Cod curs: CIG 2307 Denumire curs FINANŢE PUBLICE ŞI FISCALITATEA Tip curs: Obligatoriu Titular curs: Prof.univ.dr. Constantin CIOTEI Durata cursului/ nr. credite Semestrul 3/ 4 credite Perioada de accesare a cursului:

Seminar: Prof.univ.dr. Constantin Ciotei Asist.drd. Laurenţia Avram

Manuale recomandate: Ciotei, Constantin, � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Editura Expert, Bucureşti, 2003; Ciotei, Constantin,

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �Editura Expert, Bucureşti, 2000;

Ciotei, Constantin, � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1999. (Manuelele apărute în Editura Fundaţia

� � � � � � � � � � � � �se

procură de la centrele de vânzare a cărţii a Universităţii � � � � �� � � � �)

Obiectivele cursului: Studierea finanţelor publice oferă studentului economist cunoştinţele necesare privind formarea, distribuirea şi redistribuirea P.I.B., formarea resurselor bugetare ale statului, ale instituţiilor bugetare locale, ale bugetului asigurărilor sociale. Cursul tratează şi problematica bugetului general al Uniunii Europene: structură, principii, tendinţe, precum şi mecanismul financiar-bancar românesc, politicile financiare, cheltuielile publice, adaptarea impozitelor şi taxelor la cerinţele aquis-ului comunitar.

Modul de stabilire a notei finale:

Nota finală este compusă din: - ponderea de 80% testul de evaluare finală; - ponderea de 20% activitatea în cadrul cursului

Consultaţii pentru studenţi: Prof.univ.dr. Constantin Ciotei Miercuri 13-15; Vineri 12-14; Asist.drd. Laurenţia Avram Marţi şi Joi 13-15.

Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu studenţii

Prof.univ.dr. Constantin Ciotei e-mail: ushm_conta@spiruharet.ro

CONŢINUTUL TEMATIC AL CURSULUI

Tema 1. FINANŢELE PUBLICE ŞI FISCALITATEA. NOŢIUNI GENERALE. MECANISMUL FINANCIAR. POLITICA FINANCIARĂ

1.1. Conceptul de finanţe

1.1.1. Concepţiile clasice 1.1.2. Concepţia modernă, intervenţionistă, caracteristici

1.2. Conţinutul economic al finanţelor publice 1.3. Funcţiile finanţelor publice 1.4. Mecanismul financiar 1.5. Politica financiară

Tema 2. CHELTUIELI PUBLICE 2.1. Noţiuni generale 2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 2.2.1. Criteriul instituţiilor (administrativ) 2.2.2. Criterii economice 2.2.2.1. Clasificaţia economică ONU a cheltuielilor publice

2.2.2.2. Clasificaţia economică a cheltuielilor publice ale României conform prevederilor legii bugetare

2.2.2.3. Cheltuieli funcţionale 2.2.3. Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice ale României în conformitate

cu prevederile legii bugetare 2.2.4. Criterii de natură financiară 2.2.5. Criteriul rolului cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale

2.3. Categorii de cheltuieli 2.3.1. Categoriile de cheltuieli care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor pe

anul în curs 2.3.2. Categoriile de cheltuieli care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor,

oraşelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucureşti şi al Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe anul în curs

2.3.3. Categorii de cheltuieli care se prevăd în bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate

2.3.4. Categorii de cheltuieli care se prevăd în bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic

2.3.5. Categoriile de cheltuieli care se prevăd în bugetul Fondului special al drumurilor publice

2.3.6. Categoriile de cheltuieli care se prevăd în bugetul Fondului social pentru protejarea asiguraţilor

2.4. Indicatori de analiză ai cheltuielilor publice 2.4.1. Nivelul cheltuielilor publice 2.4.2. Structura cheltuielilor publice 2.4.3. Dinamica cheltuielilor publice

Tema 3. RESURSELE FINANCIARE PUBLICE

3.1. Consideraţii generale. Clasificare 3.1.1. În funcţie de conţinutul economic 3.1.2. În funcţie de regularitatea încasării la buget 3.1.3. În funcţie de provenienţă 3.1.4. În funcţie de bugetul colector

3.2. Structura resurselor financiare publice 3.2.1. Resursele financiare ale bugetului de stat 3.2.2. Resurse financiare ale bugetului asigurărilor curente sociale de stat 3.2.3. Resursele bugetelor locale 3.2.4. Resursele fondurilor cu destinaţie specială

3.3. Venituri. 3.3.1. Tipuri de venituri 3.3.2. Componenţa veniturilor

3.4. Indicatori de analiză a resurselor financiare publice 3.4.1. Indicatori de nivel 3.4.2. Indicatori de structură 3.4.3. Indicatori de dinamică

3.4.3.1.Creşterea nominală şi creşterea reală a resurselor financiare publice în mărime absolută şi în mărime relativă

3.4.3.2.Modificarea ponderii resurselor financiare publice în produsul intern brut

3.4.3.3.Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor

3.4.3.4.Modificarea structurii resurselor financiare publice 3.4.3.5.Indicatorul de corespondenţă dintre creşterea resurselor financiare

publice şi creşterea produsului intern brut 3.4.3.6.Elasticitatea resurselor financiare publice faţă de produsul intern

brut Tema 4. IMPOZITELE 4.1. Consideraţii generale.

4.2. Clasificarea impozitelor 4.2.1. Clasificarea impozitelor după trăsăturile de fond şi formă 4.2.2. Clasificarea impozitelor după obiectul impunerii 4.2.3. Clasificarea impozitelor după scopul urmărit 4.2.4. Clasificarea impozitelor după frecvenţa realizării 4.2.5. Clasificarea impozitelor după instituţia care le administrează 4.3. Clasificarea taxelor vamale 4.3.1. Clasificarea taxelor vamale după obiectul impunerii 4.3.2. Clasificarea taxelor vamale după scopul urmărit 4.3.3. Clasificarea taxelor vamale după modul perceperii 4.3.4. Clasificarea taxelor vamale după modul de stabilire

TEMATICA SEMINARIILOR (pentru studenţii de la forma de învăţământ de zi)

1. Noţiunea şi funcţiile finanţelor. 2. Mecanismul financiar 3. Politica financiară 4. Veniturile bugetare 5. Impozitele 6. Cheltuielile bugetare 7. Indicatorii cheltuielilor.

BIBLIOGRAFIE MINIMĂ obligatorie: 1. Ciotei, Constantin,

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �Editura Expert, Bucureşti, 2003;

2. Ciotei, Constantin, � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Editura Expert, Bucureşti, 2000; 3. Ciotei, Constantin,

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �Editura Fundaţiei „România de Mâine”,

Bucureşti, 1999. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ:

1. Ristea, Luminiţa, Trandafir, Adina – � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

2. Grigore, Lăcriţa, Cioponea, N. Mariana Cristina – � � � � � � � � � � � � � � � � s � � � � � � �

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004;

3. *** - � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

publicată în MO nr. 577/2002; 4. *** -

� � � � � s �

Obiectivele lecţiei 1 – Finanţe publice şi fiscalitatea. Noţiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiară

Inţelegerea rolului deosebit de important al finanţelor în activitatea de conducere a economiei Evidenţierea rolului activităţii financiare în interrelaţie cu nevoile umane în evoluţia societăţii. Punerea în evidenţă a obiectului de studiu al finanţelor publice şi a locului acesteia în sistemul ştiinţelor economice.

Concepte cheie – Finanţe publice şi fiscalitatea. Noţiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiară

Finanţele publice Lege financiară Relaţii financiare Funcţii financiare Mecanism financiar Sistem financiar Stat Bugete Fonduri speciale extrabugetare Creditul Asigurările Politica financiară

Tema 1 - Finanţe publice şi fiscalitatea. Noţiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiară

1.1. Conceptul de finanţe

Apărute pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, şi anume, în perioada de trecere de la orânduirea gentilică la orânduirea sclavagistă, finanţele, strâns legate de istoria statului şi dreptului, însoţesc pe scena istoriei, atât instituţia statului, cât şi instituţia dreptului, utilizând banii şi formele valorice în procesul repartiţiei produsului social.

Este de presupus că finanţele vor dispărea de pe această scenă în momentul în care existenţa lor nu va mai fi utilă societăţii.

Evoluţie termenului de finanţe se poate prezenta succint astfel: - origine – limba latină - “finare” * sens general: - a termina - a încheia

* sens restrâns: - a aranja o afacere - a soluţiona un diferend prin mijlocirea banului - „financia” - a încheia o tranzacţie patrimonială prin plata unei - financia pecuniaria sume de bani. - “finis” - în sensul de termen de plată ; utilizat de romani ; - “ficusus” - avea sensul de coş în care se depuneau dările încasate ;

„hommes de finances” pentru a denumi - arendaşii de impozite ; „financiers” (sec.al XV-lea) - persoanele care încasau Franţa impozitele regelui ; „finance” (sec.al XVI-lea) – sumă de bani ; „les finances” (sec.al XVI-lea) – gospodăria publică, patrimoniul statului ;

La întrebarea "ce sunt finanţele?" specialiştii, de-a lungul timpului, au susţinut păreri diferite:

- unii au susţinut că finanţele sunt fonduri băneşti la dispoziţia statului; - alţii au considerat că finanţele sunt numai mijloace de intervenţie a statului economie; - după părerea altora, finanţele ar fi numai metode de gestionare a banului public; - alţi specialişti au susţinut că finanţele sunt numai un act juridic, respectiv un act

dispoziţie al statului prin care acesta îşi constituie fonduri de resurse financiare procesul repartiţiei produsului intern brut.

Concepţiile despre finanţe au evoluat de-a lungul timpului, evidenţiindu-se drept concepţii distincte, specifice celor două etape de dezvoltare din istoria societăţii omeneşti între secolele XVIII şi XX.

1.1.1. Concepţiile clasice – caracteristici : - conceptul are caracter juridic; - specific epocii "statului jandarm"; - reflectă doctrina liberală predominantă în perioada capitalismului ascendent ; principiul de bază:

� � s s � � � � � � � � � � � s s � � � � � s s � � �

- scopul: evitarea oricăror intervenţii ale statului în economie pentru a nu influenţa iniţiativa privată, libera concurenţă, acţiunea legilor obiective ale pieţei; - statul trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile numai în domeniile următoare: - menţinerea ordinii interne; - apărarea naţională; - întreţinerea de relaţii diplomatice cu alte state; - sarcinile finanţelor publice erau: - asigurarea resurselor financiare pentru întreţinea şi funcţionarea instituţiilor publice; - caracterul neutru al impozitelor şi împrumuturilor pentru â nu modifica relaţiile social-

economice; - asigurarea echilibrului bugetar, deficitul fiind acceptat cu. titlu de excepţie, nu de regulă. Sinteza principiilor concepţiei liberale este: - impozitele sunt un rău (influenţează procesul reproducţiei şi afectează acumularea de capital productiv), dar unul necesar, pentru că asigură resursele financiare publice pentru finanţarea cheltuielilor societăţii; - impozitul cel mai bun: - presupune un efort mic al contribuabilului; - are în vedere posibilităţile contribuabilului; - nu este arbitrar, ci cunoscut anterior; - veniturile bugetare: - să acopere anual cheltuielile publice; - apelarea la emisiunea bănească să fie foarte rar utilizată; - să nu se apeleze la împrumuturi; - să nu se contracteze împrumuturi pentru scopuri neproductive; - cheltuielile publice: - reduse la minim; - să acopere numai costurile instituţiilor şi lucrărilor publice strict necesare în societăţi şi pe care piaţa nu le poate furniza. 1.1.2. Concepţia modernă, intervenţionistă, caracteristici:

economic; - conceptul are caracter

sociologic; - specific perioadei "statului providenţă" sau "statului bunăstării"; Autoritatea publică are următoarele sarcini: - să influenţeze procesele economice;

- să corecteze evoluţia ciclică; - să prevină crizele economice; - să limiteze efectele negative ale crizelor; - sa acorde subvenţii, alte facilităţi întreprinderilor private; - studierea mijloacelor de intervenţie a statului în economie cu ajutorul veniturilor şi al cheltuielilor.

