caiet seminar word- ist contemporana

7/31/2019 Caiet Seminar Word- IST CONTEMPORANA

1/143

Caiet de seminar - Istoria universal a secolului XX

Precizari generale

1. Modul de evaluare:

-examen scris din tematica cursului si bibliografia obligatorie: 60%-examinare din tematica seminarului: 30%-prezenta si activitatea la seminar: 10%

2. Detalii organizatorice, gestionarea situaiilor excepionale:

-prezenta la seminarii este obligatorie. Frecventa minima pentru acceptarea la examinarea scrisa este de75% din orele de seminar.-plagiatul este interzis si se pedepseste conform reglementrilor prezente n Carta UBB.-orice ncercare de frauda pe parcursul examinarilor duce la aplicarea reglementarilor de contractul destudii si Carta UBB.

Tematica si bibliografia seminarului de istorie contemporan universal

SEMINAR NR. 1-2

Prezentarea temelor si a bibliografiei; metodologia si sursele istoriei contemporane

1. Conferinta de pace de la Paris (1919-1920). Sistemul tratatelor de la Versailles

2. Organizarea Conferinei de pace i relaiile dintre statele participante. Organisme de lucru n cadrulConferinei

3. Tratatele de pace (Versailles, Saint-Germain, Sevres, Trianon, Paris)

4. Pactul Ligii Natiunilor - Societatea Naiunilor i principiile care au guvernat relaiile internaionaledup Primul Rzboi MondialBibliografie:

Ch. Zorgbibe,Histoire des relations internationales, Paris, 1994, vol. II (De la paix de Versailles laGrande Alliance contre Hitler 1918-1945), p. 4-94. (BIG 11554)

M. Iacobescu,Romnia la Societatea Natiunilor, Bucuresti, 1988, p. 16-56, 68-78. (F 3237 a/b)Pierre Gerbert (coord.), Socit des Nations et Organisation des Nations Unies, Paris, EditionRichelieu, 1973, p. 5-30. (BIG 10209)

1


2/143


SEMINAR NR. 3 i 4

Relaiile internaionale n perioada interbelic 1919-19391. Conferina de la Washington 1921-1922

2. Relaiile sovieto-germane: tratatul de la Rapallo, 1922; tratatul de la Berlin, 1926 - semnificaia

3. Problema dezarmrii n deceniul III al sec. XX - Geneva, 1924-1925; Pactul Briand Kellogg, 1928

4. Acordurile de la Locarno (1925) i restabilirea echilibrului politic n Europa

5. Marea criz economic i impactul su asupra relaiilor internaionale

6. Proiecte ale Ligii Natiunilor: conferina dezarmrii de la Geneva 1932-1934

7. Proiecte ale statelor revizioniste:-agresiunile Japoniei n Extremul Orient,-agresiunile Germaniei naziste n Europa (reintroducerea serviciului militar obligatoriu, remilitarizareaRenaniei, Anschluss-ul si dezmembrarea Cehoslovaciei),-agresiunile Italiei fasciste n Africa (Etiopia)Bibliografie:

Charles Zorgbibe, op. cit., p. 97-109, 177-184, 193-240.Paul Kennedy, The Rise and Fall of the Great Powers, London, 1988, p. 296-353.P. Milza, S. Berstein,Istoria secolului XX, Bucuresti, 1999, vol. I. (BIG 12215) (paginile referitoare la

problematica)Jean- Baptiste Duroselle,Istoria relatiilor internationale 1919-1947, vol.I, Editura Stiintelor Sociale siPoltice, Bucuresti, 2006 (paginile referitoare la problematica)SEMINAR NR. 5

Regimurile politice interbelice: democraie liberal versus totalitarism

1. Ideologie i regim politicState democratice: ideologie, regim politic, caracteristici, studii de caz (SUA, Europa Occidental,Europa Central)

2. State autoritare, dictatoriale si totalitare (Europa Occidental, Europa Central, URSS, Asia)Studii de caz : Marea Britanie (sistemul constituional; evoluia regimului politic monarhia, partidele

politice, guvernele interbelice; imperiul britanic); Frana (sistemul constituional; partidele politice,etapele guvernrii i activitatea guvernelor); Republica de la Weimar (regimul politic preedinia,

partidele politice, guvernele i activitatea lor); SUA (evoluii politice n era prosperitii; marea crizeconomic i consecinele sale; evoluii politice n deceniul patru); Italia fascist, Germania nazist,

URSS n perioada interbelic (caracteristicile i evoluia regimului-ideologia, instituiile ifuncionarea acestora-perspectiv comparativ).

2


3/143


Bibliografie general:

Paul Johnson,Histoire du monde moderne, 1980, tome I. (paginile referitoare la problematica)P. Milza, S. Berstein, op. cit., vol. I. (BIG 12215) (paginile referitoare la problematica) Politics inWestern Europe, St. 1991. (BIG 10797) (paginile referitoare la problematica)P. Kenedy, op. cit. (paginile referitoare la tematica-ideologia regimurilor politice)E. Hobsbawm, O istorie a secolului XX. Era extremelor. 1914-1991, Chisinau, Editura Cartier, 1999.Bibliografie suplimentara pt. studiile de caz:

A.J.P. Taylor,English History: 1914-1945, New York, 1965, 708 p. (BIG 13041) (paginile referitoarela problematica) Andr Maurois, Istoria Angliei, Bucuresti, Editura Orizonturi, 1996, 704 p. (BIG11063) (paginile referitoare la problematica)

David Lindsay Keir, The Constitutional History of Modern Britain: 1485-1937, London, 1947, 568 p.(BIG 9256) (paginile referitoare la problematica) G.M. Trevelyan, Istoria ilustrata a Angliei,Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1975, 869 p. (BIG 72211) (paginile referitoare la problematica)G. Brown Tindall,E. David Shi, America: o istorie narativa, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1996,vol. III (BIG 11392)Ren Rmond,Istoria Statelor Unite ale Americii, Corint, 1999, p. 108-133. (BIG 12708)Scurta istorie a Statelor Unite ale Americii, Bucuresti, Silex, 1995, 192 p. (BIG 10781)(paginile referitoare la problematica)Henry F. Graff,History of the USA, vol. 10, 11, BIG 6019.Jacques Nr,La troisime Republique 1919-1940, Paris, A. Colin, 1965 (BIG 9709)Jacques Madaule,Istoria Frantei, Bucuresti, Editura politica, 1973, vol. III (De la Republica a III-a la

Republica a V-a) (857670, BIG 6955)Jacques Droz,Istoria Germaniei, Corint, 2000, cap. V: Republica de la Weimar ; cap. VI : Germaniahitlerista. (BIG 12814)Claude David, Hitler si nazismul, Corint, 2002, partea I-ascensiunea lui Hither si a nazismului,Germania 1919-1933 (p. 7-77); partea a II-a: Hitlerismul la putere (19341945): stuctura statului :

puterea centrala, statele, partidul, politii si organizatii militare, Lagare de concentrare, Institutiifundamentale ale statului (justitia, propaganda, formarea tineretului, organizarea muncii. Politicasociala) (p. 79-91) ; Politica economica (p. 93102)Politica interna. Persecutii si crize (p. 103-130). Max Gallo, Italia lui Mussolini, Bucuresti, 1969. (BIG6292, 854487)Giuliano Procacci, Istoria italienilor, Bucuresti, Editura politica, 1975, p. 431-438, 452468. (BIG7194)Martin Clark, Modern Italy: 1871-1982, London, New York: Longman, 1993 (BIG 11319) (paginilereferitoare la tematica)Michael Lynch, Stalin si Husciov URSS, 1924-1964, Bucuresti, BIC ALL, 1991. (paginile referitoare la

problematica)N. Werth, Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin (1917-1953), Bucuresti, Corint, 2000.(paginile referitoare la problematica)Facultativ :Chantal Millon-Delsol,Ideile politice ale secolului XX, Iasi, Polirom, 2002, p. 24-51; p. 53-91; p. 118-121.

Gh. Radulescu, Spania, Bucuresti, 1997, p. 210-216, 225-254, 266-273. (761900)A. H. de Oliveira Marques,Istoria Portugaliei, Bucuresti, 1996, p. 145-172. (725024)

3


4/143


J. Gernet,Lumea chineza, vol. II, Bucuresti, Editura Meridiane, 1985 (BIG 8176) (paginile referitoarela problematica)

Hani Goro, Istoria poporului japonez, Bucuresti, Editura politica, 1964 (BIG 5543) (paginilereferitoare la problematica)V. Cristian,Istoria Asiei, Corint, 2002. (paginile referitoare la problematica)

SEMINAR NR. 6

Evolutia relatiilor inter-aliate n timpul celui de-al doilea razboi mondial1939-1945

1. relaiile anglo-americane. Semnarea Cartei Atlanticului, 12 august 1941

2. relaiile Marii Britanii i ale SUA cu URSS: Declaraia Naiunilor Unite, ianuarie 1942: tratatul anglo-rus, 26 mai 1942 tratatul americano-rus, 11 iunie 19423. conferine interaliate: Casablanca i ideea capitulrii necondiionate a puterilor Axei(13-24 ianuarie 1943) Moscova, Cairo, Teheran (1943) i problema deschiderii celuide-al doilea front Yalta (4-11 februarie 1945) San Francisco i constituirea ONU Potsdam (17 iulie-2 august 1945) i adncirea crizei n interiorul

coaliiei anglo- americano-sovieticeBibliografie:

Leonida Loghin,Mari conferinte internationale 1939-1945, Bucuresti, Editura Politica, 1989 (paginilereferitoare la problematica)Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. II, p. 273-295, vol. III (Du system de Ialta aux missiles de Cuba 1945-1962), p. 7-39.

Marea conflagratie a secolului XX, p. 188-197. (BIG 6611 a/b)R. G. Feltham,Diplomatic Handbook, London and New York, 1982, p. 61-85. (BIG 9786)Pierre Gerbert (coord.), op. cit., (BIG 10209) (paginile referitoare la problematica)

SEMINAR NR. 7

Debutul rzboiului rece 1945-1947

1. Definirea rzboiului rece

2. Fundamentele ideologice ale rzboiului rece i expresia lor politic n documentelemarilor puteri:

-Discursul lui Stalin, 9 februarie 1946-Discursul lui Churchill de la Fulton, 5 martie 1946

4


5/143


-Telegrama cea lung a lui G. Kennan i doctrina de containment-Telegrama Novikov

-Doctrina Truman, 12 martie 1947-Planul Marshall-Crearea Cominformului (septembrie 1947) i teoria lui Jdanov privindmprirea lumii n cele dou blocuriBibliografie:

Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. III, p. 7-65.H. Kissinger,Diplomatia, Bucuresti, 1998, p. 385-429 (BIG12223)Andr Fontaine,Istoria razboiului rece: de la Revolutia din Octombrie la razboiul din Coreea: 1917-1950, Bucuresti, Editura militara, 1991, vol. III (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la

problematica)

SEMINAR NR. 8

Evoluii n perioada rzboiului rece (1948-1962)

1. Definirea sferelor de influent n Europa central-estic. Satelizarea. Conveniile de armistiiu ;Conferinta de pace de la Paris (1946-1947); tratatele bilaterale ntre URSS i satelii ; Pactul de laVarovia2. Sovietizarea - mecanisme i instituii

3. Formarea blocului vestic: OECD, NATO

Bibliografie:Hugh Seton-Watson, The East European Revolution, London, 1991. (BIG 5346) (paginilereferitoare la problematica)Peter Calvocoressi,Politica mondiala dupa 1945 , Editura ALLFA , Bucuresti , 2000(paginile referitoare la problematica)Joseph Rothschild,ntoarcerea la diversitate. Istoria politica a Europei Centrale si de

Est dupa al Doilea Razboi Mondial, Oradea, Editura Antet, 1997, cap. 3 (Comunistiipreiau puterea), cap. 4 (Dialectica stalinismului i a titoismului)

SEMINAR NR. 9 i 10

1. Conceptul de criz i expresia sa politic n relaiile dintre marile puteri:

2. Crizele rzboiului rece (1948-1962). Evoluii-Crizele Berlinului; Polonia i Ungaria 1956-Defeciunea iugoslav-Rzboiul din Coreea

-Criza Suezului, 1956-Criza cubanez i necesitatea destinderii

5


6/143


3. Evoluii n perioada rzboiului rece 1962-1989

-Destinderea relativ i definirea regulilor de funcionare a bipolarismului- mecanisme de comunicaresi reglementare n perioada destinderii relative: Kennedy i riposta gradual i flexibil-1962-1975: De la criza rachetelor din Cuba la Actul final de la Helsinki. Instituionalizareadestinderii:

Bibliografie:Andr Fontaine, op. cit., vol. IV, De la Razboiul din Coreea la criza aliantelor: 19501967,Bucuresti, 1994. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematica)Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. III, p. 67-128, 166-187.H. Kissinger, op. cit., p. 429-538, 586-589.

