cvj nr. 879 miercuri 17 iunie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 879

Miercuri, 17 Iunie 2015

I mediat dupã revoluþia din 1989, România a fost datã înjudecatã de Ciad pentru cã-i foloseºte drapelul, tricolorul

fãrã stemã. Statul român a plãtit o uriaºã amendã pentru acelevremuri – 200 milioane dolari! În tot acest timp România a fostumilitã la diverse manifestãri internaþionale fiind chiar datãafarã, deºi Institutul Mondial de Vexilologie a fãcut presiuni sãintre în legalitate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

De 25 de ani steagulRomâniei este ilegal,

iar amenda plãtitã estede 200 milioane dolari!

S indicaliºtii din minerit au

cerut AutoritãþiiNaþionale deReglementare îndomeniul Energiei(ANRE) sã îiplãteascã în pluspentru serviciiletehnologice de sistem.

Petre Nica spunecã CEH a fãcut orecomandare în acestsens încã din lunamartie, iar valoareaeste încã mult sub

nivelul dorit.CEH

asigurã serviciitehnologiceprin care faceechilibrareasistemuluienergeticnaþional, atunci cândalte capacitãþi de producþie sunt înimposibilitatea de aproduce energie elec-tricã. Pentru acesteaau cerut bani în plusºi chiar au fãcut unstudiu de specialitate,iar sindicaliºtii dinminerit au fost la

ANRE sã vadã dacã lise aprobã, acest lucrufiind vital pentrususþinerea activitãþiide producere aenergieie elctrice cucãrbune, mai alesacum când estesecetã.

„Fundamentareafãcutã de cãtre spe-

cialiºtii din energie ºieconomie din CEHaduce o solicitare laun nivel de 52 de leipentru serviciiletehnologice de sistempentru rezerva terþialãlentã, iar astãzi, dis-cutãm de o aprobarede 33 de lei, lucrucare nu poate sã fiede acceptat, pentrucã, în aceste condiþii,noi suntem în imposi-bilitatea asigurãriiacestora ºi veniturilear scãdea atât de multîncât, activitatea CEHriscã sã fie opritã”, aspus Petre Nica, lideral SindicatuluiMuntele din CEH.

Transelectrica are

obligaþia de a solicitaservicii cãtre CEH,care, la rându-i trebuie sã producãenergie, ca sãechilibreze sistemulenergetic naþional.Totuºi, acest serviciueste cel mai scumpdin þarã, pentru cãfoloseºte huila, mult mai scumpã calignitul, sau apa ºisindicaliºtii spun cãpreþurile ar trebuimodificate pentruCEH.

„Serviciile de sistem pe care CEHle asigurã, sunt asigurate prin ardereaunui cãrbune scump,respectiv huila din

Valea Jiului, iar preþulasigurãrii acestora nupoate fi comparat nicicu cel al CEO, nici alHidroelectrica, pentrucã energia electricãprodusã de CEH estecea mai scumpã”, amai adãugat liderul desindicat din ValeaJiului.

Agenþia Naþionalãde Reglementare îndomeniul Energetic aluat act de doleanþelesindicaliºtilor dinValea Jiului, dar încãnu a dat undã verdemãririi acestui preþ lavaloarea de 52 de lei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Se reiafurnizareaapei caldeD e marþi searã,

abonaþii la sistemulcentralizat de termoficareau apã caldã.Termocentrala de laParoºeni a avut noroc cãs-a întâmplat o defecþiunela Mintia ºi este cãrbunepentru populaþia Vãii Jiului. Furnizarea a fost întreruptã tocmaidin acest motiv.

Termocentrala de laParoºeni are un stoc deaproximativ 3.000 de tonede huilã ºi poate reluafurnizarea apei calde cãtreabonaþii din Valea Jiului.De marþi searã cei dinPetroºani vor benefica deagent termic, pentru cã afost necesarã amorsareainstalaþiei.

„Am primit o notã telefonicã de la Proºeni,marþi dimineaþã, prin caream fost informaþi cã,începând cu dupã amiazade marþi, în mod normal,cu zona Aeroport, apoi

spre partea de Nord amunicipiului Petroºani,beneficiarii vor avea din nou apã caldã”,a menþionat OvidiuMunteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

Paradoxal,Termocentrala Paroºeni a rãmas fãrã cãrbune, încondiþiile în care majori-tatea celor abonaþi este dinrândul minerilor.

În data de 12 iunie de la ora 24,00 s-a opritfuncþionarea Grupului IV dela Paroºeni, aºa încât petimpul week-endului care atrecut oamenii nu au avutapã caldã. Situaþia s-arepetat practic, pentru cã ºi înainte de aceastãdatã s-a mai opritfurnizarea agentului termic.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Minerii cer ANRE bani maimulþi pe servicii

Staþii noi pentru vulcãneniN oi staþii de maxi-taxi în

municipiul Vulcan.Dupã ce locuitorii municipiuluiVulcan au solicitat realizarea adouã noi staþii pentru trans-portul în comun, edilii au analizat aceste cereri care auavut un final concret.

Pe raza localitãþii au fost reali-zate douã noi puncte de aºteptarea mijloacelor de cãlãtorie. “Eraabsolut necesarã aceastã lucrarede amenajare a douã staþii (pentruambele sensuri) în zona gropii decenuºã de lângã termocentralã.Primãria - prin intermediul echipeiPregoterm, rãspunde astfel solicitãrii locuitorilor din aceastãparte a Vulcanului, pentru acces în proximitate la mijloacele detransport în comun”, spunreprezentanþii Primãriei Vulcan.

Reprezentanþii administraþieivulcãnene mai au în vedere amenajarea ºi altor staþii, însã abia dupã ce se realizeazã studiilede oportunitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Liderul minerilor de la Livezeni îl acuzãpe deputatul Nistorde situaþia CEH ºi îºi dã demisia

Adrian Jurca, liderulSindicatului “Noroc Bun”de la Exploatarea deHuilã Livezeni a decis sãse retragã din PSD, partidîn care a activat ani dezile, iar pentru hotãrârealuatã aratã acuzator cãtreLaurenþiu Nistor. Pe el îlconsiderã principalulvinovat pentru modul încare a fost condus CEH ºipentru situaþia de acum.

Situaþia gravã cu carese confruntã ComplexulEnergetic Huendoara, pecare doar o minune îl mai poaze salva, serepercuteazã în politicã.De fapt, lideri politici suntacuzaþi cã, prin mãsuriledispuse, au fãcut sã seajungã în aceastã situaþieexterm de gravã, iarpreºedintele PSDHunedoara, LaurenþiuNistor, devine “cap delistã”. Cel puþin în opinialui Adrian Jurca, liderulminerilor de la E.H.Livezeni, cel care a decis sã plece din PSD,acuzându-l pe Nistor.“D-lui Laurenþiu Nistor,Preºedintele PSDHunedoara.