De-a lungul etapelor parcurse de istoria societăţii omeneşti, finanţele s-au concretizat sub forma relaţiilor sociale, de natură economică, în strânsă legătură cu repartiţia produsului social, contribuind la îndeplinirea funcţiilor interne şi externe ale statului.

1.2. Conţinutul economic al finanţelor publice

� Relaţiile financiare presupun transferul de valoare exprimat în forma bănească ca fluxuri financiare de la persoanele fizice şi juridice către stat, în manifestarea atributelor sale de autoritate publică, de asigurător, de bancher, de agent economic, pe de o parte, şi, pe de altă parte, ca fluxuri financiare de la stat, conform atributelor sale, către beneficiari, persoane, fizice şi juridice. Transferul de valoare se manifestă ca un transfer de putere de cumpărare transferul de valoare se efectuează, de regulă, cu titlu obligatoriu, fără contraprestaţie dintre cu titlu nerambursabil, ori în anumite condiţii de rambursabilitate (relaţiile financiare speciale).

� Având în vedere caracteristicile lor, relaţiile financiare pot fi clasificate astfel:

Manifestate ca relaţii economice apărute în procesul repartiţiei produsului intern

independent de voinţa şi conştiinţa oamenilor, finanţele fac parte din baza economiei societăţii.

1.3. Funcţiile finanţelor publice

Finanţele publice îndeplinesc două funcţii: de repartiţie şi funcţia de control. Funcţia de repartiţie se manifestă prin două faze distincte: faza de constituire a fondurilor şi cea de distribuire a acestora.

În cadrul celei de-a doua fază a funcţiei de repartiţie se distribuie fondurile pe beneficiari : • persoane fizice; • persoane juridic;

Fazele premergătoare sunt : • inventarierea nevoilor sociale ale perioadei; • cuantificarea nevoilor sociale existente; • ierarhizarea nevoilor sociale în funcţie de politica economică, socială, financiară.

Destinaţiile resurselor financiare publice sunt cele prevăzute conform clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor în legile bugetare anuale. Funcţia de control a finanţelor publice este în legătură strânsă cu funcţia de repartiţie dar are o arie de manifestare mai largă, pentru ă are în vedere numai constituirea ţi repartizarea fondurilor din economie, dar şi în modul de utilizare al resurselor. Controlul financiar se exercită nu numai în faza de repartiţie, ci şi în fazele de producţie, schimb şi consum.

1.4. Mecanismul financiar

Mecanismul financiar este o categorie complexă, dinamică, prin care se exercită funcţiile

de conducere şi de reglare a proceselor economice în strânsă legătură cu interesele statului. Acest mecanism cuprinde toate fluxurile financiare, monetare de credit din cadrul economiei naţionale, precum ţi modalităţile de determinare , cuantificare şi impulsionare a dezvoltării economico-social, prin intermediul cărora se constituie şi se gestionează fondurile de resurse financiare ale statului şi ale agenţilor economici. În realizarea sarcinilor sale, mecanismul financiare are în vedere utilizarea cunoştinţelor următoare:

• categoriile economice şi legile economice; • realităţi istorice economice; • relaţiile de piaţă; • mecanismul producţiei lărgite; • creşterea produsului intern brut în condiţiile asigurării echilibrului economico-financiar,

valutar, monetar , precum şi a unei eficienţe ridicate; • amortizarea intereselor generale ale societăţii cu cele ale populaţiei, ale agenţilor

economici; • creşterea răspunderii, stimularea interesului în stoparea risipei din domeniul public, pentru

administrarea cu eficienţă a banului.

Mecanismul financiar cuprinde: • sistemul financiar; • pârghiile financiare folosite de stat în scopul influenţării activităţii economice; • instrumentele şi tehnicile financiare cu caracter administrativ utilizate în domeniul

finanţelor; • sistemul instituţional alcătuit din instituţii şi organe cu atribuţii în domeniul finanţelor; • cadrul juridic, respectiv ansamblul normelor juridice (legi, decrete, hotărâri, ordonanţe,

precizări, instrucţiuni norme metodologice) în domeniul finanţelor •

1.5. Politica financiară

Politica financiară constă în totalitatea principiilor, metodelor, măsurilor, instrumentelor concrete care sunt utilizate în activitatea financiară, atât la nivel. macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic; la acestea se adaugă legislaţia financiare utilizată în scopul realizării obiectivelor sociale şi economice, pe plan intern şi extern. Politica financiară este element de suprastructură; ea acţionează cu precădere în sfera repartiţiei, dar influenţează practic şi sfera producţiei, schimbului şi consumului. Politica financiară are caracter ştiinţific, deoarece ia în considerare legile economice, particularităţile concrete, performanţele muncii sociale. De asemenea, aceasta are şi caracter realist, deoarece este elaborată şi înfăptuită pe baza realităţilor concrete, a posibilităţilor economice. Trebuie avut în vedere, în aceeaşi măsură, şi caracterul transformator, umanist al politicii financiare, puternic ancorată în economia naţională.

Politica financiară jalonează anumite coordonate în: - domeniul cheltuielilor publice (mărimea, tendinţa, dinamica, destinaţia, eficienţa acestora); - domeniul resurselor financiare publice (volumul, provenienţa, dinamica, modul de influenţare a proceselor economice, randamentul impunerii, nivelul presei fiscale); - domeniul echilibrului economico-financiare (acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate, constituirea unor rezerve, echilibrarea balanţei financiare generale economiei naţionale, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe pe ţările balanţei de plăţi externe, a balanţei masei monetare, a balanţei formării capitalurilor pe economie, a balanţei de venituri şi cheltuieli a populaţiei).

Lista subiectelor posibile

1. Noţiunea finanţelor publice 2. Istoria finanţelor publice 3. Concepţia clasică a finanţelor publice 4. Conţinutul economic al finanţelor publice 5. Relaţiile financiare 6. Trăsăturile relaţiilor financiare 7. Clasificarea relaţiilor financiare 8. Funcţiile finanţelor publice 9. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice 10. Funcţia de control a finanţelor publice 11. Finanţele publice ca sistem 12. Mecanismul finanţelor publice 13. Sistemul financiar public 14. Sistemul financiar privat 15. Bugetul de stat 16. Bugetele locale 17. Formele de colectare a bugetelor 18. Formele de distribuire 19. Asigurările sociale de stat 20. Beneficiarii asigurărilor sociale de stat 21. Formele asigurărilor sociale de stat 22. Contribuabilii asigurărilor sociale de stat 23. Creditul bancar şi public. 24. Politica financiară

Aplicaţii, teste pentru autoevaluare – tema 1

1. Relaţiile financiare presupun transferul de valoare exprimat în formă bănească ca fluxuri financiare de la persoanele fizice şi juridice către stat.

2. Manifestate ca relaţii economice apărute în procesul repartiţiei produsului intern independent de voinţa şi conştiinţa oamenilor, finanţele nu fac parte din baza economiei societăţii.

3. Funcţiile finanţelor publice sunt de repartiţie şi de control. 4. Mecanismul financiar cuprinde toate fluxurile financiare, monetare de credit din cadrul

economiei naţionale, precum şi modalităţile de determinare, cuantificare şi impulsionare a dezvoltării economico-social, prin intermediul cărora se constitue şi se gestionează fondurile de resurse financiare ale statului şi ale agenţilor economici.

5. Apariţia finanţelor publice a fost generată de:

a) apariţia societăţii b) folosirea banilor c) apariţia economiei de schimb d) scindarea societăţii în clase antagoniste

6. Care este concepţia clasică a finanţelor publice a) corespund perioadei maşinismului b) corespund dezvoltării monopolurilor c) corespunde secolului XX

7. Finanţele publice prezintă următoarele trăsături 1. sistem de relaţii financiare 2. asigură formarea şi repartizarea fondurilor de resurse financiare publice 3. satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economică şi socială a ţării 4. sistem de relaţii ce exprimă schimbarea formei valorii 5. satisfac nevoile colective ale ţării a) 2, 3, 4, 5 b) 2, 3, 4 c) 1, 2, 3, 4, 5, d) 2, 5 e) 1, 2, 5

8. Conceptul de finanţe publice, în statul modern, are un pronunţat caracter: 1. juridic 2. economic 3. sociologic 4. politic

a) 1, 2 b) 2, 3 c) 2, 4 d) 1, 2, 3, 4

9. Obiectul de studiu al finanţelor este reprezentat de: a. politica financiară promovată de stat b. metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public c. metode şi tehnici de analiză a echilibrului financiar al firmelor private d. nici una din variantele de mai sus

10. Principala destinaţie a resurselor financiare în ţările dezvoltate, cu economie de piaţă este: 1. învăţământ, sănătate, cultură 2. apărare naţională 3. ordine publică 4. asigurări sociale şi protecţie socială 5. gospodărie comunală şi locuinţe 6. acţiuni economice

a) 1, 2, 3 b) 1, 3, 4 c) 1, 4, 5 d) 2, 4, 6

11. Scopul finanţelor publice este: a) asigurarea unor condiţii demne de viaţă pentru toţi cetăţenii ţării b) consolidarea instituţiilor ţării c) preluarea de la contribuabili a impozitelor şi taxelor d) ridicarea nivelului de informatizare

12. Controlul financiar nu se efectuează: a) în faza repartiţiei b) în faza schimbului c) în faza producţiei d) în faza consumului e) se efectuează în toate fazele de mai sus

13. Organele prin care se exercită controlul financiar: a) Parlamentul b) Curtea de Conturi c) Consiliul local d) Curtea Europeană

14. La nivelul unei societăţi se disting următoarele categorii de nevoi: a) nevoi individuale b) nevoi colective c) nevoi private d) nevoi publice

15 Funcţia de creştere a rentabilităţii produselor proprii pe baza analizei costurilor este îndeplinită de:

a) compartimentul de control financiar intern; b) compartimentul de previziune financiară;

c) compartimentul de preţuri şi tarife; d) conducerea executivă a întreprinderii; e) compartimentul de analiză economico-financiară

16 Deciziile privind repartizarea profitului la nivelul întreprinderii au la bază tehnicile de execuţie oferite de:

a) investitori direcţi; b) evaluarea întreprinderii; c) gestiunea financiară; d) managementul informaţional; e) sindicatul salariaţilor.

17 Principiile fiscalităţii nu cuprind:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi

capitaluri;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu

conducă la interpretări arbitrare; c) echitate fiscală la nivelul persoanelor fizice;

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor

Codului fiscal; e) măsuri aleatorii care să asigure echilibrul bugetar.

18 Rolul finanţelor se manifestă într-o întreprindere, în principal, la nivelul: a) consumului resurselor băneşti; b) repartiţiei resurselor de care dispune întreprinderea; c) producţiei de bunuri şi servicii; d) circulaţiei resurselor la nivelul întreprinderii; e) managementului financiar-contabil.