Jean-Louis Dufour, Crizele internationale. De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), Corint, 2002.[Blocada Berlinului (1948-1949) (p. 93-96) ; Insurectia ungara (1956) (p.96-98) ;Andr Fontaine, op. cit., vol. IV, De la Razboiul din Coreea la criza aliantelor: 19501967, Bucuresti,1994. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematica)Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. III, p. 67-128, 166-187.H. Kissinger, op. cit., p. 429-538, 586-589, p. 538-689.Jean-Louis Dufour, op. cit., [Nationalizarea Companiei Universale a canalului Suez (1956) (p. 98-101) ; Rachetele din Cuba (1962) (p. 115-117)

SEMINAR NR. 11si 12

1. Evoluii n perioada rzboiului rece 1962-1989

2. Tentativele de limitare a folosirii i experimentrii armamentului nuclear: SALT I i II3. Crize periferice i de sistem:-rolul Chinei n confruntarea celor dou puteri, SUA i URSS,-conflictele din Orientul Apropiat i crizele energiei (1973, 1978),-rzboiul din Vietnam-Criza cehoslovac i suveranitatea limitat n blocul estic-De la Ostpolitik la Actul final de la Helsinki

Bibliografie:

Henry Kissinger, op. cit., p. 538-689.Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. III, p. 307-326, vol. IV (Du schisme Moscou-Pkin laprs guerre froide:1962 nos jours), p. 7-11, 51-64, 142-144, 178-211.Andr Fontaine, op. cit., vol. IV. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematica)Jean-Louis Dufour, op. cit., [Razboiul de sase zile si reactiile comunitatii internationale (1967) (p. 120-122); Primavara de la Praga si interventia sovietica (1968) (p. 122-125) ; Urmarile internationale aleRazboiului de Yom Kippur (1973) (p. 127-130)

6


7/143


SEMINAR NR. 13

1. Evolutii n perioada razboiului rece 1962-1989-sfritul rzboiului rece-1975-1989: Tensionarea relaiilor Est-Vest i politica ripostei totale a luiRonald Reagan

-Intervenia militar sovietic n Afganistan 1979 i riposta american(Rzboiul stelelor)

-blocul comunist n deceniile VIII-IXBibliografie:

Henry Kissinger, op. cit., p. 689-727.Franoise Thom, Sfrsiturile comunismului, Polirom, Iasi, p. 35-91.Joseph Rothschild, op. cit., cap. 7 (Finaluri de partida), cap. 8 (Epilog)Peter Calvocoressi, op. cit. (paginile referitoare la problematica)Ch. Zorgbibe, op. cit., vol. IV, p. 341-350.Jean-Louis Dufour, op. cit., [Interventia sovietica n Afganistan (1979) (p. 154-156) ; Stare de razboi nPolonia (1981) (p. 159-162)]

_____________________________

SEMINAR NR. 14

1. Caracteristicile generale ale regimurilor politice postbelice

State democratice i totalitare Ideologie i regim politic

2. Studii de caz : URSS dup al doilea rzboi mondial, China, Europa de Est, Europade Vest, SUA,

Bibliografie general:Paul Johnson, op. cit., vol. II. (paginile referitoare la problematica)

Norman Davis,Europe A History, Oxford and New York Univ. Press, p. 1057-1137 (cap.12) (BIG 12476)Pierre Milza, S. Berstein, op. cit., vol. II, vol. III. (paginile referitoare la problematica)Peter Calvocoressi, op. cit. (paginile referitoare la problematica)

Bibliografie pt. studiile de caz:

7


8/143


Andr Maurois, op.cit., (BIG 11063) (paginile referitoare la problematica)

G.M. Trevelyan, op. cit., (BIG 72211) (paginile referitoare la problematica)C.J. Bartlett,A history of postwar Britain 1945-1974, London, Longman, 1977 (BIG 7660)Ren duc de Castris,Histoire de la France: des origines 1981, p. 575-599. (BIG 9859)J. Madaule, op. cit., vol. III. (paginile referitoare la tematic)P. Courtier, La quatrime republique, Paris, 1989, 126 p. (BIG 9025)H. Mendras,La sconde revolution franaise: 1965-1984, Paris, Gallimard, 1988 (BIG 9498),Garson Robert, The Uncertain Power : A Political History of the USA since 1929, (BIG 9777)G. Brown Tindall, E. David Shi, America: o istorie narativa, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1996,vol. III (BIG 11392)Andr Kaspi,Histoire des Etats Unis de lAmerique, p. 383-547Camil Muresan, Al. Vianu, Presedinte la Casa Alba, Bucuresti, Editura politica, 1974, p. 525-637.

(BIG 7091)Ren Rmond,Istoria Statelor Unite ale Americii, Corint, 1999, p. 135-148.Michael Lynch, Stalin si Husciov URSS, 1924-1964, Bucuresti, BIC ALL, 1991. (paginile referitoare la

problematica)N. Werth, Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin (1917-1953), Corint, 2000. (paginilereferitoare la problematica)

Nicolas Werth,Istoria Uniunii Sovietice de la Hrusciov la Gorbaciov (1953-1985), Bucuresti, Corint,2000.Pascal Lorot,Perestroika. URSS sub Gorbaciov (1985-1991), Bucuresti, Corint, 2002.Jacques Droz, Istoria Germaniei, Corint, 2000, cap. VII: Germania divizata, cap. VIII: ReunificareaMartin Clark, op. cit. (paginile referitoare la tematica)

8


9/143


NOTE DE SEMINAR

Seminar nr. 2

Conferinta de pace de la Paris (1919-1920). Sistemul tratatelor de la Versailles

I ncheierea ostilitatilor militare:FRONTUL DE EST: EFECTELE IESIRII RUSIEI DIN RAZBOIA. RUSIA, tratative la Brest-Litovsk din 15 decembrie 1917, finalizate prin Tratatul ncheiat la 3martie 1918;B. Romnia, preliminarii semnate la Buftea n 5 martie 1918, Tratatul semnat la Bucuresti, 7 mai 1918.FRONTUL DE VEST SI SUD-ESTa. BULGARIA, 29-30 SEPTEMBRIE 1918, SALONIC

b. TURCIA, 30-31 OCTOMBRIE 1918, MOUDROS

c. AUSTRO-UNGARIA, 3-4 NOIEMBRIE 1918, VILA GIUSTI lnga PADOVAd. GERMANIA, 11 NOIEMBRIE 1918, PARISII. Negocierea pacii la Paris, Versailles- noua diplomatie, noul tip de negociere, perspectivele nationale asupra pacii.a. pregatirea, deschiderea, definirea organizarii si procedurilor de lucru 18 ianuarie 7 mai 1919.

b. 27 de puteri prezente la Paris, 70 de reprezentanti ai puterilor nvingatoare, aliate si asociate;neoficial alte 15 state au avut reprezentanti; statele nvinse nu au fost invitate la negocieri.c. Prima faza a conferintei: 18 ianuarie-15 februarie: pregatirea proiectului statutului Ligii (Societatii)

Natiunilor n cadrul Consiliului celor 10 (Clemenceau si Pichon pentru Franta, Wilson si colonelulHouse pentru SUA, Lloyd George si Balfour pentru Anglia, Orlando si Sonnino pentru Italia, Saionji siMakino pentru Japonia).

d. Fiecare delegatie a fost nsotita de numerosi experti si profesionisti, care aveau misiunea de aprepara tehnic negocierea tratatelor.e. Au functionat 52 de comisii pentru reglementarea problemelor specifice: Liga Natiunilor,Responsabilitatea pentru Razboi si Garantii, Reparatii, pentru minoritati, Oraganizatia Internationala aMuncii, etc. Toate erau subordonate si coordinate de Consiliul celor zecef. A doua faza a conferintei: 14 martie- sfrsitul lunii aprilie 1919g. Pregatirea si adoptarea formei finale a Statutului (Conventului) Ligii Natiunilor, negociereatermenilor tratatului de la Versailles.h. Coordonarea activitatilor a fost transferata Consiliului celor 4, apoi dupa criza din Fiume celor 3,care a luat toate deciziile finale pentru cele cinic tratate de pace.i. Crize aparute n negociere ntre puterile aliate: statutul zonei Rhin-ului, a orasului Fiume sau asupraShantungului.

j. Pregatirea tratatelor dificila: multe comisii de specialitate implicate, lipsa de coordonare ntreacestea: munca laborioasa si dificil de evaluat la nivelul ultim decizional: exemplu, Tratatul cuGermania, 200 pagini, 440 articole organizate n 15 capitole, fiecare dependent de munca mai multorcomisii. Ca urmare, Consiliul celor 4 nu a vazut textul n ntregime dect n 7 mai 1919 doar cu putineore nainte de transmiterea acestuia catre delegatia germana.k. Semnarea tratatului de la Versailles a ncheiat misiunea principala a Conferintei; de acum

preparativele pentru ncheierea tratatelor cu Austria, Ungaria, Bulgaria a fost lasata n sarcinaConsiliului Suprem organizat la Versailles; termenii tratatului cu Turcia au fost precizati la Londra sisemnarea a avut loc la Sevres, 20 august 1920.

III. Tratatele de Pacea. Germania, Versailles, 28 iunie 1919

9


10/143


-preambul, convenantul Ligii Natiunilor, care devinea responsabila pentru aplicarea unora dintreclause: organizarea plebiscitelor, numirea administratiei n Saar si Danzig; mandatele si statutul

minoritatilor;-frontierele Germaniei n Europa si lume: Belgia primea teritorii n zona Malmedy si Eupen; Alsacia siLorena revin Frantei; situatia Rhinelandului; independenta Austriei; Cehoslovacia a primit o zonarestrnsa lnga Tropau; cedarea coridorului Poloniei, a regiunii Poznan si a unei mari parti din vestulPrusiei; Germania obligata sa renunte la toate drepturile si titlurile avute n lume; Memel si Danzigdevineau orase libere; se vor tine plebiscite n Silezia superioara, Estul Prusiei, Schleswig pentrudeterminarea frontierelor cu Danemarca.-Dezarmarea, reducerea armatei la mai putin de 100 000 oameni, pe baze voluntare pe o perioada de 12ani; producerea munitiei si a armamentului proportionala cu marimea armatei; 10 vase de lupta, sasecrucisatoare usoare, 12 distrugatoare si 12 torpiloare urmau sa compuna flota Germaniei (interdictie

pentru submarine).