Am ales aceastã calesã vã informez, deoarececonsider cã nu mai am ce

discuta cu dvs, cã întreruporice legãturã cu organi-zaþia pe care o conduceþi.Sunt nevoit sã iau aceastãdecizie având în vederetoate mârºãviile, în care ,cu bunã ºtiinþã, aþi impli-cat acestã organizaþie.Toate înþelegerile dvs cuoamenii PDL-lui, promovarea acestora înfuncþii de conducere lanivelul CEH-SA, vezicazul Aurel Niculescu sauJujan Constantin, sausprijinirea tacitã a tuturoracþiunilor ilegale a dluiNica Petre, au dus laprãbuºirea efectivã aCEH-SA. Este deneimaginat cum acþiunileGuvernului Ponta de asprijinii CEH-SA din2012 pânã în prezent, aufost cãlcate în picioare dedvs ºi cei promovaþi dedvs la conducerea CEH-SA. Voi informa înacest sens ºi PremierulRomâniei.

Susþin în continuare,pe baza unor documente,cã singurul Guvern care afãcut ceva concret pentrumineritul ºi energia dinJudeþul Hunedoara esteGuvernul Ponta, dar credcã nu trebuia sã meargãpe mânã dvs, dleLaurenþiu Nistor, care iatã aþi reuºit sã dãrâmaþicomplet eforturileGuvernului Ponta.

Aceastã decizie a mea, sper sã nu afecteze

prietenia pe care o am cumai multe persoane,onorabile, din PSD”, îiscrie acestuia lui Nistor pepagina sa de Facebook,anunþându-ºi astfeldemisia din partid.

Decizia sa a stârnit vii comentarii, iar deputatul PSD CristianResmeriþã, de care Jurcamãrturiseºte cã îl leagã oveche prietenie, a anunþatcã nu îl va lãsa sã plece,indiferent de motiveleinvocate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

A ngajaþiiTermocentralei

Paroºeni din ValeaJiului au declanºatgreva japonezã demarþi dimineaþã.

Oamenii nu maiprimesc lapte pentrunoxele pe care leînghit, nu mai au cu cesã lucreze, pentru cãstocul de cãrbune esteinsuficient, acum cândeste secetã în þarã, iarajutorul de stat promisde ministrul Gereaîncã nu a ajuns.

Pânã la finele sãptãmânii ei vor lucracu banderole albe pebraþ. Potrivit sindi-caliºtilor, situaþia de la

TermocentralaParoºeni este una fãrãprecedent ºi oameniinu mai pot sã continueaºa. Sunt mai multemotive pentru care auajuns în aceastã situaþie, iar vizita înValea Jiului a ministru-lui Gerea pare cã nu aavut niciun efect.

„Din Ordonanþa deUrgenþã care a fostaprobatã în HG pentruacel ajutor de 167 demilioane de lei, nicimãcar prima tranºã nua ajuns, nici nu a fostpublicatã Ordonanþa înMO, decizia prin carese face plata TVA-ului,pentru staþia de desul-

furare, respectiv cei 17 milioane de lei ºiplata certificatelor pen-tru gaze cu efect deserã. Dacã nu le plã-tim, riscãm o amendãde 123 de milioane deeuro. Pentru TVA-ulde 4 milioane de euroce trebuie plãtit pentrudesuflurare, riscãmdenunþarea unilateralãa contractului ºiautomat despãgubiri ºioprirea lucrãrilor, decidezastru”, a spusMihai Lorincz, lidersindical laTermocemtralaParoºeni.

Pe de altã parte,angajaþii nu maiprimesc decât salariile,iar viaþa le este pusã în

pericol în acestmoment. „Tichetele demasã nu le-am primit,le aºteptãm, sunt ºiprobleme cu acordareaalimentaþiei de pro-tecþie. Nu s-au semnatniciun contract ºiriscãm îmbolnãvireaprofesionalã a anga-jaþilor care sunt expuºinoxelor, mai ales apulberilor”, a comple-tat sindicalistul dinenergie.

Conducerea CEHnu le-a putut da unrãspuns, iar oameniidin TermocentralaParoºeni sunt revoltaþi,motiv pentru care demarþi lucreazã cu ban-derole albe pe braþ ºiaºteaptã o discuþie cuprefectul judeþuluiHunedoara, Sorin

Vasilescu. „Aºteptãminvitaþia pentru a avealoc un dialog social lasediul Prefecturii. Luna trecutã am avut undialog ºi ni s-a promis cãlunar vom avea un dialog social, pentru situaþia gravã a CEH”, a conchis Lorincz.

La Paroºeni s-auoprit din luna noiem-brie lucrãrile la insta-laþia de desulfurare, iarminerii dau prea puþincãrbune, deºi ar fipropice în aceastãperioadã de secetã.Angajaþii de laTermocentralaParoºeni vor sta îngreva japonezã pânãvineri.


Grevã japonezã la Termocentrala Paroºeni

Colapsul din minerit se repercuteazã în politicã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 iunie 2015 Actualitate 3

Traian Dascãlu, dinPetrila, este relativ cunoscutca fiind un tip cu alura gene-raþiei flower power, cu blugievazaþi, cu pletele prinseîntr-o coadã, genul de rebeldar a cãrui cauzã este altadecât a acelei generaþii ahippy-oþilor înnebuniþi dupãrock. Pe stradã, Traian D. îºispune gândurile cu vocetare, se ceartã cu personajeimaginare ºi este destul deagitat când o face, ºi o facedestul de des. Containerelecu gunoaie sunt o atracþieirezistibilã pentru el. Cautãîn mãruntaiele lor cu gesturilargi ºi cu grijã de parcã încauzã ar fi vorba de lucruri

extrem de fragile. Culege ce-i este pe plac ºi încarcãgeanta sa de umãr... DinCartierul 8 Martie, de acolo

unde locuieºte în blocul 41,sc.1, ap. 8, aproape zilnictrãbate pe jos drumul pânãla Petroºani ºi se întorce cu”trofee” urât mirositoare.

Vecinii sãi de scarã suntsupãraþi pentru cã aparta-mentul omului emanã duhoriinsuportabile, iar pericolul deinfecþii creºte cu fiecare zi devarã. ”Avem aici un focar deinfecþii. Aduce tot felul degunoaie ºi mirosul este insu-portabil. Nu putem aerisi, nuputem deschide un geam ºinoi, cei care stãm desupralui, casa scãrii pute ca uncanal. Nu îndrãznim sã-labordãm pentru cã estedestul de recalcitrant, chiarviolent ºi nu ºtim cum sã

rezolvãm problema. Omulãsta e în stare sã ne dea focla maºini, la uºi, pentru cãeste clar vorba de o boalã încazul lui” – a declarat fiicaunei locatare, care vine peri-odic sã-ºi îngrijeascã mama.

”Problema este cã noi nuavem o asociaþie de proprie-tari ca sã putem acþiona cutoþii. Nici nu ºtim cui sã neadresãm. Primãriei?Sanepidului? Avem copii ºiaici e boalã curatã. Cum sã-iprotejãm? Ce sã facem?” –a declarat alt locatar, care larândul a dorit sã-ºi pãstrezeanonimatul de frica vecinuluiiubitor de gunoaie.

