cvj, nr 522 marti 24 decembrie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 522

Marti, 24 Decembrie 2013

URMÃTORUL NUMÃR AL COTIDIANULUI

NOSTRU APARELUNI, 6 ianuarie 2014SÃRBÃTORI FERICITE!

Cronica Vãii Jiuluivã ureazã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

IleanaFIRÞULESCU

Sãrbãtoarile aumirajul lor, mai ales încomportamentuloamenilor. S-a întâm-plat în aceastã lunã sãîntâlnim oameni carenu-ºi recunoºteauamicii: parcã nu e el,nu-i cunosc laturaasta... Cam aºa s-aîntâmplat ºi în cazul atrei PSD-iºti ºi vreodoi PPDD-iºti defrunte din estul VãiiJiului care - vâzândcâte cãrþi s-au editat,câte acþiuni culturaleau avut loc, câte cadredidactice ºi copii aufost premiaþi, câtepersoane talentate aufost puse în valoare,în ultimul an, toate cucontribuþia majorã aAsociaþiei RosaMultiflora Petroºani –au hotãrât sãdirecþioneze cei 2%din impozitul pe venitcãtre aceastã Asociaþiepentru ca aceasta sã-ºicontinue activarea tal-entelor Vãii Jiului ºipromovarea celorexistente.

Din spusele unuiprofesor care a doritacest lucru am aflat cãpreºedintele AsociaþieiRosa Multiflora, CostelAvram l-a rugat sãdirecþioneze aceºtibani cãtre Asociaþia”Salvaþi Copiii”Petrila-Hunedoara,pentru cã ajutândaceºti copii ar ajuta oîntreagã comunitate.Deºi o parte a salari-aþilor Apa Serv audorit ºi ei sã-ºidirecþioneze con-tribuþia cãre AsoaciaþiaCulturalã a directoruluilor, tocmai pentru a-ºiaduce ºi ei o con-tribuþie cât de micãpentru a continua acþi-unile în spaþiul public,li s-a spus cã nu arenevoie, dar cã ar vreaca acest procent sãmeargã cãtre aceeaºiAsociaþie SalvaþiCopiii. Zis ºi fãcut!Mulþi dintre salariaþiiApa Serv au optatpentru direcþionareabanilor cãtre SalvaþiCopiii.

”Avram este cucapul pe umeri. Spersã rãmânã aºa, cã

totuºi asemenea sim-patie pe care ºi-oatrage, e îmbãtãtoare.Este extrem de activ,scena publicã s-a ani-mat odatã cu apariþia

lui pe scena politicãlocalã, dar ºi ca direc-tor la Societatea deapã. Eu nu l-am bãnu-it de atâta energie ºivoinþã. În ce priveºte

acest 2% care s-aoferit sã i-l dea lui,adicã Asociaþiei RosaMultiflora, chiar unmembru al Consiliuluide Administraþie al

Apa Serv, ar fi existatdiscuþii. De aceea amspus cã este cu capulpe umeri, pentru cã adat semnalul cã nuvrea ºi cã ar fi indicatsã fie direcþionaþiacolo unde estenevoie stringentã. Estede apreciat. Pe minenu mã poate bãnuinimeni cã am vreuninteres, pentru cã suntprofesor în Timiºoara,dar am familia laPetroºani”- a declaratMarius Duinea.

Direcþionarea aces-tot bani cãtreAsociaþia SalvaþiCopiii Petrila este unajutor pe termen deun an pentru copiiiPetrilei...

Sãrbãtori fericite!

MaximilianGÂNJU

Autospecialelecapabile sã opereze înzone greu accesibileindiferent de anotimpvor ajunge ºi la jan-darmii montani dinjudeþul Hunedoara.Jandarmeria a achiz-iþionat 21 de autove-hicule în cadrul unuiproiect din care 12autospeciale 4x4, 8UTV-uri ºi un snowmobil.

O astfel de dotareconstituie o premierãsub aspectul mod-elelor ºi specializãriimijloacelor achiziþion-ate, iar autospecialele

vor asigura un nece-sar imediat de inter-venþie în mediul mon-tan al structurilor dejandarmerie, fiind pre-vãzute cu accesoriispecializate pentrudeplasarea pe terenaccidentat greu acce-sibil, atât în condiþiide iarnã, cât ºi devarã, pentru salvarea

ºi transportarea per-soanelor care benefi-ciazã de serviciile jan-darmeriei, au precizatreprezentanþii insti-tuþiei.

Repartizarea aces-tor mijloace auto lanivel naþional a avutîn vedere, în primulrând, gradul de ocu-pare turisticã ºi afluxulde vizitatori în staþiu-nile montane ºi baln-eare cele mai impor-tante, acolo undestructurile de jandarmidesfãºoarã în modfoarte vizibil misiuni însprijinul populaþiei,autoritãþilor locale ºial turiºtilor români ºi

strãini. Autovehiculele au

fost achiziþionate înbaza unui proiectderulat ºi finanþat înparte de Elveþia(1.600.000 CHF con-tribuþie elveþianã ºi282.352,94 CHFcontribuþia României)ºi care are ca obiec-tive majore: dez-voltarea capacitãþilorJandarmeriei Românede gestionare a mani-festaþiilor publice deamploare ºi a mani-festãrilor sportive dedimensiune inter-naþionalã ºi consoli-darea securitãþiicetãþenilor ºi a mediu-lui înconjurãtor înzonele montane, pen-tru o dezvoltare turis-ticã durabilã.

Cele 21 de autove-hicule achiziþionate aufost repartizate cãtrestructuri aleJandarmeriei Românedin 7 judeþe, astfel:Braºov, Prahova,Dâmboviþa,Hunedoara, Suceava,Maramureº, Harghitaºi Centrul deJandarmi MontanSinaia.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013 Actualitate 3

Ajutor pentru anul 2014 - 2% direcþionaþi pentru”Salvaþi Copiii” Petrila”Costel Avram este cu capul pe

umeri. În ce priveºte acest2% care s-a oferit sã i-l dea lui,adicã Asociaþiei Rosa MultifloraPetroºani, chiar un membru alConsiliului de Administraþie al ApaServ, ar fi existat discuþii. De aceeaam spus cã este cu capul pe umeri,pentru cã a dat semnalul cã nuvrea ºi cã ar fi indicat sã fiedirecþionaþi acolo unde este nevoiestringentã. Este de apreciat. Pemine nu mã poate bãnui nimeni cãam vreun interes, pentru cã suntprofesor în Timiºoara, dar amfamilia la Petroºani”- a declaratMarius Duinea.

Autovehicule de ultimã generaþie pentrujandarmii montani hunedoreni

N u mai puþin de 21 de autovehicule capabile deintervenþie în zonele montane au fost achiziþion-

ate de Jandarmeria Românã, ºi vor deservi posturile ºisecþiile de jandarmi montani inclusiv cele hunedorene.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 20134 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013 Diverse 5

Aurel ANGHEL - director general SNIMVJ

Praznicul Naºterii Domnuluiuneºte an de an întreaga creºtinãtate în jurul peºterii în careS-a nãscut Hristos.

La ceas de sãrbãtoare, amdeosebita plãcere de a vã adresa, în numele poliþiºtilor hunedoreni ºial meu personal, cele mai sincereurãri de sãnãtate, prosperitate ºiîmplinirea tuturor dorinþelor.

Fie ca Naºterea Mântuitorului sãvã aducã liniºte, cãldurã ºi armonieîn suflet.

Crãciun Fericit ºi un An Nou plin de împliniri!

ªEFUL INSPECTORATULUI,Comisar ºef de poliþie

DUMITRU LIVIU GABRIEL

P entru primadatã, România

va trebui sã facãfaþã, anul viitor,administrãrii înparalel pe de-oparte a fonduriloreuropene alocateprin actualul Cadru FinanciarMultianual (MFF)ºi a celor aferentenoului MFF pentruperioada 2014-2020, a arãtat deputatul europeanIuliu Winkler(UDMR, PPE), laOradea, într-o con-ferinþã de presã.

"Anul 2014 va puneautoritãþile publicelocale ºi centrale dinRomânia, administraþi-ile locale ºi întregul sis-tem al autoritãþilor demanagement al fon-durilor de dezvoltareregionalã ºi aferentePoliticii AgricoleComune (PAC) agri-cole în faþa uneiprovocãri nemaiîntâl-nite. Acestea vor tre-bui sã administreze înparalel fondurile UEaferente actualului

MFF pentru Politica deCoeziune ºi pentruPolitica AgricolãComunã (PAC), dar înacelaºi timp vor trebuisã demareze adminis-trarea resurselor afer-ente noului MFF2014-2020. Este osituaþie nouã, deoareceRomânia a aderat laUE la începutulaplicãrii MFF 2007-2013", a declarat par-lamentarul european.În opinia sa, aceastãsituaþie va necesita omobilizare deosebitã aactorilor cu atribuþii."Cunoaºtem foartebine problemele legate

de slaba capacitateadministrativã, acesteaprovocând situaþia încare România se aflãpe ultimul loc în priv-inþa gradului deabsorbþie a fonduriloreuropene", a afirmatWinkler.

P ãsuire de un an

El a amintit faptulcã în privinþa fon-durilor pentru dez-voltarea regionalã,Parlamentul Europeana adoptat regula N+3,care înseamnã cãRomânia a mai

câºtigat încã un anpentru absorbþia banilor nefolosiþi dinalocãrile anilor anteri-ori, bani care vorputea fi utilizaþi pânãîn 2016 inclusiv.