-Reparatii, penalitati si reparatii pentru agresiuni si distrugeri; 20 miliarde marci germane catre Puterilealiate pna n mai 1921; materii prime, carbune, lemn pentru Franta si Belgia; nave pentru MareaBritanie; libertatea de circulatie pe rurile si n porturile germane.- Garantii, ocuparea Rhin-landului pentru 15 ani, reducerea prezentei armate aliate la cinci ani subconditia ndeplinirii clauzelor din tratat, etc.

b. Austria, St. Germain, 10 septembrie 1919- delegatia Austriei ajunge la St. Germain en Laye, 14 mai 1919- problema definirii Austriei- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat frontiere, dezarmare, reparatii, etc.c. Bulgaria, Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat frontiere, dezarmare, reparatii, etc.

d. Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat frontiere, dezarmare, reparatii, etc.-pozitia delegatiei Romniei fata de acest tratate. Turcia, Sevres, 10 august 1920- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat frontiere, dezarmare, reparatii, etc.-pozitia Turciei fata de continutul tratatului- evidentierea cauzelor care au determinat nlocuirea acestui tratat cu cel de la Lausanne (24 iulie1923); de ilustrat principalele prevederile ale acestui nou tratat semnat de Turcia.f. Problema mandatelor coloniale-evidentierea principalelor puteri care au obtinut mandate asupra unor teritorii coloniale.IV. Liga / Societatea NatiunilorA) Formarea Societatii Natiunilor-aceasta organizatie este mentionata n ultimul punct din cele 14 evidentiate de presedintele americanWoodrow Wilson n discursul sau din 1918- planuri pentru crearea Societatii Natiunilor:a) planul Hoause Wilson: multiplicarea institutiilor internationale dupa modelul statelor natiune,avnd un parlament, guvern etc.

b) planul britanic Phillimore: o alianta diplomatica ntarita de un sistem de arbitrajc) planul francez Leon Bourgeois: crearea unei forte militare internationale , avnd un stat major

permanent- Comisia pentru Societatea Natiunilor a acceptat proiectul comun anglo american Hurst Miller,ca

baza a discutiilor

10


11/143


- 28 aprilie 1919 - acceptarea regulamentului Societatii Natiunilor prin adunarea plenara a Conferinteide pace de la Versailles

- 28 iunie 1919 semnarea regulamentului alcatuit din 26 de articole de catre statele fondatoare, caresunt si semnatare ale tratatului de pace. Regulamentul devine parte integranta a Tratatului de laVersailles-ianuarie 1920 Societatea Natiunilor si ncepe activitatea.B) Structura:1) Adunarea generala- se ntruneste o data pe an la Geneva- n cadrul ei, fiecare stat are drept de vot2) Consiliul:-alcatuit initial din 5 membri permanenti si 4 membrii provizorii alesi de Adunarea generala- Germania intra n Societatea Natiunilor n 1926 si tot atunci devine membru permanent; dupa

retragerea sa n 1933, locul sau este preluat de Uniunea Sovietica-creste numarul membrilor provizorii de la 6 n 1922, la 9 n 1926 pentru ca n 1936, numarul lor saajunga la 11-atributii: decide n caz de conflict care este agresorul si preconizeaza eventualele sanctiuni3) Secretariatul general- condus de un secretar general permanent-pregateste documentele si rapoartele pentru Adunarea generalasi Consiliu4) Curtea permanenta de justitiei internationala de la Haga- constituita n 1922- formata din 21 de magistratii, alesi din toate natiunile, numiti pe o durata de 9 ani, reeligibili- judeca diferendele cu caracter international supuse ei de partile n litigiu

-au existat o serie de organizatii specializate alipite Societatii Natiunilor care erau nsarcinate saextinda cooperarea internationala n domeniul problemelor sociale (Biroul International al Muncii),financiare (Banca Reglementarilor Internationale), intelectuale (Centrul International de CooperareIntelectuala), precum si o serie de comisii de studiu (de exemplu, comisia dezarmarii)C ) Scopul:-crearea si garantarea securitatii colective prin mijloace specifice specificate n statutul Societatii(arbitraj, sanctiuni morale, economice, militare)-dezvoltarea cooperarii ntre state-reducerea narmarilorD ) Esecul Societatii Natiunilor:-evidentierea cauzelor esecului Societatii Natiunilor-pozitia Societatii Natiunilor fata de: problema securitatii colective (Protocolul de la Geneva din 1924) problema dezarmarii (Conferinta de la Geneva 1932-1934) agresiunea Japoniei n Manciuria (septembrie 1931) agresiunea Italiei n Abisinia (octombrie 1935) Germania paraseste Societatea Natiunilor (19 octombrie 1933) primirea Uniunii Sovietice n Societatea Natiunilor (18 septembrie 1934) Italia paraseste Societatea Natiunilor (1937) neinterventia Societatii Natiunii mpotriva politicii expansioniste a Germaniei ( reintroducereaserviciului militar obligatoriu, 16 martie 1935; remilitarizarea Renaniei, 7 martie 1936; anexarea

Austriei sau Anschluss, martie 1938; dezmembrarea Cehoslovaciei) dizolvarea Societatii Natiunilor prin hotarrea Adunarii generale (18 aprilie 1946)

11


12/143


Dictionar:

armistitiu: suspendarea temporara a actiunilor militare n urma unui acord ncheiat ntre partilebeligeranteclauza: dispozitie prevazuta ntr-o conventie sau tratatdemilitarizare: desfiintarea, n urma unei conventii sau a unui tratat, a oricarei armate si excludereaarmamentului sau a instalatiilor militare de pe un anumit teritoriu

plebiscit / referendum: consultarea prealabila a cetatenilor, care urmeaza sa se pronunte prin da saunu asupra unui act de stat de importanta deosebita

preambul: parte introductiva a unui act important, a unui tratat international, care lamureste utilitateasau necesitatea lui sau care prezinta sumar dispozitiile lui generale; expunere de motive (a unui proiectde lege) reparatii de razboi: despagubiri platite pentru compensarea pagubelor economicedatorate unui razboi securitate colectiva: componenta a relatiilor internationale, concretizata prin

masuri comune, luate de catre toate statele si care vizeaza mentinerea pacii si respectareaangajamentelor teritoriu sub mandat: teritoriu administrat de o tara straina n baza hotarrii unui forinternationaltratat: ntelegere scrisa ncheiata ntre doua sau mai multe state, n vederea determinarii, ntr-un anumitdomeniu, a drepturilor si a obligatiilor partilor contractante sau n scopul stabilirii unor norme juridice;acord international, conventie internationala

V Suport documentar

Document 1: Cele 14 puncte ale presedintelui Woodrow Wilson , 8 ianuarie 1918

1. Conventii de pace publice, ncheiate deschis, dupa care nu vor mai exista acorduri internationaleprivate de nici un fel, ci o diplomatie care va actiona ntotdeauna cu sinceritate n vazul tuturor.2. Libertatea absoluta de navigatie pe mari n afara apelor teritoriale, att pe timp de pace ct si n timpde razboi, n afara de marile care ar putea fi nchise total sau n parte printro actiune internationala nvederea executarii acordurilor internationale.3. Suprimarea, att ct va fi posibil, a tuturor barierelor economice; stabilirea de conditii comercialeegale ntre toate natiunile care sunt de acord cu pacea si se asociaza pentru a o mentine.4. Garantii convenabile, date si luate, ca armamentele nationale vor fi reduse pna la ultimul punctcompatibil cu securitatea tarii.5. ntelegerea libera, ntr-un spirit larg si absolut a tuturor revendicarilor coloniale, bazata perespectarea si pe principiul strict ca, n fixarea tuturor chestiunilor de suveranitate, interesele

populatiilor n cauza vor trebui sa aiba o pondere egala cu aceea a cererilor echitabile ale guvernului alcarui titlu trebuie sa fie hotart.6. Evacuarea tuturor teritoriilor ruse si reglementarea tuturor chestiunilor privitoare la Rusia, care vorasigura cea mai buna si mai libera cooperare a celorlalte natiuni, pentru a da Rusiei prilejul sahotarasca, fara sa fie mpiedicata sau stnjenita, pentru independenta propriei sale dezvoltari si a

politicii sale nationale si pentru a i se asigura o sincera buna primire n Societatea natiunilor libere, subinstitutiile alese de ea singurasi, mai mult dect o primire, ntregul ajutor de care ea ar aveanevoie si pecare l-ar dori. Tratamentul acordat Rusiei de catre natiunile surori n lunile ce urmeaza va fi piatra dencercare a bunavointei lor si a ntelegerii nevoilor ei, abstractie facnd de propriile lor interese si desimpatia lor dezinteresata.

7. Belgia. ntreaga lume va fi de acord ca ea trebuie evacuatasi restaurata fara nici o tentativa de alimita suveranitatea de care ea se bucura mpreuna cu alte natiuni libere. Nici un act nu va servi att ca

12


13/143


acela al restabilirii ncrederii printre natiuni n legile pe care le-au stabilit si fixat ele nsele pentru adirigui relatiile dintre ele. Fara acest act salutar, orice structura, precum si validitatea legilor

internationale vor fi pentru totdeauna slabite.8. ntregul teritoriu francez va trebui sa fie liber si regiunile invadate vor trebui restaurate. Raul facutFrantei de catre Prusia n 1871, n ce priveste Alsacia Lorena, care a tulburat pacea lumii vreme deaproape cincizeci de ani, va trebui sa fie reparat, astfel ca pacea sa poata, odata mai mult, sa fieasigurata n interesul tuturor.9. O reglementare a frontierei italiene va trebui sa fie efectuata de-a lungul liniilor nationalitatilor clarrecognoscibile.10. Popoarele Austro Ungariei, carora noi dorim sa le vedem locul salvat si asigurat printre natiuni,va trebui sa li se dea mai larg ocazia unei dezvoltari autonome.11. Romnia, Serbia si Muntenegru vor trebui sa fie evacuate, si teritoriile lor ocupate vor trebui sa fierestituite; Serbiei va trebui sa i se acorde acces liber si sigur la mare; si relatiile ntre diverse state

balcanice vor trebui sa fie fixate la sfaturile prietenesti ale Puterilor si dupa liniile stabilite istoriceste:credinta si nationalitate. Se vor da acestor State balcanice garantii de independenta politicasieconomicasi de integrare a teritoriile lor.12. O suveranitate certa va trebui sa fie asigurata partilor turcesti ale Imperiului otoman actual, darcelelalte nationalitati care se afla, n acest moment, sub dominatie turca vor trebui sa fie asigurate de osecuritate nendoielnica a vietii si de posibilitatea nengradita de a se dezvolta n mod autonom.Dardanele vor trebuie sa fie deschise, n permanenta, constituind o trecere libera pentru navale sicomertul tuturor natiunilor, sub garantii internationale.13. Un stat polonez independent va trebui creat. El va trebui sa cuprinda teritoriile locuite indiscutabilde populatiile poloneze, caruia trebuie sa i se asigure accesul liber la mare si a carui independenta

politicasi economica, ca si integritate teritoriala, va trebui sa fie garantata printr-un acord international.