19 Sunt active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele amortizabile; b) tablourile şi operele de artă; c) investiţiile efectuate la mijloacele fixe; d) fondul comercial; e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare. 20. Având în vedere caracteristicile lor, relaţiile financiare pot fi clasificate astfel: relaţii financiare publice şi relaţii financiare...................... Rezolvări şi răspunsuri: 1. adevărat 2. fals 3. adevărat 4. adevărat 5. d 6. a 7. e

8. b 9. a 10. b 11. a 12. e 13. b 14. d 15. b 16. c 17. c 18. b 19. c 20. private

Obiectivele lecţiei 2 – Cheltuieli publice Explicarea însemnătăţii cunoştinţelor financiare în manifestarea relaţiilor social economice exprimate în formă bănească. Evidenţierea conţinutului economic al cheltuielilor publice în corelaţie cu destinaţia acestora. Importanţa rolului cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale.

Concepte cheie –Cheltuieli publice Cheltuieli curente şi cheltuieli de capital Transferuri Fonduri de rezervă Cheltuieli definitive, temporare, virtuale Ponderea cheltuielilor publice Dinamica cheltuielilor publice Elasticitatea cheltuielilor publice

Tema 2 – Cheltuieli publice

2.1. Notiuni generale Cheltuielile publice se manifesta ca relatii social-economice exprimate in forma baneasca, ce apar intre stat si persoane fizice si juridice in procesul repartizarii si utilizarii resurselor financiare publice, in vederea indeplinirii functiilor interne si exteme ale statului. Continutul economic al cheltuielilor publice este dependent de destinatia acestora. In unele situatii, cheltuielile publice pot exprima un consum definitiv de produs intern brut (ex.: cheltuielile curente ale institutiilor publice), iar in alte situatii pot exprima o avansare de produs intern brut (modalitatea de participare a statului la finantarea formarii brute de capital atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera producţiei nemateriale). Cheltuielile publice se manifesta la diferite niveluri organizatorice in stransa legatura cu institutiile publice finantate. Avand in vedere componenta sistemului unitar de bugete (conform Legii privind finantele publice), pe de o parte, nivelurile organizatorice de finantare si regimul transferurilor, pe de alta parte, cheltuielile publice pot fi neconsolidate si consolidate. Cheltuielile publice neconsolidate reprezinta suma cheltuielilor publice ale administratiilor centrale de stat, ale unitatilor administrativ-teritoriaie, ale fonduriior asigurarilor sociale de stat, ale fondurilor speciale, ale fondurilor autoritatilor supranationale. Cheltuielile pubiice consolidate se determina prin deducerea din cheltuielile publice neconsolidate a transferurilor efectuate intre diferitele categorii de bugete.

2.2. Clasificarea cheltuielilor publice

2.2.

2.2.1.

2.2.2.1. Clasificatia economica ONU a cheltuielilor publice • Cheltuieli ce reprezinta un consum final de venit national:

– bunuri si servicii publice (salarii, bunuri materiale, servicii, alte achizitii); – dobanzi aferente datoriei publice; – subventii de exploatare; – alte transferuri curente; – transferuri la alte niveluri ale bugetului national

• Cheltuieli ce reprezinta formare bruta de capital:

– investitii brute; – cresterea stocurilor de materiale; – achizitii de terenuri si de active necorporale; – transferuri de capital.

2.2.2.2. Clasificatia economica a cheltuielilor publice ale Romaniei conform prevederilor legii bugetare

Structura economica a cheltuielilor publice este urmatoarea: Cheltuieli totale, din care: – Cheltuieli curente:

• cheltuieli de personal; • cheltuieli materiale si servicii; • subventii; • prime acordate producatorilor agricoli; • transferuri; • dobanzi aferente datoriei publice s

�alte cheltuieli;

• rezerve;

2.2.2.

– Cheltuieli de capital; – Imprumuturi acordate; – Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite, din care:

• rambursari de credite exteme; • plati de dobanzi si comisioane la credite externe; • rambursari de credite interne; • plati de dobanzi si comisioane la credite interne.

2.2.2.3. Criterii functionale

Criteriile utilizate sunt: – domeniile; – ramurile; – sectoarele de activitate.

2.2.3. Clasificaţia functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei, in conformitate cu

prevederile legii bugetare

Partea I - Servicii publice generale – Administratia Prezidentiala; – Autoritatile legislative; – Autoritatile judecatoresti; – Alte organe ale autoritatilor publice; – Autoritati executive.

Partea a II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala • aparare nationala:

– administratie centrala; – aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii; – actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie rapida; – parteneriat pentru pace; – plati efectuate in cadrul programului de redistribuire a fortei de munca (plati

compensatorii); • ordine publica si siguranta nationala:

– administratie centrala; – politic; – protectie si paza contra incendiilor; – paza si supravegherea frontierei; – jandarmerie; – siguranta nationala; – penitenciare; – alte institutii si actiuni privind ordinea publica si siguranta nationala (plati

compensatorii).

Partea a III-a - Cheltuieli social - culturale • Invatamant:

– administratie centrala; – invatamant prescolar; – invatamant primar si gimnazial; – invatamant liceal, invatamant profesional; – invatamant postliceal, invatamant special; – invatamant superior; – biblioteci centrale, universitare si pedagogice; – internate, camine si cantine pentru elevi si studenti; – servicii publice descentralizate; – alte institutii si actiuni de invatamant.

• Sanatate: – administratie centrala; – spitale; – sanatorii de recuperare si balneare; – crese;

– centre de transfuzii sanguine; – centre de sanatate; – servicii publice descentralizate; – alte institutii si actiuni sanitare.

� � � � � � � � � � � � � s � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � s � � � � � � � � � � � � � � � � � �

– administratie centrala; – biblioteci publice nationale, muzee; – teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; – culte religioase; – activitatea sportiva, activitatea de tineret; – servicii publice descentralizate; – alte institutii si actiuni privind cultura, religia, activitatea sportiva

� s � s � � � � � s � � � � � � � � � � � � � s � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � ��administratie centrala;

– alocatia de incredintare si plasament familial; – alocatia de stat pentru copii; – pensii, ajutoare, indemnizatii, sporuri IOVR, veterani de razboi si pe

categorii de beneficiari; – pensii militari; – ajutor social; – ajutoare speciale; – centre de primire a minorilor; – indemnizatii nevazatori salariati; – ajutoare pentru sotiile de militari in termen; – centre de primire, triere si cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat; – alocatia suplimentara pentru familiile cu copii; – concediu platit pentru cresterea copilului pana la 2 ani; – servicii publice descentralizate; – programe de protectie sociala si integrare socioprofesionala a persoanelor cu handicap – sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; – sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap; – alte ajutoare, actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemizatii

Partea a IV-a - Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

• Servicii si dezvoltare publica si locuinte�

– administratie centrala; – locuinte; – alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuintele.

• Mediu si ape�

– dezvoltare surse de apa, acumulari si amenajari hidrotehnice; – supraveghere si protectie mediu, reducerea si controlul poluarii; – prospectiuni geologice privind sursele de apa; – controlul activitatilor nucleare.

Partea a V-a - Actiuni economice Industrie:

– administratie centrala; – prospectiuni si lucrari geologice pentru descoperirea de resurse minerale; – combustibili minerali solizi; – resurse minerale, altele decat combustibili; – industrie prelucratoare; – alte cheltuieli in domeniul industriei.

Agricultura si silvicultura:

– administratie centrala; – amendare soluri acide si alcaline; – acoperire sume fixe la seminte; – combatere daunatori si boli in sectorul vegetal; – reproductie si selectie animale; – programe pentru sustinerea preturilor la produsele agricole; – subventionare dobanzi aferente creditelor bancare acordate producatorilor

agricoli; – alte programe pentru sprijinirea producatorilor agricoli; – imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combatere a eroziunii solului; – prevenirea si combaterea bolilor la animale si combaterea epizootiilor; – silvicultura; – alte unitati si actiuni din domeniul agriculturii si silviculturii; – servicii publice descentralizate

Transporturi si comunicatii:

– administratie centrala; – aviatie civila; – navigatie civila; – drumuri s

�poduri;

– transport feroviar; – transport in comun; – aeroporturi de interes local; – aviatie civila finantata din venituri cu destinatie speciala; – comunicatii; – alte cheltuieli.

Alte actiuni economice: – administratie centrala; – rezerve materiale nationale si de mobilizare; – prevenirea si combaterea inundatiilor si ingheturilor; – meteorologie si hidrologie; – stimulare productie de export si a exportului; – actiuni de cooperare economica intemationala; – stimulare intreprinderi mici si mijlocii; – sistemul national antigrindina; – promovarea si dezvoltarea turismului;

– Fondul National de Preaderare; – alte cheltuieli pentru actiuni economice.

Partea a Vl-a - Alte actiuni

Cercetare stiintifica: – administrate centrala; – cercetare fundamentala; – cercetare aplicativa si experimentala; – alte institutii si actiuni pentru cercetarea stiintifica.

Alte actiuni:

– administratia centrala vamala si unitati teritoriale; – sistemul national de decoratii; – distrugerea tehnicii militare (an 1999); – cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internationale; – protectie civila; – executarea silita a creantelor bugetare; – despagubiri civile, precum si cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din

actiuni in reprezentarea intereselor statului, conform dispozitiilor legale – onorarii pentru expertizele contabile dispuse in cadrul procesului penal; – dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei

precum si a celorlalte unitati vamale; – masuri active pentru combaterea somajului; – zboruri speciale; – Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; – alte cheltuieli.

Partea a VII-a - Transferuri

Transferuri din bugetul de s � � � ��

transferuri din bugetul statului catre bugetul asigurarilor sociale de stat - transferuri din bugetul statului catre bugetele locale pentru investitii

partial din imprumuturi externe.

Partea a VIII-a - Imprumuturi acordate – imprumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin acorduri

bilaterale si acorduri interguvemamentale; – imprumuturi acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiati

lipsite de mijloace de existenta; – microcredite acordate persoanelor fizice care desfasoara activitati pe cont propriu

aducatoare de venituri, in vederea intretinerii materiale.

Partea a IX-a - Plati de dobanzi si alte cheltuieli – dobanzi aferente datoriei publice interne; – dobanzi aferente datoriei publice externe; – cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de riscul

garantiilor acordate de stat, in conditiile legii; – diferente de curs aferente datoriei publice externe;

– diferente de curs aferente datoriei publice interne; – rambursairi de credite externe pentru importul de combustibili; – dobanzi si comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili.

Partea a X-a - Fonduri de rezerva

– fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului; – fond de interventie la dispozitia Guvernului; – fond la dispozitia Guvernului Romaniei pentru rclatiile cu Republica Moldova.

Deficit

2.2.4. Criterii de natura financiara

A. In functie de momentul efectuarii: • cheltuieli definitive:

– reprezinta punctul final al distribuirii resurselor financiare publice; – reprezinta plati la scadente certe; – atesta lichidarea completa a sarcinii statului - conform prevederilor bugetare; – cuprind si cheltuieli curente; – cuprind si cheltuieli de capital; – sunt ca posturi distincte in bugetele pubiice;

• cheltuieli temporare: – ele nu reprezinta cheltuieli certe, ci vor fi urmate de plati cu scadente certe: – sunt specifice trezoreriei; – sunt gestionate separat prin trezoreria publica;– ele nu figureaza in bugetele publice (ex: finantarea rambursarii imprumuturilor si

avansurilor anterior consimtite); • cheltuieli virtuale sau posibile:

– reprezinta cheltuieli pe care statul se obliga sa le efectueze in anumite conditii (ex. garantiile acordate de stat pentru imprumuturi, in situatia in care debitorii girati devin insolvabili);

• cheltuieli ce se vor efectua pentru actiuni, obiective neprevazute.