"Ca atare,autoritãþile vor contin-ua sã administrezeresurse financiare afer-ente cadrului bugetaractual în paralel cudemararea noii gener-aþii de programe dinnoul MFF. În acestcontext, esteregretabilã întârziereaîn finalizarea proiectu-lui de Acord deParteneriat cu UE,pentru care MinisterulAfacerilor Europene acerut o derogare pânãla sfârºitul lunii ianuarie 2014.

Situaþia creatã nearatã cã obþinerea dela Comisia Europeanãa acreditãrilor nece-sare pentru pornireanoilor programe vaîntârzia provocândîntârzieri în lanþ. (...) Înceea ce priveºte nouaPAC, 2014 este anulpregãtirii instituþiilor învederea aplicãrii noilorprevederi de la 1 ian-uarie 2015 ", a expli-cat deputatul europeanal UDMR. IuliuWinkler a participat, laViiºoara, la o întâlnirecu primarii ºi vicepri-marii UDMR dinjudeþul Bihor.

Parlamentarul euro-pean a afirmat cã,anul 2013, a fost unulrodnic din punct devedere al rezultatelorîn ParlamentulEuropean, arãtând cãîn noile politici de dez-voltare regionalã ºi încea agricolã comunã,dar ºi în celelalte capi-tole ale MFF 2014-2020, României i-au

fost alocate mai multefonduri decât pentruperioada actualã."Prevederile legate deflexibilitatea MFF ºirevizuirea acestuia lajumãtatea perioadeibugetare sunt foarteimportante din per-spectiva regiunilor dinRomânia care vorputea sã beneficieze definanþãri mai multe ºimai bine orientate pestructura nevoilor realede dezvoltare", a adãu-gat Winkler.

M.GÂNJUM.GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 20136 Actualitate

Au cam uitat de taxe

C ei plecaþi la muncã în strãinãtateau rãmas cu mult în urmã în ceea

ce priveºte achitarea impozitelor ºi taxelor locale.

Din acest motiv amatorii de a le achiziþionalocuinþele scoase la vânzare riscã sã plãteascã de douã ori preþul apartamentelor. „Persoaneleplecate în strãinãtate, în special în Spania, nu ºi-au mai plãtit de ani buni impozitele. Prinurmare, cei care vor sã le cumpere apartamen-tele sau garsonierele constatã cu uimire cã au deachitat ºi datoriile strânse la curent, gunoi, apã,etc ºi atunci preþul de achiziþie al locuinþei saltãbiniºor”, spun inspectorii de la Impozite ºi TaxeLocale Petroºani. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Pachete pentru 150de nevoiaºiN u mai puþin de 300

de nevoiaºi se vorbucura de un Crãciun maibunã dupã ce Adrian Rus,patronul magazinului Plusdin Petroºani le-a oferitpachete cu alimente.

Deja, pentru omul de afaceridin Petroºani a devenit otradiþie în a oferi de sãrbãtoripachete cu alimente oamenilorcu posibilitãþi materiale ºifinanciare mai reduse.

“Trebuie sã facem ceva ºipentru semenii noºtri. Nu estepentru prima datã când vinoameni mai nevoiaºi ºi îi ajut.Acum, în pragul sãrbãtoriinaºterii lui Isus m-am gândit sã

îi ajut pe 300 de oameni cupachete cu alimente pentru caaceºtia sã aibã ce pune pemasã”, a declarat Adrian Rus.

Adrian Rus se numãrãprinte puþinii oameni de afaceridin Petroºani care sprijinã, curegularitate, comunitatealocalã, iar în ultimii ani a fostalãturi de oamenii aflaþi în difi-cultate.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

România va trebui sã facã faþãadministrãrii fondurilor europene

„T radiþiile au fostºi vor rãmâne

întotdeauna parte dinviaþa noastrã. Fãrãele ne-am pierdeidentitatea ºi amsimþi cã rãtãcim fãrãnici un sens.”

Cãrþile sfinte vorbescdespre „plimbarea vremii”.Cuvântul ne este cunoscutºi cunoscut ne este ºi înþe-lesul. El se referã la fãgã-duinþa lui Dumnezeu de ane trimite un mântuitorcare nu este altul decât Fiullui Dumnezeu. Acesta vaveni numai atunci când „seva împlini vremea”.Aceastã sosire, credinþa învenirea unui mântuitor erafruct copt: îngerul adusesebuna vestire prin FecioaraMaria care se cutremurasetoatã ºi, smeritã, acceptasetaina, cu adevãrat marepentru toatã creºtinãtatea.

Aºadar, „plinireavremii” avusesese loc ºiIisus Hristos a venit înlume cu chip asemeneanouã. Cei trei Magi,conduºi de steaua lumi-noasã, au plecat încãutarea Mariei ºi au sfârºitprin a se prosterna ºi ei înfaþa Noului Nãscut, aducân-du-i daruri de seamã, daruriîmpãrãteºti.

Noi? Noi trecem prinviaþã lãsând urme ºi peceþi,lãsând totul cum am primit,alþii poate îmbogãþind ºiîmplinind cu ceva, de jurîmprejur, prin timp, prinurmaºi, dupã cum cu nos-talgie îmi povesteºte scri-itorul nostru petrilean, IoanDan Bãlan. Noi? Noi netrezim cu visul aparte altrecerii peste an, în sunetde colindã: „Bunãdimineaþa la Moº Ajun,bunã dimineaþa la MoºAjun a lui Crãciun!”

Vã colind ºi eu, astãzi,în paginile „Cronicii VãiiJiului”, colind tot colectivuljurnalului, amicii, prieteniiºi toatã suflarea Vãii Jiului.Colind toþi sponsorii ºiiubitorii de culturã, de fru-mos din Valea Jiului:

Bunã seara gospodari,Bunã seara boieri mari!Am venit sã colindãmÎn sara Crãciunului,La casa românului.

Dumnezeu cu Sfântul PetruSe luarã ºi s-au dus.Pe urmuþa stelelor

ªi pe crângul cerului,În mijlocul satului,La casa bogatului.

Bunã seara, bogat mare!Azi e zi de sãrbãtoare,Gata-i cina de cinare?Cina-i gata pentru noi

Nu pentru sãraci ca voi.Dumnezeu cu Sfântul Petru

Se luarã ºi s-au dus.Pe urmuþa stelelor

ªi pe crângul cerului,La marginea satului,

La casa sãracului.Bunã seara, sãrac mare!Azi e zi de sãrbãtoare,Gata-i cina de cinare?Cât avem e puþintel

Dar poftiþi pe lângã el.Cã-i din darul Domnului,

La masa creºtinului!Dumnezeu cu Sfântul Petru

Ospãtarã ºi s-au dus.Pe urmuþa stelelor,În înaltul cerului

Unde-i tronul Domnului.

** *

Pomul Crãciunului -George Coºbuc

Tu n-ai vãzut pãdurea,copile drag al meu,Pãdurea iarna doarme,c'aºa vrea Dumnezeu.

ªi numai câte-un viscol obate uneori,

Ea plânge atunci cu hohot,cuprinsã de fiori.

ªi tace-apoi ºi-adoarme,când viscolele pier,În noaptea asta însã, vinîngerii din cer.ªi zboarã'ncet de-alungulpãdurilor de brad,ªi cântã'ncet; ºi mere ºiflori din sân le cad.

Iar florile s'aninã de ramuripânã josªi-i cântec ºi lumina ºi-aºa ede frumos!Iar brazii se deºteaptã, semirã asta ce-i,Se bucurã ºi cântã ca îngeriiºi ei.

Tu n-ai vãzut pãdurea,copile drag al meu,Dar uite ce-þi trimite din-tr'însã Dumnezeu.Un înger rupse-o creangãdin brazii cu fãclii,Aºa cum au gãsit-o, cu floriºi jucãrii.

Departe într-un staul e'nfaþã-acum Isus,ªi îngerii, o, câte ºi câte i-au adus.Dar el e bun ºi'mparte latoþi câþi îl iubesc,Tu vino, ºi te'nchinã, zi:"Doamne-þi mulþumesc".

** *

Sus la poarta Raiului

Sus la poarta Raiului, poarta RaiuluiPaºte turma Tatãlui, turma Tatãlui.Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza linLin ºi iarã lin.Dar la turmã cine sta, cine cine staSta chiar Maica Precista,Maica Precista.Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza linLin ºi iarã lin.Lângã ea un legãnel, da un legãnel

Cu un copilaº în el, copilaºîn el.Linu-i lin ºi iarã lin, batevântul frunza linLin ºi iarã lin.Copilaºul când plangea,puiul când plângeaMaica Sfântã-l legãna,Maica-l legãna.Linu-i lin ºi iarã lin, batevântul frunza linLin ºi iarã lin.Copilaºul când dormea,puiul când dormeaMaica Sfântã lin cânta,Maica lïn cânta.Linu-i lin ºi iarã lin, batevântul frunza linLin ºi iarã lin.

