Consfătuirea anuală a inspectorilor de geografie

Proiectarea didactică

centrată pe competenţe

Proiectarea instruirii în contextul unui curriculum centrat pe formarea competenţelor

Mândruţ Octavian Dan Steluţa Pârvu Cristina

Târgu Mureş

4 – 6 septembrie 2013

Proiectarea didactică centrată pe competenţe

Proiectarea instruirii în contextul aplicării curriculumului şcolar centrat pe competenţe presupune o abordare nouă a întregului proces de anticipare a instruirii, prin existenţa mai multor niveluri şi posibilităţi de abordare a acestuia.

În principiu, aceasta se poate realiza prin:- proiectarea multianuală;- proiectarea pe cicluri de câte doi ani;- proiectarea anuală;- proiectarea unităţilor de învăţare;- proiectarea unităţilor elementare (lecţii).În afară de acestea, există şi o proiectare verticală, pentru fiecare grup de competenţe,

competenţe generale sau chiar elemente ale competenţelor – cheie, de la prima clasă, până la ultima.

(1)Proiectarea multianuală

Aceasta are în vedere urmărirea succesiunii instruirii pe întregul parcurs al şcolarităţii. Pot fi luate în consideraţie mai multe intervale de timp în care să fie realizată acest tip de

proiectare, astfel: pentru întregul învăţământ preuniversitar; pentru învăţământul obligatoriu; pentru succesiunea de clase în care este prezentă ca disciplină şcolară; pentru grupele de câte două clase (care formează împreună un „nivel”).

Proiectarea multianuală sau „verticală” (în timp) are sens în situaţiile de mai sus şi are o maximă legitimitate în cazul competenţelor cheie.

Structura actuală a învăţământului sugerează o segmentare a acestuia pe următoarele cicluri: învăţământ primar – clasele I – IV; învăţământ gimnazial – clasele V – VIII; învăţământ liceal – clasele IX – XII).

În interiorul acestor cicluri de câte patru ani, pot fi stabilite mai multe niveluri de câte doi ani (luaţi împreună), astfel:

nivelul 1 (clasele III – IV, geografie şi ştiinţe); nivelul 2 (clasele V – VI); nivelul 3 (clasele VII – VIII); nivelul 4 (clasele IX – X) (ciclul liceal inferior); nivelul 5 (clasele XI – XII) (ciclul liceal superior).

Proiectarea multianuală poate fi reprezentată printr-o succesiune a unităţilor de predare, de evaluare iniţială/ de parcurs /finale, cu ajutorul unui organizator grafic ( de exemplu, Tabelul 1).În condiţiile curriculumului actual, cu trei generaţii de competenţe în programele şcolare (clasele IX – X, din 2003-2004; clasele XI – XII, din 2006-2007; clasele V – VIII, din 2009), proiectarea multianuală trebuie să fie realizată pe aceste grupe de clase (deoarece au competenţe generale comune).

Proiectarea multianuală permite poziţionarea unităţilor de învăţare şi asigură „foaia de parcurs” a succesiunii secvenţelor din curriculum şcolar pentru fiecare nivel de studiu, clasă şi disciplină.

Acest organizator grafic orientativ poate fi amplasat la începutul fiecărei unităţi de învăţare semnificative (îndeosebi M1, ... Mn), pentru a reaminti momentul la care ne situăm în „învăţarea continuă”.

2

Tabelul 1. Proiectare multianuală (model general, pentru o oră)

Nivelul de studiu (formal) Clasa Unităţi de învăţareNivelul 2 (clasele V – VI) V m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2

VI m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2 (m3)

Nivelul 3 (clasele VII – VIII) VII m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2 VIII m0 M1 M2 M3 M4 M5 m1 M7 M8 M9 M10 m2 (m3)

Nivelul 4 (clasele IX – X) IX m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2

X m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2 (m3)

Nivelul 5 (clasele XI – XII) XI m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2 XII m0 M1 M2 M3 m1 M4 M5 M6 m2 (m3)

Clasele cu 2 ore (1 h TC + 1 h CD şi 2 h TC) au o structură similară cu clasa a VIII-a.

Simbolurile utilizate în tabel au următoarele semnificaţii: - m0 – unitate de testare iniţial㸠- m1 –unitate de sinteză şi de evaluare, la sfârşitul primului semestru, - m2 este unitate de sinteză şi de evaluare, la sfârşitul celui de al doilea semestru; la

anumite clase (VI, VIII, X, XII) pot fi realizate secvenţe de sinteză şi evaluare (m3) pentru evaluare nivelului respectiv (2, 3, 4 sau 5);

- Simbolurile M1 M2 M3 etc. reprezintă unităţi de învăţare.

Unităţile de testare iniţială m0 (în care sunt recapitulate elementele esenţiale disciplinare dobândite în clasa anterioară) au funcţie diagnostică (indicând într-un mod global modul de realizare a finalităţilor anterioare); acestea au un rol bine individualizat la începuturile claselor V, VII, IX; XI şi o importanţă diminuată în celelalte clase (unde performanţele colective şi individuale ale elevilor sunt cunoscute mai bine de profesori).

Unităţile de învăţare M1, ... Mn (care pot fi numite şi „module” tematice, fără a fi module propriu – zise) au un pronunţat caracter de instruire, cu o tematică bine precizată şi, eventual, un titlu relevant. Fiecare dintre aceste unităţi îşi asumă un grup coerent de competenţe specifice din programa şcolară. Deşi au un caracter predominant de „instruire”, în interiorul lor pot exista secvenţe diverse: aplicaţii, evaluări, extinderi etc. Acestea se desfăşoară, în medie, în 4 - 8 ore succesive, şi sunt finalizate prin evaluarea competenţelor asumate. Numărul de unităţi tematice este dependent de numărul de ore al fiecărei discipline, de specificul disciplinar al proiectării, precum şi de structura anului şcolar.

Unităţile predominant de sinteză şi evaluare pentru semestrul I - m1 permit evaluarea competenţelor urmărite în acest interval de timp şi nu depăşesc 1 - 3 ore. Unităţile notate cu m 2 – sunt de acelaşi tip, cu resurse de timp similare, aplicabile la sfârşitul semestrului II (pentru evaluarea semestrului şi evaluarea finală). Unităţile m3 – sunt secvenţe de sinteză şi de evaluare pentru un nivel, cu teste comprehensive (pentru toate competenţele urmărite pe parcursul celor doi ani ai nivelului).

3

(2)Proiectarea anuală (planificarea calendaristică)

Această proiectare se poate realiza în conformitate cu modelele practicate până în prezent (Ghidurile de curriculum din 1999 şi 2000, Ghidurile metodologice de curriculum pentru geografie, precum şi în lucrări metodologice recente, redate în bibliografie).

La clasele V - XII programele, planificarea şi proiectarea instruirii utilizează conceptul de competenţă (competenţe generale – urmărite pe parcursul unor grupe de clase şi competenţe specifice, pentru fiecare clasă).

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare; ele permit identificarea şi rezolvarea în contexte diferite a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu şi activităţii cotidiene.

Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata mai multor ani, astfel: clasele V – VIII, IX – X, XI - XII. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.

Componenta principală a programei o reprezintă sistemul de competenţe specifice şi conţinuturi (considerate împreună). Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar şi al unei clase. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind detalieri ale acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut şi activităţi de învăţare.

Proiectarea instruirii (pentru toate nivelurile) trebuie să pornească de la analiza şi lectura atentă a programei, care să ducă la înţelegerea corectă a contextului de instruire generat de aceasta. Reamintim în acest sens că elementul determinant al organizării instruirii îl reprezintă programa şcolară (nu manualul sau altceva), iar dintre componentele acesteia, competenţele specifice (nu conţinuturile).