B. Dupa forma de manifestare:

I. In functie de existenta contraprestatiei: • cheltuieli cu contraprestatie:

– privesc serviciile publice sau administrative: • remuneratii, servicii, prestatii, furnituri necesare bunei functionari • achizitionare de : echipamente, aparatura, mobilier;

- reprezinta incasarea unor sume datorate pentru anumite servicii prestate de stat: - comisioane la garantiile guvernamentale ale imprumuturilor; - dobanzi la imprumuturi acordate.

• cheltuieli fara contraprestatie: – reprezinta fmantare defmitiva fara un contraserviciu din partea colectivitatii; – sunt cheltuieli de transfer care au caracter:

- economic - catre persoane juridice: - alocatii bugetare;

- subventii pentru acoperirea cheltuielilor de productie; - subventii pentru stimularea exportului; - subventii pentru redresare fmanciara; - subventii pentru restrangerea activitatii economice;

- social — catre persoane fizice: o burse, alocatii; o pensii, alocatii familiale; ajutoare; o indemnizatii de somaj;

- catre colectivitatile locale - pentru finantare actiuni utile colectivitatii

II. In functie de rambursabilitate: • cheltuieli definitive - nu presupun restituirea fondunlor banesti alocate de stat:

– creditele bugetare; – subventiile - transferurile; – bursele; pensiile; indemnizatiile s.a.

• cheltuieli provizorii - presupun rambursarea sau lichidarea obligatiei de furnizare produse sau servicii institutiilor statului:

- imprumuturi; - avansuri. III. In functie de aria de manifestare:

– cheltuieli speciale - acele cheltuieli destinate unui anumit sector economic sau social; – cheltuieli globale - au in vedere influenta tuturor cheltuielilor asupra : – echilibrului general economic; – conjuncturii economice.

2.2.5. Criteriul rolului cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale

• cheltuieli reale (negative) - reprezinta un consum defmitiv de produs intern brut si cuprind:

– cheltuieli pentru intretinerea aparatului de stat; – cheltuieli pentru plata anuitatilor, dobanzilor, comisioanelor la imprumuturile de stat – intretinerea, dotarea armatei cu armament si tehnica militara.

• cheltuieli economice (pozitive):

– reprezinta acele cheltuieli care conduc la crearea de valoare adaugata: – reprezinta o avansare de produs intern brut; – cuprind investitii ale statului pentru: – construirea de scoli, spitale, obiective culturale; – construirea de drumuri, poduri s.a.; – dezvoltarea, modernizarea unitatilor existente; – infiintarea de unitati economice.

2.3. Categorii de cheltuieli 2.3.1. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale judetelor pe anul in curs:

1. Autoritati executive 2. Invatamant.

- Invatamant special; 3. Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret:

- Biblioteci publice judetene; - Muzee; - Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; - Scoli populare de arta; - Centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare; - Culte religioase; - Activitate sportiva; - Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportiva si tineret;

4. Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii: - Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; - Servicii publice specializate pentru protectia copilului; - Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemniza

5. Servicii si dezvoltare publica si locuinte: – Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, stati

pompare; – Retele, centrale si puncte termice; – Canalizare; – Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan; – Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte;

6. Agricultura si silvicultura: - Combaterea daunatorilor si a bolilor m sectorul vegetal - servicii public protectie a plantelor; 7. Transporturi si comunicatii:

– Aviatie civila; – Drumuri si poduri; – Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor;

8. Alte actiuni economice:

– Prevenirea si combaterea inundatiilor si gheturilor; – Sustinerea programelor de dezvoltare regionala;

9. Alte actiuni:

– Comandamente militare; – Protectia civila; – Alte cheltuieli;

10. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, a dobanzilor si comisioanelor aferente 11. Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:

– Dobanzi aferente datoriei publice locale interne; – Dobanzi aferente datoriei publice locale externe; – Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare; – Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe;

12. Plati de dobanzi si comisioane: – Dobanzi aferente imprumuturilor din fondul de tezaur; – Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare;

13. Rambursari imprumuturi: – Rambursare imprumuturi acordate din fondul de tezaur; – Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului; – Rambursare imprumuturi interne pentru investitii; – Rambursare imprumuturi externe pentru investitii;

14. Fondul de rezerva bugetara: - Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor judetene;

15. Cheltuieli cu destinatie speciala: – Servicii publice finantate din taxe speciale; – Cheltuieli din Fondul special al drumurilor publice; – Cheltuieli din Fondul de interventie; – Cheltuieli din Fondul pentru locuinte; – Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe; – Cheltuieli din donatii si sponsorizari; – Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii

la finantarea unor actiuni de interes public; – Cheltuieli pentru finantarea Programului de pietruire a dmmurilor comunale si

alimentarea cu apa a satelor; – Cheltuieli pentru finantarea actiunilor privmd reducerea riscului seismic al

constructiilor existente cu destinatie de locuinta; – Cheltuieli pentru investitii din venituri realizate din vanzarea unor bunuri apartinand

domeniului privat. 2.3.2. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti:

• Autoritati executive. • Invatamant:

– Invatamant prescolar; – Invatamant primar si gimnazial; – Invatamant liceal; – Invatamant profesional; – Invatamant postliceal; – Invatamant special; – Internate, camine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele locale in completarea

veniturilor proprii);

• Sanatate (cheltuielile creselor, cele pentru drepturile donatorilor onorifici de sange ce se acorda potrivit Legii nr. 4/1995 privind donarea de sange, utilizarea terapeutica a sangelui uman si organizarea transfuzionala in Romania, precum si alte cheltuieli care se pot suporta in conformitate cu prevederile Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile ulterioare):

– Crese; – Alte institutii si actiuni sanitare;

• Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret:

– Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale; – Muzee; – Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte; – Scoli populare de arta; – Case de cultura; – Camine culturale; – Culte religioase; – Activitatea sportiva; – Activitatea de tineret; – Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportiva de tineret;

• Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii: – Centre de ingrijire si asistenta; – Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap; – Centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap; – Centre de integrare pri.ni terapie ocupationala; – Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica; – Cantine de ajutor social; – Ajutor social; – Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului; – Indemnizatii de nastere; – Servicii publice specializate pentru protectia copilului; – Camine pentru persoane varstnice; – Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav; – Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii

• Servicii si dezvoltare publica si locuinte:

– Intretinerea si repararea strazilor; – Iluminat; – Salubritate; – Intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrer – Locuinte; – Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, si pompare; – Retele, centrale si puncte termice; – Canalizare; – Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan;

– Introducere de gaze naturale in localitati; – Electrificari rurale; – Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte;

• Agricultura si silvicultura:

– Combaterea daunatorilor si a bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor;

– Puncte de insamantari artificiale; – Circumscriptii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii); – Centre locale de consultanta agricola:

• Transporturi si comunicatii:

– Drumuri si poduri; – Transportul in comun; – Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor;

• Alte actiuni economice:

– Prevenirea si combaterea inundajiilor si gheturilor; – Sustinerea prograraelor de dezvoltare regionala; – Alte cheltuieli pentru actiuni economice;

• Alte actiuni:

– Comandamente militare; – Protectia civila; – Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; – Alte cheltuieli; – Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, a dobanzilor si comisioanelor

aferente. – Transferuri catre alte bugete: – Transferuri din bugetele locale catre bugetul Fondului de asigurari sociale de

sanatate; – Transferuri din bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a

copilului;

• Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli: – Dobanzi aferente datoriei publice locale interne; – Dobanzi aferente datoriei publice locale externe; – Cheltuieli ocazionate de ernisiunea si plasarea titlurilor de valoare in conditiile

legii; – Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe;

• Plati de dobanzi: – Dobanzi aferente imprumuturilor din fondul de tezaur; – Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare;

• Rambursari imprumuturi acordate: – Rambursare imprumuturi acordate din fondul de tezaur; – Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului; – Rambursare Tmprumuturi interne pentru investitii; – Rambursare imprumuturi externe pentru investitii;

• Fondul de rezerva bugetara: – Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale;

• Cheltuieli cu destinatie speciala: – Servicii publice fmantate din taxe speciale; – Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice; – Cheltuieli din fondul de interventie; – Cheltuieli din fondul pentru locuinte; – Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe; – Cheltuieli din donatii si sponsorizari; – Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea

participarii la finantarea unor actiuni de interes public; – Cheltuieli pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comuna alimentarea

cu apa a satelor; – Cheltuieli pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al – constructiilor existente cu destinatie de locuinta; – Cheltuieli pentru achizitionarea de aparatura medicala pentru spitalele publice – Cheltuieli pentru investitii din venituri realizate din vanzarea unor bunuri apartinand

domeniului privat* ; 2.3.3. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate: Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/26.04.2001, anex 10 în structura economica si in structura functionala sunt urmatoarele

� CHELTUIELI - TOTAL: CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI DE PERSONAL; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; CHELTUIELI DE CAPITAL;

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; SERVICII MEDICALE SI MEDICAMENTE; CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; Materiale si prestari servicii cu caracter medical;

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �CHELTUIELI CURENTE;

CHELTUIELI DE PERSONAL; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII;

CHELTUIELI DE CAPITAL; CHELTUIELI DE ADMINISTRARE A FONDULUI; CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI DE PERSONAL ;

� CHELTUIELI DE PERSONAL; – Cheltuieli cu salariile; – Contributii pentru asigurari sociale de stat; – Cheltuieli pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj; – Deplasari, detasari, transferari: – Deplasari, detasari, transferari in tara; Deplasari in strainatate; – Contribute pentru constituirea Fondului de asigurari sociale de sanatate

� CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII:

– Cheltuieli pentru intretinere si gospodarie; – Materiale si prestari de servicii cu caracter functional; – Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipamente; – Reparatii curente; – Reparatii capitale; – Carti si publicatii; – Alte cheltuieli;

� CHELTUIELI DE CAPITAL:

- Investitii ale institutiilor publice din total capital: - Administrate centrala; - Servicii publice descentralizate;

� FONDURI DE REZERVA - Fondul de rezerva al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate; - Fondul de rezerva la dispozitia caselor de asigurari de sanatate judetene si a Municipiului Bucuresti;

� EXCEDENT/DEFICIT 2.3.4. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic: Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 16/26.04.2001, anexa nr. 11 in structura economica si in structura functionala, sunt urmatoarele:

� CHELTUIELI - TOTAL – CHELTUIELI CURENTE;

- TRANSFERURI; – Transferuri consolidabile

- CHELTUIELI DE CAPITAL;� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � INDUSTRIE; CHELTUIELI DE CAPITAL;

– Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat.

Electricitate si alte forme de energie: TRANSFERURI CATRE BUGETELE LOCALE: Transferuri consolidabile: Transferuri din bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic catre bugetele locale; EXCEDENT / DEFICIT 2.3.5. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului special al drumurilor publice: CHELTUIELI - TOTAL

– CHELTUIELI CURENTE; - CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII

– CHELTUIELI DE CAPITAL; a) Pentru drumurile nationale:

ACTIUNI ECONOMICE; TRANSPORTURI SI COMUNICATII;

CHELTUIELI CURENTE; CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII; Reparatii curente; Reparatii capitale; CHELTUIELI DE CAPITAL;

Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat;

Drumuri si poduri; EXCEDENT/DEFICIT.