Petru Bolog - CimpaPetru Bolog - Cimpa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013 Actualitate 7Datini, tradiþii ºi obiceiuri

Crãciun ºi Anul Nou s-au aapprrooppiiaattªi din cer ne vine Sfântul ÎÎmmppããrraatt

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

C rãciunul adevenit sãrbã-

toare legalã în multeþãri abia în secolul alXIX-lea. Nu au exis-tat brazi împodobiþiºi colinde dintotdeau-na. Pânã la faimaactualã de personajretras în Laponia,care într-o noapteface înconjurul lumiipentru a împãrþidaruri, Moº Crãciuna parcurs un drumlung.

Reprezentãrile lui MoºCrãciun s-au schimbat de-alungul vremii, astfel cã întreimaginea acestuia învechea culturã popularã -de frate mai bogat ºi maiinimos al lui Moº Ajun - ºiimaginea contemporanã -de personaj iubit de copii -existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporanedespre "sfântul" Crãciun,despre Moºul "darnic ºibun", "încãrcat cu darurimulte" sunt printre puþineleinfluenþe livreºti pãtrunse încultura popularã de la vestla est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu,creºtinii au sãrbãtorit AnulNou în ziua de Crãciun (25decembrie) în imediataapropiere a Solstiþiului deiarnã: la Roma pânã însecolul al XIII-lea, în Franþapânã în anul 1564, înRusia pânã în vremea þaru-lui Petru cel Mare, în ÞãrileRomâne pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintireaacelor vremuri este încãproaspãtã, de vreme ce înunele sate bãnãþene ºi tran-silvãnene ziua de 1 ianuariese numeºte Crãciunul Mic,nu Anul Nou. În spaþiulsud-est european,Crãciunul a fost o sãrbã-toare solstiþialã, cândoamenii celebrau divini-tatea solarã.

Termenul de "moº"indicã vârsta zeului adorat,care trebuie sã moarã ºi sãrenascã împreunã cu tim-pul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã aCrãciunului s-au suprapusSaturnaliile romane (laînceputul mileniului 1 î.H.zeul Saturn se celebra între17 ºi 23 decembrie).

P ovestea luiMoº Crãciun

Din vechime se ºtie cãMaica Domnului, fiindcuprinsã de durerilenaºterii, i-a cerut adãpost

lui Moº Ajun. Motivând cãeste sãrac, el a refuzat-o,dar i-a îndrumat paºii sprefratele lui mai mic ºi maibogat, Moº Crãciun. Înunele legende populare ºicolinde, Moº Ajun apare cacioban sau baci la turmelefratelui. Cine a fost acestpersonaj atât de impor-tant? În cultura popularãromâneascã, Crãciunapare ca personaj cu trãsã-turi ambivalente: are puterimiraculoase, ca eroii ºi zeiidin basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Estebãtrân (are o barbã lungã)ºi bogat (de vreme ce areturme ºi dare de mânã),dar face ºi figurã apocrifã("S-a nãscut înaintea tuturorsfinþilor", fiind "mai marepeste ciobanii din satul încare s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu,autorul volumului "Zile ºimituri. Calendarul þãranuluiromân", legendele Naºteriine invitã în peisajul etno-grafic al unui sat pastoral,unde trãiau Moº Ajun ºiMoº Crãciun, care aveacase mari ºi multe grajduri.Pe neaºteptate, în viaþa lorapare o femeie necunos-cutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã,le cere ajutorul. Dacãprimul o refuzã, cel de-aldoilea îi întinde o mânã.Neºtiind însã cã femeiaeste Maica Domnului, nu oprimeºte în casã ºi o trimitesã nascã în grajdul vitelor.Crãciuneasa o ajutã sãnascã, fãrã ºtirea soþului ei,dar este pedepsitã apoi deel cu tãierea mâinilor dincoate. Când Crãciun aflãcã în grajdul sãu s-a nãscutDomnul Iisus, se cãieºte ºiîi cere iertare luiDumnezeu, devenind"primul creºtin", "Sfântulcel mai bãtrân", "soþulfemeii care a moºit-o peMaria". Se spune cã el s-acãit atât de mult, încât adoua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilorsãraci, de unde tradiþia de aface daruri de Crãciun, mai ales copiilor.

În satele de pe ValeaMureºului, Crãciunul esteîncã legat de anumite credinþe populare care sepãstreazã ºi în prezent, iarobiceiul de a oferi daruri îºiare originile într-o legendãpe care numai bãtrânii omai cunosc.

Crãciunul este singurulcuvânt în limba românãcare desemneazã NaºtereaDomnului. Legendele spuncã Moº Crãciun era uncioban rãu, care nu a vrut

sã o lase pe MaicaDomnului sã nascã în staulul sãu.

În satul Harpia, oameniicred cã dacã primul careintrã în casã de Crãciuneste un bãrbat este unsemn de bunãstare ºi sãnã-tate pentru anul urmãtor.Pentru a atrage bineleasupra caselor lor, oameniiþin masa întinsã toatãnoaptea.

Colindatul este unul din-tre obiceiurile de Crãciuncare se pãstreazã cel maibine în toate sateleromâneºti. Pe lângãmesajul mistic, multe obiceiuri practicate înaceastã zi sunt legate de cul-tul fertilitãþii ºi de atragereabinelui asupra gospodãriilor.

În unele sate sepãstreazã ºi un alt obicei:cel mai în vârstã membrual familiei trebuie sã arunceîn faþa colindãtorilor boabede grâu ºi de porumb.Bãtrânii spun cã dacã boa-bele peste care au trecutcolindãtorii vor fi dategãinilor, acestea vor fi spor-nice la ouat. Ei cred, deasemenea, cã vor avea orecoltã foarte bunã în anulurmãtor dacã vor amestecasãmânþa pe care o vorpune în brazdã cu boabelefolosite în ajun la primireacolindãtorilor.

O liver Cromwella interzis

colindele de Crãciun

Unul dintre cele maiîndrãgite obiceiuri deCrãciun, colindatul, era pevremuri interzis. Cel care adecis cã muzica este

nepotrivitã pentru o zisolemnã cum esteCrãciunul a fost OliverCromwell, care în secolul alXVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cânteccreºtin de Crãciun este"Jesus refulsit omnium",compus de St. Hilary dinPoitiers, în secolul al IV-lea.Cea mai veche transcrieredupã un colind englezesceste unul scris de Ritson, în1410.

În 1818, ajutorul depreot austriac JosephMohr a fost anunþat cu o ziînaintea Crãciunului cãorga bisericii sale s-a stricatºi nu poate fi reparatã latimp pentru slujba deCrãciun. Foarte trist dinaceastã pricinã, el s-a apu-cat sã scrie trei piese caresã poatã fi cântate de cor,acompaniat la chitarã. Unadintre ele era "Silent Night,Holy Night", care azi estecântatã în peste 180 delimbi de milioane de persoane.

S piriduºii nu aufost mereu

prietenii Moºului

Cândva, spiriduºii furaucadourile de sub brad , nule aduceau. Ideea despiriduºi de Crãciun vinedin credinþa strãveche cãgnomii pãzeau casa omuluide spiritele rele. Spiriduºiiau fost iubiþi ºu urâþi, pen-tru cã, deºi uneori se pur-tau cu bunãvoinþã, puteaufoarte uºor sã se trans-forme în fiinþe rãutãcioaseºi nesuferite, atunci cândnu erau trataþi cum se

cuvine. Percepþia cea mairãspânditã era cã ei se pur-tau precum persoana cucare aveau de a face, fiindfie rãutãcioºi, fie drãguþi. ÎnEvul Mediu, mai degrabãaºteptau daruri decât sã lefacã. Abia pe la mijloculsecolului al XIX-leaspiriduºii au devenit pri-eteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi,cum ar fi Thile, Toplius sauRydberg, au combinat celedouã trãsãturi oarecumcontradictorii ale persona-jelor: ei îi prezentau pespiriduºi puþin rãutãcioºi,dar buni prieteni ºi ajutoarede nãdejde ale lui MoºCrãciun. Unii spun cã sunt13 spiriduºi, alþii sunt convinºi cã este vorba denouã, alþii ºase. Dar undelocuiesc?

C um a furatGrinch

Crãciunul

Povestea lui Dr. Seusscu siguranþã este una dintre cele mai frumoaseºi cunoscute, rãutãciosulspiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În AjunulCrãciunului, Whoville sepregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina deveselie. Singurul care nuparticipã este Grich care nusuporta sãrbãtoareaCrãciunului.

Izolat de mic de restuloamenilor din cauzaurâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu

Max, câinele sãu, urândtot ce are legãturã cuoamenii ºi, implicit,Crãciunul.

Este înspãimântãtor,rãutãcios ºi urãºteSãrbãtorile de Iarnã, aºacã decide sã fureCrãciunul ºi toate bucuriilecare vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat deatât de multã fericire, aºacã are de gând sã se cos-tumeze în Moº Crãciun,sã fure cadourile, brazii,decoraþiile, bucateletradiþionale... sã fureCrãciunul

Povestitorul însã credecã totul se datora faptuluicã Grinch avea inima cudouã marsuri mai mici. Elîi ura pe locuitorii orãºelu-lui ºi îi spune lui Max,cãþelul sãu, cã vrea sãîmpiedice venireaCrãciunului din cauza zgo-motului de a doua zi -zgomot pe care îl urafoarte tare. Grinch segândeºte la jucãriile copi-ilor ºi la instrumentelecare fãceau un zgomot denesuportat pentru el, darºi la cum vor sãrbãtoriilocuitorii din Whoville cumâncãruri alese ºibunãtãþi. Dupã aceea vorface lucrul pe care îlurãºte cel mai tare: toþi seadunã, cu mic cu mare, ºiîn timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vorîncepe sã cânte.

