cvj nr 487, marti, 5 noiembrie

Dacã rãspunsurile vor fi totnegative, ies în stradã

Pensionariiminieri îºi pun

ultima speranþa înPrimul Ministru

>>> PAGINA A 5-A

Sportul ºcolar la un pas

de desfiinþare>>> PAGINA A 4-A

Un procuror îi cere lui

Berbeceanu sã-iangajeze „pila”.Poliþistul refuzã!

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 487

Marti, 5 Noiembrie 2013

Natalia are nevoiede noi! Împreunãputem sã-i redãm

copilãria>>> PAGINA A 13-A

Teatrul de operaþiuni

din Afganistan, pe simeze la

Petroºani>>> PAGINA A 16-A

Victima unui violdin Lupeni dã

ochii cu cãlãul ei>>> PAGINA A 7-A

Scoase la vânzare en- gros

Blocurile dinValea Jiului

rãmân neatractivepentru investitori

>>> PAGINA A 10-A

”Femeia pãdurii” –unicã în

judeþul Hunedoara

M ihaela Dolu este singura femeie din judeþul Hunedoara care conduce o afacere îndomeniul exploatãrii ºi prelucrãrii lemnului. A copilãrit pe strada Pãcii, din Petroºani

ºi activeazã la Jieþ, Petrila. Viaþa sa, începând de mic copil, este poveste de roman... ºiromanul nu s-a terminat încã. Lumea durã a muntelui ºi a pãdurii a vrut de multe ori sã oîngenungheze, sã calce peste ea, dar a rezistat ºi s-a impus... ªi totuºi nu poate pãrãsi”starea de veghe” pentru cã lupii stau la pândã. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Discuþia dintreprocuror ºi TraianBerbeceanu care lasãloc de „suspiciunirezonabile” cu privirela o încercare de traficde influenþã, apareîntr-o înregistrareaudio publicatã de jur-nalistul RobertWagner pe blogul per-sonal. ªeful BCCOAlba de la acea

vreme, TraianBerbeceanu, seîntâlneºte cu unprocuror din DIICOTpentru a discutadespre suspiciunile pecare le are cu privirela unele dosare penaleinstrumentate deprocurorii DIICOTAlba, însã în loc sã-ºisesizeze superiorii,procurorul profitã deîntâlnire pentru a-icere un „favor” ºefuluiBCCOA. În înregis-

trarea audioprocurorul, în ºoaptã,îl întreabã peBerbeceanu dacã arelocuri libere în struc-tura pe care o con-duce, iar rãspunsulvine imediat dinpartea poliþistului.„Nu, Nu sunt! Toateau fost ocupate cuabsolvenþi de au termi-nat Academia”, îirãspunde Berbeceanu.Procurorul insistã:„Dar dacã se

elibereazã unul, mi-llaºi?” Berbeceanuspune cã nu se vaopune, iar procurorulpluseazã ºi-ºi laudã„pila” în încercarea dea-l convinge pe fostulºef al BCCO Alba. Pelângã faptul cã

aminteºte de un supe-rior cu care „am vor-bit”, procurorul îipovesteºte cã tânãruleste ofiþer de poliþie,este din Sibiu ºi alucrat la Antidrog înCapitalã apoi laDGIPI, dar vrea sã

„tragã cãtre casã”.Procurorul sedestãinuie ºi explicã ºicum a ajuns sã punã o„vorbã bunã” pentruel. Cert este cã poliþis-tul respectiv n-a ajunsîn echipa BCCO Alba.

Monika BACIU

“S-a stabilit un noutermen de judecatãîntrucât instanþa înrolului activ de caretrebuie sã dea dovadãa înþeles sã facãadrese cãtre Spitalulmunicipal Lupeni sãse constituie partecivilã în cauzã ºi caresunt sumele pe care lepretinde de la doamnaMariana Mateescu, înacest sens aºteptãm

hârtia de la spital ºiurmeazã ca la termenul de judecatãcare s-a acordat încauzã sã se discute ºide o cerere formulatãde cãtre noi”, adeclarat DanielTomescu, avocatulMarianei Mateescu.

Totodatã, avocatula depus mai multesolicitãri, printre careºi retrimiterea dosarului la Parchet.Potrivit avocatului, îndosarul în care fostul

manager al Spitaluluimunicipal Lupeni estecercetat, sunt maimulte lacune.

“Amândouã vizeazãrstituirea cauzei cãtreprocuror în vederearefacerii urmãririipenale, sub primulaspect am invocat faptul cã inculpatei i s-a încãlcat dreptul laapãrare în prisma faptului cã în aceeaºizi în care ni s-a

respins o cerere deprobe, printr-o ordonanþã aParchetului împotrivanoi puteam sã facemplângere s-a dispus ºitrimiterea în judecatã,prin urmare dreptul laapãrarea acesteia afost încãlcat, estedreptul sã constatãmîn termen legalmãsurile ºi actele dispuse de procurorulde caz. A douaexcepþie vizeazã defapt însãºi actul desesizare a instanþei,respectiv rechizitoiulcare din punctul nostru de vedere nuîndeplineºte cerinþelelegale în ceea cepriveºte scrierea faptului, de fapt înrechizitoriu nu sevorbeºte la modul

concret care sunt contractele de asis-tenþã juridicã pe careParchetul le-a apreciatcã inculpata le-aîntocmit cã încãlcareaatribuþiilor de serviciu.Se face referire lacontracte de asistenþãjuridicã, iar acestelucruri trebuie stabiliteîn mod clar, care eraucheltuielile, fãrã a facetrimitere concret la

ceea ce i se imputãdoamnei doctor”, amai spus sursa citatã.

Fostul manager alSpitalului din Vulcandã ochii cu judecãtorii,în procesul în careeste judecatã pentruabuz în serviciu contraintereselor publice.

Prejudiciul este cal-culat la 70.000 de leiºi dateazã din vremeaîn care dr. Mateescuconducea SpitalulMunicipal Lupeni.

Un procuror îi cere lui Berbeceanu sã-i angajeze „pila”.Poliþistul refuzã!

