R

bogată, 1 ereentrea autori i bine ntmnată l onesele Inenaionale Au rma o seaă de mică de came,ala de onet coa cu soetatea Camen şi a de oncertimfo ntrei Otela de ompotori omăn niodtpă acum aprinşi aa că pe cerul at aniverări auumpu de armonie sa Ateneu. neoi i au cond nşşsau era pe are, ca să se ridice d pbic la vnaueo şi a fi pvii AlII n pteau fi mrtoridecăt de dincoo de oriont ri sa al vie Gore

Enescu M Nerea R Cemer Bela Batok C Brloi1 Ghka Comăneşt D G Kirac G Cuc, M Bă 1Borovan 1 Vd 1 Cirec G Galinesc, G Dia,

SOCIEATEA�POZIRILR M Â N

S lpo

M. REG CAOL I I

1Q2 0 - 1Q�

o'en \lmli oemoi" a l Se Comzioi

oâ, c Mc Cssc

Mandcews G Mueu C. Nota, Beceanu,St Poesu, A Castald S. Goestan, C. Enacoi, M.Jora T Roga 1 Nonna tesu A Alessandrescu Sain ăgo A Zra, M Mihalov Şi n sunt to

Un volm comemorav, fmos decorat de a Constantnu, a utat să nchege ntr'un ti de ptrare fugăarea nple Sunt attea douente 1 ilusriire luneaă va ş soart n doşte a mui mâneşti n aceeaş msură n re rmăesc pşii Soetcompoztoo Lăutore, şi duoase cd pvesc pe dş,unt tţe iogafce e mebrio E vo1a de ma mltdect de o pb omeorv oaece şi bblorafia

literatui miae romăneş va aşe:o pe el m in ve·

dere ne rafturi Societatea avea n 190 6 de medntre cari n pe n reumee eropene

"nceputuri anevoioe

"Vesti n cp şi fel se adun in Decemie 20 Coervatoru n Bucureşti, o mnă de omozitoresandrecu, Borgovan Băo Castald Cucln Enavci Geoghi, oa, Kiriac, azăr Notaa, eu Steşte o teegră a l Enescu "prmes(, rez depliuces" Bogovan aduce uvnt de îbărbătae al âorvArdeni Brediceanu, Dima Domde Vidu Muli dn eastăzi nu ma unt

ece n au uat acelor neputu anevoae Cu ncredee, nante I

ŢIONUL C ce bucurepme iecae noascc dn Dional imb măne pe cae- înijeştd Setl şcaiu l- puiă Adea Romn atInc două Alte 1 de pagini mai cu nţeleul �i istOrinelor care fa din lim Q povete veche ş ncântat sufletu romnesc Ete n ele nsş ae$t uet şcum a cerul into botă de vară mo:cată măunt d

Dar poate c o asemenea nufle n faa unei uăde pecalitate, plă de oaă tehnic filologie, miră Cot ă un ni itio obint aete două coloane dtex cu litere de toate neamurile şi cu emne are ma dcre ? Carea nor pedani penu ali pedan nşş oamenIari o acăes de muli ani ş nc tot e a!ăia a au sma cocănească la ea, ca s mai se se a sre atceretări u e nuarul DaoRomania, de câte o mie şma bine de pagi, sau Atal lingvti al Romniei, pregte Dconarul ntre prin toate aceste ecurii ltranie făcue, vezi Dmne ca dcmenteze ş să-

nenea Pmdee e ăeau atea mii de menar tau piatra n mnte cu tot atea mi cari o aduceape drumui i cu alte mii cai o idicau după planrile arhteţilor Toate e egau şi nu rm;ea det zidrea monumentulu Se petreeau n mără, cu ea ma mar cruara timpul I silinţeo

Aceste ntpinrI şi altele care s ma putea adceunt nedrepte Freşte c am işt din a:a filoogc Şcoe latnste ş ticte n maere de cri şi de imb, �I-atr traiul CărtrarII literai şi poru se ncăes astăde ate peocup, deât de acelea ae neputurilor, cne luca u dndede la rearea une conştIInţe naonaleUn dţonar nvăat a imbi 1 avem, n cee te volum

ae l n n voabar genera ne- da de mltă vemŞeanu şi se gşte n otea orări elev de lieuun onr pentru toţi Ilstrat, destul de oluminos tbusă aă sătămle acestea a "Catea Romnească . Massmşi Lauan Hasdeu I Phlipplde nu ai sunt dec ştnume egendre ale epoee filoogice romne, u variantunri de epopee ero-omică ŞI u toate aetea Năvde lba splificat $1 neoontă a ziaelor uităm iaele şi ăcămintee cele adevăate Uie aci 1 Ca un hee de hoei, cumăat dela o vâtoare e fori dinora�, are ade ante de pădure şi de âp şi te scotn aerul ag, pote nrăur J o coloa nro fasulă d

dicona Ea pne un orizon adănc peste bcseala vo

www.dacoromanica.ro



C R O C A 1

belor de oae zilele ndeamnă la nou pae de <ănrecoate la iveală comorle ingropate

Am inJebat aum âva an o soete a Peenlonarui, care navea deâ un sr membru Dionaul numaidecât după răboiu, nu se m putea tipăi dinlisă de ond Dup acea iativă ş datotă n parteş ei au ieşi fasce adică 720 de pagini E o ispavădestu de mănoasă Nu gndsem ste de sbspau ale i nepotrivie cu măea aşezmântul edio la ceva şi ma demn şi mai splu Aade Romnă aveajoaele de părie da nu le puea valorifia Ea vorbade mie ş miile de exempare nevânde din onaPuând-e n culae, angeam do ţinte sneeade ondu şi răspănea unei a de preoase lcrăr cteva ln desoperit aprape 700 de cumpători eeaeisema 1 .0290 e. Cifa o iau dto scrisoare de recunoaştere a Academiei Romne Nşe restui neincasae ncde .00 lei au să inre şi ele Cece e datores sş aducăamnte pe această cae e au de făct Ademia n mnimia e şi pe ael mon ş ceva de le iau vet fro osteneală sa elală ar fi poate poă s iee.Dacă a fi vândut pn lbrai un numr corespunztor de

ascule ea nar f casat decât umate suma, a 00.000ei le-a rămas negusto!o. Aeast mărmie oi nsăn'avem de ceo prm

Fasie nou din dconal imbi omne a apău.Atee snt la tpar Maree monme creşte. Să- auămfiecare Fieare ptem la la el

O 'NANZA Creangă a intat n zodaeuopeană. de zodie a pupâzei ptâ odată maginea umuleşior ş! ămasă deaunci semă a Amto din opilăie Cu aceste "Amintri" ace asăziubtu scrtor nrarea in leratura talaă. "Ricor dfazia a apărut ee reute a Nuova Italia , edtua cu

atâtea depti a eunoşn noasrâ penru părundereassului omnes in ara soră unde le-au pemers povesri şi omane schie şi bcă de tearu ragiale ş Pătăşcau lavc ş Agâbiceanu Rereanu şi Cezar etesu erul de mijotor deal rmne îneg d Cladusopesu mul a făcut În doi trei ani snu ceeace oamen mai reator mai pternc mai păunş de propeptinţe mai egaţ de Ialia şi cu ml ma mare vază nţară, sa aşezămnte de ltră oranizae penru aceasta nzbutiseă sau spreuiseă să faă ebuia ă alcătuesc o

mădeea ormei mt m mt dec 1camele i prvinalmee vebae propr zse pe are ea Ceni!eanu le uşuae depin I Asta Certe volte penhe temp eao quel e che ente veva dae noste pauando anh'io sae s poc comnavo a fa gann casa de mi genio nel vagio di umuesi de mao subto ote l fme eamz" N şu dacă scind ieneşe şi nd tot Creangă a nostr Creangă a fi aaeleaşi vinte şi îosăi dar et de-ai n n!1 adumai pun aminte Putem să mulumim ductoare toată ncrederea Când i ib pe Cang aât, ar i greu ca o pate d aesă ibre să n se ăsfănă ş! as

pze a de lgă anume c să mă >ă d intăm ota _Aintilo dn In n pnă de prieteni pe cri i peuesc. apt e aesta

E c o răsplaă pentu Ceaă ionaul atăo cipr pra aelora ar se apropie de el cu deete abe de ofrand

de feme neiae dea mama l pâă la Smăăndia Sunem faă şi c genni cari se ndoa ără voe, laAmintiro·, interesu pe cre 1 deşeapă ine femele fngere de pân spitaeradătoare ale străinăt Sau e o legăt cae se ace a, e frusee de copertă iciodaâ n Romnia ema deadept ine sroul de basme i povestioaee o ariştii <ai nau au pnă a o asemenea mpeşti ? Creangă in englezeşte i daoăm dne Le yng dobie mişătoae ş fagedă E in ea ttă duoşa umia am pe Creangă n iieneşe dne Agnesna Slvesr- catete reuul nosu de anteree tinee coda ştreGeorg aa n era de oc oaă Ceană ş-a fcu un gaă ş umească ieşiă de sb pocap trebue să fi aănme de ntraducb m observ n cda şi nvăţa pre Creangă tânăr aăi vet pent nta oaă cu acefaă a edei taleneşti şi d1 Raaele so E dept că no an ş această nţişare d tal!a Inşne avem indo nd ne gândm la moldovesmu atâde adân de gra şi de sbiee al u Creang. Cum tebue NEMEA N MAŞ Uenca soca pe aesă cnoasc neva rmâneşte să redea ezmea şi n ac nei ia foare de vreme foma uor socet ogaz

www.dacoromanica.ro



O A B E D G R Â U

Tnb sn\ic Crşne lo (A C T.=Y. C. dln l d

mebrilor. privie Imprej duce nuaidect o dovadăScopuile urmărie In ele sut cele a deosebite tot atăt dedebte c sunt pilejurile de manfestare sau năzeleo privie preur sau o pvre n ppl trecu

