finante publice caiet seminar

121
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI FINANŢE PUBLICE – caiet de seminar – Autor: Cristian PANĂ Bucureşti 2008

Upload: georgi-neacsa

Post on 14-Jun-2015

3.343 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Finante Publice Caiet Seminar

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

FINANŢE PUBLICE – caiet de seminar –

Autor: Cristian PANĂ

Bucureşti 2008

Page 2: Finante Publice Caiet Seminar

2

CUPRINS Capitolul 1. CHELTUIELILE PUBLICE .......................... 3

1.1. Aplicaţii rezolvate .............................................................. 3

1.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ....................................... 27

Capitolul 2. RESURSELE FINACIARE PUBLICE ........ 58

2.1. Aplicaţii rezolvate ............................................................ 58

2.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ....................................... 72

Capitolul 3. DATORIA PUBLICĂ ............................... 100

3.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................... 100

3.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ..................................... 105

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ...................................... 120

Page 3: Finante Publice Caiet Seminar

3

Capitolul 1. CHELTUIELILE PUBLICE

1.1. Aplicaţii rezolvate

1. Se cunosc următoarele informaţii privind statul A:

Nr. Crt. Indicatori U.M. Anul

t0

1 Cheltuieli publice totale (CPT) mld. u.m., preţuri

curente 550

2 Indicele preţurilor constante (Ip) % 107,2

3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 3,72

4 Populaţia (N) mil. locuitori 19,6

5 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 4.820

Să se determine indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice:

a) volumul cheltuielilor publice totale (CPT) în mărime nominală şi în

mărime reală;

b) ponderea cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut

( PIBCPTg / );

c) nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor exprimat în u.m.

naţionale şi în EUR ( c ).

Rezolvare:

a) NtoCPT = 550 mld. u.m. preţuri curente

RtoCPT =

0tpI

NtoCPT

= 1002,107

550 = 513,05 mld. u.m. preţuri constante

b) PIBCPTg / = 100PIB

CPT = 1004820550 = 11,41%

Page 4: Finante Publice Caiet Seminar

4

c) c = NCPT =

6106,19

910550 = 28.061,20 u.m./loc

EURc = sC

c = 72,320,28061 = 7.543,33 EUR/loc

2. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul B:

Nr. Crt. Indicatori U.M. Anul

t0

Anul t1

1 Cheltuieli publice totale

(CPT)

mld. u.m., preţuri

curente 293 410

2 Indicele preţurilor constante

(Ip) % 82,2 104,5

3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 3,7 3,75

4 Populaţia (N) mil. locuitori 15,3 15,8

5 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 1.585 2.310

Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

a) creşterea nominală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale

( N );

b) creşterea nominală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale

( N% );

c) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );

d) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R% );

e) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut

( PIBCPTg / );

f) modificarea nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor

exprimat în u.m. naţionale şi în EUR ( c );

Page 5: Finante Publice Caiet Seminar

5

g) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice totale de

către creşterea Produsului Intern Brut ( dk );

h) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de Produsul Intern Brut

( PIBCPTe / ).

Rezolvare:

a) N = NtCPTN

tCPT 01 = 410 – 293 = 117 mld. u.m.

b) N% = 100

0

01

NtCPT

NtCPTN

tCPT = 100

293293410 = 39,93 %

c) R = R

tCPTRtCPT 01

RtCPT 0 =

topI

NtoCPT

= 1002,82

293 = 356,44 mld. u.m., preţuri constante

RtCPT 1 =

1

1

tpI

NtCPT

= 1005,104

410 = 392,34 mld. u.m., preţuri constante

R = 44,35634,392 = 35,90 mld. u.m.

d) R% = 100

0

01

RtCPT

RtCPTR

tCPT = 10044,356

44,35634,392 = 10,07%

e) PIBCPTg / =

0/1/ tPIBCPTgtPIBCPTg

0/ tPIBCPTg = 100toPIBtoCPT

= 1001585293 = 18,48%

Page 6: Finante Publice Caiet Seminar

6

1/ tPIBCPTg = 100

1

1 tPIBtCPT

= 1002310410 = 17,74%

PIBCPTg / = 17,74 – 18,48 = - 0,74%

f) c = 01 tctc

0tc = 0

0

tNtCPT

= 6103,15

910293 = 19.150,30 u.m./loc

1tc = 1

1

tNtCPT

= 6108,15

910410 = 25.949,30 u.m./loc

c = 25949,30 – 19150,30 = 6.799 u.m./loc

EURtc 0 =

0

0

tsCtc

= 70,330,19150 = 5.175,76 EUR/loc

EURtc 1 =

1

1

tsCtc

= 75,330,25949 = 6.919,81 EUR/loc

EURc = EURtc 1 - EUR

tc 0 = 6919,81-5175,76 = 1.744,05 EUR/loc

g) dk =

0

1

0

1

tPIBtPIBtCPTtCPT

=

15852310293410

= 4574,13993,1 = 0, 9601

creşterea cheltuielilor publice este devansată de creşterea

Produsului Intern Brut

h) PIBCPTe / =

0

01

0

01

tPIBtPIBtPIB

tCPTtCPTtCPT

=

158515852310

293293410

= 4574,0

3993,0 = 0,8729

cheltuielile publice sunt inelastice în raport cu Produsului Intern Brut

Page 7: Finante Publice Caiet Seminar

7

3. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul C:

Nr. Crt. Indicatori U.M. Anul

t0

Anul t1

1 Cheltuieli publice totale

(CPT)

mld. u.m., preţuri

curente 7.059,5 12.706,1

2 Indicele preţurilor

constante (Ip) % 99,5 113,4

3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 1,70 1,60

4 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 27.323 38.584

5 Populaţia (N) mil. locuitori 30,60 30,72

Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

a) volumul cheltuielilor publice totale (CPT) în mărime nominală şi în

mărime reală;

b) ponderea cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut

( PIBCPTg / );

c) nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor exprimat în u.m.

naţionale şi în EUR ( c ).

d) creşterea nominală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale

( N );

e) creşterea nominală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale

( N% );

f) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );

g) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R% );

h) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut

( PIBCPTg / );

i) modificarea nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor

exprimat în u.m. naţionale şi în EUR ( c );

Page 8: Finante Publice Caiet Seminar

8

j) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice totale de

către creşterea Produsului Intern Brut ( dk );

k) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de Produsul Intern Brut

( PIBCPTe / ).

Rezolvare:

a) NtCPT 0 = 7.059,5 mld. u.m. preţuri curente

NtCPT 1 = 12.706,1 mld. u.m. preţuri curente

RtCPT 0 =

0

0

tpI

NtCPT

= 1005,995,7059 = 7094,97 mld. u.m. preţuri constante

RtCPT 1 =

1

1

tpI

NtCPT

= 1004,1131,12706 = 11.204,67 mld. u.m. preţuri

constante

b) 0/ tPIBCPTg = 100

toPIBtoCPT

= 10027323

5,7059 = 25,83%

1/ tPIBCPTg = 1001

1 tPIBtCPT

= 10038584

1,12706 = 32,93%

c) 0tc = 0

0

tNtCPT

= 6106,30

9105,7059

= 230.702,60 u.m./loc

EURtc 0 =

0

0

tsCtc

= 70,160,230702 = 135.707,41 EUR/loc

1tc = 1

1

tNtCPT

= 61072,30

9101,12706

= 413.610 u.m./loc

Page 9: Finante Publice Caiet Seminar

9

EURtc 1 =

1

1

tsCtc

= 60,1

413610 = 258.506,25 EUR/loc

d) N = N

tCPTNtCPT 01 = 12706,1 – 7059,5 = 5.646,6 mld. u.m.

e) N% = 100

0

01

NtCPT

NtCPTN

tCPT = 1005,7059

5,70591,12706 = 79,98 %

f) R = R

tCPTRtCPT 01 = 11204,67 – 7094,97 = 4.109,70 mld. u.m.

g) R% = 100

0

01

RtCPT

RtCPTR

tCPT = 10097,7094

97,709467,11204 = 57,92%

h) PIBCPTg / =

0/1/ tPIBCPTgtPIBCPTg = 32,93 – 25,83 = 7,10%

i) c = 01 tctc = 413610 – 230702,60 = 182.907,40 u.m./loc

EURc = EURtc 1 - EUR

tc 0 = 258506,25 – 135707,41 = 122.798,84

EUR/loc

j) dk =

0

1

0

1

tPIBtPIBtCPTtCPT

=

2732338584

5,70591,12706

= 4121,17998,1 = 1,2745

creşterea Produsului Intern Brut este devansată de creşterea

cheltuielilor publice

Page 10: Finante Publice Caiet Seminar

10

k) PIBCPTe / =

0

01

0

01

tPIBtPIBtPIB

tCPTtCPTtCPT

=

2732327323385845,7059

5,70591,12706

= 4121,07998,0 = 1,9407

cheltuielile publice sunt elastice în raport cu Produsului Intern Brut

4. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul D:

- mld u.m. - Nr. Crt. Indicatori Anul

t0

Anul t1

1 Cheltuieli curente (CC) 2053 4450

2 Cheltuieli de personal (CP) 540 1197

3 Cheltuieli materiale (CM) 321 532

4 Subvenţii şi transferuri (S) 242 499

5 Dobânzi (D) 950 2222

6 Cheltuieli de capital (CCPT) 155 263

Să se determine:

a) structura cheltuielilor publice grupate după criteriul economic;

b) modificarea structurii cheltuielilor publice grupate după criteriul

economic;

c) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice totale;

d) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor curente;

e) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor de capital.

Rezolvare:

a) 0tCCg = 100

0

0 tCPTtCC

= 10022082053 = 92,98%

0tCPT = 00 tCCPTtCC = 1552053 = 2208 mld u.m.

Page 11: Finante Publice Caiet Seminar

11

0tCPg = 1000

0 tCPT

tCP = 100

2208540 = 24,45%

0tCMg = 1000

0 tCPTtCM

= 1002208321 = 14,53%

0tSg = 1000

0 tCPT

tS = 100

2208242 = 10,96%

0tDg = 1000

0 tCPT

tD = 100

2208950 = 43,02%

0tCCPTg = 1000

0 tCPTtCCPT

= 1002208155 = 07,01%

1tCCg = 1001

1 tCPTtCC

= 10047134450 = 94,41%

1tCPT = 11 tCCPTtCC = 2634450 = 4713 mld u.m.

1tCPg = 1001

1 tCPT

tCP = 100

47131197 = 25,39%

1tCMg = 1001

1 tCPTtCM

= 1004713532 = 11,28%

1tSg = 1001

1 tCPT

tS = 100

4713499 = 10,58%

1tDg = 1001

1 tCPT

tD = 100

47132222 = 47,14%

1tCCPTg = 1001

1 tCPTtCCPT

= 1004713263 = 05,58%

Page 12: Finante Publice Caiet Seminar

12

b) CCg = 01 tCCg

tCCg = 98,9241,94 = +1,43%

CPg = 01 tCPg

tCPg = 45,2439,25 = +0,94%

CMg = 01 tCMg

tCMg = 53,1428,11 = -3,25%

Sg = 01 tSg

tSg = 58,1096,10 = +0,38%

Dg = 01 tDg

tDg = 02,4314,47 = +4,12%

CCPTg = 01 tCCPTg

tCCPTg = 58,501,7 = +1,43%

c) CPT = 01 tCPTtCPT = 22084713 = 2505 mld u.m.

CPT% = 1000

01

tCPTtCPTtCPT

= 1002208

22084713 = 113,45%

d) CC = 01 tCCtCC = 20534450 = 2397 mld u.m.

CC% = 1000

01

tCCtCCtCC

= 1002053

20534450 = 116,75%

e) CCPT = 01 tCCPTtCCPT = 155263 = 108 mld u.m.

CCPT% = 1000

01

tCCPTtCCPTtCCPT

= 100155

155263 = 69,67%

Page 13: Finante Publice Caiet Seminar

13

5. Se cunosc următoarele informaţii privind structura cheltuielilor

publice, grupate după criteriul funcţional:

- mld u.m. - Nr. Crt. Indicatori Anul

t0

Anul t1

1 Autorităţi publice şi acţiuni externe (APAE) 6.951,1 8.064,6

2 Cercetare (C) 1.254,2 2.521,9

3 Ordine publică şi siguranţă naţională

(OPSN) 4.431,8 5.737,6

4 Apărare (A) 8.752,0 9.259,8

5 Învăţământ (I) 5.214,3 9.688,9

6 Sănătate (Sn) 1.869,6 2.909,5

7 Cultură, recreere şi religie (CRR) 1.487,1 1.776,8

8 Asigurări şi asistenţă socială (AAS) 11.354,6 15.265,4

9 Acţiuni generale economice (AGE) 1.358,2 1.429,3

10 Alte cheltuieli (Ac) 4.005,4 5.331,9

Să se determine:

a) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice totale;

b) ponderea cheltuielilor de cercetare, de apărare si ordine publică în

totalul cheltuielilor publice;

c) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor de învăţământ;

d) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor sănătate;

Rezolvare:

a) 0tCPT = 0000000000 tActAGEtAAStCRRtSntItAtOPSNtCtAPAE =

= 4,40052,13586,113541,14876,18693,52140,87528,44312,12541,6951 =

= 46.678,30 mld u.m.

1tCPT = 1111111111 tActAGEtAAStCRRtSntItAtOPSNtCtAPAE =

= 9,53313,14294,152658,17765,29099,96888,92596,57379,25216,8064 =

= 61.985,70 mld u.m.

Page 14: Finante Publice Caiet Seminar

14

CPT = 01 tCPTtCPT = 30,4667870,61985 = 15307,4 mld u.m.

CPT% = 1000

01

tCPTtCPTtCPT

= 10030,4667830,4667870,61985 = 32,79%

b) 0tCg = 100

0

0 tCPT

tC = 10030,46678

20,1254 = 2,68%

1tCg = 1001

1 tCPT

tC = 1007,61985

9,2521 = 4,06%

0tOPSNg = 1000

0 tCPTtOPSN

= 10030,466788,4431 = 9,49%

1tOPSNg = 1001

1 tCPTtOPSN

= 1007,619856,5737 = 9,25%

0tAg = 1000

0 tCPT

tA = 10030,46678

0,8752 = 18,74%

1tAg = 1001

1 tCPT

tA = 1007,61985

8,9259 = 14,93%

c) I = 01 tItI = 3,52149,9688 = 4.474,6 mld u.m.

I% = 1000

01

tItItI

= 1003,52143,52149,9688 = 85,21%

d) Sn = 01 tSntSn = 6,18695,2909 = 1.039,9 mld u.m.

Sn% = 1000

01

tSntSntSn

= 1006,18696,18695,2909 = 55,62%

Page 15: Finante Publice Caiet Seminar

15

6. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul E:

Nr. Crt. Indicatori U.M. Anul

t0 1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 817

2. Cheltuielile fondului de asigurări

sociale de sănătate mld. u.m. 531

3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 382

4. Transferuri între bugete mld. u.m. 215

5. Cheltuielile fondurilor speciale

extrabugetare mld. u.m. 168

6. Produs Intern Brut mld. u.m. 5.147

7. Curs de schimb u.m./EUR 3,60

8. Populaţie mil. loc. 41,25

Să se determine:

a) volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);

b) ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în Produs Intern Brut

(gCPTC/PIB);

c) nivelul cheltuielilor publice totale consolidate pe locuitor, exprimat în

EURO (cCPTC/loc - EUR).

Rezolvare:

a) CPTC = Cheltuielile bugetului de stat + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate + Cheltuielile bugetelor locale +

Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare - Transferuri între

bugete = 817 + 531 + 382 + 168 – 215 = 1683 mld. u.m.

b) gCPTC/PIB = 100PIB

CPTC = 100

51471683

= 33%

Page 16: Finante Publice Caiet Seminar

16

c) cCPTC/loc = N

CPTC = 6

9

1025,41101683

= 40.800 u.m/loc

cCPTC/loc - EUR = s

PIBCPTC

cc / =

60,340800

= 11.333,34 EUR/loc

7. Se consideră următoarele date referitoare la statul F:

Nr. Crt. Indicatori U.M. t0 t1

1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 575 712

2. Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate mld. u.m. 317 482

3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 225 274

4. Transferuri între bugete mld. u.m. 105 136

5. Cheltuielile fondurilor

speciale extrabugetare mld. u.m. 73 81

6. Produs Intern Brut mld. u.m. 3.157 7.992

7. Indicele preţurilor constante % 82,30 104,50

7. Curs de schimb u.m./EUR 3,20 3,60

8. Populaţie mil. loc. 32,14 33,20

Să se determine:

a) Volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);

b) Ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în Produs Intern

Brut (g);

c) Nivelul cheltuielilor publice totale consolidate pe locuitor, exprimat în

EURO (cEUR)

d) Variaţia nominală absolută a cheltuielilor publice totale consolidate

(N CPTC);

e) Variaţia nominală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate

(N %CPTC);

Page 17: Finante Publice Caiet Seminar

17

f) Variaţia reală absolută a cheltuielilor publice totale consolidate

(R CPTC);

g) Variaţia reală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate

(R% CPTC);

h) Elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de Produs

Intern Brut (eCPTC/PIB).

Rezolvare:

a) CPTCt0 = Cheltuielile bugetului de stat t0 + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate t0 + Cheltuielile bugetelor locale t0 + + Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare t0 - Transferuri între

bugete t0 = 575 + 317 + 225 + 73 – 105 = 1.085 mld. u.m.

CPTCt1 = Cheltuielile bugetului de stat t1 + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate t1 + Cheltuielile bugetelor locale t1 + + Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare t1 - Transferuri între

bugete t1 = 712 + 482 + 274 + 81 – 136 = 1.413 mld. u.m.

b) gt0 = 1000

0 t

t

PIBCPTC

= 10031571085

= 35%

gt1 = 1001

1 t

t

PIBCPTC

= 10079921413

= 18%

c) ct0 = to

t

NCPTC 0 = 6

9

1014,32101085

= 33.760 u.m./loc

cto-EUR = s

t

cc 0 =

20,333760

= 10.550 EUR/loc

ct1 = 1

1

t

t

NCTPC

= 6

9

1020,33101413

= 42.560 u.m./loc

ct1-EUR = s

t

cc 1 =

6,334310

= 11.822,23 EUR/loc

Page 18: Finante Publice Caiet Seminar

18

d) N CPTC = 1tCPTC - 0tCPTC = 1413- 1085 = 328 mld u.m.

e) N %CPTC = 10001

to

tt

CPTCCPTCCPTC

= 1001085

10851413

=

= 1001085328

= 31%

Cheltuielile publice totale consolidate nominale au crescut cu 31% în

anul t1 faţă de anul t0

f) CPTCR t0 =

0

0

t

tN

ICPTC

= 10030,82

1085 = 1319 mld u.m.