U n fost procuror DIICOT îi cere ºefului BCCOA sã-iprimeascã în structurã o „pilã”, însã n-are succes

pentru cã nu sunt locuri libere. Berbeceanu îi spuneprocurorului cã toate locurile din Brigadã ºi le-a ocupatcu tineri absolvenþi veniþi de la Academia de Poliþie.

Viciu de procedurãM ariana Mateescu, fostul manager al Spitalului

Municipal Lupeni a fost, luni, laJudecãtoria Petroºani unde s-aprezentat în faþa magistraþilor îndosarul în care aceasta este acuzatãde abuz în serviciu contra intereselor publice. Medicul nu afost audiat din mai multe considerente, astfel cã instanþa aemis un nou termen de judecatã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 20134 Actualitate

DianaMITRACHE

Cluburile ªcolareSportive, locul în caresute de copii aduc

medalii an de an, arputea sã devinã oaminire. Asta dupã ceMinisterul Învãþãmân-tului ar putea sãrenunþe la finanþarea

lor. Liderii sindicali dinînvãþãmânt trag unsemnal de alarmã înacest sens ºispun cãprimãriile nu vor aveabanii necesari susþinerii unei astfel deactivitãþi, care va muriîncet. „Noi, CSSPetroºani, avem obazã materialã foartebunã ºi mare. Avemun sediu, un balon ºiun teren de tenis,avem o salã polivalentã, o bazãsportivã în Parâng, iarîn situaþia în care vomtrece la Consiliilelocale sau la celejudeþene, acestea vorspune cã nu au banisã le întreþinã”, spuneVasile Fãgaº, lidersindical din ValeaJiului.

Neavând bani, nuva putea fi susþinutã

aici nicio activitate, iarsportul de performanþã nu vamai exista, pentru cãdistruge astfelpepiniera junioratului.„La aceste cluburi evorba, în afarã desalarii, pentru cã deaceste Consilii Localedepind ºi celelalte ºcoliºi sunt întreþinute cubani din buget ºisalariiledascãlilor, iar lanoi se pune ºicostul echipa-mentelor,deplasãrilor,taberelor, cantona-mentelor, con-cursurilor.. Înfelul acestasportul româ-nesc va ajungesã se distrugã,pentru cã

cluburile sportiveºcolare asigurã peste90% din sportul deperormanþã dinRomânia. În scestecluburi se pregãtesccopiii, iar abia dupã20 de ani trec la altecluburi. Astfel va dis-pãrea sportul de per-ormanþã dinRomânia”, a maiadãugat Fãgaº.Juniorii de la CSSPetroºani aduc periodic sute de

medalii ºi ocupãprimele locuri în toateconcursurile naþionaleºi internaþionale lacare participã. Dacãse va trece lafinanþarea lui de labuget, atunci activi-tatea se va destrãmapuþin câte puþin, pen-tru cã primãriile audeja în subordine spi-tale, ºcoli ºi grãdiniþeºi nu vor mai aveabani ºi pentru cantonamente.

Sportul ºcolar la un pas de desfiinþare

Mircea NISTOR

Toþi aceºtiaurmeazã a primi, dupãcâþiva ani de studii,diplome care le vorpermite sã lucreze în

þãrile membre aleUniunii Europene.

“Diplomele suntrecunoscute în toateþãrile componente aleUniunii Europene aºacã ºi cererea de

înscriere laaceste cursurieste mare.Noi nederulãm cur-surile laColegiulNaþional de

Informaticã acolounde ne simþim caacasã”, a declaratMatilda Uzonovici,directorul ªcoliiSanitare Postliceale“Carol Davila” dinPetroºani.

Din pãcate, mareamajoritate a celor careterminã cursurile san-itare postliceale înValea Jiului aleg sãlucreze în strãinãtate.Nu de alta dar, în ves-

tul Europei, salariilesunt “ceva” mai bune.“Din pãcate, acestaeste un adevãr, majori-tatea elevilor care ter-minã cursurile la noi,pleacã în strãinãtate.În general, aceºtiaajung sã îngrijeascãpersoane în vârstã,aºa cã nu pot spunedecât cã creãm asis-tenþi pentru bãtrâniiEuropei de vest. Dinpãcate!”, a mai spusMatilda Uzonovici.

Valorile tarifelorsolicitate pentru un ande ºcolarizare suntcuprinse între 1.850 ºi1.950 de lei. Cel maipuþin au de plãtit ceicare îºi achitã integraltaxele pânã la sfârºitullunii noiembrie.

Mircea NISTOR

„Mai avem doarcâteva trenuri inter– regio care trecprin rutã ocolitoareprin Rovinari ºi încã4 locale, pe rutaSimeria – Petroºani.„Nu ºtiu ce sã maispun dar, cred, cãîn urmãtorii aniValea Jiului va fiînchisã din punct devedere feroviar.

Este pãcat dar, se

pare, cã acesta va fiviitorul cãilor fer-ate”, a precizat ing.Ioan Anofriesei – responsabil CFRCãlãtori Petroºani.

În acelaºi timp,din luna noiembrie,trenurile inter –regio pe rutele caretrec prin Petroºani,respectiv Arad –Deva sau Deva –Bucureºti intrã perute ocolitoare,respectiv prinRovinari.

C luburile ªcolare Sportive suntla un pas de desfiinþare. Asta

spun acum sindicaliºtii dinînvãþãmânt, dupã ce au constatat cãse doreºte finanþare lor din bugetelelocale sau judeþene.

Sanitari pentru export

Î n acest an, la ªcoala Sanitarã Postlicealã “CarolDavila” din Petroºani s-au înscris peste 100 de

tineri. Cei mai mulþi, în cele 3 clase de asistenþi medicali generaliºti ºi anume, 83. În acelaºi timp, clasade asistenþi medicali în farmacie are 30 de cursanþi.

Valea Jiului, capãt de linie

D oar câteva trenuri mai trec, înacest moment, prin Capitala

Vãii Jiului. Mai exact 5 personale ºi2 accelerate. În rest, staþia CFRPetroºani este aproape pustie.