Şu Inae de răsbo socie dn care am făcut �i eu

pte Impreu cu atâtea peronlită foarte grve detăz Unele erau nuai de trm. Aunci sa năsu cuvnul şi aş ds să spu şI nounea de drumee OaeII m avea Soceatea Turştilor Romni, ce ea maut o societate de carpasm şi făcea un turism deparede putinele şi de usure nostre Bucreştei sau loctoride alte oraşe d ra i deatnc făr nici vedea mnior In are noi ţeleeam să ne mişcm n Jrul vee lpoprii ş ără auor veni vehic Cred c suntem ge eaţa care ne cunoscu de aceea bine lcurile undetrăm săbtute u piciou srbătorile su n du aieelelibee vaa ca ş Iana pe veme bună caşi pe vreme rea

Na o mâăste care să nu ne vadă, pdue în care să noposm vale care sâ n ne apindem ocul Ate ocietăeu sciet de lectuă e alcătuiam bblioele prpi.n afar de joacele de re puse la ndenâ de şcoalăsau de cas Era o Inrecee, de dimens ş de adncie nanate de eatu: şi de cnoştine geerae a atâu de teori ciale de filozfie sau de religie ne fuauote to penucă rcuau ntro restâ comunitate suboci oarecum ş a ceola 01 orcnd subiec de discuţiif/ră sfârş âva dire noi ndr:snea să Icerce să facăceva dpâ model sau chiar ceva ma bun. Din fuurle uutior se lupta da toare a unu rme demtse literar sau seist Ale soctă aveau chiar scopur

mai nte, deşi vârsta nu părea deloc la vel Am făcut pildă parte dntr'un club edentst pe la 190 sau 15 care cea Daca Felix Romanorun ascn sub iţialele, ce se păea de ae tană, D R Membrii u făcea eeci ici de traere a n ci de arncat bobe de mân

c ureau să ajugă la uirea tutuor pmânturlor rneşi, Itâu pi cnşte n ce a prvit datoresc acelapde dela 16 sa a stâbaterea pe os a uei apăţi din Ta!vaa Bucovina şi din Bulgaria locă RomânI Din ijlocul aceliaş tinere a ieşt na oetaroneasc de abnere deplină dela băutuile spirtose a avut ste şi i de embri, filiale n toată ara a publicfoi volante broşri şi reste, a u conferine ş a fcmafesta caracter pb c. Astz nu ma avem ceva asmnor e asoia bstinete esente fe cu tupopii, fie În legtur cu Odinul nteaonal al BunlTemple nu a fac presia decât a estri de aufrag

din cea t a câteva din orele de acivitate colectiva vse fragede nine de sbou care deşteaptă igin neii În marş preJuărle nu sau schimbat u mci astz i nuai sau lat dup alte cerne nimea, ca şi oae ari, rămâne prin pornire năvancă dor de activiae aceea numa paree cae şi le toasunt altele.

Asocaia de neri cu cea ma are cotuite e aceeacecetaşlor Marea Legiune a cercetaşor are de anul tecatu ş o Mae egiue a Cerceaşelor ar putea s semnee la un loc apape dozecdem de eri şi de tineorgaite del urit de ntârire i de artate omene prn desvoitarea Indidualii ercş

www.dacoromanica.ro



C O N C

Pec d lbr l d !8

cerceaşe au plas pote aceasă lip c r- de gst şi de nimitate femennă pae ma be demn prea mul o anex a şcoor seudare Toa inei s dea o prere Secreae prcepue stau la ndemâcari ar avea i ma mare nevoe de acet şo de putre ru orice rire şi clu:re Vreau s inr:ie: â şi de omenie şi pe ca societtea a dori m mul s-i ea m mul la Aoiaa creşi a nerilor

pin ea, ucen şi ucencele de pildă, au op cr nu A la pare run fel la neerea ei Era nuafolosesc de binefaceie şi de lecia de splă a ni şcoli după rsbou Rnile cee mari pr care se perd a nalte, râmân depae Lips se poate indrep, nge eseră fcute o e dădeam seaa că tbuepentrucă ea n de pcipiu ci de oporntate Peu mâă dea mână ca el să fie chse incolo de rocerceş, atâ uniforma c şi egmâu] nrbue cia Moldova, grile era altele ş poate şi starea de spip forme eerioare la o desfacee de mediu şi la u n- Dcoace ineeul ncepse s uceze penr sufledemn de săpânire, druare ş mbnăre a l nu daie să cadă ronue Ua din aceste mşcr nscava[ersm de un e no şi o nou cruadă soa a cop!- ma una nre mute, Drume ca! au organiza ş\ [r, penru desrobrea Ierusaimuli din im teau de ppş dn Româa am ina-o şi codu

Aceleaş rădăcn ang[oaone [e au ş ale do aocia s och Germanilor AusroUngarilor, Blgarior şi Tasoai[e riugiui M C A şi W Asoaia or dela no de-aunci a cderea fonturilor odată cu creşiă a neror şi Aoiaia creşnă a femeilor eeace viionarea americană penru populaa nomeaă ahăle deosebeşte de cerceaş e că u răă ma aproape de restie grăsimea de nuci de coos şi fa cudat a venaur a ceilal ma aprope de r Puntul de vedere aprvizionarea americană pentr nimă Sufetele nu se cel reigios şi creştin. Be! se orgazează dpte r fe seră ma pi şi erau ăae n ma mare păăe detele de ala. Aâ o aoiae şi ala su iner prle M A a os chemată n ajutor de Rnonae una mai legaă de gla unde s'a s idee Mariaşi s'a desvo[ta alta ma mult de Stee-ite unde a ş câştgase ai ere n răsbou O vedeam uvet ideea din Anglia şi a lua avânul nenăln ncolo, n revistele lustrate re puteau s ajungă până la căria 11 suntem maroi deopare oa reti a pure de Joc dindărăul fronului unde se puea neilor ce lucea sb onducerea Pincp Ilena tineeea şi oeia nro aoser de velie şi de ex a ajn la o nchegare şi l o pouaritate ae o su fic Noutaea şi armăua acei legăui dădea rc de desere de scopu de oe de aue Pentru creşnă Blia fcea parte n echipamenu ăBucureşti, o vizită la şcoala Popa Rusu, prtre automobille M C A aş c ăceau pare bul su pamioae ale cannelor ambulae dea poar, prin sala de bură n echipaenul cerceaşu

gimnasi hverstă suedez sau p saa de ectu pină Int! membri ai Y M . A vei printre ni purta

www.dacoromanica.ro



11 O A D E G R Â U

for ameiaă Această ufom se tlnea p săle o·cae pănă ma an trecu repa America sa desfăcut de orgazrea omnească Ind-o să meargă pe propriile pcoare Ea şi-a reras oame şi ajtoarele băneşAăz Aoaia Ce�ă a Tineo e depn autohtonăAmerca ca au mai rmas sunt aprope omânza şlue n rd omni ntro egătuă numa de pincipiu ş de organzae geerală cu cetele d srăinăate

luat parte la discle bibice dela nceput, care pă

eau aşa de sn la noi char cănd se făceau cu studAm trecut p la lecţie de engez ncide U) dhdeuşa : shut he dr open he dor ! Ptre no se afau, acum ece şi dosprece an funcţonar comea, be deIceu chiar ăe un dplomat care se ştepta a o umire npostul de minr plenpotenţa l Toklo ş se pregătea :shu e dor r ope the dor su coducerea bnu cptan oes Am os faţă la confeine maduc amne deacel fooae nflorte de tan le li alacon la jocu, la congresele eşie, la băa dela Tlm� la serle locaului d sada Săcio. A3ciaa eşă a tneri·lor d omâna ncepe să-� abă un stoc al e cu fu·moae medaloane epice ş cae depăşesc nsentateanumec a celo vreo me de membri nscrişi e car 710

1 fecventat-o tmpu anu 130.

Asocaa a prmit stator n loalul � a feurile e deluru n acelaş timp cam 55 de persoane, mpărte pe gu·puri La Zâto, matcur sportve cusur au lat pateveo 150 ducaia câ se dă ntro saă de gmnastcăcu ală peiaâ de bo şi du�ur re �i cade, deschisă cmmbrlo ntre 6 ş 9 seara Oaru l ntreg dela 2 pănă laI I seaa, cu dfete grpui d esul ilei Lceu puHaet 6 oe pe sâpămănă enn Cu 6 oe, badmo 1oe Poltehnica ore ooli 2 ore S cle dela lcleŞca Mhai Vteul Mate Ba rgmul de edu

cae fc aplcat eguat e alcătt dn gmasică beă şidpliară Jocu gmasce exercţ cu bastoe ; gnscă la aparate extesoare maşi de vlt roată decârmă, paaee, ca de srt tambulă, meine-ball spotrl de echpă voleyba, base_ball, badmto ocrisporve n grup ; box cu amatori ş apaae de aenamen c de cl, punchngba scrmă cu floreta � cu spaa ping-pong sau tenns de masă

Pgamu de educae nteecuală, sprituală ş cial, e alcătt d: cerc de stu şi dscu cu gupui de�coari dela ifeite cee un grup de stden foşi elevdela ncai n �ători şi sebăr conferne umae deprogram distracv pentu ce ş şător iteare � ais

ce oganzae de cercu studenţesc ovean gzdut de oae ; din cusu de lba engleă penru ncepor şaintaţ ; corespondenă nterşcolaă bibotecă dn 1000

de volume rome, facee � engee saă de lectură c25 eiste ş are omne� ş strâne ; muzcă pia paefonao, ohestră a cercu studenilor love ; ocur de cameră şah table domo.