Primarul Petrilei, Ilie

Pãducel, nu cunoaºtea cazul,pentru cã, spune primarul, la el nu a anjuns nici osesizare.

”Nu ºtiu despre cine evorba. La mine nu a ajunsnimic, nici o reclamaþie. Noiam mai avut un caz de felulãsta, la cap de linie laLonea. Acolo am fost cujandarmii, cu Poliþia, ºi înprezenþa unui membru allocatarului, am scos trei rabede gunoi din casã. Era acoloceva de speriat. Vreau sã vãspun cã în tot acel gunoi s-augãsit ºi vreo 200 milioane leiînveliþi într-o hârtie, de careprobabil nici nu mai ºtia...Locatarii din 8 Martie sãvinã cu o sesizare ºi vedemcum facem, sã rezolvãmproblema” – a declarat Ilie Pãducel.

Despre Traian Dascãlu nuam aflat dacã are familie,dacã suferã de vreo boalãpentru cã nimeni nu ºtianimic despre el, pentru cãnimeni nu se poate apropiaºtiindu-l mereu în poziþie ”deatac”. Se ºtia doar cã aredatorii mari la utilitãþi...

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

La aºa-zisa revoluþiedin 1989, drapeluluiromânesc i-a fost decu-patã stema comunistã ºiaºa a rãmas multãvreme, ceea ce a fãcutca speculaþiile sã curgã.Cei care au speculat…gaura spuneau cã acelgol din steag este un teritoriu din Româniacare nu-i aparþine.

Fãrã stemã, steagulromânesc este identic cucel al Ciadului, fostacolonie francezã, care,în anul 1951, pe lângãculorile roºu ºi albastruºi-a adãugat ºi galbenulculoare predominantã întradiþiile africane. Atunci

Ciadului i s-a interzisaplicarea vreunei stemetocmai pentru a nu seconfunda cu steagulromânesc.

Dupã 1989, Ciadul adat în judecatã Româniapentru cã-i foloseºteînsemnul statal ºi acâºtigat, astfel statulromân a plãtit oamendã uriaºã la aceavreme, respectiv 200milioane de dolari.

Ba mai mult,România a fost umilitãîn toþi aceºti ani, nefiindprimitã la reuniuni mondiale sau sportiviiromâni aflaþi pe podiu-muri erau ”comentaþi” la

diverse televiziuni cafiind panafricani.

Institutul Mondial deVexilologie (vexilologia –o disciplinã a istoriei,ºtiinþa drapelelor) a fãcutpresiuni permanenteasupra þãrii noastre sãintre în legalitate prinaplicarea stemei, spunepreºedintele Asociaþieide Vexilologie"Tricolorul", GeorgeRotaru, într-un interviuacordat sãptãmânaluluiFormula As. Acesta arelatat cum în anul2000, când a luat partela festivitãþile prilejuite deZiua Mondialã aPãmântului, la

Johannesburg, Româniaa trãit una din cele maimari umilinþe...

”Din cauzã cãdrapelele României ºiCiadului erau ºi suntîncã identice, cu toatãamenda plãtitã deBucureºti, organizatoriiau refuzat intrarea de-legaþiei române în aulaprincipalã, pe motiv cãlocurile rezervate fuse-serã ocupate de Ciad,aflatã mai în faþã, înordine alfabeticã. Lauriaºa masã la careurmau sã se aºeze ºefiide stat, fusese pussteagul tricolor... ciado-român. Ce sã maicreadã bieþii oameni?Aºa a ajuns domnulIliescu ºi restul delegaþieiîn sala a doua, în aºa-numita anticamerã,

unde stãteau servitorii(ca sã glumim amar).De ce? Pentru cã aceºtidomni nu au întreprinsnimic pentru a diferen-þia cele douã drapele.

De fapt, la ONU, laUNESCO, la toate instituþiile internaþionale,existã permanentaceastã confuzie caredeserveºte interesul nos-tru naþional. Dacã tot sevorbeºte în parlamentdespre schimbareaConstituþiei, atuncischimbaþi, domnilor, ºistema! ªi puneþi-ounde-i e locul: pedrapel” – a precizatGeorge Rotaru.

Abia luna trecutã, înmai 2015, juriºtii dinParlament au aprobatîntregirea stemeiRomâniei cu aceacoroanã atât de mult

disputatã, care ”va sub-linia ideea de indepen-denþã ºi suveranitate astatului român", a pre-cizat iniþiatorul proiectu-lui, deputatul PNL,Grigore Crãciunescu.

"Întrucât, în acestmoment se dezbaterevizuirea Constituþiei,ºi, în acelaºi timp, seconsiderã cã este nece-sar ca stema þãrii sã fieaplicatã pe drapel, estenecesar ca aceasta,adicã stema, sã fie completã cu toate ele-mentele heraldice, caresunt specifice tradiþieipoporului român. Asosit momentul sã reîn-coronãm acvila de pestema României, ca actreparatoriu în faþa isto-riei", se aratã în proiect.

Potrivit deputaþilordin toate partidele,coroana plasatã dea-supra stemei ar semnifi-ca ruperea definitivã cutrecutul comunist.

Proiectul va ajunge în plenul CamereiDeputaþilor care esteCamera decizionalã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

De 25 de ani steagul României este ilegal, iar amendaplãtitã este de 200 milioane dolari!I mediat dupã revoluþia din 1989, România a fost datã în

judecatã de Ciad pentru cã-i foloseºte drapelul, tricolorul fãrãstemã. Statul român a plãtit o uriaºã amendã pentru acele vremuri– 200 milioane dolari! În tot acest timp România a fost umilitã ladiverse manifestãri internaþionale fiind chiar datã afarã, deºiInstitutul Mondial de Vexilologie a fãcut presiuni sã intre în legalitate. Abia acum, dupã 25 de ani, proiectul de finalizare a stemei, care va fi aplicatã pe drapel o datã cu revizuireaConstituþiei, a primit avizul juriºtilor parlamentari ºi urmeazã sã fie votat în Camera Deputaþilor.

”Groapa de gunoi” de la etajul 1 poate conþine ºi ea ungunoi/pachet de sute de milioane cum s-a întâmplat la LoneaR ebelul cu alura generaþiei flower-power, din

Petrila, are altã cauzã decât cea a hippyoþilorînnebuniþi dupã rock. Traian Dascãlu este atras decontainerele de gunoi, iar apartamentul sãu dinCartierul 8 Martie emanã duhori greu de suportat de vecinii sãi, iar focarul de infecþii se accentueazã cu fiecare zi cãlduroasã de varã. A mai existat unasemenea caz la Lonea, unde Primãria a iniþiatcurãþarea unui apartament din care s-au scos treirabe de gunoi ºi... 200 milioane lei înveliþi într-o hârtiemurdarã, de care locatarul nici nu mai ºtia.