P ensionariiminieri din

Valea Jiului sepregãtesc sã iasã înstradã, dar mai întâiaºteaptã rãspunsulde la PrimulMinistru VictorPonta, cãruia i-auscris. Nu ar fi pentru prima datãcând pensionariiprotesteazã pe strãzipentru a atrageatenþia asupra problemelor lor.

Reprezentanþii LigiiSindicatelorPensionarilor Minieri

din Valea Jiului - carereprezintã interesele apeste 32.000 de pensionari, dintre care60% din domeniul

minier – cer demisiaministrului Muncii,Mariana Câmpeanu.Oamenii sunt nemulþu-miþi cã la întrevedereape care au avut-o cuaceasta la Deva, îndata de 12 octombrie,niciuna dintre prob-lemele ridicate de einu ºi-a gãsitrezolvarea. Pe de altãparte, pensionariiminieri susþin cã, întimp ce se invocã lipsabanilor de la bugetul

de asigurãri sociale,raportul negativ anga-jaþi / pensionari, ori„moºtenirea grea”,angajaþii de la caselede pensii ori de la„agenþiile ºiagenþioarele caresufocã bugetul de stat”cum le numescreprezentanþii LSP-MVJ ar beneficia ºiacum de stimulente

generoase ºi venituriconsistente.

A uitat ministrulde mineri?!

Pensionarii minieridin Valea Jiului cer cafacilitãþile de care încãbeneficiazã – respectivaºa – numitele gratuitãþi – sã fie trans-ferate de la MinisterulEconomiei sauEnergiei cãtreMinisterul Muncii ºiincluderea lor pecuponul de pensie,cum se întâmplã înalte þãri ale UE. Deasemenea ei cerreanalizarea înParlament a legiiprivind sistemul unitarde pensii publice,despre care spun cã afost adoptatã printr-ofraudã legislativãgravã.

În plus, aceºtia aupropus 19 amenda-

mente la aceastã lege, amendamentecare îi vizeazã direct.Reprezentanþii LSP-MVJ susþin cã min-istrul Muncii s-a pre-ocupat doar de soartamilitarilor cuprinºi lacondiþiile speciale demuncã, în timp ce defoºtii mineri ºi salvatoriminieri a uitat, deºiaceºtia ºi-au riscatviaþa zi de zi în mãrun-taiele pãmântului.

Pentru cã nemulþu-mirile legate de activi-tatea ministruluiMariana Câmpeanusunt mai multe, foºtiimineri i-au scris punc-tual Primului Ministru,în care îºi pun, practic,ultima speranþã. Dacãrãspunsul nu îi vamulþumi, vor pregãtiample acþiuni deprotest.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

M inerii dinValea Jiului

sunt aºteptaþimâine, 6 noiem-brie, sã-ºi aleagãconducerea sindi-calã. O premierã laalegerile de mier-curi este faptul cãtoþi ortacii vorputea vota ºi nudoar delegaþii lorcum s-a întâmplatpânã acum.

Alegerile laSindicatul Muntele aufost decise în bazahotãrârilor Conferinþei

ºi a Biroului Executiv,iar în cadrul scrutinu-lui, toþi membrii desindicat vor vota pen-tru alegerea preºedin-telui, preºedinteluiexecutiv ºi secretaruluigeneral. Sindicatuleste reprezentativ lanivelul Complexului

Energetic Hunedoaradupã ce a obþinutacest statut prinhotãrâre judecãto-reascã.

“Am obþinutreprezentativitatea ºiaºa cum am promisvom organiza alegeri.Minerii din Valea Jiuluiºi energeticienii dinSindicatul Muntele audreptul ºi chiar oblig-aþia sã-ºi aleagã lideride care se simt binereprezentaþi. Membriinoºtri de sindicat tre-buie sã simtã o struc-turã sindicalã puter-nicã, responsabilã ºicare este orientatãspre asigurarealocurilor lor demuncã”, spune PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.Alegerile se desfãºoarãla fiecare unitateminierã, dar ºi la ter-mocentrale, membriide sindicat pot vota cucartea de identitate,permisul auto sau culegitimaþia de serviciu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Dorina Niþã -aproape sigur va fi ºefa PNL

Petroºani

L iberalii din „capitala”Vãii Jiului îºi vor alege

conducerea la finele acesteiluni. Actualul viceprimar almunicipiului Petroºani estedat ca ºi câºtigãtor laalegerile pentru funcþia depreºedinte al OrganizaþieiMunicipale a PNL.

Amânate în câteva rânduri,alegerile pentru Biroul Politic alPNL Petroºani vor avea loc lafinele acestei luni, pe data de 22 noiembrie, iar preºedinteleinterimar al liberalilor este unuldintre favoriþii pentru ºefia organizaþiei. Dorina Niþã deþine ºifuncþia de viceprimar al municipiu-lui Petroºani ºi ar candida pentrufuncþia de preºedinte alãturi deconsilierul local Adrian Zvâncã,însã nu este exclus chiar sã nu aibãcontracandidat spun surse demnede încredere.

„Aproape sigur Dorina Niþã va finoul preºedinte al PNL Petroºani.A þinut organizaþia unitã ºi seimplicã în activitãþile liberalilor”,

spun sursele. Niþã este în acestmoment preºedinte interimar alPNL din Petroºani, ºi s-a înscris înpartid în anul 2000, iar de-a lungulanilor, aceasta a ocupat mai multefuncþii de conducere. Liberalii dinPetroºani au rãmas fãrã preºedintedupã ce, la finele lunii martie a.c.,Alin Simota ºi-a dat demisia dinfuncþie. Afaceristul aflat în arestacum a invocat motive personale,însã sunt voci care susþin cãdevenise o piatrã de moarã pentruorganizaþie ºi nu mai era dorit nicide liderii judeþeni. Doar doi ani arezistat Alin Simota la conducereaPNL Petroºani, iar dupã ce a fostarestat preventiv ºi pus sub acuzarede procurori pentru cã ar fi coor-donat o grupare infracþionalã spe-cializatã în cãmãtãrie, ºantaj oriinfracþiuni cu violenþã, a fost datafarã din PNL.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dacã rãspunsurile vor fi tot negative, ies în stradã