De noă ncoace, Asocaa ogaieaz petu o unşi juăte sau două de vară o ră la m. E a ajunO cunt tată u dag ttro Predelenilor sau Bra·şvenlor car se m�c pe rmsa �ea dntre Pieş Postovar vorba de u loc nte ău ş ala pădrii, cu

r basin de bae şi de not otec pejur de pm-

bare sau de Joc n cae cap pnă a 120 de tăa. Aulret au fost 106 te ca 21 de uceici iduiali, ş dinre aceşa 16 rmiş pe cheltuaa patonio lor; 89 eau n Bucre�t ş 7 dn ate păţ : 3 dn Sbu, 3 di Tuda, 1

dn Medaş, d Chău, 2 din i1a 1 dn aş 1 dnPetş Inte plimbr, bă foc de creaU confeine de edu e morală ş de Igenă, rugăune xcurs boace bio_ecă servcu al tecea ochtou din ac Haold Whtmash ablven al �co superoare de educae izcă a

Y. M C. A-It anume dela Geneva un arcaş a pesub braz ş vn!ul carpatc Un qrup de ne şcolar sa ungur dn Ardeal au peect te două săptămâni şi oună tovăăşa colegilo lor romi Pieea egată acolole va fi de folos ş uora ş altora ş le va arăta că de apropire � de nţeegee ş celorlal.

formă ma nalt de actvtae a Asocae am descope·ro anul ec lngă Atena la Kepssia, n fga auomobilo spre ăgaul alb to de ape de ploae delaaratonn a Iăngă şofeur era un elveţa dea ga Naunlo caeaăd pe geam spe şoseaua asatat ş casele de vaă aesta de aer greceş mi amtea de congesu inu cucteva lun nte pe acele locur de trimeş brc ortodoxe Inte ei s'au găsit ş eprezetani a coelu mondia al Y M C. A- şi a mşcărlor aonale M C. A.d rle ortooxe Iată cteva eoluţe luate atuncare o pun to lumină nouă "Se recuna�te că ote ceama de seamă cotbuie pe cae a adus-o . M C.•a fosdesvlarea n sm dn ce n ce ma adânc a daoiei mire_nlor să se ngrJască de bieiă �i de ucrarea e pe pmntPrn mae, pe măsură ce aceast şcare creşte n rleotodoxe ude bseca a recunoscu odeauna ost mireno n vaa şi lucrul e, ar treb să se nt:uicA la aşearearăspunder apra mrelor şi la desvoltarea acivtă A

cae " M C. A. a tebui să sprje căle ş mijloacee

cae sa găsit a f ma măe pet adăcrea nteresuluregios a neretulu, nrdu-e ascultaea şi lega sufleteacă cu rca ş făcnd ca a s le e părun deputerea mştoare i de spiul sevic creş

Am vău casele Y M C A- mlte ăr, casa uaşăre ma ales dela Londra, azat p patr stă ca unuldn cele mai cpătoare cmne ş l de tae ndelece cae se pot nchp petu tinee Aceast ca a cocepei � a gănduul n e sufetul poae gs Işte ş lode bo o socotesc m nunată decăt toate ceeate Relgaapare IarA n ve�minte albe ş su unună de stele pe clepeoase ae pămânuli Lumea bă e prea robtă ş obită de valvâejul vei Tineet n 1 ese în tâmpinare slpr ş cu căntăie cele urate spoeşte aul şpleac cu ea E cel pun loznca ş progam Y M. C. A_Setul descopee d nou voaee cele adă ş seapleacă asupa lor E ş nutatea pgramul ş hemăaeste asoa Tnermea e n maş

REVISTA D IGIENOCIAL.- nou revistă

eşt anu acesta cănd se părea că at hi dn cele vehvreau să nceteze bnevenită Avea pulca mecalesau prea specale şi savane sa pea popuae � superfcale Ne lpsea un organ de mjloc ncna n tegmepblemelor de genă soa. Ac l avem Pegătea n

tnţ ş prcepeea n orgae de cae a da dovad

www.dacoromanica.ro



C R O N C A

directorul l G anu unt o hezle de meninereStrm să redem nta maestare a eduei oor

lui ce puţn a noi, n Romia rebue s3 ia forme de educae aniră. "Revs e gieă oial e u vor une ată de ce ne este cu adevra de două oi bine

enit ş ne sţm mai siguri şidQ pe duul noru tovarş dea dreapta

Revsta nu na c are o nemnat menir, e şi bne făcut E dept c părea mate e cam pedană dar

unei reviste de şnă n·1 de odeaua âu obişnui esim ai aas i ectori pot s p pe atâ raitate

o păree de :bet Ascultai categoi rticole orgale

documenări şi rece generae ; anaU:e roică Ce pndou n ele sut d punc e eee redacoauologie şi dce n cmb factura şi iparul unt

nite ş de gut E cea m frumosă publţe mecalăpe care o avem. Aicolee u po umae d e e:umaten

lmbile gean şi fance:ă Cuprnul e trads el ceeaceneamn că oricât de sar, po s ia cnoşnă şi strndespre prrile _li MoJon n egăr cu Medicu şi

phologl prac sau esre satstica vi:iatorilo din ta

unUe de cură româeşti ută de d! G Sglbea şi Leorgecu un are şg, care n mte revite oneşi şl ot ngăd

Cred î pea cea ma vie e aceea acuns ub titll

de laborator al Anali:elor. Pe lnă ele receie sut pico

rongoase şi sfore Şr din domenul iicii şi mediciigeneae, felurie şi bogae, luae dn revite au aporte

din uea lagă opresc şi descid perpective O seam deoabotor oma şi nşră sb ee semăte e n·creere

[au deja ronic datee generae e m recensăântEle nau nmic d eniiv, entuc dese beteor de

tO fel nu sa făcut dr nu aduc ma p pere general şi dtu de vobtore ată unele oraşe Buure200 de locuitori ; Că 1250 ; Chişul 1 5,7 ;Gaa 1024 CuJul 98700 Tşoara Oradi27; ârgu Mrq 74 Patru oaşe ngure nmă u

mUon de loctoi opaa urban ncepe nsemne cevanto ară care se deprinsese e cnci de a ncoace i se :ic "emamete aicol. Di noie cotaărI.

1 les no ndtorir; geneaia nouâ trebue sâ şie s le r·pnd a bie decă a fos n sare neHnşta şi ăru

g(nerae vece s răspndă alo e

BUUR UFERNŢE LBNEZE. Pot cu

ne e va mp un program de concert o lb

nee unt nva cari cred că lba ns şi acealimb au ălălt Ieun n cn u �ia uaborul ca beele spre Mia:noapte se pe că nsuş

cvântul bă lam adus de_aolo. Acet pogam e con cer ânt irana n una Tr 190, e altuit nro

reime a u cece romneştiMnunea e datoră nămpl, şi nu nma ntâmpr

rofesorl K$mo conducto couli a va n Ro

âna c Kac E apoape nl dea oştrI Cântecele snt

de ac e Dielescu de Crcu de Brătia de Pormbecu Serbrea sa ceiat c Peal nostru teag Hym

Flamuit Muţ dn stlcta adue ş vor fi adus amint

de alte vemur şi vor pu In gnd aculnd mela

Garcl omâes juu biseri de Coreaupă uter

vorbele oâneşi Albania macueam ce de aLaă ortodox, ne coaşe foare bine La deoparrşero cător fra bn arom, ari nea da

di cee ma mâ sate romneşt no dn Drostvoba de li propriu ş

tnd la fa de crând la Atena cu un ot abanez

ntrebat de neva ce sm poată da nele lăuriri şdespe via pitul a rU lu M dat nuidenume, pe acela al Seetul general dela nstuce

adugat mbind "Po să crU n omneşte Şemam mirat att c ştie meşte Seerul dea t

ban: au fost n abineul dela Tirana eonaial nalte reşi petrec5er oa viaa In România ira şie acs fap poetul meu pelt catoic, pe

cutar şi Albane: de Mlaznpte Rmânia u n Albana a poate i nnă, ne cu găndul nu

deai, ntu biurou nsterial au Intr'un concert pn liba lor răsunătoae ca o toac de gonoe Intro

gurtate verd aude deodat eal notru teag e ureNu ma bucra u are m a poveti oria li

dn cui Claă cu claă a Inălat no m de e ulete ela ru coce Anul trecut iceul a

sfrşt Inre n uma u şl albani, daărţ n imba ăi Era Inta şcoal a Inal e

Bi'e omnef i C

www.dacoromanica.ro



18 B O A B D G R Â U

e pomeneşte c totul şi c otul albaez mprerul esa adunat ţ c s'o cte, e cri sunt m vec dec\ce catedr, şi a adunat naa Sut bucr care n m1unt date dec: popoarelor ere Mam ret cu ocmezi ascutând

Sunt nmai cteva săptmân de când n cuemu asgudut Abania Mu

cu alte jloace plasce deea a f un i syur, reae nesfâşt/.

ntâuJ afş e esc Mama sau purtătoarea ar şorulalb ş rohie de casă c mâne scure Urechea dreapt eacop!tă ca de o floare de funda uni panglici prinsă Ină Beş are ulş esonat braul ambeo fiine ar

acea mirare di ochimăsrat de ca

e caraterizează portretee li emianş ledă unri o nfăşraproape miortarăAparia e nevnovă

oU fă do punere

sceă. Petele de roşu

da ş ma Uut mo

denim şi Inteo E

UI gup ipit, fră ni

mic din revărsaea Ş

ounjala clasică �

vesitul autoportr

a lu Vgfe ebn.L1 A Ieşit n pag la o

hemare sau l un

zgomot dC_fa. E o

clipă de vţ a�

a să pia: numaie

cât vechle sturi.