Trenulvacanþei,trece prinPetroºaniU n tren modern,

cu televizoare ºitot confortul necesartrece prin Petroºani,cu destinaþia litoralulromânesc. Deja dinweek-endul trecut aluat cãlãtori de lanoi ºi va circulapânã când se ter-minã vacanþa mare.

De la finele sãptãmânii trecutepleacã spre Mangalia untren, care se formeazã la Deva ºi despre careangajaþii CFR spun cãeste modern ºi dotatdupã ultimele standarde.Trenul de cãlãtori îi ducepe cei care pleacã pelitoralul românesc direct în

staþiunile de la MareaNeagrã ºi le oferã, totconfortul necesar.„Dindata de 12 iunie avemsuplimentar din staþiaDeva, pentru Mangalia,un tren care va preluatraficul de cãlãtori pen-tru sezonul estival.

Acest tren pleacã dinPetroºani la 22.16 ºi are

în compo-

nenþã vagoane moderni-zate, aer condiþionat, totce este necesar pentruconfortul cãlãtorilor”, aspus Ioan Aonofriesei,ºef staþia CFR CãlãtoriPetroºani.

Cãlãtorii deja ºi-aucumpãrat bilete, iar costulunui drum spre litoraleste de 150 de lei. Trenulva circula pânã în data de13 septembrie, când sesfârºeºte vacanþa mare.


Cazul a fost instrumentat deprocurorii din Petroºaniºi se aflã pe rolulJudecãtoriei Petroºani,cu termen de judecatãîn data de 23 iunie.

Ancheta derulatã deoamenii legii a scos laivealã amãnuntecutremurãtoare, copilulfiind puternic traumati-zat. Totul a pornit îndata de 23 mai 2013,când poliþiºtii dinUricani au fost alertaþide un bãrbat din locali-tate, care le-a povestitcã, în seara precedentãfiul concubinei sale afost sechestrat înlocuinþa AlineiArdeleanu ºi agresatfizic. Oamenii legii audeclanºat imediat oanchetã ºi, în urmacercetãrilor s-a stabilitcã, în jurul orei 9 seara,Ardelean i-a cerutbãieþelului în vârstã denumai 7 ani sã o ajutesã care niºte sticle cu

apã. Copilul a rãspunscererii, dar în spateleuºii închise s-a dezlãnþuitiadul. Când sã iasã dincasã, bãieþelul – VasileBogdan Vãcaru – a fostblocat în bucãtãrie ºi,sub pretextul cã i-ar filovit fetele, AlinaArdelean l-a luat labãtaie cu pumnii ºi cupalmele, lovindu-l în capºi în spate. Mai mult, l-adezbrãcat de absoluttoate hainele ºi i-a introdus ardei iuþi înfunduleþ. Concubinulmamei sale este cel carel-a scãpat de bãieþel defuria Alinei Ardeleanu.A vãzut cã bãieþelul nua ajuns acasã, aºa cã apornit în cãutarea lui.Un vecin i-a spus undese aflã ºi aºa a puscapãt coºmarului la careera supus micuþul. AlinaNadia Ardeleanu amotivat în faþa ancheta-torilor cã a vrut sã-i deao corecþie pentru cã i-arfi agresat fetiþele.În

acelaºi timp, însã,femeia a susþinut cã nui-a introdus ea ardeii iuþiîn anus, ci cã doar l-apus pe minor sã ºi-ibage singur. În schimb,nu a recunoscut niciunmoment cã l-ar fi bãtut,dar certificatul medico –legal a fost edificator. În plus, o vecinã cãreiai-a povestit ce s-a întâm-plat a depus mãrturieîmpotriva ei. Prinrechizitoriul întocmit deprocurorii Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani s-a dispustrimiterea în judecatã aAlinei Nadia Ardeleanupentru comitereainfracþiunilor de lipsirede libertate în mod ile-

gal ºi lovire sau alte violenþe.

ª i-a lãsat copiiipradã flãcãrilor

Alina NadiaArdeleanu este nimenialta decât femeia care,în urmã cu o sãptãmânãa aprins o lumânare, alãsat-o într-un echilibruprecar pe capãtul unuicolþar ºi a plecat sã-ºi iabãuturã, încuindu-ºi încasã cei trei copiiminori. Reþinutã iniþial,femeia este cercetatãpentru omor calificat deprocurorii parchetuluide pe lângã TribunalulHunedoara, dar magis-traþii de la TribunalulHunedoara au decis cã

aceasta poate fi pusã înlibertate. Anchetatoriiau atacat, însã, soluþia,iar contestaþia a ajunspe masa magistraþilorde la Curtea de ApelAlba Iulia. În timpulanchetei au ieºit laivealã amãnuntecutremurãtoare, iaranchetatorii au stabilitcã femeia a prevãzutposibilitatea cã lumâ-narea lãsatã aprinsã arputea sã se rãstoarne ºisã aprindã locuinþa, darcu toate acestea a plecat liniºititã. În plus,când a vãzut incendiul,nu a fãcut nimic sã-ºisalveze cei trei prunci.La începutul sãptãmâniitrecute, trei copilaºi dinUricani a cãror mamãinconºtientã i-a lãsatsinguri în casã ºi a ple-cat în miez de noaptedupã bãuturã, au ars încasa cuprinsã de flãcãri.Cel mai mic dintre copilaºi abia împliniseun an, iar ceilalþi doiaveau opt, respectiv 10ani. Incendiu a fostobservat în jurul orei 2noaptea ºi a fost atît deputernic încât a cuprinsºi acoperiºul blocului cu4 etaje în care copiiilocuiau cu mama lor.Importante forþe deintervenþie au fostmasate la faþa locului,,dar din pãcate pentru

cei trei copii nu s-a maiputut face nimic.

F ostul concubini-a omorât doi

copii ºi apoi s-aspânzurat înînchisoare

Iar antecedentelecutremurãtoare din viaþaAlinei Nadia Ardeleancontinuã. Femeia ºi-amai pierdut doi copii înurmã cu aproximativ 12ani, dupã ce aceºtia aufost omorâþi de fostulconcubin. Ancheta înacets caz a demarat caurmare a sesizãrii fãcutede bunicii copiilor, unbãieþel de ºapte luni,respectiv o fetiþã de nicidoi ani, care au consi-derat suspect decesulbãieþelului ºi au alertatorganele de anchetã.

Potrivit datelorvremii, concubinulfemeii a rãmas singurcu bebeluºul. Beat fiind,bãrbatul a încercat sã-ºiliniºteascã fiul careplângea ºi, iniþial, i-a dato sticlã cu lapte. Cumcopilul nu s-a liniºtit, ell-a lovit în cap cubiberonul. A observat cãbãieþelului a început sãîi curgã sânge din nas,dar nu ºi-a fãcut vreoproblemã, iar bebeluºula murit a douã zi.

