În acest an, aniversăm la 9 mai, 140de ani de la Proclamarea Independențeide stat a României, un pas hotărâtor încontinuarea procesului de luptă pentrurealizarea Marii Uniri a tuturor români-lor la 1 Decembrie 1918. Dezvoltareaeconomică și social-politică a statuluinațional dovedise convingător anacro-nismul suzeranității otomane. În primă-vara lui 1877 se maturizaseră toate con-dițiile interne și externe pentru înlătu-rarea ei. Națiunea întreagă dorea și erainteresată în obținerea independenței de-pline a României. Un război victorios,care să înlăture suzeranitatea Porții oto-mane și să consfințească independențațării, reprezenta o necesitate nu numaide ordin istoric, ci și de ordin moral șinațional.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat vineri că "limbaengleză îşi pierde importanţa în Europaîncet, dar sigur", în cadrul unei conferinţeprivind situaţia Uniunii Europene în con-textul Brexit.

Juncker a participat la o conferinţă înFlorenţa, a precizat că se va adresa în limbafranceză şi apoi a zâmbit, stârnind râseteşi aplauze din jur.

"Încet, dar sigur, limba engleză îşi pier-de importanţa în Europa. În plus, în Franţase desfăşoară acum alegeri...vreau ca ei săînţeleagă ce vorbesc", a spus Juncker.

Apoi, preşedintele Comisiei Europenea redevenit serios şi s-a referit la tensiuniledintre UE şi guvernul Marii Britanii în pri-vinţa negocierilor pentru Brexit.

"În ciuda succeselor şi a creşterii eco-nomice, Marea Britanie a decis să pără-sească UE şi asta este o tragedie. Vom ne-gocia corect cu prietenii noştri britanici,dar să nu uităm că nu Uniunea Europeanăabandonează Marea Britanie, ci invers. As-ta contează foarte mult, este o diferenţăcare se va resimţi în următorii ani, nu e uneveniment minor", a spus Juncker.

Creşterea economică în UE este de do-uă ori mai mare decât cea din Statele Unite,iar cetăţenii din Blocul comunitar pot staliniştiţi în viitorul apropiat, a subliniat Jean-Claude Juncker.

Politica de deznaționalizare s-a fo-losit pentru realizarea planurilor ei șiîn biserică, o armă tot așa de puternică,cu ajutorul căreia a putut câștiga și con-topi în masa ungurească o bună partedin elementul românesc din județele<Satu Mare, Ugocea, Hajdu Szabolcs șiBihor.

Populația românească din aceste ju-dețe prin trecerea ei sub jurisdicțiaEpiscopului Rutean de Munkacs, la1634, s-a desfăcut cu totul sub raportbisericesc și politic de către masa ro-mânilor din Ardeal.

Palatul Buckingham a anunţat joi căDucele de Edinburgh se retrage din viaţapublică şi că nu va mai juca un rol activîn angajamentele legate de Coroană în-cepând din toamna acestui an. DeciziaPrinţului Philip a fost luată cu sprijinulReginei Elisabeta a II-a.

Potrivit unui comunicat remis de Pa-lat< "Prinţul Philip va participa la anga-jamentele programate anterior, atât in-dividual, cât şi însoţind-o pe Regină."

Prinţul Philip, Duce de Edinburgh,în vârstă de 95 de ani, este soţul regineiElisabeta a II-a. La naştere a fost prinţ alGreciei şi al Danemarcei însă a renunţatla acest titlu la scurt timp după căsătorieşi l-a adoptat pe cel al bunicilor maternidevenind cunoscut ca Locotenentul Phi-lip Mountbatten. A doua zi după căsăto-rie a fost numit Duce de Edinbugh, Contede Merioneth şi Baron Greenwich. Re-gina Elisabeta l-a numit Prinţ al RegatuluiUnit în 1957. În 2011, soţia sa, reginaElisabeta, i-a acordat titlul de lord-mareamiral cu ocazia împlinirii a 90 de ani.

Pe de altă parte, regina Elisabeta aII-a a Marii Britanii, în vârstă de 91 deani, va continua să-şi îndeplinească în-tregul program public.

~n contextul anun\[rii retragerii, ta-bloidul britanic The Sun ;i presa francezăau publicat din greşeală articole care su-gerau că Ducele de Edinburgh a murit.Articolul a fost ;ters la c]teva minute dela publicare.

Limba englez[ `;i pierde importan\a în Europa

Autorit[\ile maghiare au folosit Biserica Catolic[ pentru dezna\ionalizarea rom]nilor

140 de ani de la Proclamarea ;i cucerirea Independen\ei de stat a României (1877 - 1878)

PAGINA 4

PAGINA 2

S`n`tate Frumuse]e&

Prin\ul Philip se retrage din via\a public[

Prosta Borat, un produs pentrumen\inerea s[n[t[\ii prostatei

PAGINA 5

~n 2017 totul este permisc]nd vine vorba de unghii

PAGINA 7

Avocado ajut[ la sc[derea colesterolului

PAGINA 8

Cuv]ntul “mahala” ni se pare tu-turor foarte rom]nesc, at]t de mults-a tot b[tut moned[ pe tema lui, decele mai multe ori la modul negativ.

Dar “mahala” este un cuv]nt tur-cesc care `nseamn[, pur ;i simplu,periferie. Mahalaua de odinioar[ s-ar traduce azi prin cartierele m[rgi-na;e din ora;e, r[u famate, aproaperurale, populate de oameni simpli.Universul mahalalei a fost tratat li-terar `n dou[ direc\ii mari de per-cep\ie.

PAGINA 3

PAGINA 9

George Vulturescu este de de-parte cel mai cunoscut scriitor dinSatu Mare. Face parte din “genera\iade aur” pe care a avut-o Satu Mare`n deceniul 80, scriitori care s-auimpus prin c[r\ile lor la nivel na\io-nal< Radu Ulmeanu, Alexandru Pin-tescu, Ion V[dan, Dumitru P[cu-raru, Ioan Ghiur, Ioan Nistor, IonBaias, Dorin S[l[jan, Emil Matei,Ilie S[lceanu, Ion Bledea, Ioan Bo-lo;, criticii Cornel Munteanu, Ghe-orghe Glodeanu, Alexandru Zotta,istoricul literar Nae Antonescu.

Prin revista Poesis, prin festiva-lurile de poezie "Poesis", GeorgeVulturescu a adus la Satu Mare sutede scriitori, rom]ni ;i str[ini. Prac-tic, a racordat Satu Mare la culturana\ional[, printr-un efort care armerita mai mult[ pre\uire. Ca poet,s-a f[cut cunoscut `nc[ de la primasa carte. ~mpreun[ cu DumitruP[curaru, a fost un obi;nuit al lumiiliterare din anii 1980-1990, prinparticiparea la cenacluri, simpo-zioane, festivaluri de poezie orga-nizate `n diferite ora;e din \ar[.

Ajuns la deplina maturitate ar-tistic[, George Vulturescu abor-deaz[, cu succes, critica ;i istoria li-terar[. Prin `ntreaga lui activitate,George Vulturescu, al[turi de al\iscriitori, ar merita s[ primeasc[ tit-lul de cet[\ean de onoare aljude\ului sau municipiului SatuMare.

George Vulturescu< Nu e;ti scriitor autentic dac[ nu e;ti diferit

IAnul XV Nr. 733 Duminic[ 7 mai 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

“D-ale carnavalului”

exploreaz[farmecul discret al mahalalei

2 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

Ștefan Manciulea s-a născut la16 decembrie 1894 într-o familiemodestă de țărani, în satul Strajacomuna Berghin județul Alba, șia decedat la 12 iulie 1985 la Blaj.A fost profesor, geograf, istoric,istoric literar și preot greco-ca-tolic.

A urmat școala primară în sa-tul natal, iar apoi cursul inferiorla Gimnaziul Superior Românescdin Blaj. Ca elev la Blaj, a luat le-gătura cu Badea Cârțan, trimiscu cărți de Ioan Bianu de la Bu-curești, prin Vama Cucului, la ca-nonicul Ioan Micu Moldovan.

Continuăm în acest număr să prezen-tăm lucrările cronicarului

Politica de deznaționalizare s-a fo-losit pentru realizarea planurilor ei și înbiserică, o armă tot așa de puternică, cuajutorul căreia a putut câștiga și contopiîn masa ungurească o bună parte dinelementul românesc din județele< SatuMare, Ugocea, Hajdu Szabolcs și Bihor.

Populația românească din aceste ju-dețe prin trecerea ei sub jurisdicția Epis-copului Rutean de Munkacs, la 1634, s-a desfăcut cu totul sub raport bisericescși politic de către masa românilor dinArdeal (Dr. Radu I. Istoria Diecezei Gre-co-Catolice a Ocăzii Mari, Oradea, 1930,p. 10).

Rămași izolați, lupta începută pentrudeznaționalizarea lor s-a putut da cu maimulți sorți de izbândă, noul Episcop ru-tean le trimitea în secolele al XVIII-leași al XIX-lea prin sate numai preoți un-guri crescuți și formați în seminariiledin Ungvar și Munkacs, care ajutați dinpartea statului și înconjurați de către au-toritatea bisericească, au putut rupe oricelegături sufletești dintre cei încredințațigrijei lor și restul românilor.

La 1890 s-a constituit în Budapesta așa-numita „Comisiana regnicoloră a ungurilor catolici de rit grecesc”

Limba ungurească a pătruns ușor în-tre românii din aceste județe fiindcă sa-tele lor erau amestecate sau încercuitecu localități sau târguri ori orașe ungu-rești, așa încât neputându-și folosi limbaîn raporturile zilnice cu vecinii, prin for-ța împrejurărilor s-au văzut nevoiți săînvețe pe aceasta.

În biserici unde se săvârșeau odi-nioară toate serviciile de cult în limbaromână, a pătruns tot mai mult cea un-gurească, cărțile rituale românești aufost traduse în ungurește și introduseoficial, sub pretextul că românii nu și-ar mai cunoaște limba.

Șovinismul unguresc mascându-șiintențiile, pe motivul că voiește să gru-peze laolaltă sub o singură autoritate bi-sericească pe toți ungurii greco-catolici,prin anul 1863 începe o mișcare în ju-dețele amintite mai sus, cu scopul să ob-țină la Scaunul Papal, înființarea uneiEpiscopii Greco-Catolice maghiare culimbă liturgică cea ungurească (DosarulEpiscopiei Greco-Catolice de Hajdu-Do-rog, Arhiva Mitropoliei din Blaj).

Statul încurajând în taină aceste miș-cări, ele iau o dezvoltare din ce în ce maimare, încât la 1881, cererile ungurilorgreco-catolici sunt înaintate împăratuluisub forma unui memoriu, prin care so-licită înființarea unei episcopii pe seamalor (Ibidem). Rezultatul a fost că la 1883

s-a întemeiat în localitatea Hajdu-Dorogun vicariat greco-catolic unguresc (Ibi-dem).

Baronul Istvan Banffi la 1896 cautăsă asocieze pe cât mai mulți unguri laaceastă mișcare. În vară o delegație dinHajdu-Dorog s-a prezentat în audiențăla Primul Ministru, apoi la MinisterulInstrucțiunii și la Președintele Camerei,înmânându-le un Memoriu prin carearată că în Ungaria se află peste 200.000de unguri greco-catolici, care sub rapor-tul conducerii bisericești stau sub juris-dicția episcopilor români și ruteni.

Delegația cere ca pentru acești un-guri să se întemeieze o nouă episcopietraducându-se cărțile rituale în limbaungurească pe cheltuiala statului (Ibi-dem).

La 1890 s-a constituit în Budapestaașa-numita „Comisiana regnicoloră aungurilor catolici de rit grecesc” sub pre-ședinția magnificului Szabo Jeno (Ibi-dem).

Scopul asociației era să introducă șisă păstreze în toate actele cultului divinlimba ungurească, sco\ând-o din stareatolerată de până atunci, după cum o pre-tinde numărul și interesele ungurilorgreco-catolici, făcând demersurile ne-cesare în acest sens la Curtea Împăratu-lui și la Scaunul Papal, care trebuiau săle asculte dorințele (Szabo I. Gorog Ser-tartasu M agyarok Orszagos Bizottsaga-nak Programja es Servezetet, Budapest,1898).

Szabo Jeno cu acest prilej publică unapel și o broșură, în care caută să aratecă acești unguri au fost trecuți pânăacum printre credincioșii diferitelor die-ceze sub numirea de „rutean-valah”, deaceea pentru a-i aduce din nou în mij-locul ungurimii e neapărată nevoie să lise creeze o dieceză proprie, cu limbă li-turgică ungurească. Autorul înșiră o se-rie de sate pe care le dă drept ungureștiși rutene, încercând să motiveze astfellegitimitatea pretențiilor asociației, întrecentrele arătate ca fiind locuite întot-deauna de populație ungurească, autorulînșiră următoarele, rămase azi în Unga-ria< Bokoni, Hajdu-Boszormeny, Hajdu-Dorog, Uj-Feheto, Kalla-Szermen, Biri,

Nagy-Kallo, Nagy-Leta, Hoszupali, Ba-gamer, Eradony, Szent Gyorgy, Vetes șiKakad, apoi o serie de alte sate din șesulBihorului de pe teritoriul românesc, res-firate până la granița fostului ComitatHajdu (Ibidem).

Pontificele a și aprobat planulînființării Episcopiei ungurești

O scurtă comparație între afirmațiilePreședintelui Comisiunii Regnicolore șidatele sematismelor de Munkacs și Ora-dea Mare, ne va arăta că acești așa-nu-miți unguri greco-catolici nu sunt altce-va decât români și ruteni deznaționali-zați.

Ideea înființării Episcopiei greco-ca-tolice ungurești a fost îmbrățișată de că-tre toate guvernele Statului Ungar, caredoreau să realizeze „Ungaria Unitară”.Ministrul Cultelor Zichy, la 1812, cu oca-zia dezbaterilor bugetului, a declarat înCameră că guvernul are cea mai ardentăpreocupare să înfăptuiască cât mai grab-nic această Episcopie.

Ea avea să fie pusă în coastele româ-nismului cu vădite tendințe de dezna-ționalizare (Unirea nr. 6 din 1902). Dupăterminarea „lucrărilor pregătitoare pen-tru înființarea unei Episcopii greco-ca-tolice ungurești”, primul ministru al țăriia convocat în luna februarie 1902 pe toțiarhiereii greco-catolici la o cosfătuire înaceastă cauză, la care a luat parte și Rossi,girantul nunțiaturei apostolice din Vie-na. Acesta a prezentat membrilor Con-ferinței o telegramă primită de la Secre-tariatul de Stat al Pontificelui Pius X,prin care este încredințat să termine che-stiunea Episcopiei greco-catolice ungu-rești (Dosarul Episcopiei greco-catolicemaghiare de Hajdu-Dorog, Arhiva Me-tropoilitană din Blaj).

Episcopul român greco-catolic, re-prezentat prin dr. I. Radu și dr. V Hossu,a protestat contra acestui procedeu, nun-țiul însă le-a comunicat după ridicareaședinței că orice agitație și opoziție dinpartea românilor e de prisos, deoareceP.S.

Pontificele a și aprobat planul înfi-ințării Episcopiei ungurești (Ibidem).

Episcopii români, la rândul lor, comu-nică situația Metropolitului Blajului, ce-rându-i de urgență convocarea uneiConferințe a reprezentanților întregiiProvincii Metropolitane de Alba Iulia șiFăgăraș, mai ales că li s-au dat 8 zile încare să se declare definitiv în chestiuneaacestei episcopii, fiind puși astfel în fațaunui fapt împlinit.

Conferința s-a ținut la Blaj în 17 fe-bruarie 1912, unde s-a discutat amănun-țit întreaga problemă a noii episcopii,apoi s-a alcătuit un Memoriu Documentși s-a înaintat Scaunului Apostolic, ară-tându-se marea nedreptate ce se face bi-sericii greco-catolice române prin faptulcă i se răpesc atâția credincioși, care vorrămâne pentru totdeauna pierduți înmasa ungurească. (Revista Unirea nr. 18din 1912)

Ungurii însă lucraseră demultîn taină la înființarea Episco-piei greco-catolice ungurești

Un „Cuvânt de Chemare” semnat înBudapesta la 23 aprilie 1912, către ceimai marcanți membri laici ai bisericiigreco-catolice române arată< „Împreju-rările în care se țintește la înființarea bi-sericii greco-catolice ungurești și modulîndeobște cunoscut cum se plănuieșteînființarea acestei biserici, trebuie să um-ple de o adâncă îngrijorare inimile tu-turor credincioșilor buni și adevărați aibisericii greco-catolice române”. Sem-natarii Manifestului convoacă o confe-rință generală la Alba Iulia pe ziua de 29mai 1912 încheindu-și Apelul< „Venițicu toții fii adevărați ai bisericii noastre,că în aceste zile de grea încercare să pu-tem arăta nedumeririle și manifestul cuglas puternic voința noastră” (RevistaUnirea, nr. 52 din 1912).

Adunarea de protest s-a ținut, cu toa-te piedicile puse de autoritățile ungu-rești, participând peste 20.000 de românicare au protestat contra silniciei guver-nului unguresc (Ibidem). Memoriul pre-gătit cu acel prilej împreună cu rezolu-țiile Congresului au fost prezentate deMitropolitul Blajului, V. Mihaly, ca să leînainteze Scaunului Papal.

Ungurii însă lucraseră demult în tai-nă la înființarea Episcopiei greco-cato-lice ungurești, așa că toate memoriile,adresele, intervențiile și adunările deprotest ale românilor au rămas zadarni-ce. Presa ungurească, la rândul ei, atacavehement pe capii bisericii române, în-vinuindu-i de agitație și amenințând peromâni că în curând guvernul ungurescva termina un alt Proiect al înființăriibisericii greco-ortodoxe ungurești, pen-tru a putea aduna în mănunchiu pe toțiungurii risipiți printre celelalte naționa-lități (Revistele Unirea, nr. 24 și 25 din1912).