Pensionarii minieri îºi pun ultima speranþa în Primul Ministru

Minerii îºi aleg liderii

Potrivit unor surse citate deDigi 24, AdministraþiaFondului de Mediu (AFM)intenþioneazã sã dea încã5.000 de tichete în plus, carear putea fi disponibile înultimele luni ale anului.Autoritãþile nu au luat încã odecizie finalã, însã discuþiile seafla într-o fazã avansatã.Sesiunea de înscriere a per-soanelor juridice în Programul"Rabla" a fost prelungitã pînãla finalul lunii octombrie, ter-menul iniþial fiind sfîrºitul lui

septembrie. Potrivit AFM, s-auînregistrat un numãr de 1.170de dosare depuse de cãtre per-soanele juridice ºi instituþiilepublice. În iunie, ministrulRovana Plumb a anunþat cã s-au schimbat regulile pentruacest program. "Dacã laînceput anunþãm cã sunt17.000 de tichete pentru per-

soanele fizice ºi juridiceºi 3.000 de tichetepentru instituþii, acumvã pot spune cã amschimbat programul, însensul cã vomacorda 17.000de tichete numaipentru per-soanele fizice,iar persoanelejuridice vor intraîn grupa celor

3.000, alãturi de insti-tuþii", a explicat min-istrul.

În 2013, programul aînceput cu o întîrzierede trei luni ºi, pe de altãparte, cele 20.000 detichete s-au epuizatrapid.

DianaMITRACHE

Sindicaliºtii dinînvãþãmânt au strânssemnãturi ºi primulpas este pichetareainstituþiilor statului.

Asta se va întâmpla ºimiercuri în aceastãsãptãmânã, iar apoiurmeazã sã recurgã ºila alte forme deprotest. Liderii desindicat recunosc cãsituaþia este delicatã ºi

nu neagã cã s-ar puteasã boicoteze anulºcolar. Pentru asta audemarat un refendumprintre profesori. „Înurma acestuirefendum, înHunedoara suntem

aproape 70 la sutãpentru a trece laproteste. Dacã nu vomprimi ceea ce ceremnoi, vom trece la altemãsuri, dupãpichetare, cum ar fiîncheierea anuluiºcolar, prinneîncheierea mediilor,grevã de avertisment ºiapoi grevã generalã”,a declarat VasileFãgaº, lider sindicalValea Jiului.

Profesorii sunt

nemulþumiþi pentru cãde 5 ani veniturile lorsunt aceleaºi, iar pro-fesorii debutanþi ausalarii de mizerie.„Învãþãmântul estenemulþumit pentru situ-aþia din ultimul timp.Am putea sã spunemaici despre neacor-darea celor 6 procentedin PIB, avem doar2,8 ºi nici aceia nusunt siguri.

În ultimii 2 ani nuam primit nicio mãriresalarialã, nici mãcaracele procente la rata

inflaþiei. Suntem fãartenemulþumiþi pentru salariile mici aledascãlilor debutanþi, apersonalului didacticauxiliar ºi, în mod sepcial, al personaluluinedidactic”, a maiadãugat Vasile Fãgaº.

Liderii de sindicatsusþin cã profesoriicare sunt la începutulcarierei abia dacã potsã-ºi achite naveta ºiasta e umilitor, motivpentru care învãþãmântul s-ar puteadegrada continuu.


Situaþia ºcolarã, la mâna greviºtilor

E levii din Valea Jiului, ca ºi din întreg judeþulHunedoara, ar putea sã rãmânã cu situaþia

neîncheiatã din cauza grevei preconizatã în învãþãmânt.Peste 70 la sutã dintre profesorii hunedoreni sunt deacord cu protestele ºi asta ar putea afecta învãþãmântul.

Programul "Rabla" s-ar putea suplimenta - mii detichete în plus pentru acest anP rogramul "Rabla"

ar putea fi suplimentat, în acestan, pentru a stimula ºimai mult înnoirea parcului auto.

DianaMITRACHE

Responsabilii de laTermoficare au cititcontoarele cetãþenilorbranºaþi în Petroºanila termoficare ºiurmeazã sã emitã fac-turi. Totuºi, timpulcald ºi subvenþia aufãcut ca oamenii sã nuconsume prea mult,aºa încât costurile la

întreþinere nu vor fimari. „În mod normal,dupã cum aþi vãzut, înluna octombrie, tem-peraturile au fostscãzute doar o sãp-tãmânã. Cei care auavut branºamenteindividuale sunt sigur,ºi-au ajustat cãldura casã nu consume mult.Probabil cã facturileaferente acestei luninu vor fi foarte mari.

Din acest punct devedere,noi am cititGiga Calorimetrele ºiurmeazã ca facturilesã fie emise încurând”, a declaratOvidiu Munteanu,director la SCTermoficare SAPetroºani.

Cei care suntbranºaþi în Petroºaniau subvenþionat costulenergiei termice prinsistem centralizat de labuget ºi astfel nu suntafectaþi de creºterapreþurilor.

„Preþul GigaCaloriei e acelaºi ca ºianul trecut. Se ºtiefoarte bine cã s-amodificat valoarea

subvenþiei aferente,respectiv, în momen-trul de faþã, preþul laG Cal pentru popu-laþie este la 170 delei, pe Gcalorie, faþãde 135,46, cât eraanul trecut, dar sub-venþia s-a modificat ºinu valoarea preþului laGiga Calorie”, a maiadãugat OvidiuMunteanu.

În Valea Jiului pelângã Petroºani maisunt ºi câteva blocuridin Vulcan ºi Lupeniunde sunt oamenibranºaþi la sistemulcentralizat de termofi-care, iar cei mai mulþiºi-au montat contoareseparate, aºa încât îºipot regla consumul ºiimplicit costulîntreþinerii.