Anchetatorii audescoperit însã cã pe

trupul micuþului existauºi alte urme de violentã,în speþã vânãtãi în jurulgâtului care duceau spreconcluzia cã ar fi fost ºistrangulat. Mai mult,surse din apropiereaanchetei spun cãbãieþelul ar fi fost lovitfãrã milã de pereþiicamerei Ancheta a fost continuatã pentrulãmurirea cauzelormorþii celui de-al doileacopil, o fetiþã de nici doiani. Aºa a ieºit la ivealãfaptul cã aceasta a fostbãtutã ºi sufocatã tot de cãtre tatãl sau ºi,încercând sã scape deînchisoare, bãrbatul ºi-arfi convins concubina sãîngroape fetiþã în albiaunui pârau secat dinspatele propriei curþi.

Cadavrul fetiþei a fost dezgropat decriminaliºti, anchetatoriifãcând în acelaºi timp ºireconstituirea. Ambelecadavre au fost autop-siate de cãtre medicii

legiºti, iar tatãl copiilora fost acuzat de omordeosebit de grav.

Condamnat laînchisoare, bãrbatul ºi-agãsit sfîrºitul dupã gratii,dupã ce s-a spânzurat.La fel ca ºi acum, AlinaArdelean nu a povestitnimic, nimãnui ºi, maimult, dupã ce faptele s-au descoperit, aceastaar fi preferat sã disparã.

O singurã fetiþã, careatunci avea trei ani, ascãpat de urgia bãrbatu-lui ºi asta pentru cã erala bunici. Iar acum estesingurul copil care i-amai rãmas AlineiArdelean ºi asta pentrucã nu era nici acumacasã, cu frãþiorii ei,carbonizaþi în incediu.Se teme însã pentru siguranþa ei, aºa cum apovestit dupã tragedie,mai ales cã cea care i-adat viaþã este liberã!

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Operaþiunea vacuprinde montarea aaproximativ 30-40

stâlpi indicatori petoatã lungimea crestei,ridicarea de momâi ºilespezi ca suport pentrumarcaje ºi revopsirealor mai ales pe potecadintre CurmãturaOlteþului ºi Vf. ParângulMare. Organizatoriiacþiunii spun cã voracorda o atenþie sporitãVârfului Parângul Mare,

pentru cã profilulcrestei asigurã orientarea pe vreme cuvizibilitate bunã, însãceaþa ºi vremea rea fac

dificilã gãsirea direcþieide urmat, drept dovadãstând ºi numãrul ridicat de intervenþii alesalvamontiºtilor.

Cazarea iubitorilorde munte care dorescsã participe la acþiunese va face la cort,primele zile în curteaBazei de SalvareSalvamont Gorj de laRânca, apoi, în zonacrestei Munþilor Parâng(în sectorul cuprinsîntre Vf. Setea Mare ºiVf. Parângul Mare).Totodatã, participanþiitrebuie sã completezeun formular de înscriereºi li se asigurã decon-tarea cheltuielilor detransport în cuantumde 50 lei/persoanã ºi aunei diurne 10lei/zi/persoanã pentru

10 voluntari. Prioritatela decont vor cei volun-tarii care vor participaîntreaga perioadã.

Persoanele cuprobleme speciale desãnãtate sunt rugate sãle anunþe ºi sã aducãun certificat medicalpentru participarea latabãra de remarcare.

T rasee turisticemarcate ºi

între Alba ºiHunedoara

Acþiunea derulatã înMunþii Metaliferi a fostiniþiatã de ConsiliulJudeþean Alba, iarrecent au fost refãcute

marcajele traseelorturistice ce fac legãturadintre judeþele Alba ºiHunedoara. Voluntariidin asociaþiile de turism montan cum arfi Ecouri Verzi ClujNapoca, AlbamontAlba Iulia, KogaionOrãºtie ºi Trascãu CorpZlatna au refãcut douãtrasee care pun în valoare spectaculoaseleChei al Bazinului Vãii Geoagiu.

Pe lângã remarcareapropriu-zisã, s-au montat 14 stâlpi ºi 33de indicatoare turistice.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Reprezentanþii pen-sionarilor care provindin industria minierã aVãii Jiului ar fi vrut sãdiscute cu preºedinteleKlaus Iohannis despremai multe probleme pe care le au, dar maiales de cea legatã degratuitãþile pe care leprimeau pentru energiaelectricã ºi cea termicã.

Aceºtia au trimis osolicitare cãtre PalatulCotroceni dar rãspunsula întârziat sã aparã. „Arfi multe de spus desprepensii, gratuitãþi, situ-aþia actualã a acesteiindustrii care þine înviaþã Valea Jiului, pro-bleme care-l privesc ºipe preºedinte credemnoi. S-au trimis mai

multe scrisori cãtreAdministraþiaPrezidenþialã, pentru cao delegaþie de la noi sãfie primitã, dar nu amavut succes. Poatepreºedintele nu aretimp de noi, erammulþumiþi dacã neprimeau ºi consilieriidumnealui, ei puteausã-l informeze pe

preºedinte. ªi eu dar ºimembrii ligii ne gândimcã nu a avut timp sã neprimeascã ºi nu pentrucã la alegeri Valea Jiuluia votat mai mult cucealaltã parte ”, adeclarat Paul David,secretar LigaSindicatelorPensionarilor MinieriValea Jiului.

Cea mai mare durerea foºtilor ortaci estelegatã însã de „raþia decãrbune”.

„Acest drept al minerilor este încã din1924 în vigoare ºi nicimãcar Ceauºescu nu aîndrãznit sã nu-l acorde.De aceea credem noi cãºi preºedintele ar puteaajuta la rezolvarea situ-aþiei. Pentru noi esteimportant acest ajutorpentru care am muncit oviaþã în minã. Bonurile decãrbune pentru încãlzireºi luminã nu pot fi opritecã aºa vrea UniuneaEuropeanã, noi la anga-jare am semnat un con-tract în care erau stipulateaceste drepturi ºi care artrebui respectat de stat”,mai spune David.

Ortacii ar putea sã-ºireprimeascã gratuitãþile laenergia electricã ºi ceatermicã, în acest sensfiind avansate discuþii cuComisia Europeanã, însã,deocamdatã, nu s-a ajunsla o soluþie.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Voluntarii refac traseele din ParângO acþiune de refacere a marcajelor

pe traseele turistice este demaratãcu ajutorul voluntarilor în MasivulParâng, de cãtre Asociaþia MontanãCarpaþi ºi Salvamont Gorj.

Uite pe cine au eliberat judecãtorii!Femeia acuzatã cã ºi-a omorât cei trei copii a sechestratun bãieþel, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în funduleþ!I ncredibil. În timp ce judecãtorii de la

Tribunalul Hunedoara au decis cã nuse impune arestarea preventivã a AlineiArdeleanu, femeia din Uricani acuzatã cãdin neglijenþã ºi-a omorât cei trei copii,mai are la activ cel puþin încã o faptã de o cruzime incredibilã. În urmã cu doi ani,femeia a sechestrat un bãieþel de numai 7 ani, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi înfunduleþ!

Pensionarii minieri cer„audienþã” la ºeful statuluiR eprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din

Valea Jiului spun cã au trimis Administraþiei Prezidenþiale osolicitare prin care ar dori o întrevedere cu preºedintele þãrii.Foºtii ortaci n-au primit însã nici un rãspuns favorabil.