E o p�ere, recăoa

re ca şi aHşul

te ca sau surpat �I

mute vie au pierdt Suture neiaau făcut un vuet şi au

ricat o pulbere demolo care a apâM la noi. Au fost

acelea ale bsric r

mâeşti n Coea cldire puteică deă bann târnosită abia de cva aişi Impreunâ cu bise din Sof cee

dou cse ale luDumneze cu care neputem mândri I Pesula Balcac

Tocma partea corul de ude plecau cântecele, cău pestepdvor. oae c; şiziduile răase au se date cu tcopu pentruc �untprea şubrezite ca s

maloat fi păsate

Mâii sau ria atunl să ajue. depar·

e la Bucueşi Cmtte lrează apeluri

şi lse de subripicindă dscu de bsic - dintr'o ze umpl mica lamirut rea numain ş va av iou bisei romeasc Au s se audă

ară dn rul ecele Ele se şcă $e, a un alb de psri eleagă Suă cuscutCntecee stăbat ·

de emn 1

A doilea afiş e

sf:t. Mama l Maica

Dmnulu, Iar opiul

e b Totul e o icoa

nă a ei ftoare d�

ui ţinutâ Lntr'un

yalbe de foae suflaâ

de aur. Cpul femeii

iese din cad, cre

pcă nu ate să n·cpă atta mree şi,ct se vede, apeca

spe umrul stng epl de lie bizanăş I aceaş tim de bunătate fcoencă

trndafe de pimi_tiv aia Nimic dinuscăiunea schmnca mnstirlor sriul! Copul binecu

muri cae cele dou eamuri sau ma Intlt

COPLU IN Ş - A apărut cele două aişe lcrate Demian şi preate cu ntâe două premii de o ciede speclş pentr expozia copiul Cel dtâ aat peo tânăă mamă sa pe o soă ma mae cu u pnc In brae

Motivul vne şi a dolea dar cu totul In a Ineles ş

vâteazâ, cu baţeeidicate n lături a nourile unei yătur E o vene cresa dicat n are ş 'ae să ma plee deacolo. Aş uai ca o nveltoae străveze p care se araă un motivdin aă lme

Ea poae ma be ca al doea afiş să fie aes dinre ateucrr Aşa cm e astăzi, perde şi pueea de popagandă

a Exoie şi piede pun şi arisul E nsuşi a dat,

www.dacoromanica.ro



R O N I C A

abi. ac ouă vara al e acdaş concp. ă feaeaă ua din le Prn din comitet pentrucă nu e potfae oara ă nu fi deosei dela cep fără emnăurA fc

a ui Dea au răpă pa mu rtul n'ae d csă fi rcoăto S se pţ repetiia. ealzaeaaică e e nta mână ar d ş, ăbă ean ş-a făcut srău datoa acă ve-o vnă v n e

l

beveă da va zbut ă păă p căt mai macest dvăr dro

MONOGRAFA SATEOR. De câţva ani o cd �c, doă pnă l ci�ci şi şai d

ciologi poposec tot n ă u popa de ără ă i şi u p

ând xpoz

onă copluu face ă vobească ou d

ea cm ae u r·g� stul. c să poă i pegăttă cu to·tă g p cre o c·

r S He

ul d casă ş dduoşie şi altul e b:că ş d adâc'

V I dvo pogml

eciile or umpld rauri şi de da_rame, dela rijilenaştei pâă jucă

ri a d

hrană până a aum colorae şi la bibliografle basmului�ale viului i Maiun Mai dela 131

păă la1

u m ospodărec al

mlo cr vor v

cea ma mar partdn rnă e aşpta că vom d a

m rmoă ărbăto

ir a opilli EI eved d aâa rAv Su m< u ea mai mamoraa punlor avem cA cel mai

m poct d etiutoi d t cJmăat oi n � CO PI LVV

e vacană I f

găş otd

preeditel ui Soal Româprofo de ocie dea verea d Brş

D Guti S urS d d

ă pntru o mooi Ia contribm îgtă

pornt spe oi mă gândc Indoă cpol d

ră�âş auui Nl âă S

r u bu din corpu su i moogaf şi rhiva e Şa Rfoma Soi r c !apaă şi m-a

când p maăpagJle e corec

tpogă

Taia Hersen!.ra mto cmă MonorSocologcă Ieeta iro reie. o vptru ceeace aurm ş şg In mar de tr d

văătuă.Su şi c d

ăău ae c

du Hr1 Mraia in m mult d

Afş Dmi (:l)

vrtâ d şcolă o raUa Inc u ncri o rm ebue cv ca ă cheme plăor d otă şţcă u nou tr d

copo ş c m d br lara amin nviâ cr m ocoogc Cc au nc p vreExpoa ae ş rot temt tebu ă fe ma mult lurări aemăntoare norc iecare noA aină cu nodeâ ma o pr n lmă e orgn� mod uşo oui rir rmare ac luc e numeaerăod d v ro măsu estâsă run cerc de ac au ăI nceapA au ma � O ocâţiva oame e mA ; trbu ă deshdă oii aspa puter tă c t o ş oolog poar unor gele datoi ăspner e fa e apăarea vi i d mA d omtar şi d poemc a cum

ndmr opllu pă câeri n Europa nu crd i ou rg put ă adne Aaaă aăzi m geu dcât i Româ poţ v ească ca ntâia ncercae puă viea n sm

www.dacoromanica.ro



0 B B D G R Â

prt Kj şi ge pe fără aemăarâ mpărat se mbracă n piee e şi ieeIaine la "Mo ! Mo Vitejii Inchip se speeşi f ceă i si l e vedc să treaă mai de e Biruinţa e la apAt drumul tt cadlgeneral n ce pA mrafa prpri zsă ca metoăcâ şi aaiza e şi drumAre e lcru pracic pe teen seamA nsA o Inoă pra Cea dn cea de informae geneal cealat e e ma pună nsemnAae Eatrage aecm lie eacumezşl letansmulu mografi. ela aret ş Kaliner ine mnogafia nt jese pentru rice cătuar de s ndenl la e·utul uşr şi patronat n liteatura generalA şi uer nn teva date storice, gegrafe enme lkloe, legate cu fiul nei preteni e stl dAeau la ivealAartea erută, prtă cu bunnă naine aigtA şe ăe oi premiaA şi cmpăraă penru ae bioteeărH. Cit pe dl erse I re să v; cadă codel in

mâă buneşe deaclo v He c rta ce Î_pe jee Monog $ e cu o alceva Tre bue alte ptei pentu strâgerea nterpretarea dnaramateriall i Ni au mai incercat simm ev şimănria să ne băgăm l şcală.

dată se va găsi pate cineva s sce şi penru "Bobe gru, c ma multă Hişe i atortate espe tuulSoa omăn şi despe secţa li monogra Pnă anrebue să e mulţuim

asfel e bservaţii paţale ils

rate c n nuăul de ţ cu reprodcerea ue coane pescl făctă e supulpictr şi p eaupa monogafs, M c ontinescu Par rdealul cred c âe $oen satele meş, se rdcă nainea astrăcu vedenia ui naivA şi spră de sfinenie Culorile sunt udeşi gânul plasc murat ş oOa Dar sufelu careâşneşe e tare şi nencoat n fel de suflet monO<ra alclectăH.

T hu uzi inog dioC NE SASC CLLE De

oicei câ l vorba de staea culralA a nei A se a�nteşte nmArul şitorilor de crte Mura bunA unuai nu e singura, ar e de aâtea ori răare umărul titorlor de cre o at e tehcA a nAţmAtu, fră mic dnamic şi reatr Pentru viaţa intelectulăşi spritualA un pr priveşte mult ma mult ce aceşutrl e carte cu ale cutne după ce a ieşt tocin raa n cre pride stasca Sunt at!a abslvene şcalA, ma ales la rA sa n populaa sacA eatune mnc exclusiv muale cari nu ma folosec şi t toeau nv:a ceti păteză cel lt losina semnăi a unu el de ese n pea epare e stema nei pecee ne re literele şa pierdt nelsl ş nu mai aicio valare desfActA de nreg ŞI sun atAa a omeiin fericire, cari fArA să i trecut pragl unei şcoli nvaAingr mai trziu, nedescpeţi de nici ctagrafe

Cred că sunt mlt ma vrbtoare e cee frele despreFrmele e cltrA ale vte e epn rme U legur c nvmAt ci c educaia pporuli n cet de cAe or sA le prtAşesc prin Boabe de grâVou cntinua tA de ldă nmăr ş isbuia pe Judee abonalor la ad Cra gobal ve 5000 care dpeste 0 e cltătri viuali zilic, seamn ma p�in decAt o hartă de ensitea repartie e aspa ii Şciar aceata nu ncep Ieme ceva dect dupce se

du cfre ş hr asem;tre de$pre numrul cematogra�elr şi tearelor, al spectatrlr şi pieser ucate Ce pot s cpee ciar işte simple cmunr fcale e smaaxelr pe speccle şi repara lr pe dferite regi şoraşe I Cfgraa culual a unr inuturi se chiaglmpee penru t01 ocii

zbtr ar şi e aştepa toate acestea ocu recpir al Bcueşul E nmează un sfert ş n uneeomen chir o treime in a viaa cultual a RomAnie

chim de ov me perdt nd:r:ul chiar a

cer ma zolate stagnante udee raşu e f ilă Me parte in cnceeaA deau ntoarce, fr m e Idei lansae e p c sau e s acl de omeireU c şi trimi n toate unghiurile uu lfov nu eecăt o cue In care păstreaă piara cea scmpă a Capitalei f iio aderenţ tranfuzie ScietAe culturaedin Bucureş, care aba ma np n marginile oraşl şjng uneri pânA la cncreA şi supalcare ar reb sAescopere ces sae şi să reacioee E ma aes datolr ecare dn cle mai puece şi moble a teb sşia pe seamA n sat sa două, cel pUln in veciăe Bucureşulu, cae ă luceze

e a Icheere să iesc Iă e alceva care man nota titlli aceste eăi n ce priveşte cinematgraful, problema are două fee u se chiamă prlema muli şi problema matgraulu ca loc une oa[eaZă ş se voficA ilmul eese:a n pct devedere estetic ş ec, l poveene naionale sala, c ec ve � posbil!tae cltralA realA in stasca filmli inRmnia es ottări şi nvăţătr care bne să e cunscut

Stasca imu se face pn comisia de cenzr pe unerice film trebe să e c şi să capete atorizae e ·ae n anl 930 au vet a c 0358 m. Cele mimari cifre snt din ecemvie 3653 pile 0563, a

nuarie şi cele mi mi in ugst . şi ulie5J5 m e e in flme ne vin merica 57350 m api ermaa 586, n464 Cel pun jumAte de liard eamA chiria şbenefici care rec trl ae acestr filme ci stA pe fmulu mAesc şi a filuli eucav e roform sa al p fi cete celor mai mari eneficia aipieei lmu Rmnia.

urm o dui cC N C aprut un n volm ălării şi misiu diplmace in ope lui Vse e

d coeca lasi rmA comenta iăriă cu atta r extul ft revAzut şi noi de prefa cumentA

griA e cs românsc· del Cov duce partea e de _ M c Mooven şi c vagi origini italiene

www.dacoromanica.ro



Ă?A AUU e DQ

I� .or Me C"u(o .o .o .1 , 1�t. o J

www.dacoromanica.ro



R N A

srtoru era n se pate mai poivt s dă in otulautouui "conptor or şi onspralor ep Renterii politice a Romni