Facturi rezonabile la termoficare

N u vor creºte facturile la ter-moficare. De asta ne asigurã

conducerea SC Termoficare SAPetroºani, care a citit deja con-toarele ºi a constatat cã sumele nusunt mari, mai ales cã subvenþiaacoperã creºterea preþului.

Ioan Adrian Greblãeste în arest preventiv,dupã ce aproape douãsãptãmâni de lacomiterea faptei s-abucurat de libertate, înciuda traumelor la careºi-a supus victima pecare a ameninþat-o cuun cuþit.

Fapta s-a petrecut lamijlocul lunii septem-brie, iar tânãra le-apovestit oamenilor

legii cã Ioan AdrianGreblã, pe care îlcunoºtea de la barulunde lucra, a acostat-ope stradã ºi i-a spus cão conduce pânã acasã,ca sã fie în siguranþã.

La adãpostul

întunericului, însã, aameninþat-o cu un cuþitºi dus-o la apartamen-tul unui prieten, undea obligat-o sã consumebãuturi alcoolice ºi sãîntreþinã relaþii sexualecu el, împotriva voinþei

sale. Procurorii au pro-pus, într-un final,arestarea preventivã ainculpatului, iar magis-traþii de la Petroºaniau acceptat cererea.Dosarul se aflã pe rolulJudecãtoriei Petroºani,unde Greblã va fi adusmarþi din arest.CarCarmen men COSMANCOSMAN


„Luminaþia” –încã o zi liberãA bia a trecut sãrbãtoarea

tuturor morþilor ºi obiceiul þinut mai ales înzona Transilvaniei ar puteadeveni zi liberã naþionalã.

Propunereaeste a unui sen-ator PSD SorinBota, care maipropune ca deBoboteazã, deSfântul IoanBotezãtorul darºi de Luminaþie(Ziua Morþilor),românii sã aibãzi liberã.

Senatorulargumenteazãcã Ziua Morþilor(Luminaþia), sãrbãtoritã la 1noiembrie în fiecare an, cu

precãdere în zona Transilvaniei,dar ºi în alte pãrþi ale þãrii estedeclaratã zi nelucrãtoare în maimulte þãri civilizate din vestulEuropei. Botezul Domnului(Boboteaza), dar ºi ziua de SfântulIoan Botezãtorul (6 ºi 7 ianuarie),considerate cele mai semnificativeºi importante sãrbãtori creºtinedupã Naºterea Domnului(Crãciunul) ºi Învierea Domnului(Paºtele)”, sunt ºi ele alte douã zi

ce ar putea deveni libere, în opiniasenatorului.

Luminaþia este un obicei princare oamenii aprind lumânãri pe mormintele celor decedaþi, în noaptea de 1 noiembrie. De origine catolicã, el esterãspândit mai ales în unele zoneale Transilvaniei, acolo unde afost adoptat ºi de credincioºiiortodocºi sau reformaþi, iar programul de lucru era oricumscurtat pentru ca oamenii sãajungã la cimitir.

Dacã va fi adoptatã propunerea, vom avea alte 3 zile libere.

Victima unui viol din Lupeni dã ochii cu cãlãul eiB ãrbatul de 34 de ani din Lupeni, care la mijlocul lunii

septembrie a batjocorit o tânãrã de doar 19 ani va ajungedin nou în faþa magistraþilor din Petroºani, unde se judecãdosarul de viol.

D eputatul european Iuliu Winkler (UDMR,

PPE) considerã cã rectificareabugetarã negativã anunþatãde Guvern pericliteazãfinanþarea proiectelor deinvestiþii pentru anii 2014-2015.

"Aceasta este cea de-a doua rectificare în sens negativ din acestan, fapt ce aratã cã avem de-a facecu o proastã planificare a buge-tului, precum ºi cu o colectaredefectuoasã. (...) Este negativfaptul cã scad cheltuielile pentruinvestiþii ºi cele pentru cofi-nanþarea proiectelor din fondurieuropene nerambursabile, faptce va duce la compromitereainvestiþiilor publice în anii 2014ºi 2015. (...) În ParlamentulEuropean, am reuºit sã obþinempentru România încã un an înplus, respectiv 2016, pentrucheltuirea banilor europeni alocaþi prin Cadrul FinanciarMultianual 2007-2013, însã,aceastã prelungire de termen tre-buie acompaniatã de finanþareacorespunzãtoare a investiþiilorpublice ºi de la bugetul de stat",a declarat Iuliu Winkler, luni, laDeva, într-o conferinþã de presã.

În opinia deputatului european,în construcþia bugetului, la capitolulvenituri, anumite prevederi, cumar fi suprataxarea companiilorenergetice sau taxa suplimentarãpe profitul bãncilor, nu au fostbine dimensionate. "Noi, UDMR,am fost ºi suntem pentru lãrgireabazei de impozitare, dar acestlucru, în viziunea noastrã, nuimplicã introducerea de noi taxe ºicrearea de noi categorii de per-

soane impozabile, ci o mai bunãcolectare a taxelor ºi impozitelorprin diminuarea evaziunii fiscale caurmare a aplicãrii ferme a legii. (...)De exemplu, din suprataxareacompaniilor energetice s-au realizatvenituri de doar 20-25% din totalulcelor programate. Nici veniturile labuget din taxarea bãncilor nu aufost realizate ", a spus Winkler.

Vorbind despre faptul cãRomânia are, în prezent, un"buget de subzistenþã", parlamen-

tarul european ºi-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul cãbugetul pentru anul viitor, an electoral, nu va fi unul care sã stimuleze creºterea economicã ºicrearea de noi locuri de muncã, cidimpotrivã, va fi orientat spre cheltuieli cu majorarea de salarii ºipensii. În context, Winkler a avertizat cã astfel de mãsuri voravea efecte negative asupraeconomiei reale atâta vreme câtRomânia se aflã la doar 31% dinmedia competitivitãþii europene.