Cu cât se gândea maimult Grinch îºi dorea ºimai tare sã împiedicevenirea Crãciunului. CândMax nimereºte în zãpadã

ºi pare a fi costumat înMoº Crãciun, Grinch-uluiîi vine o idee îngrozitoare,dar minunatã pentru el.Aºa cã îºi fãcu un costumde Moº Crãciun ºi îldeghizã pe Max în ren,dupã care îl înhãmã lasania încãrcatã cu saci goiºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeauliniºtiþi fãrã sã ºtie cã el seafla acolo când saniaajunse în oras. Grinchurcã în prima casã cu sacigoi. Dupã ce coborî pehorn luã mai întâi ºoseteleºi apoi toate decoraþiunilede brad ºi cadourile. Dupãaceea intrã în cameracopilaºilor ºi le luã dulciu-rile ºi goli ºi frigiderul. Lafinal luã ºi bradul. Cândîncercã sã plece cu bradul,apãru micuta Cindy Loude doar 2 ani, trezitã dinsomn de un glob carecãzuse din brad. Ea îlintrebã de ce le ialucrurile. Grinch îi spuseatunci cã vrea sã reparebradul pentru cã are oluminiþã stricatã ºi o trimi-se înapoi în camera ei. Nulãsã nimic de mâncare ºiapoi plecã ºi în celelaltecase ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumeadormea Grinch a terminatde luat tot ºi urcã cu toatãprada în vârful munteluiCrumpit, unde locuia.Aºtepta acolo sã audãplânsetul celor din oraº,dar auzi însã cumlocuitorii cântau împre-unã. Toþi cântau, þinându-se de mânã, chiar dacã nuaveau cadouri. Grinch nua putut opri Crãciunul sãvinã ºi se întreba cum dea fost posibil... poateCrãciunul înseamnã cevamai mult decât cadouri?ªi pentru prima dataGrinch simþi ceva ciu-dat.... oare ce s-a întâm-plat? Când vãzu cã saniacu tot ce furase urma sãcadã în prãpastie acestaalergã sã o opreascã... ºio minune se întâmplã:inima lui a crescut cu treimãsuri ºi Grinch, plin deiubire, întâmpinãdimineaþa ºi minunata sãr-bãtoare total schimbat ºise întoarse în oraº cu totce luase. Mai mult, searatãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului -care va exista mereu atâtatimp cât îl vom întâmpinacu inimile deschise, þinân-du-ne de mânã!

UN CRÃCIUN FERICIT!

Aflaþi la vârsta copilãriei, aviselor ºi a naivitãþii specificecelor mici, sunt copii care încãmai cred în Moº Crãciun. ªipentru asta i-au scris ºi scrisoriprin care îi cer Moºului diferitejucãrii.

”Da i-am scris scrisoare.Vreau sã îmi aducã un microfon.Am fost cuminte. Am dusscrisoarea la Poºtã”, spune unbãieþel.

”I-am scris scrisoare lui MoºCrãciun ºi vreau sã îmi aducãmulte animale cu funcþii, sã semiºte, sã latre. Am fost cuminte,cred cã voi primi tot ce am scrispentru cã eu sunt fatã ºi fetelesunt mai cuminþi. am pusscrisoarea pe pervaz ºi mi-a luat-o”, spune o fetiþã.

Au fost ºi copii care au fostfoarte ocupaþi ºi nu au avut timpsã îi scrie lui Moº Crãciun, darse bazeazã pe instinctele acestuia ºi sperã cã Moºul le vaaduce darurile mult dorite.

”Nu am apucat, nu am avuttimp. Aº vrea ca Moºul sã îmiaducã cel mai mult un unicorncare se pune cu un bãþ, i-ammai cerut o maimuþicã”, spuneo fetiþã.

”Nici eu nu am apucat sãscriu. Eu mi-aº dori un cãluþcare are de mâncare, un morcov ºi când aude un zgomot se sperie ºi trebuie sã îl liniºtesc. Mai vreauo poºetuþã carese coloreazãcu carioci ºisã îmi puntoatelucrurile cãîn poºetã nuprea încap ºi

mi-aº dori un set cu acþibilduricare se coloreazã ºi se lipesc. Euconsider cã am fost cuminte”,spune o altã fetiþã.

Ajunul Crãciunului seapropie, iar toþi copiii i-au scrisscrisori lui Moº Crãciun. Sauaproape toþi copiii. Fie cã aufost cuminiþi, fie cã au mai fãcutmici greºeli toþi picii sperã caMoºul sã le aducã darurile pecare ºi le doresc. Unii dintrecopii au lãsat scrisorile adresatecãtre Moº Crãciun pe pervazulgeamurilor, alþii însã le-au dusdirect la poºtã pentru a fi siguricã Moºul va primi scrisorile lor.Reprezentanþii Oficiului Poºtaldin Petroºani au spus cã au gãsitîn cutiile poºtale nenumãratescrisori adresate Moºului.

”Se întâmplã des ca înaceastã perioadã sã gãsimnenumãrate scrisori adresate luiMoº Crãciun”, spun reprezen-tanþii Poºtei.

Scrisori cu destinaþiaFinlanda, Laponia sau PolulNord au ajuns la oficiile poºtale.Copiii i-au scris Moºului, ca sãfie siguri cã vor primi cadouriledorite. Scrisorile timbratecorect, care au ºi adresã trecutã

pe plic ajung la destinaþie.Pe celelalte însã, fac-torii poºtali le pun la

pãstrare, într-un locspecial destinat luiMoº Crãciun. Cu

siguranþã, acestale va citi pe

toate ºi le vaaduce copiilorcuminþi

cadourile multvisate.

Monika BACIUMonika BACIU

În aºteptarea lui Moº Crãciun

S crisori cu destinaþia Laponia, Finlanda sauPolul Nord au ajuns la oficiile poºtale. Nu vor

tablete, telefoane mobile sau alte gadgeturi de ultimã generaþie, ci vor jucãrii de pluº ºi alte lucruriadecvate vârstei lor.

Iubiþi credincioºi,

Vãzându-l pePruncul Iisus în iesle,vãzând-o pe MaicaDomnului îngrijindu-Lcu tandrã afecþiunematernã, vãzându-l peDreptul Iosif însoþin-du-i cu atâta grijã pro-tectivã, înþelegem carear fi climatul emoþionalcare trebuie sã fie specific familiilor carese doresc a fi creºtine;acest climat trebuie sãfie caracterizat de osingurã energie domi-nantã: dragostea, exer-satã atât pe orizontalã(între membrii familiei),cât ºi pe verticalã (cuDumnezeu). Nu trebuieuitat cã dimensiuneaorizontalã a iubiriiizvorãºte din dragosteacare-L coboarã peDumnezeu ºi-L faceOm. Doar aceastãdragoste dumnezeiascãse face cu adevãratscut ºi adãpost firiiomeneºti. Sub aripadragosteidumnezeieºti, nespune colinda,

Pruncul este în aºafel ocrotit, încât „vân-tul bate, nu-L rãzbate,/ Neaua ninge, nu-Latinge / Laudaþi ºicântaþi / ªi vã bucu-raþi!” (colindul „Astãzis-a nãscut Hristos”).

Dragostea adunã la un loc cerul ºipãmântul!

Colinda înregis-treazã cã, odatã cuÎntruparea luiDumnezeu în iesleaBetleemului, lumeacereascã coboarã alãturi de Maica Sfântãpentru a alcãtui unsobor al dragosteiocrotitoare pentruNoul-Nãscut: „Cine Îi

cânta, cine-L pre-amãrea? / Îngerii dincer venirã, / Veselecântãri doinirã /Pruncului Iisus, /Micului Stãpân” (colin-dul „Ce-aþi vãzut pãs-tori?”); „Copilaºul cândplângea, / Puiul cândplângea, / Maica

Sfântã lin cânta, /Maica lin cânta. /Linu-i lin ºi iarãºi lin, /Bate vântul frunza lin,/ Lin ºi iarãºi lin” (colindul „Sus laPoarta Raiului”).

Doar dragostea care L-a fãcut peDumnezeu sã Se nascã ºi sã creascã pepãmânt (în lumeanoastrã) poate generadragostea care sã þinãveºnic casa soþilor ºicare sã aducã naºterea

de copii. Dragostea nepoate ajuta sã per-cepem corect, pozitiv,realitatea. Dacã vedemrealitatea înconjurã-toare cu ochii „îndrã-gostitului”, lumea estefermecãtoare, iar viaþa– cu adevãrat – vrednicã de a fi trãitã.

Dacã o privim „cuochelarii” omului ego-centric, lumea este o„vale a plângerii”, unadevãrat iad, ºi „maibine ar fi fost sã nu nefi nãscut”. Energiadragostei schimbã decipercepþia realitãþii.

Cu cât iubim maimult, cu atât îmbibãmcu mai mult sens existenþa noastrã ºi asemenilor. Cu cât suntem fiinþe reci,neatinºi la inimã deflacãra iubirii, cu atâtsuntem mai nefericiþi,mai paralizaþi în acþiuni, mai dezamãgiþide viaþã, mai lipsiþi depoftã de a continua,având drept „dogmã”inconºtientã a proprieiexistenþe convingereacã „viaþa nu meritã sãfie trãitã!...”.