Aparaturãde peste 3 milioaneA paraturã

modernã pentru ambulatoriuldin Petrila. Dupã celucrãrile de construc-þie au fost finalizate,acum a venit rândulaparaturii medicale.

Edilii locali de laPetrila sunt la un pas dea finaliza licitaþia pentrudotarea cabinetelormedicale cu aparaturãmodernã ºi de ultimãgeneraþie.

“Suntem în etapa de finalizare a licitaþieipentru aparatura medi-calã de la ambulatoriu.A trebuit sã reluãmaceastã procedurã pentru cã proiectul eravechi ºi avem nevoie deaparaturã de ultimãgeneraþie”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Conform anunþuluide licitaþie contractulcare prevede “Furnizarede aparatura medicalãpentru proiectul “mo-dernizarea cabinetelor

de specialitate ambulatorii din cadrulcentrului de sãnãtatemultifuncþional Petrila”-livrare, instalare,montare, punere înfuncþiune, instruire per-sonal” are o valoareaestimatã totalã fãrã TVAde 3.216.176 RON.

În interiorul ambulato-riului vor exista în jur de15 cabinete medicale de specialitate, cinci la-boratoare, nouã sãli deaºteptare ºi opt grupurisanitare pe sexe.

Centrul de sãnãtate dinPetrila va avea nevoieatât de personal medicalcât ºi alte persoane ce arputea deservi activitãþiiunitãþii spitaliceºti. Edilulpetrilean îºi doreºte sãofere ºi cazare anga-jaþilor. Proiectul valore-azã peste 9.500.000 lei,din care aproximativ7.500.000 lei sunt baninerambursabili de laUniunea Europeanã prinFondul European deDezvoltare Regionalã.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 20156 Actualitate

A utoritãþile localenu pot administra

staþiunile turistice.Aceasta este pãrereapreºedintelui FederaþieiPatronatelor dinTurismul Românesc,Mohammad Murad.

Potrivit acestuia, staþiunilear trebui administrate de ofirmã specializatã. El a spuscã investitorii au mai cerut castaþiunile sã fie administratede o firmã plãtitã dintr-o taxãde promovare ºi adminis-trare, pentru cã autoritãþilelocale au dovedit cã nu potadministra cum trebuie staþiunile.

„Primarii ºi autoritãþilelocale au dat un mare eºec,ani de zile nu au dat niciodovadã cã sunt în stare sãadministreze staþiunile turis-tice. Nu vreþi sã percepem o taxã de promovare ºiadministrare, iar adminis-trarea staþiunilor sã se facã înparteneriat cu patronateledin zonã ºi ne asumãm noi

acest lucru? Taxa o încaseazãprimãriile ºi se întoarce la ofirmã de administrare care sã rãspundã de spaþiile verzi,de iluminatul public, câiniivagabonzi, spaþii pentruprimul ajutor”, a menþionatMohammad Muradpreºedintele FTPR.

Preºedintele FederaþieiPatronatelor din TurismulRomânesc a solicitat înfi-inþarea unei agenþii care sãsprijine orice investiþie depeste 1 milion de euro, dar ºicã, în cazul unei noi investiþii,statul sã perceapã impozitulpe profit dupã ce omul deafaceri ºi-a recuperatinvestiþia.

„A fost o discuþie extremde utilã, scopul acesteia afost acela de a analiza, de a discuta, de a încerca sãclarificãm ultimele aspectelegate de definitivareaCodului Fiscal care se aflã în Parlament cu speranþa dea fi adoptat în aceastã primãsesiune parlamentarã. Aufost discuþii extrem de utile,în special pe zona de turism,

propuneri foarte bune dinpartea celor prezenþi ºi pecare sper sã le regãsesc într-un fel sau altul în formafinalã a Codului Fiscal. Aufost multe, dar vã dau unexemplu, chiar ºi posibilitateaca o anumitã sumã destinatãasigurãrii mesei pentru ceicare sunt sezonieri angajaþipe litoral sã fie scutitã deorice fel de taxe ºi impozite.Este o propunere normalã,logicã ºi care va fi sãptãmânaviitoare discutatã la Ministerulde Finanþe ºi dupã aceea laCamera Deputaþilor laComisia de Buget”, a expli-cat ministrul Teodorovici.

Pentru Staþiunea Parâng,

s-a aprobat suma totalã de aproape 80 milioane deeuro, un proiect care ar trebui sã se întindã pe o perioadã de 4 – 5 ani,în funcþie de alocaþiile de la buget.

Potrivit Strategiei deDezvoltare elaboratã dePrimãria Petroºani pentruanii 2014 – 2020, investiþiileplanificate pentru dezvoltareaDomeniului Schiabil Parângsunt estimate ca valoare la250 de milioane de lei. Înplanurile administraþiei localedin Petroºani au fost trecuteTelegondola Petroºani -Parâng, ºapte noi telescaune,douã benzi transportoare,

amenajarea a patru pârtii ºi acãilor de acces la ele, amena-jarea instalaþiei de iluminatnocturn la pârtia 2A,finalizarea Instalaþiei de pro-ducere a zãpezii artificiale,achiziþionarea a ºase ratrak-uri,amenajarea pârtiilor ºitraseelor de schi pentruagrement cu echipamente de siguranþã, un sistem detiketing, o instalaþie de ali-mentare cu apã ºi canalizare,inclusiv staþie de clorinare ºihidranþi, construirea unuiorãºel al copiilor ºi a unuiparc pentru snow-board, înfiinþarea unor centre deservicii turistice: la staþia desosire a Telegondolei TG –Poiana Zãpezii (Slima), con-struirea unui centrul adminis-trativ la staþia de plecare atelegondolei, a unei instalaþiide bobcart, pentru perioadade varã ºi amenajarea uneisuprafeþe artificiale de schipentru perioada de varã.

Proiectul din Straja a fostestimat la valoare de 45 demilioane de euro, iar cel dinPasul Vâlcan la 7 milioane deeuro.


Primarii, eºec în administrarea staþiunilor turistice

I nvestiþii pen-tru vulcãneni.

Locuitorii dincartierul Cocoºvaral municipiuluiVulcan vor benefi-cia de noi investiþiicare sunt în plinãderulare.

Aspectul zonei va fischimbat în totalitateodatã cu finalizarealucrãrilor de moderni-zare. Au fost pusebãnci, pavate aleile ºise lucreazã la amena-jarea unei fântâniarteziene. “ParculOctogon aratã din ce în ce mai bine.Dupã amplasareabãncilor, zilele acestea se lucreazã laamenajarea fântâniiarteziene. Locuitoriidin aceastã zonã auastfel parte ºi de unloc de relaxare ºi depuþinã rãcoare în zileletoride ale verii”, spun reprezentanþiiPrimãriei Vulcan. Un proiect în valoarede 3 milioane de leiva schimba aspectul

cartierului Cocoºvardin municipiul Vulcan.Primarul urbei,Gheorghe Ile, are învedere reabilitareatotalã a cartierului.