Regele (împăratul habzburg) prin re-zoluția dată la Viena la 6 mai 1912, a în-ființat Episcopia greco-catolică ungu-rească de Hajdu-Dorog, iar MinisterulCultelor, prin adresa din 11 iunie cu nr.2972, aduce acest fapt la cunoștința Mi-tropolitului Blajului. Organul oficial alVaticanului „Acta Apostolicae Sedis”, cudata de 1 iulie 1912, publică BULACRISTIFIDELES GRAECI, după a căreiapariție Ministrul de Culte înaintează oadresă Mitropolitului Blajului, prin careîi aduce la cunoștință că termenul deexecutare a dispozițiilor Bulei este de șa-se luni de la apariția ei (Cultura Creștină,anul II, nr. 13/1912).

Continuare `n num[rul urm[tor

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuan, din Cartea în Manuscris intitulată<

Cronicari Români din Ardeal

În după-amiaza fatidicei zile de 6mai 1937, în oraşul New Jersey, a avutloc un accident care a marcat istoriaaviaţiei. “Hindenburg“, impresionantuldirijabil, mândria Germaniei, s-a mis-tuit în flăcări în doar câteva secunde,sub privirile uluite a zeci de persoane.

Germania a folosit pentru primadată dirijabilele în 1914, în timpul Pri-mului Război Mondial, inclusiv în sco-puri distructive, precum bombardareaţărilor inamice. Doar la Londra au fostaruncate peste 200 de tone de explozi-bil. Odată cu progresul tehnicii milita-re, dirijabilele au devenit o ţintă uşoarăpentru avioane şi pentru artileria de lasol, orice impact cu fuselajul provocânddistrugerea lor în doar câteva secunde,din cauza hidrogenului inflamabil cucare erau umplute primele aerostate deacest tip, numite şi zepeline.

În 1928, a fost construit cel maigrandios dirijabil de pasageri. Era vor-ba despre Graf Zeppelin, un dirijabilde 236 metri lungime, care putea sătransporte 20 de pasageri şi o greutatede 12 tone, cu o viteză de 95 km/h. Lafinele lui 1936, Graff a depăşit un mi-lion de kilometri, însumând peste16.000 de ore de zbor fără a înregistraniciun accident, la un total de 576 decălătorii. Compania Zeppelin a doritsă profite de acest brusc şi nesperatsucces şi nu a întârziat să iniţieze unalt proiect< construcţia unui dirijabilde mari proporţii, care să acopere rutadintre Europa şi Statele Unite, avândca principală escală New Yorkul. Astfel,a fost construit cel mai mare aparatcare a brăzdat vreodată cerul< dirijabilulHindenburg. Cu o lungime de 249metri şi o înălţime de 38 metri, eraaproape la fel de mare ca Titanicul şioferea, de asemenea, un confort maximpasagerilor săi. Un salon de servit masaşi altul de lectură, o sală pentru fumă-tori, complet ignifugă, cabine indivi-duale de duş şi o punte pentru prome-nadă cu vedere panoramică> toate sub2.000.000 mc de hidrogen.

Până în luna mai a anului 1937, di-rijabilul realizase 16 călătorii, dintrecare şase avuseseră ca destinaţie Riode Janeiro, iar restul New Yorkul. Apa-ratul putea traversa Atlanticul în doardouă zile şi pentru că niciodată nu seînregistrase vreun accident, era absolutfiresc să se vorbească despre marile di-rijabile ca despre viitorul călătoriilortransatlantice. Datorită semnalelorpromiţătoare venite de pe piaţă, fabricaplănuia construirea unui frate geamănpentru Hindenburg, care urma să senumescă Graf Zeppelin II. La data de3 mai 1937, giganticul aerostat cu hi-drogen a plecat de la Frankfurt în ceeace urma să fie ultimul său periplu.

80 de ani de ladezastrul dirijabilului

Hindenburg

CRONICARIPolitica de deznaționalizare s-a folosit pentru realizarea planurilor ei și în biserică, o armă

tot așa de puternică, cu ajutorul căreia a putut câștiga și contopi în masa ungurească o bunăparte din elementul românesc din județele< Satu Mare, Ugocea, Haidu Szabocs și Bihor.

Ideea înființării Episcopiei greco-catolice ungurești a fost îmbrățișată de cătretoate guvernele Statului Ungar

Autorit[\ile maghiare au folosit Biserica Catolic[ pentru planurile de dezna\ionalizare a

rom]nilor din aceast[ zon[ `n secolele XVII - XVIII

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

7 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

PORTRET“Am călătorit în SUA, China, Spania, Danemarca, Germania, Serbia, Franța și oriunde

m-am simțit un romantic întârziat din România, din satul meu Tireac de sub Codru. Doar căde multe ori am plâns (da, am plâns) în fața Muzeului Luvru sau Prado, la Gughenheim, sauîn Hong Kong, gândindu-mă că țăranii mei din satele de Codru n-au putut vedea niciodatăce am văzut eu - plângeam pentru că simțeam că văd și în locul lor...”

Poetul George Vulturescu ar fivrut să se nasc[ în perioada lui :te-fan cel Mare - să-i creasc[ caii pen-tru oaste pe Valea Ozanei, să-l ur-meze cu sabia în lupte, iar în timpde pace să fie copist de manuscrisela Mănăstirea Neamț.

Autorul s[u preferat rămâne, dup[cum ne-a spus, “inepuizabilul pentru oricecritic”, Mihai Eminescu. ~n 2015 a publicatla editura Junimea din Iași, cartea “Com-plexul Ghilgameș. Eseu despre motivulprafului în opera lui Mihai Eminescu”.Dup[ cum a afirmat George Vulturescu,nimeni dintre criticii români nu a urmăritaceastă “temă”, sau acum, în cartea desprepoezia lui Lucian Blaga unde “atac[” o te-mă neurmărită - motivul “luminii fărăumbră”, și simbolurile “drumului”- soartă,a “drumului-dor”...

~n aceste zile ̀ ;i va lansa la Cluj, în ca-drul Festivalului “Lucian Blaga”, cartea deeseuri “Orbul din Poemele luminii”.

Dup[ cum ne-a m[rturisit, str]nge ̀ ncontinuare bani din pensie, pentru c]tevac[r\i `ncheiate, precum ar fi< “Poezia lui:tefan Augustin Doinaș”, teza sa de doc-torat ̀ n literatur[> volumul de critic[ “Cro-nicar pe frontiera Poesis”, volumul 3.

- Spune\i-mi c]teva cuvinte despredumneavoastr[< data la care v-a\in[scut, numele real ;i cel pe care vi l-a\idori s[-l purta\i, ce c[r\i a\i scris.

- Numele meu la naștere este Pop Si-laghi Gheorghe, din părinți țărani - mamaIrina, tatăl Gheorghe, fântânar, meștercioplitor. Data nașterii este 1 martie 1951(dar tatăl meu a ajuns în Viile Satu Mare,la Sfatul popular doar în... 20 martie. Cumnu se putea înregistra o naștere decât cuo diferență de 2 zile am fost trecut în cer-tificat pe data de 18 martie - un cadou dela tata de 18 zile pentru ziua pensionăriimele venită pe fax de la Ministerul Cul-turii...) în cătunul Tireac, satul Tătărești.

Numele pe care mi l-am dorit, și mil-am dat singur, este George Vulturescu -îl port de la debutul meu poetic în revista“Familia” (nr.1, ian., 1973) cu o prezentarea poetului St. Aug. Doinaș purtând titlul“Un voluptos al imaginii - George Vultu-rescu”. De atunci, am onorat acest numecu 16 cărți de poezie (dintre care 3 anto-logii), 5 cărți de critică literară, o carte deinterviuri cu scriitori contemporani, cu 8cărți traduse astfel - 3 în limba engleză,câte una în limbile - franceză, germană,sârbă, maghiară, letonă. Sunt însă prezentîn antologii din străinătate în China, Spa-nia, Israel, Italia, Rusia, Canada, Turcia,Ucraina.

- Numi\i cartea pe care ați fi vrut săo scrieți.

- N-am dorit niciodată să scriu carteaaltui scriitor, însă vedeți că sunt un co-mentator de critică literară, scriu desprecărțile care îmi spun, transmit ceva în caremă regăsesc. Aș fi dorit, de exemplu, să fiavut experiența lui Nikos Kazantzakis,acea “privire cretană” cu care a scris “Ra-port către El Greco”. Am văzut orașul To-ledo, casa pictorului și lucrările lui dinMuzeul “Escorial”, dar nu poți “vedea”ceea ce a văzut scriitorul, ci doar ceea cea reușit să transmită din tumultul său...

- Spune\i-mi dac[ exist[ un marescriitor pe care nu îl puteți citi.

- Nu cred că există “scriitori mari pecare să nu-i poți citi”. Cred că sunt doarscriitori care nu te mai atrag, nu-ți mai“spun ceva”. De exemplu - pe Ion Barbunu mai simt nevoia să-l recitesc, nu-mispune nimic “filosofia” lui Gabriel Liicea-nu pentru că îl citesc, cu aviditate, pe Con-stantin Noica, de la care a împrumutatdestul...

- Ce fel de literatur[ citi\i?- George Călinescu îi sfătuia pe criticii

tineri să nu citească “cărți”, ci “literaturi”.

Eu sunt interesat de literaturile unde suntmari poeți - caut traduceri bune din lite-ratura peruană (despre Cesar Vallejo), dinliteratura portugheză (despre FernandoPessoa), din cea argentininană despre Bor-ges, ̀ mi place poezia sârbilor, evident, ceafranceză, sau poezia polonă...

- Care este diferența dintre prieteniidin copilărie și prietenii literari?

- Precum de la cer la pământ! Purita-tea anilor de copilărie și adolescență este“frumusețea care salvează lumea”. Nu credcă există “prieteni literari” - doar idei carene atrag, ne ating precum vântul pădurea.Dar numai anumite frunze sunt “cântă-toare”, numai anumite frunze pot adăugasonuri proprii... Mai ales în această pe-rioadă, prieteniile literare sunt pervertitede interes, de sterilitatea talentului, deamatorii care nu pot ridica un gând larang de idee...

- Ce rol joacă femeile (femeia) în via-ța unui scriitor? Dar a Dumneavoastră?

- E multă speculație, comerț și plăcerede a bârfi în această întrebare. Nu vreausă o minimalizez - ca și în viață, și în lite-ratură, femeia poate să “te urce”, dar poatesă te și “coboare”. ~n cazul meu, la harulpoetic m-a “urcat” mama mea, Irina, dinTireac, al cărui suflet îl moștenesc. Iarsoția mea mi-a “ridicat” la rang de nor-malitate viața mea de boem, mereu plecatprin țară la întâlniri cu scriitorii, mereudornic de a cunoaște lumea... ~n casa gos-podărită de sufletul ei locuiesc eu cu fur-tunile și neliniștile scrisului meu...

- Există diferență între literatura na-țională și literatura scriitorilor ardeleni?Există un specific local foarte pregnantîn opera Dumneavoastră?

- Nu există o diferență valorică, ci doaruna impregnată de un topos al locului (lanoi ardelenii - misionarism, gândul duspână la capăt, echilibru, influența expre-sionismului german etc.) Nu ești scriitorautentic dacă nu ești diferit. Poezia mea aimpus un “sigiliu” al spațiului nordic. Dela apariția volumului meu din 2001(“Nord și dincolo de Nord”) vreo 7 cărțiale mele poartă încă din titlu cuvântul“nord”. Iar acest lucru a fost remarcat decritica literară care m-a catalogat astfel“un poet al Nordului” (Gh.Grigurcu),“poetul Nordului” (Nicolae Oprea- (Ni-colae Oprea), o ”poezie cu mandat san-guinar” (Al.Cistelecan), despre energetica“pietrelor de Nord” vorbesc cronicile luiGabriel Coșoveanu, Irina Petraș, MirceaA. Diaconu, Mircea Muthu, Th.Codrea-nu. Iar Gh. Glodeanu, într-o prefață la vo-lumul din 2005 (“Cartea de la Satu Mare”),vorbește despre ”o mitopotetică și o mi-tologie a Nordului”. Un “cod de lectură”pentru poetica mea sunt versurile< “Nu-mai în Nord mâna care scrie/ e una cumâna de pe cuțit./ Ești scaldul fulgerelor- ai sabia,/ ai gheara literei pe frunte”(Pie-ziș, Nordul stă pe litere”).

- Care sunt scriitorii care v-au influ-ențat cel mai mult?

- De la noi - Mihai Eminescu și LucianBlaga. Dintre poeții lumii - R. M. Rilke,Ezra Pound, T. S. Eliot, Georg Trakl, filo-zofia lui F. Nietzche. Dar importantă pen-tru mine este “influența” profesorilor mei- eminescologul Ioana Em. Petrescu, pro-fesorul și criticul Marin Mincu, eseurilelui :tefan Augustin Doinaș.

- Care ar fi fost diferența, destinulDumneavoastră dacă Transilvania ră-mânea în Imperiul Austro-Ungar?

- Nu poți fi “european” dacă nu ai oțară și o limbă în Europa. Eu aș fi fost întâialături de Avram Iancu pe meterezelemunților, satelor ardelene, apoi aș fi scris“memorandumuri” ca și popa Vasile Lu-caciu...

- Care a fost perioada cea mai glo-rioasă a literaturii române?

- Evident perioada interbelică - aveamdeja clasicii, acum putea să apară literatura

modernă - estetismul lui Eugen Lovinescu(continuat de reprezentanții “Cercului dela Sibiu” - despre care am susținut docto-ratul meu în literatură), inconfundabilul“cod” al Istoriei lui G. Călinescu. Ardealula putut da literaturii pe Liviu Rebreanu,Lucian Blaga,Universitatea din Cluj - caredevine un centru de valori de rang euro-pean...

- :i în comunism s-a făcut literatură?- Da. Fără cărțile apărute la Editura

“Univers” (o vreme condusă de criticulRomul Munteanu), care ne-a pus pe raf-turi marea literatură a lumii, fără editura“Cartea Românească” (o vreme condusăde Marin Preda), fără revista “Secolul 20”(unde a lucrat :tefan Augustin Doinaș,care m-a debutat), fără mișcările-cenacluriliterare “Echinox”(la Cluj), Cenaclul deluni (București - unde am citit cu DumitruPăcuraru), fără “Dialog” (Iași), fără Fes-tivalurile de literatură de la T]rgu Neamț,Sighișoara, Beclean, această generație li-terară de azi n-ar fi putut să apară. Des-chiderea spre europenitate și valori etico-estetice s-a făcut în școlile și pe cărțileapărute în comunism. Din păcate, litera-tura și arta s-au “deschis”, pe când lumeapolitică de azi, clientelismul gregar al po-liticienilor din partide, relațiile deterioratedintre om și om, toate provin din ceea ceera doar zgura comunistă, reșapată, re-ciclată cu embleme de partide...

- Cum se scria în comunism, cum sescrie în democrație? Descrieți asemănă-rile, deosebirile...

Simțiți că sunteți cetățean UE? Existăun patriotism ”de tip UE”?

- Iată cum se scria în comunism - ve-nea un redactor de la ”Cronica sătmărea-nă” și zicea că are nevoie de “poezii pa-triotice cu 1 Mai, 23 August”. Dacă dă-deam poemele - pe care le scriam uneoripe loc - îți mai dădea voie să scrii cevadespre Eminescu (cum făceam eu), despreo carte... Să nu uităm că era singurul locunde puteai publica. Iar în revistele literaredin țară (Luceafărul, România literară,

Tribuna, Steaua, Familia etc) era la fel -dacă ajutai redacția cu grupaje / reportajesocialiste mai primeai loc la câte un grupajde poeme... Azi?

Poți scrie orice și poți edita orice -dacă ai bani să-ți plătești cartea, dacă faciparte dintr-un “grup” acceptat de o redac-ție, dacă mai apare câte o revistă literară,dacă te citește cineva.

Mai este și “balta” internetului undeoricine poate ieși cu o poză, cu un “poem”,cu o înjurătură la adresa altuia...

Nu cred în “patriotismul de tip UE” -adică tu să fii în Germania și să-mi taimie pădurile, tu să fii într-o țară “mare”și să-mi aduci mie în magazine mâncăru-rile tale otrăvite... Nu simți decât ceea ceești prin naștere - împărțirile geografice,istorice, sociale nu le simți - doar  le poțiaccepta... Am călătorit în SUA, China,Spania, Danemarca, Germania, Serbia,Franța și oriunde m-am simțit un roman-tic întârziat din România, din satul meuTireac de sub Codru.

Doar că de multe ori am plâns (da,am plâns) în fața Muzeului Luvru sau Pra-do, la Gughenheim, sau în Hong Kong,gândindu-mă că țăranii mei din satele deCodru n-au putut vedea niciodată ce amvăzut eu - plângeam pentru că simțeamcă văd și în locul lor...

- Cum vă influențează scrisul faptulcă trăiți într-un spațiu “multicultural”?

- A se slăbi cu asta - ambiția că SatuMare este un “oraș multicultural” nu areacoperire!

Nu vedeți aici scriitori maghiari / ger-mani / ucrainieni citind, comentând oidee culturală, un proiect de Satu Marecultural... Fiecare își fac activitățile lor -cu invitați din Ungaria, din Germani etc.Totul este enclavizat, parcelat, împărțit...La “Zilele culturale Poesis” (27 de ediții)eu am pus alături să recite / prezinte cărțilelor scriitori din Ungaria, din Franța, dinRepublica Moldova, din Serbia, Ucraina.Am recitat unii lângă alții - Poesis a fostgândită pentru multiculturalitate nu pen-

tru orgoliul de-a avea “și eu” o revistă - deaceea n-o agreează politicienii. Ea era - șia fost / este receptată peste tot ca un “brandsătmărean”.