Dar ce estedragostea? Este energia care îmbibã cu sens întreaga existenþã! „Dumnezeu

(Însuºi) estedragoste” afirmãApostolul iubirii (I Ioan4, 8). Când dragosteaomeneascã seînstrãineazã deDumnezeu, Izvorulveºnic ºi nesecat aliubirii, atunci ea devinesãracã, neputincioasãºi se epuizeazã subaripa timpului 1) (suberoziunea unei inter-relaþionãri de rutinã, asuperficializãrii rapor-turilor, a atenuãriirespectului reciproc, aneîncrederii 2) , a uneiintimitãþi rãu înþelese,a supra-saturaþiei pãcã-toase). Dar dragosteaeste ºi regenerabilã,prin întoarcerea laDumnezeu în expe-

rienþa rugãciunii, înexerciþiul postului, îngustarea înþelepciuniiascunse din cuvinteleScripturii ºi aleSfinþilor Pãrinþi 3), înspatele cãrora seascunde o autenticãexperienþãduhovniceascã ºi deviaþã. Se poateîntreþine prin gesturigingaºe 4) constante5) . „Cine sta cu El, /Domnul mititel? / StaMaria, Maica Sfântã, /Sta Iosif cu faþablândã, / Sta ºi se-nchina!” (colindul„Ce-aþi vãzut pãstori?”).

Dreptmãritoricreºtini,

Dragostea care facenemuritoare unitateadintre soþi poate fiameninþatã ºi slãbitãatunci când viaþa fami-liei se înstrãineazã desfinþenie. Când soþiiconsimt la o viaþã încare plãcerea pãtimaºãreprezintã singura raþiune ce-i þine la unloc, dragostea sedestramã. În moddeosebit femeia, soþia-mamã, este chematãsã susþinã dragosteaautenticã. Soþia-mamãeste un adevãrat preotal familiei!

Ea trebuie sã fieintransigentã cu per-spectiva pãtrunderiisubtile a oricãrei pati-mi 6) în propria casã;în aceastã privinþã eaare rolul de înger pãzi-tor al vetrei casei! Eatrebuie sã ºtie cã oricepatimã începe prin a fio simplã distracþie.Printre cele mai prime-jdioase, dar ºi mai uºorde pãtruns patimi înviaþa soþilor, care macinã dragostea ºiunitatea familiei, senumãrã beþia. FericitulIeronim atrage atenþiaîn acest sens: „Vinulva fi întrebuinþat cumãsurã, potrivit cuvârsta, cu sãnãtatea ºicu temperamentulfiecãruia”. Este ade-vãrat cã apetitul de vinpoate apãrea pentru acompensa un gol afec-tiv, un sentiment dediluare a iubirii, cândapare o demotivare

interioarã. Ulteriorînsã, patima ia un control feroce al vieþii:beþivul dobândeºtereacþii de nebun, nu-ºimai este propriul luistãpân 7) Iarã Irodîmpãrat, / Vãzând cãs-a înºelat, / Foarterãu s-a necãjit / Oastemare a pornit, / În

Betleem a intrat, /Mulþi coconi mici atãiat. / Pân’ la pais-prezece mii, / Toþiprunci, mãrunþeicopii,/ De doi ani ºimai în jos, / Ca sã taiepe Hristos. / Muri înblestem de norod, /Nefiind el bucuros /De naºterea lui Hristos(colindul „Trei crai dela Rãsãrit!”).

Atitudinea faþã deomul în stare de ebrietate trebuie sã fieînþeleaptã: „Beþivul nuse ceartã ºi nu se sfã-tuieºte decât atuncicând este treaz” ºi„omului beat sã-i baþiîn strunã” – stipuleazãînþelepciunea popu-larã. Beþia este foartepericuloasã ºi pentrucã, pe termen lung, eaduce la sãrãcie: beþivuleste devoratorulmijloacelor deîntreþinere, abdicândde la îndatorirea sa desusþinãtor al familiei;din generator deresurse pentru familieel devine consumatoruldominant dintr-o casã.

Propria patimãnesãþioasã devinetotalitarã ºi atotdis-trugãtoare. „Numa’omu’ pãcãtos / Le-afãcut toate pe dos / Eluºa a încuiat, / LãcaºDomnului n-a dat!”(colindul „Din Raiul celluminos!”).

Soþia-mamã estecea capabilã sãmenþinã în familie unclimat emoþional com-patibil cu rugãciunea,meditaþia, pacea etc.8) Ea trebuie sã ºtie sãfie un izvor continuude dragoste ºi dãruire,un balsam ce alungãîntristarea ºi amãrãci-unea. Graþie feminitãþiiei, poate emana deli-cateþe ºi sensibilitate,pregãtind inimile pen-tru primirea harului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 201310 Spiritualitate

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

† G U R I E ,prin harul lui Dumnezeu,

Episcop al Devei ºi al Hunedoarei,Preacucernicului cler,

Preacuviosului cin monahal ºiDreptmãritorilor creºtini:

caldã îmbrãþiºare cu prilejulCrãciunului, ºi sfânt îndemn spre a

face paºi fermi spre mântuirea adusã înlume de Pruncul Hristos,Cel nãscut astãzi în iesle!

Maica Pruncului Iisus – o invitaþie laechilibru, discreþie ºi cumpãtare

- Femeia creºtinã – izvorul dragosteijertfelnice pentru familie -

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013 Spiritualitate 11

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

În plan secundartrebuie sã se manifestevocaþia ei de gospodi-nã, puterea de a seexprima în arta culi-narã, exerciþiul igieneicasei, preocupareapentru curãþenie ºicochetãria aranjamen-tului locuinþei. Ierarhiaprioritãþilor nu trebuierãsturnatã. Femeia trebuie sã se situeze lapunctul de intersecþie avocaþiilor Martei ºiMariei. „Cine coasã lafereastrã / O coroanãprea frumoasã? / EsteMaica lui Hristos, /Mesia, chip luminos. /Coroanã de îngeraº /Pentru Iisus copilaº, /Coroanã de trandafiri,/ Ce aveau sã fie spini(colindul „Coroanã detrandafiri!”).

În familia de origineoamenii îºi petrecîntreaga copilãrie ºi omare parte a tinereþii.Aici ei trãiesc un timpdilatat, întrucât atâttraumele, cât ºi bucuriile par infinite încopilãrie, inter-minabile, nesfârºite.„Copile, cu ochi senini,/ Tu iarãºi vii printre

strãini, / În peºterã cupaie reci / Tu capuliarãºi þi-l apleci. / Sãte jertfeºti de mila lor,/ Copil cu suflet plinde dor / Copilule, sãr-

man copil, / Curat caroua din april. / Decâtã vreme tu petreci /La uºa inimilor reci, /Dar câþi þi-or mai des-cuia azi / Copil cu

lacrimi pe obraji…”(colindul „Copile, cuochi senini!”).

Percepþia timpuluieste diferitã încopilãrie faþã de maturitate. Tocmai deaceea climatul, atmosfera, trãirile dincopilãrie îºi punamprenta definitivasupra unui om, mar-cându-l psihic, pozitivsau negativ, pentruîntreaga viaþã.„Noapte de vis, cubucurii, / Ne simþimiar copii / Lângãbradul cel minunat /Toþi cu dragoste ne-amadunat / Noapte sfân-tã ai sosit / Visul ni l-ai împlinit” (colindul„Noapte de vis”).

Dragii mei creºtinihunedoreni,

Sfântul ApostolPetru ne propune grijapentru omul interior,transferul ferm ºiexplicit al accentuluide pe exterior pe inte-rior: „Podoaba voastrãsã nu fie cea din afarã

– împletirea pãrului,atârnatul podoabelorde aur ºi îmbrãcareahainelor –, ci sã fieomul cel tainic alinimii, întru nestricã-cioasa podoabã aduhului blând ºi liniºtit,care este de mare preþînaintea lui Dumnezeu.Cã aºa se împodobeauodinioarã sfintelefemei care nãdãjduiauîn Dumnezeu” (I Petru3, 3-5). Deci Apostolulpropune ieºirea femeiicreºtine din climatulconcurenþial specificlumii profane, în care„conteazã cine aratãmai bine”, iar acest„mai bine” e stabilitdupã criterii purpãmânteºti, dupã valori perisabile.

Adevãratele valori,cele cereºti, sunt celepe care Mântuitorul le-a proclamat în lume.Iatã ce adevãruri sub-tile proclamã colindul„Sara Crãciunuluinost’”: „Iar oameniidin cetate / I-aurãspuns cu rãutate: /«Du-te, du-te ºi ne lasã/ Cã n-ai loc la noi încasã!». / Atunci

Preasfânta Fecioarã /Ieºi din oraº afarã. /ªi-au ajuns la ceisãraci, / La un grajdcu niºte vaci. / Sosivremea la Maria, / Casã nascã pe Mesia. /ªi-a nãscut un pruncfrumos / ªi-L numeaIisus Hristos. / Care,cu puterea Sa, / Vaînþelepþi lumea!”.

Sã ne ajuteDumnezeu pe toþi sãurmãm exemplul desmerenie ºi echilibru alMaicii Domnului, sãconvertim valorilepãmânteºti în valoricereºti, sã ne umpleminimile de dragoste ºicasele de bucurie sfân-tã, urmând îndemnuluicolindelor: „Sculaþicreºtini degrabã / ªi-aduceþi un prinos / ªifaceþi loc la masã /Micuþului Hristos!...”.