CPTCR t1 =

1

1

t

tN

ICPTC

= 10050,104

1413 = 1353 mld u.m.

R CPTC = 01 tR

tR CPTCCPTC = 13191353 = 34 mld. u.m.

g) R% CPTC = 100

0

01

tR

tR

tR

CPTCCPTCCPTC

= 1001319

13191353

=

= 1001319

34 = 3%

Cheltuielile publice totale consolidate reale au crescut cu 3% în anul

t1 faţă de anul t0

h) eCPTC/PIB =

0

01

1

t

tt

to

tot

PIBPIBPIB

CPTCCPTCCPTC

=

315731577992

108510851413

=

315748351085328

= 54,131,0

=

= 0,21 Cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice faţă

de Produsul Intern Brut

Page 19: Finante Publice Caiet Seminar

19

8. Se cunosc următoarele informaţii despre statul G:

Nr. Crt. Indicatori U.M. t0 t1

1. Cheltuielile bugetului federal mld. u.m. 200 332

2. Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate mld. u.m. 320 489

3. Cheltuielile bugetelor

landurilor mld. u.m. 237 326

4. Cheltuielile bugetelor locale 141 203

5. Transferuri între bugete mld. u.m. 68 75

6. Produs Intern Brut mld. u.m. 1902 2599

7. Indicele preţurilor constante % 89 121

8. Curs de schimb u.m./EUR 3,20 3,60

9. Populaţie mil. loc. 35 36

Să de determine:

a) volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);

b) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale consolidate în

Produs Intern Brut (g);

c) modificarea nivelului mediu (pe locuitor) al cheltuielilor publice

totale consolidate, exprimat în Euro (c);

d) variaţia nominală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate

(N %CPTC);

e) variaţia reală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate

(R %CPTC);

f) elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de Produs

Intern Brut (eCPTC/PIB).

Page 20: Finante Publice Caiet Seminar

20

Rezolvare:

a) CPTCt0 = Cheltuielile bugetului federal t0 + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate t0 + Cheltuielile bugetelor landurilor t0 + Cheltuielile bugetelor locale t0 - Transferuri între bugete t0 =

= 200 + 320 + 237 + 141 – 68 = 830 mld. u.m.

CPTCt1 = Cheltuielile bugetului federal t1 + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate t1 + Cheltuielile bugetelor landurilor t1

+ Cheltuielile bugetelor locale t1 - Transferuri între bugete t1 =

= 332 + 489 + 326 + 203 – 75 = 1.275 mld. u.m.

b) gt0 = 1000

0 t

t

PIBCPTC

= 1001902830

= 44%

gt1 = 1001

1 t

t

PIBCPTC

= 10025991275

= 49%

g = 1001000

0

1

1 t

t

t

t

PIBCPTC

PIBCPTC

= 01 tt gg = 4449 = 5%

ponderea Cheltuielilor publice totale consolidate în Produsul Intern

Brut a crescut cu 5% în anul t1 faţă de anul t0;

c) ct0 = 0

0

t

t

NCPTC

= 6

9

103510830

= 23720 u.m./loc

ct0-EUR = s

t

cc 0 =

20,323720

= 7412,50 EUR/loc

ct1 = 1

1

t

t

NCPTC

= 6

9

1036101275

= 35420 u.m./loc

ct1-EUR = s

t

cc 1 =

60,335420

= 9838,89 EUR/loc

cEUR = 0

0

1

1

t

t

t

t

NCPTC

NCPTC

= 50,741289,9838 = 2426,39 EUR/loc

Cheltuielile publice totale consolidate pe locuitor au crescut cu

2426,39 EUR în anul t1 faţă de anul t0;

Page 21: Finante Publice Caiet Seminar

21

d) N %CPTC = 100

0

01

tN

tN

tN

CPTCCPTCCPTC

= 100830

8301275

=

= 100830445

= 54%

Cheltuielile publice totale consolidate nominale au crescut cu 54% în

anul t1 faţă de anul t0;

e) CPTCRt0 =

0

0

t

tN

ICPTC

= 10089

830 = 933 mld u.m.

CPTCRt1 =

1

1

t

tN

ICPTC

= 100121

1275 = 1054 mld u.m.

R %CPTC = 100

0

01

tR

tR

tR

CPTCCPTCCPTC

= 100933

9331054

=

= 100933121

= 13%

Cheltuielile publice totale consolidate reale au crescut cu 13% în anul

t1 faţă de anul t0;

f) eCPTC/PIB =

0

01

0

01

t

tt

t

tt

PIBPIBPIB

CPTCCPTCCPTC

=

190219022599

8308301275

=

1902697830445

= 37,054,0

=

= 1,46

Cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice faţă de Produsul

Intern Brut.

Page 22: Finante Publice Caiet Seminar

22

9. Se consideră următoarele date referitoare la statul H:

Nr. Crt. Indicatori U.M. t0 t1

1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 2.575 4.712

2. Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate mld. u.m. ? ?

3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 1.103 1.875

4. Transferuri între bugete mld. u.m. 114 596

5. Cheltuielile bugetului general

consolidat mld. u.m. 4.978 8.834

6. Produs Intern Brut mld. u.m. 13.157 17.992

7. Indicele preţurilor constante % 91 114

8. Curs de schimb u.m./EUR 3,20 3,60

9. Populaţie mil. loc. 72,25 73,11

Să se determine:

a) variaţia nominală relativă a cheltuielilor fondului de asigurări

sociale de sănătate (N %CFASS);

b) variaţia reală relativă a cheltuielilor fondului de asigurări sociale de

sănătate (R %CFASS);

c) elasticitatea cheltuielilor fondului de asigurări sociale de sănătate

faţă de Produsul Inter Brut (eCFASS/PIB).

Rezolvare:

a) CPTC = Cheltuielile bugetului de stat + Cheltuielile fondului de

asigurări sociale de sănătate + Cheltuielile bugetelor locale -

Transferuri între bugete CFASS = Cheltuielile bugetului general

consolidat – Cheltuielile bugetului de stat – Cheltuielile bugetelor

locale +Transferuri între bugete

Page 23: Finante Publice Caiet Seminar

23

CFASSt0 = Cheltuielile bugetului general consolidat t0 – Cheltuielile

bugetului de stat t0 – Cheltuielile bugetelor locale t0 + Transferuri

între bugete t0 = 4978 – 2575 – 1103 + 114 = 1414 mld. u.m.

CFASSt1 = Cheltuielile bugetului general consolidat t1 – Cheltuielile

bugetului de stat t1 – Cheltuielile bugetelor locale t1 + Transferuri

între bugete t1 = 8834 – 4712 – 1875 + 596 = 2843 mld. u.m.

N %CFASS = 100

0

01

tN

tN

tN

CFASSCFASSCFASS

= 1001414

14142843

= 10014141429

=101%

Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate, exprimate în valori

nominale, au crescut cu 101% în anul t1 faţă de anul t0;

b) CFASSRt0 =

0

0

t

tN

ICFASS

= 10091

1414 = 1554 mld u.m.

CFASSRt1 =

1

1

t

tN

ICFASS

= 1001142843

= 2494 mld u.m.

R %CFASS = 100

0

01

tR

tR

tR

CFASSCFASSCFASS

= 1001554

15542494

=

= 1001554940

= 60%

Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate, exprimate în valori

reale, au crescut cu 60% în anul t1 faţă de anul t0;

c) eCFASS/PIB =

0

01

0

01

t

tt

t

tt

PIBPIBPIB

CFASSCFASSCFASS

=

131571315717992

141414142843

=

13157483514141429

=

= 37,001,1

= 2,73

Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate sunt elastice faţă de

Produsul Intern Brut.

Page 24: Finante Publice Caiet Seminar

24

10. Valorile elementelor de bază pentru calcularea indicatorului

dezvoltării umane pentru statul I sunt următoarele:

Valori stabilite de PNUD

Elementele de calcul Valori efective minime maxime

Speranţa de viaţă (ani) 71 25 85

Gradul de alfabetizare (%) 85 0 100

Gradul de cuprindere în

învăţământ (%) 70 0 100

PIB pe locuitor, la paritatea

puterii de cumpărare 6500 100 USD

7450 USD

(valoare maximă ajustată)

Să se determine:

a) indicele speranţei de viaţă (ISV);

b) indicele nivelului de educaţie (IE);

c) indicele PIB pe locuitor (IPIB/loc);

d) indicatorul dezvoltării umane (IDU).

Rezolvare:

a) ISV = minmax

minVV

VefectivăV

=

25852571

= 6046

= 0,766

b) IE = 3

12 invIalfbI

Ialfb = minmax

minVV

VefectivăV

=

0100085

= 10085

= 0,850

Iinv = minmax

minVV

VefectivăV

=

0100070

= 10070

= 0,700

Page 25: Finante Publice Caiet Seminar

25

IE = 3

12 invIalfbI =

37,0185,02

= 34,2

= 0,800

c) IPIB/loc = minmax

minVV

VefectivăV

=

10074501006500

= 73506400

= 0,870

d) IDU = 3

/ locPIBSV IEII =

3870,0800,0766,0

= 3436,2

= 0,812

Ţară cu nivel ridicat al dezvoltării umane

11. Valorile elementelor de bază pentru calcularea indicatorului

dezvoltării umane pentru statul J sunt următoarele:

Valori stabilite de PNUD

Elementele de calcul Valori efective minime maxime

Speranţa de viaţă (ani) 70 25 85

Gradul de alfabetizare (%) 97 0 100

Gradul de cuprindere în

învăţământ (%) 67,5 0 100

PIB pe locuitor, la paritatea

puterii de cumpărare 3200 100 USD

20000 USD

(valoare

maximă

ajustată)

Să se determine:

a) indicele speranţei de viaţă (ISV);

b) indicele nivelului de educaţie (IE);

c) indicele PIB pe locuitor (IPIB/loc);

d) indicatorul dezvoltării umane (IDU).

Page 26: Finante Publice Caiet Seminar

26

Rezolvare:

a) ISV = minmax

minVV

VefectivăV

=

25852570

= 6045

= 0,750

b) IE = 3

12 invIalfbI

Ialfb = minmax

minVV

VefectivăV

=

0100097

= 10097

= 0,970

Iinv = minmax

minVV

VefectivăV

=

010005,67

= 100

5,67 = 0,650

IE = 3

12 invIalfbI =

3650,01970,02

= 359,2

= 0,863

c) IPIB/loc = minmax

minVV

VefectivăV

=

100200001003200

= 199003100

= 0,156

d) IDU = 3

/ locPIBSV IEII =

3156,0863,0750,0

= 3769,1

= 0,589

Ţară cu nivel mediu al dezvoltării umane

Page 27: Finante Publice Caiet Seminar

27

1.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse

1. Ce reprezintă noţiunea de finanţe?

a) relaţiile băneşti dintre agenţii economici, populaţie şi exterior;

b) relaţiile de formare a veniturilor în societate

c) numai relaţiile băneşti dintre populaţie şi agenţii economici de

stat şi privaţi

d) relaţiile băneşti dintre autorităţile de stat

e) relaţiile de repartiţie a PIB, care fac parte din baza economică

a societăţii.

2. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cunoaşte următoarele faze

distincte:

a) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora;

b) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora,

rambursabilitatea acestora;

c) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, scutirile de

impozite;

d) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, acordarea de

ajutoare externe nerambursabile pentru accidente;

e) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, redistribuirea de

resurse financiare care au loc între state.

3. Structurarea fondurilor de resurse financiare la nivel naţional potrivit

titlului cu care sunt formate aceste fonduri cuprinde:

a) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile şi

rambursabile;

b) fonduri obţinute prin prelevări facultative şi cu titlu rambursabil

sau nerambursabil;

c) fonduri alimentate din transferuri interne şi externe

rambursabile sau nerambursabile;

Page 28: Finante Publice Caiet Seminar

28

d) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile,

prin prelevări facultative cu titlu rambursabil şi fonduri

alimentate din transferuri externe rambursabile sau

nerambursabile.

e) nici una din variantele de mai sus.

4. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

a) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale, curente

şi din capital, pot reprezenta prelevări obligatorii de natura

impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi, în cadrul lor,

resursele bugetare deţin ponderea cea mai importantă;

b) resursele financiare publice provenite din redistribuirea PIB,

sunt numai sub forma impozitelor şi taxelor şi se identifică cu

veniturile bugetului de stat;

c) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale şi pot

proveni numai din impozite şi taxe pentru că gradul de

fiscalitate se calculează numai în raport de impozite şi taxe;

d) indicatorii de analiză a resurselor financiare publice sunt

numai: ponderea lor în PIB, volumul lor pe locuitor în USD,

structura funcţională şi economică şi cheltuiala cu serviciul

datoriei publice;

e) în ţările în curs de dezvoltare, în resursele financiare publice

predomină impozitele directe, contribuţiile sociale şi apoi

impozitele indirecte.

5. Principiile bugetare clasice sunt:

a) anualitatea, universalitatea, unitatea, specializarea;

b) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar; specializarea,

publicitatea bugetului;

c) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor

bugetare;

Page 29: Finante Publice Caiet Seminar

29

d) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar, unitatea;

e) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor

bugetare, specializarea, echilibrul bugetar, publicitatea

bugetului.

6. Etapele procesului bugetar sunt:

a) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia

bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei

bugetare, aprobarea execuţiei bugetare;

b) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia

bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei

bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, publicitatea bugetului;

c) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia

bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei

bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea

indicatorilor bugetari;

d) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia

bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei

bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea proiectului

bugetului asigurărilor R.C.A.

e) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia

bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei

bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, asigurarea echilibrului

bugetar.

7. „Bugetul mixt” este concept al principiului:

a) anualitatea bugetului;

b) universalitatea bugetului;

c) publicitatea bugetului;

d) unitatea bugetului;

e) echilibrarea bugetului.

Page 30: Finante Publice Caiet Seminar

30

8. Care din următoarele acţiuni nu este fază a procesului bugetar:

a) aprobarea bugetului;

b) execuţia bugetului;

c) colectarea impozitelor şi taxelor;

d) încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;

e) controlul bugetar.

9. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:

a) acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita

creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate şi ţinând cont

de gradul de folosire al resurselor băneşti puse la dispoziţie

anterior;

b) prefecţii sunt ordonatori principali de credite ai bugetelor locale

din subordine;

c) este permisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate

pentru bugetul de stat;

d) se pot face virări de credite bugetare provenite de la capitolele

care au fost majorate din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia

Guvernului, în condiţiile legii;

e) bugetul de stat se aprobă de Parlament pe ansamblu şi pe

capitole, iar de Guvern pe articole şi alineate.

10. În Legea nr.500/2002 privind finanţele publice se stipulează:

a) dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor

sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte

de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică prevederile

bugetelor din anul precedent, până la adoptarea noilor bugete;

b) cheltuielile aprobate la un capitol pot fi utilizate pentru

finanţarea cheltuielilor altui capitol, în cadrul aceluiaşi

ordonator principal de credite bugetare, cu acordul Ministerului

Finanţelor;

Page 31: Finante Publice Caiet Seminar

31

c) sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care

au fost majorate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia

Guvernului;

d) este interzisă perceperea, sub orice titlu şi sub orice denumire,

de contribuţii directe sau indirecte la bugetul de stat şi bugetul

asigurărilor sociale de stat, în afara celor stabilite prin lege;

e) alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate

de ordonatorii principali de credite, nu pot fi majorate şi nu pot

fi utilizate la alte articole de cheltuieli.

Să se indice varianta de răspuns falsă.

11. Procesul bugetar este format din următoarele faze:

1. elaborarea proiectului de buget;

2. avizarea bugetului de către Ministrul Justiţiei;

3. aprobarea bugetului;

4. execuţia bugetului;

5. colectarea impozitelor şi taxelor;

6. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;

7. controlul bugetar.

a) 3+4+6;

b) 1+3+6;

c) 1+2+3+4+6;

d) 1+2+3+4+5;

e) 1+3+4+6+7

12. Există mai multe metode de dimensionare a indicatorilor bugetari,

clasice şi moderne. Dintre cele moderne, cele mai cunoscute sunt:

1. metoda de planificare, programare, bugetizare;

2. metoda managementului prin obiective;

3. metoda evaluării directe;

4. metoda automată;

Page 32: Finante Publice Caiet Seminar

32

5. metoda bază bugetară zero;

6. metoda raţionalizării opţiunilor bugetare;

7. metoda majorării (diminuării).

Indicaţi răspunsul corect:

a) 1+2+3+4;

b) 1+2+4+5;

c) 3+4+5+7;

d) 4+5+6+7;

e) 1+2+5+6

13. Cum se determină bugetul public consolidat:

a) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat +

bugetele locale + bugetele fondurilor speciale + bugetul

trezoreriei statului + bugetele instituţiilor autonome –

transferurile consolidabile

b) bugetele locale + bugetul fondurilor speciale – bugetul

trezoreriei statului + bugetul de stat + transferurile

c) bugetul asigurărilor sociale de stat + bugetul trezoreriei statului

+ bugetele locale – transferurile

d) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat +

transferurile + bugetul fondurilor speciale – bugetul trezoreriei

statului

e) bugetul trezoreriei statului + bugetul altor instituţii publice cu

caracter autonom – transferurile

14. Care din următoarele principii nu sunt principii bugetare?

a) principiul unităţii;

b) principiul echităţii;

c) principiul specializării;

d) principiul publicităţii;

e) principiul anualităţii.

Page 33: Finante Publice Caiet Seminar

33

15. Înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor într-un singur document

reprezintă o cerinţă a principiului;

a) anualităţii bugetare;

b) echilibrului bugetar;

c) publicităţii bugetare;

d) universalităţii bugetare;

e) unităţii bugetare.

16. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa

provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie?

a) unitatea bugetara

b) specializarea

c) universalitatea

d) neafectarea veniturilor bugetare

e) anualitatea

17. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza

cheltuielile bugetare in ansamblu?

a) unitatea bugetara

b) specializarea

c) universalitatea

d) neafectarea veniturilor bugetare

e) anualitatea

18. Unitatea bugetară reprezintă:

a) totalitatea componentelor de natură financiară;

b) prezentarea tuturor bugetelor într-o singură editare a

Monitorul Oficial;

c) stabilirea fiecărei categorii de cheltuieli corelată cu sursa de

venit;

Page 34: Finante Publice Caiet Seminar

34

d) înscrierea într-un singur document a veniturilor şi cheltuielilor

publice în sumele lor totale;

e) depersonalizarea cheltuielilor.

19. În legea bugetară se prevede că:

a) poate fi depăşit numai nivelul cheltuielilor pentru apărare şi

ordine publică

b) nivelul cheltuielilor bugetare reprezintă limite maxime care nu

pot fi depăşite

c) nivelul cheltuielilor bugetelor locale poate fi depăşit

d) nivelul cheltuielilor bugetare aprobat poate fi depăşit la

cheltuieli pentru acţiuni social-culturale

e) nivelul cheltuielilor bugetare reprezintă limite minime care pot

fi depăşite

20. Cine răspunde în faţa Parlamentului României pentru executarea

legii bugetului de stat:

a) guvernatorul Băncii Naţionale a României;

b) guvernul;

c) preşedintele Curţii de Conturi;

d) ministerul finanţelor;

e) ministrul justiţiei.

21. Controlul execuţiei bugetare este realizat de către:

a) Ministerul de Finanţe;

b) Guvernul;

c) Parlamentul;

d) Curtea de Conturi;

e) Garda financiară.

Page 35: Finante Publice Caiet Seminar

35

22. Aprobarea execuţiei bugetare se realizează de către:

a) Preşedinte;

b) Guvern;

c) Ministerul de Finanţe;

d) F.M.I.;

e) Parlament.

23. Publicitatea bugetului exprimă:

a) aducerea la cunoştinţa opiniei publice a bugetului de stat;

b) informarea organismelor internaţionale financiare (F.M.I.,

B.M.) asupra încheierii exerciţiului bugetar;

c) aducerea la cunoştinţa opiniei publice numai a contului

privind încheierea exerciţiului bugetar pe anul precedent

celui în curs;

d) dezbaterea legii bugetului cu acces din partea publicului;

e) asigurarea unei publicităţi agresive a legii bugetului, astfel

încât aceasta să fie primită cu bunăvoinţă de populaţie.

24. Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi a cheltuielilor

bugetului de stat, prin Legea finanţelor publice se interzice utilizarea

uneia dintre resursele următoare:

a) emisiunea monetară şi finanţarea directă a cheltuielilor

bugetare de către bănci;

b) disponibilităţi aflate temporar în contul general al Trezoreriei

statului;

c) veniturile fiscale şi nefiscale, aprobate de Parlament;

d) împrumuturile de stat contractate pe pieţele financiare interne

şi externe, în limitele stabilite prin lege;

e) nici unul din răspunsuri nu este corect

Page 36: Finante Publice Caiet Seminar

36

25. Sistemul de gestiune presupune:

a) încheierea automată a bugetului la sfârşitul anului bugetar, iar

în contul de încheiere a exerciţiului bugetar respectiv se

înscriu toate cheltuielile şi toate veniturile prevăzute;

b) încheierea bugetului la sfârşitul anului calendaristic care

coincide cu anul bugetar, cu înscrierea în contul de încheiere a

exerciţiului numai a cheltuielilor angajate, dar neefectuate şi a

veniturilor neîncasate;

c) prelungirea cu maximum 2 săptămâni a exerciţiului bugetar

pentru efectuarea cheltuielilor angajate şi încasarea veniturilor

restante;

d) redactarea unei situaţii a încasării veniturilor şi efectuării

cheltuielilor până la 31 decembrie, urmând ca această situaţie

să fie completată pe parcurs;

e) închiderea automată a bugetului cu înscrierea în contul de

încheiere a exerciţiului bugetar, respectiv numai a cheltuielilor

efectuate şi a veniturilor încasate.

26. Care din fondurile de mai jos nu se cuprind în bugetul general

consolidat al României?

a) fondul valutar al Băncii Naţionale a României;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) fondurile speciale în afara bugetului de stat;

d) bugetul de stat;

e) bugetele locale

Page 37: Finante Publice Caiet Seminar

37

27. Cheltuielile privind transferurile din bugetul de stat către bugetele

locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe sunt:

1. transferuri neconsolidabile

2. transferuri consolidabile

3. cote şi sume defalcate din impozitul pe venit

4. sume defalcate din TVA

5. cheltuieli curente

a) 2+5

b) 1+5

c) 1+3

d) 3+5

e) 1+4

28. Care dintre următoarele transferuri nu fac parte din categoria

transferurilor consolidabile?

a) transferuri din bugetul de stat către bugetele locale

b) transferuri din bugetul de stat pentru alocaţii şi alte ajutoare

pentru copii

c) transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor

sociale de stat

d) transferuri din bugetul de stat către fondul asigurărilor

sociale de sănătate

e) transferuri din bugetul de stat către fondul de risc şi

accidente

29. Creditul bugetar reprezintă:

a) sume minime din care se efectuează plăţi în contul cheltuielilor

publice prevăzute în legea bugetară anuală;

b) contractarea unui împrumut de stat prin emisiunea de

obligaţiuni;

Page 38: Finante Publice Caiet Seminar

38

c) sume cu care se acoperă deficitele bugetelor locale, în contul

acestora plătind dobândă;

d) suma limită înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de puterea

legislativă, până la care se pot efectua plăţi în contul fiecărei

cheltuieli aprobate;

e) mijloc de plată al instituţiilor publice.

30. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de

amortizare a creditului public este falsa?

a) amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare

asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza

b) amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului

debitor

c) rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati,

tragere la sorti sau

d) rascumparare la Bursa

e) rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor

corespunzatoare unui credit public

f) amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate

de plata sau repudierea actiunilor

31. Consolidarea creditului public reprezinta:

a) modalitate rapida de procurare a creditului public

b) modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul

in cauza nu a intrat in incapacitate de plata

c) preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor

publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi

pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare

d) modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand

statul intra in incapacitate de plata

Page 39: Finante Publice Caiet Seminar

39

e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,

cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai

redusa

32. Conversiunea creditului public reprezinta:

a) modalitate rapida de procurare a creditului public

b) modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata

c) preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor

publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi

publice pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de

rambursare

d) modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand

statul intra in incapacitate de plata

e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,

cu inscrisuri ale unui nou imprumut public avand o dobanda

mai redusa

33. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,

cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai

redusa

b) refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in

cauza nu a intrat in incapacitate de plata

c) preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor

exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe

termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare

a. modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de

capital

d) nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata

Page 40: Finante Publice Caiet Seminar

40

34. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in

plan economic si social ale creditului public?

a) cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

b) de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de

credite publice necesare acoperirii deficitului

c) intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de

evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul

cresterii economice

d) distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor

acestuia

e) repudierea creditului public.

35. Ce acte şi fapte sunt interzise ordonatorilor de credite?

a) folosirea sumelor primite de la bugetul de stat şi de la celelalte

bugete;

b) asigurarea integrităţii bunurilor ce le-au fost încredinţate;

c) schimbarea destinaţiei creditelor bugetare şi angajarea de

cheltuieli fără bază legală;

d) utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu prevederile

legii bugetare anuale;

e) realizarea veniturilor.

36. Cheltuielile publice se efectuează din:

a) fondurile bugetului public naţional, fondurile extrabugetare,

fondurile instituţiilor şi întreprinderilor publice;

b) fondurile bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului

asigurărilor sociale de stat;

c) fondurile bugetului general consolidat;

d) numai din profiturile regiilor autonome şi întreprinderilor cu

capital de stat;

e) doar din bugetul public naţional.

Page 41: Finante Publice Caiet Seminar

41

37. Cheltuielile publice cuprind:

1) cheltuielile administraţiei publice centrale, finanţate de la

bugetul de stat;

2) cheltuielile autorităţilor supranaţionale;

3) cheltuielile consorţiilor financiare internaţionale;

4) cheltuielile organizaţiilor obşteşti;

5) cheltuieli pentru securitate socială finanţate din fonduri

bugetare şi nebugetare;

6) cheltuielile autorităţilor locale;

7) cheltuieli din fonduri extrabugetare.

Să se indice varianta corectă de răspuns:

a) 1+2+3+5; b) 1+2+4+5; c) 1+3+5+7; d) 1+3+5+6; e) 1+2+6+7

38. Când coeficientul de elasticitate al cheltuielilor publice aferente unui

sector de activitate faţă de variaţia produsului intern brut este

supraunitar, înseamnă că politica bugetară urmăreşte:

a) să găsească alte surse de finanţare decât cele publice pentru

acest sector

b) să promoveze metode şi tehnici moderne de alocare a

fondurilor extrabugetare

c) să diminueze implicarea statului în sectorul respectiv

d) să susţină activitatea sectorului respectiv

e) să menţină parametrii activităţii din acest sector la nivelul

exerciţiului bugetar anterior

Page 42: Finante Publice Caiet Seminar

42

39. Factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice sunt:

a) factori demografici, factori economici, factori sociali,

urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori

politici, elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB;

b) factori demografici, factori economici, factori sociali,

urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori

politici, modificarea structurii cheltuielilor publice;

c) factori demografici, factori economici, factori sociali,

urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori

politici, modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe

locuitor;

d) factori demografici, factori economici, factori sociali,

urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori

politici.

e) factori demografici, factori economici, factori sociali,

urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori

politici, dinamica cheltuielilor publice.

40. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,

modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea

volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,

modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind

corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi

creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB;

b) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,

modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea

volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,

modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind

corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi

Page 43: Finante Publice Caiet Seminar

43

creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB, legea lui

Wagner;

c) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,

modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea

volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,

modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind

corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi

creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB, analizele

lui Peacock şi Wiseman;

d) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,

modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea

volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,

modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind

corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi

creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB,

macromodelele de creştere a cheltuielilor publice;

e) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,

modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea

volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,

modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind

corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi

creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB,

elasticitatea cererii în funcţie de venituri.

41. Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este datorată

acţiunii conjugate a mai multor factori:

a) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,

factori militari;

b) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,

urbanizarea;

c) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici;

Page 44: Finante Publice Caiet Seminar

44

d) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,

factori de ordin istoric;

e) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,

factori de mediu.

42. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale sunt:

a) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice

pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de

tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice

pentru securitate socială;

b) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice

pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de

tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice

pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru dezvoltare

publică şi locuinţe;

c) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice

pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de

tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice

pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru cercetare-

dezvoltare;

d) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice

pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de

tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice

pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru servicii

publice generale;

e) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice

pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de

tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice

pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru protecţia

mediului.

Page 45: Finante Publice Caiet Seminar

45

43. Cele mai cunoscute tipuri de clasificări ale cheltuielilor publice sunt:

a) economică + funcţională + administrativă

b) economică + funcţională + financiară

c) administrativă + funcţională + financiară

d) funcţională + financiară + demografică

e) economică + funcţională + socială.

44. Clasificaţia cheltuielilor publice după rolul în procesul reproducţiei

sociale este următoarea:

a) cheltuieli definitive şi cheltuieli temporare;

b) cheltuieli fără contraprestaţie şi cheltuieli cu contra prestaţie;

c) cheltuieli reale şi cheltuieli economice;

d) cheltuieli de capital şi cheltuieli reale;

e) cheltuieli de capital şi cheltuieli economice.

45. Între componentele cheltuielilor publice, potrivit clasificării ONU, pe

baza criteriului economic, nu se includ:

a) cheltuieli ce reprezintă consum definitiv de venit naţional;

b) servicii publice generale;

c) dobânzi aferente datoriei publice;

d) subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente;

e) formarea brută a capitalului.

46. Care din următoarele clasificări nu este folosită pentru clasificarea

cheltuielilor publice:

a) clasificarea financiară;

b) clasificarea administrativă;

c) clasificarea economică;

d) clasificarea ONU;

e) clasificarea FMI.

Page 46: Finante Publice Caiet Seminar

46

47. Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic

este:

1. acţiuni economice;

2. cheltuieli care reprezintă consum definitiv de venit naţional;

3. servicii comunale;

4. dobânzi aferente datoriei publice;

5. subvenţii de exploatare si alte transferuri curente;

6. formarea brută a capitalului;

7. achiziţii de terenuri şi active necorporale.

a) 2+4+5+6+7; b) 3+5+7; c) 1+6+7; d) 4+5+6; e) 2+3+6

48. Potrivit unui criteriu de clasificare economică, cheltuielile publice

cuprind:

a) cheltuieli pentru protecţie socială, cheltuieli economice,

cheltuieli pentru apărare, ordine publică etc.;

b) cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital

c) cheltuieli fără contraprestaţie (subvenţii, transferuri sociale)şi

cu contraprestaţie (servicii adresate anumitor categorii de

agenţi)

d) cheltuieli ale populaţiei şi ale întreprinderilor private;

e) cheltuieli ale administraţiei centrale de stat şi ale autorităţilor

locale.

49. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a) scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice

afecteaza resursele financiare ale statului

b) foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile,

ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinatii spre care

sunt indreptate resursele financiare publice

Page 47: Finante Publice Caiet Seminar

47

c) grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si

cheltuieli functionale, acestea din urma avand ponderea cea

mai mare in total

d) grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica

si sociala

e) cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice

(pozitive)

50. Clasificaţia financiară a cheltuielilor publice presupune gruparea

acestora în următoarele categorii:

1. cheltuieli definitive

2. cheltuieli temporare

3. cheltuieli curente

4. cheltuieli privind serviciile publice

5. cheltuieli de capital

6. cheltuieli virtuale

7. cheltuieli reale

a) 1+2+3

b) 2+4+6+7

c) 3+5+7

d) 2+4+5+6

e) 1+2+6

51. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice nu se

prezintă sub forma:

a) primelor de export

b) ajutoarelor financiare indirecte

c) investiţiilor

d) ajutoarelor sociale

e) subvenţiilor economice pentru activităţi interne

Page 48: Finante Publice Caiet Seminar

48

52. Care din următoarele cheltuieli de transfer au caracter economic:

a) bursele;

b) subvenţiile;

c) pensiile;

d) ajutoarele sociale;

e) alocaţiile de sprijin.

53. Pentru comensurarea gradului de indatorare a statului se calculeaza

raportul procentual dintre:

a) Veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de

un an bugetar

b) Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB

c) Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB

d) Datoria publica totala si PIB

e) Cheltuielile publice totale si numarul de locuitori ai tarii

54. Metodologia de calcul a indicatorului dezvoltări umane (IDU)

stabilită de PNUD necesită luarea in considerare a următoarelor

elemente:

a) speranţa de viaţă, gradul de îndatorare şi accesul la mijloacele

de comunicare;

b) gradul de îndatorare, PIB, standardul de viaţă;

c) speranţa de viaţă, nivelul educaţiei, standardul de viaţă;

d) accesul la cultură, PIB, venitul minim garantat;

e) nici o variată nu este corectă.

Page 49: Finante Publice Caiet Seminar

49

55. Se cunosc următoarele informaţii despre statul "X":

Nr. crt. Indicatori U.M. Anul N-3 Anul N+3

1. Cheltuielile bugetului de stat u.m. 3.805 5.920

2. Cheltuielile bugetelor locale u.m. 1.700 2.800

3. Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat

u.m. ? ?

4. Transferuri între bugete u.m. 300 644

5. Cheltuielile bugetului general

consolidat

u.m. 6.140 9.522

6. Indicele preţurilor constante,

anul N=100%

% 88 111

7. Produsul Intern Brut u.m. 10.280 14.800

Să se determine pentru statul "X" elasticitatea cheltuielilor bugetului

asigurărilor sociale de stat faţă de Produsul Intern Brut (e).

a) e = 0,458

b) e = 1,547

c) e = 1,897

d) e = 1,243

e) e = 4,255

56. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. valoare

Veniturile bugetului de stat mld u.m. 257

Veniturile bugetelor locale mld u.m. 189

Veniturile bugetului

asigurărilor sociale

mld u.m. 215

Veniturile populaţiei mld u.m. 111

cursul de schimb 1USD = 25 u.m.

populaţie mil loc 15

Page 50: Finante Publice Caiet Seminar

50

Să se determine:

A) totalul veniturilor statului:

B) veniturile bugetului de stat în USD:

C) veniturile statului pe loc:

1) 661 mld u.m.; 1) 12,57 mld USD; 1) 44.066,66 u.m.

2) 772 mld u.m.; 2) 10,28 mld USD: 2) 51.466,66 u.m.;

3) 557 mld u.m.; 3) 11,28 mld USD; 3) 37.133,33 u.m.

a) A1, B1, C3;

b) A2, B1, C2;

c) A1, B2, C1;

d) A2, B3, C1;

e) A3, B2, C2.

57. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. N N+1

Veniturile bugetului de stat u.m. 1258 3569

Veniturile bugetelor locale u.m. 896 2574

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de

stat

u.m. 987 1596

Indicele preţurilor constante (N+2 = 100%) 85% 120%

Să se determine:

A) Creşterea nominală absolută a veniturilor bugetului de stat:

B) Creşterea reală absolută a veniturilor bugetelor locale:

C) creşterea nominală relativă a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat:

1) 2311 u.m.; 1) 1090,88 u.m.; 1) 45,37%

2) 2156 u.m.; 2) 1678 u.m.; 2) 61,70%

3) 1245 u.m.; 3) 1269,82 u.m.; 3) 23,14%

a) A1, B1, C1;

b) A2, B3, C2;

c) A1, B1, C2;

d) A2, B2, C1;

e) A3, B2, C3.