Ce brand cultural sătmărean a primitaceeași recunoaștere cum a primit Poe-sis?

- A\i putea scrie dacă ați fi închis în-tr-un penitenciar din România?

- Pot scrie oriunde - pe tren, într-uncolț de cafenea, pe o bancă. ~n schimb eumi-am luat doctoratul mergând în săli debiblioteci adevărate nu plătite cu baninegri prin închisori...

- Ati mai scrie dacă ați fi multimi-liardar?

- Da, aș scrie - aș oferi burse de  studiu,aș edita reviste, aș susține teatrul și filar-monica, sportul sătmărean... Boierii noștriistorici trimiteau pe banii lor copii de să-raci la școlile din străinătate. Cunoaștețivreun sătmărean (sunt și miliardari, dă,Doamne, să fie!) care să sponsorizeze edi-tarea unei cărți de valoare, a unui scriitorautentic, nu a unei rude sau a unuia dintr-un anumit partid?

- Care a fost criticul literar care v-a“prins” cel mai bine? La ce carte și cine asemnat cronica?

- Nu am avut critici tocmiți, năimițisă mă așeze în topuri “de-o zi”... Dar mi-au surprins cu pertinență originalitatea -Gabriel Coșoveanu (la Stânci nupțiale,2003), Octavian Soviany (la “Nord și din-colo de Nord”), Al. Cistelecan (la “Mo-nograme pe Pietrele Nordului”), Constan-tin Cubleșan (în Dicționarul Academiei,DGLR, 2009), Marin Mincu (în “O pa-noramă critică a poeziei românești...”,2007), Mircea A.Diaconu (în Bibliotecaromână de poezie postbelică, 2016),Theodor Codreanu - în prefață la volumul“Nordul. O gnoză a pietrei”, desigur Ghe-orghe Glodeanu - în prefețele la cele douăvolume din 2005 și 2016 etc. etc...

- Ca scriitor vă puteți considera ne-muritor.... Vă temeți de moarte? Cumtratați moartea în cărțile Dumneavoas-tră?

- Nu-l invidiați pe “scriitor”... Ziceaundeva Nichita Stănescu (pe care l-amadus la Satu Mare, ca și pe mulți alți mariscriitori) că “toți ar vrea să fie Mihai Emi-nescu, dar câți ar vrea să trăiască viața lui,căutările și zbuciumul lui”? Desigur cărțilene vor rămâne înșirate în dicționare, vorface licențe-doctorate unii din viitor pepaginile lor, dar... dacă oamenii nu maicitesc, dacă nu mai cumpără cărți? 

Despre moarte - da, scriem, zi de zi.:i eu - când văd coala albă în fața mea cecredeți că simt? Dacă nu vezi prăpastia șinu poți să o umpli cu un gând propriumai bine te duci la discotecă! Nimeni nute obligă să scrii, dar dacă o faci și nuadaugi o idee nouă, originală, dacă nu aihabar de ce s-a mai scris, trebuie să teapuci de altceva... Cândva, prin 1996, amscris - “Uneori în noapte, ți se face frică /și dintr-o dată vezi cum scrisul tău atingemoartea / cum se ating trupurile în sălilede dans / cum se ating aburii vitelor / cumse atrag și se sparg pe ceruri norii”(“Ochiobosit pe varul pereților”).

- Ce rol joacă “sexul” în literatură șiîn viața scriitorului? Este “sexul” o sursăde inspirație? ~n literatura tinerilor “se-xul” a luat locul “muzei”...

- Există iubire, există și case de tole-ranță. Scriitorul adevărat caută iubirea,nu sexul. Cine scrie doar despre “sex” cre-de că poate poseda scrisul - opera este ceacare îl posedă pe scriitor, ea te înalță la ce-ruri precum o noapte de dragoste... Per-sonal, eu nu fac “sex” cu literatura, eu facdragoste - ca și cu femeia iubită. O cartenu este o “casă de toleranță” în care aiplătit și ai ieșit - trebuie să arzi deasuprapaginilor ei precum arzi doar în brațeleunei femei iubite...

A consemnat Mirela F.

George Vulturescu acord[ primul autograf, la prima carte pe care a lansat-o, `n1988

George Vulturescu< nu e;ti scriitor autentic dac[ nu e;ti diferit

Poezia mea a impus un “sigiliu” al spa\iului nordic, vreo 7 c[r\i ale mele poart[ `nc[ din titlu cuv]ntul “nord”

4 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

ISTORIE

În acest an, aniversăm la 9 mai,140 de ani de la Proclamarea In-dependenței de stat a României,un pas hotărâtor în continuareaprocesului de luptă pentru reali-zarea Marii Uniri a tuturor româ-nilor la 1 Decembrie 1918.

Dezvoltarea economică și social-po-litică a statului național dovedise convin-gător anacronismul suzeranității otoma-ne. În primăvara lui 1877 se maturizaserătoate condițiile interne și externe pentruînlăturarea ei. Națiunea întreagă dorea șiera interesată în obținerea independențeidepline a României. Un război victorios,care să înlăture suzeranitatea Porții oto-mane și să consfințească independențațării, reprezenta o necesitate nu numaide ordin istoric, ci și de ordin moral șinațional.

Ideea independenței României avan-sase și pe plan european. Majoritatea pu-terilor garante recunoscuseră numele deRomânia și o considerau o entitate de-osebită de cea a Imperiului otoman, ac-ceptând să încheie convenții și aranja-mente comerciale. Ministrul de Externefrancez declarase, încă din toamna anului1876, că România de fapt era indepen-dentă, având „toate prerogativele unuistat suveran”. Rusia consimțise să nego-cieze, de la egal la egal, convenția de tre-cere prin România a trupelor sale.

Austro-Ungaria intervenise la Con-stantinopol spre a opri pe turci de a mutateatrul de război pe teritoriul românesc,iar guvernul italian își oferise și el sprijinulîn aceeași direcție. Toate aceste putericonsiderau România ca semiindependen-tă, dar nici una n-o încurajase să participela războiul ruso-turc pentru a-și cuceriindependența. De aceea, guvernele pu-terilor garante n-au primit cu satisfacțievestea încheierea convenției româno-rusedin 4 aprilie 1877. Cu toate acestea, pu-terile europene, până la urmă, au înțelescă nu exista o altă alternativă.

La 4 aprilie 1877, are loc semnarea laBucurești a Convenției româno-ruse, decătre Mihail Kogălniceanu, din parteaRomâniei, și baronul Dmitri FiodoroviciStuart, din partea Rusiei, prin care se per-mite armatelor rusești trecerea pe terito-riul României spre Balcani, toate cheltu-ielile de transport și celelalte trebuințerevenind guvernului imperial, în acelașitimp, guvernul rus se obligă să menținăși să apere integritatea teritorială a țăriiși să respecte drepturile politice ale sta-tului român.

La 9 mai 1877 Parlamentul a proclamat independența României

La 6 aprilie, se publică Decretul demobilizare generală, care aduce sub armeaproximativ 100.000 de oameni, dintrecare 58.700 făceau parte din Armata deOperațiuni, iar restul miliția, trupele degrăniceri și alte unități auxiliare. Trupeleromâne ocupă poziții de apărare pe Du-năre.

La 10 aprilie are loc întreruperea re-lațiilor diplomatice dintre România și Im-periul Otoman. Pe 11 aprilie, armateleruse trec frontiera României, îndreptân-du-se spre Dunăre. Proclamația MareluiDuce Nicolae din 12 aprilie, către poporulromân, cu prilejul intrării în țară a tru-pelor rusești, aduce la cunoștință că aces-tea se vor comporta ca oști prietene, vorrespecta legile, persoanele și averile cetă-țenilor pașnici. În aceeași zi, Rusia declarărăzboi Porții Otomane.

Imperiul Otoman, îndată ce a aflatde existența convenției româno-ruse, atrecut la represalii. Ministrul de Externe,informând agenții diplomatici din stră-inătate asupra incursiunilor turcești din

nordul Dunării, le cerea să aducă la cu-noștința puterilor garante că guvernul ro-mân va lua măsuri spre a respinge forțaprin forță și astfel va fi pus în stare derăzboi cu Turcia. La 21 aprilie, armataturcă bombardează Brăila, iar la 26 aprilieCalafat, Bechet, Oltenița și Călărași. Areloc instituirea stării de război într-o partea județelor dunărene (Dolj, Romanați,Teleorman, Vlașca, Ilfov, Ialomița, Brăila,Ismail, Bolgrad, Cahul, Covurlui).

Opinia publică din România, presași armata, condamnând aceste acte cereaucu insistență ca guvernul să ia o hotărâregrabnică, să se implice în luptă și să pro-clame independența țării. DomnitorulCarol nota în Memoriile sale la 25 apriliecă „C.A. Rosetti stăruie pentru procla-marea independenței” și că ziarul său “ce-re o participare directă a României la răz-boi”. În adevăr, condamnând incursiunileși bombardamentele artileriei otomane,ziarul chema la acțiune “sub drapelul pa-triei”, pentru a ieși din această luptă „liberiîn România liberă”. Și ziarul “Telegraful”arăta că față de actele de agresiune “ro-mânii nu mai pot sta indiferenți”, ei tre-buiau să-și revendice “independența ceamai absolută”.

La 29 aprilie, Adunarea Deputațiloradoptă o moțiune (58 de voturi pentru,29 contra și 5 abțineri) prin care se declarăstarea de război cu Imperiul Otoman, iarla 30 aprilie, Senatul votează o moțiuneasemănătoare.

La 9 mai 1877, conformându-se do-rinței cetățenilor, armatei, opiniei publice,grupărilor politice și guvernului, Parla-mentul avea să proclame independențaRomâniei.

Mihail Kogălniceanu, ministrul Afa-cerilor Străine, răspunzând interpelării,a arătat că prin moțiunile din 29 și 30aprilie s-a recunoscut că suntem “ în starede resbel”, că suntem “dezlegați de legă-turile noastre cu Înalta Poartă”. Prin ur-mare, continua el, legăturile cu putereasuzerană fiind rupte, „suntem indepen-denți, suntem națiune de-sine-stătătoare”.În aplauzele mulțimii, Kogălniceanu ac-centua< „Așadar, domnilor deputați, nuam cea mai mică îndoială și frică de a de-clara ... că noi suntem o națiune liberă șiindependentă”, iar guvernul “va face cuputință ca starea noastră de stat indepen-dent și de-sine-stătător să fie recunoscutăde Europa”.

La încheierea lucrărilor ședinței so-lemne, la propunerea lui Nicolae Fleva,

Adunarea Deputaților a votat următoareamoțiune< „Camera, mulțumită de expli-cările guvernului asupra urmărilor ce adat votului ei de la 29 aprilie anul curent,ia act că resbelul între România și Turcia,că ruperea legăturilor noastre cu Poartași independența absolută a României auprimit consacrarea lor oficială”. Au votatpentru moțiune 79 deputați și s-au abți-nut fostul ministru de Externe N. Ionescuși N.B. Locusteanu. În aceeași zi, Senatul,în urma interpelării lui AL. Orăscu și arăspunsului ministrului Afacerilor Stră-ine, s-a votat, în unanimitate, o moțiuneasemănătoare, prezentată de Dimitri Ghi-ca.

Hotărârea adoptată a fost primită cuentuziasm atât de deputați, cât și de mul-țimea strânsă în jurul clădirii Adunării șipe străzile alăturate. Mulțimea, care asis-tase la eveniment în curtea și pe dealulMitropoliei, s-a revărsat spre centrul ca-pitalei. Studenții, împreună cu negustorii,meseriașii și muncitorii bucureșteni, pur-tând drapele, au manifestat cu torțe pestrăzile capitalei, cântând “Deșteaptă-teromâne”. La 10 mai 1877, guvernul,membrii Corpurilor legiuitoare și repre-zentanții altor autorități au mers la Palatsă-l felicite pe domnitorul Carol, pentrua 11-a aniversare a suirii sale pe tronulRomâniei și, totodată, să-l aclama și înnoua calitate de suveran independent.

La 10 august 1877 unități ale armatei române au ajunsîn zona Plevnei

Mihail Kogălniceanu a însărcinat peagenții diplomatici ai României din stră-inătate să explice guvernelor țărilor eu-ropene votul Parlamentului și să nu-i im-pună menținerea legăturilor anterioarecu Poarta Otomană. Atitudinea puteriloreuropene față de proclamarea de cătreRomânia a independenței naționale afost, în general, rezervată și rece, mergândpână la ostilitate în cazul Porții Otomaneși al Marii Britanii, cea dintâi declarândcă își păstrează drepturile intacte asupraRomâniei și-și rezervă mijloacele de a lepune în aplicare.

Proclamarea independenței naționa-le, la 9 mai 1877, a încheiat o etapă foarteimportantă a luptei pentru cucerirea su-veranității depline a statului român. Darevident independența trebuia consfințită,întărită și apărată pe câmpul de luptă spre

a putea fi impusă Imperiului Otoman șiapoi recunoscută de puterile europene.

Mulți români aflați în afara granițelorstatului român au considerat războiulpurtat de țara-mamă drept războiul lor,având în vedere perspectiva propriei eli-berări de sub jugul străin.

Ei s-au implicat în acțiunea de colec-tare a fondurilor și a ofrandelor pentrutrebuințele ostașilor de pe front și unii auparticipat ca voluntari. Transilvănenii,bănățenii și bucovinenii, considerând călupta pentru înlăturarea suzeranității oto-mane este o cauză națională s-au solida-rizat cu frații lor de peste Carpați și aucontribuit eficient la susținerea campanieimilitare din 1877. În acest sens, „GazetaTransilvaniei” avea să scrie, la 2 iunie1877, următoarele< “Cauza ostașului ro-mân e o cauză generală română, victorialui e a întregii națiuni, fie aceea risipită înorice parte a lumii”. De altfel, îndată dupăproclamarea independenței, sentimentelede solidaritate și-au găsit ecou atât în „Ga-zeta Transilvaniei”- care încă la 12 maiscria< “Toți românii strigă< Să trăiască Ro-mânia absolut independentă”.

În această atmosferă de efervescențănațională la românii de peste Carpați s-a întărit și credința în posibilitatea uniriicu Țara. Din Oravița se relata că bănățeniiașteptau să “poată întinde mâna” armateidomnitorului Carol, iar comitele supremKemény György raporta, la 7 iunie, mi-nistrului de Interne maghiar că „de cândRomânia și-a dobândit independența fațăde Imperiul Otoman, românii din comi-tatul Turda-Arieș jubilează, dar încă nuamenință. Poporul român speră, și crede,în viitorul apropiat, regatul român va fiîntemeiat”. Odată cu declanșarea ostili-tăților româno-turce, presa româneascădin Transilvania a devenit o veritabilăcronică a războiului pentru independen-ță, succesele trupelor române fiind pu-blicate la loc de frunte în periodicele tran-silvănene.

La 10 august 1877, unități ale armateiromâne din Divizia a 4-a, ajunse în zonaPlevnei, participă la operațiunile militare,primind „botezul focului”, declanșândastfel ostilitățile împotriva ImperiuluiOtoman. Între 12 și 16 august, trupeleromâne trec Dunărea pe la Corabia șiTurnu Măgurele, iar la 21 august domni-torul Carol I ia în primire comanda Ar-matei de Vest, stabilindu-și cartierul ge-neral la Poradim (la 7 km est de Plevna).

La 27 august, are loc primul atac altrupelor române. Misiunea de asalt și cu-cerire a redanului otoman, din fața redu-tei Grivița 1 din sistemul de apărare aPlevnei, este încredințată Regimentului13 dorobanți, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici și altor subunitățidin cadrul Diviziei a 4-a infanterie, subcomanda generală a locotenent-colone-lului Sergiu Voinescu, șeful de stat majoral diviziei. Cucerirea acestui avanpost seînscrie ca o primă victorie a armatei ro-mâne. La 30 august, are loc a treia bătăliede la Plevna, una dintre cele mai maribătălii ale războiului, la care participăunități și subunități ale Diviziei a 3-a in-fanterie (la asaltul redutei Grivița 2) și aleDiviziei a 4-a infanterie (la asaltul reduteiGrivița 1).

După o eroică încleștare, trupele ro-mâne de vânători și dorobanți, la al pa-trulea lor asalt, în frunte cu locotenent-colonelul Sergiu Voinescu, maiorul Can-diano Popescu și căpitanul Moise Grozea,cuceresc reduta Grivița 1, una dintre celemai puternice din întregul sistem defensival Plevnei. La asaltul redutei Grivița 2,alături de mulți alți ofițeri și ostași au că-zut eroic maiorul Gheorghe Șonțu, loco-tenentul Leon Cracalia, căpitanul NicolaeValter Mărăcineanu, locotenentul ChivuStănescu, sublocotenentul Vasile Horcea,sublocotenentul Constantin Ulescu.

La 6 septembrie, asaltul trupelor ro-mâne sub comanda colonelului Otton Sa-

chelarie, asupra redutei Grivița 2 este res-pins de apărătorii otomani. La 7 noiem-brie, trupele române comandate de colo-nelulGeorge Slăniceanu, ocupă după lup-te grele orașul-cetate Rahova, situat la cca60 km de Plevna. Aici cad înluptă printre alții, maiorul Dimitrie Giu-rescu, maiorul Constantin Ene, locote-nentul Pavel Bordeanu. Victoria de la Ra-hova se bucură de aprecieri elogioase, în-tre care și ale Marelui Duce Nicolae.