14. O asociatie generala de natiuni va trebui sa fie formata prin conventii speciale, n scopul de a dagarantii mutuale de independenta politicasi integritate teritoriala statelor mari, ca si celor mici.

SURSA: Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buse, Gheorghe Badescu, Relatii internationalen acte si documente, vol.I (1917-1939), Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1974, pp.12- 14Document 2: Tratatul de pace cu Germania de la Versailles , 28 iunie 1919 (excerpt)Partea IPactul Societatii Natiunilor

naltele parti contractante, considernd ca, pentru a dezvolta cooperarea ntre natiuni si pentru a legaranta pacea si siguranta, este necesar sa se accepte anumite obligatiuni, de a nu recurge la razboi, sase ntretina la lumina zilei relatiuni internationale bazate pe justitie si onoare, sa se observe riguros

prescriptiunile dreptului international, recunoscute aici nainte ca regula efectiva a guvernelor, sa sefaca sa domneasca dreptatea si sa se respecte cu sfintenie toate obligatiile tratatelor, n raporturilemutuale dintre popoarele organizate. Adopta prezentul pact, care instituie Societatea Natiunilor.

Articolul 1Sunt membri originari ai Societatii Natiunilor, acei dintre semnatari al caror nume figureaza n anexa

prezentului Pact, precum si statele, de asemenea numite n Anexa, care vor fi aderat la prezentul Pactfara nici o rezerva, prin declaratiune, depusa la Secretariat, n cursul celor doua luni de la intrarea nvigoare a Pactului si despre care se va face notificare celorlalti membri ai societatii. Orice stat,

dominion sau colonie care se guverneaza liber si care nu este mentionat n anexa, poate deveni membrual Societatii, daca admiterea sa este pronuntata de cele doua treimi ale adunarii, cu conditia sa dea

13


14/143


garantii efective de intentia sa sincera de a observa angajamentele sale internationale si de a acceptaregulamentul stabilit de Societate, n ceea ce priveste fortele si armamentele sale militare, navale si

aeriene. Orice membru al Societatii poate, dupa o prealabila nstiintare facuta cu doi ani nainte, sa seretraga din Societate, cu conditia de a fi ndeplinit, n acel moment, toate obligatiunile saleinternationale, inclusiv cele prevazute n prezentul Pact.

Articolul 2

Actiunea Societatii, astfel cum este definita n prezentul Pact, se exercita de o Adunare si de unConsiliu asistati de un secretariat permanent.

Articolul 3

Adunarea se compune din reprezentanti ai membrilor Societatii. Ea se ntruneste la epoci fixate si laorice moment, daca mprejurarile o cer, la sediul Societatii sau n vreun alt loc care ar putea fidesemnat. Adunarea are caderea de a se pronunta asupra oricarei chestiuni care intra n sfera deactivitate a Societatii sau care atinge pacea lumii. Fiecare membru al Societatii nu poate avea mai multde trei reprezentanti n Adunare si nu dispune dect de un vot.

Articolul 4

Consiliul se compune din reprezentanti ai principalelor Puteri aliate si asociate, precum si dinreprezentanti ai altor patru membri ai Societatii. Acesti patru membrii sunt desemnati n mod liber, deAdunare, si la datele ce se va crede de cuviinta. (...) Cu aprobarea majoritatii Adunarii, Consiliul poate

desemna pe alti membrii ai Societatii a caror reprezentare va fi de aici nainte permanenta. El poate, cuaceeasi aprobare, sa sporeasca numarul membrilor Societatii care vor fi alesi de adunare pentru a fireprezentati n Consiliu. Consiliul se ntruneste cnd o cer mprejurarile si cel putin o data pe an, lasediul Societatii, sau n orice alt loc care ar putea fi desemnat. Orice chestiune intrnd n sfera deactivitate a Societatii sau privitoare la pacea lumii e de caderea Consiliului. Orice membru al Societatiicare nu este reprezentat n Consiliu este invitat sa trimita un reprezentant, spre a lua parte n Consiliu,atunci cnd o chestiune care l intereseaza n particular e adusa naintea Consiliului.Fiecare membru al Societatii reprezentat n Consiliu nu dispune dect de un vot si nu are dect unsingur reprezentant.

Articolul 5

Afara de vreo dispozitiune hotarta contra acestui Pact, sau clauzelor prezentului tratat, hotarrileAdunarii sau ale Consiliului sunt date de unanimitatea membrilor Societatii reprezentanti n Adunare.(...)

Articolul 6Secretariatul permanent este stabilit la sediul societatii. El se compune dintr-un Secretar general, dinsecretari si din personalul necesar. (...)

Articolul 7

Sediul Societatii este stabilit la Geneva. (...)

14


15/143


Articolul 8

Membrii Societatii recunosc ca mentinerea pacii cere reducerea armamentului national la minimulcompatibil cu siguranta nationalasi cu executarea obligatiunilor internationale impuse printr-o actiunecomuna. (...) Dupa adoptarea lor de diversele guverne, limita armamentelor astfel fixate nu poate fidepasita fara consimtamntul Consiliului. (...)

Articolul 10

Membrii Societatii si iau ndatorirea sa respecte si sa mentina n contra oricarei agresiuni externeintegritatea teritorialasi independenta politica existenta a tuturor membrilor Societatii. n caz deagresiune, Consiliul avizeaza asupra mijloacelor de a

asigura executarea acestei obligatiuni.

Articolul 11

Se declara n mod hotart ca orice razboi sau amenintare de razboi, fie ca ar atinge direct sau indirectpe unul dintre membrii Societatii, intereseaza ntreaga Societate si ca aceasta trebuie sa ia masurileproprii pentru a salva n mod eficace pacea Natiunilor. n asemenea caz, Secretariatul general convoacaimediat Consiliul, la cererea oricarui membru al Societatii. n afara de aceasta se mai declara ca oricemembru al Societatii are dreptul sa atraga, n mod amical, atentiunea Adunari sau a Consiliului asupraoricarei mprejurari de natura sa atinga relatiunile internationale si care ameninta n urma sa tulbure

pacea, sau buna ntelegere ntre natiuni, de care depinde pacea.

Articolul 12

Toti membrii societatii convin ca, daca se iveste ntre ei un diferend susceptibil sa aduca o ruptura, lvor supune fie procedurii arbitrajului, fie examinarii Consiliului. Ei mai convin ca, n nici un caz, nutrebuie sa recurga la razboi nainte de expirarea unui termen de trei luni dupa darea sentintei arbitrilorsau dupa raportul Consiliului. (...)Articolul 13

Membrii Societatii convin ca daca s-ar ivi ntre ei un diferend susceptibil, dupa parerea lor, de o solutiearbitrarasi daca acestui diferend nu i se poate pune capat n mod satisfacator, pe cale diplomatica,chestiunea va fi supusa n ntregime arbitrajului. Printre diferendele care sunt n general susceptibile deo solutie arbitrara se declara: toate diferendele privitoare la interpretarea unui tratat, la orice chestiunede drept international, al orice fapt care daca s-ar realiza ar constitui ruptura unui angajamentinternational, precum si diferendele relative la ntinderea sau la natura reparatiilor datorate pentru oasemenea ruptura.Articolul 14

Consiliul este nsarcinat sa prepare un proiect de Curtea permanenta de justitie internationalasi sa-lsupuna membrilor Societatii. Aceasta Curte va fi competenta de a judeca toate diferendele cu caracter

international ce partile i le vor supune. Ea va da, de asemenea, avize consultative asupra oricaruidiferend sau oricarui punct ce va fi adus naintea ei de catre Consiliu sau de Adunare.

15


16/143


Articolul 15

Daca se iveste ntre membrii societatii un diferend susceptibil a atrage dupa sine o ruptura si daca acestdiferend nu este supus arbitrajului prevazut prin articolul 13, membrii Societatii convin sa-l aduca nfata Consiliului. n acest scop este de ajuns ca unul dintre ei sa aduca acest diferend la cunostintaSecretariatului general, care ia orice dispozitiuni n vederea unei anchete si a unei examinari complete.(...)

Articolul 16

Daca un membru al Societatii recurge la razboi contra angajamentelor luate prin articolele 12, 13 sau15 este de ipso facto considerat ca a comis un act de razboi n contra tuturor celorlalti membri ai

Societatii. Acestia se ndatoreaza sa rupa imediat cu el orice relatiuni comerciale sau financiare, sainterzica orice raporturi ntre nationali lor si aceia ai statului care a calcat Pactul, si sa faca sa ncetezeorice comunicatiuni financiare, comerciale sau personale ntre nationalii acestui stat si aceia a oricaruialt stat sau nu al societatii. n acest caz, Consiliul are datoria de a recomanda diferitelor guverneinteresate efectivele militare, navale sau aeriene cu care membrii Societatii vor contribui, fiecare n

parte, la fortele armate destinate respectarii angajamentelor Societatii. Membrii Societatii mai convin,n afara de aceasta, de a-si da sprijin reciproc pentru aplicarea masurilor economice si financiare ceurmeaza a se lua n virtutea prezentului articol, pentru a reduce la minimum pierderile si neajunsurilece ar putea rezulta. si dau, de asemenea, sprijin reciproc pentru a rezista mpotriva oricarei masurispeciale ndreptate n contra unuia dintre ei, de catre statul care a calcat Pactul.Ei iau dispozitiunile necesare pentru a nlesni trecerea prin teritoriul lor a fortelor oricarui membru al

Societatii, care ia parte la o actiune comuna pentru a obtine respectarea angajamentelor luate deSocietate. Poate fi exclus din Societate orice membru care s-a facut vinovat de violarea vreunuia dinangajamentele ce rezulta din Pact. Excluderea este pronuntata prin votul tuturor celorlalti membrii aiSocietatii reprezentati n Consiliu.

Articolul 17

n caz de diferend ntre doua state, dintre care numai unul singur este membru al Societatii sau ntredoua state care nu fac parte din Societate, statul sau statele care nu sunt membrii si Societatii suntinvitate sa se supuna obligatiunilor impuse membrilor ei, pentru solutionarea diferendului n conditiilesocotite drepte de Consiliu. Daca aceasta invitatie este primita, dispozitiunile articolelor 12-16 seaplica sub rezerva modificarilor considerate ca necesare de Consiliu. Din momentul trimiterii acesteiinvitatiuni, Consiliul deschide o ancheta asupra mprejurarilor diferendului si propune masura care i se

pare cea mai nimeritasi cea mai eficace n acea mprejurare. Daca statul invitat refuza sa primeascaobligatiunile de membru al societatii, n scopul solutionarii diferendului si recurge la razboi n contravreunui membru al Societatii, i sunt aplicabile dispozitiunile articolului 16.Daca cele doua parti invitate refuza sa primeasca obligatiunile de membri ai societatii, n scopulsolutionarii diferendului, Consiliul poate sa ai toate masurile si sa faca propuneride natura a preveni ostilitatile si a pune capat conflictului.

Articolul 18

16


17/143


Orice tratat sau angajament international ncheiat n viitor de un membru al Societatii va trebui imediatnregistrat de Secretariat si publicat de el ct mai curnd posibil. Nici unul dintre aceste tratate sau

angajamente nu va fi obligatoriu nainte de a fi fost nregistrat. (...)Articolul 20

Membrii Societatii recunosc, fiecare n ce-l priveste, ca prezentul Pact abroga orice obligatiuni sauntelegeri inter se, incompatibile cu dispozitiunile sale si se leaga n mod solemn sa nu maicontracteze n viitor altele de acest fel. Daca nainte de intrarea sa n Societate un membru a luatasupra-si obligatiuni incompatibile cu dispozitiunile Pactului, dnsul trebuie sa ia masuri imediate

pentru a se desface de aceste obligatiuni.(...)