Pentru elaborarea proiectării instruirii (multianuală, anuală etc.) este recomandabilă parcurgerea următoarelor etape:

lectura atentă a programei (şi înţelegerea caracterului determinant al competenţelor specifice şi a caracterului asociat, complementar, al conţinuturilor);

realizarea unei asocieri între competenţe specifice şi conţinuturi; această asociere se face dinspre conţinuturi, pentru a se păstra logica internă a succesiunii acestora;

împărţirea conţinuturilor pe ani şi unităţi de învăţare (cu sistemul asociat de competenţe); această activitate are ca scop identificarea – de către profesor – în conţinuturile sugerate de programă, a unor anumite “ansambluri” tematice coerente de conţinuturi (unităţi de învăţare);

stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare; aceasta se realizează, de regulă, după succesiunea conţinuturilor sugerate de programă;

alocarea resurselor de timp pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare; acestea pot fi diferite de la un profesor la altul, în raport cu mediul educaţional, sau pot să fie influenţate de structura anului şcolar, ilustrând astfel caracterul personalizat al planificării (“macroproiectării”).

4

Planificarea anuală are anumite elemente de specificitate. Pentru a omogeniza formatul planificării, Consiliul Naţional pentru Curriculum a sugerat prin intermediul ghidurilor metodologice (în anii 1998 şi 2001) următoarea rubricaţie:

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Număr de ore

Săptămâna Evaluare

Precizări asupra elementelor componente ale planificării:Prin “unitate de învăţare” se înţelege o anumită structură tematică reunită printr-o coerenţă

interioară vizibilă, uşor nominalizabilă, care vizează atingerea unui ansamblu comun de competenţe specifice, permite realizarea unei instruiri continui şi se finalizează printr-o evaluare. Deci, unitatea de învăţare trebuie:

să fie supraordonată unităţilor limitate la o oră („lecţii”); să aibă o coerenţă tematică interioară vizibilă; să fie relativ uşor şi simplu de denumit (pe baza tematicii din programă); să vizeze atingerea aceloraşi competenţe specifice; să se finalizeze printr-o evaluare; să acopere resurse de timp comparabile între ele (care, în principiu, ar putea fi de minim 2 - 3 ore şi maxim 8 – 9 ore).

Competenţele specifice sunt cele din programă; în planificare se trec doar numerele celor care sunt asumate pentru fiecare unitate de învăţare (de exemplu 1.1.; 1.2. etc.);

Conţinuturile sunt, de regulă, identice cu formulările din programă (sau le rezumă în mod suficient).

În cazul unor resurse de timp de 1 oră săptămânal sunt nominalizate doar conţinuturile obligatorii (redate prin scriere cursivă), iar în cazul resurselor de timp mai mari sunt nominalizate şi conţinuturile de aprofundare (curriculum aprofundat), redate prin scriere italică şi notate cu asterisc (*).

Numărul de ore se referă la întreaga unitate de învăţare, în ansamblul ei.Săptămâna poate să cuprindă doar intervalul numeric (săptămânile 1 – 5; 6 – 8) sau

reperele de date (17 – 29 septembrie; 15 – 30 octombrie).Rubrica Evaluare fixează tipul de evaluare şi poziţia în timp.În cele ce urmează, redăm pentru fiecare clasă forma actuală a proiectării (planificării)

anuale, realizată în conformitate cu elementele menţionate anterior şi adaptate la structura anului şcolar 2013 – 2014 (OMEN nr. 3818 din 03.06.2013).

Forma generală presupune un interval variabil de resurse de timp (1 – 2 ore), cu distincţia propusă de programele şcolare între curriculum nucleu (o oră în TC) şi curriculum aprofundat (cu o oră în TC şi o oră în CD, în total, două ore), redat cu italice.

5

(1) Clasa a V-a: “Geografie generală – elemente introductive” (1-2 ore)

Unitatea de învăţare

C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(m0)Evaluare iniţială

1.1.3.1.; 3.2.

De la localitatea natală la planetăRecapitulare

1 1 T0

(M1) Pământul ca planetă

3.6.4.2.4.4.7.3. 4

(8)

2 - 5

T1

Pământul – corp cosmicLuna satelit al PământuluiReprezentarea suprafeţei PământuluiGlobul geograficHarta geografică PlaniglobulReprezentarea orizontului localSchiţa de hartă a orizontului local

(M2) Relieful Pământului

1.1.; 1.2.3.1.; 3.2.3.3.; 3.5.4.1.; 4.2.

5.1.7.5.7.8.

Relieful – caracteristici generaleBazinele oceanice şi continentele

5(10)

6 – 10

T2

Forme majore ale reliefului terestru Ţărmurile: golfuri, peninsule şi insuleRelieful major al continentelor (I)Scoarţa terestră şi resursele naturale (I)Relieful major al continentelor (II)Scoarţa terestră şi resursele naturale (II)Relieful orizontului localReprezentarea elementelor reliefului din orizontul local

(M3) Atmosferaşi Hidrosfera

1.1.; 1.2.3.1.; 3.2.3.3.; 3.5.4.2.; 4.3.

5.1.7.2.8.1.

Atmosfera – caracteristici generalePresiunea aerului şi vânturile

4(8)

11 - 14

T3

Temperatura aerului Zonele climatice ale globuluiPrecipitaţiileFenomene climatice deosebiteHidrosfera – caracteristici generaleCircuitul apei în natură

Vacanţă intrasemestrială

(M3) Atmosferaşi Hidrosfera

4.4.5.1.7.2.7.4.7.8.

Oceane şi măriBazinul Mării Mediterane

2(4)

15 - 16

T4

Râuri şi lacuriGheţariiElemente de climă şi hidrografie a orizontului localResursele atmosferei şi hidrosferei

(m1) Sinteză şi evaluare

1.1. - 8.1.

Relief, climă şi ape (sinteză şi evaluare)

2(4)

17 - 18 Test S1

Vacanţă intersemestrială)

6

Unitatea de

învăţareC.S. Conţinuturi Nr. de

oreSăptă-mâna

Evaluare

(M4) Biosfera şi pedosfera

1.1.1.2.1.3.3.1.3.2.3.4.4.3.5.1.5.2.6.1.7.3.8.1.

Biosfera – caracteristici generaleFactorii care influenţează răspândirea vieţuitoarelor

5(10)

19 - 23

T5

Domeniile de viaţă ale TerreiRepartiţia geografică a vieţuitoarelor: zona caldăConservarea biosferei. Vegetaţia şi animalele din orizontul local şi apropiatZona temperată şi rece. Resursele biosfereiSolul – prezentare generalăRăspândirea principalelor soluri pe Glob

(M5) Populaţie şi aşezări

1.1.; 1.2.2.2.3.2.3.6.4.1.4.2.5.1.6.1.

Geografia populaţiei: caracteristici generaleDinamica populaţiei

4(8)

24 – 27

T6

Distribuţia populaţiei pe TerraMobilitatea populaţiei pe TerraAşezările umane: caracteristici generaleViaţa în aşezările umaneAşezările rurale şi urbaneMarile aglomeraţii urbane

Vacanţă intrasemestrială

(M6) Resurse şi activităţi economice

1.2.1.4.2.2.3.1.3.2.3.5.4.2.4.3.5.1.6.1.6.2.7.1.7.2.7.4.7.5.

Resursele naturale: caracteristici generaleResursele din orizontul local

5(10)

28 – 32

T7

Test S2

Agricultura: caracteristici generalePrincipalele plante cultivateIndustria: caracteristici generaleRamurile industriei Transporturile: caracteristici generaleComerţul: caracteristici generaleTurismul: caracteristici generaleTurismul în orizontul localActivităţile economice în localitatea natală şi orizontul apropiatEfectele activităţilor umane asupra mediului Geografie umană (evaluare)Planeta în transformare

(m2) Sinteză şi evaluare (final)

1.1.-7.9. Geografie generală (sinteză)Geografia orizontului local (sinteză) 3

(6)

33 - 35

Tf

Evaluare (Geografie generală)Evaluare (orizontul local)

T0 – Test iniţial; T1 – T7 – Teste (la sfârşitul unităţilor de învăţare); TS1 – TS2 – Teste semestriale; Tf – Test final

7

(2) Clasa a VI-a: Geografia Europei (1 - 2 ore săptămânal)

Unitatea de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(m0) Evaluare iniţială 1.1., 1.2. 1.3.