Page 51: Finante Publice Caiet Seminar

51

58. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. valoare

Veniturile bugetului de stat u.m. 6.257

Cheltuielile bugetului de stat u.m. 4.289

Veniturile bugetelor locale u.m. 2.587

Cheltuielile bugetelor locale u.m. 3.561

Veniturile bugetului asigurărilor sociale u.m. 5.375

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale u.m. 6.275

Să se determine: A) ponderea soldului bugetului de stat în totalul veniturilor bugetului respectiv:

B) ponderea soldului bugetelor locale în totalul veniturilor bugetului respectiv:

C) mărimea absolută a soldului total:

1) 45,88%; 1) 37,65%; 1) 75 u.m.;

2) 31,45%; 2) 27,35%; 2) 83 u.m.;

3) 36,29% 3) 12,58%; 3) 94 u.m..

a) A2, B1, C3;

b) A1, B2, C1;

c) A1, B3, C2;

d) A2, B2, C3

e) A3, B1, C3.

Page 52: Finante Publice Caiet Seminar

52

59. Se dau următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Sume

1. impozit pe profit 11.113.000

2. taxa pe valoarea adăugată 20.596.000

3. accize 8.663.000

4. impozit pe venitul persoanelor

fizice

10.015.700

5. taxe vamale 5.485.000

6. vărsăminte de la instituţiile

publice

421.900

Să se determine:

A Veniturile din impozite directe sunt în sumă de:

B. Veniturile fiscale sunt în sumă de:

C. Veniturile din capital sunt în sumă de:

1) 21.128.700 lei; 1) 56.294.600 lei; 1) 421.900 lei;

2) 50.497.700 lei; 2) 41.834.700 lei; 2) 0 lei;

3) 41.834.700 lei; 3) 55.872.700 lei; 3) 41.834.700 lei.

a) A1, B2, C1;

b) A2, B1, C1;

c) A3, B2, C2;

d) A2, B1, C3;

e) A1, B3, C2.

Page 53: Finante Publice Caiet Seminar

53

60. Se cunosc următoarele date referitoare la veniturile bugetare:

- venituri din impozite directe = 256 mld u.m.;

- venituri din impozite indirecte = 278 mld u.m.;

- venituri din capital = 134 mld u.m.;

- încasări din rambursarea împrumuturilor = 56 mld u.m.;

- PIB = 1550 mld u.m.

Să se determine: A. Veniturile curente

B. Ponderea veniturilor din capital în total venituri este:

C. Ponderea veniturilor în PIB este:

1) 724 mld u.m. 1)18,51 %; 1) 43,09 %;

2) 534 mld u.m. 2) 20,05 %; 2) 45,37 %;

3) 256 mld u.m. 3) 22,47 %; 3) 46,71 %;

a) A1 ,B2, C3;

b) A1, B1, C2;

c) A2, B1, C3;

d) A2, B3, C1;

e) A3, B2, C2.

61. Se cunosc următoarele informaţii:

Indicatori u.m. Valoare

cheltuielile bugetului federal mld EUR 230

cheltuielile fondului securităţii sociale mld EUR 645

cheltuielile fondului special extrabugetar mld EUR 45

cheltuielile bugetelor locale mld EUR 459

transferuri între bugete mld EUR 160

PIB mld EUR 2345

curs de schimb EUR/$ 1,6595

populaţie mil loc 65

Page 54: Finante Publice Caiet Seminar

54

Să se determine:

A Cheltuielile publice totale consolidate (CPTC):

B. Nivelul CPTC în PIB:

C. CPTC exprimate în $ pe locuitor:

1) 1219 mld EUR; 1) 58,8% 1) 11300,9 $/loc

2) 1379 mld EUR; 2) 51.98% 2) 14267,5 $/loc

3) 1539 mld EUR 3) 65,62% 3) 12784 $/loc

a) A2.B3.C1;

b) A1,B2,C1;

c) A2,B1,C3;

d) A3,B2,C3;

e) A1,B3,C1.

62. Se cunosc următoarele informaţii despre statul "X":

Nr.

crt. Indicatori U.M. Anul N-3

Anul

N+3

1. Cheltuielile bugetului de stat u.m. 3.805 5.920

2. Cheltuielile bugetelor locale u.m. 1.700 2.800

3. Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat

u.m. ? ?

4. Transferuri între bugete u.m. 300 644

5. Cheltuielile bugetului general

consolidat

u.m. 6.140 9.522

6. Indicele preţurilor constante, anul

N=100%

% 88 111

7. Produsul Intern Brut u.m. 10.280 14.800

Page 55: Finante Publice Caiet Seminar

55

Să se determine:

A. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat în valori nominale (Chn):

B. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat în valori reale (Chr):

C. elasticitatea cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de Produsul Intern Brut (e):

1) 1.746 u.m. 1) 1.302,7 u.m. preţuri N 1) 1,430

2) 1.446 u.m. 2) 1.551,9 u.m. preţuri N 2) 1,002

3) 1.746 u.m 3) 1.602,7 u.m. preţuri N 3) 1,240

a) A2.B3.C1;

b) A1,B2,C1;

c) A2,B1,C3;

d) A3,B2,C3;

e) A1,B3,C1.

63. Informaţiile bugetare despre statul X sunt:

U.M. Anul t Anul t+1

Cheltuielile bugetului de stat u.m. 200 300

Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat u.m. 99 130

Cheltuielile bugetelor locale u.m. 105 112

Cheltuielile fondurilor extrabugetare u.m. 37 42

Transferuri din bugetul de stat u.m. 52 60

Indicii preţurilor de consum în

preţuri constante (2000=100%) % 75 110

PIB u.m. 950 1250

Page 56: Finante Publice Caiet Seminar

56

Să se determine: A Creşterea nominală a cheltuielilor publice totale consolidate (ΔCPTCn):

B. creşterea reală a cheltuielilor publice totale consolidate (ΔCPTCr):

C. variaţia ponderii cheltuielilor publice totale consolidate în produsul intern brut (Δp%):

1) 135 u.m; 1) - 37,19 u.m.; 1) 1,05%

2) 115 u.m.; 2) 37,19 u.m; 2) 0,75%

3) 145 u.m. 3) - 42,31 u.m 3) 0,97%

a) A2.B3.C1;

b) A1,B2,C1;

c) A2,B1,C3;

d) A3,B2,C3;

e) A1,B3,C1.

64. Se cunosc urmatoarele informatii referitoare la statul A:

u.m. Anul t Anul

t+1

Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 8.500 16.200

Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 8.000 10.500

Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat

mld. u.m. 3.250 4.800

Transferuri între bugete mld. u.m. 1.425 2.975

Cheltuielile fondurilor

extrabugetare

mld. u.m. 4.125 5.473

Indice preţuri constante 2000=100 % 138 153

PIB mld. u.m. 50.000 70.000

Page 57: Finante Publice Caiet Seminar

57

Să se determine:

a) Volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC) (mld. u.m.)

b) Creşterea nominală relativă a CPTC (%)

c) Creşterea reală relativă a CPTC (%)

d) Ponderea CPTC în PIB (%)

a) A: 35.750; B: 45,50%; C: 23,07%; D: 44,40%

b) A: 31.375; B: 53,05%; C:35,50%; D: 45,00%

c) A: 25.238; B: 51,44%; C: 38,00%; D: 52,67%

d) A: 35.000; B: 50,00%; C: 39,23%; D: 48,57%

e) A: 33.998; B: 51,44%; C: 36,59%; D: 48,57%

Page 58: Finante Publice Caiet Seminar

58

Capitolul 2. RESURSELE FINACIARE PUBLICE

2.1. Aplicaţii rezolvate

1. Se iau în considerare trei venituri: 145.000 u.m., 85.000 u.m. şi

115.000 u.m. Primul venit se impune prin aplicarea unei cote unice de

16%. Al doilea venit se impozitează pe baza următoarelor cote

progresive simple:

până la 10.000 u.m. scutit

10.001 – 40.000 u.m. 10%

40.001 – 75.000 u.m. 20%

75.001 – 100.000 u.m. 25%

100.001 – 150.000 u.m. 36%

peste 150.000 u.m. 45%

Al treilea venit se impune prin aplicarea următoarelor cote progresive

compuse:

până la 15.000 u.m. 5%

15.001 – 30.000 u.m. 10%

30.001 – 50.000 u.m. 20%

50.001 – 90.000 u.m. 35%

90.001 – 110.000 u.m. 40%

110.001 – 140.000 u.m. 42%

peste 140.000 u.m. 48%

Să se determine impozitul datorat pentru fiecare venit în parte.

Page 59: Finante Publice Caiet Seminar

59

Rezolvare:

I145000 = 145000 x 16% = 23.200 u.m.

I85000 = 85000 x 25% = 21.250 u.m.

I115000 = 15000 x 5% + 15000 x 10% + 20000 x 20% + 40000 x 35% +

20000 x 40% + 5000 x 42% = 750 + 1500 + 4000 + 14000 +

8000 + 2100 = 30.350 u.m.

2. Se dau trei venituri de 4.500 u.m., 5.800 u.m. şi 6.300 u.m. Primul

venit se impune prin aplicarea următoarelor cote progresive compuse:

până la 500 u.m. 5%

501 – 2.500 u.m. 12%

2.501 – 4.000 u.m. 23%

peste 4.001 u.m. 30%

Al doilea şi al treilea venit se impozitează cumulat folosindu-se

următoarele cote progresive simple:

până la 1.000 u.m. scutit

1.001 – 3.000 u.m. 8%

3.001 – 7.500 u.m. 14%

7.501 – 10.000 u.m. 25%

10.001 – 13.000 u.m. 39%

peste 13.000 u.m. 50%

Să se determine impozitul total ce trebuie plătit pentru cele trei venituri.

Rezolvare:

I45000 = 500 x 5% + 2000 x 12% + 1500 x 23% + 500 x 30%

= 25 +240 + 345 + 150 = 760 u.m.

Vcumulat = 5.800 + 6.300 = 12.100 u.m.

I12100 = 12500 x 39% = 4.719 u.m.

Page 60: Finante Publice Caiet Seminar

60

3. Doi contribuabili realizează venituri astfel:

A) Primul contribuabil realizează trei venituri de 25.000 u.m., 48.000

u.m. şi 75.000 u.m. Cele trei venituri se impozitează separat după

următoarele cote progresive în tranşe:

până la 10.000 u.m. scutit

10.001 – 25.000 u.m. 10%

25.001 – 45.000 u.m. 1.500 u.m. plus 16% din ceea ce

depăşeşte 25.000 u.m.

45.001 – 60.000 u.m. 4.700 u.m. plus 25% din ceea ce

depăşeşte 45.000 u.m.

60.001 – 71.000 u.m. 8.450 u.m. plus 34% din ceea ce

depăşeşte 60.000 u.m.

71.001 – 80.000 u.m. 12.190 u.m. plus 40% din ceea ce

depăşeşte 71.000 u.m.

peste 80.000 u.m. 15.790 u.m. plus 55% din ceea ce

depăşeşte 80.000 u.m.

B) Al doilea contribuabil realizează aceleaşi venituri, care se

impozitează cumulat după următoarele cote progresive simple:

până la 10.000 u.m. scutit

10.001 – 25.000 u.m. 10%

25.001 – 45.000 u.m. 16%

45.001 – 60.000 u.m. 25%

60.001 – 71.000 u.m. 34%

71.001 – 80.000 u.m. 40%

peste 80.000 u.m. 55%

Să se determine veniturile nete obţinut de cei doi contribuabili.

Rezolvare:

IA 25000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% = 1.500 u.m.

IA 48000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% + 2000 x 16% + 3000 x 25% =

= 1500 + 3200 + 750 = 5.450 u.m.

Page 61: Finante Publice Caiet Seminar

61

sau:

IA 48000 = 4700 + 3000 x 25% = 4700 + 750 = 5.450 u.m.

IA 75000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% + 2000 x 16% + 15000 x 25% +

+ 11000 x 34% + 4000 x 40% =

= 1500 + 3200 + 3750 + 3740 + 1600 = 13.790 u.m.

sau:

IA 75000 = 12190 + 4000 x 40% = 12190 + 1600 = 13.790 u.m.

Itotal A = 1500 + 5450 + 13790 = 20.740 u.m.

Vnet A = (25000 + 48000 + 75000) - 20740 = 127.260 u.m.

Vbrut B = 25000 + 48000 + 75000 = 148.000 u.m.

IB 148000 = 148000 x 55% = 81.400 u.m.

Vnet B = 148000 - 81400 = 66.600 u.m.

4. Pentru un venit de 30.000 u.m. se aplică următoarele tranşe de

impozit:

a) cote progresive simple:

până la 5000 u.m. 5%

5001 – 12000 u.m. 17%

12001 – 20000 u.m. 22%

20001 – 35000 u.m 25%

peste 35000 u.m. 35%

b)cote progresive compuse:

până la 2000 u.m. scutit

2001 – 17000 u.m. 15%

17001 – 25000 u.m. 18%

25001 – 40000 u.m. 23%

peste 40000 u.m. 30%

c) cotă unică de 21%

Page 62: Finante Publice Caiet Seminar

62

d) cote progresive compuse:

până la 8000 12%

8001 – 15000 u.m. 960 u.m. plus 15% din ceea ce

depăşeşte 8000 u.m.

15001 – 22000 u.m. 2010 u.m. plus 18% din ceea ce

depăşeşte 15000 u.m.

peste 22000 u.m. 3270 u.m. plus 22% din ceea ce

depăşeşte 22000 u.m.

e) cote progresive simple:

până la 10000 u.m. 12%

10001 – 17000 u.m. 15%

17001 – 20000 u.m. 18%

peste 20000 u.m. 25%

În care din cele cinci cazuri se plăteşte cel mai mic impozit?

Rezolvare:

Ia = 30000 x 25% = 7.500 u.m.

Ib = 2000 x 0% + 15000 x 15% + 8000 x 18% + 5000 x 23% =

= 2250 + 1440 + 1150 = 4840 u.m.

Ic = 30000 x 21% = 6.300 u.m.

Id = 3270 + 8000 x 22% = 3270 + 1760 = 5.030 u.m.

Ie = 30000 x 25% = 7.500 u.m.

5. O persoană fizică realizează un venit de 8.000 u.m. în statul de

rezidenţă R şi 5.000 u.m. în statul sursă a venitului S. În statul de

rezidenţă R impozitul se calculează aplicându-se următoarele cote de

impunere:

5000 u.m. 30%

8000 u.m. 40%

13000 u.m. 50%

Page 63: Finante Publice Caiet Seminar

63

În statul sursă a venitului S impozitul se calculează cu o cotă unică de

35%.

Calculaţi impozitul datorat ştiind că între cele două state există încheiată

o convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale prin:

l) metoda scutirii totale;

m) metoda scutirii progresive;

n) metoda creditării ordinare;

o) metoda creditării totale.

Rezolvare:

a) IS = 5000 x 35% = 1.750 u.m.

IR = 80000 x 40% = 3.200 u.m.

IT = 1750 + 3200 = 4.950 u.m.

b) VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m. o cotă de impunere de 50%

IR = 80000 x 50% = 4.000 u.m.

IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.

IT = 1750 + 4000 = 5.750 u.m.

c) VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m.

IVT = 13000 x 50% = 6.500 u.m.

Impozitul în statul R pentru 5000 u.m este:

IR-5000 = 5000 x 30% = 1.500 u.m.

Impozitul în statul S pentru 5000 u.m. este:

IS-5000 = 5000 x 35% = 1.750 u.m.

IR = 6500 - 1500 = 5.000 u.m.

IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.

IT = 1750 + 5000 = 6.750 u.m.

Page 64: Finante Publice Caiet Seminar

64

d) IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.

VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m.

IVT = 13000 x 50% = 6.500 u.m.

IR = 6500 - 1750 = 4.750 u.m.

IT = 1750 + 4750 = 6.500 u.m.

6. Un rezident în statul R realizează un venit în statul S de 6.500

u.m. În statul de rezidenţă R realizează un venit de 10.500 u.m. În statul

S impozitul se calculează aplicându-se următoarele cote progresive

compuse:

până la 3000 u.m. 15%

3001 – 5500 u.m. 20%

peste 5500 u.m. 25%

În statul de rezidenţă R impozitul se calculează aplicându-se

următoarele cote progresive simple:

până la 5000u.m. 10%

5001 – 8500 u.m. 17%

8501 – 12500 u.m. 22%

peste 12500 u.m. 25%

Calculaţi venitul net care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi

degrevarea fiscală de care beneficiază, ştiind că între cele două state

există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale

prin:

a) metoda scutirii totale;

b) metoda scutirii progresive;

c) metoda creditării ordinare;

d) metoda creditării totale.

Page 65: Finante Publice Caiet Seminar

65

Rezolvare: a) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =

= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.

IR-10500 = 10500 x 22% = 2.310 u.m.

IT = 1200 + 2310 = 3.510 u.m.

Vnet = (6500 + 10500) – 3510 = 13.490 u.m.

Dacă nu se evită dubla impunere internaţională:

IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =

= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.

Vtotal = 6500 + 10500 = 17.000 u.m.

IR-17000 = 17000 x 25% = 4250 u.m.

ITFEDII = 1200 + 4250 = 5.450 u.m.

DF = 5450 - 3510 = 1.940 u.m.

b) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% = 450 + 500 + 250

= 1.200 u.m.

Vtotal = 6500 + 10500 = 17.000 u.m. o cotă de impunere de 25%

IR-10500 = 10500 x 25% = 2.625 u.m.

IT = 1200 + 2625 = 3.825 u.m.

Vnet = (6500 + 10500) – 3825 = 13.175 u.m.

DF = 5450 - 3825 = 1.625 u.m.

c) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =

= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.

IR-6500 = 6500 x 17% = 1.105 u.m.

IR-17000 = 17000 x 25% = 4.250 u.m.

IR-10500 = 4250 - 1105 = 3145 u.m.

IT = 1200 + 3145 = 4.345 u.m.

Vnet = (6500 + 10500) – 4345 = 12.655 u.m.

DF = 5450 - 4345 = 1.105 u.m.

Page 66: Finante Publice Caiet Seminar

66

d) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =

= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.

IR-17000 = 17000 x 25% = 4.250 u.m.

IR-10500 = 4250 - 1200 = 3.050 u.m.

IT = 1200 + 3050= 4.250.m.

Vnet = (6500 + 10500) – 4250 = 12.750 u.m.

DF = 5450 - 4250 = 1.200 u.m.