Articolul 21

Principiile urmatoare se aplica coloniilor si teritoriilor care n urma razboiului au ncetat a fi subsuveranitatea Statelor care le guvernau mai nainte si care sunt locuite de popoare nca incapabile de ase conduce ele nsele, date fiind conditiunile deosebit de grele ale lumii moderne. Bunastarea sidezvoltarea acestor popoare formnd o misiune sfnta a civilizatiei, este necesar sa se ncorporeze n

prezentul Pact garantii pentru ndeplinirea acestei misiuni. Cea mai buna metoda pentru realizarea nmod practic a acestui principiu este de a ncredinta tutela acestor popoare natiunilor mai naintate care,

prin resursele, experienta sau pozitiunea lor geografica sunt cele mai n masura sa-si ia aceastaraspundere si care consimt sa o primeasca: ele ar exercita aceasta tutela n calitate de mandatare si nnumele Societatii. Caracterul mandatului trebuie sa difere, dupa gradul de dezvoltare al poporului,dupa situatia geografica a teritoriului, dupa orice alte circumstante asemanatoare (....)

Articolul 26

Modificarile Pactului de fata vor intra n vigoare din momentul ratificarii lor de catre membriiSocietatii, ai carei reprezentanti compun Consiliul, si de catre majoritatea acelora ai carei reprezentantiformeaza Adunarea. Orice membru al societatii este liber a nu primi amendamentele aduse Pactului, ncare caz el nceteaza a mai face parte din Societate.

Partea a II-aTratatul de pace cu Germania

Partea a III-aClauze politice europeneSectiunea I Belgia

Articolul 32

Germania recunoaste deplina suveranitate a Belgiei asupra ansamblului teritoriului contestat Moresnet(zis Moresnet neutru) (...)

Articolul 33

17


18/143


Germania renunta n favoarea Belgiei la orice drept si titlu asupra teritoriilor ce cuprind ansamblultinuturilor (Kreise) Eupen si Malmedy. (...)

Sectiunea a II-a Luxemburg

Articolul 40

Germania recunoaste ca Marele Ducat de Luxemburg a ncetat a mai face parte din Uniunea vamalagermana, cu ncepere de la 1 ianuarie 1919; renunta la orice drepturi asupra cailor ferate; adera laabrogarea regimului de neutralitate a Marelui Ducat si accepta dinainte toate aranjamenteleinternationale ncheiate de catre Puterile aliate si asociate cu privire la Marele Ducat (...).

Sectiunea a III-a Malul stng al Rinului

Articolul 42

Se interzice Germaniei de a mentine sau de a construi fortificatii, fie pe malul stng al Rinului, fie pemalul drept, la vest de o linie trasata la 50 de km de acest fluviu.

Articolul 43

Sunt de asemenea interzise, n zona definita de articolul 42, ntretinerea sau adunarea de forte armate,fie cu caracter permanent, fie cu caracter temporar, precum si orice manevre militare, de orice natura arfi, si mentinerea oricaror mijloace materiale de mobilizare.

Sectiunea a III-a Bazinul SaarArticolul 45

n compensarea minelor de carbuni distruse n Nordul Frantei si n contul sumei de reparatii, pentrupagube de razboi, datorate de Germania, aceasta cedeaza Frantei proprietatea integralasi absoluta,libera de orice datorii sau sarcini, cu dreptul exclusiv de exploatare a minelor de carbuni situate n

bazinul Saar. (...)

Articolul 49

Germania renunta n favoarea Societatii Natiunilor (...)la guvernarea teritoriului specificat mai sus.Dupa expirarea unui termen de 15 ani, socotit de la data intrarii n vigoare a prezentului tratat,

populatia sus zisului teritoriu va fi chemata sa se pronunte asupra suveranitatii sub care ar dori sa fiepusa.

Sectiunea a V-a Alsacia - Lorena

Articolul 51

Teritoriile cedate Germaniei [ Alsacia si Lorena ] n virtutea Preliminariilor de pace semnate la

Versailles la 26 februarie 1871 si Tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871, se reintegreaza nsuveranitatea franceza, cu ncepere de la armistitiul din 11 noiembrie 1918. (...)

18


19/143


Sectiunea a VI-a Austria

Articolul 80

Germania recunoaste si va respecta cu strictete independenta Austriei, ntre frontierele care se vor fixaprintr-un tratat ce se va ncheia ntre aceastatarasi principalele Puteri aliate si asociate.

Sectiunea a VII-a Statul cehoslovac

Articolul 8

Germania recunoaste, dupa cum au facut-o de acum Puterile aliate si asociate, completa independenta a

statului cehoslovac (...). Ea declara ca este de acord cu frontierele acestui stat, asa cum vor fi eledeterminate de catre principalele Puteri aliate si asociate, si celelalte state interesate.

Articolul 83

Germania renunta n favoarea statului cehoslovac la toate drepturile si titlurile sale asupra partii dinteritoriul silezian (...).

Sectiunea a VIII-a Polonia

Articolul 87

Germania recunoaste, dupa cum au facut-o de acum Puterile aliate si asociate, completa independenta aPoloniei si renunta n favoarea Poloniei la orice drepturi si titluri asupra teritoriilor delimitate de MareaBaltica, frontiera estica a Germaniei (...).

Partea a IV-aDrepturile si interesele germane n afara Germaniei

Sectiunea I Coloniile germane

Articolul 119

Germania renunta n favoarea principalelor Puteri aliate si asociate la toate drepturile si titlurile saleasupra posesiunilor sale de peste mare.(...)

Partea a V-aClauze militare, navale si aeriene

Articolul 160

Cu ncepere de la 31 martie 1920 cel mai trziu, armata germana nu va trebui sa cuprinda mai mult desapte divizii de infanterie si trei divizii de cavalerie. ncepnd din acest moment, totalul efectivelor

19


20/143


armatei statelor care constituie Germania nu va trebui sa depaseasca o suta de mii de oameni, inclusivofiteri si necombatanti, si va fi destinata exclusiv la mentinerea ordinii pe teritoriu si la politia

frontierelor. Efectivul total de ofiteri, inclusiv personalul Statelor majore, oricare ar fi alcatuireaacestora, nu va trebui sa depaseasca patru mii (...) Marele Stat major german si alte formatiuni similarevor fi dizolvate si nu vor putea fi reconstituite sub nici o forma (...).

Articolul 173

Orice fel de serviciu militar obligatoriu va fi desfiintat n Germania. Armata germana nu va putea ficonstruitasi recrutata dect prin angajari voluntare.(...)

Articolul 180

Toate fortificatiile, fortaretele si locurile ntarite, situate pe teritoriul german, la vestul unei linii trasatede 50 km est de Rin, vor fi dezarmate si darmate (...)

Articolul 181

Dupa expirarea unui termen de doua luni, socotit de la punerea n vigoare a Tratatului, fortele flotei derazboi germane nu vor trebui sa depaseasca n nave narmate:6 cuirasate, 6 crucisatoare usoare, 12distrugatoare, 12 torpilatoare sau un numar egal de vase de nlocuire (...). Ele nu vor trebui sa includanici un vas submarin.(...)

Articolul 191

Constructia si achizitia oricarui fel de vas submarin, chiar de comert, vor fi interzise n Germania. (...)

Articolul 198

Fortele militare ale Germaniei nu vor trebui sa cuprinda nici o aviatie militara sau marina.(...)

Sectiunea a VI-a Comisiuni interaliate de control

Articolul 203

Toate clauzele militare, navale si aeronautice continute n prezentul Tratat si pentru executarea caroras-a fixat o limita de timp vor fi executate de Germania sub controlul unor Comisiuni interaliate, specialnumite n acest scop de catre principalele Puteri aliate si asociate (...)

Partea a VIII-aReparatiiArticolul 231

Guvernele aliate si asociate declara, iar Germania recunoaste, ca Germania si aliatii sai suntraspunzatori pentru ca le-au cauzat - de toate pierderile si de toate daunele suferite de guvernele

aliate si asociate, precum si de nationalii lor, ca urmare a razboiului ce le-a fost impus prin agresiuneaGermaniei si a aliatilor sai (...).

20


21/143


Articolul 233

Valoarea pagubelor sus mentionate, pentru care Germania datoreaza reparatii, va fi fixata de oComisie interaliata, care va lua denumirea de Comisiunea reparatiilor (...) Comisiunea va stabili un statde plata, prevaznd termenele si modalitatile de achitare de catre Germania a ntregii sale datorii, ndecursul unei perioade de 30 de ani, cu ncepere de la 1 mai 1921. (...)

Articolul 235

(...) n cursul anilor 1919 si 1920, precum si n primele patru luni ale anului 1921, Germania va platiechivalentul a 20 miliarde marci aur, n varsaminte si n conditiile pe care le va fixa Comisiuneareparatiilor (n aur, marfuri, vapoare, hrtii de valoare saul altfel) (...)

Articolul 249

Costul total al ntretinerii tuturor armatelor aliate si asociate n teritoriile germane ocupate va fi nsarcina Germaniei cu ncepere de la semnarea armistitiului de la 11 noiembrie 1918 (...).

Partea a XII-aPorturi, cai fluviale si cai ferate

Articolul 331

Sunt declarate internationale: Elba (...), Oder (...), Niemen (...), Dunarea (...).

Partea a XIV-aGarantii de executare

Articolul 428

Drept garantie pentru executarea prezentului Tratat de catre Germania, teritoriile germane aflate laVest de Rin, mpreuna cu capetele de pod, vor fi ocupate de trupele Puterilor aliate si asociate timp de15 ani, socotiti de la intrarea n vigoare a prezentului Tratat (...)

Articolul 430

n cazul n care, fie n timpul ocupatiei, fie dupa expirarea celor 15 ani sus aratati, Comisia reparatiilorar recunoaste ca Germania refuza sa respecte n totul sau n parte obligatiunile ce rezulta pentru ea din

prezentul Tratat cu privire la reparatii, ntreaga sau o parte din zona specificata (...) va fi imediatocupata din nou de catre fortele aliate si asociate.Articolul 431

Daca Germania si va ndeplini toate angajamentele pe care si le-a luat prin prezentul Tratat, nainte deexpirarea perioadei de 15 ani, trupele de ocupatie vor fi retrase imediat (...).

Sectiunea a II-a Europa Orientala

21


22/143


Articolul 433

Drept garantie pentru executarea dispozitiunilor prezentului tratat, prin care Germania recunoaste nmod definitiv abrogarea Tratatului de la Brest Litovsk si a tuturor tratatelor, conventiilor siaranjamentelor pe care le-a ncheiat cu guvernul maximalist din Rusia, precum si n vederea asigurariirestabilirii pacii si a unui guvern bun n provinciile baltice si n Lituania, - toate trupele germane, carese afla actualmente n mentionatele teritorii, se vor napoia ntre hotarele Germaniei de ndata ceguvernele principalelor Puteri aliate si asociate vor socoti ca este momentul potrivit, fata de situatiainterna din aceste teritorii.

SURSA: Al. Vianu, Zorin Zamfir, C-tin Buse, Relatii internationale n acte si documente, vol. I (1917-1939), Bucuresti, Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1974, pp. 27- 32.