"(88177) avem de ce ne

plângm

Vasile Aedri, clâo Poate c nte semnri dedrum pe care le-am tt şi care m mai umresc sunt alelui Nu era n drume elesl nostu dar de-atâtea ose apropia pă a onfudare Ea n tot cal o vre

me căd clora ma nsemn o plăcere I sie aarde ispta sei time u desfnaser n: dep:rtărlec se strâbteau ncet şi cu drag Ş vestiul episod dinrada Bartl, u cinrea n capete a do notăto Innd pe spate şi făr s se vadă ntre care nu AlendriSunt pagile re -au dat dagostea Măr, na puteas spuu limpede de ce pentuc Marea n a aceia deşifoarte frag o unşteam şi patima notulu o aveam Etăta nevinove şi lpsă de lteraur n ele. nt gâpeu totdeaun E cel pun m seri aaâ nfrăngereAecsadr căol me peru mie n fel de clău�de smbol pe un drm de ncepu

n semnrile de căătorie Alendr ş d pe fa irea

fericită, mlt m depln decât I poezie e caracterizaea dn Epigon n-i ve ma bne E I'adevă "veselulAlesandr Srul e anecdotic. documentl se păsează decele ma multe ori omnesc sentea şi ha�u. c şi felulcum neles exomul, sunt clasce, nu mn rumeulş ma d seama c aceaa ş staea freasc a drumeeMeditaia petu rHe lirice şi descrieea locrilor, pentrcele epice dau de gol sa pregtiea sa alnecareape at plan Dpă cm picol. n asemenea mpreurri şdesace ca şi şi vără degeul cel gros In gara palee iteraul scoate hătia sa codeu Drmea se opeşte ca sămeag lieratra Ua şi a sunt arte deoporvă, şi nu se

pot sprapue şi amesteca nsemnăie de drum ale l Alecsandr sunt toai de aceea aâ de atrgtoare Ele n daunciodat pr literatur Cel mult e al unuipovestitor. pţin vânătoresc pun ndrgOtit. care vrea mre şi să e admrat dr se apră de dicul. ând dea Incepu pn la tonul glumeţ E o elemea I o veselede om bun ş ce. r nmc din roa porongoaăpână la nlmea zeor a romanclor Se vede ă lui Alecsandr 1\ plăcea să povestească Ştim acest ucu şi pe alăcae din mătrisri dela Juimea ale nor oame deprinş

s-şi ascut pe oce fapt simul crtic Ei recuoşteau daulAscutau

.ntr'o fug pare pe creştet colcul şi de s

tăm la o fanse exeuta de vr'o sută de Arabi Icălecape ageri armăa ag Mtafa ne spune c e un gum de

Bdr. outo n mn ce se ă n dreapta noasră

..Arab nvăli burnusr albe de ln, t piîn două cete cae se ibesc una In contra aleia n răpegunea cailo. se chtesc din gă c şuşaele ug. trag. se de_prteaă căcăd no armee or. făă a se opri ; apose Ic de e pare la acest simulac �e rsboi Uni nvrtesc şuşanelele pe deasupra capul scond n g cotefrioase ş dau oc prtre uechile cailor al sund ogn dn prtea dman or clcă pe oarda amăsarilorş aşa pleca\. pucă n a lor al ma arnă

armele or ninte nte djedu ş aninându-se c măn

tăn de mă, se pleaă pn la pmănt de egos·

ai nu ma un ragmen de memoal de căloe, mut d metd de amet itor a lui Alecandri Topare viaă ş �um. şi nu e decât oc

TISM IN MN _ a i ogniae

Româia nu e c o ară de trism eraiona Zic

.. ncă· penruc ea are attea suş cae o ndrepsă deve Vom cercea pe rând acese nsuş, ca un dşi apoi oslităe de a� penruca e s e umpu dviaţă turică

Din cele mai ve vremu, Roma a ost o ar de cere n aară de orice alt nteres loca, are s-I aanume clto veneau penrucă era aci o parte d bvadul Rtl Unul n mar noştri stor, N ora ptt să scrie o storie a ăr numa cu auorl ăriătorlor abtu usl secolo pe a no rebue f fOt aunc dest de muli ş desul de deebi. capot alcui e singu u asemeea zvor Cine tecartea se vng o de acest lcru Ma tăzu călăt

au descort şi pitorescl rii sau uele din folosele re le puteau avea, a căeri I altă parte Aceste cartere, trant, cuoare ca şi nterese balneare su altasemeea snt at�i cel pun tot att de valabe atrecu, ş pe deasupra ajute de milce de loomoe de Inlesr necunOcute atdată

Romnia e unOctă aa dela gule Dunăii mde kilome din cel ma mare fuv al Eropei atuehotarul e de a�ă�i sa crg Iegme numai pe pm omănesc Ua dn călătoriile cele ma! odntema ogate n prvelş, pe care o i Romă şi e at ma mlt de recomandat strnor e căltoa u vau pe Duăre Ea poae f Incepu h dea Viena s

dea Budapesta Un serviu de vapare curate şi repatrace şi ungureşti sau ugosave şi romne. pent seele parale servesc regulat acetă ne, pănă la Brşi Gala, k ude cepe Dunărea maritim ş păn unpătund n suul ap. vaă �lnc 20 de mloae metr cubi In Maea Neagr, cele ma mar vapoare de MaTnd apoape ată Erpa central cu oaşele e cu nur gotice su c rnele de casele medevae. clătorul nge In pn Rt, cu oşe lee cuibr de lst n mlurle nalte de lu. săpân!te de mreele albe ale giamş cu bălle de păpuriş şi de sălc, care auţ marginmarei sepe tătără şi ruseş E o secune. a ndemăorcu. prin geologia şi prin toria Euope naea Roa se face pnn ulor lung de de klometăia n mune Snt vesele Cazane. cu orle de Fiercaptul lor ume aspre şi tnâtore, care râsfâng n ceva dn pesagul geogra ş din spaima pe re muveme oame au legat de trecerea peacoo Ast pnse umplu de prvo. seagul fe la ag ş mucân căd vapor cepe sâ lnece pri acest făgaş străş ot mărgi la Ma�ănoape de clme prpăsoasempdre ale Crpaulu ar la Maă de frdle ruptuile de stân: ale Balnuu E Intradevăr lu bsme unde munţii e btea n apete Dou lumi se dpar Apuu Rrtul. uropa centaă şi Penns

Banică cultura ană ş cutu ntnâ, storia şi

www.dacoromanica.ro



" B O A B E D G R Â

bră Homui i (i\i i şi Infomt)

yenda, tchn;a ş folklouL u su dou Jo lum o asmea e de deaae sâ aa ma imp.

Pui up Iaa n ntrym DnrII p păt pp e komer e vr$re. ea s se

plce,!e n bra i Ai seunare Du'eae-Js i neu a o anpar lcl i n fa n păl:U a ş prn tă ar n'ar peree Eopapr erea ş Tnătişea , rb o ia nou ra

fli i ptilor i eulu Vân31orl pitori i thn a fotOrai ş a fmo n a toată umea

Eura e ar "Atla s e urând un olum Voglpara (Ral pso) u ormoran gri u pel

eu eoeostArdi albi t grt a astor loriCsa e me Ua a ura o ad a o ununare a flmul esre Dunre unee cele ma ntrsant ş mairmoa esoae e la Şrpilor ar a ţa klom ) n larg Î faa grlor Du ps ş

r eree aeas Mr nhSă o vedee de e pţ argoată n spaitl salr otologuropn s obsr al ae r or Un

n a at ntro pbl tflă prospătă ne

e Hgolan Mrii Nege

egur ş n ontnar a Dnă t soot ltoau at Mări e sb essa dea rsarea Nluun păzt tata e pla1 a li Ştfa l Ma la ata u anr genveze pan la portl Bde lângă Vala-fărăarnă Baove n veeea portblgărs al Va npt n orzntl e spri e

aur u mlr ere vneoare u e ă

ses a Mlapt l sf

snd abrpt

gofr al u smo ş mga a CosaeArn

a:n spe azz Coaa aeasa noaşe vara o

rae e ese o su e m de Român ontinentaU ş e

stră i vin fr Mar pnr bra soarl

a n osm mnr t nă n l mălător pătel ore Hroot Dea Csta portl matim morn al Romi r de vaoare rom

ntl no noapt la otantnopo ă nro i lAea ş n altă la xanra E;puu e mea

poar e eşe le n umea arg Româ Casee

ab rgşt u flori âe e a ş mnaee arabe nua Mamala onstane at la Bale oaş ptor poe sa a e pz a magna ăr ş ogsn vau vs o e frusee

Romna poat f ajns ă ma şnu ş m ree e druure nenaonae e atomobil Un Automobl Clb Rea Româ foart bn orgaat pni

st ipoz u tot fl TnJs a ş brspal tsm a ea una n ee ma b Muze

al rmuror de auomobl n ară o man ome a

Româi n o 50 e rţ ra a mal mar găŞoll au nale nteaonale onnonal n lon lo ibA erfee u a e arovonae bnzină ar share e ese garar Ţara e

fit n reaer ş rum n a sun n sarea e

ngrr nane de rbo unl ar n snt almnteri teronae sn l n Basaraa eoru

apoap 0.000k • b am rat pnr aa t la R a c aast pon rmâneas

p ptl tori enora nu mera nuee e şsea

www.dacoromanica.ro



C R N C A

Î f:f ; r

Drumrile ea ptii "moi prin pmul prs a stpf u kiomeru pieu puâd s fe simat dup Vsau d nevoia noroaor şi a mlor

ntrara i ţa< spre Ungaria d Jos i ugoslava H

fae pe drmri farte une, de cmp ned bnă wude câmpie a Tiei, aprpe p, pe la Aad, delungulrâlu Mure sau p la imira Pegul dup şesu cusate mari de coor incp săse faă vrat dp gr·dina grâarelor paru cu v. u pdu şi cu municu peştr a Carpalor şi ramurilor de mu aantChar d vă afud şi oes rpede i vel! ar Ingolue prspeve apa \ugur snguae d piapămul n-şi pird caacru li de r speifi Mare singură i stic! nu sunt odat a d aspreinct oml sâ încovoae spriat rea oorl Inrtoae vesel, m rd meoa, renoate şi icadrul In cr se geşte aet utombilul alrgă pe o

selele rs în margea râplor, care mă ai mamt u e erase nate anume fue ca s se privderte fr s s as acest miu tot at sfetesc pe t e zi