IntroducereContinentele (privire de întreg)

1 1 T0

(M1) Europa – geografie fizică

2.1., 2.2.3.1., 3.2.3.3., 3.5.

3.6.4.1., 4.2.4.3., 4.4.

4.5.5.1., 5.2.

5.5.6.2.7.4.

Poziţia geografică, limite, întinderea, insuleleŢărmurile, peninsulele, golfurile

6(12)

2 - 7

T1

Relieful Europei (1)Forme şi unităţi majoreRelieful Europei (2)Unităţi de relief: studii de cazClimaZone şi tipuri climaticeApeleMări şi lacuriVegetaţia, fauna, solurileZonele biogeografice

(M2) Europa – geografie umană

1.1., 1.2.2.1., 2.2.3.1., 3.2.3.3., 3.4.

3.6.4.1., 4.3.4.4., 4.5.5.1.,5.2.

6.2.7.4., 7.5.

7.7.

PopulaţiaDinamica şi mobilitatea teritorială a populaţiei

7(14)

8 - 14

T2

Aşezările umaneTipuri de aşezări rurale şi urbaneHarta politică Tipuri de stateResursele naturale Resursele energeticeActivităţile economice: agricultură Tipuri de activităţi economiceActivităţile economice: industria Studii de cazCăi de comunicaţie, transporturi, turismRegiuni turistice

Vacanţă intrasemestrială (de iarnă)(M3) Regiuni şi ţări: caracteristici generale

1.1.1.3.2.1.3.1.3.3.5.2.

Regiuni şi ţări: caracteristici generaleEuropa – diferenţieri regionale 2

(4)

15 - 16

T3Europa: regiuni geograficeSpecificul geografic al regiunilor

(m1) Sinteză şi evaluare

1.1.-7.7. Europa – caracteristici geograficeGrupările regionale de state 2

(4)

17 - 18

Test S1Diferenţieri regionaleCaracteristici regionale

Vacanţă intersemestrială

8

Unitatea de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(M4) Europa Centrală

1.1., 1.2.1.3.

2.1., 2.2.3.3.4.1.7.1.7.2.7.6.7.8.

Germania (1)Elveţia

5(10)

19 - 23

T4

Germania (2)AustriaUngariaPolonia RomâniaRepublica Cehă Republica MoldovaSlovacia

(M5) Europa Mediteraneană

1.1., 1.2.1.3.

2.1., 2.2.3.3.

7.6., 7.8.

Italia Croaţia, Slovenia

4(8)

24 - 27

T5

Spania. PortugaliaBulgaria. Bosnia-Herţegovina, SerbiaGreciaAlbania, Macedonia, Muntenegru

Vacanţă intrasemestrială

(M6) Europa Estică, Europa de Vest şi de Nord

1.1., 1.2.1.3.2.1.3.3.4.1.7.6. 7.8.1.1.

2.1., 2.3.3.2.3.3.7.6.7.8.

Europa Estică Spaţii complementare Europei de Est (inclusiv Oceanul Arctic)

5(10)

28 - 32

T7

T S2

Federaţia Rusă (integral)BelarusFederaţia Rusă (partea europeană) UcrainaFranţaOlanda, Belgia, LuxemburgRegatul Unit (U.K.)IrlandaSuedia, Norvegia Danemarca, Islanda, Finlanda

(m2) Sinteză şi evaluareEuropa în lumea contemporană

1.1.…8.1.

Europa – regiuni şi ţări. U.E.Europa în lumea contemporană 3

(6)33 – 35 Tf

În forma iniţială a programei, elaborată în anul 1997 (pentru două ore), erau prevăzute toate ţările Europei, a căror studiere ilustra una dintre paradigmele acestei discipline şcolare: prezentarea echidistantă şi echipotenţială a tuturor ţărilor.

În condiţiile în care colectivitatea de elevi are un interes mai ridicat pentru geografie, pot fi parcurse, chiar şi în aceste condiţii, cea mai mare parte a statelor europene.

O modalitate de concretizare a interesului pentru fiecare stat european, indiferent de mărime şi importanţă, o reprezintă posibilitatea realizării unor portofolii pentru statele care nu sunt menţionate în curriculum - nucleu.

Testele reprezintă: T0 – Test iniţial; T1 – T7 – Teste (la sfârşitul unităţilor de învăţare); TS1 – TS2 – Teste semestriale; Tf – Test final.

9

(3) Clasa a VII-a: Geografia continentelor extraeuropene (1 - 2 ore săptămânal)

Unitatea de învăţare

C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(m0) Evaluare iniţială

1.1.-8.1. Terra ca întreg. Europa 1 1 T0

(M1) Asia – caracteristici generale

1.1., 1.2.1.4.

2.1., 2.2.3.1., 3.2.3.3., 3.4.4.1., 4.2.4.4., 4.5.

6.2.7.2.7.3.

Asia. Limitele, întindereaŢărmurile, peninsulele, golfurile, insulele

6(12)

2 - 7

T1

ReliefulUnităţi majore de reliefClima şi apeleZone şi tipuri de climă. Lacurile şi mărileVegetaţia, fauna, solurileZonele biogeograficePopulaţia şi aşezările umaneTipuri de aşezări rurale şi urbaneHarta politicăTipuri de stateResursele naturale şi activităţi economiceResursele energetice

(M2) Asia – regiuni şi ţări

1.1.1.2.2.1. 2.2.3.1.

3.2., 3.3.3.4., 3.5.

4.3.5.1., 5.2.6.1., 6.2.7.1., 7.5.

7.8.

Asia de Vest şi de Sud-VestCaracteristici naturale şi umane

7(14)

8 - 14

T2

IsraelArabia SaudităTurciaIranAsia de Sud. IndiaAlte stateAsia de Est şi de Sud-Est. ChinaIndoneziaJaponiaAlte stateAsia – sintezăAsia şi lumea contemporană

Vacanţă intrasemestrială

(M3) Africa – aspecte generale

1.1., 1.2.2.1., 2.2.3.1., 3.2. 3.5., 4.1.4.2., 4.4.5.1., 5.2.6.2., 7.8.

8.1.

Poziţia geografică, limitele, întindereaŢărmurile, peninsulele, golfurile, insulele

3(6)

15-17

T3

Africa - geografie fizicăDeosebiri fizico - geograficePopulaţia şi aşezările omeneşti. Harta politică. Resurse naturale şi economia Deosebiri demografice şi tipuri de aşezări umane. Deosebiri teritoriale ale resurselor naturale şi economiei

(m1) Evaluare 1.1.-8.1. Asia şi Africa (elemente comparative) 1 18 Test S1

10

Unitatea de învăţare

C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

Vacanţă intersemestrială

(M4) America – aspecte geografice generale

1.2., 1.3.2.1.

3.1., 3.2.3.4., 3.6.

4.1.4.2.4.3.4.4.4.5.5.1.5.2.6.1.6.2.

Poziţia geografică, limitele, întinderea, reliefulŢărmurile, peninsulele, golfurile, insulele

5(10)

19 - 23

T4

Climă, ape Deosebiri America de Nord – America de SudVegetaţie, faună, soluriDeosebirile fizico - geograficePopulaţia şi aşezările umane. Harta politicăDeosebiri demografice şi tipuri de aşezări umane. Tipuri de stateResurse naturale şi economiaDeosebiri teritoriale privind resursele naturale şi economia

(M5) America de Nord şi Centrală

1.1.2.1.4.1.6.1.6.2.7.5.

S.U.A. – caracterizare geografică (1)S.U.A. - elemente complementare

4(8)

24 - 27

T5

S.U.A. – caracterizare geografică (2)S.U.A. - elemente complementareCanada, MexicAmerica de Nord şi Centrală. Sinteză

Vacanţă intrasemestrială

(M6) America de Sud, Australia şi Antarctica

1.1.1.3.2.1.3.1.3.2.3.4.3.6.5.1.6.2.7.6.7.8.8.1.