“Astãzi am infor-mat Consiliul Localdespre oportunitatearealizãrii unui proiectdeosebit de importantpentru comunitateanoastrã. Cetãþenii dincartierul Cocoºvar ºicei din zona parculuiOctogon, vor avea oinfrastructurã de caro-sabil ºi acces pietonalmodernã, reabilitatãcomplet cu fondurialocate prin Planul Naþional deDezvoltare Urbanã,derulat prin MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului. Înacest momentsuntem în fazade evaluare aproiectãrii duoãcare vom trecela procedurilede contractarea lucrãrilor.Asta înseamnãcã pânã lasfârºitul acestui

an vom putea demara efectivlucrãrile. Acest proiectaduce o schimbareaºteptatã de multãvreme de locuitorii dinacest cartier”, spuneaîn urmã cu o lunã dezile, Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan.

În cadrul proiectuluide 3 milioane de leivor fi refãcute toatestrãzile din zonaCocoºvar, dar ºi legãtura dintre zonaCocoºvar ºi cartierulMicro 3 B ºi calea deacces cãtre ºcoala nr.7. Banii vin de laMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiTurismului.


3 milioane de lei pentru schimbarea aspectului urban

C hiar dacã se aflã înarest, dupã ce a fost

condamnat definitiv laînchisoare pentru conflictde interese, procurorii de Crimã Organizatã totnu sunt de acord cudecizia magistraþilor dela Tribunalul Hunedoaraprivind revocareamãsurii arestului preven-tiv pentru Alin Simota îndosarul de constituire aunui grup infracþional ºievaziune fiscalã.

Alin Simota se aflã încarcerat la Tribunalul Aiud,unde a ajuns dupã ce a fostcondamnat definitiv la doiani de închisoare pentruconflict de interese. Înacelaºi timp, magistraþii audispus mãsura arestului pre-ventiv pentru constituire degrup infracþional în domeniuleconomic. Numai cã, dupãanalizarea cererilor depuse ladosar, Tribunalul Hunedoaraa dispus zilele trecute revocarea mãsura arestuluipreventiv luatã faþã de Alin Simota, precum ºimãsura preventivã a controlului judiciar luatã faþãde inculpaþii: Preda Mihaela,Drãghici Flavia, FageCarmen Daniela, CãpâlneanMãrioara, Bîrlad CorinaTiberia, Panduru NataliaMariana, Acs MihaelaRamona, Borca Andrei ºiGrozea Mihai Andrei. Înschimb, au respins cererile

depuse de Smãdoi Dorin,Dragomir Gheorghe, PintilieGheorghe Raul, Tocilã Ion ºiSimota Maria Mirela,menþinând mãsura controlu-lui judiciar în cazul lor.

Procurorii DIICOT careau instrumentat acest dosarau forumalt, însã, contestaþieal mãsurile dispuse deTribunalul Hunedoara, carese judecã în data de 18 iuniela Curtea de Apel Alba Iulia.

G rup infracþionalpentru eludarea

plãþilor cãtre statReamintim cã acest dosar,

aflat pe rolul TribunaluluiHunedoara, a fost constituitdupã ce, în data de 5 august2014, sub coordonareaprocurorilor DIICOT au fostefectuate opt percheziþiisimultane la domiciliile unoradintre membrii grupului, precum ºi la sediile firmelorimplicate în circuitul evazio-nist. Procurorii DIICOT spuncã, din probele administrateîn dosar rezultã suspiciunearezonabilã cã, în fapt,începând cu anul 2007, Alin Simota împreunã cumai multe persoane din conducerea S.C. AtomisInternaþional Prod S.R.L.,S.C. Simar S.R.L., S.C.Atomis Energie S.R.L., S.C.Elco Invest Consult S.R.L.,precum ºi alte persoane deîncredere, a iniþiat ºi consti-tuit un grup infracþionalorganizat în scopul comiteriiinfracþiunilor de evaziune fis-

calã, delapidare ºi alteinfracþiuni, pentru a obþinebeneficii materiale. În con-tabilitatea primelor douãsocietãþi au fost înregistratecheltuieli fictive, fiind pe deo parte afectate astfel taxeledatorate bugetului de stat(TVA ºi impozit pe profit),iar pe de altã parte, în bazaacestor acte de cheltuieli fic-tive, fiind devalizate propriilesocietãþi cu sume mari debani. Anchetatorii spun cãSimota era liderul grupãriicare avea o structurã binedeterminatã, fiecare membruavând sarcini exact delimi-tate. Procurorii DIICOTspun cã, prin activitateainfracþionalã derulatã prinintermediul firmelor S.C.Atomis Internaþional ProdS.R.L. ºi S.C. Simar S.R.L,gruparea a creat un prejudi-ciu de 3.453.402,88 de leiplus acce-sorii, prejudi-ciul total prin

delapidare fiind de4.077.977,72 lei RON(viramente bancare cãtreS.C. Lubrex CompanyS.R.L. ºi S.C. Muri BuildingS.R.L. efectuate în bazaunor facturi fictive de achizi-þie materiale ºi monoperã).

C ondamnat pentruconflict de interese

ºi evaziune fiscalãAlin Simota a fost

condamnat la 2 ani deînchisoare cu executare pen-tru conflict de interese, dupãce ar fi câºtigat aproape 50de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilierjudeþean. De asemenea, lainstanþa de fond Simota afost condamnat la un anînchisoare pentru sãvârºireainfracþiunii de reþinerea ºinevãrsarea, cu intenþie, încel mult 30 de zile de la sca-denþa, a sumelor reprezen-tând impozite sau contribuþiicu reþinere la sursã. Deasemenea, Simota a fostobligat de magistraþi ca, însolidar cu partea responsa-

bilã civilmente SC SIMARSRL Petroºani prin lichida-torul judiciar al firmei, laplata sumei de 412458,50lei, la care se adaugã obligaþiile fiscale accesorii,calculate de la data scadenþeipânã la data plãþii efective aprejudiciului. Alin Simota afost trimis în judecatã pentruevaziune fiscalã în calitate dereprezentant legal al SCSIMAR SRL, iar în apãrareasa Simota a cerut ºi o expertizã financiar-contabilã,care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu,precum ºi situaþia financiarãa firmei ºi plãþile fãcute dereprezentanþii legali ai aces-teia. Costurile expertizei aufost suportate chiar de incul-pat, care a achitat 5.400 delei. Dosarul se aflã în faza deapel, la Curtea de Apel AlbaIulia. De asemena, omul deafaceri mai este judecat în alte douã dosare penale,pentru constituirea ºi coordonarea unor grupuriinfracþionale.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-auridicat drepturile cuvenite pentru anul 2013 ºi

2014, urmare facturilor Enel ºi Termoficaredepuse, se vor prezenta la sediul sucursalelor la

care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni,Uricani), pânã la data de 30.09.2015.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

P entru cã magistraþii vorintra în vacanþã, procesul

în care autoritãþile locale de laPetroºani ºi Aninoasa îºi disputã zona industrialã de laLivezeni rãmâne suspendat.