Tratatul de pace a recunoscut independența statului român

La 28 noiembrie, după o încercarenereușită de a sparge încercuirea Plevneiprintr-un atac masiv, generalul OsmanPașa se predă și semnează capitularea ar-matei turce de la Plevna. Căderea Plevneia avut urmări decisive asupra desfășurăriiulterioare a războiului, eliberând impor-tante forțe rusești pentru acțiuni în pa-surile Munților Balcani și la sud de aceștiaspre Plovdiv și Adrianopol.

Când războiul din Balcani se apropiade sfârșit, România a trimis pe colonelulEraclie Arion la Kaznlîk spre a trata, ală-turi de plenipotențiarul Rusiei și cu de-legații otomani preliminariile păcii cuPoarta.

Diplomația rusă a refuzat însă parti-ciparea reprezentantului României la tra-tative, considerând că Marele Duce Ni-colae va negocia direct cu domnitorulCarol și Rusia va trata problema păcii șiîn numele aliaților. Refuzul dea admite reprezentantul României la tra-tativele de pace și intenția Rusiei de areîncorpora cele trei județe din sudul Ba-sarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad) au stâr-nit în mod firesc indignare la București.

La 19 februarie 1878, Rusia și Turciaau semnat Tratatul preliminar de pace dela San Stefano, ale cărui clauze se refereauși la România. Tratatul preciza că Poartarecunoștea independența României, cedaRusiei Dobrogea, teritoriu pe care Rusiaîși rezerva facultatea de a-l schimba cupartea Basarabiei de sud.

Marile puteri, și în primul rând MareaBritanie și Austro-Ungaria, interesate înobținerea unor teritorii și sfere de influ-ență în Imperiul Otoman, au contestatvalabilitatea tratatului de la San Stefanoși au impus ținerea unui nou congres depace la Berlin. Acesta s-a desfășurat între1 iunie și 1 iulie 1878.

În ciuda anumitor condiționări și în-grădiri, Tratatul de pace a recunoscut in-dependența statului român. În lunile ur-mătoare, Austro-Ungaria, Imperiul Oto-man și Rusia au recunoscut noul statutinternațional al României, stabilind cuea relații diplomatice. Mai târziu, Italia,Franța, Marea Britanie și Germania vorrecunoaște independența României.

Dobândirea independenței Românieide către statul român a contribuit la pre-gătirea desăvârșirii unificării statale a na-țiunii române. „Anul 1877, scria TimoteiCipariu, formează aurora plăcută a unuiviitor plin de glorie”, iar pentru studențiitransilvăneni și bucovineni se întărea cre-dința că din România independentă încurând se va naște România Mare.

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<• Academia Română – „Istoria Ro-

mânilor, Vol.VII, Tom I, Constituirea Ro-mâniei moderne (1821-1878)”, EdituraEnciclopedică, București, 2003

• Drăgan, Iosif Constantin – “Isto-ria Românilor”, Editura Europa Nova, Bu-curești, 1999

• * * * * * * - “Istoria României îndate”, Editura Enciclopedică, București,1999.

Asediul Plevnei. Dioramă de la Muzeul Militar din Bucure;ti

La 10 august 1877, unități ale armatei române din Divizia a 4-a, ajunse în zona Plevnei,participă la operațiunile militare, primind „botezul focului”, declanșând astfel ostilitățile împotrivaImperiului Otoman. Între 12 și 16 august, trupele române trec Dunărea pe la Corabia și TurnuMăgurele, iar la 21 august domnitorul Carol I ia în primire comanda Armatei de Vest, stabilindu-și cartierul general la Poradim

140 de ani de la Proclamarea ;i cucerirea Independen\ei României (1877 - 1878)

7 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEDeşi cancerul de prostată are cu siguranţă o componentă genetică, factorii de mediu şi alimentaţia

joacă un rol dominant în apariţia acestuia. S-a demonstrat că există o legătură între alimentaţiade origine animală (bogată în carne, lactate, ouă) şi cancerul de prostată, în sensul că bărbaţii careconsumă preponderent aceste alimente de origine animală şi nu consumă suficiente legume şifructe proaspete, au un risc mai mare de cancer de prostată.

Prosta Borat capsule este un su-pliment alimentar fabricat de Hy-pericum, av]nd rol adjuvant înmenţinerea sănătăţii prostatei şi aaparatului urinar.

Din materialul care urmeaz[, ve\i aflacare sunt afecţiunile prostatei şi care suntfactorii favorizanţi ai apariţiei acestora ;icum vă ajută produsul în rezolvarea prob-lemelor dvs. de sănătate care pot vizarecâştigarea şi menţinerea sănătăţiiprostatei şi a aparatului urinar.

Afecţiunile prostatei şi factoriifavorizanţi ai apariţiei acestora

Cele mai frecvente afecţiuni aleprostatei sunt< prostatita (o inflamaţie aprostatei de natură infecţioasă sau aler-gică), hiperplazia benignă de prostată (tu-moră benignă a prostatei) sau adenomulde prostată, cancerul de prostată. Prostataîşi măreşte volumul, interferând cu fluxulurinei. Se datorează unui dezechilibru hor-monal (deficit de testosteron şi dominanţăestrogenică) şi afectează prostaglandinelecu efect antiinflamator. Deşi bărbaţii pro-duc foarte puţin estrogen, ei sunt expuşila acest hormon prin alimentaţie (carneade la animalele hrănite cu hormoni conţineestrogeni). Cancerul de prostată este unuldintre cancerele cele mai des diagnosticatela bărbaţi> o mare parte a bărbaţilor de 70de ani şi peste această vârstă au cancer deprostată latent. Deşi este destul de răspân-dit, cancerul de prostată este un cancer cuevoluţie înceată. Unul dintre markerii uti-lizaţi pentru a determina probabilitateaapariţiei cancerului de prostată este nivelulsangvin al antigenului specific prostatei(PSA). Bărbaţii sunt diagnosticaţi ca avândprobleme cu prostata atunci când nivelullor de PSA este mai mare decât nivelulnormal. Deşi cancerul de prostată are cusiguranţă o componentă genetică, factoriide mediu şi alimentaţia joacă un rol dom-inant în apariţia acestuia. S-a demonstratcă există o legătură între alimentaţia deorigine animală (bogată în carne, lactate,ouă) şi cancerul de prostată, în sensul căbărbaţii care consumă preponderent acestealimente de origine animală şi nu consumăsuficiente legume şi fructe proaspete, auun risc mai mare de cancer de prostată.Această legătură între alimentaţia de orig-ine proponderent animală şi cancerul deprostată s-a dovedit valabilă şi în cazulaltor forme de cancer. Există un hormoncare sporeşte dezvoltarea celulelor can-ceroase, un hormon pe care organismul îl

fabrică pe măsură ce este nevoiede el. Este un hormon decreştere (IGF) care se dovedeştea avea o valoare predictivă înprivinţa cancerului de prostată.În condiţii normale acest hor-mon se ocupă de frecvenţade „creştere” a celulelor sănă-toase, de felul cum se în-mulţesc şi se reînnoiesc aces-tea, eliminând celulelebătrâne, totul în cadrul uneistări bune de sănătate. Încondiţii nesănătoase, IGFdevine mai activ, sporindcrearea şi creşterea a noicelule, inhibând simultan în-depărtarea celulelor vechi şifavorizând dezvoltarea can-cerului. Bărbaţii care au unnivel de IGF mai mare decâtnivelul normal au un risc maimare de a dezvolta cancer deprostată. Cu cât consumămmai multe alimente de origineanimală, cu atât organismulproduce mai mult IGF, care vaproduce dezordine în creşterea celulelorstimulând dezvoltarea cancerului. În acestecondiţii, o dietă bazată pe alimente de orig-ine vegetală, fructe şi legume, poate fi un“medicament” foarte eficient împotrivaapariţiei cancerelor.

Produsul v[ ajut[ în rezolvarea problemelor dvs.de sănătate

Acest produs con\ine o serie de ingre-diente care au efecte puternice `mpotrivasimptomelor ;i bolii.

Fructoboratul de calciu are un puter-nic efect antioxidant. Acesta este un ele-ment activ în mecanismul de protecţiecontra oxigenului reactiv celular, eliminăradicalii liberi formaţi şi contracareazăefectele nocive ale acestora asupra organ-ismului. Fructoboratul de calciu ridicănivelul unor enzime antioxidante în sângeşi celule< superoxidismutaza, catalaza şiglutation peroxidaza. Aceste 3 enzime suntantioxidanţii naturali principali ai organ-ismului care constituie apărarea naturalăîmpotriva radicalilor liberi.

Activitatea antioxidantă a fructobo-ratului de calciu are o mare valoare ter-apeutică în prevenirea apariţiei cancerelor,în special a cancerului de prostată, a can-cerului de sân şi col uterin şi a canceruluide plămâni. Fructoboratul de calciu areatât capacitatea de protecţie împotrivaacestor boli devastatoare, dar şi capacitateade inhibare a proliferării celulelor can-ceroase, încetinind sau stopând evoluţiaacestor cancere. Suplimentarea dietei cufructoborat de calciu poate inhiba activi-tatea unor enzime proteaze, în special anti-genul specific al prostatei (PSA), ale căruiniveluri crescute duc la apariţia canceruluide prostată.

Ajutând la menţinerea unor nivelurioptime ale PSA, fructoboratul de calciueste un nutrient esenţial în prevenireaapariţiei cancerului de prostată. Riscul decancer de prostată este invers proporţionalcu doza de fructoborat suplimentată. Fruc-toboratul de calciu are efecte benefice atâtîn metabolismul oxidativ, cât şi în apoptozacelulară (moartea celulară programată)având capacitatea de a o induce pe aceastaîn celulele canceroase. Apoptoza estedefinită ca moartea celulară, izolată şi pro-gramată, care încheie ciclul celular normalal unei celule şi creează condiţii fiziologicepentru înlocuirea sa (reînnoirea sa). Apop-toza celulară este valabilă la celulele sănă-toase.

Celulele canceroase au aceste mecan-isme blocate, procesul de apoptoză (de au-todistrugere) nu mai are loc, iar celulele

canceroase se înmulţeschaotic, necontrolat şi devin“nemuritoare”. Apoptozaeste cea mai puternică

apărare a organismuluiîmpotriva cancerelordeoarece acest proceselimină potenţialelecelule mutagene dete-riorate. Majoritateatratamentelor anti-cancer mediazămoartea celulară apop-totică prin activarea el-ementelor cheie aleprogramului apoptoticşi răspunsul la strescelular. Celulele can-ceroase au o afinitateexagerată pentru fruc-toboratul de calciu, îlinclud excesiv în me-tabolismul lor, stopân-du-şi dezvoltarea.

Celulele sănătoase auo afinitate normală

pentru fructoboratul decalciu, acestea îl folosesc doar

în măsura în care au nevoie de el pentru acontracara efectele stresului oxidativ.Celulele canceroase, în schimb, preiaufructoboratul de calciu peste măsură in-cluzându-l în metabolismul lor până seautodistrug, până îşi declanşează apoptoza,care la aceste celule este blocată. Datorităacestei proprietăţi fructoboratul de calciuare o importanţă deosebită în terapia an-ticanceroasă întrucât “obligă” celula can-ceroasă să-şi declanşeze apoptoza, să seautodistrugă. Fructoboratul de calciu areşi un puternic efect antiinflamator, ajutândla reducerea semnificativă a inflamaţiei şia durerii asociate afecţiunilor prostatei şiaparatului urinar. Fructoboratul de calciuajută la controlul procesului inflamatordeoarece el poate diminua producţia cres-cută de mediatori (enzime) specifici in-flamaţiei. Mai stimulează celulele polimor-fonucleare neutrofile care joacă un rol cen-tral în răspunsul inflamator. Suplimentareadietei cu fructoborat de calciu conferă pro-tecţie împotriva cancerelor de prostată,sân şi col uterin în sensul că poate preveniapariţia acestora, iar dacă acestea sunt dejainstalate fructoboratul de calciu reducesemnificativ inflamaţia şi durerea fără aavea nevoie de medicamente antiinflam-atoare convenţionale care, după cum ştim,pot avea unele efecte adverse la tratamenteprelungite şi abuzive.

Un număr surprinzător de mare deprocese metabolice sunt influenţate decantităţi fiziologice de bor. Fructoboratulde calciu are proprietatea de a creşte nivelulhormonilor asociaţi cu o prostată sănă-toasă, mărind semnificativ concentraţiaserică de testosteron şi stimulând efecteleacestuia, cu atât mai mult cu cât hiper-plazia benignă de prostată se caracter-izează şi printr-un deficit important detestosteron.

Acizii graşi nesaturaţi Omega 3 joacăun important rol antiinflamator< aceştiapot reduce procesele inflamatorii din nu-meroase afecţiuni printre care ;i afecţiunileprostatei şi ale tractului urinar. EPA (aciduleicosopentaenoic) este transformat în or-ganism în eicosanoide, substanţe care re-glează inflamaţia ;i durerea, în sensul re-ducerii acestora. Există o relaţie de siner-gism de acţiune între acizii graşi Omega 3şi fructoboratul de calciu care are efectebenefice asupra metabolismului lipidelor,în special asupra metabolismului acizilorgraşi Omega 3, fructoboratul de calciuavând capacitatea de a stimula acţiuneabenefică a acestora atât asupra aparatuluiurinar cât şi asupra întregului organism.

Fructele plantei Serenoa repenssunt foarte bogate în acizigraşi şi steroli

Fructele plantei Serenoa repens(Palmierul pitic) sunt foarte bogate în acizigraşi şi steroli (liposteroli) care au propri-etăţi benefice în afecţiunile prostatei şi aleaparatului urinar, în dezvoltarea deficientăa testiculelor sau deteriorarea acestora, înatrofie testiculară, în dezvoltarea deficientăa ovarelor şi a sânilor, reduc frecvenţamicţiunilor nocturne dureroase, au acţi-une biologică valoroasă în tratamentulsimptomelor asociate cu hiperplazia be-nignă de prostată, au capacitatea de a in-hiba 5-alfa-reductaza şi aromataza, 2 en-zime semnificative în dezvoltarea hiper-plaziei benigne de prostată, amelioreazăproblemele deficienţelor urinare în pro-statita benignă şi hiperplazia de stadiul Işi II, reduc dimensiunile prostatei măriteşi dereglările hormonilor sexuali specificimăririi prostatei. De asemenea, extracteledin această plantă au proprietăţi diuretice,antiseptice urinare (foarte utile în cistitecronice şi subacute), şi antiinflamatoare.

Seleniul şi vitamina E sunt 2 antioxi-danţi puternici, care protejează ţesuturileorganismului de acţiunea nocivă a radi-calilor liberi şi contribuie la prevenirea un-ui mare număr de afecţiuni printre careafecţiunile tractului urinar şi cancerele deprostată. Organismul are nevoie de seleniuşi de vitamina E pentru funcţionarea op-timă a peptidei glutation, “luptătorul” or-ganismului împotriva radicalilor liberi şiun antioxidant potenţial. Acest compuschimic sintetizat în organism asigură bunafuncţionare a sistemului imunitar, care neprotejează de infecţii, de apariţia can-cerelor şi de îmbătrânirea prematură a în-tregului organism. Insuficienţa vitamineiE poate reduce capacitatea de asimilare aseleniului. Seleniul şi vitamina Eacţionează sinergic, administrarea unuiapentru corectarea insuficienţei impune şiadministrarea proporţională a celuilalt.Datorită proprietăţilor antioxidante foarteputernice, vitamina E pătrunde în mem-brana celulelor în vederea neutralizăriiradicalilor liberi. În celulele imune, vita-mina E întăreşte şi protejează membranele

care înconjoară lizozomii. Aceştia conţinsubstanţe chimice puternice cu un marepotenţial de radicali liberi pe care celuleleimune le păstrează şi transportă la celuleleşi ţesuturile organismului care sunt atacatede viruşi, bacterii şi alţi agenţi agresori“străini” din afara organismului. Celuleleimune eliberează aceste substanţe chimicedistructive asupra agresorilor sau “duş-manilor” organismului cu scopul de a-ielimina sau distruge. Eliberarea acestorprotectori toxici (radicali liberi) în ţesu-turile sănătoase ale organismului poateprovoca însă şi distrugerea acestor ţesuturi.Sarcina importantă a vitaminei E este aceeade a “culege” radicalii liberi şi de a-i neu-traliza înainte de a dăuna ţesuturilor sănă-toase. Datorită acestei acţiuni, vitamina Ene poate proteja de îmbătrânirea acceleratăa ţesuturilor, de apariţia maladiilor car-diace, în special de ateroscleroză, deapariţia cataractei şi a cancerelor. Datorităingredientelor deosebite prezentate maisus produsul Prosta Borat prezintă urmă-toarele proprietăţi rezumate< antioxidant(previne formarea radicalilor liberi şi con-tracarează efectele negative ale celor dejaformaţi, protejând celulele şi ţesuturileprostatei, potenţează activitatea unor an-tioxidanţi naturali ai organismului), anti-tumoral şi anticancerigen (previne apariţiacancerelor de prostată, sân, col uterin şiplămâni, inhibând dezvoltarea şi înce-tinind evoluţia acestora), antiinflamatorşi analgezic (inhibă sinteza mediatorilorinflamaţiei, ducând la diminuarea dimen-siunilor prostatei), echilibrant hormonal(stimulează şi normalizează nivelul hor-monilor asociaţi cu prostata sănătoasă),diuretic (ajută la eliminarea reziduurilorurinare ;i creşterea fluxului urinar), anti-septic urinar, imunostimulent, vita-minizant.

Produsul este adjuvant în< infecţii aleprostatei (prostatita), hiperplazie benignăde prostată sau adenom de prostată, cancerde prostată, incontinenţă urinară noc-turnă, dezvoltare deficientă a testiculelorşi a ovarelor, atrofie testiculară.