Dinspre eoslovaca ş Ungaria de ss şll se adunîn oraul de 80.000 de locutori aeat numai la 6 omeide granţ adea De aci drumule se drapt sprTranlvaia rcnd intâi rurile ş td mn Apusenişi apoi nd vle a Mureşulu sau a uli, pn la zdalbastu al Carpa or Treătorile sunt nori de 11 mtri a la redeal. sa pese 100, la Guvala, (u vselee srntine dela pior Pietrei Crail. cl m greu dur mte pe re i avem. dar sunt şi de abia peste

de meri a urnul Roş Nu sun r n lume c paa de rativ miâ sprafaţă să ofre orulu atâteet de s nâu prvşl uu plato de veode met inlme dar brăda n toate dreiie de

mar şi Imprt d e in câmrue. âmăre, sunt o nune ndivizi i poare au ăut farmecul lor, ăuu-le $U venind d alte păr � explcănd mpesriţtnograf a unor oluri ale lu vul Mediu european trât pe a, in clle de pe culmi numele germaTraivae e Sbergn Ce pte castle şprivilegile sau n aminirile unor POM cum sn el e in ae o dea Sbu n lngul Tăavpână a aov ş apoi n Maănoapte a sria Nu ci tăz dcâ 300 i mjlocu unei popuaii oneti de milioa şi a unei mnoră ngurş de âsue de mi. dar orgaiia ş conştnţ lo germanid o situae econoă şi utual, cu ou aparte Ta

vaa din aesa a doilea punt de vedere. a oamenca un uriaş mzu etnografi Portrile şi foor tnt'o vioiune i slure abia ma ntte Llchiar rale se încruşează şi nveusc de cl pun sute de a fră se Inltue Aa a auns s se beasă de ea ca de o a doua Elve a Europi c docă ai poplaa romaiă e ovrşoae ş apoi ă cele pooare Româi. Ungur � a� nu aluesc dcât eonal grpe mari bsou pure i pefet deimitate rle rând dup frma locurilor i m, umbog Ai sunt ple de ga metan, ai munau. fier, ârbu i ci ale fierbini şi vdcăoai msvele nesfrşie de dui

www.dacoromanica.ro



4 B O A B D G R Â U

Dinpe Poloa se dechd şoelele bcovee, u pers pectvele lor entrecute de ole care rcă ş coboară şicu posurle mânsrlor oae o gr fecă pe dn afară de căe OO � ma bne de tot ş de zc ş uni. c şe h de mreasă ngreaă, n caevoevo rom de pe vremur eu îbrL Pe prn orp egraic m nc. ş nrrl uene

O ree omplecă de cI erae eagă Român de urop de re vee Treni eprse zlnice duc pre

ugosavia ,1 tal, pr Europ centrlă ş pre Berln Par şi porture francee 1 g ale onr regu ae de avoane mpliesc acela servu Bucueşul e celma mare erport a Romne 1 l Erope sudsce

Penru toae p tendiele de um ale Ţsu organ:ae oicii comcale de Stat u ptcule �luez etl mr de Inv ibeă sunt Oulde ctoe a ăo Fere Române � seriu lor de trm are publcă a�e lusrae �i prospece cea mai b0gaă colece de oogfii c vederi d ă ş hineş per re casse de blee n oaş � sudă no ş no1mbun\tălr ; servc!!le de propagadă e mror soceăblnere. GovoCămne�, Băle Herculane, Oca Siulu Vatra oe Tekrghol Ofcul de tusm l AutombClul Romn despre care m m mnt Brouecompaniei de Wago·l n care e gesc bee ş e facitnerr penru ăo p ua, pe a ş ar ăt ră �I n rnătte ş sun un l de bur Cooromneşi ; pe lngâ ee funconeaZă �I urouile J A compa nernonală de navgae aeian ; ş mlst deoprte agene dn tte orşele mri ş n rtuile ompaniilor emnae de nvga e, gerane frnceeengeze şi lee

Pentru turmul prpriu . ae se ngJe u numde dfertele mjloce de locomoţie ş de nlene ntrebun

i lo dar �I de cearea un sprt tc �I de şcarememblo propr pe drmurle ăr � ale srnt, fnconeaă ma mule soetă Sunt ntre ee uele no, a i de după rbo cum sut c ă nşi I douăRomni ocieae academică de tursm cu pese demembr, şi usmul Romn cre şiau cea pea ea orgaârl de excui m lug n srăinăae c gr pr ma mar penru cuoaşeea â ceoe ăr nreRomă c ş penru cuşea Române n saele au pblca ş publcă revte frums lrae sau afeş prpece arce n imbI srăne, orgzeză cli deconfere depre le de ursm şi ndeplnesc stel şI ooperâ d cuoştere ecprocă inelget şi de popagandă

nre ele r ebu poae să fc o menune pentru Ofiulculturl germn dela SbIu, care e o orgnze cuă aSşilor dn rlva penru ote ormele educeoporul, nre conceăţen de aceeaş r a cepsă neprd de cva an ş emene <ori coecvenee n ele u un orn ma larg. decăt l ec În âmplătore pese grnee de pămân ş de pă eursa de tudi pă la ce pentr Jumăaea lu Aprlepr oaşele mar ae Gemae centre şi renne n folosul socie geerale a nvătoo ş Iutorl inRomna anume a se vteze de Rom insule c rcterice de nvămn elemear germ dela grdinile

de cop pân la şcoie normle � $inae �i lbortree de experene nou dacce mtere

ine socieăe de urism n ţeles şi ma epentrucă nsemă micueamă dum pe ş jugerfrumuselor sau a reguno n cre celelle mjloce comoie nu ma păund, crpatmul de p dă, dou tbue numdeă cunocute n e romănecă ourClbl Române"' ş a sească Soeae rardeleană" Sebbiigsher Kaphenvren

Tourng lubul Romăei cu edul l Buureşi, fiină egă dn 95 dr ncepuse luee ncă i 19

ub numele de anul Drumelor duce m deactvttea nte de ru a Soetă turşor român 193 vorba d o muncă ucă româneasc oga:tă de ppe 3 de an El are ne ş 5 de meb, n m multe sec ecia Buut ei Buceg, sea Bran ş PitrClu ecI Brşov seca MunApe, sec Peree oamne ş ecţa autc a Brorng Cubu Romne ae ae de ad p muntemarc sute de ilome de drumur pt călăe dări seamă monografi, r t n egăuă c oae oede urm tre semănoae ş e aia Ane tnaone de rsm dea Bruxeles

Soceaea patină delenă" c edul Sbiu

os iintă de Sş ncâ dn 88 Ea şia ărb arec ic zec de n de vl Aea ainte de lpe Romă i Transilvane, eci num dnolo de munupă aceea şa nfnt o ece ş [ Bucureş de cloa ssec odeaun bne reprezenaă reă de dăos la Bulboc n munii Prhove şI ame ocetea capain a vut pnă l 93 m 1membri, ri u urct ş mennut cam a 3 pnă 95 a de rbu n fos Auroungarie n 98 nr membrlor era numa de 9 dup re sub tăpniromănească a cuocut cea m mre reştere, p n 9 ş cm 55 93 Are ecii la Su, Brş

Bucureş Orăşe, Valea iului ăgrşŞc MareAgupe, edaş Reghlnu Sesc, Sighşor, Cernău făcu case şI drumu pe mun. pubic, scoate de zede ai n bogat u. ă egăuă cu oae sietăde urm, m les germae

Cu ot aces cadr, nru oae desebi ş cu otă ceă organae de de gită Romn nu e ară de um Ieţol oe penru aceasa a nevoe ş de o polcă specală 1mbnăării căilor de cmunice â n pare ehnică creşere ele ş cofoulu tenurlo � reaceea şoselelor, ct ş n parte de ogaare bilee crcare ş de coepondeţă uşrare recere gre, legr l pucee enus u oe

de uomoble sau de navgaie ; au ar i evoe ş de o Îreagă politică hoteleră cre să d l modeize houo şi l o tndrdzre svco ş preţuo Nştu Înă dă nu e n ntâul rând neoe de o neagă opede lunare a srănătăţiI n căuare de seai şi de rgun nou după eploaarea de ecole a aceloraşi celrşi inutur f devt că o perfectă orgnze t duce turşt dr e ce pun o tă de devăcă trş prn cererea ş râul de aur pe re 1 rersaduc ăndo cu puin acea perfec ognizre a urmul E nev ş ici de n fe de genere de ifrscă E va f T răsplăă de nevInovi ş pri

vtea ma mare pe cae va ntlnio. ca şe o rrcrecute de Ine r mn grăru de m tărzu

www.dacoromanica.ro



Eduaia poporului în alte ăr- -

Educa poporului in Elveta �;ăaâ

c:lte cr:r

de

i �I

1 C eere Educaa poporului I Elvea n ce

prveşe şcoala sperioră a pporlu e mult ma pţ în

naă decât n ate ă nodice n care se pde aceea

veclnll cel mai apropiat de 1 hoaru de maăoapte

n Elvea desvoaea na fost râurt de vreo renşreca aceea sâă În Danemarca sub npraţia l Grndtvg

i nic de vreo rsture revoluonar aeea îtâplat

n Germaa At revoua dn enia şia avu r

sunetul ei nu lpt de îae aşa cu se te d per n uee vdie aii 1918 i 1919 Aceas ru

rlre are cu toate acestea superficial şi mule epeee

Incecae n une az ar avu fnă dac na

exstat Imprejur prele de la In cosiderare ome

[e ue emo! eşte ngrorare na pst k n E

vea Dar e ădejde c ele a se ntreacă pe se Ise

pe mi bunul scop tf educaa popouli în Eveia şle caraceru ei deebit cae se dă la iveală o mae

cumpătreMa există apo ş un al pnc de vedere vredc de nu

In seam Evea na sufet scimr mari police de maibine de 1 de ani. Via ei pubc; e caractera pn au

toom foare lg a clor canoane chiar a paroh

or sle Consituţa ese o lege de cadu ce ls o mare

lbeae desvlt invidule Acesa apare pede planu de oganzae al educae poporuu u exStă o mş

cae uiformă a edcaei poporuu cae se mparte ma! deraă pe grpe epeene Fote cu aevoe aut o mş

cae s a wnact cu cealaă ş pă st sunt foarte mo

ese Incercările de nuncee tuuo seor elve

iene nro fe ş de slab aae magia acesto sfor este cu mult m vaaă neasemenea nompleă In

foă de moz O ae mtateralae sae n ohi

ma ales n prncipile de ba ale educae poporului n rcr de discuare a metodelor de lc abia au ncepu i

procedua e c to pagmacă ş eperimetal n fiecare

locatate parte Lruri espine cu oul tru loc sn

pmite fă code altele ş fOte adesea numai insuc cesul duce o dscue aspa ce!o fndametale de me

tod n acea gup meodele de ucu cae sut reucte

genea ca ae u epoci ecute sun ntrebuate aătic alele mult mai înate

Aceasă felure nu e pe de alt parte totdeauna un r

penuc ea d sgurn d lucrarea va crşte orgac dinmijlocul pporului nare ie mpus cu sa afar