Document 3: Tratatul de pace cu Austria (excerpt)

Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1919(...)Articolul 59

Austria renunta, n ce-o priveste, n favoarea Romniei la orice drepturi si titluri asupra partii din fostulducat al Bucovinei aflata dincoace de frontierele Romniei, asa cum vor fi fixate ulterior de catre

principalele Puteri aliate si asociate.(...)

Articolul 87

Austria recunoaste si se angajeaza sa respecte, ca permanentasi inalienabila, independenta tuturorteritoriilor ce faceau parte din fostul imperiu al Rusiei la 1 august 1914 (...)

Articolul 88

Independenta Austriei este inalienabila numai cu consimtamntul Consiliului Societatii Natiunilor. nconsecinta, Austria se angajeaza sa se abtina n afara de cazul cnd ar avea consimtamntul zisuluiConsiliu (...) Austria declara de pe acum ca recunoaste si accepta frontierele Bulgariei, Greciei,Ungariei, Poloniei, Romniei, ale Statului Srbo- Croato- Sloven si ale Statului cehoslovac, asa cumaceste vor fi stabilite de catre principalele Puteri aliate si asociate.(...)

Articolul 120Numarul total al fortelor militare n armata austriaca nu va trebui sa depaseasca 30.000 de oameni,inclusiv ofiteri si trupe auxiliare.(...) Armata austriaca va trebui sa fie folosita n mod exclusiv lamentinerea ordinii pe ntinderea teritoriului Austriei si la politia frontierelor sale (...)

Articolul 177

Guvernele aliate si asociate declara, si Austria recunoaste, ca Austria si aliatii sai sunt raspunzatori

pentru a le fi cauzat de pierderile si pagubele suferite de Guvernele aliate si asociate si nationalii lor,ca urmare a razboiului ce le-a fost impus prin agresiunea Austro Ungariei si a aliatilor sai. (...)

22


23/143


SURSA: Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buse, Gheorghe Badescu, Relatii internationale

n acte si documente, vol.I (1917-1939), Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1974, pp.35-36.Document 4: Tratatul de pace cu Bulgaria (excerpt)

Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919

(...)Articolul 27

Frontierele Bulgariei vor fi stabilite dupa cum urmeaza: cu Romnia: de la Marea Neagra pna laDunare frontiera asa cum era la 1 august 1914; de acolo pna la confluenta Timocului cu Dunarea;

partea principala de navigatie a Dunarii n amont (...).

Articolul 36

Bulgaria recunoaste, asa cum au facut-o deja Puterile aliate si asociate, Statul Srbo-Croato- Sloven(...).

Articolul 48

(...) Puterile aliate si asociate se angajeaza ca libertatea accesului economic al Bulgariei la Marea Egeesa fie garantata. (...) [Ulterior Tracia a fost cedata Greciei, iar Bulgaria a pierdut iesirea la Marea

Egee ]

Articolul 66

(...) Numarul total al fortelor militare n armata bulgara nu va trebui sa depaseasca 20.000 de oameni,inclusiv ofiteri si trupele auxiliare (...).

Articolul 122

Bulgaria recunoaste ca, alaturndu-se razboiului de agresiune pe care Germania si Austro-Ungaria le-au pornit mpotriva Puterilor aliate si asociate, le-a cauzat acestora din urma pierderi si sacrificii de totfelul (...). n consecinta, Bulgaria se angajeaza sa plateasca (...) suma de doua miliarde doua sutecincizeci milioane franci aur, reprezentnd reparatiile(...). Plata acestei sume se va face prin varsamintesemestriale (...) fiecare cuprinznd (...)suma necesara amortizarii n 37 de ani (...) a sumei datorate deBulgaria (...).

SURSA: Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buse, Gheorghe Badescu, Relatii internationalen acte si documente, vol.I (1917-1939), Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1974, pp.37-38

Document 5: Tratatul de pace cu Ungaria (excerpt)

Trianon, 4 iunie 1920

23


24/143


(...)

Articolul 45Ungaria renunta, n ce-o priveste, n favoarea Romniei, la orice drepturi si titluri asupra teritoriilor dinfosta monarhie austro ungara, situate dincolo de frontierele Ungariei (...).

Articolul 73

Ungaria declara de pe acum ca recunoaste si primeste fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei,Romniei, Statului Srbo Croato Sloven si ale Statului Cehoslovac, astfel cum aceste fruntarii vorfi fixate de catre Principalele puteri aliate si asociate.

Articolul 104

(...) Numarul total al fortelor militare n armata ungara nu va trebui sa depaseasca 30.000 de oameni,inclusiv ofiteri si trupele auxiliare (...).

Articolul 161

Ungaria recunoaste ca ea si aliatii sai sunt raspunzatori, pentru a le fi cauzat, de pierderile si pagubelesuferite de Guvernele aliate si asociate si de catre conationalii lor, ca urmare a razboiului care le-a fostimpus, prin agresiunea Austro Ungaria si a aliatilor sai (...).

SURSA: Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buse, Gheorghe Badescu, Relatii internationalen acte si documente, vol.I (1917-1939), Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1974, pp.39-40

Seminar nr. 3

Relatiile internationale n perioada interbelica. 1919-1939

I Conferinta de la Washington, 12 noiembrie 1921- 6 februarie 1922- 24 august 1921- Statele Unite au semnat un tratat de pace separat cu Germania-scopul conferintei :-dezarmarea generala, si n special dezarmarea navala-solutionarea problemelor din zona Pacificului si Extremului Orient-s-au ncheiat 3 tratate, dupa cum urmeaza:I. Tratatul celor Patru Puteri (Anglia, Franta, Japonia, SUA), 13 decembrie 1921, valabil pe o perioadade 6 ani-partile semnatare conveneau sa-si respecte reciproc posesiunile din Pacific si sa supuna consultarilororice dispute sau amenintari din exterior* De ilustrat principalele prevederi, precum si semnificatia tratatului pentru evolutia ulterioara aevenimentelorII. Tratatul naval al celor cinci puteri sau tratatul asupra limitarii armamentului naval (Anglia, Franta,

Japonia, SUA, Italia), 6 februarie 1922, valabil pe o perioada de 15 ani- stabilea un sistem de limitare a tonajelor flotelor

24


25/143


26/143


* De ilustrat partile semnatare, contextul n care a fost elaborat documentul, principalele prevederi,eventualele lipsuri ale noului act

Protocolul Litvinov sau acordul de la Moscova, 9 februarie 1929- o aplicare, pe plan regional a Pactului Briand Kellogg-a fost o propunere sovietica: ministrul de externe sovietic, Maxim Litvinov, a propus un document peaceeasi idee a renuntarii la razboi ca mijloc de reglementare a conflictelor, urmatoarelor state:Romnia, Polonia, Estonia si LetoniaIV Problema reparatiilor- a revenit unei Comisii a reparatiilor, care trebuia sa urmareasca modul n care Germania si onoreazaobligatiile asumate- Germania intra n incapacitate de plata a datoriilor sale . problema datoriilor germane a fost discutata

la Conferinta de la Spaa din iulie 1920Conferinta de la Spaa- a stabilit cotele ce trebuiau sa revina fiecarui nvingator- distribuia cotele care cadeau n sarcina Austriei, Ungariei, Bulgariei si Turciei*De ilustrat principalele hotarri ale conferintei- Comisia de reparatii (Londra, aprilie mai 1921) a fixat cuantumul reparatiilor datorate de Germaniala suma de 132 miliarde marci aur . sub amenintarea ocuparii Ruhrului de catre trupele aliate, guvernulgerman este nevoit sa accepte aceasta decizie, fara a putea achita transeele respective . 11 ianuarie1923 trupele franceze si belgiene ocupa bazinul carbonifer al Ruhrului- rezolvarea crizei Ruhrului s-a realizat prin planul Dawes, 1924

Planul Dawes-se preconiza:1) o reesalonare a datoriilor Germaniei pe 5 ani2) depunerile germane erau garantate printr-o ipoteca asupra cailor ferate si industriei* De ilustrat principalele prevederi ale planului-ntre 1 iulie 17 august 1925 trupele belgine si cele franceze au evacuat zona Ruhrului- planul Dawes este nlocuit cu planul Young, 1930

Planul Young- se prevedea reducerea datoriilor Germaniei la 38 miliarde marci aur, platibile n 59 de ani* De ilustrat principalele prevederi ale planului-moratoriu Hoover, 1931 prevedea suspendarea pe o durata de un an a platii tuturor reparatiilor derazboi-Conferinta de la Laussane, 16 iunie 19 iulie 1932, care a marcat sfrsitul problemei reparatiilor

pentru ca Germaniei i s-a impus sa plateasca doar 3 miliarde marci aur si numai n masura n caresituatia ei economica i permitea acest lucru

V Acordurile de la Locarno (5 -16 octombrie 1925)- s-au semnat mai multe documente, dupa cum urmeaza:Pactul renan de garantie care asigura inviolabilitatea granitelor franco germano belgiene,

garantata de Marea Britanie si Italia

26


27/143


conventii de arbitraj ntre Germania, pe de o parte, si Franta, Belgia, Polonia, Cehoslovacia, pe dealta parte

tratate de alianta franco polonez, respectiv franco - cehoslovac* De ilustrat contextul evenimentului, principalele prevederi, precum si semnificatia acestor documentepentru evolutia ulterioara a evenimentelor

VI Marea criza economica-s-a declansat n SUA n octombrie 1929-debuteaza printr-un crah bursier si se transforma ntr-o criza economicaa) cauzele crizei economice- agricultura sufera din cauza scaderii preturilor la produsele agricole determinata de o supraproductie,n timp ce preturile pentru masinile agricole continua sa creasca pentru ca veniturile lor scad,agricultorii contracteaza mprumuturi

-contractarea unor credite de catre personale fizice pentru satisfacerea nevoilor personale- saturarea pietei de produse industriale (automobile, produse electronice) ceea ce da nastere unuidezechilibru ntre productie si consum-tarile care importau marfuri din SUA achitau deseori contravaloarea acestora cu bani mprumutati dela bancile americane-cresterea speculatilor bursiere care n 1929 ating o cifra record-cresterea artificiala a cursului unor actiuni

b) declansarea crizei economice- marea criza economica a debutat pe fondul unei scaderi a preturilor la minereurile de fier, la otel, darsi a unei reduceri a beneficilor industriale nete n sectorul constructiilor de masini- speculantii bursieri au ncercat sa-si vnda titlurile imediat si la un curs ct se poate de

mare- pe 24 octombrie 1929 are loc o acumulare a ordinelor de vnzare, care determina prabusireacursurilorc) efectele crizei economice-primele semne ale crizei se resimt n SUA:. prabusirea sistemului de credit. supraproductia devine considerabila n conditiile scaderii drastice a cererii interne si a restrngerii

posibilitatilor de mprumuturi. supraproductia determina falimentul a numeroase ntreprinderi, o crestere a ratei somajului si o nouascadere a consumului-mondializarea crizei economice este determinata de:.retragerea capitalurilor europene de catre bancile americane care a determinat falimentul banciloraustriece si germane.reducerea exportului european catre SUA datorita diminuarii cererii de produse si ntarirea masurilor

protectioniste americane-efectele crizei n domeniul economic:.scaderea preturilor.scaderea productiei.prabusirea comertului international evidentiata de scaderea valorii schimburilor internationale, care danastere la importante deficite bugetare.renuntarea la etalonul aur de catre toate statele afectate de criza