Prosta Borat, un produs adjuvant `n men\inereas[n[t[\ii prostatei ;i aparatului urinar

Fructoboratul de calciu ridică nivelul unor enzime antioxidante în sânge şi celule

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului,nr. 3A, Maramure;, Rom]nia

Tel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695

Tel comenzi< 0262 263 048E-mail<

office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii

cu privire la produsele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[m s[

accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

RE}ETE

Sup[ de ca;caval

Salat[ de piept de puicu avocado

Mod de preparare<

Untul de topeşte într-o oală, la focmediu. Se adaugă ceapă tocată, urmatăde usturoiul mărunţit sau chiar pisat şise căleşte pentru 2-3 minute, apoi seadaugă făină şi se amestecă până cânddispare tot lichidul. Se adaugă supă depui şi se amestecă din când în când,până când amestecul se îngroaşă. Se

potriveşte de sare şi piper, se adaugălaptele, apoi se lasă supa să dea în clo-cot, timp în care continuăm să ames-tecăm. Se pune supă în blender şi semixează până devine omogenă (e po-sibil să nu încapă toată cantitatea dintr-o dată, în acest caz supa se împarte îndouă), apoi se pune înapoi pe foc. Seadaugă treptat caşcavalul ras sau tăiatcubuleţe, amestecând în continuu pen-tru a se putea topi mai uşor. Se serveştesupa de caşcaval cu crutoane şi frunzede pătrunjel, eventual cu bacon prăjitcrocant.

Ingrediente<

50 g de unt, două cepe tocatemărunt, 35 g de făină, 700 ml su-pă de pui, 700 ml de lapte, 400 gde caşcaval (preferabil un cașca-val maturat, cu textură mai tare),3 căţei de usturoi, sare, piper du-

pă gust

Mod de preparare<

Avocado se cur[\ă de coajă, se taieîn cuburi sau fâșii şi se stropeşte cu lă-mâie ca să nu se oxideze. Pieptul depui se spală şi se şterge cu un şervet. Setaie felii de circa 1 cm grosime, se con-dimentează pe ambele părți cu sare șipiper și se prăjește la grătar, sau even-

tual cu foarte puțin ulei, într-un vasantiaderent. După ce s-a prăjit pe am-bele părți se va tăia cubuleţe. Dacă văplace ardeiul iute adăugăm feliuţesubţiri din acesta. (Arată foarte binedacă puneți o jumătate de ardei iuteroşu şi o jumătate verde). Într-un cas-tron turn[m boabele de porumb binescurse, pieptul de pui, roşiile tăiate,avocado şi ardeiul iute. În loc de ardeiiute, eventual se poate folosi și ardeigras colorat. În alt castronel pregătimdresingul din ulei, zeamă de lămâie,sare şi muştar. Acesta va fi turnat pesteingrediente şi se va amesteca uşor.

Ave\i nevoie<

2 bucăți de avocado, un piept depui, o conservă mică de porumbboabe, 2 roşii sau câteva bucățide roșii chery, un ardei iute (astadacă v[ plac salatele picante), ojumătate de lămâie, 2-3 linguriulei de măsline, o linguriţă demuştar mai fin, sare după gust,eventual un praf de piper alb

măcinet.

Mâncare de spanac

Mod de preparare<

Dacă se folosește spanac proaspăt,acesta se curăță de codițe și se spalăbine. Se fierbe și se strecoară, apoi setoacă bine cu robotul sau cu blenderul.Și spanacul congelat, mai ales dacă afost cumpărat de la magazin, după dez-ghețare e bine să se mai piseze puțin.

Din făină și ulei se face un rântaș maislăbuț, abia cât să ia o culoare ușor au-rie, însă, de data aceasta fără boia deardei. Se adaugă usturoiul pisat, apoipasta de spanac, sare, piper și treptat șilaptele, amestecând în continuu, iarcompoziția se mai fierbe 3-5 minute.Se ia de pe foc și după ce se răcește pu-țin, se adaugă și cele două ouă bătuteîn prealabil.

Se servește cu ouă ochiuri, chiftele,mititei, bacon sau cârnați prăjiți.

Ingrediente<

Un kg de spanac proaspăt sauun pachet de circa 500 g de spa-nac fiert și congelat, 2 ouă, 4 cățeide usturoi, circa 400 ml lapte, 3linguri de făină, ulei pentru răn-

taș, sare, piper.

G[lu;te cu nuci(Aranygaluska)

Mod de preparare<

Se pune făină în castron, se ames-tecă, zahărul, puţină sare. Se face oadâncitură în care se toarnă esenţă devanilie, oul bătut, laptele călduţ ames-tecat cu drojdia şi untul topit (25 g).La început se amestecă ingredientelecu lingură după care se frământă cumâna până se desprinde aluatul de pepereţii vasului. La nevoie se poate

ad[ugă puţină făină. Se acoperă cu unprosop şi se lasă la dospit circa 30 deminute. În acest timp se topeşte puţinunt şi într-un castronel se amestecă nu-ca măcinată cu zahărul. Se ia cu lingurădin aluatul dospit, se pensulează cu unttopit, se tăvăleşte fiecare găluşcă prinnuc[ şi zahăr şi se aşează într-un vasantiaderent, una lângă alta. Se acoperăvasul şi se lasă la dospit 30 minute,timp în care vor creşte frumos. Se coc“găluştele” în cuptorul preînc[lzit pânăse rumenesc frumos, adică devin aurii.Se servesc proaspete, desfăcând fiecaregăluşcă. Se poate oferi cu lapte, cacao,ciocolată caldă sau cu topping de va-nilie.

Ave\i nevoie<

250 g de făină, 25 g de zahăr pu-dră, 25 g de unt topit, 1/2 plic dedrojdie uscată, puţină sare, unou întreg, 130 ml lapte călduţ,esenţă de vanilie. Pentru înve-lit 40 g de nucă măcinată, 40 gde zahăr, precum și unt topit

pentru uns.

Mugurii de brad cresc în vârful ceti-nilor și sunt ușor de recunoscut după cu-loarea aceea de verde crud. Sunt fragezi și,dacă îi zdrobești între dinţi, au un gustacrișor și răspândesc o aromă extraordi-nară.

În scop terapeutic, mugurii de brad serecoltează atunci când au 3 până la maxi-mum 7 cm, iar perioada diferă de la an laan, dar și de areal. Dacă obișnuiţi să cule-geţi muguri în fiecare an, aveţi grijă să nurecoltaţi din aceleași locuri pentru că braziinu se vor mai dezvolta bine.

Bradul are, printre altele, proprietateade a fixa calciul în oase, de aceea este re-comandat ca produsul rezultat din mace-rarea mugurilor să fie folosit în tratamentulrahitismului. Tot datorită proprietăţii defixare a calciului, preparatele din muguride brad sunt un ajutor nepreţuit în com-baterea osteoporozei.

Recomandat persoanelor cu tulburări respiratorii

Din muguri de brad se face un siropcare este antiseptic, tonic pulmonar, fiindrecomandat persoanelor cu tulburări res-piratorii. Acest sirop are un bogat conţinutde vitamina C, putând fi folosit pentru de-pășirea mai ușoară a perioadelor stresanteși obositoare. De asemenea, acesta este șiun diuretic cu efect blând.

Dacă siropul este pregătit cu miereacţionează ca dezinfectant, calmant, șiajut[ în regenerarea ţesuturilor afectate deinfecţii. Pentru anemii se face o cură detrei săptămâni, timp în care se iau câtevalinguriţe de sirop cu 5 minute înainte demasă. Pentru a înlătura stările de vomăse mesteca (nu se înghit!) câţiva muguriculeși recent.

Mugurii de brad au efecte asupra în-tregului organism și pot fi folosiţi și altfel<1 kg de muguri se fierb în 5-6 litri de apă,după care se strecoară și se toarnă în cadă,în apă pentru îmbăiere.

Pentru a înlătura stările de vomă semestecă (nu se înghit!) câţiva muguri culeșirecent.

Cum se prepară siropul de brad

Cantitatea de muguri de brad trebuiecântărită pentru că reţeta este pentru unkilogram de muguri. După ce i-aţi cântărit,îi spălaţi foarte bine în apă rece pentru aîndepărta praful și impurităţile. Aceastăoperaţiune se poate repeta dacă este nece-sar. La 1 kg de muguri de brad se adaugă2,5 litri de apă rece și se pune totul la fiertîntr-un vas emailat iar când începe să clo-cotească se acoperă vasul cu un capac și semai fierbe încă 20-25 de minute. Se lăsăpuţin la răcit și apoi se strecoară printr-osită deasă și se presează bine pentru a stoar-ce tot lichidul din mugurii fierţi.

Stoarcerea se poate face și printr-untifon dublu. Lichidul obţinut se lasă câtevaore la decantat (2 - 4 ore) apoi se strecoarăcu grijă pentru a nu curge și depunerile depe fundul vasului. După decantare lichidulobţinut se amestecă cu zahăr în proporţiede 1 la 1, adică la 1 litru de lichid se pune1 kilogram de zahăr.

Dacă aveţi o cantitate mai mare de li-chid zahărul nu se adăugă tot odată ci sepune treptat ca să se încorporeze și să setopească bine în toată masa lichidului. Sepune totul din nou la fiert și se fierbe pânăcând scade și începe să aibe consistenţaspecifică unui sirop nici prea lichid darnici prea dens.

Dacă se fierbe prea mult siropul poatedeveni prea gros și prea închis la culoare.După fierbere siropul din muguri de bradse toarnă, cu grijă, în sticle de culoare în-chisă (de preferat sticle de jumătate de litrusau mai mici). Recipientul nu se umplepână sus pentru că trebuie adăugat un de-get, două, de alcool pentru că alcoolul ajut[la păstrarea acestui sirop. Se poate folosivodcă sau rom. Se sigilează bine sticlele șise lasă până a doua zi, când se depoziteazăîn loc răcoros. Siropul din muguri de bradastfel obţinut se poate păstra chiar și doiani.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Maceratul din muguride brad combate

osteoporoza

Mugurii de brad au efecte asupra întregului organism și pot fi folosiţi și altfel< 1 kg de muguri sefierb în 5-6 litri de apă, după care se strecoară și se toarnă în cadă, în apă pentru îmbăiere.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

7 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Aşa cum ne-am obişnuit, înfiecare an, când vine vorba demanichiuri, modele creative nesunt puse la dispoziţie şi, pentruanul 2017, tendinţele sunt ex-trem de chic şi sofisticate.

O pată de culoare şi spaţiu negativ.

Ei bine, mulţi designeri vor adoptaacest trend în anul 2017 şi, de la ac-cente metalice, până la tonuri basicprecum negru sau navy, toate acesteaoferind un aspect extrem de elegant.

Aspect neterminat. Cine a crezutvreodată că dacă laşi mariginile un-ghiei fără a fi date cu ojă va arăta atât

de bine?Accent holografic. Acelaşi efect,

asemănător celui anterior, dar cu unplus de efect care să capteze atenţiasunt accentele holografice. Acesteasunt pline de strălucire şi, de aseme-nea, conferă un look simplu şi discret.

Pietre preţioase. Motivele pietre-lor preţioase sunt nenumărate şi, par-

tea bună a acestui trend este că îţi poţicrea modelul exact aşa cum îţi doreşti.

Linii minimaliste. Unul dintre ce-le mai simple trenduri este cel al linii-lor subţiri, orizontale sau verticale peunghie. Bineînţeles, modelul poate firealizat exact aşa cum îţi doreşti.

Chenar. O alternativă a manichiu-rilor minimaliste mai poate fi acest

trend al liniilor subţiri şi discrete caresă formeze un chenar de-a lungul un-ghiei.

Diamant. Dacă în anul 2016 ma-nichiurile de tip oglindă au fost unmust have, anul acesta, accentele detip diamant vor cuceri glorios tren-durile.

A consemnat A. C.

2017 e anul `n care totul este permisc]nd vine vorba de unghii ;i manichiur[

8 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

DIET~

În urma studiilor efectuate s-aconstatat că persoanele care con-sumă Avocado în mod frecventsunt mai sănătoase și mai slabe de-cât acelea care nu m[n]ncă decâtfoarte rar sau deloc acest fruct.

De asemenea, nivelul colesterolului încazul consumatorilor de avocado este mairedus, iar riscul de boli cardiace, atacuricerebrale și diabet sunt mult diminuate.

Fructul exotic perfect

Avocado este un arbore originar dinmexic și Guatemala, făcând parte din fa-milia botanică Lauraceae, alături de Cam-for, Scorţișoară sau Dafin.

Este un arbore peren care crește pânăla înălţimea de 16 metri. Când spunemAvocado, de obicei ne referim la fructularborelui, care este denumit și “pară aliga-tor”sau “fructul fertilităţii”. Deși mulţi credcă Avocado este o legumă, acesta este unfruct care se poate consuma de minunealături de rodii, pere, mango sau piersici.

Fructele de Avocado se maturizeazăîn copac, dar încep să se coacă abia dupăce au fost culese. Ce e și mai interesanteste că un fruct de Avocado poate să steaîn copac până la 18 luni. Practic, copaculîl păstrează în stare excelent[ până te ho-tărăști să-l consumi. Toate fructele de Avo-cado sunt culese manual. Forţa de muncăși apa sunt de altfel cele mai mari costuriale producătorilor de Avocado.

În afară de măslină, Avocado este fruc-tul cel mai bogat în grăsimi (până la 20%,în funcţie de soi). Conţine lipide neutre,sau gliceride, formate din unirea unei mo-lecule de glicerină cu una, două sau treimolecule de acizi grași. Acestea se numescmono, di sau trigliceride. Trigliceridelesunt de departe cele mai întâlnite. AcidulOleic este acidul gras cel mai abundent înAvocado, același lucru fiind valabil și încazul uleiului de măsline. Avocado maiconţine fosfolipide, grăsimi care conţinfosfor în moleculă lor. Aceste grăsimi aufuncţii importante în cadrul sistemuluinervos.

Mai conţine și acizi grași liberi care nusunt uniţi cu glicerină. Aceștia sunt pre-zenţi în cantităţi foarte mici, fiind parţialresponsabili pentru aroma tipică a acestuifruct. Grăsimile din Avocado au o valoarebiologică ridicată și sunt în principal ne-saturate. Desigur, Avocado nu conţine co-lesterol, la fel ca toate alimentele de originevegetală. Două studii știinţifice vin să con-firme un paradox, și anume s-a constatatcă, dacă se consumă acest fruct atât de bo-gat în grăsimi, nivelul de colesterol dinsânge scade, nu crește. În mod curios, s-aconstatat de asemenea efectul benefic alacestui fruct asupra nivelului trigliceride-lor. Faptul că un fruct atât de bogat în tri-gliceride scade acest tip de grăsime dinsânge reprezintă una din surprizele plăcuteale alimentelor de origine vegetală. Dinaceste motive, consumul regulat de Avo-cado este recomandat pentru persoanelecare prezintă un exces de colesterol sautrigliceride în sânge, precum și în toate ce-lelalte cazuri de hiperlipidemie(creștere anivelului de grăsimi din sânge). Pe lângăgrăsimi nutritive de valoare ridicată, Avo-cado mai conţine și proteine, vitamina Eși B6, Fier, precum și fibră vegetală. Dato-rită acestei compoziţii, absolut remarcabile,Avocado este recomandat și în alteafecţiuni cum sunt< tulburări circulatorii,anemii, tulburări nervoase, boli digestive,diabet. Datorită valorii lui nutriţionale ex-traordinare, digestiei ușoare și conţinutuluide vitamina E, acest fruct ar trebui să facăparte în mod regulat din dietele copiilor,ale adolescenţilor aflaţi în perioadele de

creștere rapidă, ale atleţilor, ale adulţilorepuizaţi sau stresaţi, ale vârstnicilor și aletuturor celor care vor să-și sporească vita-litatea în mod natural și sănătos.

Pentru consum, Avocado trebuie săfie bine copt. Cu cât este mai copt, cu atâtva fi mai moale, ori, mai degrabă, pufos.Înfuncţie de cât de devreme a fost cules, acestfruct se va coace în maximum 8 zile. Dacăvrei să-i grăbești procesul de coacere, poţisă-l pui într-o pungă de hârtie, pe care sănu o închizi complet. Este unul din puţine-le alimente de care poţi fi sigur că nu a fostmodificat genetic sau tratat cu chimicale.Nutriţioniștii l-au numit “fructul perfect”<poate fi mâncat la orice or[ din zi, este plinde vitamine și fibre, iar pe termen lungcontribuie la menţinerea sănătăţii, a fru-museţii și a siluetei.

Pastă și maioneză

Deși în lume sunt cunoscute peste 400de varietăţi de avocado, la noi găsim maiales varietatea cu formă alungită, ca o pară,cu coajă verde și de dimensiuni medii, cân-tărind aproximativ 150 de grame. Gustulși consisten\a lui aduc aminte de cele aleuntului, iar aroma se aseamănă mai de-grabă cu cea de nuci sau de migdale, fiindla fel ca și acestea, foarte bogat în uleiuri.Cele mai bune sunt fructele cu coajă in-tactă, strălucitoare. Gradul de coacere sepoate testa apăsând puţin coaja cu degetul<dacă degetul lasă o urmă ușoară, atuncifructul este copt. Fructele de Avocado oda-tă coapte, trebuie consumate în maximum2 zile.

Pastă de Avocado se obţine foarte sim-plu și este foarte sănătoasă. Coaja fructuluiva fi îndepărtată, iar ceea ce rămâne se vatăia în două, scoţând sâmburele tare. Pulparămasă va fi zdrobită cu mixerul sau fur-culiţa, în piureul astfel format punându-se și un căţel de usturoi pisat, zeamă de lao jumătate de lămâie și două linguri deulei de măsline. Totul se amestecă foartebine și se adaugă sare după gust.