2.3.6. Categoriile de cheltuieli care se prevad in bugetul Fondului special pentru protejarea asiguratilor :

� CHELTUIELI - TOTAL – CHELTUIELI CURENTE: – TRANSFERURI;� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

ALTE ACTIUNI ECONOMICE; CHELTUIELI CURENTE; TRANSFERURI

- Transferuri neconsolidate Despagubiri datorate in caz de faliment al societatilor de asigurari EXCEDENT/DEFICIT

2.4. Indicatori de analiza ai cheltuielilor publice

2.4.1. Nivelul cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori: – Volumul cheltuielilor publice, in expresie nominala si reala; – Ponderea cheltuielilor publice in PIB; – Volumul cheltuielilor publice ce revine in medie pe un locuitor.

Analiza cheltuielilor publice serveste, printre altele, si la caracterizarea politicii financiare a fiecarui stat in diferite perioade. Aprecierea efectelor interventiei statului in viata ala si in economie presupune cunoasterea volumului cheltuielilor publice. Indicatorul volumul cheltuielilor publice in expresie nominala (in preturile curente anului considerat, in moneda nationala) se noteaza Cpn. Dar preturile curente sunt influentate de inflatie si, pentru exprimarea efortului financiar real, cheltuielile publice se calculeaza in preturi constante, care exprima volumul cheltuielilor publice in expresie la, care se noteaza cu Cpr. Transformarea valorilor din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui PIB deflator, care masoara modificarea nivelului general al costurilor in anul considerat fata de anul de baza. Pentru calcularea cheltuielilor publice reale (Cpr) pentru anul "t(0)" si pentru anul "t(i)" se utilizeaza urmatoarele relatii de calcul: C p r (0) = C p n (0) : I p (0) , unde C p n (0) - cheltuielile publice nominale ale anului "t(0)"; I p (0) - indicele preturilor, iar pentru anul " t(1) " C p r (1) = C p n (1) : I p (1) semnificatiile indicatorului sunt asemanatoare cu cele de mai sus, dar aplicabile anului curent Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice in fiecare stat intr-o anumita perioada este ponderea cheltuielilor publice in PIB. Astfel:

Cp/PIB = Cpn / PIBn . 100,

Cp/PIB- ponderea cheltuielilor publice in PIB; Cpn - cheltuielile publice in expresie nominala; PlBn - produsul intern brut exprimat in preturi curente. Un alt indicator il constituie cheltuielile publice medii pe un locuitor, care se poate exprima in moneda nationala sau in una de circulate internationala, respectiv $ SUA. Relatia de calcul este urmatoarea:

Cp/loc = Cpn : P , unde,�cheltuieli publice medii pe un locuitor;

- cheltuieli publice exprimate in preturi curente; - populatia (numar de locuitori). Pentru exprimarea acestui indicator in $ SUA se recurge la cursul de schimb relatia de calcul fiind:

Cp$/loc = Cpn:P:Cs

2.4.2. Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi efectuata atat din punct de vedere global, pc baza nivelului total al acestora, cat §i dm punct de vedere al structurii lor diferite categorii, in cadrul unui criteriu de clasificare adoptat (economic, functional s.a.) In acest scop este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei:

gsCpi = (Cpi / Cpt) x 100 unde: gsCpi - ponderea cheltuielii publice "i" in totalul cheltuielilor publice; Cpi - cheltuiala publica "i" (cheltuielile componente, in functie de criteriul de clasificare); Cpt — cheltuieli publice totale. Cu ajutorul acestui indicator, se poate stabili in ce proportie au fost orientate resure financiare ale statului spre anumite obiective: sociale, administrative, economice. Spre exemplu, in tarile dezvoltate locul principal il ocupa cheltuielile pentru securitate sociala si bunastare, pentru educatie, iar in tarile in curs de dezvoltare, cheltuielile pe servicii publice generale si ordine publica. Nu este o regula, acest fapt depinde si de situatia politica, economica si sociala ce caracterizeaza statele respective.

2.4.3. Dinamica cheltuielilor publice

Dinamica cheltuielilor publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

– Cresterea nominala si reala a cheltuielilor publice in marime absoluta si in marimerelativa;

– Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; – Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor; – Modificarea structurii cheltuielilor publice; – Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB

(coeficient de devansare); – Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB

Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB

Cand e > 1, aceasta exprima tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice. Cheltuielile publice sunt elastice fata de PIB. Daca e < 1, aceasta exprima tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice fata de PIB

Lista subiectelor posibile

1. Clasificarea cheltuielilor publice 2. Cheltuieli curente şi cheltuieli de capital 3. Criterii funcţionale ale cheltuielilor 4. Cheltuieli social culturale 5. Transferuri 6. Împrumuturi acordate 7. Plăţi de dobânzi 8. Fonduri de rezervă 9. Cheltuielile privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională 10. Cheltuielile privind serviciile publice generale 11. Cheltuielile privind acţiunile economice 12. Cheltuielile publice în expresie nominală 13. Cheltuielile publice medii pe locuitor 14. Structura cheltuielilor publice 15. Dinamica cheltuielilor publice 16. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB 17. Modificarea structurii cheltuielilor publice 18. Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor 19. Creşterea nominală şi reală a cheltuielilor publice 20. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB

Aplicaţii, teste pentru autoevaluare – tema 2 1. Mecanismul financiar nu are în vedere relaţiile de piaţă 2. Mecanismul financiar are în vedere creşterea produsului intern brut în condiţiile asigurării

echilibrului economico-financiar, valutar, monetar, precum şi a unei eficienţe ridicate.î 3. Creditul bancar se acordă pentru obiective precise, pe termen limitat, pe bază de garanţii

materiale, sunt purtătoare de dobânzi. 4. Asigurările de bunuri, persoane, răspundere civilă nu se fac în caz de calamităţi, dezastre

naturale, accidente, evenimente în viaţa omului. 5. Orientările moderne privind eficienţa cheltuielilor publice presupun:

1. serviciile publice nu trebuie să fie furnizate întotdeauna în mod gratuit 2. Serviciile publice trebuie să fie furnizate întotdeauna în mod gratuit 3. oriunde este posibil, furnizarea publică de servicii să fie înlocuită de cea privată 4. toţi producătorii de servicii publice trebuie sa-şi maximizeze profitul

a. 1,3 b. 1,4 c. 1,5 d. 2,3 e. 2,5

6. Cheltuielile bugetare :

a. cuprind şi venituri proprii ale institiţiilor publice b. au o sferă mai largă decât cele publice c. au aceeaşi sferă cu cele publice d. au o sferă mai restrânsă decât cele publice e. cheltuielile bugetare sunt aprobate de către organul legislativ sub forma debitelor bugetare

7. Când elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut este mai mare decât 1;

a. există tendinţa de utilizare într-o mai mare măsură a PIB, pentru finanţarea cheltuielilor publice b. produsul intern brut creşte într-un ritm superior cheltuielilor publice c. tendinţa de utilizare a PIB pentru finanţarea cheltuielilor publice rămâne constantă d. cheltuielile publice cresc în acelaşi ritm cu PIB

8. Rolul social îndeplinit de cheltuielile publice pentru acţiuni social – culturale este evidenţiat prin:

a. stimularea sporirii producţiei b. asistenţa medicală a indivizilor c. ridicarea nivelului cultural, artistic şi de civilizaţie d. educaţia şi instrucţia copiilor şi a tinerilor

9. Caracteristicile subvenţiilor – ajutoare financiare directe din partea statului sunt următoarele:

a. fără afectaţie specială b. necondiţionate

c. caracter discreţionar d. acord bilateral şi cu contraprestaţie e. ajutor rambursabil

10. Despre investiţia intelectuală se fac următoarele afirmaţii: a. reprezintă o avansare de venit naţional b. are caracterul unei investiţii pe termen scurt c. poate fi corectată cu ajutorul reciclării cunoţtinţelor, al îmbogăţirii sistematice a acestora în

funcţie de cerinţele economiei şi ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii d. este o cheltuială pentru învăţământ şi pregătire profesională, efectuată cu scopul educaţiei,

instruirii şi calificării forţei de muncă

11. Mediul înconjurător este un bun public pur pentru că: a. chiar dacă este consumat de către unul, el rămâne disponibil şi pentru alţii b. depinde de nivelul salarizării funcţionarilor publici c. consumatorul nu se poate exclude pe el însuşi de la utilizarea unui bun public pur d. nu are caracter permanent

12. Organele puterii şi administraţiei publice sunt: a. organele puterii judecătoreşti b. organele executive centrale şi locale c. poliţia d. jandarmeria

13. Creşterea resurselor financiare publice este determinată de: a. factori monetari b. factori politici şi militari c. factori sociale d. toate categoriile de factori de mai sus influenţează creşterea resurselor financiare publice

14. În categoria resurselor financiare publice interne nu se include: a. impozitele b. salariile personalului angajat la instituţiile publice c. taxele d. emisiunea de bani fără acoperire

15. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la sfera de cuprindere a cheltuielilor publice şi cea a cheltuielilor bugetare? a) cheltuielile publice sunt mai cuprinzătoare, incluzând cheltuielile bugetare b) sfera de cuprindere a cheltuielilor bugetare este aceeaşi cu cea a

cheltuielilor publice c) sfera de cuprindere a cheltuielilor publice nu se intersectează cu cea a

cheltuielilor bugetare d) cheltuielile bugetare sunt mai cuprinzătoare, incluzând cheltuielile publice e) nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată

16. Care dintre următorii indicatori nu se încadrează în grupa indicatorilor de analiză a dinamicii cheltuielilor publice? a) cheltuieli publice medii pe locuitor, exprimate în $/loc b) modificarea nominală a volumului cheltuielilor publice c) modificarea reală a ponderii cheltuielilor publice în PIB d) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice faţă de creşterea PIB e) elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB

17. Prin cheltuielile publice:

a) se acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la bază opţiunea individuală;

b) se concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice şi anume, cea de mobilizare a resurselor la fondurile financiare publice;

c) se efectuează direct de către beneficiarul bunurilor şi serviciilor, cunoscând preţul acestora;

d) privesc finanţarea de bunuri şi servicii publice, precum şi efectuarea de transferuri în scopuri sociale;

e) se transpune în practică politica în domeniul canalelor de procurare a resurselor financiare publice.

18. Care dintre următoarele enunţuri cu privire la cheltuielile publice nu este adevătară? a) mărimea lor depinde de: potenţialul economic al ţării, de gradul de consimţire

a contribuabililor la plata impozitelor şi de înclinaţia populaţiei spre consumul de bunuri şi servicii publice;

b) urmăresc satisfacerea unor preferinţe colective, stabilite pe baza opţiunilor colective;

c) sunt efectuate de stat, ca intermediar, astfel că beneficiarii lor nu cunosc preţul serviciilor publice furnizate;

d) se efectuează în scopul finanţării de bunuri şi servicii publice, precum şi pentru redistribuirea veniturilor în societate;

e) privesc plăţi efectuate de populaţie, pentru a primi în schimb servicii şi bunuri publice.

19. Care dintre criteriile de clasificare a cheltuielilor publice, le împarte în: temporare, virtuale, definitive?

a) criteriul administrativ; b) criteriul financiar; c) criteriul funcţional; d) criteriul referitor la rolul lor în viaţa economică şi socială; e) criteriul economic.