- efectele crizei n domeniul social:.cresterea somajului

27


28/143


.pauperizarea agricultorilor carora bancile le confisca terenurile cu care au girat mprumuturile

. scadere demografica

. manifestari de violenta (greve, marsuri ale foamei)- efectele crizei n domeniul politic:

. liberalismul economic si regimul democratic devin tinta unei profunde nencrederi

. instaurarea unor regimuri autoritare / totalitare ca o alternativa credibila la sistemul democratic careesuase. ascensiunea miscarilor de extrema dreapta (a se vedea de exemplu, cazulGermaniei). ascensiunea stngii politice pe plan europeand) lupta mpotriva crizei* politica de tip liberal-urmareste o redresare pe termen scurt si mediu

-considera ca lucrurile ar trebui sa mearga de la sine: scaderea preturilor materiilor prime si utilajelor, asalariilor (rezultat al cresterii somajului) si a dobnzilor (bancile nu mai au cui sa mprumute iardobnzile scad automat), concentrarea ntreprinderilor- rolul statutului este redus la restabilirea echilibrului bugetar (diminund cheltuielile publice) si laimpunerea scaderilor salariale necesare reducerii costurilor de productie ale ntreprinderilor-nu se bucura de succes pentru ca pietele externe sunt blocate si nu face altceva dect sa diminueze simai mult puterea de cumparare pe plan intern* politica de tip keynesian-J.M. Keynes n lucrarea sa Teoria generala a folosirii fortei de munca, a dobnzii si a banilor ateoretizat necesitatea interventiei statului n rezolvarea crizei economice- n opinia acestui economist, rezolvarea crizei depinde de relansarea consumului: statul trebuie sa

adopte o politica de lucrari ample (capabila sa ofere locuri de munca), sa dea ajutor de somaj, sa fixezeun salariu minim pentru a relansa puterea de cumparare; acceptarea deficitului bugetar; devalorizareamonedei pentru a facilita exportul-aplicata n SUA politica New Deal* politica de tip fascist-statul intervine pentru a:. lansa o politica prin care se ncurajeaza lucrarile de amploare. dezvolta industria de armament. determina scaderi substantiale ale salariilor muncitorilor care sa permita ntreprinderilor sa-sisporeasca veniturile- necesarul de materii prime, gasirea unor piete de desfacere pentru produsele lor, gasirea unor solutii

pentru rezolvarea problemelor bugetare au determinat angajarea statelor n urmarirea unei politiciexpansioniste

VII Conferinta dezarmarii de la Geneva, 1932-1934- s-a deschis la 2 februarie 1932, cu participarea a 62 de state- n ciuda scopului proclamat al conferintei, marile puteri doreau sa-si justifice politica n domeniulmilitar si al narmarilor- au fost prezentate mai multe planuri pentru realizarea dezarmarii:a) Planul Tardieu care viza crearea unei forte multinationale aflate sub egida Societatii Natiunilor,

precum si acordarea unor garantii de securitate

b) Planul Hoover propunere de reducere a armamentului: efectivele terestre urmau a fi reduse cu otreime (tancurile si artileria grea urmau a fi eliminate total); pe mare, reducerea cu o treime a tonajului

28


29/143


si numarului de cuirasate , crucisatoare si contratorpiloare; fortele aeriene eliminarea avioanelor debombardament

- 16 septembrie 1932, Germania, pretinznd ca egalitatea drepturilor n domeniul dezarmarii nu eraacordata, paraseste conferinta-la 11 decembrie 1932, o conferinta a celor cinci (Franta, Anglia, Germania, Italia, SUA) recunoasteGermaniei egalitatea n drepturi ntr-un sistem care sa asigure securitatea tuturor natiunilor-la noua sesiune a conferintei au fost prezentate din nou doua planuri:1) planul francez Herriot Bancour care prevedea reducerea tuturor armatelor europene la un tipuniform de politie2) planul englez MacDonald care fixa la 200.000 de oameni efectivele armate ale principalelor tari de

pe continent- planul britanic este acceptat, n principiu de Hitler, n discursul sau din 17 mai 1933-la reluarea conferintei, Franta si Anglia au sustinut ideea ca dezarmarea trebuia precedata de un

control al armamentelor- teza germana era, dimpotriva, ca trebuia sa se nceapa cu dezarmarea, apoi sa se treaca la controlularmelor-pozitia ireconciliabila a celor doua parti a determinat retragerea Germaniei de la conferinta, iar la 19octombrie 1933 din Societatea Natiunilor-esecul conferintei

VIII Proiectul Pactul oriental (aprilie 1934)

-dupa retragerea Germaniei din Societatea Natiunilor, Franta a ncercat sa organizeze un sistem desecuritate colectiva prin Pactul Oriental, initiativa apartinnd ministrului de externe francez, Louis

Barthou- n aprilie 1934, acesta a propus URSS proiectul unui Pact care sa grupeze URSS, Finlanda, Estonia,Polonia si Cehoslovacia*De ilustrat contextul propunerii franceze, principalele prevederi ale proiectului si cauzele esecului sauIX Acordurile de la Stresa, aprilie mai 1935- acordurile de la Stresa au fost o reactie fata de reintroducerea, n martie 1935, a serviciul militarobligatoriu n Germania- s-au semnat trei acorduri internationale:1) 11aprilie 1935- acord franco anglo italian care viza constituirea unui front antigerman de catreaceste trei2) 2 mai 1935 tratatul franco sovietic3) 16 mai 1935 - tratatul sovietico cehoslovac-prabusirea sistemului creat la Stresa a fost generata de doua evenimente:a) tratatul anglo american prin care se permitea flotei germane sa-si ridice tonajul flotei

b) agresiunea Italiei n Etiopia*De ilustrat contextul semnarii acestor acorduri si principalele prevederi ale acestoraX Agresiunea Germaniei asupra Austriei (sau Anschluss-ul)-agresiunea finala a Germaniei asupra Austrie a fost precedata de cteva tentative nereusite:a) 14 martie 1931, ministrul de externe german, Curtius si cel austriac, Schober, au semnat un proiect

privind asimilarea conditiilor vamale si politic comerciale ntre Germania si Austria

29


30/143


b) asasinarea cancelarului austriac Dollfuss de catre un comando de nazisti austrieci, iunie 1934 . n1936, ambasadorul german n Austria, von Papen, va ncheia cu cancelarul austriac Schusnigg, a

gentlemen`s agreement c) memorandumul Hossbach din 5 noiembrie 1937: stenograma unei sedintei lui Hitler cu o serie deconsilieri, n timpul careia liderul german ar fi vorbit despre planurile de cucerire a lumii, propunndmai nti cucerirea Cehoslovacia si doar apoi a Austriei-pregatirile Germaniei pentru Anschluss- tatonarea pozitiei aliatului italian: la 6 noiembrie 1937, ntlnire dintre Mussolini si Ribbentrop- noiembrie 1937: ntlnirea dintre lordul Halifax si Hitler la Berchtesgaden-ianuarie 1938, n timpul unei perchezitii la sediile naziste au fost descoperite planuri de rebeliunemilitara ale nazistilor austrieci- 13 februarie 1938 cancelarul austriac, Schuschnigg, se ntlneste cu Hitler la Berchtesgaden;ultimatumul lui Hitler

- martie 1938 cancelarul austriac, Schuschnigg anunta organizarea unui plebiscit pentru independentaAustriei . precipitarea evenimentelor si ocuparea Austriei de catre trupele germane-12 martie 1938 Hitler declara, la Linz, n mod oficial, alipirea Austriei la Germania, confirmatasi

printr-un plebiscit* De ilustrat pe larg continutul fiecarei etape a agresiunii Germaniei asupra Austriei, precum si reactiamarilor puteri.XI Agresiunea Germaniei asupra Cehoslovaciei- memorandumul Hossbach din 5 noiembrie 1937: n timpul unei sedinte Hitler cu o serie de consilieri,acesta ar fi vorbit despre planurile de cucerire a lumii, propunnd mai nti cucerirea Cehoslovacia sidoar apoi a Austriei

-lipsa unei coeziuni interne a statului generata de nemultumirile minoritatilor nationale-pozitia geografica nefavorabila a tarii n contextul unui conflict- existenta unei miscari a germanilor din regiunea sudeta-24 aprilie 1938, Programul de la Karlsbad . lipsa de reactie a Frantei si, implicit a URSS- Marea Britanie trimite ca mediator pe lordul Runciman- 1 septembrie 1938 Hitler l primeste pe Konrad Helein, liderul germanilor sudeti si i vorbesteacestuia despre armonia perfecta ntre opiniile lor- 4 septembrie 1938 are loc o ntlnire ntre Benes si liderii germanilor sudeti- 12 septembrie 1938, discursul lui Hitler de la Nrnberg . 13 septembrie, liderii germani sudeti auntrerupt convorbirile cu autoritatile cehoslovace si au ncercat o revolta, care a fost rapid reprimata deguvernul cehoslovac- 15 septembrie 1938 Chamberlain si Sir Horace Wilson s-au ntlnit cu Hitler la Berchtesgaden- pe 20 septembrie 1938, guvernul cehoslovac a respins memoriu franco britanic privind mpartireatarii- pe 21 septembrie 1938, guvernul cehoslovac accepta conditiile impuse, ca urmarea a unui ultimatumfranco britanic- 22 septembrie 1938, Chamberlain s-a ntlnit din nou cu Hitler, la Godesberg, liderul germandeclarnd ca nu este de acord cu conditiile primite, germanii sudeti fiind maltratati, regiunea trebuiaanexata Germaniei- 29 septembrie 1939 Conferinta de la Mnchen si mpartirea statului cehoslovac. apogeulconciliatorismului

- 30 septembrie 1938 Chamberlain si Hitler au semnat o declaratie de neagresiune considerata de toatalumea ca menit sa aduca pacea n Europa

30


31/143


- la 2 octombrie 1938 Polonia colonelului Beck a ocupat regiunea Teschen-la 2 noiembrie 1938, n urma primul dictat de la Viena, Ungaria primeste sudul Slovaciei

- martie 1939, presedintele cehoslovac Hacha (succesorul lui Benes) se ntlneste cu Hitler si subpresiune, accepta protectoratul german asupra Boemiei si Moraviei- 15 martie 1939, Slovacia si declara independenta, iar la 16 martie 1939 accepta protectoratul german* De ilustrat pe larg continutul fiecarei etape a agresiunii Germaniei asupraCehoslovaciei, precum si reactia marilor puteri.