În Mexic, pasta de Avocado se nu-mește Guacamole, se prepară asemănător,dar în loc de usturoi se pune ceapă tocatăși se adaugă și condimentul Chili. De re-gulă, pasta de Avocado se con-sumă unsă pe pâine, lamicul dejun sau caaperitiv la prânz.Maioneza clasi-că, preparatădin ouă esteun produs cu-linar apreciat,dar nu prea in-dicat celor căro-ra acul cântaru-lui le arată

un număr mai mare decât și-ar dori. Înplus, din cauza conţinutului mare de co-lesterol și de grăsimi nesănătoase(uleiurirafinate), maioneza nu este chiar cel maimai bun produs pentru cei expuși la hi-percolesterolemie sau ateroscleroz[. Pre-cum alte produse de origine animală, ouăleconţin proteine care determin[ acidifiereaorganismului și grăsimi dăunătoare. Maitoate proteinele animale produc deșeuriacide după metabolizare, reziduuri carecontribuie la sărăcirea rezervei de sărurialcaline. Vegetarienii au renunţat bi-neînţeles la ouă, dar sunt și alte categoriide persoane cum sunt suferinzii de ficatși, mai ales cei care au probleme la nivelulcolecistului, care se pot confrunta cu du-reri, mai cu seam[ în urma consumuluigălbenușului, care este foarte bogat în gră-simi. Nu-i putem omite nici pe aceia carese confruntă cu alergii faţă de compușiiexistenţi în ouă sau cu intoleran\e gastrice.În locul maionezei clasice, putem recurgela maioneza de avocado, un preparat de-licios și sănătos, de inspiraţie mexicană.Pentru aceasta, avem nevoie de 5 fructede Avocado, 3-4 linguri de ulei de măsline,sucul extras din două lămâi de mărimemedie, o ceapă, câţiva căţei de usturoi, pă-trunjel tocat mărunt, cimbru, piper, puţinăboia de ardei și sare. Va rezulta o cantitatepentru 4 persoane.

Pentru aceasta, fructele de avocado secur[\ă de coajă, apoi se extrag sâmburiidin mijloc. Se toacă mărunt ceapa și ustu-roiul. Avocado se pasează bine folosindun blender, apoi, peste el se adaugă toatecelelalte ingrediente, fără a exagera nici cumirodeniile, nici cu uleiul.

După ce am mixat temeinic compo-nentele, rezultă o pastă, adică maioneza.Este gustoasă și ușor de obţinut.Importantsă o consumăm curând după preparare,fiindcă mai apoi își pierde calităţile. O can-titate de 100 de grame de maioneză clasicăoferă între 400 și 700 de calorii, pe cândaceeași cantitate de maioneză de Avocadooferă doar 200 de calorii. Poftă bună!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.0721202752

Avocado ajut[ lasc[derea colesterolului

Peste 95% dintre persoanelecare reuşesc să slăbească recunosccă în doar câteva luni pun la lockilogramele pierdute, spun spe-ciali;tii.

Cercetătorii au analizat mai îndea-proape acest aspect al dietelor şi audescoperit 4 cauze principale pentrucare ne îngrăşăm la fel de repede pre-cum am dat jos kilogramele nedorite.

Iată care sunt acestea!

1. Nu ţinem cont că dieta ar trebuisă fie un stil de viaţă - multe persoaneadoptă cure de slăbire stricte, se pri-vează de numeroase alimente şi, astfel,de vitamine, minerale şi grăsimi caresusţin procesul metabolic, iar odată ceîşi vor fi atins scopul, acela de a slăbi,organismul lor va fi suprasolicitat deavalanşa de alimente şi astfel kilogra-mele se vor depune rapid.

2. Somn insuficient - programul

încărcat, grijile financiare şi stresul dela locul de muncă pot duce la insomnie,care este un cunoscut factor de risc atâtîn apariţia bolilor cardiovasculare, câtşi a obezităţii, ca urmare a tendinţei dea înfuleca pe timp de noapte, în lipsasomnului.

3. Stresul - ce-i prea mult strică, iaracest lucru este valabil şi în cazul stre-sului. Cu cât ne stresăm mai mult, cuatât se eliberează cantităţi mai mari decortizol, hormon care ne „împinge” sămâncăm mai mult şi mai nesănătos.Încercaţi tehnicile de antrenare a res-piraţiei sau faceţi yoga, care vă pot ajutasă scăpaţi în mare măsură de stresulacumulat.

4. Probleme medicale, de tipulafecţiunilor tiroidiene, menopauza, an-dropauza sau dezechilibrul hormonal,pot fi cauze pentru care redobândimîn scurt timp kilogramele de care cugreu am scăpat. Tratamentul persona-lizat, recomandat de medicul specialist,şi o dietă echilibrată sunt căile de urmatîn obţinerea greutăţii ideale.

Principalele cauze pentrucare ne `ngr[;[m din nou

Două studii știinţifice vin să confirme un paradox, și anume s-a constatat că, dacă se consumăacest fruct atât de bogat în grăsimi, nivelul de colesterol din sânge scade, nu crește. În mod curios, s-a constatat de asemenea efectul benefic al acestui fruct asupra nivelului trigliceridelor. Faptul că unfruct atât de bogat în trigliceride scade acest tip de grăsime din sânge reprezintă una din surprizeleplăcute ale alimentelor de origine vegetală.

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

7 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Cuv]ntul “mahala” ni se paretuturor foarte rom]nesc, at]t demult s-a tot b[tut moned[ pe temalui, de cele mai multe ori la modulnegativ. Dar “mahala” este uncuv]nt turcesc care ̀ nseamn[, pur;i simplu, periferie. Mahalaua deodinioar[ s-ar traduce azi princartierele m[rgina;e din ora;e,r[u famate, aproape rurale, popu-late de oameni simpli.

Universul mahalalei a fost tratat lite-rar `n dou[ direc\ii mari de percep\ie.Avem pe de o parte dramele umane ;icritica social[ - s[ ne g]ndim la “Groapa”lui Eugen Barbu sau la piesa lui G.M.Zamfirescu, “Domni;oara Nastasia” - ;ipe de alt[ parte scrieri ̀ n genul romanului“Maidanul cu dragoste” al aceluia;i G.M.Zamfirescu, care privesc cu simpatie sprelumea “m[rgina;ilor”.

Cele dou[ moduri de a percepe “ma-halagismul” se ̀ ntrep[trund ̀ n spectaco-lul realizat de Andrei Mihalache la Teatrulde Nord cu comedia clasic[ “D-ale car-navalului” de Caragiale. Un text care poa-te p[rea vetust ;i oarecum minor fa\[ dealte opere ale lui Nenea Iancu, dar care ̀ nzilele noastre at]t de superficiale cap[t[o actualitate care nu ;tim dac[ ne facecinste. Pu\ini mai ;tiu ̀ ns[ c[ aceast[ pies[a provocat un scandal de pomin[, prinrealismul ei, la premiera din 1885 ;i a fostnevoie de un articol al lui Titu Maiorescucare s[ pun[ lucrurile la punct. La maibine de 130 de ani de atunci, privim po-vestea cu oarece duio;ie ;i recunoa;tem`n ea metehne rom]ne;ti dintotdeauna.Nuan\a de interpretare a textului e dat[,desigur, de regie.

Comedie cu c]ntice

Nota duioas[ a mont[rii, ca un fel deomagiu adus teatrului clasic rom]nesc ;iBucure;tilor de alt[dat[, este oferit[ `nprincipal de ad[ugarea `n text a unorc]ntece vechi de muzic[ u;oar[. “Come-die cu c]ntice” ̀ ;i intitula Alecsandri mul-te piese, iar colaborarea Teatrului de Nordcu actorul ;i c]nt[re\ul b[im[rean DorinGrigu\[, un specialist al teatrului de re-vist[, a asigurat o preg[tire muzical[ com-petent[. Melodiile alese ajut[ la caracte-rizarea personajelor ;i momentelor sce-nariului, uneori sporind efectul comic(c]nd Nae le ̀ mpac[ pe cele dou[ amanteele `ncep melodia< “Dou[ viori c]nt[ `nnoapte ca dou[ surori...”). Carmen Fr[\il[apare `n scen[ ;i impresioneaz[ publiculdoar cu c]ntece, pe l]ng[ rolul anonimdin scena carnavalului.

Avem apoi un decor minunat prinaten\ia acordat[ detaliilor, reproducereaunei frizerii din veacul 19 merg]nd p]n[la lighene, prosoape sau scule de dentistori clopo\elul de deasupra u;ii de la in-trare, aici fiind spa\iul unde calfa Iordache;tie toate dedesubturile, patronul ap[r]nddoar sporadic `ntre dou[ aventuri don-juane;ti. Costumele, at]t cele “civile”, c]t;i cele de carnaval, respect[ destul de fideluzan\ele epocii ;i indica\iile din text, re-marcabil[ fiind costuma\ia rezervat[ luiPampon, ̀ n armonie cu portretizarea luica un rom]n de mod[ veche, mai cur]ndde prin anii 1750. Singura care pare di-sonant[ e Didina, dar pe ea o cunoa;temdoar `n costumul de carnaval.

Elementele vizuale ;i muzicale suntsus\inute de o regie care adopt[ pentruspectacol un tempo lent, r]bd[tor, inse-reaz[ perora\ii politice din “Momente ;ischi\e” ̀ ntr-un dialog ̀ ntre ipistat ;i chel-ner la frizerie, las[ farmecul textului s[ias[ la lumin[ f[r[ s[ `l for\eze. P[str]nd

propor\iile, lectura lui Andrei Mihalacheaminte;te de modul `n care Celibidache`ncetinea deliberat ritmul unor lucr[risimfonice, ca s[ dea voie muzicii s[ str[lu-ceasc[ `n cele mai mici am[nunte.

Surprize ;i reg[siri

Duc]nd mai departe compara\ia cumuzica, ansamblul de actori func\ioneaz[aproape simfonic, dar o paralel[ bun[ arfi o partitur[ a lui Bartok Bela< Concertulpentru orchestr[. Asta pentru c[ fiecaredintre actori are momentele sale de str[lu-cire. :i am spune c[ `n aceast[ orchestr[concertmaestrul este Ciprian Vultur, unIordache extrem de autentic, care faceimpresie ;i prin barba tuns[ ̀ n stilul epo-cii, ;i prin dezinvoltura cu care trece prinacest rol complex de jolly-joker f[r[ afor\a nota c]tu;i de pu\in, oferind stabi-litate unor scene care puteau u;or dege-nera `n kitsch.

Lui Sorin Oros ̀ i vine foarte bine rolulde fante al lui Nae, temperamental, daratent temperat, asezonat ;i cu tirade ro-man\ioase rostite la bra\ cu o domni;oar[misterioas[. Acest rol al domni;oarei, in-trodus de regizor, ̀ i prilejuie;te un debutscenic de o dr[g[l[;enie total[ tinerei(noi) actri\e Yvette Princz, p]n[ acumimplicat[ ̀ n Teatru ca sufleur. Rol de co-pil[ gata s[ se lase vr[jit[ ;i s[-;i reversetandre\ea cui i-o cere. Dar lumea e rea ;itotul se termin[, de regul[, cu o palm[peste fund - `ns[ nu e vina ei.

Trec[nd `n teritoriul feminin, Mi\acreat[ de Dorina Neme; e foc ;i par[, ro-chia de un ro;u aprins accentu]ndu-i par-tea demonic[. Din p[cate, izbucnirile eitrec uneori grani\a credibilului, f[c]nddin personaj c]teodat[ o caricatur[ decare nici m[car mondenele de azi nu seprea apropie. Tot o caricatur[, dar binecontrolat[ de Alina Negr[u, apare a fi Di-dina, iar scena lecturii biletului de la Naeeste `n sine un moment savuros de co-medie, ilustr]nd un tip de femeiu;c[ nuprea dotat[ intelectual, dar foarte instinc-tiv[. De altfel, dactilografele erau, ;i peatunci, obiectul multor glume.

Aman\ii tr[da\i alc[tuiesc ;i ei un cu-plu de pomin[. Romul Moru\an izbute;teo compozi\ie de zile mari ̀ n rolul lui Pam-pon, om `nchis `n ideile lui fixe, cu cos-tuma\ie de tradi\ionalist ̀ nr[it, dar sincer`n prostia ;i ipocrizia lui. Mimica acto-rului ar merita studiat[ ̀ n facult[\i. “Do-rurile mele”, c]ntat[ de el, te r[scole;te,ca ;i toiagul ancestral din recuzit[. Decealalt[ parte Cr[c[nel jucat de Radu Bo-tar are un salt de nivel, `n prima scen[p[r]nd un b[tr]nel lovit de un Alzheimerincipient, dar prinz]nd apoi via\[ odat[ce simte mirosul luptei (volintir, deh, cuiz de Zorro). Scena lor din carnaval, `ncare dinamica acestui conflict se schimb[de la minut la minut, e unul din momen-tele memorabile ale ultimelor stagiuni.

Marea ;i pl[cuta surpriz[ e travestiulsavuros ;i irepro;abil reu;it de AlexandraOdoroag[ `n rolul Catindatului, ajutat[;i de vocea mai groas[, `nc]t n-ai crede-o femeie dac[ n-ai vedea afi;ul, ̀ ntr-o re-venire spectaculoas[ ;i a;teptat[ pe scenas[tm[rean[. Stelian Ro;ian d[ un conturrotund, f[r[ s[ cad[ ̀ n grosier, poli\istuluiavid de onoruri ;i titluri (`nc]t ajunge ;iamiral p]n[ la urm[) ;i escroc fin ̀ n tim-pul liber. ~n fine, Tibor Szekely ob\ine,meritat, primele aplauze ale serii cu tiradalui politic[ revoltat[, care `i arat[ un po-ten\ial actoricesc prea pu\in folosit p]n[acum. Ar fi timpul s[-l vedem `ntr-unspectacol de studio.

Farmecul discret al vechii mahalale`nv[luie sala. :i la final oamenii pleac[ferici\i acas[. Teatrul e (;i) despre asta.

Vasile A.

TEATRUElementele vizuale ;i muzicale sunt sus\inute de o regie care adopt[ pentru spectacol un tempo lent,

r]bd[tor, ;i las[ farmecul textului s[ ias[ la lumin[ f[r[ s[ `l for\eze. Lectura lui Andrei Mihalacheaminte;te de modul `n care Celibidache `ncetinea deliberat ritmul unor lucr[ri simfonice.

“D-ale carnavalului” exploreaz[farmecul discret al mahalalei

10 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

EDUCA}IE

Ne place sau nu, Internetul adevenit, mai ales pentru tinerii zi-lelor noastre, dar nu numai, ounealtă fără de care cu greu ne-amlipsi în aşa măsură este de răspân-dit pe întreg mapamondul. De-ocamdată înţelegerea fenomenu-lui ne depăşeşte, deşi numeroasestudii încearcă să evalueze impac-tul utilizării Internetului asuprasocietăţii.

Fluxul uriaş de informaţii, precum şiavântul fără precedent al comunicaţiilor,a dus la o situaţie în care tinerii de astăziau în faţă atât informaţii de valoare şi ca-litate prezente pe Internet, cât şi fel de felde pericole, aspecte despre care vom vorbiîn cele ce urmează.

Arie de răspândire

Potrivit unor estimări, unul din treicopii din întreaga lume foloseşte în pre-zent Internetul, cei mai mulţi dintre eiaflându-se în afara SUA şi a Europei.

În ceea ce priveşte ţara noastră, po-trivit Autorităţii de Reglementare în Co-municaţii, în România, în prezent, con-sumul de Internet se cifrează la19 milioa-ne de conexiuni de internet fix şi mobil înbandă largă.

"În viitor, este de aşteptat ca Româniasă urmeze trendul previzionat la nivel eu-ropean, şi anume traficul de date mobilesă crească vertiginos (de 8 ori până în2020), iar acesta să se realizeze cu precă-dere pe smartphone-uri şi tablete, în de-trimentul laptopurilor”, a precizat un ofi-cial al ANCOM.

Avantaje şi riscuri

În condiţiile unei asemenea răspân-diri, putem spune că Internetul ne permiteaccesul la o cantitate enormă de infor-maţie şi ne ajută în viaţa personală şi pro-fesională. Îndeosebi pentru tinerii stu-dioşi, Internetul este o adevărată manăcerească.

Pe de altă parte însă, Internetul a în-lesnit unora limbajul agresiv, instigator laură, pornografia, proliferarea ideilor ex-tremiste, a ştirilor false şi a dezinformării.Mai cu seamă copiii sunt expuşi unor ast-fel de pericole.

Internetul - instrument de cercetare

Internetul a schimbat radical modulde cercetare în general şi de realizare aunei lucrări de licenţă în particular. A aveaun computer conectat la Internet înseam-nă a dispune, zi şi noapte, chiar în camerade lucru, de o bibliotecă de dimensiunicolosale.

Prin accesibilitatea şi popularitatea saîn creştere exponenţială, se poate spunecă Biblioteca Universală, imaginată deBorges, fiinţează deja – se numeşte Inter-net. La început, avem sentimentul că neaflăm în faţa unei jungle informaţionaleîn care instrumentele de orientare au unrol vital pentru a nu ne rătăci. În fond,World Wide Web (www) este un instru-ment de căutare a informaţiilor şi conţinesute de miliarde de pagini.

Motoarele de căutare – Google, You-Tube, Yahoo etc. – ne permit să consultămrapid un număr imens de articole, studiişi chiar cărţi online.

Riscuri pentru copii

Potrivit estimării experţilor în mate-rie, ritmul în care se dezvoltă accesul laaceastă reţea internaţională de informaţii,

pe viitor influenţa ei va spori.Astfel, în perioadele pubertăţii şi ado-

lescenţei, cu toate că sunt mai maturi şimai experimentaţi decât copiii, adoles-cenţii pot deveni la fel de uşor victime aleaspectelor negative ale Internetului.