America de Sud – caracteristici fizico – geograficeAmerica de Sud – elemente de geografie umană

5(10)

28 - 32

T6

Test S2

Brazilia ArgentinaAustralia: caracteristici generale Oceania, Noua ZeelandăAntarctica: prezentare generalăAntarctica: specificul geografic

(m2) Geografia continentelor (sinteză şi evaluare)

1.1.…8.1.

Continentele extraeuropene (sinteză)Comparaţie între două continente 3

(6)33 - 35

Tf

Europa şi continentele extraeuropeneLumea contemporană

În mod asemănător proiectării pentru clasa a VI-a, studiul continentelor extraeuropene presupune o anumită selectivitate în prezentarea ţărilor. De asemenea, de la caz la caz pot exista soluţii diferite de îmbinare a caracteristicilor generale şi regionale ale continentelor.

Testele reprezintă: T0 – Test iniţial; T1 – T6 – Teste (la sfârşitul unităţilor de învăţare); TS1 – TS2 – Teste semestriale; Tf – Test final.

11

IV. Proiectarea instruirii la clasa a VIII-a

(4) Clasa a VIII-a: Geografia României (2 ore săptămânal)

Unitatea de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(m0) Testare iniţială 1.1.- 8.6.(V-VII)

Continente şi ţări (V – VII) 2 1 T0

(M1) Elemente introductive(Poziţia geografică şi caracterele generale ale reliefului)

1.1.1.2.1.3.3.1.

IntroducerePoziţia geograficăTrepte şi forme de reliefProporţionalitatea reliefuluiUnităţile majore de relief

4

2 – 3

Apreciere orală

(M2) Carpaţii 1.1.1.2., 1.3.1.4., 1.5.

3.1.3.3.7.5.

Carpaţii Orientali (caracteristici ale reliefului şi subdiviziuni)Carpaţii Meridionali (caracteristici ale reliefului şi subdiviziuni)Carpaţii Occidentali (caracteristici ale reliefului şi subdiviziuni)Sinteză: Caractere comune şi diferenţieri

8

4 – 7

T1

(M3) Dealuri şi podişuri

1.1., 1.2.1.3., 1.4.

1.5.3.1.3.2.4.1.4.4.7.5.7.6.

Depresiunea Colinară a TransilvanieiSubcarpaţii Podişul Getic şi Podişul MehedinţiPodişul MoldoveiPodişul DobrogeiDealurile de VestSinteză: caractere comune şi diferenţieri

8

8 – 11

T2

(M4) Câmpiile 1.1., 1.2.1.3., 1.4.

1.5.3.1., 3.2.4.5., 4.6.7.5., 7.6.

Câmpia de VestCâmpia RomânăLunca şi Delta DunăriiPlatforma continentalăUnităţile de relief (sinteză)

6

12 – 14

T3

Vacanţă intrasemestrială (M5) Clima şi apele 1.1., 1.3.

1.4., 3.1.3.2., 3.3.3.4., 3.5.3.6., 4.1.4.2., 4.5.4.6., 7.6.

Factorii geneticiElementele climaticeTipuri şi nuanţe de climăDunăreaRâurile interioareLacurile. Marea Neagră

6

15- 17

T4

(m1) Sinteză 1.1.-7.6. Relief, climă, ape 2 18 Test S1

Vacanţă intersemestrială (M6) Vegetaţia, fauna, solurile şi analiza regională

1.1., 1.2.1.3., 1.4.3.3., 3.4.3.5., 3.6.4.2., 4.3.

7.6.

Vegetaţia şi fauna Solurile Rezervaţii. Mediul naturalAnaliza fizico – geografică a unei unităţi de relief

4

19 - 21

T5

12

Unitatea de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(M7) Populaţia şi aşezările rurale

1.1., 1.4.3.1., 3.2.4.1., 4.2.4.4., 4.5.4.6., 5.1.7.3., 7.4.

Numărul şi evoluţia numericăRepartiţia populaţieiDensitatea populaţieiStructura populaţieiAşezările rurale. Tipuri de sate

6

22 - 24

(M8) Aşezările urbane şi organizarea administrativă

1.1., 1.2.1.3., 1.4.3.2., 3.3.3.4., 4.1.4.6., 5.3.

7.5.

Aşezările urbaneTipuri de oraşeBucureşti (caracterizare geografică) Alte oraşeOrganizarea administrativăJudeţul natal

6

25 - 27

T6

Vacanţa intrasemestrială (M9) Activităţile economice

1.1., 1.4.3.2., 3.3.3.4., 3.6.4.1., 4.2.4.6., 7.2.7.3., 7.4.7.5., 7.6.7.8., 7.9.

Agricultura, cultura plantelor şi creşterea animalelorIndustria Industria energetică şi a energiei electriceIndustria metalurgică, chimică, a lemnului şi materialelor de construcţie Căile de comunicaţie şi transporturileComerţul. Turismul

6

28 - 30

T7

(M10) România în Europa, în lume, mediul înconjurător, regiunile geografice şi dezvoltarea durabilă

3.3., 3.6.4.1., 4.2.4.3., 5.1.5.2., 5.3.6.1., 6.2.7.2., 7.8. 8.1., 8.2.

România în Europa şi în lumeCaracteristicile mediului înconjurătorRegiunile geograficeAnaliza unei regiuni geograficeElemente ale dezvoltării durabile

6

31 - 33

T8

Test S2

(m2) Sinteză şi evaluare

1.1.…8.2.

Sinteză (sem. II)Sinteză (Geografia României) 4

34 - 35Tf

Această planificare anuală are la bază programa pentru clasa a VIII-a, structura acestui an şcolar (2013 – 2014) şi modelul de proiectare promovat până în prezent. Planificarea anuală este nuanţată în funcţie de poziţia secvenţelor de evaluare.

Testele reprezintă: T0 – Test iniţial; T1 – T8 – Teste (la sfârşitul unităţilor de învăţare); TS1 – TS2 – Teste semestriale; Tf – Test final.

13

(5) Cls. a IX-a Geografie fizică (“Pământul planeta oamenilor”) (1 – 2 ore)

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(m0) Evaluare 1.1.-7.1. (VIII) Geografie V - VIII 1 1 T0

(M1) Pământul - o entitate a Universului

1.1.; 1.2.; 1.3.; 2.1.; 3.2.; 5.1.;5.2.

Universul şi sistemul solarEvoluţia Universului şi a Terrei Pământul ca planetă

4(8)

2 – 5

(M2) Măsurarea şi reprezentarea spaţiului terestru

1.1.; 2.2.; 4.1.; 4.2.; 4.3.; 4.4.

Coordonatele geograficeReprezentări cartograficeMăsurarea şi calculul distanţelorReprezentările cartografice şi societatea omenească

4(8)

6 – 9

T1

(M3) Relieful terestru (I)

1.1.; 1.2.; 3.2.; 4.2.; 4.5.; 5.3.; 5.4.; 5.6.; 5.7.

Scoarţa terestră ca suport al reliefului. Unităţile majore Agenţi, procese şi forme de relief 5

(10)

10 – 14

T2

Vacanţă intrasemestrială (M4) Relieful terestru (II)

1.1.; 1.2.; 3.2.; 4.1.

Tipuri şi unităţi de reliefAnaliza reliefului Relieful şi societatea omeneascăRelieful orizontului local

3(6)

15 - 17

(m1) Sinteză şi evaluare

1.1. - 6.2. Reprezentarea reliefului terestru 2 18 Test S1

Vacanţă intersemestrială (M5) Atmosfera terestră

1.1.; 1.2.;3.2.; 4.1.; 46.; 5.4.; 6.2.