XII Agresiunea Japoniei n Extremul Orient- n contextul unei crize economice resimtite de Japonia, militarii niponi propun ca solutie la aceastasituatie o politica de cuceriri . profitnd de un incident minor la caile ferate japoneze (18 septembrie1931), trupele japoneze au ocupat principalele orase din Manciuria, o bogata regiune minierasi agricoladin nordul Chinei

-guvernul chinez refuza sa negocieze, face apel la Societatea Natiunilor, ordona boicot mpotrivamarfurilor japoneze, dar nu declara razboi Japoniei, din cauza pregatirilor militare insuficiente- septembrie decembrie 1931, Consiliul Societatii Natiunilor a examinat plngereachineza. decembrie 1931 s-a creat comisia Laytton,- ntre timp continua agresiunea japoneza n China, ocupnd noi provincii si afectnd, n acest mod,interesele americane si engleze . doctrina Stimson, prin care facea cunoscuta decizia SUA de a nurecunoaste nici un fel de anexari teritoriale sau tratate /acorduri care ar consimti aceste contropiri; deasemenea, n nota se protesta mpotriva oricaror masuri care ar leza interesele americane n China sauar veni n contradictie cu principiul portilor deschise- la 18 februarie 1832, japonezii au proclamat independenta Manciuriei, sub numele de Manciuko

- la 9 martie 1932, n fruntea statutului marioneta creat de japonezi era impus ca regent, apoi ncoronatca mparat la 1 mai 1932, Pu I (cel care fusese fortat sa abdice de pe tronul Chinei n 1912)- septembrie 1932, Comisia Laytton sia prezentat raportul, discutat n Adunarea Generala a Societatii

Natiunilor . dupa dezbateri prelungite, la 24 februarie 1933 s-a adoptat o rezolutie n spiritulrecomandarilor Comisiei Laytton:-nu se aplicau nici un fel de sanctiuni Japoniei agresive-se recunosteau asa zisele drepturi si interese speciale ale acesteia n nord estul Chinei-se constata ncalcarea de catre Japonia a Tratatului celor noua puteri-nu se recunostea existenta statului Manciuko- la 27 martie 1933, Japonia paraseste Societatea Natiunilor, nemultumita de continutul rezolutieiAdunarii Generale-Japonia invadeaza Jehol, o regiune din China cuprinsa ntre Manciuria si Marele Zid Chinezesc- la 7 iulie 1936, trupele japoneze lanseaza o noua ofensiva n China: dupa cucerirea Pekinului (26-27iulie), ele invadeaza China de nord est-la sfrsitul anului 1937, trupele japonez controleaza porturile importante, prin care Shanghai-singura regiune care le scapa japonezilor este cea din centrul tarii, controlata de armate a lui JiangJieshi (Chiang Kai shek), are a facut din orasul Chongqing (Tchoung King) capitala sa provizorie-japonezii decid sa puna capat rezistentei chineze, taind drumurile prin care aceasta primea arme dinURSS (pna n 1938), apoi din SUA*De ilustrat pe larg continutul fiecarei etape a agresiunii Japoniei asupra Chinei

XIII Agresiunea Italiei n Albania- Ahmed Zogu, protejat iugoslav, s-a alaturat italienilor, dupa ce l-a izgonit pe predecesorul sau

31


32/143


-ales presedinte pe 7 ani, acesta l-a informat pe Mussolini, n ianuarie 1925, ca intentiona sa realizezeun guvern solid n Albania pentru a contribui la pacea din Balcani, iar liderul fascist italian l-a

recunoscut imediat- 27 noiembrie 1926 s-a semnat primul tratat italo-albanez, n fapt un pact de prietenie si securitate- Mussolini a perceput Acordul de la Paris dintre Iugoslavia si Franta (11 noiembrie 1927) ca fiind unulndreptat mpotriva Italiei .22 noiembrie 1927, Mussolini a ripostat, semnnd cu Albania un al doileatratat la Tirana- n septembrie 1928, Ahmed Zogu a fost ncoronat regele al albanezilor, cu aprobarea Italiei- la 7 aprilie 1939, urmnd exemplul lui Hitler, Mussolini a ordonat trupelor sale sa invadeze Albania-regele Zogu a parasit tara- la 8 aprilie 1939, Albania a devenit protectorat italian si, la cererea albanezilor italofili, cele douaCoroane au fost unite* De ilustrat pe larg continutul fiecarei etape a agresiunii Italiei asupra Albaniei

XIV Agresiunea Italiei n Etiopia- Etiopia era un stat independent african, membru al Societatii Natiunilor din 1923, admiterea sa fiindsustinuta de Franta si Italia un acord privind zonele de influenta n Etiopia, plecnd mai degraba de la oserie de considerente de ordin economic-Franta a protestat mpotriva acestui acord n numele unui tratat din 1906, care prevedea mentinereadrepturilor suverane ale mparatului Etiopiei- n iunie 1926, Etiopia a protestat, la rndul ei, pe lnga Societatea Natiunilor, declarnd ca acorduleste o amenintare pentru suveranitatea etiopiana-Italia reuseste sa linisteasca guvernul etiopian si sa semneze mpreuna pe 2 august 1928 un tratat de

prietenie, de conciliere si arbitraj

- ideea lui Mussolini de a cuceri Etiopia dateaza cel putin din toamna anului 1933- incidentul de care s-a servit Mussolini s-a desfasurat la Ual-Ual, la 5 decembrie 1934, la frontieradintre Eritreea si Etiopia-guvernul etiopian a propus ca incidentul sa fie supus arbitrajului, conform tratatului din 1928, nsaItalia a refuzat (15 decembrie 1934)- imediat guvernul etiopian a facut la Societatea Natiunilor; n aceste conditii, guvernul italian a revenitasupra deciziei sale si a acceptat arbitrajul, da acesta a esuat-pentru ca pregatirile militare ale Italiei n Eritreea au capatat dimensiuni considerabile, la 17 martie1935, Etiopia a facut din nou apel la Societatea Natiunilor-pozitia dificila a guvernelor englez si francez generata de renarmarea Germaniei si de interesele lorspecifice legate de aceasta zona-negocierile stagnau- ncercarile de compromis ale lui Eden, ale conferintei tripartite franco anglo- italiana, ale ConsiliulSocietatii Natiunilor respinse de Mussolini

- cu toate manevrele de intimidare ale Marii Britanii n Mediterana si constient de vointa pacifista aguvernului englez, la 3 octombrie 1935, Mussolini a nceput operatiunile militare n Etiopia-Franta si Anglia au ncercat o solutie proprie pentru a pune capat crizei etiopiene: planul Laval Hoare (decembrie 1935)-Mussolini accepta n principiu planul, dar acesta esueaza din cauza protestelor opiniei publice engleze

informata asupra prevederilor panului

32


33/143


-la initiativa statelor democratice, Societatea Natiunilor hotaraste sa impuna sanctiuni economice Italiei(ridicate n 1936), n vreme ce Germania i furnizeaza Italiei carbunele de care are nevoie, iar SUA

petrolul necesar marinei si aviatiei- la 28 decembrie 1935 Mussolini a denuntat acordurile de la Stresa si Roma- la 5 mai 1936, Negusul Etiopiei a cerut pacea dupa victoria italiana de la lacul Achianga- la 7 martie 1936, Mussolini s-a aratat dispus sa negocieze, dar denuntarea tratatului de la Locarno decatre Germania n aceeasi zi, a distras atentia internationala de la afacerea etiopianasi i-a permisDucelui sa obtina victoria- la 9 mai 1936, un decret al lui Mussolini proclama anexarea Etiopiei de catre Italia, iarregele Italiei devenea mparatul Etiopiei-la 4 iulie 1936, Adunarea Natiunilor Unite a votat o rezolutie prin care erau ridicate sanctiunileeconomice si financiare luate mpotriva Italiei*De ilustrat pe larg continutul fiecarei etape a agresiunii Italiei asupra Etiopiei

XV Razboiul civil din Spania-n 1931 Spania devine republica-alegerile din februarie 1936 sunt cstigate de Frontul Popular constituit din fortele de stnga spaniole .imediat se declanseaza un val de greve revolutionare, taranii ocupa pamnturile, violentele segeneralizeaza- la 13 iulie 1936 liderul monarhist Calvo Sotelo este asasinat, ceea ce a dat semnalul loviturii militarede stat, Franco devenind seful miscarii nationaliste-va ncepe un razboi civil ce va dura 3 ani, n care s-au confruntat doua tabere:a) nationalistii sprijiniti de armata permanenta, de Falanga, de majoritatea clerului catolic si de clasaconducatoare

b) republicanii sustinuti de muncitori, de mica burghezie radicala, de o parte a taranimii-n aprilie 1938, Franco reuseste sa izoleze Madridul de Barcelona, pe 28 martie 1939 va ocupaMadridul, unde n octombrie si va instala propriul guvern-razboiul din Spania s-a transformat ntr-un conflict international, o adevarata repetitie generala arazboiului mondial* De ilustrat aceasta ultima idee, n fapt, pozitia marilor puteri fata de conflictul dinSpania, precum si posibilele consecinte pe plan international ale acestui conflict

XVI Aliante- formarea Micii ntelegeri (Cehoslovacia, Iugoslavia, Romnia), 1921 de ilustrat scopurileconstituirii acestei aliante- 9 februarie 1934, la Atena, a fost semnat Pactul ntelegerii Balcanice (Turcia, Iugoslavia, Romnia,Grecia) - de ilustrat scopurile constituirii acestei aliante-Axa Berlin Roma Tokio: octombrie 1936 protocol semnat ntre Germania si Italia25 noiembrie 1936 Germania si Japonia semnau Pactul Anticomintern 6 noiembrie 1937 Italiaadera la Pactul Anticomintern24 februarie 1939 Ungaria si statul Manciuko se alatura Pactului Anticomintern27 februarie 1939 Spania se alatura Pactului Anticomintern* De ilustrat principalele prevederi, precum si semnificatia acestor documente pentru evolutiaulterioara a evenimentelor

Dictionar:conciliatorism: atitudine care duce spre mpacare, spre realizarea unui acord sau a unui compromis

33


34/143


crah: fenomen economic manifestat prin lipsa acuta a creditului pe piata, prin scaderea brusca acursului actiunilor la bursasi prin devalorizarea monedei

credit: capital provenit prin mprumut, pe baza ncrederii si solvabilitatiideficit bugetar: suma cu care cheltuielile depasesc veniturilemoratoriu: amnarea platii datoriilor unu debitor; amnarea legala a executarii obligatiilor financiareinternationale, determinate de o situatie exceptionala (criza economica, razboi etc.) pact deneagresiune: tratat prin care doua sau mai multe state se obliga sa nu ntreprinda actiuni dusmanoaseunul fata de celalaltsecuritate colectiva: componenta a relatiilor internationale, concretizata prin masuri comune, luate decatre toate statele si care vizeaza mentinerea pacii si respectarea angajamentelorreparatii de razboi: despagubiri platite pentru compensarea pagubelor economice datorate unui razboirevizionism: curent politic care si propune modificarea (revizuirea) unor tratate internationale

XVII Suport documentar

Document 1: Moratoriu Hoover Declaratia presedintelui Herbert Hoover , 20iunie 1931 (excerpt)Guvernul american propune amnarea pe o durata de un an a tuturor platilor datoriilorinterguvernamentale, a datoriilor reparatiilor si a celor contractate n virtutea mprumuturilor pentruajutor de dupa razboi (...)Eu nu aprob deloc, chiar n sensul cel mai larg, anularea datoriilor care ni se cuvin. ncredereainternationala nu ar spori prin aceasta. Nici una din natiunile care ne sunt debitoare nu a sugerat-ovreodata, dar acum baza reglementarii acestor datorii consta n capacitatea de plata a debitorilor nconditii normale, noi actionam n deplina concordanta cu politica si principiile noastre, lund n

consideratie situatia anormala existenta actualmente n lume.Esenta prezentei propuneri este de a da ragaz guvernelor debitoare, sa-si refaca

prosperitatea nationala. (...)SURSA: Alexandru Vianu, Zorin Zamfir, Constantin Buse, Gheorghe Badescu,Relatii internationale n acte si documente, vol.I (1917-1939), Editura DidacticasiPedagogica, Bucuresti, 1974, Vol.I, p.74

Document 2: Tratatul de la Rapallo ntre Republica Sovietica Federativa RusasiGermania , 16 aprilie 1922 (excerpt)

Articolul 1

Cele doua guverne

caiet seminar word- ist contemporana

Documents