S-a constatat că, în general, băieţii şifetele sunt atraşi în egală măsură de lumeavirtuală a Internetului. Comunicarea prine-mail, serviciile de mesaje instantanee,căutarea pe Internet şi mai ales diverselereţele de socializare sunt principalelepuncte de interes pentru copii.

Atât băieţii, cât şi fetele participă cusârg la întreceri online, vizitează chatroom-uri şi mai ales sunt pasionaţi de ur-mărirea paginilor personale de pe reţelelede socializare.

Tot în urma unor cercetări, s-a con-statat că fetele tind să folosească mai multInternetul pentru educaţie, teme pentruşcoală, muzică şi shopping. Băieţii, înschimb, sunt mai interesaţi de jocuri, dis-tracţie şi gadgeturi. Ambele categorii decopii găsesc pe Internet tot ce îşi doresclegat de domeniile menţionate, ba încămai mult...

România este ţara cu cea mai mareincidenţ[ a hărţuirilor din Europa. StudiulEU „Kids Online II“ arată că 41% dintrecopiii români intervievaţi au fost hărţuiţiîn vreun fel, atât online, cât şi în lumeareală, iar 13% declar[ că au fost hărţuiţionline.

Acelaşi studiu arată că acest lucru li s-a întâmplat pe o reţea de socializare sauprin intermediul mesageriei instant. Din-tre părinţii europeni, părinţii români suntcei care subestimează în cea mai maremăsură expunerea copiilor lor la mesajesexuale online („sexting“), doar 6% de-clarând că acest lucru s-a întâmplat copi-lului lor în ultimele 12 luni.

Deficitul de evaluare critică a informaţiei

Şcoala românească este deosebit dedeficitară la capitolul gândire critică şievaluarea surselor de informare, motivpentru care vom insista asupra acestui as-pect. Pentru a ne cultiva gândirea critică,lectura mai multor scrieri şi consemnareade idei variate ne întăresc judecata criticăşi ne feresc de riscul de a ne aservi feluluide a gândi al altora.

A evalua sursele înseamnă a le stabilivaloarea, fapt ce are strânsă legătură cugândirea critică. În sens academic, a criticaînseamnă a identifica plusurile şi minu-surile unui text şi a formula o judecatăbazată pe dovezi. Dată fiind diversitateaşi complexitatea surselor, de fiecare datătrebuie să determinăm calitatea dovezilorpe care le conţin, forţa argumentării, cre-dibilitatea lor şi măsura în care ne susţinideile proprii. Precum personajul lui Ma-rin Preda, să-l „întrebăm” şi noi pe autor<„pe ce te bazezi?”

Cu alte cuvinte, să interogăm sursa<este informaţia obiectivă, echidistantă, saupolemică, părtinitoare? Oferă autorul su-ficiente dovezi şi argumente în sprijinulafirmaţiilor sale, sau face afirmaţii fărăacoperire, nedovedite? Insistă prea multasupra unor detalii în timp ce tratează su-mar chestiuni esenţiale? Este stilul auto-rului (sobru, umoristic, incisiv…) adecvatunei tratări academice a subiectului? Pu-tem identifica anumite contradicţii în ar-gumentare?

Un alt criteriu de valoare este carac-terul sursei. Astfel, întâlnim ceea ce amputea numi „surse tari”< cărţi sau publicaţiiacademice, lucrări cu argumentaţie rele-vantă, cărţi cu bibliografie extensivă, in-formaţii din Internet ale unor instituţii de

încredere. (Bunăoară, pe Internet, site-urile gu-

vernamentale, chiar dacă sunt contami-nate uneori de ideologie, constituie surseprimare în general demne de încredere.

Astfel de site-uri sunt bogate în infor-maţii< legislaţie, date statistice, structuraunor departamente, discursuri politice...). Există surse pe care e bine să le evitămdeoarece sunt lipsite de obiectivitate. Aces-tea conţin mesaje tendenţioase şi promo-vează fel de fel de interese de grup sau in-dividuale deşi, de regulă, autorii nu recu-nosc acest lucru.

Din această categorie fac parte pro-paganda politică şi religioasă, precum şireclama comercială. O parte din discur-surile politice sunt anume concepute pen-tru a distorsiona sau a ascunde adevărul,iar unele grupări religioase caută să re-cruteze adepţi utilizând adesea un mesajvoalat, obscur.

De asemenea, când citim un sloganpublicitar ştim cu toţii că „nu-i chiar aşa”,adică e vorba de o exagerare a calităţilorşi de trecere sub tăcere a minusurilorobiectului sau a serviciului oferit.

Măsuri de prevenţie

Experţii care au studiat şi au încercatsă găsească mijloace eficiente de protecţiea copilăriei celor mici, precum şi a liniştiipărinţilor, au elaborat o serie de sfaturicare transformă navigarea pe Internet în-tr-o incursiune interesantă într-o lumeplină de informaţii noi şi folositoare.

Dar, pentru ca acest deziderat să seîndeplinească, copilul trebuie învăţat cănu e cazul să distribuie pe reţelele socialedate de contact precum adresa sau numă-rul de telefon şi nici - mai ales - fotografii.Prieteniile online sunt extrem de efemere,

mai ales la vârste mici, iar datele personaleşi de contact ale copilului pot ajunge foarteuşor la cine nu trebuie.

În al doilea rând, copilul trebuie săştie că poate să închidă oricând, fără risculvreunei pedepse, ferestrele de chat, e-mail-ul sau chiar computerul. În momentul încare primeşte pe mail sau chat mesaje ob-scene, ameninţări sau fotografii şi frag-mente video cu conţinut pornografic sauviolent, copilul trebuie să-şi anunţe pă-rinţii fără teamă sau ruşine. Copilul tre-buie să ştie că nu este obligat să deschidăastfel de mesaje, precum nici pe cele pri-mite de la străini sau cele de tip spam.

Dacă hărţuirea şi insistenţele conti-nuă, schimbaţi adresa de e-mail, contulde pe reţelele de socializare şi nr. de telefonal copilului. În situaţia în care hărţuirilecontinuă sau simţiţi un pericol la adresacopilului, nu vă sfiiţi să anunţaţi poliţia.

O altă problemă majoră prezentăatunci când minorii accesează Internetulo constituie pornografia. Literalmente,Internetul abundă în site-uri cu materialepornografice, unele de-a dreptul abjecteşi deviante, iar accesul la ele este extremde simplu şi la îndemâna oricui.

Abundenţa materialelor pornograficepe Internet a devenit o problemă atât demare, încât au fost create programe spe-ciale care, odată înstalate în PC-urile saulaptop-urile celor mici, blochează accesulpe site-urile cu conţinut nepotrivit pentruinocenţa copilăriei.

O altă metodă de siguranţă este ceacare vizează politica de confidenţialitate.În acest sens puteţi verifica dacă serviciulde Internet folosit are o politică corespun-zătoare, care să explice clar cum vor fi fo-losite informaţiile, pe ce perioadă de timşi în ce scopuri.

Folosiţi Internetul împreună cu copiii,căutaţi cu ei informaţii care îi interesează;ţineţi computerul într-o cameră unde îlpoate folosi întreagă familie; nu restric-tionaţi excesiv şi fără justificare accesulcopiilor la calculator şi pe Internet; sta-biliţi cu copiii când şi în ce condiţii să fo-losească Internetul (tipuri de site-uri in-terzise, durata zilnică de utilizare, reguliprivind datele personale, comportamentulfaţă de persoanele necunoscute din me-diul virtual etc.), arătaţi-vă interesul pen-tru activitatea copiilor dvs. şi a prietenilorlor, online şi offline; învăţaţi împreunămai multe despre folosirea computerului>atrageţi atenţia copiilor să nu spună ni-mănui nicio parolă, în afară părinţilor,asiguraţi-vă că ştiţi parolele de acces la e-mailul copilului sau la paginile web per-sonalizate> explicaţi-le copiilor că nu totceea ce citesc sau văd pe Internet este ade-vărat.

Perspective de extindere a Internetului

Conexiunile mobile de bandă largăde pe care s-a realizat trafic în prima ju-mătate a anului 2016 au crescut cu 15%,până la 14,8 milioane, în timp ce conexiu-nile fixe au avut o creştere de 5%, până la4,3 milioane, comparativ cu perioada si-milară a anului precedent. Statisticile eu-ropene de la jumătatea anului 2016 aratăcă România se situează pe primul loc înUE în ceea ce priveşte numărul de con-exiuni de cel puţin 100Mbps.

Prin conexiunile fixe, utilizatorii ro-mâni au generat în primul semestru alanului 2016 un trafic total de downloadşi upload de 2,6 milioane TB.

Comisia Europeană a lansat o nouăstrategie europeană în domeniul teleco-municaţiilor, cu obiective strategice înmaterie de conectivitate pentru 2025. Ast-fel, firmele şi instituţiile ar trebui să aibăacces la conexiuni cu o viteză în gigabiţiextrem de mare.

V. Nechita

Internetul a schimbat radical modul de cercetare în general şi de realizare a unei lucrări de licenţă în particular

Fluxul uriaş de informaţii, precum şi avântul fără precedent al comunicaţiilor, a dus la o situaţie încare tinerii de astăzi au în faţă atât informaţii de valoare şi calitate prezente pe Internet, cât şi fel defel de pericole, aspecte despre care vom vorbi în cele ce urmează. Potrivit unor estimări, unul din treicopii din întreaga lume foloseşte în prezent Internetul, cei mai mulţi dintre ei aflându-se în afara SUAşi a Europei. În ceea ce priveşte ţara noastră, potrivit Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii, înRomânia, în prezent, consumul de Internet se cifrează la19 milioane de conexiuni de internet fix şimobil în bandă largă.

Internetul - un instrument cu dou[ t[i;uri

7 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Orice poveste fantastică trebuie să aibăun gram de adevăr în ea, iar mult îndrăgitulserial „Game of Thrones/ Urzeala tronu-rilor“ nu face excepţie. George R. R. Mar-tin, autorul cărţilor pe baza cărora este rea-lizat serialul TV, a spus în repetate rândurică unele părţi ale poveștii sale au fost vaginspirate de Războiul celor Două Roze, dinsecolul al XV-lea, dar s-a limitat doar laaceastă informaţie fără să dezvăluie carear putea să fie legătura dintre personajelesale și unele figuri istorie.

Publicaţia „Time“ a analizat atent per-sonajele din „Urzeala tronurilor“ și a sta-bilit că unele dintre ele, în speciale cele fe-minine, au foarte multe în comun cu figuriistorice reale, după cum urmează.

Margareta de Anjou-Cersei LannisterPersonajul Cersei Lannister are foarte

multe similarităţi cu Margareta de Anjou,fosta soţie a regelui Henric al VI-lea al An-gliei din 1445 până în 1471. Destul de ti-nere, cele două s-au căsătorit pentru a creao alianţă politică< căsătoria personajuluiCersei a unit casele Lannister și Baratheon,în timp ce căsătoria realizată de Margaretaa dus la pacea dintre Anglia și Franţa. Maimult, ambele femei au condus atunci cândsoţii lor nu au putut. Cersei a condus dinumbră Debarcaderul Regelui, în timp ceRobert era la vânătoare și se culca cu altefemei, iar Margareta a condus Angliaatunci când Henric nu a fost în stare. Încazul ambelor femei au existat zonuri cuprivire la originea copiiilor acestora. În ca-zul lui Cersei, foarte mulţi au speculat, pebună dreptate, că Jamie este tatăl copiilorei, în timp ce în cazul Margaretei au existatvoci care spuneau că Edward nu ar fi fostfiul regelui din moment ce acesta înnebu-nise.

Anne Boleyn-Talisa StarkAtât Talisa Stark, cât și Anne Boleyn,

a doua soţie a regelui Henric al VIII-lea alAngliei, au rupt mariaje care au dus la des-trămarea unor imperii. Robb Stark trebuiasă se căsătorească cu una dintre fiicele luiWalder Frey, dar a încălcat promisiuneapentru a se căsători cu Talisa din dragoste,ceea ce a dus la moartea lui Robb, a Taliseiși a Doamnei Catelyn Stark, la Nunta Roșie.

Anne Bolyn l-a sedus pe Henric al VI-II-lea în timp ce acesta era căsătorit cu Ca-terina de Aragon, ceea ce l-a determinatpe rege să declare Anglia independentă deBiserica Catolică pentru a obţine anulareacăsătoriei, Papa semnând sentinţa de ex-comunicare împotriva regelui. Ca rezultatal căsătoriei Annei cu Henric și al exco-municării, a avut loc prima ruptură dintrebiserica din Anglia și Roma, iar bisericadin Anglia a trecut sub controlul regelui.

Maria I a Angliei-MelisandrePe lângă frumuseţe, ambele personaje

aveau o plăcere în a ucide oamenii care nuerau de acord cu religia lor. În sezonul pa-tru, Melisandre a ars trei membri ai caseiStannis după ce au refuzat să-și distrugăidolii și să se supună Zeului Luminii. Pânăla sfârșitul domniei, Maria I a Angliei, cu-noscută și sub numele de Maria Tudor darși pentru scurta reinstaurare în Anglia acatolicismului, a executat aproximativ 300de opozanţi religioși, de aici primind po-recla de „Bloody Mary“ („Maria Sânge-roasa“).

Elisabeta I a Angliei-Daenerys TargaryenCele două femei erau unele dintre cele

mai bine înarmate (forţa armatei marine,respectiv dragoni) și dornice de a avea pu-tere. Daenerys a fost căsătorită cu KhalDrogo, dar după moartea lui a devenit sin-gura stăpână. Regina Elisabeta era cunos-cută sub numele de „Regina Fecioară“, eafiind al cincilea și ultimul monarh al caseiTudor. Ea a primit multe cereri de căsăto-rie, dar în ciuda ofertelor a refuzat, iar CasaTudor s-a stins odată cu ea. Ambele au ho-tărât să nu se mai căsătorească doar pentrua putea să își extindă puterea< Daenerys avrut să redobândească Tronul de Fier, iarElisabeta a dorit lărgirea influenţei An-gliei.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Structura ADN-ului a fost de-codificat[ la `nceputul anilor1950. Americanul James D. Wat-son ;i britanicul Francis Cricksunt considera\i drept primii careau descifrat structura de dubl[spiral[ a ADN-ului.

Conform propriilor afirma\ii,saltul calitativ al descifr[rii “se-cretului vie\ii” s-ar fi produs `nziua de 23 februarie 1953.

Descoperirea a fost una senza\io-nal[ ;i le-a adus celor doi premiul No-bel ̀ n 1962. Aceast[ informa\ie a f[cut`nconjurul lumii ;i a fost marcat[ `nc[r\ile de istorie. Dar dup[ cum ne-am obi;nuit, informa\iile esen\iale aufost omise.

~n urma descoperirii sale, FrancisCrick a scris o carte `n care ;i-a dez-voltat `ntreaga sa descoperire. Specia-listul sus\inea c[ “ADN-ul a fost adus`n mod deliberat pe Terra de c[tre fiin\eextrem de avansate. Chiar dac[ dove-zile ;tiin\ifice sunt inadecvate, via\aomului pe Terra ̀ n acest fel s-a format.

Chiar dac[ ADN-ul uman s-a dez-voltat ;i a suferit muta\ii pe Terra, nu`ncape niciun fel de ̀ ndoial[ c[ el a fostcreat ̀ ntr-un alt loc ;i adus aici pentrua prinde via\[.

Crick sus\inea c[ suntem rezultatulunor molecule care se sparg una de al-ta, la care se adaug[ acest fascinant

ADN, care de fapt sus\ine `ntreagavia\[.

ADN-ul poate fi reprogramatprin rostirea unor cuvinte

Anii au trecut, ;i noi descoperiricu privire la ADN-ul uman au fost rea-lizate. ~n primul r]nd, codul chimic algenomului uman con\ine patru litere<A, C, G ;i T. Cele patru litere se com-bin[ ̀ n diverse variante de c]te trei, pem[sur[ ce se deruleaz[ spirala geno-mului, ;i se repet[ dup[ un anumit mo-del. Este suficient ca pozi\ia unei literes[ se schimbe ;i se formeaz[ o nou[gen[. Dar secretul cel mai teribil pe ca-re `l dezv[luie `n;iruirea acestor litereconst[ `n faptul c[ ADN-ul ar putea fireprogramat prin rostirea unor cuvintepe o anumit[ frecven\[ sonor[.

ADN-ul seam[n[cu gramatica unei limbi

La prima vedere, ADN-ul pare unsimplu cod chimic, dar descoperirilearat[ c[ el este structurat dup[ acelea;ireguli precum gramatica unei limbi.Atunci c]nd vom putea `nv[\a aceast[limb[, cu siguran\[ c[ ne vom cunoaştecreatorul sau chiar pe Dumnezeu.

Evolu\ia ;tiin\ei nu a putut s[ oferer[spunsurile mult dorite, dar o nou[descoperire ridic[ mari semne de ̀ ntre-

bare referitoare la provenien\a vie\ii peTerra. ~n urma unor teste, s-a stabilitc[ ADN-ul uman are o vechime de cir-ca 10 miliarde de ani, ̀ n timp ce planetanoastr[ exist[ de aproximativ 4,5 mi-liarde de ani.

Mai mul\i geneticieni de la Natio-nal Institute on Aging, SUA, folosin-du-se de acela;i principiu pe care ̀ l arela baz[ legea lui More, au fost capabilis[ calculeze vechimea ADN-uluiuman. ~n consecin\[, aceast[ descope-rire ;ocant[ arunc[ `n aer legeaevolu\ionist[ a lui Darwin pentru c[Terra este de dou[ ori mai t]n[r[ dec]tADN-ul.