Alcătuire şi structurăFactorii genetici ai climeiAnaliza şi interpretarea datelorClimatele Terrei. Evoluţia climeiHărţi climatice şi harta sinopticăClima şi societatea omenească

5(10)

19 - 23

T3

(M6) Apele Terrei 1.1.; 1.2.;3.2.; 4.1.; 46.; 5.4.; 6.2.

Componentele hidrosfereiApele continentale şi oceaniceAnaliza şi interpretarea datelorHidrosfera şi societatea

4(8)

24 – 27

T4

Vacanţă intrasemestrială (M7) Viaţa şi solurile pe Terra

1.1.; 1.2.;3.2.; 4.5.; 4.6.; 5.4.; 5.5.; 6.2.

Biosfera şi organizarea eiEvoluţia vieţii pe TerraPedosfera. Zonele biopedoclimaticeBiosfera, solurile şi omul

5(10)

28 - 32

T5

(m2) Mediul, peisajul şi societatea omenească(sinteză şi evaluare)

1.1.; 1.4.; 2.3.; 2.4.; 2.5.; 4.5.; 5.5.; 5.9.; 6.1.

Interacţiunile dintre elementele naturaleInteracţiunile om - mediuPeisajele naturaleFactorii geoecologici naturaliTipuri de mediu naturalMediul şi societatea

3(6)

33 – 35

Test S2

Tf

14

(6) Clasa a X-a: Geografie (Geografie umană), 1 – 2 ore

Unitatea de învăţare

CS vizate Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Evaluare

(m0) Evaluare (geografie fizică)

1.1. – 6.1. (IX)

Geografie fizică 1 1 T0

(M1) Geografie politică

1.2.1.3.4.1.

Statele şi grupările regionale de stateHarta politică a lumiiEvoluţia hărţii politice *

Probleme actuale de geografie politică

3(6)

2 – 5

(M2) Geografia populaţiei

1.1. 1.2.3.2.4.1.4.2.4.4.4.5.5.1. *, 5.2. *

Dinamica populaţiei. Bilanţul naturalMobilitatea teritorială a populaţieiTipuri de medii *. Bilanţul total *

Răspândirea geografică a populaţieiStructuri demografice *

Populaţia, resursele umane şi dezvoltarea durabilăActivităţi complementare *

5(10)

6 – 10

T1

(M3) Geografia aşezărilor şi organizarea spaţiului(A) Aşezări

1.1.1.2., 1.3.3.2. ,4.2. 4.5.; 5.6.5.7.; 6.1.

Habitatul uman: definire şi componenteForme de aglomerare umană Urbanizare şi explozia urbanăFuncţii şi structuri funcţionalePeisaje rurale. Planul oraşuluiMetropole şi megalopolisuri *

4(8)

11 – 14

T2

Vacanţă intrasemestrială (B) Organizarea spaţiului

1.1., 1.2.1.3.; 4.2.5.3. *, 5.4. *

Organizarea spaţiului urban şi rural. Amenajarea locală şi regionalăActivităţi complementare *

3(6)

15 - 17T3

(m2) Evaluare 1.1. - 6.1. Organizarea spaţiului 1(2)

18 Test S1

Vacanţă intersemestrială (M4) Resursele naturale

1.1., 1.2.3.2., 4.1.5.4., 5.5.5.1. *, 5.8. *

Resurse naturale (clasificare)Resursele extraatmosferei şi ale atmosfereiResursele litosferei, hidrosferei şi biosfereiActivităţi complementare *

4(8)

19– 22

T4

(M5) Geografie economică (agricultură, industrie)

1.1., 1.2.3.2., 4.1.4.5., 4.6.5.4., 5.5.5.1. *; 5.2. *

5.8. *; 6.2. *

Evoluţia agriculturii * Tipuri şi structuriPeisaje şi regiuni agricoleEvoluţia activităţilor industriale *

Industria energiei electriceRegiunile industrialeStudii de caz (regiuni industriale)

5(10)

23 – 27

T5

Vacanţă intrasemestrială (M6) Servicii. Ansambluri economice şi geopolitice

1.1., 2.4.2.5., 5.5.5.8., 5.9. *

Servicii (definire). Căi de comunicaţie şi transporturi. Comerţ, turismSinteză – Geografie economicăMarile ansambluri economice şi geopoliticeUniunea EuropeanăUn ansamblu extraeuropean

6(12)

28 – 33

T6 Test S2

(m3) Sinteză şi evaluare

1.1. – 6.2.(X)

Sinteză (sem. II)Activităţi complementare *

2(4)

34 Tf

(7) Cls. a XI-a Geografie: Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Varianta generală: pentru 1 - 2 ore (1 oră TC şi 1 oră CD)

Unitatea de învăţare Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(m0) Sinteză şi evaluare

1.1. – 6.1. Geografie generală (fizică şi umană)

2(4)

1 – 2 T0

(M1) Mediul înconjurător (I)(Mediul înconjurător, factorii geoecologici, tipuri de medii şi peisaje)

1.1.1.21.31.4.2.1.2.2.2.3.2.5.3.1.

Mediul înconjurător – aspecte generaleModificări recente ale mediului terestru *Factorii geoecologici – aspecte generaleGeosistemul, ecosistemul şi peisajul geografic Factori geoecologici – caracteristici şi funcţionalitate *Tipurile de medii geografice Tipurile de peisaje geografice Mediile zonei temperate*

6(12) *

3 – 8Ti

T1

(M2) Mediul înconjurător (II) (Degradarea şi protecţia mediului)

1.1.1.2.1.4.2.3.2.5.*2.6.*3.1.

Hazarde naturale şi antropiceDespăduririle, deşertificarea şi poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului Evoluţia mediului Protecţia, conservarea şi ocrotirea mediuluiManagementul mediului înconjurător

6(12)*

9 - 14

T2

Vacanţă intrasemestrială (M3) Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane

1.5.2.7.3.2.

Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizăriiSpaţiul geografic şi globalizarea *Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane

3(6)*

15 – 17

T3

(m0) Sinteză şi evaluare

1.1. – 6.1.(IX – X)

Geografia mediului (sinteză) 1(2)

18 Test S1

Vacanţă intersemestrială

16

Unitatea de învăţare Competenţe specifice

vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(M4) Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporaneşiElemente de geografie socială*

1.1.1.4.2.3.2.4.2.6.3.3.2.5.*2.7.*2.8.*

Evoluţii geodemografice contemporane. Diferenţieri Resursele umane şi dezvoltareaRaportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe.Resursele naturale şi agricole. Impactul asupra mediului.Gestionarea resurselor şi dezvoltarea durabilăEvoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial Sistemul geopolitic mondial Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actualeViaţa socială şi organizarea spaţiului umanizatSpaţiul geografic şi civilizaţiaMobilitatea şi spaţiul socialStructuri ale vieţii socialeRaportul dintre rasă, etnie, religie, cultură şi viaţa socială

9(18)*

19 – 27

T4

Vacanţă intrasemestrială (M5) Sistemul economic şi geopolitic

1.1.2.4.3.4.2.5.*2.6.*2.8.*

Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia, China, India, Brazilia. Alte state: Republica Africa de Sud, Israel, Australia *

4(8)*

28 – 31

T5

(M6) Organizarea spaţiului mondial. Geografie culturală *

1.1.2.4.3.4.2.5.*2.6.*2.8.*

Organizarea spaţiului mondial. Raportul Nord – SudSpaţiul mediteranean Elemente de geografie culturală De la lumea unipolară la lumea multipolară Originea, geneza şi evoluţia ariilor culturaleMondializare şi occidentalizare

2(4) *

32 - 33

Test S2

(m2) Sinteză şi evaluare (XI)

1.1. – 6.1. Probleme fundamentale ale lumii contemporane

2(4) *

34 - 35Tf

Competenţele şi conţinuturile care formează curriculum nucleu (pentru o oră în TC) sunt redate cu litere cursive.