Sãrbãtori fericite!ºi „La mulþi ani!”

† G u r i e ,Episcopul Devei ºi

al Hunedoarei

1) Aceasta pentru cã noi,oamenii, nu suntem surse (ontologice), izvoare aledragostei, ci doar „canale” aleei, cãi de comunicare adragostei. Ea izvorãºte dinDumnezeu ºi spre ea suntemnoi „programaþi” sã tânjim.

Este o „hranã” a psihiculuicare, ignoratã pe termen lung,anihileazã robusteþea psihicã ºi nevrotizeazã fiinþa umanã.

2) Neîncrederea în celãlalteste la fundamentul geloziei;gelozia este o „iubire” patolo-gicã, posesivã, desfigurantã: „Ca iadu-i de grozavã gelozia!” –exclamã Cântarea Cântãrilor (8,6). Gelozia îl tortureazã pecelãlalt, prin continuã învinuire,iar viaþa celor doi devine oprigoanã perpetuã (cu extensieîn viaþa publicã); „Gelozia estetiranul regatului iubirii! – scriaCervantes; ea este canceruldragostei conjugale; dacã nu vafi stârpitã la timp, va duce la

dezintegrarea familiei”.Montesquieu îi compãtimea pecei geloºi: „Existã oameni foartenenorociþi, pe care nimeni nu-iconsoleazã: bãrbaþii geloºi; alþiipe care toatã lumea îi urãºte:bãrbaþii geloºi; alþii pe care toþioamenii îi dispreþuiesc: tot bãrbaþii geloºi”. Iar Boileau sfãtuieºte: „Fugiþi totdeauna de gelozie / A firilor vulgare,urâtã frenezie!”.

3) Prietenul cel mai bun esteîntotdeauna soþul, iar conso-larea „cea mai întreagã”, soþia!– spunea Tudor Arghezi.Bãrbatul ºi muierea într-o glã-suire sã petreacã ºi dragosteaîntre ei neclintitã sã se gãseascã– afirmã o zicalã popularã.Femeia câºtigã inima bãrbatuluiei mai puþin prin frumuseþea saºi mai mult prin bunele purtãri– zicea Sf. Ambrozie alMediolanului; Thomas Morusreia ideea ºi o nuanþeazã: Soþiacâºtigã dragostea soþului mai

puþin prin farmece trupeºti, ºimai mult prin purtare cinstitã,prin blândeþe ºi respect”.

4) Darurile fac dragosteaefervescentã; ele trebuie sã„puncteze” traseul vieþii ºi sãindice momentele de reper,memorabile (ziua de naºtere,onomastica religioasã, ziua cãsã-toriei, ziua primei întâlniri etc.).Sfântul Grigore de Nazianzspune cã „nu valoarea darului,ci intenþia celui care dã, aceastanaºte meritul”. Cf. Pr. GheorghePaschia, Familia ºi raporturiledintre membrii ei, în revista„Biserica Ortodoxã Românã”,Bucureºti, nr. 5-6/1982, p. 102.

5) Ajutorul reciproc la treburile gospodãreºti zideºtecomuniunea între soþi: „E oadevãratã frumuseþe ºi o puteretare aºezatã bine, rãsplãtitoarecu fapta pentru cei ce se ajutãunii cu alþii” – scrie ClementAlexandrinul. „Bãrbatul estecheia casei”, iar „o femeie vred-

nicã este coroana ei”. Ibidem,p. 103.

6) Pãrintele DumitruStãniloae ne învaþã cã oricepatimã este o reorientare(greºitã) a elanului infinit pusde Dumnezeu în fiinþa noastrã(spre a fi atraºi „magnetic” deDivin), spre lucruri finite, trecãtoare, perisabile, puþinvaloroase sau chiar dãunãtoare.

7) „Beþia este diavolul volun-tar care se introduce în sufletprin plãceri” – spune Sf. Vasilecel Mare în Omilia contra beþiei.Sfântul Ioan Gurã de Aur îlciteazã pe Seneca: „Beþia este onebunie de bunã voie, o trãdarea gândurilor, o nenorocire ridi-culizatã, o boalã expusãbatjocurii, o îndrãcire de bunãvoie ºi mai grea decât nebunia!”.

8) Este perfect adevãratã ºireciproca: o femeie certãreaþãconstituie o povarã psihicã strivitoare pentru soþ, stârpindnenumãrate energii: „Mai bine

sã locuieºti în pustiu decât cu ofemeie certãreaþã ºi care îþi facenecaz” (Pilde 21, 19). Ceartapresupune revãrsarea în casapreotului a unor energii satanicerãvãºitoare: cuvinte grele,insulte, sudalme, poate chiarinjurii. Sfântul Ioan Gurã de Auratenþioneazã: „Nu vã certaþiîntre voi, cãci nimic nu poate fimai amar decât cearta, nimic nupoate fi mai supãrãtor ca zâza-nia dintre bãrbat ºi femeie, cãcicerturile ºi luptele pe tãcute con-tra persoanelor iubite sunt plinede amãrãciune” (ExplicareaEpistolei cãtre Efeseni, Omilia a20-a). „Mai bine pâine neagrã cudragoste curatã, decât albã cazãpada ºi plinã de sudalme”. Pr.Gheorghe Paschia, art. cit., p.105. Cearta este antecameradivorþului, a înstrãinãrii inte-rioare, prelungirea climatului detensiune dintr-o casã consti-tuind semnalul unei despãrþiriapropiate.

C olindulpiþãrãilor va

rãsuna ºi anul acestape strãzile dinmunicipiul Petroºaniºi, mai apoi, în Parcul„Carol Schreter”, aºacum se întâmplã dejade 11 ani încoace.Colindãtorii vestesc NaºtereaMântuitorului într-unmoment plin detradiþii ºi încãrcãturãspiritualã, iar ediliidin Petroºani le vor figazde.

Parcul „CarolSchereter” din Petroºaniva rãsuna din nou, în datade 24 decembrie, de colindul piþãrãilor, primiivestitori ai naºterii lui IsusHristos, pentru alunsprezecelea an conse-cutiv. Binecuvântaþi depreot, încã de dimineaþã,când participã la slujbareligioasã, cetele de col-indãtori pornesc apoi pestrãzile din Petroºani, încãruþe sau caleºti trase demândri cai, împodobiþi desãrbãtoare, pentru ca ulterior sã se adune înParcul Carol Schreter,acolo unde vor fi întâmpinaþi de edilii dinPetroºani – gazdele aces-tora. acolo unde gazde

le-au fost, ca de fiecaredatã, edilii din municipiulPetroºani, cei care þin ande an ca tradiþia sã fiedusã mai departe. ªi înacest an în parc suntaºteptate, aºa cum s-aîntâmplat în anii trecuþi,cete de colindãtori dinSlãtinioara, de pe stradaCoasta, din Dâlja,Livezeni sau Sãlãtruc,pentru cã pentru momâr-lani pãstrarea tradiþiiloreste sfântã.

U n obicei transmis

din generaþie îngeneraþie

Obiceiul Piþãrãilor estepãstrat în comunitãþile demomârlani - populaþia

bãºtinaºã din Valea Jiului -încã de pe vremea dacilorºi are ca semnificaþie sacrificiul adus Divinitãþiica mulþumire pentru rodnicia holdelor ºi apomilor. Piþãrãilor li s-auadãugat în timp „craii”,care anunþa, printr-oscenetã bine pusã lapunct ºi repetatã sãp-tãmâni în ºir, naºtereapruncului Isus Hristos.Adunaþi în cete, copiii ºitinerii din sat îmbracã

straie populare, iar înnoaptea de Ajunîmpodobesc steaguri cuclopoþei, nãframe multi-colore, ciucuri ºi coroniþede flori, pe care le agaþãpe prãjini, iar a doua zidimineaþã pornesc,cãlare, la colindat. Cetelede piþãrãi sunt primite îngospodarii cu strigãte deveselie ºi daruri, iar obi-ceiul spune cã nimeni nuare voie sã cearã maimult decât primeºte, altfelrisca sã fie exclus dingrup. Dupã împãrþireadarurilor, în ogradã seîncinge dânsul tradiþional,denumit învârtita jie-neascã, în acompania-ment de fluiere.Strigãturile care însoþescjocul sunt învãþate de lacei mai în vârstã, care larândul lor au fãcut partedin aceste cete de colindã-tori. Potrivit credinþeipopulare, ei pot umblaliberi prin casele ºi curþileoamenilor pentru cã suntpurtãtori de noroc ºi feri-cire. Obiceiul s-a pãstratîn timp ºi, pentru fru-museþea tradiþiilor înmunicipiul Petroºani,cetele de piþãrãi dincomunitãþile rurale dinzona urbei pornesc pestrãzi colindul tradiþional.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Luiza ANDRONACHE

Într-un cadru oficial, actulde asociere a fost semnat laPetrosani de catre vicepre-ºedintele ConsiliuluiHunedoara, Tiberiu Balint sipresedintele Pro Straja,

Dorin Chiriþã. ªi, odatã cu

semnarea acestui accord,staþiunea se poate dezvoltamai bine, mai ales ca va fiajutata si de ConsiliulJudetean. De altfel, primelesemne ale înþelegerii dintre

cele douã entitãþi s-au vãzutde la târgul de turism de laRomexpo care a avut loc înaceastã toamnã. Atunci ceamai bine reprezentatã staþi-une din judeþ a fost Straja.