7. O întreprindere înregistrează următoarele rezultate la finele

exerciţiului:

venituri din exploatare 7.000 u.m. cheltuieli de exploatare 3.000 u.m.

venituri financiare 100 u.m. cheltuieli financiare 1.090 u.m.

venituri excepţionale 70 u.m. cheltuieli excepţionale 210 u.m.

pierdere fiscală din anul anterior 80 u.m.

Să se determine profitul contabil brut (Pcb) al exerciţiului şi impozitul pe

profit (Ip) datorat de contribuabil dacă din cheltuielile de exploatare, 350

u.m. sunt destinate construirii unei cantine pentru salariaţi, iar din

cheltuielile excepţionale, 190 u.m. sunt majorări de întârziere pentru

plata impozitelor către bugetul de stat.

a) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 717,5 u.m.

b) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 552,5 u.m.

c) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 532,8 u.m.

d) Pcb = 3.410 u.m. Ip = 852,5 u.m.

e) Pcb = 3.410 u.m. Ip = 832,5 u.m.

Rezolvare

Pcb = (venituri din exploatare - cheltuieli de exploatare) + (venituri

financiare - cheltuieli financiare) + (venituri excepţionale – cheltuieli)

excepţionale) = 4000 – 990 – 140 = 2870 u.m.

Chelt nedeductibile = 350 +190 = 540 u.m.

Page 67: Finante Publice Caiet Seminar

67

Profit impozabil = 2870 + 540 – 80 = 3330 u.m.

Impozit = 3330 x 16% = 532,8 u.m.

8. La finele semestrului I al anului T, un agent economic

înregistrează următoarea situaţie:

1 ianuarie 30 iunie

Capital propriu 100.000 u.m. 120.000 u.m.

Capital împrumutat 70.000 u.m. 140.000 u.m.

Cheltuieli cu dobânzile 0 10.000 u.m.

Venituri impozabile

Total

0

145.000 u.m.

din care:

- venituri din dobânzi

0

1.000 u.m.

Pierdere netă din diferenţe de curs

valutar

0 200 u.m.

Să se determine, în conformitate cu prevederile Legii privind Codul

Fiscal, cheltuiala cu dobânzile deductibilă la finele semestrului I (Chd) şi

nivelul cheltuielilor ce se reportează în perioada următoare (Chr).

a) Chd = 1.000 u.m.; Chr = 200 u.m.;

b) Chd = 200 u.m.; Chr = 1.200 u.m.;

c) Chd = 10.200 u.m.; Chr = 0 u.m.;

d) Chd = 10.000 u.m.; Chr = 200 u.m.;

e) Chd = 200 u.m.; Chr = 0 u.m.;

Rezolvare

Raspuns corect: Chd = 10.200 u.m.; Chr = 0 u.m.;

Gradul de îndatorare în sem.I = (70.000+140.000)/(100.000+120.000) =

= 0.9545 <1

Cheltuieli deductibile (inclusiv dob şi diferenţele nefavorabile de curs) în

sem I = 10.000+200 =10.200 u.m.

Cheltuieli cu dob ce se reportaeazã (grd de îndat <1) =0

Page 68: Finante Publice Caiet Seminar

68

9. Un agent economic achiziţionează un utilaj în valoare de 600

milioane u.m. în luna martie şi, în conformitate cu prevederile Legii

privind Codul Fiscal, nu optează pentru amortizarea accelerată, ci

pentru cea liniară, beneficiind de facilităţile oferite de lege, privind

amortizarea unei cote la data punerii în funcţiune. Durata normală de

funcţionare a utilajului este de 5 ani.

Să se calculeze cheltuiala suplimentară deductibilă de amortizare în

luna martie (Chsmartie) şi cheltuiala deductibilă cu amortizarea în luna

aprilie (Chaprilie), aferente utilajului respectiv.

a) Chsmartie = 100 mil. u.m.; Chaprilie = 10 mil. u.m.;

b) Chsmartie = 10 mil. u.m.; Chaprilie = 10 mil. u.m.;

c) Chsmartie = 600 mil. u.m.; Chaprilie = 0 mil. u.m.;

d) Chsmartie = 120 mil. u.m.; Chaprilie = 8 mil. u.m.;

e) Chsmartie = 100 mil. u.m.; Chaprilie = 100 mil. u.m.

Rezolvare

Chs martie = 20% x 600 = 120 u.m.

Ch aprilie = (600 - 120)/(5 x 12) = 8 u.m.

10. La finele exerciţiului bugetar un agent economic prezintă

următoarele informaţii:

- venituri din activitatea curentă 50.000 u.m.

- cheltuieli cu salariile şi asimilate 10.000 u.m.

- cheltuieli materiale 30.000 u.m.

- cheltuieli de protocol 800 u.m.

- cheltuieli înregistrate în avans 5.000 u.m.

- cheltuieli cu colaboratori externi 2.000 u.m.

Page 69: Finante Publice Caiet Seminar

69

Să se determine profitul impozabil, în conformitate cu prevederile

Codului Fiscal.

a) 20.000 u.m.

b) 7.800 u.m.

c) 3.000 u.m.

d) 2.500 u.m.

e) 7.940 u.m.

Rezolvare

Profitul impozabil = (Venituri totale - Venituri neimpozabile) –

- (Cheltuieli totale - Cheltuieli nedeductibile)

Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli înregistrate în avans (5.000 u.m.)

cheltuieli de protocol > 2% {venituri totale -

(cheltuieli totale - imp profit - cheltuieli de protocol)}

Se deduc:

2% x {50.000-(10.000+30.000+800+5.000+2.000-800)}=2% x 3.000=60

cheltuieli nedeductibile de protocol = 800-60=740 u.m.

Profit impozabil = 50.000 - (10.000 + 30.000 + 800 + 5.000 + 2.000 –

- 5.000 - 740) = 7.940 u.m.

Impozit profit = 16% x 7.940 = 1.270,40 u.m.

11. Un agent economic realizează venituri (V) de 5.000 mil. u.m. şi

efectuează cheltuieli deductibile (Chdeduct) de 3.000 mil. u.m. Structura

acţionariatului său este 60% participaţii ale unor persoane juridice şi

40% persoane fizice şi tot profitul net îl distribuie sub forma

dividendelor. Să se calculeze ce sumă va vărsa sub forma impozitului

pe dividende în contul acţionarilor săi-total (It) şi pe tipuri de acţionari:

persoane juridice (Ij) şi persoane fizice (If).

Page 70: Finante Publice Caiet Seminar

70

1. It = 300, 54

2. It = 297,50

3. It = 268,80

4. Ij = 161,28

5. Ij = 155,45

6. Ij = 200,32

7. If = 107,52

8. If = 144,65

9. If = 100,12

Să se indice varianta de răspuns corectă.

a) 1+4+8; b) 3+4+7; c) 2+4+9; d) 2+5+8; e) 3+6+9

Rezolvare

Profit brut = V - Chdeduct = 5.000 – 3.000 = 2.000 u.m.

Impozit profit = Profit brut x 16% = 2.000 x 16% = 320 u.m.

Profit net = Profit brut - Impozit profit = 2.000 – 320 = 1.680 u.m.

Profit net pj = Profit net x 60% = 1.680 x 60% = 1008 u.m.

Impozit dividende PJ = Profit net pj x 16% = 1008 x 16% = 161,28 u.m.

Profit net pf= Profit net x 40% = 1.680 x 40% = 672 u.m.

Impozit dividende PF = Profit net pf x 16% = 672 x 16% = 107,52 u.m.

Impozit total = Impozit dividende PJ + Impozit dividende PF =

= 161,28 + 107,52 = 268,8 u.m.

12. Un agent economic realizează venituri în sumă de 900 mil.u.m.,

din care 100 mil. reprezintă dividende primite de la o persoană juridică

română. Cheltuielile agentului se prezintă astfel:

- cheltuieli cu salariile 125 mil. u.m.

- cheltuieli cu materiile prime 300 mil. u.m.

- cheltuieli înregistrate în avans 50 mil. u.m.

- cheltuieli cu colaboratorii 100 mil. u.m.

Să se determine dacă, din punct de vedere fiscal, contribuabilul a

realizat profit sau pierdere şi dacă are profit, să se calculeze impozitul

pe profit.

a) pierdere; b) 68; c) 44; d) 51; e) 48

Page 71: Finante Publice Caiet Seminar

71

Rezolvare

Profit brut = Venituri totale – Dividende primite - Cheltuieli cu salariile –

- Cheltuieli cu materiile prime - Cheltuieli cu colaboratorii =

= 900 - 100 – 125 – 300 – 100 = 275 mil u.m.

Impozit = Profit brut x 16% = 275 x 16% = 44 mil u.m.

13. Se calculeze impozitul pe profit pentru societatea comercială X,

cunoscând următoarele date:

- venituri din vânzări de mărfuri 150 mil

- venituri din prestări servicii 50 mil

- cheltuieli cu materiile prime 80 mil.

- cheltuieli cu salariile 50 mil.

- cheltuieli cu sponsorizările 0,6 mil.

a) 10,504 mil.

b) 17,358 mil.

c) 69,400 mil.

d) 15,237 mil.

e) 23,561 mil.

Rezolvare

Raspuns corect: a)

Profit impozabil = venituri vânzări de mărfuri + venituri prestări servicii –

- cheltuieli cu materiile prime - cheltuieli cu salariile –

- cheltuieli cu sponsorizările = 150 + 50 – 80 – 50 – 0,6

= 69,4 mil. u.m.

Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 69,4 x 16% =11,104 mil u.m

Se pot deduce cheltuielile cu sponsorizările:

Impozit pe profit final = Impozit pe profit - Cheltuieli cu sponsorizările =

= 11,104 – 0,6 = 10,504 mil. u.m.

Page 72: Finante Publice Caiet Seminar

72

2.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse

1. Efectele dublei impuneri internaţionale sunt:

a) reducerea evaziunii fiscale;

b) creşterea gradului de fiscalitate pentru rezidenţii care

realizează venituri din străinătate;

c) amplificarea relaţiilor financiare şi de credit dintre ţări;

d) atragerea de investiţii străine;

e) creşterea impozitelor indirecte în ambele ţări.

2. Precizaţi care dintre criteriile de mai jos stă la baza impunerii

veniturilor sau averilor, în cazul dublei impuneri internaţionale:

a) criteriul formei de organizare a activităţii agentului economic;

b) criteriul departamental;

c) criteriul destinaţiei veniturilor;

d) criteriul venitului cel mai mic;

e) criteriul naţionalităţii.

3. Care dintre metodele de mai jos nu se utilizează pentru evitarea

dublei impuneri internaţionale:

a) amortizarea financiară;

b) exonerarea totală;

c) exonerarea progresivă;

d) impunerea totală;

e) impunerea ordinară.

4. Dubla impunere internaţională poate să apară în cazul:

a) taxelor de timbru;

b) accizelor;

c) impozitului pe venit;

d) taxei pe valoarea adăugată;

e) taxelor vamale

Page 73: Finante Publice Caiet Seminar

73

5. Care dintre metodele de evitare a dublei impuneri internaţionale

asigură contribuabilului cea mai mare degrevare fiscală:

a) inexistenţa convenţiei fiscale;

b) metoda creditării ordinare;

c) metoda creditării totale;

d) metoda scutirii progresive.

e) metoda scutirii totale.

6. Majorările de întârziere sunt o formă de:

a) răspundere materială

b) răspundere penală

c) răspundere disciplinară

d) răspundere administrativă;

e) răspundere managerială.

7. În convenţiile fiscale încheiate între state, prin impunerea veniturilor

aduse de capitalul mobiliar se înţelege impunerea:

1) dividendelor, care reprezintă veniturile provenind din acţiuni,

drepturi sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator;

2) dobânzilor, care reprezintă veniturile ce provin de la creanţele de

orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de

participare la beneficii;

3) cesiunilor de creanţă, care pot fi valorificate la intern sau extern;

4) comisioanelor, care reprezintă plăţile făcute unui intermediar

(broker), unui reprezentant comisionar general sau oricărei alte

persoane asimilate;

5) salariile şi alte câştiguri în natură realizate în ţara de rezidenţă;

6) redevenţelor, care reprezintă remuneraţiile de orice natură plătite

pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor

asupra operelor literare, artistice sau ştiinţifice.

a) 1+3+4+6 b) 1+2+4+6 c) 2+3+5+6 d) 3+4+5+6 e)

2+4+5+6

Page 74: Finante Publice Caiet Seminar

74

8. Conform criteriului naţionalităţi:

a) un stat impune rezidenţii săi, care realizează venituri sau

posedă avere din (în) statul respectiv, indiferent dacă locuiesc

sau nu în ţara lor;

b) impunerea veniturilor se efectuează de autoritatea fiscală

căreia aparţine rezidentul, indiferent dacă veniturile ori averea

sunt obţinute, respectiv se află pe teritoriul acelui stat sau în

afara acestuia;

c) impunerea veniturilor se realizează de către autoritatea fiscală

din ţara în care contribuabilul s-a născut;

d) impunerea veniturilor se realizează de mai multe autorităţi

fiscale;

e) impunerea se realizează de către organele fiscale din ţara pe

al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea.

9. Principalele instrumente financiare şi monetare utilizate de stat pentru

influenţarea activităţii economice într-o economie de piaţă sunt:

1) impozitele şi taxele

2) transferurile şi subvenţiile;

3) creditul şi dobânda;

4) preţurile;

5) cursul de schimb;

6) nivelul producţiei.

Indicaţi răspunsul incorect:

a) 1+2+4

b) 2+3+5

c) 1+3+6

d) 1+2+3

e) 2+3+4

Page 75: Finante Publice Caiet Seminar

75

10. Care din următoarele acte nu este titlu de creanţă fiscală:

a) declaraţia vamală

b) declaraţia de impunere a impozitului pe venit

c) statul de salarii;

d) procesul verbal de impunere

e) procesul verbal de control.

11. Indicaţi care dintre particularităţile titlului de creanţă fiscală nu este

adevărată:

a) are forţă de titlu executoriu;

b) este constitutiv de drepturi sau obligaţii;

c) poate fi atacat pe cale administrativă;

d) poate fi contestat pe cale judiciară, potrivit legii;

e) pe baza acestuia se poate face executarea silită.

12. Care dintre căile şi modalităţile de stingere a obligaţiei fiscale

prezentate mai jos nu se utilizează:

a) plata impozitelor;

b) deducerea din venitul impozabil a veniturilor din câştigurile de

capital;

c) compensarea (din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt

plătite sumele plătite în plus la scadenţele anterioare);

d) scăderea debitului contribuabilului în caz de insolvabilitate sau

dispariţie a debitorului, pe baza unui proces verbal de

constatare a acestui fapt;

e) prescripţia, conform reglementărilor legale privind prescripţia

extinctivă.

Page 76: Finante Publice Caiet Seminar

76

13. Apăsarea fiscală pe care o exercită sistemul de impozitare se

măsoară prin rata fiscalităţii.

1) Rata fiscalităţii se calculează ca raport între totalul veniturilor

publice încasate din impozite şi taxe şi produsul intern brut;

2) Variaţia ratei fiscalităţii este invers proporţională cu dezvoltarea

economiei naţionale;

3) Rata fiscalităţii se mai calculează şi prin raportul dintre veniturile

fiscale, din care se scad contribuţiile pentru securitatea socială şi

produsul intern brut;

4) Există factori externi şi interni care influenţează rata fiscalităţii.

Între factorii externi se numără şi produsul intern brut pe locuitor;

5) Un factor extern este format şi de priorităţile stabilite de

autorităţile competente în ceea ce priveşte destinaţia resurselor

financiare publice;

6) Un alt factor extern îl constituie modalităţile convenite între state

pentru evitarea dublei impuneri internaţionale;

7) Un factor intern sistemului de impozitare îl reprezintă scara

progresivităţii cotelor de impunere;

8) Un alt factor propriu sistemului de impozitare este şi modul de

determinare a materiei impozabile.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 1+2+3+4+5+6; b) 1+2+4+6+7+8; c) 1+3+4+5+6+7; d)

1+3+4+5+7+8; e) 1+3+5+6+7+8

14. Taxele, componente ale sistemului fiscal, întrunesc următoarele

trăsături:

1) caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil;

2) caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil, urmărite în caz de

neplată;

3) presupun contraprestaţie din partea organelor statului;

4) nu depind exclusiv de costul serviciului prestat plătitorului;

Page 77: Finante Publice Caiet Seminar

77

5) se stabilesc ad-valorem sau în sume fixe;

6) încasarea se face în numerar sau prin anularea de timbre fiscale;

7) taxele alimentează numai bugetele fondurilor speciale sau sunt

venituri extrabugetare ale unor instituţii publice.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 2+3+4+5+6;

b) 1+2+3+4+5;

c) 3+4+5+6+7;

d) 2+4+5+6+7;

e) 1+4+5+6+7

15. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este egală cu taxa pe

valoarea adăugată de dedus când:

a) pro-rata este egală cu 100%;

b) societatea înregistrează taxa pe valoarea adăugată de

rambursat din luna precedentă;

c) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică;

d) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare;

e) pro-rata este mai mică de 100%.

16. În cazul taxei pe valoarea adăugată, precizaţi care element se

include în baza de impozitare:

a) penalităţile;

b) majorări pentru întârzierea plăţilor;

c) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare;

d) contravaloarea ambalajelor restituite şi facturate de clienţi;

17. Se cuprind în baza de impozitare TVA:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ

acordate de furnizori direct clienţilor;

Page 78: Finante Publice Caiet Seminar

78

b) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în

rate, operaţiuni de leasing;

c) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi

clienţi prin schimb, fără facturare;

d) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv

TVA;

e) taxa de reclame şi publicitate şi taxa hotelieră, care sunt

percepute de către activităţile publice locale prin intermediul

prestaţiilor.

18. Una din următoarele caracteristici nu este proprie TVA. Care este

aceasta?

a) este un impozit direct, suportat de către cumpărătorii bunurilor

sau serviciilor;

b) se plăteşte la vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor când

are loc transferul bunurilor sau serviciilor;

c) este un impozit indirect, unic, cu plata fracţionată;

d) este un impozit neutru, transparent şi are un randament fiscal

ridicat;

e) este un impozit indirect care se calculează cu cote proporţionale.