E ceeace apare de atmneri ca una dn trăuile cele ma

dătăoare de ăded ale aciv de educae a popoul

In ElveaDacă, iuda uei perioade polce de relavă pae sa

nsct o oarecare mcare, uul se pe poate să se da

toee fapului că lvea muluit lungei peoade d des

votare demoratc a căpta o aum! sesibilae aţ

de evolua vei n lea InconJurătoare Aceasta a avut n

newne şi bun ruet toae sferele vie parulare

Perdel de stagnare şi lip de receptvate ce pri_

trbie să se adaoge fapul că rada pedagogică ot odeauna putecă. Edua prmar eveană ese fo

pretă de pedagO de seamă al zUor noastre Ma

spr a u Pesoz2 eşe f nerupee I te

orgazaie culuală ăr, mplndo c un spirit al torei � c n sim al ăspundei

a să zm : erenul petu educa poporulu n

ve te bn E na ft ct pin forme de ae

fa ş ptă hrana tebunc dinr'o făgdo

desvolare e$volea nu e astăzi prea nainta dar

cepuur bune sau fău ş ee dau o perspeivă de sec

bn ş de speranţă peu vor Educaa poporul a crs

orgac, ca un teg şi aşeap ou demnII DCvolaC ucriei popouli, Dac n 1aea

măoare a deelor forme pe care le educaa popoam nrodus de nevoie o anumită casfcae ordinea u

bie laă ca o incae de apreciere c nmai ca o con

ne de aşere E dela sne neles că Itepdele nviduale nu sun toae la aceeaş nlme : mal cu seam du

cum s'a mai amn n e prveşe puterle care le dau

ere sau prine penu are (nea Marea majortate s

aba la Iceput sau ma mul Inro are de ece In dseb acelea de pul şcoale superoare a poporuli. Cu a

cuvinte ele sut toate supuse 3hmbărlor şi primoare âurr ale dietelor crene Ele u reprezn o desv

are depn O Jdeat fnă aspra o ar tmpue

n parea uu obsevao ndivdual care 'a fos marto

pate ele dela îneput ar fi nedepă ş fără foo

Ne vom muţm să enumărăm deele nfşer ale

vt csifte în categorle obşuie u o acn apreele noe răne erezolva o hestiune

prnpu, aceea a n def a ermenor "e

caa oorul şi "şola suprlor a prul Trec

pe o nou; defne şi ne mărgim s descrem cele mcuncue aşemnte părâdune drepl s adăugm

mri suplenre la locrle cuveie

A Tipu e şcol peoe /e popou

Oganza{1 foal1 'u u e eate { popo

n priăvaa anul 1922 sa nnt penu Integul te

oru al federae "O onfer; elveţan de edue a

rului cupdea �clle superioare ale poporulu, unle şi cmie naonle şi anue : omitetul elven pe

u edua lucăor bbioeca populară elvea

Fundaa elvea peu ridicarea de ;l şi case c

emuale, csa elveană penr reoma cneogr

fuu societea elvea penru bele oa uun

cletăHor femeor elveene Ocletatea pentru împşte

leatr bune Cn a dat o plaormă de d!scare

formlor de edue de cel ma elu aracter, dar ad

re e au t neregulae şi nau ăvrş până acum v

lucrare ntevă att o amenea desvore răâne o

bil Cner a ft luită de urmtorele conidra

www.dacoromanica.ro



B A B D GR U

Văzănd că educaa leă a poporuui e pusă faă n stiuţe se coduce de ege e care ainm pe celeă c poleme dinmice cae un schb de experieă uătoaeşi de lăue puliă a fi bne ve conferinţ elveană r 1 Insuc şcola speioară a popolu e datăde educaţe a poporuui actuiee ea săş o asociae i p coee cuu ize şi ecus ogaizate şi u_eă de aşezmnte poitic sau confsioa Interesele spe- crează vederea edcei geneale sau a reinţeo gruciale nu sunt ainse de asociae peo speciale ae poplaei Peroadele de stuu sut acelea

Scopul confee este să smueze şi să pooveze ae Istitlo nvesae d Zich. Răspunderea tutuotoae foee de educaţe a poporu prin coopeaţe coes crsuo cde asupra comiteu exectiv al şcol supe-pnzăoae p ăspăndirea omae p schmbul de oe locale ale poporuliepeeă meode şi orgazae. At 2 otetu execuv coaborae cu şcolile su

Coerina cată să depineasă aceste scopri peroe ocale ae popou poae să organizeze sau să aa pin aduări reguae te cu tilu de expeienţă ate aşezmne cum sut: zie de p cfeţe lămuoae ; tuu gupri de lrăto, coneţe de cematoga oric) prin pulicare de apoae i de veti n zae de radiod prin naea uu ou de infoae. A . Csuile st descise uo aduor adoes) ot mebe ate societăţie persoaee care cenlo a o reglă n se pun condiţii egătuă o edu

invoesc să plescă cozae xă pe acopere ce prealabiă. e poate ă a pate prin plata ueicostuu tpal a cheuelo de ă· c taxe ş cusile sunt ute oreoe ec de faci per socie< cae ngădue partcipaea celor ca auşi u anc penru peoe Me o ocupae n timpul zileisunt vita la toate adnăle ş pmes Csule n ă de Zih ogan-toate veşe şi pcaţe au depul zae de ale localtăţi sunt coduse de

să folosească biuo de nformae fă comete ocae care sn epezenaticio taă cee semnate gupe de populaeşedintee este aes de aduarea a- şi ocupaţi omtetee hotărăsc ge'

nua. Die Gemendesbe o pulicaţe ra care sut cusrile care se ţin Iblnaă organul conferinţei i treaga parte admstravă ese mo ese n c Gothadstrasse ne i secrea adminsrativ I2) director este du K Staub 92-1928 sau nt n rc

2. Cocrnţ şoir SUPCriOlre c cursi de a şi 31 de vaă Suiectelţne ppori. au iinţă experimenta i descrip-

Nma dect după nfţaea confe vă geogafe şi căto, genă artăriei antite cole sperioare lve şi uzică ieaă ş limi istoie ioee ae poporu au fos inate la o zie, educaţe ş eligie ept şi ecooconferţă speaă Acesă adnae se e pocă ca ş cele a mte tre

măgneşe la şcoile ogazate � e obecele pedae în univeste Acelaşcovoca odată pe an ca să dcute lu se poae spue ş de cusile est de orgazare ş de codţii mateiale gan ei de pesă ese V H

rale din care sau nt 4 în 18 locaă deosee

S al căr edactor este dr. H. Wele- Viumvonn Isrieuţl d Bhln man secreul şcoli sperioae ce dn d băat d n

Comuicările statistice despre cen h n sesnea de aă 92-28 arată că 18% d studeţ au

fost ucrăoi 33% mpiegaÎ comeca 89% agaja iinvăămăt sau asistenţ, 1/ n acviăi academice saocupţii ere 287% gospodine ş fce ae o Corileaată o uă de 2.3 franci nrările d tae au fost aoraş 595 ş la sa .66 Cetueielile admntrative sau urcat a 2957775 anci Şcoala speioa apopou a prmt o suveţe de 5000 fran dea mucipaitate şi 22. an dela caton

trle a popoului n Zi In legtră cu noe scopuri zia plcă aticole geeraledări de seamă de călăorie sudii ştiince contribu daă, toate n interesu elevilor coaei supeie

Il Şcoie suproare indhda/e ae ooi

1 Şcaa sIperiar ppu din ann Zrih

Şcoaa supeioă a popoul d caonl Zich a fostiinţată 192 ca o asociae şi a fost transfoma fndae n 1928 n Decembie. Scopul undaei arăta acolul 2 : "Scopl fndaţiei ese menneea ursurior coalei superoae a poporu pe terol cantuui iih pebaza neuaităţ police conesone. poate să-şi etindă opeae ate oe de educaie a popou.

a e amistată de un consiu de 70 memri repezed, pe că cu pu consilul cantona cosiiu muicpal n Zrh nvetatea proesori şcoalei sperioarea poporu l grupee mai nsemte de studenţ, şcoe spoare ocae ale popol şi asociaia peu nainrea

co superioe a poporu vezi mai Jos Activitatea

Numărul tota a studeor a ost de 9.9 8 19221 698 oraş şi 2611 a ţaă Şcoala speioaăa popoli e ajtaă de o asocae nţaă ca să- prmoveze ineesele Preşedinele şcoalei ese pofesoul &hesecretar dr Weilenan

2 Şcoaa peră a ppi n Berna

Şcoa supeoa a poporu d Bea a ost nfiat< 1919 ca o organze gndtă (potv statuelor să îngJească de educaa adlţlor p crsu se sociale, conferine şi ate asemenea miloace de coală supeoaă a

popolu Şcoaa suoă a popo serveşe ici-

www.dacoromanica.ro



EUCAŢ POORU R

u pad polic c nuai auza educei poporluI.Şoaa organizeaz ursi reguate în oae amurile de

un şinţ şi artă luc anual In sesiuea d e iă 192esătorie oli�h: ş luru de ână mode) gimast rt că Crsurie duează de oicei dea adu Taxesut popoioale u uea usuli ntrie au fost e7 rnci ş i c eltuelile d e 83