Rectificarea bugetarã pericliteazã proiectele

de investiþii pentru 2014-2015

La o acþiune desfãºuratãla Casa de Culturã”Ladislau Schmidt” dinPetrila,am cunoscut-o peMihaela Dolu, singurafemeie-om de afaceri îndomeniul exploatãrii ºi pre-lucrãrii lemnului din judeþulHunedoara. Am pãstrat dis-tanþa pentru cã atitudineasa era a unei femei reci, cuprivire de oþel, ce pãrea cã”scaneazã” tot ce o încon-joarã, o femeie despre careputeai spune cã nu ºtie sãzâmbeascã, cã e genulacela care ia viaþa foarte înserios ºi care stã la pândãpentru a nu fi luatã vreo-datã prin surprindere...

D e multe ori ºi-a dorit

sã fie bãrbat...

Cu greu i-am câºtigatîncrederea pentru a o facesã vorbeascã despre sine,cum a ajuns sã intre înlumea durã a exploatãriilemnului, acolo sus pemunte printre bãrbaþi la felde duri - nefamiliarizaþi cucivilizaþia oraºelor, care aumentalitatea cã femeia tre-buie sã stea la cratiþã - cumrezistã în concurenþa acerbãavând în vedere specificuloamenilor din domeniu îngeneral, dar în special alcelor din Valea Jiului.

Cea cãreia i se spune”femeia pãdurii”, MihaelaDolu, povesteºte cã nevoiaºi conjunctura au determi-nat-o sã devinã om de afa-ceri în exploatarea ºi prelu-crarea lemnului. A avut oviaþã... de roman, cu drameale copilãriei, ale soþiei ºimamei, ale femeii–om deafaceri, care au fãcut-o dezeci de ori sã-ºi doreascã sãfie bãrbat pentru a atenuaumilinþele, lipsa de respect,dar mai ales pentru a nu fi

nevoitã sã muncescã de 10ori pentru un lucru ºi veºnicsã demonstreze cã este unadevãrat om de afaceri, înlumea bãrbaþilor, serios ºi

cu respect faþã de clienþi ºicolegi ºi asta pentru cã serespectã pe sine ºi vrea sãfie un exemplu pentru ceidoi copii ai sãi, care suntraþiunea ei de a fi.

”Aveam peceteasãrãciei pe

frunte...”

Mihaela este al cinceleacopil din cei ºase crescuþide o mamã singurã, care apoposit în Valea Jiului înurmã cu peste 40 de ani.Mama sa a lucrat din greula mina Livezeni, dar spãlaºi scãri de bloc pentru a-ºicompleta veniturile, ºi aºainsuficiente, pentru a-ºicreºte cei ºase copii... ªi afãcut-o cu mânã de fier.

”Când intra mama peuºã, în casã se fãcea liniºte.Nu îndrãzneam sã ridicãmochii atunci când ne certa.I-a fost foarte greu... Dar ºinouã ne-a fost greu pentrucã aveam pecetea sãrãcieipe frunte. Puteam sã dãm

bunã ziua fiecãrui pom pen-tru a demonstra cã suntemcopii bine educaþi pentru cãsocietatea te respingea...”-se destãinuie cu o umbrã dedurere Mihaela Dolu.

Acesta îºi aminteºte cumîn clasele primare, mama sanu avea de unde sã le asig-ure suplimentul la ºcoalã,iar mai târziu, prin clasa aXII-a spãla scãrile de bloc ºideºi ºtia cã munca nu esteo ruºine, ruºinea o copleºeapentru cã atitudinea oame-

nilor ºi a colegilor o fãceausã simtã umilinþa sãrãciei...

”C ãram de îmicrãpa pielea pe

mâini...”

”În clasele primare,veneau copii cu portocale,cu suplimente consistente,apoi se vindeau langoºi prinºcoalã... Eu nu aveamnimic... Aºteptam sãplece... Cãutam prin bãnci

dacã au mai lãsat câte ceva,iar când gãseam coji deportocale eram cel maifericit copil. Despre langoºi,nu mai vorbesc! A fostfoarte greu pânã s-au ridicatprimii fraþi ºi ajutau lanevoile casei. În clasele terminale, la liceu, trebuiasã spãl scãri de bloc. Dar demicã mi-am jurat cã, înviitor, copiii mei nu voravea parte de umilinþa sãrã-ciei. Ulterior mama m-a duscu ea la Mina Livezeni,

unde ajunsesem mecaniccompresoare ºi lucram laintervenþii pe Maleia. În1997, m-am disponibilizatcu gând sã deschid oafacere. Fãceam comerþ cumarfã adusã din Ungaria.Deja aveam copiii... A fosto perioadã în care aduceammarfa cu trenul, cu cârca,cãram de îmi crãpa pieleape mâini ºi vindeam detoate, la tarabã în piaþã, peunde apucam. De fiecare

datã când veneam cumarfa, spuneam cã nu mãmai duc, cã a fost pentruultima datã. Dar o luam dela capãt pentru cã avem doicopii. Divorþul de soþul meua fost o altã mare ruºine.Ani de zile nu am pututvorbi despre asta... ”- sedestãinuie Mihaela D.

C u prietenii ºivecinii a luat

lumea în piept

Cu banii obþinuþi dinmicul comerþ a reuºit sãcumpere ”pe bucãþi” uncamion de pe la fostulSTRA, pe care l-a pus lapunct ºi l-a închiriat. Ducealemne în zona Olteniei ºi dela Craiova aducea carnepentru comerþ. Nici undrum nu era irosit. Acopilãrit pe strada Pãcii dinPetroºani ºi împreunã cuvecinii ºi prietenii au purcesla drum. În anul 2003 ºi-aînfiinþat firma pentru aputea intra pe piaþa furnizo-rilor de lemn de minã...Dupã patru ani de muncã acumpãrat primul TAF pusîn vânzare de omul de afaceri Tamaº, dupã care aintrat pe exploatare lemn,pe lângã prelucrare ºi trans-port. Iniþial a prelucrat lem-nul în spaþii cu chirie, dar s-a ivit oportunitatea de aavea propriul spaþiu. Un altom de afaceri din Petroºaniºi-a vândut hala de la Jieþ,iar plata a fãcut-o într-un anºi jumãtate conform cerin-þelor vânzãtorului, ceea ce afost adevãratã manãcereascã. A achiziþionat ungater, apoi altul... Acum areîntre 20 ºi 30 de angajaþifuncþie de cereri. Unii lapãdure, alþii la prelucratlemn. Între timp a fãcut ofacultate din dorinþa de per-fecþionare. Mihaela Dolu îºiîmparte timpul întrepãdure, unde merge adeseachiar ºi pe lama buldozeru-lui pentru a verifica activi-tatea sus la munte, apoi lagatere, se ocupã de trans-port etc., apoi comenzile,contractele obþinute prin lic-itaþii sau negocieri directe îiocupã tot timpul... Doi fraþiîi stau alãturi, iar copiii –studenþi la Bucureºti - oajutã în vacanþe muncindefectiv alãturi de ea. Timpulsãu de lucru este de la ora