19. În cazul taxei pe valoarea adăugată, precizaţi care element nu se

exclude din baza de impozitare:

a) penalităţile;

b) dobânzile pentru întârzierea plăţilor;

c) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare;

d) contravaloarea ambalajelor restituite şi facturate de clienţi;

e) sumele decontate între furnizor şi client (remize, reduceri de

preţ, care se înscriu distinct în factură)

Page 79: Finante Publice Caiet Seminar

79

20. Baza de calcul (valoarea în vamă) pentru taxele vamale cuprinde:

a) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la

cursul de schimb stabilit de BNR, determinat şi declarat de

importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia;

b) preţul de import format din preţul extern transformat în lei noi la

cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă cheltuielile

de încărcare, descărcare, manipulare, costul asigurării şi orice

alte cheltuieli pe parcurs extern;

c) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la

cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă accizele

aferente produsului respectiv, determinate şi declarate de

importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia;

d) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la

cursul de schimb stabilit de BNR;

e) preţul de vânzare al produsului, în Lei, declarat de importator.

21. Din punct de vedere al modului de percepere taxele vamale pot fi:

a) taxe vamale cu caracter fiscal sau cu caracter protecţionist

b) taxe vamale de import, taxe vamale de export, taxe vamale de

tranzit

c) ad valorem, specifice, mixte;

d) taxe autonome, taxe convenţionale

e) taxe protecţioniste, taxe de retorsiune

22. Taxele vamale ad-valorem:

a) se aplică sub formă de cotă procentuală la valoarea în vamă;

b) se aplică preţului unitar extern, transformat la cursul de schimb

comunicat de B.N.R.;

c) se aplică valorii în vamă, la care se adaugă cheltuielile de

transport pe parcurs extern;

d) reprezintă un impozit cu caracter protecţionist;

e) prezintă avantajul că nu variază când preţul extern scade.

Page 80: Finante Publice Caiet Seminar

80

23. Regimul vamal de “draw-back” constă în:

a) restituirea totală sau parţială a taxelor vamale de import

percepute, dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă în

aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate în

vederea exportului sau au fost încorporate în produse

destinate exportului;

b) restituirea taxelor vamale de import percepute, dacă mărfurile

introduse în ţară se reexportă;

c) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute, dacă

mărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau

după ce au fost transformate, prelucrate în vederea exportului

sau au fost încorporate în produse destinate exportului;

d) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute fără

restricţii;

e) restituirea totală a taxelor vamale de import fundaţiilor şi

organizaţiilor declarate de interes public.

24. Acciza este:

a) un impozit pe capitalul mobiliar sau bănesc

b) un impozit direct

c) taxă specifică de consumaţie

d) un impozit pe veniturile persoanelor fizice

e) un comision vamal

25. Pentru următoarele produse provenind din producţia internă sau

import nu se datorează accize:

a) vinuri;

b) medicamente de uz uman şi veterinar;

c) bere;

d) produse din tutun;

e) uleiuri minerale.

Page 81: Finante Publice Caiet Seminar

81

26. Acciza specifică pentru ţigarete se calculează în echivalent euro pe:

a) 100 ţigarete;

b) 10.000 ţigarete;

c) 1.000 ţigarete;

d) 100.000 ţigarete;

e) 110.000 ţigarete;

27. Care din următoarele principii stau la baza politicii fiscale a statului,

fiind denumite principii ale impunerii:

1) principiul anualităţii;

2) principiul justeţii;

3) principiul publicităţii;

4) principiul universalităţii;

5) principiul randamentului impunerii;

6) principiul certitudinii.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 1, 2, 3;

b) 2, 5, 6;

c) 3, 4, 5;

d) 4, 5, 6;

e) 1, 4, 6.

28. Impozitul pe profit nu se aplică, conform Codului fiscal:

a) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate

prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra

profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

b) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului

impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din

străinătate;

Page 82: Finante Publice Caiet Seminar

82

c) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri

din(sau în legătura cu proprietăţi imobiliare situate în România

sau din vânzare/cesionare titlurilor de participare deţinute la o

persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent

acestor venituri;

d) trezoreriei statului;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane

juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi

în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra

părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanelor

fizice rezidente.

29. Printre elementele impozitului se numără:

a) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa

impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,

termenele de plată etc.;

b) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa

impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,

termenele de plată, impozitul pe clădiri;

c) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa

impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,

termenele de plată, contribuţii privind securitatea socială;

d) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa

impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,

termenele de plată, taxe de consumaţie;

e) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa

impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,

termenele de plată, impozite pe averea propriu-zisă.

Page 83: Finante Publice Caiet Seminar

83

30. Subiectul impozitului este definit ca fiind:

1) persoana fizică sau juridică care intră în relaţie juridică cu

bugetul de statului prin organul fiscal;

2) persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătească

impozit;

3) persoana, denumită rezident, care datorează impozit statului de

reşedinţă sau altui stat conform reglementărilor referitoare la

impozit;

4) persoana care efectuează cheltuieli, în preţul plătit fiind inclus şi

impozitul perceput la bugetul de stat;

5) persoana care obţine venitul sau posedă averea care realizează

obiectul impozitului;

6) persoana care contribuie la formarea resurselor financiare

publice.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 2, 3, 5;

b) 1, 3, 6;

c) 1, 3, 5;

d) 2, 3, 6;

e) 1, 3, 4.

31. Răspunderea pentru calculul impozitului pe profit revine:

a) contribuabililor şi organelor fiscale

b) organelor fiscale

c) Gărzii Financiare

d) fiecărui contribuabil în parte

e) Ministerului Finanţelor

Page 84: Finante Publice Caiet Seminar

84

32. Impozitele:

a) au un caracter nerambursabil;

b) reprezintă cheltuieli pentru stat;

c) sunt datorate în valoare absolută în cuantum egal de către toţi

contribuabilii;

d) sunt achitate numai de către persoanele juridice;

e) au un caracter facultativ pentru toţi contribuabilii.

33. După trăsăturile de fond şi de formă impozitele pot fi:

a) impozite personale şi impozite reale;

b) impozite reale şi taxe de consumaţie;

c) impozite pe venit şi taxe vamale;

d) impozite directe şi impozite indirecte;

e) impozite reale şi taxe vamale.

34. Sa se identifice afirmatia falsa cu privire la impozit:

a) este o prelevare obligatorie

b) este datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice

c) este o prelevare definitiva

d) este o prelevare fara contraprestatie directa si imediata

e) este datorat si platit in bani de catre contribuabili

35. Impozitele indirecte sunt:

a) TVA, accizele, taxele vamale;

b) TVA, accizele, impozitul pe venit;

c) TVA, accizele, impozitele reale;

d) TVA, accizele, impozitele personale;

e) TVA, accizele, impozitele locale.

Page 85: Finante Publice Caiet Seminar

85

36. În categoria impozitelor directe se cuprind:

a) impozitul pe salarii, taxele consulare, taxele vamele, taxa

pentru folosirea terenurilor în alte scopuri decât pentru

producţia vegetală, agricolă sau silvică;

b) impozitul pe salarii, impozitul pe profit, taxa asupra

mijloacelor de transport, taxele vamale

c) impozitul pe salarii, impozitul pe venitul agricol, taxa pe

valoarea adăugată, venituri din aplicarea prescripţiei

extinctive;

d) impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile

liber-profesioniştilor, taxa asupra mijloacelor de transport

e) impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe

spectacole, impozitul pe venitul agricol.

37. Impozitele pe venit pot fi:

a) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite pe

circulaţia averii;

b) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite pe

veniturile persoanelor juridice;

c) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite

financiare;

d) impozite pe circulaţia averii şi impozite pe sporul de avere;

e) impozite pe veniturile persoanelor juridice şi impozite pe

clădiri.

38. După scopul urmărit impozitele pot fi:

a) impozite pe venit, impozite pe avere, impozite financiare;

b) impozite permanente, impozite pe venit, impozite pe avere;

c) impozite pe venit, impozite permanente, impozite pe cheltuieli;

d) impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe cheltuieli;

e) impozite financiare, impozite pe cheltuieli, impozite pe ordine.

Page 86: Finante Publice Caiet Seminar

86

39. Nu este cuprins între impozitele şi taxele locale:

a) impozitul pe venit;

b) impozitul pe clădiri;

c) impozitul pe teren.

d) taxa hotelieră;

e) taxa asupra mijloacelor de transport.

40. Printre elementele impozitului nu se numără:

a) subiectul impozitului;

b) termenul de plată;

c) cota impozitului;

d) obiectul impozitului;

e) venitul minim impozabil.

41. Care din următoarele direcţii de acţiune a impozitelor reflectă rolul

economic al acestora?

1) acordarea de reduceri sau scutiri de impozite pentru încurajarea

unor activităţi economice;

2) creşterea volumului exportului;

3) redistribuirea veniturilor între persoane fizice;

4) creşterea randamentului impozitelor;

5) scutirea de impozite a unor categorii de persoane fizice

(handicapaţi, persoane cu venit minim neimpozabil);

6) impunerea globală a veniturilor persoanelor fizice;

7) creşterea taxelor vamale de import.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 1+2+7; b) 3+5+7; c) 1+6+7; d) 4+5+6; e) 2+3+6

Page 87: Finante Publice Caiet Seminar

87

42. În înţelesul impozitului pe venit, conform Codului fiscal, următoarele

venituri nu sunt impozabile:

a) veniturile din activităţi independente;

b) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau

mecenat;

c) veniturile din salarii;

d) veniturile din investiţii;

e) veniturile din activităţi agricole.

43. Venitul anual global impozabil NU se stabileşte prin deducerea din

venitul anual global, în ordine, a următoarelor:

a) venituri din premii şi jocuri de noroc;

b) pierderi fiscale repetate;

c) deduceri personale în limitele stabilite;

d) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita

echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;

e) cotizaţia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie.

44. Sunt impozite şi taxe locale conform Codului Fiscal:

a) impozitul pe venit, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa

hotelieră;

b) impozitul pe venit, impozitul pe teren, taxa hotelieră, taxa asupra

mijloacelor de transport;

c) impozitul pe venit, impozitul pe clădiri, taxa autorizare construcţii;

d) impozitul pe venit, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de

transport, taxa autorizare construcţii;

e) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa hotelieră, taxa asupra

mijloacelor de transport.

Page 88: Finante Publice Caiet Seminar

88

45. Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de

transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor,

precum şi alte taxe locale precizate în Codul Fiscal, nu se aplică:

a) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite

conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii

de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca

unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni

şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;

b) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite

conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii

de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca

unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni

şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;

persoanelor juridice care utilizează terenuri şi clădiri pentru

prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maxim 5 luni pe

durata anului calendaristic;

c) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite

conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii

de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca

unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni

şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;

clădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consum su

Page 89: Finante Publice Caiet Seminar

89

meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei

clădirii;

d) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite

conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii

de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca

unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni

şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;

persoanelor juridice care utilizează terenuri şi clădiri pentru

prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maxim 5 luni pe

durata anului calendaristic; clădirile nou construite deţinute de

cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru

primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii;

e) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite

conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii

de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca

unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni

şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;

oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Sănătăţii, cu excepţia incintelor folosite pentru

activităţi economice.

Page 90: Finante Publice Caiet Seminar

90

46. O persoană fizică realizează un venit de 1.500 u.m. în statul de

rezidenţă (R) şi 300 u.m. în statul străin (S). În statul de rezidenţă (R),

impozitul pe venit se calculează prin metoda impunerii globale şi se

folosesc următoarele cote progresive simple:

până la 100 u.m. scutit

101 - 500 u.m. 20%

501 - 1.500 u.m. 30%

1.501 - 2.000 u.m. 40%

peste 2.000 u.m. 50%

În statul străin S, impozitul se calculează cu o cotă unică de 25%. Intre

cele două state există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri

internaţionale. Persoana plăteşte un impozit total de 735 u.m. Ce

metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale este prevăzută în

convenţie.

a) metoda creditării obişnuite

b) metoda scutirii totale

c) metoda creditării totale

d) metoda scutirii progresive

e) nu există metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale

47. Un rezident din ţara R realizează în ţara S un venit de 7.000 u.m.

pentru care plăteşte statului S un impozit calculat cu o cotă de 25%. În

ţara R , în aceeaşi perioadă de timp, mai obţine un venit de 20.000 u.m.

În statul de rezidenţă (R) se practică impunerea globală a veniturilor, iar

cotele de impunere sunt:

• pentru un venit de 7.000 u.m. 7%

• pentru un venit de 20.000 u.m. 30%

• pentru un venit de 27.000 u.m. 45%

Page 91: Finante Publice Caiet Seminar

91

Să se calculeze:

A. impozitul total datorat de contribuabil dacă cele două state

practică metoda creditării obişnuite pentru evitarea dublei impuneri

internaţionale, conform convenţiei fiscale încheiate (It);

B. venitul net al contribuabilului (Vnet);

C. degrevarea fiscală de care beneficiază contribuabilul (D).

a) It = 9.500 u.m.; Vnet = 17.500 u.m.; D = 4.400 u.m.

b) It = 13.410 u.m.; Vnet = 13.590 u.m.; D = 490 u.m.

c) It = 11.250 u.m.; Vnet = 14.000 u.m.; D = 2.650 u.m.

d) It = 7.260 u.m.; Vnet = 19.740 u.m.; D = 6.640 u.m.

e) It = 9.000 u.m.; Vnet = 18.000 u.m.; D = 4.900 u.m.

48. O persoană fizică, rezidentă în statul R, obţine un venit anual de

5.500 u.m. Cotele progresive în tranşe pentru calcularea impozitului pe

venit în statul R sunt:

până la 100 u.m. scutit

101 – 1.000 u.m. 15%

1.001 – 3.500 u.m. 20%

3.501 – 5.000 u.m. 25%

peste 5.000 35%

În acelaşi an, persoana respectivă obţine venituri impozabile în statul S,

în valoare de 3.000 u.m., pentru care plăteşte un impozit calculat cu

următoarele cote progresive simple:

până la 500 u.m. scutit

501 – 1.500 u.m. 10%

1.501 – 3.000 u.m. 25%

peste 3.000 u.m. 35%

Page 92: Finante Publice Caiet Seminar

92

În anul respectiv, plăteşte pentru toate veniturile realizate un impozit de

1935 u.m. Impozitul s-a calculat în condiţiile aplicării:

a) metodei creditării totale;

b) metodei scutirii progresive;

c) neexistenţei convenţiei pentru evitarea dublei impuneri;

d) metodei creditării obişnuite;

e) metodei scutirii totale.

49. O persoană fizică realizează în ţara de rezidenţă, Anglia, un venit de

850.000 u.m., iar în altă ţară, Finlanda, un venit de 285.000 u.m. În ţara

de rezidenţă, Anglia, se aplică metoda impunerii globale şi impozitul se

calculează cu cote progresive compuse în tranşe, după cum urmează:

până la 100.000 u.m. …………………………10%

de la 100.001 u.m. la 500.000 u.m. ……….….20%

de la 500.001 u.m. la 700.000 u.m. …………..25%

de la 700.001 u.m. la 900.000 u.m. …………..30%

peste 900.000 u.m. …………………………...40%

În ţara de sursă a venitului, Finlanda, impozitul se calculează cu o cotă

proporţională de 25%, pe baza criteriului originii veniturilor. Care este

volumul impozitelor totale plătite de persoana fizică în cazul în care între

cele două ţări nu există încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri (A) şi în cazul în care există o convenţie care stabileşte ca

metodă de evitare a dublei impuneri, metoda creditării integrale (B)?

a) A) 325.700 u.m. B) 220.000 u.m.;

b) A) 365.250 u.m. B) 294.000 u.m.;

c) A) 289.400 u.m. B) 294.000 u.m.;

d) A) 365.250 u.m. B) 71.800 u.m.;

e) A) 294.000 u.m. B) 222.750 u.m..

Page 93: Finante Publice Caiet Seminar

93

50. Un rezident al Marii Britanii realizează în Zair un venit de 1.000 u.m.

In Marea Britanie el obţine venituri de 2.500 u.m. In Marea Britanie este

utilizat pentru impunere criteriul rezidenţei, iar în Zair criteriul originii

veniturilor. În ambele ţări se aplică metoda impunerii globale. Cotele de

impunere progresive simple folosite în cele două ţări sunt următoarele:

Marea Britanie Zair

până la 200 u.m. scutit până la 500 u.m. scutit

201 1.500 u.m. 20% 501 2.500 u.m. 15%

1.501 2.300 u.m. 28% peste 2.500 u.m. 30%

2.301 3.000 u.m. 35%

peste 3.000 u.m. 40%

Care este volumul impozitelor plătite de persoana respectivă în Marea

Britanie (MB) şi Zair (Z) dacă se foloseşte metoda scutirii progresive

pentru a evita dubla impunere internaţională:

a) MB=950 u.m.; Z=100 u.m.

b) MB=1.100 u.m.; Z=150 u.m.

c) MB=1.150 u.m.; Z=200 u.m.

d) MB=1.000 u.m.; Z=150 u.m.

e) MB=1.000 u.m.; Z=250 u.m.