17

(8) Cls. a XII-a Geografie: „Europa – România – Uniunea Europeană – probleme fundamentale”

(a) Varianta generală: pentru 1 - 2 ore (1 oră TC şi 1 oră CD)

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(m0) Evaluare iniţială

1.1. – 6.1. (XI)

Lumea contemporană (XI) 1 1 T0

(M1) Europa şi România – geografie fizică

1.1.1.2.1.3.1.4.2.1.2.2.2.3.2.5.3.1.

Spaţiul românesc şi spaţiul european.Elemente fizico – geografice definitorii ale Europei şi ale României:

- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);

- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a României

- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;

- învelişul biopedogeografic;- resursele naturale.

7(14)*

2 – 8

T1

(M2) Europa şi România – geografie umană

1.1.1.2.1.4.2.2.2.4.3.1.

Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

- harta politică a Europei; România ca stat al Europei;

- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice;

- sistemul de oraşe al Europei; analiza geografică a unor oraşe;

- activităţile economice – caracteristici generale; analiza unei ramuri industriale (la nivel european şi în România); sisteme de transport.

6(12)*

9 - 14

T2

Vacanţă intrasemestrială (M3) Europa şi România – mediu, peisaje, regiuni, ţări vecine

2.2.2.3.2.4.2.5.2.6.3.1.

Mediu înconjurător şi peisajeRegiuni geografice în Europa şi în România

- Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România*

- Carpaţii – studiu de caz al unei regiuni geografice.Ţările vecine României (caracterizare geografică succintă).

3(6)*

15 – 17

T3

(m1) Sinteză şi evaluare

1.1. – 3.1. Europa – regiuni 1 18 Test S1

Vacanţă intersemestrială

18

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(M4) Uniunea Europeană

1.1.2.4.

* 2.6.2.7.3.2.3.3.

Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene.Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.Statele Uniunii Europene - privire generală şi sintetică - studii de caz: Franţa, Germania, Regatul Unit,

Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria;

9(18)*

19 – 27

T4

Vacanţă intrasemestrială (M5) România ca parte a Uniunii Europene

1.4.3.3.3.4.

* 3.5.

România ca parte a Uniunii Europene- Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale.- Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în U.E. şi în România*.- Problema energiei în U.E. şi România - Celelalte ţări ale U.E*.Diviziuni regionale şi organizarea spaţiului geografic în U.E.*.- Alte probleme comune - la alegere *

3(6) *

28 - 30

(M6) Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană

Elemente de geografie socială şi culturală *

1.1.1.5.2.4.3.4.

2.5. *2.6. *2.7. *3.5. *

Probleme fundamentale ale lumii contemporaneRolul Europei în construirea lumii contemporane;U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane – privire comparativă;Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană

- Tipuri tradiţionale de utilizare a spaţiului geografic *;

- Tipuri de comunităţi umane şi mentalităţi *;- Diversitatea umană a Europei (lingvistică,

religioasă, etnică) *;- Structuri teritoriale şi dinamica socială *;- Raportul dintre elemente de geografie

socială şi culturală ale Europei şi României *.

2(4)*

31 – 32

Test S1

Test CD

(m2) Sinteză şi evaluare

1.1. – 3.4. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii

1(2)*

33 Test final

Competenţele şi conţinuturile care formează curriculum nucleu (pentru o oră în TC) sunt redate cu litere cursive.

Competenţele şi conţinuturile care formează curriculum diferenţiat (pentru o oră în CD) sunt redate prin litere italice şi asterisc (*).

Test CD reprezintă testul pentru curriculum diferenţiat.

19

(b) Filiera Tehnologică, profilul Servicii (2 ore în TC)

Unitatea de învăţare Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

(m0) Evaluare iniţială

1.1. – 6.1. (XI) Lumea contemporană (XI) 1 1 T0

(M1) Europa şi România – geografie fizică

1.1.1.2.1.3.1.4.2.1.2.2.2.3.2.5.3.1.

Spaţiul românesc şi spaţiul european.Elemente fizico – geografice definitorii ale Europei şi ale României:

- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);

- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a României

- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;

- învelişul biopedogeografic;- resursele naturale.

7

2 – 8 Ti

T1

(M2) Europa şi România – geografie umană

1.1.1.2.1.4.2.2.2.4.3.1.

Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

- harta politică a Europei; România ca stat al Europei;

- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice;

- sistemul de oraşe al Europei; analiza geografică a unor oraşe (patru oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România);

- activităţile economice – caracteristici generale; analiza unei ramuri industriale (la nivel european şi în România);

- sisteme de transport.

6

9 - 14

T2

Vacanţă intrasemestrială (M3) Europa şi România – mediu, peisaje, regiuni, ţări vecine

2.2.2.3.2.4.2.5.2.6.3.1.

Mediu înconjurător şi peisajeRegiuni geografice în Europa şi în România

- Carpaţii – studiu de caz al unei regiuni geografice.Ţările vecine României (caracterizare geografică succintă).

3

15 – 17

T3

(m1) Sinteză şi evaluare

1.1. – 3.1. Europa – regiuni 1 18 Test S1

20

Unitatea de învăţare Competenţe specifice vizate

Conţinuturi Nr. de ore

Săptă-mâna

Obs.

Vacanţă intersemestrială (M4) Uniunea Europeană

1.1.2.4.2.7.3.2.3.3.

Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene.Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.Statele Uniunii Europene

- privire generală şi sintetică - studii de caz: Franţa, Germania,

Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria;

8

19 – 22

T4

(M5) România ca parte a Uniunii Europene.Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană

1.1.1.4.1.5.2.4.3.3.3.4.

România ca parte a Uniunii Europene

- Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.

- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale.- Problema energiei în U.E. şi România Probleme fundamentale ale lumii contemporaneRolul Europei în construirea lumii contemporane;U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane – privire comparativă;Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeanăEuropa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii

10

23 - 27

T5

T6

Test S2

Tf (TC)

Vacanţă intrasemestrială (M6) Elemente de geografia serviciilor şi administraţie

* * 2.5.* * 2.8.* * 2.9.* * 3.6.

- Căi de comunicaţie şi mijloace de transport **;

- Relaţii economice **;- Turism, comerţ, activităţi

complementare * *;- Elemente de geografie

administrativă * *. - Organizarea administrativă în

ţări din Europa * *. - Organizarea administrativă a

României * *.

10

28 - 32

T7 (CD)

(m2) Sinteză şi evaluare

1.1....

3.6.

Sinteză şi evaluare 2 33 Tf (TC+CD)

21

(3) Proiectarea unităţilor de învăţare

Având ca bază planificarea anuală (macroproiectarea instruirii) se poate trece la un alt nivel de detaliere reprezentat de proiectarea unităţilor de învăţare, aşa cum au fost identificate şi definite prin proiectare.

Unitatea de învăţare, după cum a fost definită mai sus, reprezintă o anumită parte (entitate) a programei, care determină formarea la elevi a unui comportament specific (generat de competenţele specifice), are o anumită coerenţă tematică interioară, se desfăşoară în mod continuu o perioadă de timp şi se finalizează prin evaluare.

Unitatea de învăţare poate fi sugerată de programă sau poate fi denumită şi delimitată de cadrul didactic care face macroproiectarea. Unităţile de învăţare pot să difere ca denumire, întindere şi sarcini asumate, după resursele de timp sau chiar în cadrul unor resurse fixe de timp, după alte criterii.

În toate situaţiile însă, dacă se aplică o metodologie relativ invariantă, pot exista mai multe proiectări asemănătoare.

Demersul proiectării unei unităţi de învăţare cuprinde următoarele momente: Identificarea şi denumirea unităţii de învăţare; Identificarea competenţelor specifice (dintre cele menţionate în programă şi în planificarea anuală) şi notarea lor ca atare (1.1., 1.2); Selectarea conţinuturilor; în cadrul lor conţinuturile din programă (notate în planificare) pot fi detaliate sau pot avea anumite elemente care sporesc precizia; Analiza resurselor (metode, materiale, resurse de timp, elemente de management al clasei, mediul educaţional, nivelul iniţial al elevilor); Determinarea activităţilor de învăţare care pot duce la exersarea şi formarea competenţelor asumate; principalele activităţi de învăţare sunt sugerate de programa şcolară (unde sunt menţionate ca exemple posibile, nu exhaustiv); pot fi însă imaginate şi alte activităţi sau situaţii de învăţare, după experienţa personală şi gradul de inventivitate ale cadrului didactic. Stabilirea instrumentelor de evaluare şi construirea lor.