20. Cheltuielile publice consolidate se determină prin deducerea din cheltuielile publice…………….. a transferurilor efectuate între diferitele categorii de bugete.

Rezolvări şi răspunsuri: 1. fals 2. adevărat 3. adevărat 4. fals 5. a 6. b 7. b. 8. a 9. b 10. a 11. a 12. b 13. d 14. d 15. d 16. a 17. a 18. c 19. b 20. neconsolidate

Obiectivele lecţiei 3 – Resursele financiare publice Importanţa resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale. Înţelegerea rolului important al prelevărilor cu caracter obligatoriu în elaborarea politicii bugetare. Înţelegerea importanţei elasticităţii resurselor financiare publice pe piaţa internă.

Concepte cheie – Resursele financiare publice Resurse financiare Resurse ordinare şi extraordinare Venitul general şi specific Impozite Contribuţii Taxa pe valoare adăugată Accize Indicatori de analiză

Tema 3 – Resursele financiare publice

► Resursele organismelor fara scop lucrativ;

► Resursele populatiei.

► Resursele financiare publice cuprind:

► Resursele administratiei centrale de stat;

► Resursele administratiei locale de stat;

► Resursele asigurarilor sociale de stat;

► Resursele fondurilor speciale;

► Resursele institutiilor publice cu caracter autonom.

3.2. Structura resurselor financiare publice

3.2.1.

3.2.2. Structura resurselor bugetului asigurarilor sociale de stat

3.2.3. Structura resurselor bugetelor locale

3.2.4. Structura resurselor fondurilor cu destinaţie specială

3.3. VENITURI

I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A l. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE SALARII Impozitul pe salarii - total - IMPOZITUL PE VENIT

� Impozit pe venituri din activitati independente; � Impozit pe venituri din salarii; � Impozit pe venituri din cedarea folosintei bunurilor; � Impozit pe venituri din dividende; � Impozit pe venituri din dobanzi; � Impozit pe alte venituri. � Impozit pe venit din pensii;

► Impozitul pe veniturile obtinute din jocurile de noroc, din premii si din prime in bani

si/sau natura; ► Impozitul pe veniturile obtinute din transferal dreptului de proprietate asupra valorilor

mobiliare si vanzarea partilor sociale; ► Regularizari; ► Impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de

proprietate intelectuala; ► Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente;

COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT (se scad) ► Cote defalcate din impozitul pe venit (se scad); ► Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (se scad); ► Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate

populatiei (se scad);

ALTE IMPOZITE DIRECTE ► Impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente; ► Impozitul pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii

privind protectia consumatorilor; ► Impozitul pe dividende de la societatile comerciale; ► Contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat; ► Alte incasari din impozite directe;

CONTRIBUTII

► Contributia pentru pensia suplimentara; ► Contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap;

A2. IMPOZITE INDIRECTE

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ► TVA incasata; ► Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale (se scad);

ACCIZE TAXE VAMALE

Taxe vamale de la persoane juridice; ► Taxe vamale si alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitatile vamale;

ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe pentru jocurile de noroc;

► Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare; ► Taxa pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor

minerale; ► Taxe judiciare de timbru; ► Taxe de timbru pentru activitatea notariala; ► Taxe extrajudiciare de timbru; ► Amenzi judiciare; ► Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat; ► Taxa asupra unor activitati daunatoare sanatatii si din publicitatea lor; ► Taxa de timbru social asupra valorii automobilelor noi din import; ► Contributia agentilor economici din turism; ► Impozitul pe titeiul din productia sj gazele naturale; ► Taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc; ► Taxe de autorizare pentru comercialiazarea alcoolului, bauturilor alcoolice,

produselor din tutun si a cafelei; ► Venituri cu destinatie speciala din comisionul pentru servicii vamale; ► Venituri cu destinatie speciala din cotele aplicate asupra veniturilor realizate in domeniul

aviatiei civile; ► Alte incasari din impozite indirecte.

B. VENITURI NEFISCALE VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE Taxe de metrologie;

► Taxe pentru prestatiile efectuate si pentru eliberarea autorizatiilor de transport in trafic international;

► Taxe consulare; ► Taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decat cele sanitare, de pe langa

instirutii; ► Taxe si alte venituri din protectia mediului; ► Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate;

Varsaminte din veniturile institutiilor publice si activitatilor autofinantate; ► Alte venituri de la institutiile publice.

DIVERSE VENITURI ► Venituri din aplicarea prescriptiei extinctive; ► Venituri din araenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; ► Incasari din cota retinuta, conform Codului Penal; ► Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti;

► Venituri din concesiuni; ► Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si

taxe; ► Incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare din vanzarea locuintelor construite din

fondurile statului; ► Varsaminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neincadrate; ► Incasari din valorificarea bunurilor consfiscate, abandonate si alte sume constatate o data

cu confiscarea potrivit legii; ► Venituri realizate din incasarea debitelor evidentiate in bilanturile de lichidare a

patrimomului fostelor cooperative agricole de productie; ► Venituri din dividende; ► Incasari din alte surse;

II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI

► Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; ► Venituri din dividende; ► Incasari din alte surse;

III. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI

► Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; ► Venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale nationale si

de mobilizare; IV. DONATII SI SPONSORIZARI

Donatii

V. INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE

► Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri interguvernamentale;

► Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiat;

► Incasari din rambursarea imprumuturilor pentru finantarea lucrarilor agricole; ► Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor catre

CONEL si ROMGAZ; ► Incasari din rambursarea imprumuturilor din fondul de redresare financiara; ► Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru proiecte de investitii in turism;

3.3.2. Componenţa veniturilor

Componenta veniturilor care se prevad in bugetele proprii ale judetelor este evidentiata in Iegea bugetului de stat pe anul 2001, astfel:

► Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene;

► Alte impozite directe: a) Alte incasari din impozite directe;

► Alte impozite indirecte: a) Taxe de timbru pentru contestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control sau de impunere.

► Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene;

► Varsaminte de la institutiile publice: � Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si

bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor; � Alte venituri de la institutiile publice;

► Diverse venituri: � Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri; � Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; � Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti; � Venituri din concesiuni si inchirieri; � Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii; � Incasari din alte surse;

► Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului:

� Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (de subordonare judeteana);

� Venituri din privatizare; ► Venituri cu destinatie speciala:

� Taxe speciale; � Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat; � Venituri din fondul pentru drumurile publice; � Venituri din fondul de interventie; � Venituri din fondul pentru locuinte; � Venituri din amortizarea mijloacelor fixe; � Donatii si sponsorizari; � Sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la

finantarea unor actiuni de interes public; � Venituri pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si

alimentarea cu apa a satelor; � Venituri pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al

contructiilor existente cu destinatie de locuinta; ► Cote si sume defalcate din impozitul pe venit:

� Cote defalcate din impozitul pe venit; � Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echiiibrarea bugetelor locale; � Sume alocate de Consiliul judetean din cota defalcata din impozitul pe venit

pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului propriu Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugete locale. Subventii primite din bugetul de stat:

� Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe;

� Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului;

� Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism;

� Subventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local. Subventii primite de la alte bugete:

� Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.

Componenta veniturilor care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Consiliul general al Municipiului Bucuresti este evidentiata in Legea bugetului de stat pe anul 2001, astfel:

► Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale.

� Impozite si taxe de la populatie: � Impozitul pe cladiri de la persoane fizice; � Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice; � Impozitul pe terenuri de la persoane fizice; � Alte impozite si taxe de la populatie;

► Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. ► Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice:

� Impozitul pe cladiri de la persoane juridice; � Impozitul pe teren de la persoane juridice;

► Alte impozite directe: � Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice; � Alte incasari din impozite directe;

► Impozitul pe spectacole.

► Alte impozite indirecte: � Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare; � Taxe de timbru pentru constestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si

aplicate prin acte de control sau impunere; � Taxe extrajudiciare de timbru; � Alte incasari din impozite indirecte;

► Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale.

► Varsaminte de la institutiile publice: � Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice; � Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor

bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor; � Veniturile punctelor de insamantari artificiale; � Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare; � Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate � Contribute datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor

cu ajutor social; � Contributia lunara a parintilor sau sustinatorilor legali pentru intretinerea

copiilor in crese; � Alte venituri de la institutiile publice

► Diverse venituri;

� Venituri din recuperarea cheltuielilorde judecata, imputatii si despagubiri; � Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale; � Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti � Venituri din concensiuni si inchirieri; � Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite

si taxe; � Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii; � Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor

cooperative agricole de productie; � Incasari din alte surse;

► Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului:

� Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; � Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului; � Venituri din privatizare;

► Venituri cu destinatie speciala:

� Taxe speciale; � Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat; � Venituri din fondul pentru drumurile publice; � Venituri din fondul de interventie; � Venituri din fondul pentru locuinte; � Venituri din amortizarea mijloacelor fixe; � Donatii si spononzari; � Sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la

finantarea unor actiuni de interes public; � Venituri pentru finantarea Prograraului de pietruire a drumurilor comunale si

alimentarea cu apa a satelor; � Venituri pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al

constructiilor existente cu destinatie de locuinta;

� Venituri din mchirierea, vanzarea si concensionarea unor bunuri aflate in administrarea spitalelor publice;

► Cote si sume defalcate din impozitul pe venit: � Cote defalcate din impozitul pe venit; � Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale; � Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice

livrate populatiei; � Sume alocate de Consiliul judetean din cota defalcata din impozitul pe venit

pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului propriu

► Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugetele locale.

► Subventii primite din bugetul de stat: � Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din

imprumuturi externe; � Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a

copilului; � Subventii primite de bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a

persoanelor cu handicap; � Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau

actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism;

► Subventii primite de la alte bugete:

� Subventii primite de la bugetul Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic;

� Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.

3.4. Indicatori de analiză a resurselor financiare publice

3.4.1. Indicatori de nivel

► Indicatorii utilizati in analiza nivelului resurselor financiare publice sunt: � volumul resurselor financiare publice exprimat in marimea nominala (preturi

curente, RFP n( 0 ) si RFP n( 1 ) ) si in marimea reala (preturi constante, RFP r( 0 ) si RFP r( 1 ) )

Determinarea volumului resurselor financiare publice in marime reala are in vedere utilizarea indicelui de crestere a preturilor. Relatiile de calcul sunt: RFP r( 0 ) = RFP n( 0 ) : I p ( 0) ; RFP r( 1 ) = RFP n( 1 ) : I p ( 1) unde,

► RFP n( 0 ) = RFP n( 1 ) reprezinta resursele financiare publice ale anilor t (0) si t (1) exprimate in preturi curente;

► RFP r( 0 ) = RFP r( 1 ) reprezinta resursele financiare publice ale anilor t (0) si t (1) exprimate in preturi constante;

► Ip(0) si Ip(1) reprezinta indicele de crestere a preturilor anilor (0) si (1).

� ponderea resurselor financiare publice in produsul intern brut calculata conform relatiei:

RFP/PIB x 100, unde

RFP - resursele financiare publice ale perioadei analizate; PIB - produsul intern brut al aceleiasi perioade

� marimea resurselor financiare publice medii pe locuitor. Acest indicator se poate exprima in moneda nationala, iar, pentru a se asigura comparabilitatea internationala, el se poate exprima si intr-o moneda de circulatie internationala relativ stabila, de regula, dolarul american.