Abia în luna septembrie va fi reluatã judecarea cauzei atunci cândexpertul are termen “pentru a sedepune la dosarul cauzei lucrarea decontra-expertizã finalizatã”.

Raportul de contraexpertizã vadecide dacã Primãria Petroºanirãmâne cu zona industrialã de laLivezeni sau dacã aceasta trece laAninoasa. Prefectul judeþuluiHunedoara, în calitate de reclamantcheamã la barã primãria Aninoasa,Primãria Petroºani ºi oficiul de

cadastru ºi publicitate imobiliarãhunedoara într-un dosar care are caobiect reexaminare amendã judicia-rã. Terenul de la Livezeni de apro-ximativ 20 de hectare reprezintã defapt o zonã industrialã, unde îºi ausediul o serie de societãþi comerciale,ºi se aflã în administrarea PrimãrieiPetroºani. Din anul 2012, adminis-traþia localã de la Aninoasa a deschisun proces pentru revendicareaterenului. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

Pauzã judecãtoreascã pentru litigiul dintrePrimãria Petroºani ºi Aninoasa

Mai sigur aºa?!Procurorii de Crimã Organizatã cer ºiînchisoarea preventivã pentru Alin Simota

I atã cã ºi la al treilea

campionat consecutiv în Liga a IV-a hunedoreanã,Hercules Lupeni a fãcut faþã cubrio, unui campionat în cares-a bãtut pânãînspre final cuCetate Deva, în lupta pentrulocul 1.

Marele meriteste fãrã îndoialã, a tot ceea ce înseamnãseriozitate la nivelde staff: Nelu Haþegan(preºedinte), Vali Baraghin(vicepreºedinte), DanVoicu (antrenor), PetreDrãgan (organizator).

Echipa a jucat în

trendul de acumobiºnuit, mereu peatac, fãrã a neglijaapãrarea.

O apãrare care s-adovedit a fi cea maibunã din campionat(doar 20 goluri primite), o echipã carea reuºit sã se impunãde multe ori ºi îndeplasare, acumulând

36 puncte, cu câte 6 victorii în tur ºi totatâtea în retur! Ungolaveraj de invidiat îndeplasare, 32-13.

Echipa a avut ocoloanã vertebralãbazatã pe D. Morar(în tur), Adi Farcaº(în retur), M.Dumitrescu,Curtean, fraþiiHarangozo ºirotirea celor din

atac, M. Filip,Soare, R. Moldovan,D. Ursachi, care aumarcat împreunã 33de goluri, un sprijindeosebit venind ºidin linia a doua, cuHarangozo I (9

goluri) ºi Brânduºa (13goluri).

Andrei Criºan acrescut mult faþã desezonul precedent, iar Ciocârlan ºiHarangozo II (9 goluriîmpreunã) au fostmintea limpede a echipei.

O echipã ce poateataca fãrã probleme ºila anul locul 1.

Dan Voicu,antrenorHercules Lupeni:

„Jucãtori decaracter”

Aflat la al doileasezon la HerculesLupeni, antrenorul Dan Voicu a spus:„Întotdeauna mi-amdorit performanþã.Încet-încet, laHercules Lupenis-a format oechipã solidã,cu jucãtori decaracter.Sunt mulþu-mit de ceeace au reuºitîn acestsezon ºi sperca de la toam-nã sã reuºim otreaptã în plus”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 20158 Sport

Hercules Lupeni ademonstrat încã o datãcã, acolo unde estecap, peºtele nu se maiîmpute ca la alþii. Ungrup de oameni serioºiau þinut perfect frâieleunei echipe care, cu

puþin noroc, ar fi pututîncheia pe primul locîn Liga a IV-aHunedoara.

Fotbaliºti care joacã de vreo 3-4 aniîmpreunã, ici-colo cuimplanturi reuºite, au

creat un grup puternic,care nu a acceptatniciodatã înfrângerea.ªi totul a pornit de laseriozitate, de la abor-dare. Dan Voicu a fostîn permanenþã liantîntre jucãtori, a fostomul care a ºtiut sã-iþinã mereu conectaþi latensiunea meciului.Jucãtorii l-au ascultat ºi

rezultatele au începutsã aparã. Din echipade cartier de acumcinci ani, HerculesLupeni, cunoscutã ºivãzutã la nivel de ves-tul þãrii ºi din jocuriletelevizate, a început sãfie privitã cu respect.

Poate cã în sezonulurmãtor, echipa vaavea un culoar favora-

bil – dea Domnul sãpromoveze Deva! –ºi sã aniverseze 5ani de la afilierea lafotbalul oficial cu unloc 1 ºi de ce nu,cu un baraj reuºitde Liga a III-a.Parcã prea mulþi aniau trecut de cândValea Jiului a uitatde ligile naþionale...

Henþ cu mâna

Cultul seriozitãþii

Paginã realizatã de Genu TUÞU

DAN VOICU

Hercules Lupeni 2014-2015Anul înfiinþãrii: 2011

BILANÞ 2014-2015Locul 1: 28 21 4 3 81-20 67p.-acasã: 14 10 3 1 49-7 36p.-deplasare: 14 11 1 2 32-13 31p.

Antrenor Dan Voicu (et. 1-30)Echipa standard: A. Farcaº (D. Morar) – Ciorâia (Ungurianu), M.Dumitrescu, Curtean (D. Savu), A. Criºan (Al.Baltaru) – Al. Cojocaru (Gârda), Ciocârlan, Al.Harangozo I (M. Pop, Bursuc), A. Harangozo II(Brânduºa) – R. Moldovan (Soare), D. Ursachi(M. Filip)

GOLGETERI:13 goluri: R. Moldovan, Brânduºa9 goluri: Al. Harangozo8 goluri: I. Filip7 goluri: And. Harangozo II, D. Ursachi5 goluri: Soare, Al. Cojocaru3 goluri: Gârda2 goluri: Dumitrescu, Criºan, Ciocârlan,Ungurianu

Darius Ursachi,

„dublã cetãþenie”!

Darius Ursachi (20

ani) a venit din retur la

Lupeni, cu un „bagaj”

de 8 goluri marcate

pentru Jiul în tur.

S-a impus rapid ca

un jucãtor de gura

porþii, marcând 7

goluri ºi pentru lupe-

neni. Cu cele 15 goluri

marcate pentru ambele

echipe, Darius Ursachi

ocupã locul 6 în clasa-

mentul Ligii a IV-a

Hunedoara.

Scorulcampionatului

În etapa a 24-a (2mai 2015), Hercules

a realizat scorulcampionatului,

18-0 cu MetalulCriºcior! AndreiHarangozo (II) amarcat patrugoluri, Brânduºaºi Gârda reuºind ºi ei,

fiecare câte o triplã.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analiza campionatului 2014-2015

Hercules Lupeni, lot omogen,disciplinã ºi constanþã

D. URSACHI

HARANGOZO II

cvj nr. 879 miercuri 17 iunie 2015

Documents