S taþiunea Straja are toate sansele sadevina una din cele mai mari si

bine dezvoltate din tara. Incepand deacum, Consiliul Judetean va opuneumarul la promovarea si dezvoltareaacesteia. Consiliul Judetean Hunedoaras-a asociat cu Asociatia Pro Straja.

Dragã MoºCrãciun,

A fost un an greu. Incredibilde greu, în care am cunoscut ºibinele ºi rãul sub toate aspectele.

Un an frumos, dar ºi un anurât în aceeaºi mãsurã. Vreau sãprimesc sãnãtate ºi un strop debucurie. Atât cât vrei tu.Cunoscuþilor mei vreau sã leaduci tot binele din lume. Sã fieliniºtiþi ºi sã aibã puterea de aiubi. Cei care au dragoste, ajutã-isã o pãstreze, iar cei ce încã nuau gãsit-o, ajutã-i tu, Moºule, sã ogãseascã.

Îmi doresc sãrbãtori liniºtite.Cu zâmbete largi ºi adevãrate, cuoameni buni pe lângã mine.Vreau liniºte sufleteascã ºi ovorbã bunã. Doresc tuturor sãpoatã dãrui din inimã. ªi dacã nucer prea mult, sub bradul meu,(dacã voi avea unul) în iarna astaaº vrea sã gãsesc lucrurile pe caremi le-am dorit mereu, dar pe carenu le-am avut niciodatã. Nu suntmulte ºi tu ºtii care sunt acelea,aºa cã nu le mai enumãr, pentrucã tu eºti bãtrânel ºi nu ai rãb-dare. Nu cer viaþã lungã. Nu mi-odoresc. Vreau în schimb o viaþãmai plinã ºi mai fericitã. Nu ceroameni mai buni. Vreau sã devineu unul!

Nu-mi mai rãmâne decît sã terog ca fiecare lacrimã care mi-acãzut vreodatã sã o faci uitatã,iar în locul ei sã pui un zâmbetlarg

Apoi, dacã tu chiar vrei, adu-mi un brad frumos (dacã poþi), pecare sã îl împodobesc cu vise încare zâmbetele nu se pierd nicio-datã, iar tristeþea nici nu existã.

Te aºtept fie cã vii, fie cã nu...

Cu dragoste, Luiza Andronache

Acord pentru Straja

Colindul Piþãrãilor va rãsuna, din nou, în Parcul „Carol Schreter”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Eºti mulþumit cã ai aceastã zi ladispoziþie, pentru cã o vei folosiperfect în avantajul tãu. Te afunziîn studiu, citeºti cãrþi una dupãalta, rãsfoieºti material documen-tar adunat pe birou în ultimaperioadã, dar satisfacþia ta ceamai mare e cã informaþia se sedimenteazã uºor.

Disputele acestei zile sunt gener-ate de diferenþele mari dintreoameni. Cã e vorba de difer-enþele dintre sexe sau de vârstã,de la o generaþie la alta, e greusã se ajungã la un consens, pen-tru cã fiecare tabãrã susþine cãare dreptate.

Este recunoscut talentul tãu denegociator ºi împãciuitor carepoate aduce armonia chiar ºi încele mai conflictuale situaþii.Unde intervii tu azi, se faceliniºte, deci foloseºte-þi din plincalitãþile de arbitru.

Eºti un militant vehement pentrudrepturile celor neajutoraþi, deaceea ai fi în stare sã te cerþi cutoatã lumea dacã un suflet are desuferit de pe urma rãutãþilor alto-ra. Fie cã e vorba de un copilpersecutat sau de un animal .

Pentru interesele tale eºti capabilsã te lupþi pânã în pânzele albe,ca atare nu vei þine cont de piedici. Se vor ivi suficienþi oponenþi care vor încerca sã tetragã înapoi, sã te convingã cãnu ai dreptate, dar piedicile temotiveazã ºi mai mult.

Plin de patos, dornic de acþiune,te concentrezi asupra unui noidirecþii de la care ai mari sper-anþe. Rezultatele depind de ati-tudinea pozitivã ºi entuziastã pecare o vei pãstra pe tot parcursulacestui drum, dar ºi de energia pecare o investeºti în toate etapele.

Banii sunt principalul impedimentcare nu te lasã sã duci la cãpãt unþel important. E nevoie de oinfuzie majorã de capital, dar nuai banii respectivi deocamdatã, iara începe abia de acum sã aduniceva, ar prelungi aºeptarea preamult. Gãseºte rapid altã soluþie!

Chiar dacã planurile pe care þi le-ai fãcut pentru azi sunt complet rãsturnate de un detaliuneprevãzut, tu nu stai sã-þi plângide milã ca sã cauþi de ce ai avut ghinion, ci îþi canalizezi imediat energia ºi atenþia spre o altã aventurã.

Eºti plin de avânt încât, dacã teimplici azi într-o activitate nouãcare îþi pune cel mai bine în val-oare calitãþile, vei ajunge foarterepede la rezultatul pe care îlvisezi. Eºti apreciat ºi motivat.

Starea ta emoþionalã este legatãde apropierea unui evenimentaºteaptat cu interes maxim.Pregãtiþi împreunã un momentcare are un rol în destinulcomun.

Dacã te simþi blocat în rutinã ºimonotonie, aruncã o privireînapoi, în trecut, ºi scoate laivealã soluþii care au funcþionatfoarte bine la vremea respectivã.Adu-þi aminte de vechile succesece pot deveni punctul de start.

Nu te mai gândi la nimic altcevadecât la lucrurile frumoase alevieþii. Vin sãrbãtorile, deci trebuiesã alungi stãrile depresive care-þimai dau târcoale ºi sã laºi inimasã se umple de bucurie, de spe-ranþe noi, de vise frumoase.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Ia-mã acasã de Crãciun! 10:15 O noapte minunatã (r)11:50 Colinde11:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 12:10 Spiritul Crãciunului13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivã 15:00 Teleshopping 15:30 Tezaur folcloric 17:25 Legendele palatului 18:05 Legendele palatului18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:10 Strada 2923:00 Tezaur folcloric (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Magia Crãciunului (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cupidonii Crãciunului17:15 Singur acasã 419:00 ªtirile Pro TV20:30 Masterchef - Probacelebritãþii 22:45 Tanti Florica23:45 Concert Extraordinar deCrãciun: ªtefan Bãnicã “Alergprintre stele”

11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Iubirea, bat-o vina13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Copiii spun lucruri trãsnite21:45 Sã crezi în Moº Crãciun22:00 Mondenii23:00 Trãsniþii23:30 Focus Monden 0:30 Colindã de Crãciun

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sandokan, tigrulMalaeziei (r)15:45 Visul Regelui (r)17:00 Tradiþii de la bunica 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Mary Poppins 23:00 Crãciun în Apuseni

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 CucerireaConstantinopolului (r)18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þimulþumesc20:15 CucerireaConstantinopolului22:15 Moise0:15 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:45 Casa Ibacka (r) 15:30 Suflet de gheaþã17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut21:30 Furtuna din adâncuri22:30 Cinema Acasã: Magiazãpezii 2

0:15 Dezvãluiri din lumeatelenovelelor: Invidii din culise

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Digi SportSpecial13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Digi SportSpecial14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport17:30 ªtirile Digi Sport18:00 Sãptãmâna de Handbal19:00 Digi Sport National19:30 ªtirile Digi Sport20:00 Liga 121:00 Top Gol Liga 121:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Italia

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Frumoasa adormitã 22:00 De Crãciun cuBeethoven0:00 O poveste de Crãciun

P aºi înainte pentru maimulte proiecte de

investiþii ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara carevizeazã în primul rând ValeaJiului ºi care au o contribuþiesemnificativã la dezvoltareazonei.

Astfel, consilierii judeþeni auaprobat achiziþionarea ºi elaborareadocumentaþiilor tehnico-economicela faza studiu de fezabilitate pentrucomplexul de agrement - Parcacvatic ”PETROAQUA” Petroºani;complexul de agrement - Parcacvatic ”AQUALUPE” Lupeni;modernizare DJ 687: Sântuhalm-Hunedoara-Cãlan, tronson km0+000-10+090 ºi tronson km13+150-22+841; linie troleibuzDeva-Hunedoara; linie troleibuz

Petroºani-Uricani; linie troleibuzPetroºani-Petrila ºi baza sportivãdin Bãcia.