Ghidurile metodologice menţionate, ghidurile de curriculum referitoare la geografie şi lucrările metodologice recente (2013) sugerează următorul format al unităţii de învăţare.

Conţinuturi(detalieri)

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare

etc.

22

Unitatea de învăţare (M3): Atmosfera şi hidrosfera (6 ore în TC – 12 ore în TC + CD)

Conţinuturi (detalieri)

CS(exemple)

Activităţi de învăţare(exemple)

Resurse (exemple)

Evaluare

Atmosfera – caracteristici generale

1.1.3.5.7.9.

- descrierea circuitului apei în natură (momentele referitoare la atmosferă)

- descrierea caracteristicilor atmosferei (structură, formă)

- definirea termenilor

Circuitul apei (blocdiagramă), imagini, structura şi forma atmosferei Evaluare

oralăPresiunea aerului şi vânturile

3.1.7.2.7.5.

- explicarea empirică a presiunii aerului

- explicarea diferenţelor de presiune şi a producerii vântului

- descrierea şi explicarea circulaţiei aerului pe glob

Schema circulaţiei generale a atmosferei, planiglob

Temperatura aerului

1.2.4.4.5.1.

- explicarea încălzirii indirecte a atmosferei

- discutarea cauzelor încălzirii inegale

- analiza hărţii temperaturilor medii, a temperaturilor vara şi iarna

Schiţa încălzirii indirecte a atmosferei, harta temperaturilor medii pe glob, planiglob

Zonele climatice ale globului

3.2.7.6.7.7.

- descrierea încălzirii inegale a suprafeţei Pământului

- denumirea şi localizarea zonelor de climă ale globului

- descrierea şi localizarea a două tipuri de climă caracteristice

Manual (imagini şi zonele de climă), planiglob

Test

Precipitaţiile 1.3.3.5.7.2.7.6.

- descrierea repartiţiei precipitaţiilor pe glob

- identificarea şi notarea regiunilor cu precipitaţii foarte mari şi foarte reduse

- explicarea corelării dintre temperatură şi precipitaţii şi existenţa zonelor de climă

Imagini, harta precipitaţiilor medii, harta zonelor de climă

Test

Fenomene climatice deosebite

3.4.7.5.

- identificarea (pe imagini sau diferite surse) a unor fenomene legate de climă

- prezentarea principalelor fenomene deosebite

- discutarea unor consecinţe

Extrase din presă, imagini, reviste

Evaluare orală

Hidrosfera – caracteristici generale

1.1.1.2.1.3.

- analiza circuitului apei în natură pentru identificarea transformărilor apei

- identificarea elementelor hidrosferei

- prezentarea caracteristicilor componentelor hidrosferei

Blocdiagramă circuitul apei în natură, atlas

Evaluare orală

Circuitul apei în natură

3.1.7.9.

- analiza integrală a circuitului apei în natură

- analiza şi descrierea factorilor care intervin în circuitul apei în natură

- analiza factorilor care pot accelera sau diminua circuitul apei în natură

Blocdiagramă circuitul apei în natură

Evaluare orală

23

Conţinuturi (detalieri)

CS(exemple)

Activităţi de învăţare(exemple)

Resurse (exemple)

Evaluare

Oceanele şi mările 1.1.1.2.7.7.

- identificarea denumirii oceanelor şi a principalelor mări

- caracterizarea generală a fiecărui ocean

- identificarea unor peninsule şi insule

Planiglob, fotografii

Test intermediar

Bazinul Mării Mediterane

4.3.6.2.

- identificarea poziţiei Mării Mediterane, a limitelor şi a caracteristicilor sale

- fixarea unor areale şi localităţi istorice (Grecia, Egipt etc.)

Planiglob, harta Mării Mediterane, atlas, fotografii, hărţi istorice

Râuri şi lacuri 1.2.4.2.7.2.7.7.

- identificarea principalelor fluvii reprezentate pe planiglob

- notarea denumirilor fluviilor- identificarea şi notarea denumirilor

unor lacuri- compararea bazinelor fluviilor mari

cu arealele de precipitaţii- explicarea tipurilor de lacuri

Harta hidrografică a globului, harta precipitaţiilor, fotografii

T3

Gheţarii 3.3.3.5.1.3.

- identificarea locului apei în formă solidă în cadrul circuitului apei

- identificarea pe planiglob a regiunilor cu apă în stare solidă

- explicarea tipurilor de gheţari- analiza elementelor reliefului

glaciar

Planiglob, circuitul apei în natură, secţiuni

Evaluare orală

Unitate de sinteză şi evaluare (m1): Relief, atmosferă, hidrosferă

1.1. – 7.7. - raportul dintre relief, climă şi hidrografie

Planiglob

TS1

Elemente de climă şi hidrografie a orizontului local

3.1.7.7.3.4.

- analiza elementelor de hidrografie şi climă a orizontului local

- precizarea caracteristicilor unor elemente reprezentate

- prezentarea componentelor climatice şi a hidrografiei unei regiuni

- caracterizarea climei şi hidrografiei orizontului local

Harta topografică, fotografii

T4

Resursele atmosferei şi hidrosferei

7.4.7.7.

- descrierea modului de utilizare a apelor

- explicarea diferitelor utilizări- modalităţi de protecţie a apelor

Imagini (hidrocentrală, lac, pescuit, navigaţie)

Evaluare orală

24

(4) Proiectarea lecţiilor

Un element deosebit de important în dezvoltarea unei instruiri eficiente îl reprezintă rezolvarea constructivă a raportului dintre practica actuală (centrată aproape exclusiv pe proiectarea şi realizarea „lecţiilor”) şi cerinţele unui învăţământ evoluat, în care elementul central al proiectării şi al instruirii îl reprezintă unitatea de învăţare.

În legătură cu proiectarea lecţiilor, trebuie să facem anumite precizări. „Lecţia” reprezintă o structură bine definită a practicii educaţionale rezultată din

suprapunerea ei peste intervalul de timp de o oră, interval de timp considerat fix în stabilirea orarului şi al normelor didactice;

Proiectarea şi realizarea lecţiilor reprezintă un element tradiţional, care poate fi foarte greu înlocuit cu o altă unitate de timp;

Manualele au o structură interioară care facilitează parcurgerea unor asemenea „lecţii”; Modelele actuale care circulă în sistem sunt cu precădere modele de proiectare a lecţiilor.Există anumite raţiuni care vin îndeosebi din paradigma proiectării curriculare, care arată că

acest nivel (lecţia) nu este totdeauna suficient şi relevant. Elementele care restricţionează acest tip de proiectare, pe lecţii, sunt:

- nu există în curriculumul şcolar „competenţe ale lecţiei” (care sunt similare, cel puţin teoretic, obiectivelor de învăţare); deoarece aceste situaţii de învăţare trebuie construite de profesor, există posibilitatea unei mari varietăţi a lor;- proiectarea lecţiilor nu se realizează în mod obişnuit prin raportarea la o structură supraordonată; acestea constituie frecvent „universuri în sine”;- lecţiile „atomizează” foarte mult instruirea şi invită la supraîncărcare factologică;Din perspectiva proiectării curriculare, trebuie să subliniem următoarele elemente: proiectarea unităţilor de învăţare în sensul definirii lor corecte, trebuie să reprezinte

preocuparea principală a profesorilor, care să conducă, treptat, la abandonarea proiectărilor de tip „lecţie”;

deşi în proiectarea unităţilor de învăţare sunt utilizate competenţele programei ca atare, este necesară proiectarea unui nivel mai aprofundat al lor sub forma situaţiilor de învăţare (care ar da, teoretic, sistemul referenţial al lecţiilor);

realitatea educaţională arată că unităţile de învăţare sunt concretizate în fapt prin diviziuni interioare mai mici ale acestora, abordabile în intervale fixe de timp (sub forma lecţiilor de o oră);

cele două modalităţi de proiectare nu se exclud reciproc, dar avantajele proiectării unităţilor de învăţare vor trebui să limiteze în timp proiectarea aproape exclusivă a lecţiilor.