Astfel, pentru primul caz, relatia de calcul este : RFP/loc = RFP : P, unde RFP/loc - resursele financiare publice medii pe locuitor, exprimate in moneda nationala; P - numarul de locuitori in perioada analizata; RFP - resursele financiare publice ale perioadei analizate. Pentru cel de-al doilea caz, relatia de calcul este : RFP$ SUA/loc - RFP : P : Cs, unde RFP $/loc - resursele financiare publice medii pe locuitor, exprimate in $ SUA; Cs - cursul de schimb al monedei nationale comparativ cu $ SUA, iar RFP si P au aceleasi semnificatii ca mai sus.

3.4.2. Indicatori de structura Deoarece analiza resurselor financiare publice cu ajutorul indicatorilor de nivel nu este intotdeauna elocventa mai ales daca economia statului respectiv este afectata intr-o masura mai mare de inflatie, de cresterea preturilor, de deprecierea monedei nationale, atunci, pentru analiza, se poate recurge la indicatorul de structura. Relatia de calcul este:

gs RFPi = RFPi / RFPt x 100, unde

� gs RFPi - proportia (ponderea) resursei financiare publice "i" in totalul resurselor financiare publice, in perioada analizata;

� RFPi - resursa financiara publica "i", componenta a resurselor financiare publice tot in perioada analizata;

� RFPt - resursele financiare publice totale in perioada analizata. Indicatorul de structura poate fi utilizat si la analiza in dinamica a proportiilor diverselor categorii de resurse financiare in totalul acestora.

3.4.3. Indicatori de dinamică Dinamica resurselor financiare publice reflecta modificarile care intervin in masura,

nivelul si structura acestora intr-o anumita perioada de timp. Indicatorii dinamicii resurselor financiare publice pentru o perioada considerata sunt:

� Cresterea nominala si reala a resurselor financiare publice in marime absoluta si marime relativa;

� Modificarea ponderii resurselor financiare publice in produsul intern brut;

� Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor; � Modificarea structurii resurselor financiare publice; � Indicatorul de corespondenta dintre cresterea resurselor financiare publice si

cresterea produsului intern brut; � Elasticitatea resurselor financiare publice fata de produsul intern brut.

3.4.3.1. Cresterea nominala si cresterea reala a resurselor financiare publice in

marime absoluta si in marime relativa Cresterea nominala rezulta din comparatia resurselor financiare publice exprimata in preturi curente, iar cresterea reala rezulta din comparatia resurselor financiare publice exprimate in preturi constante. Cresterea in marime absoluta se poate determina cu ajutorul relatiilor: △△△△RFPn ( 1 – 0 ) = RFPn ( 1 ) - RFPn ( 0 ) ; △△△△RFPr ( 1 – 0 ) = RFPr ( 1 ) – RFPr (0), unde:

� △RFPn ( 1 – 0 ) – cresterea nominala absoluta a resurselor financiare publice in anul t (1 ) comparativ cu anul t (0)

� RFPn ( 1 ) , respectiv RFPn ( 0 ) – resursele financiare publice in anul t ( 1) si

in anul t (0) exprimate in preturi curente

� △RFPr ( 1 – 0 ) – cresterea reala absoluta a resurselor financiare publice in anul t(1 ) comparativ cu anul t (0)

� RFPr ( 1 ) , respectiv RFPr ( 0 ) – resursele financiare publice in anul t ( 1) si in

anul t (0) exprimate in preturi constante.

3.4.3.2. Modificarea ponderii resurselor financiare publice in produsul intern brut. Calculul se efectueaza astfel: △△△△(RFP/PIB )(1-0) = RFP( 1 ) / PIB (1) . 100 - RFP( 0 ) / PIB (0) . 100 unde

� △(RFP/PIB )(1-0) – modificarea ponderii resurselor financiare publice in PIB in anul t(1) fata de anul t(0)

3.4.3.3. Modificarea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor Calculul se efectueaza astfel: △△△△(RFP/loc )(1-0) = RFP/loc (1) - RFP/loc (0), unde resursele financiare publice sunt exprimate in moneda nationala. Pentru crearea posibilitatii comparabilitatii internationale se recurge la cursul de schimb, relatia de calcul a modificarii nivelului resurselor financiare publice fiind: △△△△(RFP $ /loc )(1-0) = RFP $ /loc (1) – RFP $ /loc (0) Relatiile de calcul pentru RFP $ /loc pentru anii “t(o)” si “t(1)” sunt cele mentionate la punctul “Indicatori de nivel”

3.4.3.4. Modificarea structurii resurselor financiare publice Calculul se efectueaza cu ajutorul formulei: ±△△△△ gs RFP i(1-0) = gs RFP i( 1 ) -gs RFP i( 0 ) unde ±△△△△ gs RFP i(1-0) – modificarea ponderii resurselor financiare publice “i” in totalul resurselor financiare publice, in anul t(1) comparativ cu anul t(0)

3.4.3.5. Indicatorul de corespondenta dintre cresterea resurselor financiare publice si cresterea produsului intern brut. Relatia de calcul este:

K d = (I RFP (1/0) / I PIB (1/0) ), unde Kd – coeficientul de corespondenta (sau coeficient de davansare) dintre cresterea resurselor de finantare publice si cresterea produsului intern brut I RFP (1/0) si I PIB (1/0) – indicii de crestere a resurselor financiare publice si a produsului intern brut.

In situatia in care Kd > 1, atunci resursele financiare publice cresc mai repede decat ritmul de crestere al produsului intern brut in anul t(1) comparativ cu anul t(0) Daca Kd < 1, atunci ritmul de crestere al produsului intern brut devanseaza ritmul de crestere a resursele financiare publice.

3.4.3.6. Elasticitatea resurselor financiare publice fata de produsul intern brut Relatia de calcul este: E = (△△△△ RFP (1-0) / RFP ( 0 ) )/ (△△△△ PIB (1-0) / PIB ( 0 ) ) in care: △ RFP (1-0) si △ PIB (1-0) reprezinta cresterea resurselor financiare publice si a produsului intern brut, in anul t(1) comparativ cu anul t(0) RFP (0) si PIB (0) reprezinta resursele financiare publice si produsul intern brut, in anul t(0)

Lista subiectelor posibile

1. Clasificarea resurselor financiare publice 2. Resursele populaţiei 3. Prelevări cu caracter onbligatoriu 4. Resurse de trezorerie 5. Resurse provenite din împrumuturi publice 6. Finanţare prin emisiune monetară fără acoperire 7. Veniturile 8. Impozitele directe 9. Impozitele indirecte 10. Vărsăminite din profitul net 11. Vărsăminte de la instituţiile publice 12. Venituri din concesiuni 13. Donaţii 14. Structura resurselor bugetului 15. Taxa pe valoarea adăugată 16. Accizele 17. Taxele vamale 18. Veniturile nefiscale 19. Venituri din capital 20. Componenţa veniturilor 21. Indicatori de analiză a resurselor financiare publice

Aplicaţii, teste pentru autoevaluare – tema 3

1. Politica financiară constă în totalitatea principiilor, metodelor, măsurilor, instrumentelor concrete care sunt utilizate în activitatea financiară, atât la nivel macroeconomic, căt şi la nivel microeconomic. 2. Politica financiară nu are caracter ştiinţific, deoarece ia în considerare legile economice, particularităţile concrete, performanţele muncii sociale. 3. Politica financiară are caracter realist, deoarece este elaborată şi înfăptuită pe baza realităţilor concrete, a posibilităţilor economice.

4.Cu titlul definitiv şi caracter obligatoriu sunt impozitele, taxele şi contribuţiile. 5. Care dintre următoarele impozite şi taxe reprezintă venit nefiscal pentru stat?

a) taxa asupra mijloacelor de transport b) taxele vamale c) taxele pentru folosirea terenurilor în alte scopuri decât pentru producţia vegetală, agricolă

sau silvică d) taxele consulare e) impozitul pe spectacole

6. Dintre veniturile nefiscale fac parte a) impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie, taxa

pentru reconstrucţia drumurilor b) venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea

prescripţiei extinctive c) taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol d) penalităţi de majorare pentru veniturile nevărsate la termen, taxa asupra mijloacelor de

transport e) impozitul pe profit, veniturile din amenzi

7. Factorii economici şi monetari influenţează asupra nivelului încasărilor fiscale astfel: 1) Sintetizează influenţa factorilor de orice natură prin cheltuielile bugetare 2) Creşterea sau descreşterea PIB determină sporirea sau diminuarea încasărilor fiscale pe

seama modificării veniturilor impozabile 3) Măsurile politice pot influenţa creşterea bazei de impozitare şi a veniturilor bugetare 4) Modificarea preţului, inflaţia generează schimbări în veniturile statului din impozite 5) Impozitele servesc la redistribuirea veniturilor Alegeţi varianta corectă: a) 2,4 b) 2,5 c) 3,4 d) 1,2 e) 1,4

8. Care din afirmaţiile următoare este falsă? a) impozitele şi taxele sunt reglementate prin lege b) pe baza impozitelor şi taxelor statul poate efectua cheltuielile sale c) impozitele şi taxele reprezintă venituri bugetare d) impozitele şi taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale

e) impozitele şi taxele constitue prelevări cu titlu definitiv şi nerambursabil

9. Care principiu al impunerii urmăreşte ca sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu minimul de cheltuieli şi să fie cât mai puţin apăsător pentru plătitor?

a) certitudinii impunerii b) randamentelor impozitelor c) comodităţii impunerii d) justeţii impunerii e) toate cele de mai sus

10. Echitatea fiscală presupune a) utilizarea, cu predilecţie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor progresive

pe tranşe b) impunerea veniturilor şi averii să nu se facă în funcţie de puterea contributivă a

subiectului impozitului c) scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici d) impunerea să fie generală şi asemănătoare indiferent de venit

11. Care dintre măsurile de mai jos nu conduce la încurajarea dezvoltării economice a) micşorarea impozitelor indirecte b) stabilirea unor taxe vamale ridicate la import c) facilitarea amortizării accelerate d) stabilirea unor taxe ridicate la export e) scutirea de la plata impozitelor indirecte

12. Stabilirea obiectivului impozitului are ca scop 1. constatarea materiei impozabile 2. stabilirea contribuabilului 3. evaluarea materiei impozabile

a) 1,2,3 b) 1,2 c) 1,3 d) 2,3 e) 1

13. Când evaluarea are loc pe baza declaraţiei contribuabilului a) are loc o evaluare indirectă a materiei impozabile b) se elimină orice posibilitate de evaziune fiscală c) materia impozabilă este stabilită arbitrar d) stabilirea mărimii materiei impozabile se determină de către organele fiscale pe baza

datelor furnizate de contribuabil e) are loc o verificare a declaraţiei contribuabilului cu o declaraţie a unei terţe persoane

14. Trăsăturile comune taxelor şi impozitelor sunt: a) termenele de plată b) caracter obligatoriu c) serviciul de care beneficiază plătitorul

d) titlul nerambursabil e) urmărirea în caz de neplată

15. În categoria impozitelor nu este închis: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) taxa pe valoarea adăugată; d) impozitul pe veniturile micro-întreprinderilor; e) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi.

16. Caracteristicile impozitelor directe sunt:

A) Sunt nominative B) Se stabilesc pe consumul unor produse C) Se stabilesc pe venituri si/sau avere D) Se determina pe baza de documente E) Sunt cuprinse in pretul unor produse F) Prevad suma ce trebuie platita G) Sunt stabilite inainte de termenul de plata al acestora H) Termenul de plata fiind cunoscut de contribuabili

a) A+C+D+E+G+H b) B+C+D+E+G+H c) A+C+D+F+G+H d) B+C+D+F+G+H e) A+D+E+F+G+H

17. Dividendul reprezintă: a) o taxă permanentă pe avere; b) un impozit pe avere; c) contribuţie la bugetul asigurărilor; d) o distribuire în bani sau natură, efectuată de o persoană juridică numai deţinător

de titluri de participare la acea persoană juridică; e) un venit din activităţi independente.