Reamintim cã, anul trecut,Consiliul Judeþean Hunedoara s-aasociat cu Consiliul Local alMunicipiului Petroºani, în scopulrealizãrii în comun a proiectului dedezvoltare zonalã Complex de agrement - Parc acvatic”PETROAQUA” Petroºani, respec-tiv cu Consiliul Local al MunicipiuluiLupeni în scopul realizãrii în comunal unui proiect de dezvoltare zonalãîntitulat Complex de agrement -Parc acvatic ”AQUALUPE”Lupeni. Asocierile au fost aprobateprin hotãrâri ale ConsiliuluiJudeþean ºi, pentru a parcurge paºiiurmãtori este necesarã elaborareaunor documentaþii tehnico-econom-ice, faza studiu de fezabilitate. Deasemenea, Consiliul JudeþeanHunedoara s-a asociat cu ConsiliulLocal al Comunei Bãcia în scopulrealizãrii proiectului de investiþii deinteres judeþean întitulat „Bazasportivã”, iar procedura este similarã celei privind parcurileacvatice. În ceea ce priveºte parteade infrastructurã, aceasta trebuieîmbunãtãþitã ºi modernizatã constant. „Prin atribuþiile ce îirevin, consiliul judeþean are înadministrare întreaga reþea de

drumuri judeþene. Se faceforturi mari în fiecare anpentru a îmbunãtãþi starea deviabilitate a drumurilor aflateîn domeniul public alJudeþului Hunedoara precumºi pentru a spori numãrul dekilometri de drumuri moder-nizate. Drumul judeþean DJ687 care leagã MunicipiulDeva de MunicipiulHunedoara ºi Oraºul Cãlan,pe care se înregistreazã untrafic record de autovehiculeîn prezent, are nevoie urgentã de lucrãri de modernizare pentruîmbunãtãþirea stãrii de viabili-

tate ºi creºterea gradului de confortºi siguranþã a traficului auto.

În acest scop este necesarã elab-orarea documentaþiei tehnico-eco-nomice, la faza studiu de fezabili-tate, pentru obiectivul de investiþiiModernizare DJ 687: Sântuhalm-Hunedoara-Cãlan, tronson km0+000-10+090 ºi tronson km13+150-22+841”, a explicatpreºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Pe de altã parte, cele trei linii detroleibuz sunt considerate proiectestrategice. „În cadrul Planului deDezvoltare Regionalã 2014-2020,programul de protecþie a mediului,cu posibilitãþi de finanþare în cadrulProgramului Operaþional Regional2014-2020, au fost propuse caidei de proiecte strategice constru-irea de linii de troleibuz întremunicipiile Hunedoara ºi Deva,între municipiul Petroºani ºi oraºulPetrila, respectiv între municipiulPetroºani ºi oraºul Uricani. În acestscop este necesarã elaborarea unordocumentaþii tehnico-economice, lafaza studiu de fezabilitate, pentruobiectivele de investiþii linietroleibuz Deva-Hunedoara; linietroleibuz Petroºani-Uricani ºi linietroleibuz Petroºani-Petrila”, a maiarãtat Mircea Moloþ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofereo ºansã la viaþã Andreei pot donaîn contul: RO64BTRLRONCRT0230147301 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Studii de fezabilitate pentru liniile de troleibuz ºiparcurile acvatice din Valea Jiului


Libienii ºi-au luatdiplomele

C ursanþii libieni veniþi la instruirela INSEMEX Petroºani au intrat

în posesia diplomelor. Dupã 4 sãptã-mâni de cursuri aceºtia au primit atestatele de calificare drept „salvatoriîn medii toxice ºi explozive”.

Dupã cum au precizat reprezentanþiiInstitutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltaredin Valea Jiului, cei 42 de libieni veniþi de lafirma Mellitah Oil and Gas cu sediul în Tripoli,au constituit un grup pilot pentru instruireaviitoare ºi a altor specialiºti în acelaºi domeniude activitate. Pe de altã parte, libienii suntinteresaþi ºi de un curs de perfecþionare pentruechipamentele anti-explozive, pentru a se punela curent cu toate cerinþele internaþionale referitoare la funcþionarea ºi întreþinerea acestor echipamente.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Maraton prinmagazine

A început numãrãtoareainversã pânã când

Moº Crãciun va sosi, iarmagazinele sunt adevãratefurnicare zilele acestea.

Petroºãnenii au luat cu asaltmagazinele ºi cautã cadouripentru cei dragi. Fie cã e vorbade articole vestimentare, dejucãrii sau de alte obiecte de uzcasnic, toate magazinele suntpline în aceastã perioadã. Toþicomercianþii se bucurã devânzãri ridicate în aceste zile.

”În weekend am avut celemai multe vânzãri. S-aucumpãrat haine de femei, debãrbaþi, de copii. Absolut orice.Oamenii au venit ºi aucumpãrat. Se pare cã mai nou oferã drept cadou articolevestimanetare”, spune o vânzãtoare.

Raioanele destinate jucãriilor

au fost cele mai cãutate. ”Moº Crãciun” le-a cumpãratcelor mici tot soiul de cadouri.

”Se cautã maºinile cu teleco-mandã, pãpuºile cu tot felul deaccesorii, trenuleþele, animalelede pluº ºi orice este pentrucopii. În aceastã perioadã aanului avem cele mai mariîncasãri”, spune o vânzãtoare aunui magazin de jucãrii.

ªi magazinele unde se comercilizeazã articole destinate sãrbãtorilor de iarnãau fost pline zilele acestea.Cumpãrãtori au fost de toate vârstele.

”Am avut foarte multã lume.Au cumpãrat de la articolemari precum brazii, pânã lagloburi, betealã, lumânãri însuporþi de brad sau orice arelegãturã cu Crãciunul. Se parecã oamenii încã mai pãstreazãaceste tradiþii ale sãrbãtorilorde iarnã”, spune reprezentan-tul unui astfel de magazin.

Aceste zile au fost manãcereascã pentru comercianþiicare au avut profit nesperat. Înpreajma sãrbãtorilor de iarnãsunt cele mai mari încasãri depeste an.

Monika BACIUMonika BACIU

P oliþiºtii suntcu ochii pe

firmele de panifi-caþie, pe care le-aucontrolat la sângeºi au aplicat zeci demii de amenzi, înurma unei ampleacþiuni de verifi-care demarate dindata de 1 septem-brie.

Aproape 2.000 deinfracþiuni au fost con-statate ºi peste 64.500de sancþiuni contra-venþionale au fost aplicate de poliþiºti caurmare a verificãrilordin domeniul operaþiu-nilor cu cereale ºi produse de panificaþie.Numai în ultima sãptãmânã poliþiºtii au constatat 97 deinfracþiuni ºi 3.054 de abateri contra-venþionale.

Verificãrile au avutloc în toatã þara, pen-tru combaterea evaziu-nii în domeniul panifi-caþiei. Astfel, au fostdemarate verificãri, dela producãtori pânã lacei care vând produsulfinit cãtre populaþie,vizate fiind inclusivzonele în care se

exportã cereale.Poliþiºtii au efectuat

163.373 de controale,dintre care 37.535 lasocietãþi comerciale,22.383 la persoanefizice, fiind verificate ºi103.455 de mijloacede transport.

Astfel, au fost constatate 1.971 deinfracþiuni, dintre care1.247 prevãzute deLegea nr. 241/2005privind prevenirea ºicombaterea evaziuniifiscale, fiind cercetatepenal 1.702 de per-soane. Au fost aplicate64.662 de sancþiunicontravenþionale, dintre care 10.914 laLegea 12/1990privind protejarea po-pulaþiei împotriva unoractivitãþi comercialeilicite, 511 la O.U.G.12/2006 modificatãpentru stabilirea unormãsuri de regle-mentare a pieþei pe filiera cerealelor ºi aproduselor procesatedin cereale ºi 53.237la alte acte normative,valoarea totalã asancþiunilor contra-venþionale aplicate,fiind de 28.251.882lei.

Valoarea totalã a

bunurilor care au fostindisponibilizate încadrul dosarelor penaleºi ca urmare a contra-venþiilor constatate estede 30.761.155 de lei,fiind luate mãsuri deconfiscare sauindisponibilizare a 115mijloace de transportîn valoare de3.393.234 lei.

De asemenea a fostsuspendatã/opritãactivitatea la 56 deunitãþi de morãrit ºipanificaþie, în urmaneregulilor constatatecu ocazia controalelorefectuate.

Potrivit IGPR, înultima sãptãmânã,peste 4.300 de poliþiºti(dintre care 532 deinvestigare a fraudelor,2.730 de ordine publi-cã, 888 rutieri, 97 dela transporturi ºi 97 dela alte structuri depoliþie) au acþionat lanivel naþional. Astfel,au fost efectuate 7.766de controale, dintrecare 1.735 la societãþicomerciale, 1.198 lapersoane fizice, fiindverificate ºi 4.833 demijloace de transport.

Poliþiºtii au constatat97 de infracþiuni, din-tre care 54 de evaziu-

ne fiscalã. 83 de per-soane sunt cercetatepenal, fiind suspectatede comiterea acestora.

De asemenea, auaplicat 3.054 desancþiuni contra-venþionale, dintre care467 la Legea12/1990 privind protejarea populaþieiîmpotriva unor activitãþi comercialeilicite, 55 la O.U.G.12/2006 pentru sta-bilirea unor mãsuri dereglementare a pieþeipe filiera cerealelor ºi aproduselor procesatedin cereale ºi 2.532 laalte acte normative.Valoarea totalã asancþiunilor contra-venþionale aplicate seridicã la 1.473.310 delei. Valoarea totalã abunurilor care au fostindisponibilizate încadrul dosarelor penaleºi ca urmare a sancþiu-nilor contravenþionaleaplicate este de192.044 de lei.

Totodatã, au fostindisponibilizate 2autovehicule, în valoare totalã de70.000 de lei ºi a fostsuspendatã/opritã activ-itatea la 3 unitãþi demorãrit ºi panificaþie.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Poliþiºtii, cu ochii pe brutãrii

cvj, nr 522 marti 24 decembrie 2013

Documents