5,00 la 22,00 ºi chiar maitârziu. Cã este o lume abãrbaþilor au dovedit-oproblemele cu concurenþa,cu reclamaþii ºi controalepeste controale încât a fostîn pragul de a-ºi închide

afacerea, dar s-a ridicatprintr-o tenacitate greu degãsit ºi la ”bãrbaþi de bãrbaþi”.

S ãlbatica pãduriiºi ”lupii”

”Mulþi mi-au închis uºi,dar Dumnezeu mi-a deschisaltele. Mi s-a sugerat mai înglumã, mai în serios sã mãlas de exploatat ºi prelucratlemn ºi sã mã apuc delucruri mai... femeieºti.Sigur cã mi-ar fi convenit sãlucrez într-un birou, sã amprietene, sã socializez, pen-tru cã m-am sãlbãticit aici,în pãdure. Când vii de la

munte, de pe coastã, udãpânã la piele ºi cu proble-me de peste zi, nu mai aitimp nici de citit ziare. M-aþiîntrebat ce probleme... Deexemplu am avut cazuricând bãrbaþi din domeniulnostru de activitate au spusfurnizorilor: dacã luaþi lemnde la ea, eu nu vã mai dau.ªi asta în condiþiile în care

eu am recomandat perespectivul domn atuncicând nu am putut sã onorezvreo solicitare. La unele licitaþii se petrec aceleaºinereguli... umane, dar astae, cum vã spuneamDumnezeu îmi deschide alteuºi. Vã dau un alt exemplu:de jumãtate de an nu amavut probleme pe Polatiºte– de când Defileul este înºantier. M-am trezit cã numai eram în diagrama/listatransportatorilor. Am dis-pãrut din acea diagramã.Sigur, am rezolvat proble-ma, pentru cã riscam încãl-carea termenelor. Dar suntºicane de acest gen carenecesitã timp ºi energie în

plus. Apoi controale pestecontroale, am fost amen-datã deºi lângã noi, cum sespune, existau nereguli câtcasa. Am fost în pragul dea-mi închide firma. Da, aºaeste, sunt bãrbaþi care nuau rezistat în aceastã activi-tate, dar am doi copii caremã motiveazã. Fiul meu, deexemplu, nu vroia sãmeargã la facultate pemotiv cã nu vrea sã mã lasepradã bãrbaþilor din acestdomeniu care m-ar ”mâncacu fulgi cu tot”. Nu estechiar aºa. Atâta timp câtrespecþi legea ºi eºti seriosîn afacere, rãzbaþi” –declarã Mihaela Dolu.

Singura femeie dinlumea exploatãrii ºi prelu-crãrii lemnului din judeþ îºidoreºte ca oamenii sã fiemai sinceri, mai ajutãtori,mai puþin ranchiunoºi ºi sãfie lipsiþi de rãutatea care îinefericeºte ºi pe ei. ”Lipsade respect mã afecteazã,mã face sã sufãr, iar deza-mãgirea doare rãu”- spunefemeia pãdurii.

Dupã ce am discutatîndelung cu ”femeiapãdurii” i-am înþeles atitudinea rece, de fapt opermanentã gardã...

Pentru cã Mihaela Dolueste un om cãruia îi pasã decei din jur. Un gest remar-cabil, printre multe altele,este construirea uneicãbãnuþe, la punctul sãu delucru, din Jieþ, în care locuiesc doi foºti vecini de-ai sãi care ºi-au pierdutcasa ºi sunt ºi angajaþi lafirma sa...

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 20138 Reportaj Reportaj 9

”Femeia pãdurii” – unicã în judeþul HunedoaraM ihaela Dolu este singura femeie dinjudeþul Hunedoara care conduce

o afacere în domeniul exploatãrii ºi prelucrãriilemnului. A copilãrit pe strada Pãcii, dinPetroºani ºi activeazã la Jieþ, Petrila. Viaþa sa,începând de mic copil, este poveste de roman...ºi romanul nu s-a terminat încã. Lumea durã amuntelui ºi a pãdurii a vrut de multe ori sã oîngenungheze, sã calce peste ea, dar a rezistat ºis-a impus... ªi totuºi nu poate pãrãsi ”starea deveghe” pentru cã lupii stau la pândã.

Monika BACIU

“La acest momentasociaþia cu cea maimare datorie esteAsociaþia 1 Carpaþi,urmatã de Asociaþiacu numãrul 7 de peAleea Poporului. Înprimul rând la Asociþianumãrul 1 Carpaþi amluat deja o serie de

mãsuri în sensul încare cu asociaþiarespectivã pe bazaadresei trimise deacestea am fãcut oserie de debranºãri,respectiv persoanelecare aveau datoriimari le-am debranºatde la sistemul deîncãlzire. Urmeazã sãgãsim o soluþie de

comun acord, s-aueliberat ºi bonurile decãrbune ºi o mareparte din sumele pecare o parte din per-soane le mai datore-azã încã din perioadaprimãverii trecuteurmeazã sã le achitela acest moment”, adeclarat Ovidiu,Munteanu, directorul

SC TermoficarePetroºani.

Abonaþii care nu ºi-au achitat restanþelecãtre funzorul deagent termic vorrãmâne în frig, dacãnu îºi onoreazã datori-ile.