3. Şclle ueore e pOpOului d BM e. Gnv �N eufcel.

coe supee ale poporuu din Be Geneva ş efchtel au n a�ater acdeic Csuie sunt date numaide pei unversitari ş sunt în pae ogaate e universtae Ma nti j Jfe stauele aopate d oii ·tonal al eduai ei prev : usurl e şcoal speri1e a epporu organite e universi e sn t înfiinte a sădea c elor ca nu sunt I sare să a pare la Inruia regată universară o putin s ia noş de rezutaee ec eăro� ştţifice intruc ele s e oivesc unei preztrppulae Og<zaea şi oduerea cusrlo sun înăi e uei omisii ae osistă din erezenai a frelo faultă ale Unv ersitţ e oi caonal de e

. ift Cg8n:t Eucia poporuui l u�mr şale neroase orga, fie curat personale fe acăn ed era un scp otrât ; altee sunt grpur Inhpe uele unI v eci tra Sunt de amintit mătoMune şi Ecaţ, o iea ieră, Înfiată In Zr1917 Scopl e e s mpae reigia şi ciaml prnou edua e nu este onfesionaă dar ntemeasocialism ier ş pe reştinim be�. Ar e o organiievreo 1 e memri Ea eză p conferinţe a

seamă cicluri dar şi prin�o aiune politiă În anuces u de va lt Din pgul e Ia 192928 se poate ainti Scsoa< Sf avel ăe RomOm maină. Maris ş socialis nuc ee la vaaonală eă uăr de fem şi seri muzicale Orgasoa ei sunt ziarul e ue Wee Drui nou i) i revsăpală Afb Reclăie) Conucoru este rRagaz in Zri Gatenofstrass 7) Gupuri asemtoare eă in dfeite păr ale Elve

Şcol suoă pprulu d Budc a existaCur din 123. a organeaă conferine ş cusI foeaz a o soietate şi Itene un ofiiu de onferen

n sau Jnut curur de

iologie log legătua lega Gauunden şi e ere atingloge

n GlU s ndcerea prfului Trub Ennenda ş i Gale sub aceea a lb H există asoaI per ,.e Pop

e" cae in rsr reaten Sane a nfiinat I

ce ş din 2 eprezentn or

pului studenesc Administraa esein mna secretalu uiversi şa pcde Comia face plau onferţelor care este aprbat de ofidul de eucaţie Nu sunt um confe eai deât profesori nv estai. Peveerea cu orice matea n ecesa� se ce legtră ituiasau searul nivers� a ărupropeate materialul răne Fe c stuent ce pltete p etru 3 este îndreptăţit să ia un al

paulea urs fă pată P ecee care i ece v etrile estentămpat e Dprtament ed'\

un u von Hc/mBt euLiga p etelor r) cre şipne să oganzeze disuii p

mbunătărea ve cmnipentr desvorea iiei fa deCnp dn Shl, uel nZ dsen d W 15 l!tia ma appat ş de atua

arg:i Ea lureaz prin onfee şi festialu Sit

esloi din Zrich fiinţată I 96 - la a o steca aniversare dela naşterea lui Plo urrreşterea bunei str 10nae p trea eduJonle în spiitu mareu pedgog Ea ese n eatârnaăoie paid sau acia poitice şi ofesonle Orază nfe�ne, onere populare seri de petreerenic acestea n mă In laorare cu autoităJe caii şi u biseri Ea intreie ma�e şi foarte foobibliotec cu z si de ectuă In ferite p ae or

Peşentele soe ee ZJnger, sec�ea a orului Zch Curs speiale pentru feei seganeaz în Zirih şi Chu Şle soae pentru fe

din Zich Geneva §I Luerna pegtesc ete peu atenţ oal ; teele de feme n Zirh SaintGantert ş l e nteJn n sistem regulat d e cn ferincsri

ei Cusuril e st luite i c se din peegerinfein e e şi sue atează despe toate rarl e şte Matemaile apar foarte rar Csurie a nu n_nesc 20 de stud en pent o cn erină sau 15 pentru olas o fi şterse Pentru unele cursri se prevede o imităde umăr da a reguă sut admişi da 0 până la 5

Şcoala supeiă a popou din Băle l o Insitu e eatăin ntrege de uv etate ş intrnu de a Cnduoru curulor şcoii superioare a putut să onsate o unăfeven i 1922

f sunt organizte conf eele de uversite ppuar:idela efchătel omisia a esă de s enat, ar cururl e sutae de profesori Pofesoi nu presc plată uceazăgrait Dpă nău avânt fecvena pare să f săzut ma

u seă dn piină (dup ara oisa) sa siit mai puterniă sforţrea de educaie proprie a lurătorior

Cusu e pubce ale eptametui e Instţ e pub" d Geeva sunt escse puiuu fără esâgere şfră taX Cp su 12 a nu sut aqmi op Inte

12-15 nmai ăd sunt soi de pn fecae iase in cusur asupra a 12 subi! e dierite Acse sbieteuprin d bologi astronomie biograe istorie, istor e ra�, soologie.

M etă i un are mă de ietăţi de lectră

Implesc sarci preoase lltl e l� da� nu pott aici

5 oee p er eduai lutil.Peste A�d de omtet une le u o via de ma m

n §i are �ea nr te eec şi u

www.dacoromanica.ro



8 B O B D E G R Â U

ească a lucrătorio se ăsesc strse Uniunea Eveanăpentru educaa ucrătorilor Numărul cursur 927-28 afot cm de 100 al conferinţelor m de 500 Frevna lacele dt a cm de şi la ce di uă de 55000u avut l In acelaş timp şi eprezentaţ de teatu, vzite.excurs şi repreentaţ de cinematograf ceste cotetesunt strne I Ununea re ete rganzată de conresusindicatelor al cArui secrear se Max Wr iuneapublică n fiecare an lstA de nfena orazeazA o

serie de onfene cu rbor lven ; s conducecusuri muncitreşt de umiic ma seamă penu pre Atirea funcţonalor de partid şi pentru membii copulopbice ine o confernă aual de educaţe ae clecede diapzitve şi urmArete s Infinţeze biblie aezA mintele mcitreşti Organl e este acum Sndă:ţ zarul ndepedet a ncetat <cumâiva a

B /c # erore poporuUi: lvea es astzi douA cn de ete la asoj

(zerhede. a hu, şi a Nekrch deschise a 192 ş92 şi nte n fiecare caz cu o şcoală de ospodr Me

irea ecăreia este să ajute p fete săşi dezvle viaţa intelectaă şi sufleteasc pe ae o caută ş să le facă Sfs dcA u rai n cun sprjint p uncA pracă şi peo acne de medtae u de crsu regulate ele oga nizează conferne răzlee şi crsur de DinicA soja condusă de dra Ruegg şi Nerch de da Buer

deŞt

rl r;n7l

tn

ţ=:�

ft nc acum civa ani pentru frecven nTndesulă oae O aaţe de Priete Infiint n 192 Inceac sAaducA o rnvere a acestei ntreprnde prin eiarea unfod In acest scp

S

oci

ţ e EdUn are număr de se petru a cAror inşirare lipseşte spul se ndeletnicesc I măsură mai ma sau maiică cu edcaa poporuui ă se cuvine să fe aminte

undaia lve<nă petu rdicarea de să şi case c ale (Schez Sftung zur derg von Geenesubend Geedehusern nfată n 1918 are ca scop clăd rea de săi ş case conale e sut organizate condusepe aze operati ve Ele grjesc de săli de lectuă şi descris c ş de sAl de conferine de viaţă socaă şi de covrbre aleas eori e vorba şi de ncăperi ptu crsu

l B u

la J1cb_

Smlon

specale, lcu de ] şi de imnasc atere publce, biou etc Sala şi casa comunalA sunt gânte sA fe etde aA ntelecuală şi calA EstA tAzi pese opcde emenea aşezănte dintre care multe arată o desebtălue am educei poporuli i preâl adlescen ln afară de rice le:uă cola udaa Inene unbiru permanent (Seear K Straub) şi sate un bulenDie Gemendeube care ese şi organul confeinţe Elveenpenu educaa popoul � publiă In această altate un

bulen timeta Schwez Btter fr Vllbldungsarb( Elveene pentru activitatea de educae a popoul

oua Socetate Elveian, InţatA In 191, ae ca scop.s" lucreze din tate puterile pentr pAstrarea cutu ş agândir aţnle i s asiure u vtor vrednc " Puctele de căpeteie din pamul e sun inaintarea educaenonale nviarea conştiine pbce n lpta pvateraismuui de rând. stabiliea de egu mai stntre diferitele părţi ale ă şi tre elveii de aasă şd srăinătae ogaizează ceţe n ecae a ndiferie locaităţ ca i penru cetăeni eee n ale şi publcA listă de cnfee Ogal e ese Mtteilugender eu Hevsen Geselscaft. Concă ale esoceă eveiene

D Bb

sfera activităţ bbli!ecare ibliotec opuară lvea este de desebtă neătate fost nfiţată 19 şi umreşte dezoltarea sstemului bibliotecar ca unjo de ImbunAtăţre ntelectual moală şi intelectula poporuui Nu e supuă ici unei TAurir plitce confesionale şi lucreaA prin bibliteca cenalA din Be care Iesată ma cu amă c literatură tecă şi pn bliotecambulante trmee di şapte stau mpr"ştiate pn toatAara

Numul cAţlor este de 985 la nceierea anului 1928

dne are 22181 se găeau la oficil central ; 77.747 volue erau Imprmtate In 152 ctii de cr iecare crta fost citA ca de trei ori In ecae 1 s'a fcut un pt de iecare ccizeci de lcuto Veue ezAmnul sun ca de 1000 franci pe an a cetelcam aceleaş Oficiile principale ale becii ppuare eve ene sunt In Bea

D e Hnbk SRUB

din engezeşte de EMOL BUC

d i

boabe de grau 2-1931

Documents