51. O persoană fizică obţine în statul de rezidenţă R un venit de 12.000

u.m., iar într-un stat S un venit de 5.000 u.m. În statul S se practică cota

de impunere de 25%, iar în statul R cotele sunt:

- pentru un venit de 5.000 u.m. ...... 20%

- pentru un venit de 12.000 u.m. ...... 30%

- pentru un venit de 17.000 u.m. ...... 40%

Să se determine:

1) impozitul total datorat de persoana fizică, dacă cele două state au

încheiat o convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri

internaţionale şi se utilizează metoda creditării totale, iar statul de

rezidenţă practică impunerea separată a veniturilor rezidenţilor săi;

Page 94: Finante Publice Caiet Seminar

94

2) impozitul total datorat de rezident dacă cele două state nu au încheiat

convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, iar

statul de rezidenţă foloseşte impunerea globală a veniturilor

contribuabililor săi;

3) degrevarea fiscală în situaţia în care statul R practică impunerea

globală a veniturilor, iar pentru evitarea dublei impuneri internaţionale se

utilizează metoda creditării totale

4) impozitul datorat de contribuabil în statul de rezidenţă, dacă statele

au încheiat convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri

internaţionale prin metoda scutirii progresive, precum şi gradul de

fiscalitate.

a) 3.600 u.m.; 7.800 u.m.; 4.800 u.m.; 5.250 u.m. şi 33,12%

b) 4.600 u.m.; 8.050 u.m.; 1.250 u.m.; 6.050 u.m. şi 35,59%

c) 4.200 u.m.; 8.200 u.m.; 3.750 u.m.; 5.800 u.m. şi 24,59%

d) 1.250 u.m.; 6.200 u.m.; 6.300 u.m.; 4.200 u.m. şi 35,71%

e) 2.500 u.m.; 6.800 u.m.; 5.000 u.m.; 4.800 u.m. şi 28,23%

52. Dacă între ţările A, B, C s-au încheiat convenţii de evitare a dublei

impuneri internaţionale prin metoda scutirii totale şi toate trei aplică la

impunere criteriul originii veniturilor, să se stabilească ţara unde

plasarea capitalului în credite este cea mai convenabilă, pe baza

dobânzii reale celei mai mari:

Ţara Dobânda anuală (%) Rata medie anuală a inflaţiei

A 50 45

B 12 10

C 15 14

a) ţara A cu 3,4%

b) ţara A cu 1,8%

c) ţara B cu 3,8%

d) ţara C cu 0,87%

e) ţara A cu 2,2%

Page 95: Finante Publice Caiet Seminar

95

53. La finele exerciţiului bugetar un agent economic prezintă

următoarele informaţii:

- venituri din activitatea curentă 50.000 u.m.

- cheltuieli cu salariile şi asimilate 10.000 u.m.

- cheltuieli materiale 30.000 u.m.

- cheltuieli de protocol 800 u.m.

- cheltuieli înregistrate în avans 5.000 u.m.

- cheltuieli cu colaboratori externi 2.000 u.m.

Să se determine:

1) impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească agentul economic, în

conformitate cu prevederile Codului Fiscal;

2) cheltuielile nedeductibile din cheltuielile de protocol, în conformitate

cu prevederile Codului Fiscal;

3) profitul impozabil, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal;

54. Un agent economic realizează venituri totale în valoare de

50.000.000 u.m, din care 10.000.000 u.m reprezintă dividende primite

de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării

activităţii sunt în sumă de 35.000.000 u.m, din care 500.000 u.m

reprezintă amenzi şi penalităţi, 1.000.000 u.m reprezintă cheltuieli

înregistrate în avans şi 3.000.000 u.m reprezintă cheltuieli cu serviciile

executate de terţi. Să se determine care este impozitul pe profit datorat

de agentul economic.

55. Un agent economic obţine în primul trimestru al anului venituri în

sumă de 5.000 u.m., din care venituri încasate din export în sumă de

1.000 u.m. Totalul cheltuielilor aferente veniturilor se ridică la 4.000 u.m.

Cât impozit pe profit datorează agentul economic bugetului de stat la

finele trimestrului I, în conformitate cu Legea privind Codul Fiscal.

Page 96: Finante Publice Caiet Seminar

96

56. Un agent economic realizează venituri în sumă de 1000 mil.u.m.,

din care 100 mil. u.m. reprezintă dividende primite de la o persoană

juridică română. Cheltuielile agentului se prezintă astfel:

- cheltuieli cu salariile 120 mil. u.m.

- cheltuieli cu materiile prime 350 mil. u.m.

- cheltuieli înregistrate în avans 40 mil. u.m.

- cheltuieli cu colaboratorii 120 mil. u.m.

- cheltuieli de protocol 10 mil. u.m.

Să se determine dacă, din punct de vedere fiscal, contribuabilul a

realizat profit sau pierdere şi dacă are profit, să se calculeze impozitul

pe profit.

57. O societate comercială a înregistrat în anul "t" venituri totale de

800.000 u.m., fiind realizate în totalitate din vânzare de mărfuri pe piaţa

internă. Cheltuielile totale aferente au fost de 680.000 u.m., din care

cheltuieli nedeductibile în sumă de 40.000 u.m. Sa se determine profitul

net realizat de societate.

58. Cât este creditul fiscal acordat agentului economic rezultat din

cheltuielile cu sponsorizarea, cunoscând următoarele date:

- venituri din vânzări de mărfuri 150 mil u.m.

- venituri din prestări servicii 50 mil u.m.

- cheltuieli cu materiile prime 100 mil. u.m.

- cheltuieli cu salariile 90 mil. u.m.

- cheltuieli cu sponsorizările 0,598 mil. u.m.

59. Un agent economic importă 500 buc. la un preţ unitar de 300 $/buc.

Cheltuielile cu transportul extern şi asigurarea mărfii pe parcursul extern

sunt de 50$. Taxa vamală este de 20% + 2$/buc. Să se determine taxa

vamală datorată de importator, dacă la data importului cursul de schimb

al monedei naţionale era de 3 lei/$.

Page 97: Finante Publice Caiet Seminar

97

60. Un agent economic importă 5.000 kg.cafea verde pentru a o prăji şi

comercializa pe piaţă. Procentul de scăzământ este de 15%. Acciza

unitară pentru cafeaua verde este de 850 EURO/tonă. Acciza unitară

pentru cafeaua prăjită este de 1.250 EURO/tonă. Cursul de schimb este

1 EURO = 4 lei. Să se calculeze sumele reprezentând accize pentru

cafeaua verde (Av) şi cafeaua prăjită (Ap) pe care trebuie să le

plătească agentul economic.

61. O societate comercială plătitoare de TVA a achiziţionat în luna mai

materii prime de 1.000.000 lei. Ambalajele în care a fost livrată materia

primă sunt în valoare de 100.000 lei, ele fiind luate la schimb. Prestările

de servicii către firma respectivă se ridică la suma de 500.000 lei.

Societatea a livrat marfă în valoare de 2.000.000 lei. Să se determine

TVA colectată, TVA deductibilă şi TVA de plată. Cota TVA este de 19%.

a) TVAC = 330.000; TVAD = 440.000; TVAP = 110.000

b) TVAC = 418.000; TVAD = 330.000; TVAP = 88.000

c) TVAC = 440.000; TVAD = 220.000; TVAP = 220.000

d) TVAC = 380.000; TVAD = 285.000; TVAP = 95.000

e) TVAC = 220.000; TVAD = 110.000; TVAP = 110.000

62. Un importator achiziţionează din străinătate marfă în valoare de

1.000 USD. Cheltuielile pe parcursul extern cu manipularea, transportul

şi asigurarea sunt de 50 USD. Taxele vamale sunt stabilite în cotă

procentuală de 20%, comisionul vamal reprezintă 0,25%, accizele sunt

de 30%. Importatorul vinde marfa cu amănuntul cu un adaos comercial

de 15%. Cursul de schimb este 1USD= 3lei. Să se calculeze TVA (cotă

19%) plătită în vamă (TVAV) şi TVA plătită pentru vânzarea cu

amănuntul (TVAA).

Page 98: Finante Publice Caiet Seminar

98

63. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de 1.000

USD. Cheltuielile pe parcursul extern cu transportul şi asigurările sunt

de 75 USD. Comisionul vamal este de 0,25%, taxele vamale de 10%,

accizele de 35%. Cheltuielile pentru depozitarea mărfii în vamă sunt de

400 lei. Cursul de schimb la data înregistrării în vamă este de 2,5 lei.

Importatorul vinde marfa unui angrosist, practicând un adaos comercial

de 20%.

Să se determine cât plăteşte importatorul sub formă de TVA (19%) în

vamă (TVAv) şi cât este TVA de plată ca urmare a vânzării mărfii către

angrosist (TVAa).

64. O agenţie de turism a organizat în luna septembrie o excursie la

mănăstirile din nordul Moldovei, pentru care va plăti prestatorilor de

servicii pentru cazare, masă şi transport suma de 6,950 lei (exclusiv

TVA). Agenţia a vândut bilete pentru această excursie în valoare de

15.000 lei.

Cheltuielile pentru necesităţile proprii de funcţionare ale agenţiei (chirie,

energie electrică, telefon etc.) se ridică la 1200 lei (inclusiv TVA).

Să se calculeze, pentru luna septembrie, TVA aferentă comisionului

(TVAc) şi TVA de plată (TVAp).

65. O societate comercială livrează şi facturează în luna iunie marfă în

valoare de 15.000 lei (TVA=19%). În aceeaşi lună, societatea a

achiziţionat materii prime în valoare de 5.000. lei (TVA=19%) şi a

beneficiat de prestări de servicii în valoare de 1.800 lei (TVA=19%). În

toate operaţiunile prezentate, sumele includ TVA.

Să se determine pentru luna iunie, cât va calcula societatea: TVA

colectată (TVAc), TVA deductibilă (TVAd) şi TVA de plată (TVAp).

Page 99: Finante Publice Caiet Seminar

99

66. O societate comercială realizează în cursul lunii decembrie

următoarele operaţiuni:

- livrează la intern bunuri supuse TVA cu cota de 19% în valoare

de 21.000 lei;

- livrează la intern bunuri scutite de TVA în valoare de 3.000 lei;

- încasează contravaloarea unor bunuri supuse TVA cu cota de

19%, vândute cu plata în rate în luna mai, în valoare de 2.000 lei;

- exportă bunuri în valoare de 4.000 lei;

- cumpără bunuri supuse TVA cu cota de 19% în valoare de

14.000lei.

Bunurile vândute, respectiv cumpărate, sunt la preţ de livrare.

Societatea are de încasat din luna noiembrie, de la buget, TVA în

valoare de 210 lei.

Care este suma de plată sau de încasat, de la buget, reprezentând TVA

aferentă lunii decembrie?

67. O fabrică de aparatură electrocasnică produce frigidere. Materiile

prime şi materialele achiziţionate sunt în valoare de 1.000 lei.

Frigiderele sunt vândute la preţul de 1.500 lei/buc. unei societăţi

comerciale en-gros care, la rândul ei, le vinde unei societăţi comerciale

pentru vânzare cu amănuntul cu un preţ de 1.750 lei/buc. Preţul de

desfacere către populaţie este de 2.500 lei/buc.

Care este TVA (cotă 19%) de plată în cazul vânzărilor en-gros (TVA1) şi

al vânzărilor către populaţie (TVA2).

68. Cât va achita un importator de aparatură electronică sub forma de

accize (A) şi TVA, dacă valoarea în vamă a unei combine muzicale este

de 500 Euro (curs 4 lei/Euro), cota taxei vamale este de 35%, comision

vamal 0,25% şi accizele 125%.

Page 100: Finante Publice Caiet Seminar

100

Capitolul 3. DATORIA PUBLICĂ

3.1. Aplicaţii rezolvate

1. Statul X emite obligaţiuni ale unui împrumut de stat în valoare de

1.150.000 u.m. prin intermediu unui consorţiu bancar. Acesta cumpără

obligaţiunile de stat la un curs de 91% şi le plasează pe piaţă la un curs

de 96%.

Să se calculeze:

a) suma efectivă încasată de către stat;

b) suma ce îi revine consorţiului bancar (câştigul) ca urmare a

plasării integrale a împrumutului.

Rezolvare:

a) Ss = 1cVI = %91000.150.1 = 1.046.500 u.m.

unde: Ss = suma efectiv încasată de către stat;

VI = valoarea nominală a împrumutului;

c1 = cursul la care statul vinde obligaţiunile.

b) Sc = 2cVI = %96000.150.1 = 1.104.000 u.m.

unde: Sc = suma încasată de către consorţiul bancar;

VI = valoarea nominală a împrumutului;

c2 = cursul la care consorţiu bancar vinde obligaţiunile.

c = sc SS = 500.046.1000.104.1 = 57.500 u.m.

unde:

Page 101: Finante Publice Caiet Seminar

101

c = câştigul consorţiului bancar.

2. Statul Y emite 450.000 titluri, fiecare având o valoare nominală de

100 u.m. Plasarea pe piaţă a titlurilor de stat este realizează de un

consorţiu bancar, care cumpără titlurile la un curs de 83% şi le vinde la

un curs de 91%. Consorţiu bancar plasează 95% din emisiune, restul

returnând statului.

Să se determine:

a) suma efectivă încasată de către stat;

b) suma ce îi revine consorţiului bancar (câştigul) ca urmare a

plasării integrale a împrumutului.

Rezolvare:

a) Ss = pcVn N 1

unde: n = numărul titlurilor emise de stat;

Vn = valoarea nominală a unui titlu de stat;

p = ponderea titlurilor plaste pe piaţă.

Ss = %95%83100000.450 = 35.482.500 u.m.

b) Sc = pcVn N 2 = %95%91100000.450 = 38.902.500

u.m.

c = sc SS = 500.482.35500.902.38 = 3.420.000 u.m.

Page 102: Finante Publice Caiet Seminar

102

3. Se cunosc următoarele informaţii despre statul Y:

Indicator N-2 N-1 N N+1 N+2

Rata nominală

a dobânzii 15% 12% 9% 7% 6%

Deflatorul PIB 12% 5% 3% 6% 5,6%

Să se determine rata reală a dobânzii la titlurile de stat, în perioada (N-2) – (N+2).

Rezolvare:

dR = 100100

100100

Dd N

unde: dR

= rata reală a dobânzii;

dN = rata nominală a dobânzii;

D = deflatorul PIB.

dR N-2 = 100100

100100

2

2

N

NN

Dd = 100100

1210015100

= 2,68%

dR N-1 = 100100

100100

1

1

N

NN

Dd = 100100

510012100

= 7%

dR N = 100100

100100

N

NN

Dd = 100100

31009100

= 6%

dR N+1 = 100100

100100

1

1

N

NN

Dd = 100100

61007100

= 1%

dR N+2 = 100100

100100

2

2

N

NN

Dd = 100100

6,51006100

= 0,38%

Page 103: Finante Publice Caiet Seminar

103

4. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul E privind

împrumuturile externe contractate:

- plăţi în contul ratelor scadente: 1.578.000 u.m

- plăţi privind dobânzile aferente: 472.000 u.m.

- cheltuieli bugetare: 17.386.000 u.m.

- Produsul Intern Brut: 121.000.000 u.m.

Să se determine:

a) serviciul datoriei externe;

b) ponderea serviciului datoriei externe în cheltuielile bugetare;

c) ponderea serviciului datoriei externe în Produsul Intern Brut;

d) ponderea dobânzilor în cheltuielile bugetare;

e) ponderea dobânzilor în Produsul Intern Brut.

Rezolvare:

a) SDE = DRs

unde: SDE = serviciul datorie externe;

Rs = rate scadente;

D = dobânzi.

SDE = 000.472000.578.1 = 2.050.000 u.m.

b) gSDE/CB = 100CB

SDE

unde: gSDE/CB = ponderea serviciului datoriei externe în cheltuielile

bugetare; CB = cheltuieli bugetare.

gSDE/CB = 100000.386.17000.050.2

= 11,79%

c) gSDE/PIB = 100PIBSDE

unde: gSDE/PIB = ponderea serviciului datoriei externe în Produsul Intern

Brut.

Page 104: Finante Publice Caiet Seminar

104

gSDE/PIB = 100000.000.121

000.050.2 = 1,69%

d) gD/CB = 100CBD

unde: gD/CB = ponderea dobânzilor în cheltuielile bugetare.

gD/CB = 100000.386.17

000.472 = 2,71%

e) gD/PIB = 100PIBD

unde: gD/CB = ponderea dobânzilor în Produsul Intern Brut.

gD/PIB = 100000.000.121

000.472 = 0,39%

Page 105: Finante Publice Caiet Seminar

105

3.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse 1. Serviciul datoriei publice reprezintă:

a) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte

cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică;

b) mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la

împrumuturile externe;

c) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datorie publice;

d) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări;

e) mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne;

2. Care dintre instrumentele de mai jos nu sunt instrumente ale datoriei

publice externe:

a) titlurile de stat în valută emise pe pieţele externe;

b) titlurile de stat în valută emise pe piaţa internă;

c) împrumuturile sindicalizate;

d) împrumuturile de la companii private externe;

e) împrumuturi de la guvernele străine.

3. Care este suma luată în considerare la calculul dobânzii la titlurile de

stat?

a) valoarea de piaţă

b) valoarea de emisiune

c) valoarea nominală

d) valoarea de rambursare

e) valoarea nominală - un comision.

Page 106: Finante Publice Caiet Seminar

106

4. În conformitate cu Legea 500/2002 privind finanţele publice,

responsabilitatea elaborării strategiei în domeniul investiţiilor publice

revine:

a) Guvernului;

b) ordonatorilor principali de credite;

c) Ministerului Finanţelor Publice;

d) Ministerului Lucrărilor Publice;

e) Ministerului Resurselor şi Industriei.

5. Datoria externă publică efectivă este egală cu:

a) suma datoriilor contractate şi nerambursate;

b) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -

suma rambursărilor;

c) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma

rambursărilor

d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -

serviciul datoriei

e) suma tragerilor din anul bugetar - suma rambursărilor din anul

bugetar.

6. Un împrumut de stat pe termen mediu şi lung, realizat ca emisiune de

înscrisuri, se prezintă sub următoarea formă:

a) certificate de datorie;

b) obligaţiuni sub forma titlurilor de rentă;

c) certificate (bonuri) de impozite;

d) poliţe de tezaur;

e) bonuri de tezaur

Page 107: Finante Publice Caiet Seminar

107

7. Plasarea unui împrumut de stat prin subscripţie publică nu are loc

când vânzarea înscrisurilor se face prin:

a) bănci comerciale;

b) trezorerii;

c) funcţionari fiscali;

d) administraţia financiară;

e) percepţii (circumscripţii financiare).

8. Avantajul creanţelor în cont, ca formă de realizare a împrumutului

public, constau în:

a) se negociază pe o piaţă extra-bursieră, fără altă formalitate;

b) gestiunea împrumutului este facilitată de lipsa intermediarului;

c) împrumutul se adresează unui număr mare de creditori, pentru

sume mici, uşor accesibile;

d) nu au nici un avantaj;

e) nu necesită cheltuieli pentru confecţionarea înscrisului.

9. Responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte administrarea

datoriei publice, în conformitate cu Legea nr.313/2004 privind datoria

publică, revine:

a) Guvernului;

b) Parlamentului;

c) Băncii Naţionale a României;

d) Ministerului Afacerilor Externe.

e) Ministerului Finanţelor Publice;

Page 108: Finante Publice Caiet Seminar

108

10. Ce se înţelege prin datorie externă brută în sens restrâns:

1) sumele de bani datorate la un moment dat de guvernul ţării

respective guvernelor altor altor ţări, organismelor financiare

internaţionale, băncilor şi altor creditori, persoane juridice şi fizice

din străinătate;

2) sumele datorate de autorităţile locale, cu garanţia Ministerului

Finanţelor, unor creditori externi;

3) investiţiile străine directe de capital, pentru care nu există fixate

termene de rambursare sau de lichidare;

4) sumele datorate de către persoane juridice unor bănci şi alţi

creditori externi, garantate de către o autoritate publică;

5) împrumuturile externe cu o perioadă de graţie de 10 ani sau mai

mare.

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 1+3+5 b) 1+2+4 c) 2+3+5 d) 3+4+5 e) 1+2+3

11. Care din următoarele prevederi referitoare la împrumutul de stat nu

este prevăzut în Legea finanţelor publice?

a) totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice

aflate în circulaţie poate fi egal cu volumul total al cheltuielilor

bugetului de stat aprobat;

b) bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în

circulaţie prin BNR pe baza convenţiei de agent încheiată de

aceasta cu Ministerul Finanţelor Publice;

c) emiterea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice se

poate face numai în primele zece luni ale anului financiar;

d) retragerea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice

emise de stat trebuie să se facă fără a depăşi anul financiar în

care au fost emise;

Page 109: Finante Publice Caiet Seminar

109

e) BNR poate acorda împrumut fără dobândă pentru acoperirea

decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului

de stat pe seama resurselor de creditare a acesteia.

12. Statul X realizează un împrumut extern în valoare de 8.000 u.m., în

care prin contract este stabilită o structură a maturităţilor de 7 ani, dintre

care 3 ani de graţie, cu plata serviciului datoriei la începutul perioadei şi

cu amortizări constante. Să se determine viaţa medie a creditului

extern.

a) 2 ani

b) 7 ani

c) 3 ani

d) 5,4 ani

e) 4,5 ani

13. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori:

Indicatori (u.m.) Anul N Anul N+1

Plăţi de dobânzi şi comisioane aferente

datoriei publice externe

292,2 590,2

Rate de capital aferente datoriei externe 586 790,2

Trageri din împrumuturile externe 4.389,3 4.799,6

Împrumuturi externe contractate 7.000,5 8.524,2

Să se determine datoria publică externă efectivă (DPEE) în anii N şi

N+1.

a) DPEEN = 3.803,3 u.m. DPEEN+1 = 4.009,4 u.m.

b) DPEEN = 292,2 u.m. DPEEN+1 = 4009.4 u.m.

c) DPEEN = 586 u.m. DPEEN+1 = 1.380,4 u.m.

d) DPEEN = 4.582,5 u.m. DPEEN+1 = 1.542,4 u.m.

e) DPEEN = 7.054,5 u.m. DPEEN+1 = 7.500,5 u.m.

Page 110: Finante Publice Caiet Seminar

110

14. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori:

Indicatori (u.m.) Anul N Anul N+1

Plăţi de dobânzi şi comisioane

aferente datoriei publice externe

292,2 590,2

Rate de capital aferente datoriei

externe

586 790,2

Trageri din împrumuturile externe 4.389,3 4.799,6

Împrumuturi externe contractate 7.000,5 8.524,2

Să se calculeze serviciul datoriei publice externe (SDPE) în anul N şi

N+1.

a) SDPEN = 292,2 u.m. SDPEN+1 = 590,2 u.m

b) SDPEN = 878,2 u.m. SDPEN+1 = 1380,4 u.m

c) SDPEN = 920,4 u.m. SDPEN+1 = 790,2 u.m

d) SDPEN = 500,4 u.m. SDPEN+1 = 1543,2 u.m

e) SDPEN = 487,1 u.m. SDPEN+1 = 845,8 u.m

15. Cu cât variază rata reală a dobânzii unui împrumut extern faţă de

rata nominală, dacă:

• rata nominală = 15%

• indicele preţurilor produselor exportate de ţara care s-a

împrumutat a scăzut cu 3%

a) +4,15%

b) +2,75%

c) –1,4%

d) -2,2%

e) +3,6%

Page 111: Finante Publice Caiet Seminar

111

16. Statul emite 500.000 titluri, cu valoare nominală de 1 milion u.m., pe

termen de un an, prin intermediul unui consorţiu bancar. Acesta

cumpără titlurile la cursul de 96% şi le plasează pe piaţă la cursul de

99%. Rata dobânzii la emisiune a fost de 10% anual. Consorţiul bancar

plasează 87% din emisiune, restul returnând statului. Să se determine

suma efectivă care va fi încasată de stat (S), câştigul consorţiului (C) şi

rata efectivă a dobânzii (Ref), pe care o încasează persoana care

achiziţionează un titlu de valoare.

1. S = 500.000 mil. u.m. 4. C = 19.430 u.m. 7. Ref = 79,50%

2. S = 455.312 mil. u.m. 5. C = 15.000 u.m. 8. Ref = 82,35%

3. S = 417.600 mil. u.m. 6. C = 13.050 u.m. 9. Ref = 11,11%

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 2+5+7

b) 3+6+9

c) 1+4+9

d) 2+6+8

e) 3+6+8

17. Statul emite prin intermediul unui consorţiu bancar un împrumut

denominat în valută, în valoare de 600 mil.dolari, cu dobândă de

emisiune de 8%. Consorţiul cumpără titlurile la cursul de 97% din

valoarea nominală (VN) şi le plasează pe piaţă la cursul de 99% din VN.

Consorţiul plasează 90% din emisiune, restul returnând statului.

Să se determine suma efectivă care va fi încasată de stat (S), câştigul

consorţiului (C) şi rata efectivă a dobânzii (Ref) pe care o va plăti statul

investitorilor.

1. S = 523,8 mil.$ 4. C = 15,9 mil.$ 7. Ref = 8,25%

2. S = 573,9 mil.$ 5. C = 10,8 mil.$ 8. Ref = 7,93%

3. S = 508,4 mil.$ 6. C = 11,2 mil.$ 9. Ref = 8,31%

Să se indice varianta de răspuns corectă.

a) 1+4+9; b) 2+5+7; c) 3+5+8; d) 3+6+7; e) 1+5+7

Page 112: Finante Publice Caiet Seminar

112

18. Statul X realizează un împrumut extern în sumă de 2.000 u.m.

Rambursarea se realizează cu amortizări constante, cu plata anticipată.

Structura maturităţilor 3 ani, cu un an de graţie. Dobânda variabilă

LIBOR+6/8%. Comision de închidere-deschidere 1/4% la LIBOR.

Comision de agenţie 0,01% anual la LIBOR.

Să se calculeze viaţa medie a creditului (V) şi costul total al

împrumutului (C).

a) V = 3,5 ani; C = 0,579% peste LIBOR;

b) V = 2,7 ani; C = 1,240% peste LIBOR;

c) V = 1,5 ani; C = 0,830% peste LIBOR;

d) V = 2,5 ani; C = 0,862% peste LIBOR;

e) V = 2,5 ani; C = 0,682% peste LIBOR

19. Nu se poate afirma despre operaţiunea de „conversiune” că:

a) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut de stat

exigibil cu înscrisuri ale unui nou împrumut de stat pe termen

mediu sau lung;

b) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut vechi cu

altele noi, cu dobândă redusă;

c) poate fi forţată sau facultativă

d) conversia poate presupune rambursarea anticipată;

20. Între instituţiile financiare internaţionale cu vocaţie universală, care

participă la finanţarea ţărilor în curs de dezvoltare, în scopul de a

asigura reducerea treptată a decalajelor care le separă de ţările

dezvoltate, se numără:

1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

2. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;

3. Corporaţia Financiară Internaţională;

4. Fondul Monetar Internaţional;

5. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

Page 113: Finante Publice Caiet Seminar

113

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 1+4+6

b) 1+4+5

c) 1+2+3

d) 4+5+6

e) 3+5+6

21. Care este definiţia completă a valorii reale a unui efect public:

a) valoarea la care a fost emis efectul public;

b) suma înscrisă pe efectul public;

c) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă a efectului

public;

d) suma care poate fi obţinută prin rescontarea efectului public la

o bancă comercială;

e) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă sau

răscumpărarea la un moment dat de către stat a efectului

public.

22. Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca

Mondială) nu se caracterizează prin:

a) este o instituţie financiară internaţională care acordă credite

tuturor ţărilor lumii;

b) mobilizează resurse de pe piaţa capitalurilor de împrumut şi le

pune la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare;

c) oferă împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât creditele

de pe piaţa financiară internaţională;

d) reprezintă un ansamblu de instituţii care acordă credite ţărilor

în curs de dezvoltare;

e) la creditele acordate oferă o perioadă de graţie.

Page 114: Finante Publice Caiet Seminar

114

23. Externalitatea reprezintă:

a) efectul rezidual al politicii de asigurare a unui profit maxim;

b) efectul rezultat atunci când activitatea unui operator economic

afectează bunăstarea altuia, iar această interdependenţă nu

este inclusă în mecanismul preţului sau altele;

c) beneficiile sociale marginale rezultate din alocarea uniformă a

unui bun public;

d) diferenţa dintre eficacitatea maximală a utilizării intrărilor şi

utilizarea actuală;

e) efectul minimizării costurilor.

24. „Efectul multiplicator” se regăseşte în teoria economică dezvoltată

de:

a) Adam Smith

b) Maurice Duverger

c) John Maynard Keynes

d) Leon Walras

e) Milton Friedman

25. Serviciul datoriei publice reprezintă:

a) mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la

împrumuturile externe;

b) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datorie publice;

c) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări;

d) mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne;

e) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte

cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică.

Page 115: Finante Publice Caiet Seminar

115

26. Care este suma luată în considerare la calculul dobânzii la titlurile

de stat?

a) valoarea nominală

b) valoarea de piaţă

c) valoarea de emisiune

d) valoarea de rambursare

e) valoarea nominală - un comision.

27. Datoria externă publică efectivă este egală cu:

a) suma datoriilor contractate şi nerambursate

b) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma

rambursărilor

c) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - suma

rambursărilor

d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -

serviciul datoriei

e) suma tragerilor din anul bugetar - suma rambursărilor din anul

bugetar.

28. Serviciul datoriei publice externe poate fi plătit din:

a) fondul de risc, dacă se execută garanţiile emise de Ministerul

Finanţelor Publice;

b) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;

c) sumele încasate de Ministerul Finanţelor Publice de la

beneficiarii finali ai împrumuturilor;

d) fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului;

e) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Să se indice varianta de răspuns falsă.

Page 116: Finante Publice Caiet Seminar

116

29. Responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte administrarea

datoriei publice, în conformitate cu Legea nr.313/2004 privind datoria

publică, revine:

a) Guvernului;

b) Parlamentului;

c) Ministerului Finanţelor Publice;

d) Băncii Naţionale a României;

e) Ministerului Afacerilor Externe.

30. În conformitate cu prevederile Legii nr.313/2004 privind datoria

publică, comisioanele pe care beneficiarii împrumuturilor contractate

direct de stat şi ale celor garantate de stat, calculate conform

contractului dintre aceştia şi stat, se înregistrează în:

a) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului;

b) fondul de risc şi accident;

c) registrul datoriei publice, întocmit şi gestionat de Ministerul

Finanţelor Publice;

d) balanţa de plăţi externe;

e) fondul de risc, ca fond extrabugetar constituit de Ministerul

Finanţelor Publice.

31. Avantajul creanţelor în cont, ca formă de realizare a împrumutului

public, constau în:

a) se negociază pe o piaţă extrabursieră, fără altă formalitate;

b) gestiunea împrumutului este facilitată de lipsa intermediarului;

c) împrumutul se adresează unui număr mare de creditori, pentru

sume mici, uşor accesibile;

d) nu necesită cheltuieli pentru confecţionarea înscrisului;

e) nu au nici un avantaj.

Page 117: Finante Publice Caiet Seminar

117

32. Care dintre măsurile enunţate reprezintă avantaje acordate de

autoritatea publică celor care cumpără titluri ce reprezintă împrumuturi

de stat:

1) rata dobânzii de emisiune să fie mai mică decât rata dobânzii de

pe piaţa financiară

2) garantarea împotriva inflaţiei

3) scutirea de impozite a veniturilor ce provin de la împrumuturile de

stat

4) plasarea împrumutului de stat la un curs suprapari

5) acceptarea înscrisurilor împrumutului de stat pentru plata

împrumuturilor şi taxelor datorate statului de către deţinătorii lor

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 3+4+5;

b) 2+3+5;

c) 2+3+4;

d) 1+2+3;

e) 1+2+4

33. Potrivit metodologiei FMI, datoria externă a unei ţări reprezintă:

1) datoria către nerezidenţi cu scadenţa mai mare de un an

2) datoria către nerezidenţi rambursabilă în devize străine, în bunuri

sau în servicii

3) datoria 1 an, către rezidenţi şi nerezidenţi, rambursabilă în

devize străine.

4) datoria către nerezidenţi pe termen scurt, mediu sau lung

5) datoria către nerezidenţi şi rezidenţi pe termen scurt, mediu sau

lung.

Page 118: Finante Publice Caiet Seminar

118

Indicaţi varianta de răspuns corectă:

a) 3+4;

b) 1+5;

c) 2+3;

d) 1+2;

e) 3+5

34. Conform interpretării Băncii Mondiale privind datoria externă, care

din afirmaţiile de mai jos este corectă?

a) sumele datorate de persoane fizice şi juridice unor instituţii

financiare externe;

b) sumele datorate unor creditori rezidenţi în străinătate şi care

au termen de achitare sub 1 an;

c) sumele datorate unor creditori publici şi privaţi, în valută,

bunuri şi servicii cu o perioada de rambursare mai mare de 1

an şi sumele datorate de persoane private, dar garantate de o

autoritate publică;

d) sumele datorate unor creditori externi şi interni cu o perioadă

de rambursare mai mare de un an;

e) toate variantele sunt corecte.

35. Creditul public poate fi utilizat în scopuri:

a) productive

b) productive, cât şi neproductive

c) caritabile

d) neproductive

e) productive, neproductive şi caritabile

Page 119: Finante Publice Caiet Seminar

119

36. Care dintre caracteristicile dreptului de subscriere enunţate mai jos

nu este adevărată:

a) este un titlu de valoare negociabil pe toată durata subscrierii

b) oferă vechiului acţionar dreptul de a-şi procura un titlu nou la

valoarea nominală a titlului

c) reprezintă pierderea de valoare a acţiunii vechi, cu care va fi

recompensat vechiul acţionar

d) vechiul acţionar are alternativa de a subscrie noi acţiuni sau

de a vinde, fără pierdere de capital

e) poate fi vândut la bursă de către vechiul acţionar

37. Prima de emisiune apare în cazul emisiunilor de obligaţiuni:

a) “al pari”

b) “sub pari”

c) “supra pari”

d) indiferente dacă sunt “al pari”, “sub pari” sau “supra pari”

e) “sub pari” sau “supra pari”

38. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este determinată de:

a) evoluţia firmei, de factorii psihologici şi de alţi factori

b) evoluţia firmei pe piaţă

c) factorii psihologici

d) valoare nominală

e) de reglementarea bursieră din statul respectiv

39. Acţiunea are aceleaşi caracteristici cu obligaţiunea, dar:

a) oferă venituri variabile, de la an la an

b) oferă un drept de proprietate asupra firmei emitente

c) oferă venituri variabile de la an la an şi oferă un drept de

proprietate asupra firmei emitente

d) nu are scadenţă

e) există mai multe deosebiri care diferenţiază cele 2 titluri.

Page 120: Finante Publice Caiet Seminar

120

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Aurel O. Berea, Emilia Stoica – „Curs finanţe publice”, Universitatea

Ecologică, Bucureşti, 1999

Aurel O. Berea, Ciprian Alexandru – „Finanţe publice”, Editura Bren,

Bucureşti, 2005

Aurel O. Berea, Ciprian A. Alexandru, Cristian Pană – „Finanţe

publice. Buget şi trezorerie publică”, Editura Bren, Bucureşti, 2007

Iulian Văcărel (coord.) – „Finanţe publice”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2004

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Buget şi trezorerie publică”, Editura

Universitară, Bucureşti, 2004

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Buget şi trezorerie publică”, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Finanţe publice”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2005

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Politici şi tehnici bugetare”, Editura

Universitară, Bucureşti, 2004

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Gestiunea datoriei publice”, Editura

Universitară, Bucureşti, 2005

Tatiana Moşteanu (coord.) – „Finanţe Buget – sinteze teoretice şi

aplicaţii practice”, Editura Economică, Bucureşti, 2004

Gheorghe Manolescu, Emilia Stoica, Daniela Costache – „Buget şi

trezorerie publică”, Universitatea Ecologică din Bucureşti, 1999

Emilia Cornelia Stoica – „Descentralizarea financiară a serviciilor

publice locale”, Editura Dareco, Bucureşti, 2004

Emilia Cornelia Stoica – “Finanţarea instituţiilor publice”, Editura

Cartea Studenţeasca, Bucureşti 2006

Page 121: Finante Publice Caiet Seminar

121

Emilia Cornelia Stoica – „Finanţe publice”, Editura Cartea

Universitarã, Bucureşti, 2005

Emilia Cornelia Stoica – „Relaţii monetar-financiar internaţionale”,

Editura Dareco, Bucureşti, 2006

Dan Moraru, Mihai Nedelescu, Cristina Stănescu, Oana Preda –

„Finanţe publice”, Editura Economică, Bucureşti, 2007

Petre Brezeanu, Iulian Marinescu – „Finanţele publice şi fiscalitatea

între teorie şi practică”, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,

Bucureşti, 1998

Daniela L. Roman – „Finanţe aplicate”, Editura Economică,

Bucureşti, 2001

Elena D. Dascălu – „Studii de caz pentru seminariile privind finanţele

publice: teste grilă pentru disciplina Finanţe Publice”, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

Gyorgy Attila – „Finanţe publice şi trezoreria statului”, Editura

Universitară, Bucureşti, 2007