În acest context, considerăm că un model de proiectare a unităţilor elementare (de tip „lecţii”) trebuie să cuprindă, în afara unor elemente de identificare (clasă, şcoală, elev), două mari segmente interioare, astfel:

parte metodologică (care poate fi denumită „Elemente de proiectare a instruirii”), în care sunt prezentate în principal finalităţile, metodologia, designul instruirii – momentele instruirii şi succesiunea acestora -, sugestii de evaluare, eventual şi alte elemente complementare şi

parte consacrată conţinuturilor (care poate fi denumită „Conţinuturi şi idei majore”), unde sunt redate într-un mod simplu şi rezumativ, principalele elemente de conţinut, sub forma unei succesiuni de idei generale); această a doua parte poate fi considerată într-o mare măsură şi un „standard de predare”.

25

(A) Elemente de proiectare a instruirii

Prima parte (A) cuprinde „Elemente de proiectare a instruirii”, cu succesiunea şi numerotarea lor interioară indicată în model, astfel:

Primul element al oricărei proiectări îl reprezintă formularea finalităţilor de învăţare ale lecţiei respective. Acestea îşi au originea în identificarea competenţelor menţionate în programa şcolară (care pot fi urmărite într-un mod predilect) şi transformarea acestora în formulări simple, uşor de exprimat.

Aceste formulări care reprezintă „finalităţile” de învăţare (adică finalităţile lecţiei) nu sunt competenţe specifice şi nici obiective în sensul lor originar. Ele sunt mai degrabă formulări care se apropie de ceea ce am numi „sarcini şi activităţi de învăţare”, similare „obiectivelor de învăţare”. Cu această ocazie, trebuie să precizăm că aceste formulări nu sunt şi nu pot fi „obiective operaţionale” (termen folosit în mod abuziv şi impropriu pentru orice tip de obiectiv de învăţare).

Identificarea resurselor educaţionale; aceasta constituie, în mare măsură, o activitate intrată în obişnuinţa proiectării lecţiilor. Ideea de „resursă educaţională” face inutilă subdivizarea ei în diferite categorii interioare (metode, mijloace).

Un element obligatoriu îl reprezintă opţiunea pentru o anumită strategie didactică predominantă (la lecţia respectivă, dar care derivă şi din unitatea de învţare supraordonată) şi sistemul activităţilor de învăţare.

Un element important al proiectării îl constituie imaginarea felului în care este organizată succesiunea secvenţelor de învăţare (adică ceea ce am putea denumit „designul” instruirii). Este posibil ca această formulare („designul instruirii”) să nu pară în totalitate acceptabilă, dar ea are o coloratură semantică foarte exactă în raport cu intenţia profesorului care proiectează instruirea (de a „descrie”, a „desena” sau a „crea designul” succesiunii secvenţelor de învăţare).

Elementele de evaluare pot fi consemnate sub forma unor intenţii minime, a precizării unor tipuri de itemi sau chiar prin indicarea unui test (care este construit, evident, în afara proiectării instruirii).

Extinderile şi temele de reflexie au ca scop sugerarea unor activităţi care să faciliteze menţinerea unui interes pentru cele învăţate şi dincolo de terminarea lecţiei propriu-zise.

(B) Conţinuturile

Partea a doua (B) este destinată prezentării conţinuturilor ofertate, sub forma unui sistem de idei principale (conţinuturi şi idei majore).

Primul element al ofertării conţinuturilor îl constituie identificarea unor date rezultate din observaţii şi constatări referitoare la tema abordată (rezultate în urma analizei unor surse de informare corespunzătoare).

Următoarele secvenţe (care pot fi 3 – 5) abordează propriu-zis componentele majore ale temei, într-o formă rezumativă şi intuitivă.

O secvenţă specială este destinată identificării unor legături disciplinare (cu alte domenii şi momente ale învăţării geografiei) şi interdisciplinare care evidenţiază contextul general al temei, în cadrul educaţional cel mai larg posibil.

Partea de conţinut şi idei majore trebuie să fie completată cu date statistice, informaţii cartografice, texte, destinate ilustrării acestor elemente de conţinut; ele se află situate, ca poziţie, în afara proiectului de lecţie.Tipul de proiectare descris mai sus poate fi concretizat în două „modele” (variante), relativ

diferite ca formă, dar cuprinzând în esenţă acelaşi tip de demers.

Redăm, în continuare, un exemplu.

26

Proiectarea unor unităţi elementare (exemplu, formă simplificată)

Unitatea elementară de învăţare („lecţie”, o oră) ŞcoalaClasa

Titlul: Relieful – caracteristici generale SăptămânaA. Elemente de proiectare a instruiriiCompetenţe (reformulări minimale)

(1) Perceperea specificităţii reliefului ca element observabil al realităţii (la nivel global)(2) Identificarea unor caracteristici vizibile (direct sau pe imagini)(3) Identificarea elementelor comune ale unor forme de relief(4) Definirea empirică a reliefului(5) Identificarea unor factori care influenţează aspectul reliefului

Resurse ale instruiriia) Metode: observarea (directă şi indirectă), conversaţie, explicaţie, notare, prezentare structurată, comparare, accesarea informaţiilor (internet, lucrări, manual)b) Mijloace: imagini, blocdiagramă, harta topograficăc) Surse informaţionale: albume cu imagini, revista „Terra magazin”, internetd) Suporturi cartografice: harta topografică (fragment al orizontului local)

Strategia didactică: predominant inductivă şi conversativă, pornind de la imagini şi hărţiDesignul instruirii (succesiunea activităţilor de predare – învăţare)

(a1) Discutarea unor imagini diferite (fotografii)(a2) Observarea liberă sau dirijată a reliefului (din orizontul local şi pe un planiglob)(a3) Discutarea caracteristicilor observate şi identificarea unor caracteristici comune(a4) Descrierea dirijată a unor forme de relief (după fotografii)(a5) Construirea unei definiţii (explicaţii) empirice a reliefului(an) Sinteză şi evaluare:

(1) Construirea unui text individual referitor la termenul de relief(2) Descrierea individuală a unei forme de relief, după o imagine

B. Conţinutul şi sistemul de idei principale(C1) Elemente introductive: prezentarea denumirilor şi a succesiunii geosferelor terestre(C2) Idei principale

Relieful are aspecte exterioare diferite (observabile direct sau pe imagini) Elementele comune sunt: înălţimea, fragmentarea şi înclinarea Înălţimea (altitudinea) reliefului porneşte de la nivelul mării (considerat de 0 m), de la care

se măsoară, pe uscat, înălţimi şi, sub oceane, adâncimi Relieful reprezintă orice neregularitate (pozitivă sau negativă) a suprafeţei terestre Relieful este determinat de caracteristicile substratului

(C3) Legături disciplinare (exemple): - Forma Terrei (ca planetă) şi neregularitatea ei exterioară- Relieful bazinelor oceanice- Forme de relief observabile pe Lună, pe alte planete sau pe sateliţi

(C4) Relaţii interdisciplinare (exemple): Ştiinţe ale naturii (corpuri, forme geometrice, culori)(C5) Extinderi:

- Identificarea unor criterii de comparaţie a formelor de relief- Identificarea unor criterii de grupare a formelor de relief

C. Sugestii de evaluare- descrierea liberă a reliefului redat într-o imagine;- identificarea formelor de relief (şi a altitudinilor) reprezentate pe o hartă

D. Elemente de reglare a instruirii: Cronometrarea tipului de instruire şi reglarea interioară a momentelor principale

27

28