Interesant este faptul c[ ADN-ul

uman este aproape la fel de vechi ca ;iuniversul nostru. Acesta din urm[ areaproape 14 miliarde de ani, `n timp ceADN-ul aproape 10 miliarde de ani.

A;adar, acestea prezentate suntdoar o parte dintre anomaliile ADN-ului. Este limpede c[ el a fost creat `nalt[ parte, undeva pe la `nceputurileuniversului ;i transmis ̀ n mod delibe-rat, a;a cum sus\inea Crick, pe c]t maimulte planete.

Nu se poate spune cu exactitatedac[ teoria panspermiei se poate aplica`n transmiterea ADN-ului, dar impor-tant este c[ a fost adus pe Terra pentrua forma via\a pe care o cunoa;tem `nprezent.

Codul chimic al genomului uman con\ine patru litere< A, C, G ;i T. Cele patrulitere se combin[ `n diverse variante de c]te trei, pe m[sur[ ce se deruleaz[spirala genomului, ;i se repet[ dup[ un anumit model

Bistriţa-Năsăud se pregăteştesă intre, pe 14 mai, de ZiuaNaţională a Costumului Popu-lar, în Cartea Recordurilor, ur-mând să stabilească două recor-duri mondiale, unul cu cel maimare număr de persoane îmbră-cate în costum popular şi un al-tul cu cel mai mare număr departicipanţi la dans tradiţional.

Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi doreştesă intre, pe 14 mai, în Cartea Recor-durilor, cu două evenimente care vorpune bazele a două recorduri mon-diale, care nu sunt înregistrate acum,notează Mediafax.

"Este vorba despre cel mai marenumăr de persoane în costume po-pulare şi despre cel mai mare danstradiţional, cu cel mai mare numărde participanţi, urmând să prindă înRoata de la Runc, joc tradiţional spe-cific comunei Runcu Salvei", a decla-rat, sâmbătă, corespondentului ME-DIAFAX, meşterul popular VirginiaLinul, iniţiatoarea acestui eveniment.

Cele două recorduri mondiale nusunt înregistrate până acum însă ceide la Guinness Book le-au solicitatorganizatorilor să aibă minim 4.500de participanţi pentru a putea fi în-registrat un nou record mondial.

Evenimentul la care sunt aşteptaţiîntre 8.000 şi 10.000 de participanţi,va avea loc pe 14 mai, în Năsăud, fiindla a doua ediţie.

La edi\ia de anul trecut au participat 5000 de persoane `n costum tradi\ional

“Anul trecut au participat 5000 depersoane îmbrăcate în costume po-pulare. Avem cel mai frumos costumpopular din ţară şi vrem să îl promo-văm, din acest motiv organizăm pen-tru al doilea an consecutiv, în ŢaraNăsăudului - patria costumului po-pular, un eveniment demn de CarteaRecordurilor. Cei de Guinness Bookne-au sugerat ca recorduri posibilepentru eveniment< Largest traditionalRomanian folk dance şi Largest gat-hering of people in a traditional Ro-manian clothing - niciunul dintreaceste recorduri nu sunt înregistrate,dar minimul de participanţi cerutpentru a se înregistra recordurile estede 4500 de persoane. Noi estimăm căvor participa între 8.000 şi 10.000 depersoane" a mai spus Virginia Linul.

Pentru acest eveniment, Ministe-rul Culturii a alocat o sumă de 75.000de lei, a anunţat şi ministrul CulturiiIoan Vulpescu, recent, la Bistriţa.

ADN-ul uman estemai vechi dec]t TerraADN-ul uman are o vechime de 10 miliarde de ani,iar planeta noastr[ exist[ de 4,5 miliarde de ani

Figuri istorice care auinspirat personajeledin Urzeala tronurilor

Dansul ;i costumul populardin Bistri\a - N[s[ud intr[

în Cartea Recordurilor

Specialistul Francis Crick sus\inea c[ “ADN-ul a fost adus `n mod deliberat pe Terra de c[trefiin\e extrem de avansate. Chiar dac[ dovezile ;tiin\ifice sunt inadecvate, via\a omului pe Terra`n acest fel s-a format. Chiar dac[ ADN-ul uman s-a dezvoltat ;i a suferit muta\ii pe Terra, nu`ncape niciun fel de `ndoial[ c[ el a fost creat `ntr-un alt loc ;i adus aici pentru a prinde via\[.

12 Informa\ia de Duminic[/7 mai 2017

A f[cut istorie cu roluri memo-rabile `n „The Matrix”, „PointBreak” sau „Speed”. Dup[ o via\[petrecut[ interpret]nd personajedure emblematice, la 52 de ani Kea-nu Reeves r[m]ne una dintre celemai enigmatice dar ;i adorate ve-dete de la Hollywood. Actorul alec[rui filme au adunat aproape 2miliarde de dolari `ncas[ri din bi-lete a reu;it ceva de-a dreptul mi-raculos ̀ n lumea obsedat[ de cele-brit[\i de azi - ;i-a p[strat modestia;i o anumit[ und[ de mister.

Este rareori v[zut `n paginile tabloi-delor sau `n interviuri ample. „Nu cauts[ apar tot timpul pe un covor ro;u ;i nu`ncerc s[ m[ remarc `n public ca o cele-britate.” Iar ̀ n timp ce at]t de mul\i actoride la Hollywood sunt preocupa\i s[-;iconstruiasc[ un puternic profil ̀ n mediulonline, Reeves pare complet `mp[cat s[lase `ntregul univers al re\elelor de so-cializare deoparte. „~n\eleg atrac\ia pen-tru ele, dar pur ;i simplu nu sunt pe gus-tul meu”, spune el. :i chiar dac[ a trecutde 50 de ani, arat[ la fel de bine ca `n ti-nere\e.

~n 1999, SF-ul „The Matrix”, un filmcare schimba aproape complet genul,avea premiera `n s[lile de cinema. Dup[`ncas[ri uluitoare de 463 de milioane dedolari ;i dup[ ce c];tiga patru premii Os-car, filmul confirm[ personalitatea ac-torului din rolul protagonistului Neo.~ns[, spre deosebire de povestea din film,cu un oarecare happy-end, via\a lui Kea-nu Reeves nu a fost la fel de fericit[.

Născut în Beirut, pe 2 septembrie1964, având mamă britanică ;i tată ju-mătate hawaiian, jumătate chinez, Kea-nu, al cărui nume înseamnă „briză recepeste mun\i”, ;i-a petrecut anii copilărieiîn Liban, apoi în Australia ;i la New York,până când mama lui s-a stabilit `n To-ronto. Pe c]nd viitorul actor avea numaitrei ani, tat[l i-a p[r[sit. Dup[ divor\ulp[rin\ilor, micul Reeves ;i sora lui Kimaveau s[ se mute din ora; ̀ n ora;, iar dinaceast[ cauz[ schimba mereu ;coala. ~nplus, se lupta cu dislexia, fiindu-i maigreu s[ `nve\e. ~n cele din urm[ a

renun\at la liceu la 17 ani, de;i era pasio-nat de citit.

:i-a f[cut debutul `n lumea artistic[la 9 ani, c]nd a jucat `n piesa de teatru„Damn Yankees”. Apoi, la v]rsta de 15ani, a jucat rolul lui Mercutio `nproduc\ia teatral[ „Romeo ;i Julieta”.La`nceputul anilor ’80, a ap[rut ̀ n mai mul-te reclame televizate, scurt metraje ;i opies[ de teatru ̀ n Toronto. Prima apari\ie`ntr-un film de studio a fost ̀ n produc\ia„Young Blood”, iar imediat dup[ ce acestfilm a fost lansat pe pia\[, Keanu s-a urcat`n Volvo-ul s[u din 1969 ;i a condus p]n[`n Los Angeles. Datorit[ tat[lui s[u vi-treg, Paul Aaron, care era regizor de tea-tru ;i televiziune, a reu;it s[ `l aib[ camanager pe Erwin Stoff, cu care lucreaz[;i ̀ n prezent. Dup[ c]teva roluri minore,a primit roluri celebre precum cel din„River's Edge”, `n 1986. Dup[ succesulpe care l-a avut cu acest film, ;i-a petrecutsf]r;itul anilor ’80 juc]nd ̀ ntr-o serie defilme iubite de adolescen\i, precum „Per-manent Record”, „Bill & Ted's ExcellentAdventure” ;i „Bill & Ted's Bogus Jour-ney”.

~n anul 1990, actorul a ̀ nceput s[ ias[din sfera filmelor pentru adolescen\i ;i aprimit rolul din filmul de ac\iune cu bu-get mare „Point Break”. Pentru rolul dinacest film, Reeves a c];tigat premiulMTV pentru „Cel mai dorit personajmasculin”, `n anul 1992. Dup[ aceea, ela ap[rut ̀ n c]teva filme independente cubuget redus, printre care „My Own Pri-vate Idaho”, unde a jucat al[turi de bunul;i regretatul s[u prieten, River Phoenix.~n 1994, cariera lui a atins noi culmi da-torit[ rolului s[u din filmul „Speed”, `ncare a jucat al[turi de Sandra Bullock.

Via\a i-a fost marcat[ de multe tra-gedii personale, care `ns[ l-au transfor-mat `n omul generos de ast[zi. Avea 29de ani c]nd prietenul s[u, actorul RiverPhoenix, a murit din cauza unei supra-doze de droguri. „Era un om ;i un actorremarcabil. Ne-am `n\eles foarte bine ;i`mi e dor de el. M[ g]ndesc adesea la el.”~n 1998, Keanu a `nt]lnit-o pe JenniferSyme. Cei doi s-au `ndr[gostit instanta-neu ;i `n 1999 Jennifer a r[mas `ns[rci-nat[ cu o feti\[. Din nefericire, dup[ 8luni copilul lor s-a n[scut mort, iar acestlucru i-a devastat pe cei doi - evenimen-

tul a dus `n final la desp[r\irea lor. 18luni mai t]rziu, ̀ n 2001, Jennifer Syme adecedat ̀ ntr-un accident de ma;in[. Ree-ves declara ̀ ntr-un interviu ̀ n 2006< „Tri-ste\ea `;i schimb[ forma, dar nu se ter-min[ niciodat[. O mare parte din modul`n care apreciez eu via\a provine din pier-derea celor dragi. Via\a este pre\ioas[ ;imerit[ tr[it[.”

A continuat s[ joace `ntr-o serie defilme care au f[cut record de `ncas[ri ;ia devenit un om foarte bogat. ~ns[ dure-rea pierderilor survenite ̀ n via\a lui l-auf[cut s[ aib[ o cu totul alt[ raportare labani. Astfel, la Hollywood este foarte cu-noscut ca fiind un actor generos cu ceicare l-au ajutat `n proiectele sale. Dup[succesul din „Matrix”, Reeves a donat 80de milioane de dolari din cele 114 mi-lioane c];tigate, pentru echipa care s-aocupat de efectele speciale ;i machiaj `nacest film. De asemenea, cascadorilor cucare a lucrat le-a făcut cadou câte o mo-tocicletă Harley Davidson `n valoare de9.000 de dolari. A acceptat s[ aib[ un sa-lariu mai mic pentru filme ca „The Re-placements” sau „Avocatul Diavolului”,pentru ca staruri ca Gene Hackman ;iAl Pacino s[ fie de acord s[ r[m]n[ `ndistribu\ia filmelor, pe bugetele stricteprestabilite.

Despre bani, el declar[ simplu< „Baniisunt ultimul lucru care mă interesează.Cu ceea ce am deja, a; putea trăi foartebine următoarele secole”. Actorul s-a`ngrijit ;i de sora sa Kim, dup[ ce aceastaa fost diagnosticat[ cu leucemie. De-alungul unei decade ̀ n care Kim s-a luptatcu boala, Keanu a ajutat-o financiar ;i af[cut numeroase dona\ii pentru cercet[ri`n domeniul cancerului ;i clinici specia-lizate. A creat ;i o funda\ie, pe care a evitats-o numească după sine, dar a ;i sus\inutpe altele cunoscute deja, ca Stand Up toCancer ;i SickKids Foundation.

Pasiunea lui pentru motociclete i-apus via\a `n pericol `n 1988, c]nd a avutun accident grav care l-a lăsat cu o cica-trice verticală pe stomac. „Am numit-ocursa demonică (să circuli fără faraprins). Îmi tot repetam< o să mor.” În-ainte să vină ambulan\a, a stat pe trotuarjumătate de oră, strigând după ajutor.„Cineva mi-a răspuns din întuneric, apoiam văzut luminile ambulan\ei. Asta după

ce un camion a trecut peste casca mea,pe care mi-o scosesem fiindc[ nu puteamrespira.” Un incident asem[n[tor s-a pe-trecut `n 1996, când a mai suferit un ac-cident de motocicletă ;i o gleznă ruptă.O nouă cicatrice vizibilă, de data aceastape piciorul drept - urme ale unei pasiunicare îl men\ine într-o cursă permanentăpentru via\ă. Motocicleta e `ns[ singuracare îl readuce la via\ă, purtându-l în„col\uri extraordinare de natură“. Călă-toriile cu modelul creat de el, KRGT-1,în valoare de 78.000 de dolari, îl ajută săgândească ;i să contempleze. „E o plăcerefizică, e o plăcere emo\ională, e o expe-rien\ă senzorială. Ceilal\i oameni au ne-voie de fericire pentru a trăi. Nu ;i eu.”Pasiunea pentru motociclete s-a mate-rializat ;i `ntr-o afacere pentru actor, elpun]nd bazele companiei Arch Motor-cycles alături de prietenul său, Gard Hol-linger, un designer recunoscut în lumeamotocicletelor ;i vinde acum modele uni-cat.

~n 2014, Reeves a revenit pe marileecrane cu pelicula de ac\iune „JohnWick”, care a fost foarte bine primită decritici, dar mai ales de fanii care îl a;teptaucu nerăbdare într-un nou thriller. Dinnou, un rol care oglinde;te sentimentelecare l-au încercat zeci de ani. Keanu in-terpretează un fost asasin care prime;teun cadou de la so\ia sa, după ce moare,un că\el adorabil. După ce mafia rusă îiucide câinele, John Wick caută răzbunare.Întrebat despre ideea pe care a vrut s-oinvestigheze în film, actorul a spus< „Pen-tru mine, e ideea de revendicare – să \i seia ceva ce pre\uie;ti, apoi să încerci să îlrecuperezi. :i prin procesul ăsta, să te îm-paci cu cine e;ti tu. Precum cu trecutultău. Anumite lucruri se întâmplă ;i tre-buie să te împaci cu ele ;i cu alegerile pecare le-ai făcut.” O idee pe care o urmeazăcu sfin\enie, acum mai mult ca oricând,explor]nd ;i munca din spatele camerei;i accept]nd mai multe roluri. Dacă în2012 producea documentarul „Side bySide”, în 2013 a ap[rut în „Man of TaiChi”(a ;i debutat regizoral cu acest film);i „47 Ronin”. Au urmat produc\iile„Knock Knock”, „The Whole Truth” ;ichiar un film horror, „The Neon Demon”.

După succesul înregistrat cu primaparte, actorul a revenit `n 2017 cu conti-

nuarea „John Wick< Chapter 2”. Impli-carea lui în seria „John Wick” trece din-colo de apari\ia pe marele ecran, el fiindcel care l-a convins pe Chad Stahelski săregizeze ambele filme. Cei doi se cunoscde pe vremea filmelor „Matrix”, când aulucrat împreună la elaborarea cascado-riilor. Obi;nuit să `;i facă singur casca-doriile, Keanu ;i-a petrecut patru lunipentru a studia stilul brazilian de artemar\iale de la pionierii acestui sport, fra\iiMachado. Mi;cările de jiu-jitsu au stat labaza coregrafiilor protagonistului, iarReeves a învă\at să stăpânească perfectmai multe tehnici de luptă corp la corp.„Stilul de bătaie al lui John se rezumă laa se apăra sau a ataca în absolut orice si-tua\ie sau moment. Folose;te judo ;i jiu-jitsu chiar ;i pentru a transforma oma;ină într-o armă letală. Atât de multădeterminare are personajul.”

Lumea filmului este un mod pl[cutprin care reu;e;te să vadă partea plină apaharului, pe lângă plimbările cu moto-cicletele sale – singurele iubite constantedin via\a sa. ~n timpul liber, Keanu prefer[s[ mearg[ cu metroul `n New York ;i s[se comporte ca un om obi;nuit. O poz[`n care actorul st[ singur ;i trist pe obanc[ `n parc i-a atras porecla “Sad Kea-nu” din partea presei americane. Apoiimaginea a fost decupat[ ;i plasat[ `n totfelul de contexte care au `mp]nzit inter-netul. ~ntrebat ce p[rere are despreaceast[ situa\ie, Reeves a m[rturisit c[ is-a p[rut chiar amuzant[. Meme-urile„Sad Keanu” i-au determinat pe fanii ac-torului s[ creeze s[rb[toarea „Cheer UpKeanu Day/ Ziua ~nveseli\i-l pe Keanu”;i s[-i trimit[ acestuia scrisori, mailuri ;icadouri pentru a-;i demonstra iubireafa\[ de starul modest de la Hollywood.Actorul a m[rturisit c[ `ncearc[ s[ `;ip[streze via\a c]t mai simpl[ ;i mai fru-moas[, demonstr]nd c[ fericirea depindenumai de perspectiva din care alegem s[privim lucrurile.

~ntrebat cum reu;e;te s[ `;i p[strezeaceste calit[\i ;i s[ r[m]n[ cu picioarelepe p[m]nt, ̀ n ciuda tuturor experien\elortraumatizante pe care le-a tr[it, Reeves ar[spuns z]mbind. „Este u;or s[ r[m]i cupicioarele pe p[m]nt. P[m]ntul este foar-te aproape, iar noi ̀ l sim\im sub picioare`n fiecare zi.”

Keanu Reeves, enigmatic ;i emblematic