18. În definiţia impozitului se afirmă că: a) se achită doar de persoanele fizice b) sunt plătite de către stat persoanelor fizice şi juridice c) se achită doar de către persoanele juridice d) au caracter obligatoriu, definitiv, nerambursabil şi nu presupun o

contraprestaţie din partea statului e) au caracter facultativ, fiind plătite doar în măsura în care contribuabilul

consimte acest lucru 19. În fucţie de bugetul colector resursele colectate de la bugetele instituţiilor publice au character ………………….

20. Resursele financiare ale bugetului de stat curente sunt: fiscale şi ………………… Rezolvări şi răspunsuri: 1. adevărat 2. fals 3. adevărat 4. fals 5. d 6. b 7. e 8. b 9. b 10. d 11. b 12. b 13. d 14. b 15. e 16. c 17. d 18. d 19. autonom 20. nefiscale

Obiectivele lecţiei 4 – Impozitele Importanţa realizării prin impozitare a obiectivelor politicii sociale, economice, financiare. Realizarea funcţiilor interne şi externe ale statului. Rolul social al impozitelor prin distribuirea unei părţi din produsul intern brut de la persoanle fizice şi juridice la dispoziţia statului. Redistribuirea de către stat a unei părţi din produsul intern brut conform obiectivelor de politică socială, financiară în domeniul utilizării resurselor financiare publice.

Concepte cheie – Impozitele Contribuabil Impozit direct şi indirect Cote de impozit Impozite reale şi personale Bază impozabilă Salariul Dividendul Monopulul fiscal

Tema 4 - Impozitele

4.1. Consideratii generale

Impozitele sunt prelevari din venitul si/sau averea persoanelor fizice si juridice rezidente si nerezidente catre bugetul public national. Sumele astfel colectate îi sunt necesare statului pentru realizarea obiectivelor politicii sociale, economice, financiare, respectiv realizării funcţiilor sale interne şi externe. O primă caracteristică a impozitelor este aceea că au un caracter obligatoriu, ele fiind daterminate să plătite pe baza unor reglementări legale, care sunt adoptate de puterea legislativă şi, în anumite condiţii, de organele de stat locale, în strânsă legătură cu obiectivele politicii financiare în domeniul resurselor financiare publice. O altă caracteristică a impozitelor este aceea că reprezintă plăţi cu titlu definitiv, contribuabilii nebeneficiind, de regulă, de rambursarea acestor sume. O a treia caracteristică este aceea că plata impozitelor nu presupune obligaţia unei contraprestaţii imediate şi directe din partea statului în favoarea contribuabilului. Impozitele au rol social, economic, financiar, ele fiind utilizate de stat ca pârghii economico-financiare, ca mijloace de intervenţie în economie.

Rolul social al impozitelor se manifestă prin aceea că prin intermediul lor se distribuie o parte din produsul intern brut de la persoanele fizice şi juridice la dispoziţia statului; având resursele financiare astfel constituite, statul redistribuie o parte din produsul intern brut la dispoziţia diverşilor beneficiari, persoane fizice şi juridice, conform obiectivelor de politică socială, financiară în domeniul utilizării resurselor financiare publice. Determinarea impozitului pentru veniturile realizate de persoane fizice având în vedere situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului prin deducerea unor sume determinate prin lege, conduce la scăderea presiunii fiscale a impozitului pe veniturile din salariu şi la motivaţia muncii pentru angajat. Măsura stabilirii unor taxe de consumaţie (accize) mari la unele produse, cum ar băuturile alcoolice spirtoase sau produsele din tutun, este menită să descurajeze consumul acestora de către populaţie, limitând influenţele negative asupra stării de sănătate a acesteia.

Din punct de vedere economic, impozitele îşi pot manifesta rolul prin influenţarea desfăşurării activităţilor economice. Astfel, acordarea de facilităţi fiscale de natura scutirii de plată a impozitului pe profit pentru activitatea desfăşurată în întreprinderile mici şi mijlocii sau practicarea unor cote reduse de impunere pentru profitul obţinut din activitatea de producţie sunt măsuri menite să stimuleze producătorii vizaţi. Scutirea de la plata taxelor vamale şi/sau a texei pe valoarea adăugată pentru achiziţia de mijloace fixe, linii tehnologice care constituie aport de capital, poate conduce la stimularea investiţiilor străine, la creşterea producţiei într-un domeniu al economiei, la crearea de noi locuri de muncă, la obţinerea unor resurse financiare publice sporite.

Limitarea exporturilor de materii prime, materiale, prin stabilirea unor taxe vamale de export poate conduce la stimularea producţiei naţionale în anumite domenii.

Ocupând primul loc în mobilizarea şi constituirea resurselor financiare impozitele îşi manifestă rolul lor şi pe plan financiar. Proporţia în care impozitele, taxele şi contribuţiile îşi aduc aportul la constituirea resurselor financiare publice depinde de politica financiară a fiecărui stat şi de gradul de dezvoltare al acestuia. 4.2. Clasificarea impozitelor

Impozitele se pot clasifica avându-se în vedere mai multe criterii, astfel: trăsăturile de fond şi formă, obiectul impunerii, scopul urmărit, frecvenţa de realizare şi instituţia care le administrează. 4.2.1. Clasificarea impozitelor după trăsăturile de fond şi formă

4.2.2. Clasificarea impozitelor după obiectul impunerii

4.2.3. Clasificarea impozitelor după scopul urmărit

4.2.4. Clasificarea impozitelor după frecvenţa realizării

4.3. Clasificarea taxelor vamale

4.2.5. Clasificarea impozitelor după instituţia care le administrează

Lista subiectelor posibile

1. Definiţia impozitului 2. Caracteristicile impozitului 3. Determinarea impozitului 4. Clasificarea impozitelor după trăsături 5. Clasificarea impozitelor după obiectul impunerii 6. Clasificarea impozitelor după scopul urmărit 7. Clasificarea impozitelor după frecvenţa realizării 8. Clasificarea impozitelor după instituţia care le administrează 9. Clasificarea taxelor vamale

Aplicaţii, teste pentru autoevaluare – tema 4

1. Impozitele sunt un rău, dar unul necesar, pentru că asigură resursele financiare publice pentru finanţarea cheltuielilor societăţii.

2. Acordarea pensiei pentru munca depusă şi limita de vârstă necesită îndeplinirea cumulativă a două condiţii: persoana să fi îndeplinit vârsta la carea se consideră că nu mai există capaciatea normală de muncă şi să aibă o anumită vechime în muncă.

3. Ajutorul de şomaj nu constituie o formă importantă de protecţie socială. 4. Impozitele directe sunt impozitele percepute « direct » de la persoanele fizice şi juridice,

obligate prin lege la plata acestora. 5. Nu se regăseşte printre metodele de evitare a dublei impuneri procedeul: a) creditării totale b) imputării ordinare c) scutirii progresive d) exonerării totale e) imputării progresive 6. Primiţi o moştenire, constând într-o casă. Trebuie supusă la impozitare astfel: a. impozit indirect, numit impozit pe valoare moştenită b. impozit direct numit impozit, impozit pe plusul de valoare mobiliară c. impozit direct, numit impozit pe donaţiuni d. impozit direct numit impozit pe succesiuni e. impozit indirect, numit impozit pe valoare adăugată 7. Care din factori nu sunt luaţi în considerare la stabilirea impozitului pe veniturile

persoanelor fizice? a. starea civilă a plătitorului b. proprietăţile deţinute de acesta c. numărul de persoane aflate în întreţinerea sa d. veniturile realizate e. vârsta 8. Impozitele indirecte se caracterizează prin aceea că: a. reclamă cheltuieli ridicate de aşezare b. reclamă cheltuieli ridicate de percepere c. reclamă cheltuieli d. necesită o perioadă scurtă de timp de la modificarea cotei şi până devin operaţionale e. sunt mai voalante

9. Zona liberului schimb reprezintă: a. perimetrul mai multor state care duc o politică vamală comună b. uniunea vamală c. percep taxe vamale pentru statele membre d. vizează taxele vamale înscrise în tarifele vamale e. livrări de anumite produse

10. În România taxa pe valoare adăugată a fost introdusă : a. în anul 2000 b. în anul 1993 c. în anul 2005 d. in anul 1990 11. Taxele de consumaţie a. sunt impozite indirecte b. nu ţin cont de veniturile celor ce o plătesc c. depind de averea personală a celor care o plătesc d. nu afectează puterea de cumpărare e. sunt reprezentate şi de accize 12. Creditul fiscal se cunoaşte şi sub denumirea de: a. dublă impunere b. impozit niminativ c. degrevare fiscală d. imputare progresivă 13. Accizele : a. nu sunt taxe speciale de consumaţie b. se institue asupra unor produse cu cerere elastică c. sunt aşezate asupra unor produse care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele d. se percep asupra bunurilor produse în interiorul ţării 14. SGPC: a. a fost instituit prin acordul semnat la Belgrad, în 1988, şi a intrat în vigoare un an mai

târziu b. reprezintă sistemul global de preferinţe comerciale c. urmăreşte înlocuirea grupărilor economice subregionale d. nu se bazează pe principiul reciprocităţii avantajelor

15. Nu sunt considerate venituri impozabile: a) venituri din activităţi independente; b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; d) venituri din investiţii; e) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri.

16. O societate comercială doreşte să realizeze 12.000 bucăţi din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar preţul de aprovizionare 3.000 u.m./tonă. Intervalul dintre două aprovizionări (zile)

Cantitatea aprovizionată (tone)

30 2.000 40 2.500 10 1.000 60 4.000 50 3.500

Intervalul mediu de abatere şi stocul de siguranţă au următoarele valori a) 45 zile şi 3.150 u.m.; b) 10,3 zile şi 721.000 u.m.; c) 10,3 zile şi 1.030.000 u.m.; d) 34,7 zile şi 2.429.000 u.m.; e) 45 zile şi 721.000 u.m. 17. Bilanţul unei societăţi se prezintă astfel:

Elemente Valori la începutul exerciţiului

Valori la sfârşitul exerciţiului

Active imobilizate 1360 1220 Active circulante 350 1190 Total activ 1710 2410 Capitaluri proprii 770 960 Datorii financiare 880 1330 Datorii din exploatare 60 120 Total pasive 1710 2410

Pe baza informaţiilor prezentate activul economic are valoarea: a) 2340 b) 2450 c) 2290 d) 2920 e) 2900

18. Impozitele au un caracter……………., ele fiind determinate şi plătite pe baza unor reglementări legale. 19. Impozitele directe – reale sunt: impozitul ……………., impozitul pe clădiri, impozitul pe activităţi industriale, comerciale şi profesii libere, impozitul pe capital mobiliar sau bănesc. 20. Ocupând primul loc în mobilizarea şi constituirea resurselor financiare…………….îşi manifestă rolul lor şi pe plan financiar. Rezolvări şi răspunsuri: 1. adevărat 2. adevărat 3. fals

4. adevărat 5. c 6. d 7. e 8. c 9. a 10. d 11. a 12. c 13. d 14. b 15. e 16. b 17. c 18. obligatoriu 19. funciar 20. impozitele