“În principiu ceicare sunt cu datorii

mari vor rãmâne fãrãcãldurã. Deocamdatãcontractul îl areîncheiat societatea detremoficare este cuasociaþia, aceasta tre-buie sã îºi facã datoriaºi sã achite sumelerespective pe care lerecupereazã de lamembrii asociaþiei”, a

mai spus sursa citatã. Societatea de

Termoficare dinPetroºani are de recu-perate peste 7 mil-ioane de lei de la rãu-platnici. Cele mai mariproblem se înreg-istreazã în rândul aso-ciaþiilor de propri-etary.

CarmenCOSMAN

Douã blocuri dinUricani îºi cautãcumpãrãtori ºi asta nude azi – de ieri, ci decâþiva ani. Chiar ºiaºa, nimeni nu vreasã investeascã într-un întreg imobil,deºi preþurile suntmai mult decâtatractive. Astfel, unbloc de patru etajecare deºine conduc-tã de apã, energieelectricã ºi reþea decanalizare, inclusivieºire la drumul prin-cipal se vinde cu95.000 de euro, lao suprafaþã totalã deaproximativa 3600m2. La fel un altimobil, situat în ime-diata vecinãtate, careare aceleaºi facilitãþi,însã numai 3 etaje ºi osuprafaþã de aproxi-mativ 2.200 m2.

Imobilele scoaseacum la vânzare lapreþuri „fãrã con-curenþã” au fost achiz-

iþionate în urmã cucâþiva ani, cândinvestitorii credeau cãau dat lovitura pepiaþa imobiliarã. Noiiproprietari aiblocurilor promiteaureabilitarea lor din

temelii, iar unul dintreacestea – un bloc turndin centrul localitãþii –ar fi urmat sã se trans-forme în hotel. Astfel,în anul 2007,reprezentanþiiPrimãriei Uricani auvândut trei blocuri de

locuinþe la preþul unuiapartament de patrucamere dintr-un oraºmai rãsãrit. Oricumedilii recunoºteau cãerau dispuºi sã vândãpe un euro clãdirile,doar sã le repare cine-

va. În total, dupã vân-zarea a trei imobile delocuinþe, PrimãriaUricani s-a ales cuaproape 150.000 delei. Primãria s-a scãpatde blocurile degradatesau nefinalizate, însãcumpãrãtorii lor ºi-au

dat seama cãproiectele erau fan-teziste, mai ales pefondul crizei care alovit puternic piaþaimobiliarã Aºa cãblocurile au fostscoase la vânzare, însãnimeni nu pare intere-sat de ele dupã ce ºilucrãrile la DN 66AUricani–Herculane au„îngheþat” de câþivaani.

N imeni nuvrea

„blocul luiSimota”

Nici blocul deþinutde una dintre firmelemiliardarului AlinSimota nu este maiatractiv pentrucumpãrãtori.Ansamblul de locuinþe

situat în imediataapropiere a Spitaluluide Urgenþã petroºani,este scos pentru atreia oarã la licitaþie delichidatorul judiciar alSC Simar SRL:Licitaþia a fost repro-gramatã pentru datade 8 noiembrie, la ora10.00, dupã ce pânãacum nimeni nu avrut imobilul amenajatpe o fundaþie sãpatãîncã din 1989 ºi pecare administraþiapublicã din Petroºanii-a concesionat-oomului de afaceri pe operioadã de 49 de anicontra sumei de 3USD/mp/an. Pentruconstrucþia imobilului,Alin Simota a contrac-tat un credit bancar,iar calculele iniþialeerau profitabile, maiales cã apartamentele

urmau sã aibã finisajede lux. Apartamenteleau fost scoase la vân-zare la preþuricuprinse între 35.000ºi 50.000 de euro,dar nici un aparta-ment nu a fost vândut,preþul fiind consideratprea mare. În con-secinþã, nici ratelecreditului nu au maifost achitate, aºa cãbanca ce a acordatcreditul a decis sã exe-cute silit scâociettaeacontrolatã de AlinSimota, în contuldatoriei. Blocul estescos al vânzare pentrusuma de 5. 280.000de lei, fãrã TVA ºi aresubsol, parter, douãetaje ºi mansardã,adicã în total 28 deapartamente, 19 gara-je ºi 16 boxe.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Scoase la vânzare en-gros

Blocurile din Valea Jiului rãmân neatractive pentru investitori

P iaþa imobiliarã este blocatã, chiar ºi dupã vârfulrecesiunii financiare. Puþini mai sunt cei care

cumpãrã, deºi preþurile sunt mai mult decât avantajoase ºi încã în scãdere. Iar dacã apartamenteleau ajuns sãs e vândã în rate, în Valea Jiului, blocurilenu au deloc cãutare.

Asociaþia de pe Aleea Poporului, restanþe ºi la agentul termic

A sociaþia de pe Aleea Poporului, probleme ºi la ter-moficare. Problemele asociaþiei de proprietari de pe

Aleea Poporului din Petroºani sunt nenumãrate. Dupãcele de la apã, urmeazã ºi restanþele cãtre sistemul determoficare. Douã asociaþii de proprietari din Petroºaniau restanþe mari cãtre furnizorul de agent termic.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”Vom încerca sãþinem cont ºi deinteresele celor careau cabane în zona darºi de intereseleturiºtilor care benefici-azã de aceastã staþi-une turisticã. S-a cerutºi alimentarea cu apãpotabilã ºi un sistemde canalizare în staþi-une pentru cã staþi-unea sã fie mai curatãpentru cã vara este oproblemã mare cu fos-ele septice”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Tiberiu Balint a ridi-cat ºi problema par-cãrilor din staþiuneamontanã ºi con-secinþele parcãrilorhaotice pe timpuliernii.

”În primul rând esteun drum pe care se

circulã, nu un drum pecare se fac parcãri.Am încercat ºi vomavea o discuþie maiamplã la CJH. Ar tre-bui cei care parcheazãsã parcheze în parcãriiar pe parcursul dru-mului sã fie interzisãparcarea. Sã vedemcadrul legal ce ne per-mite, cât de multputem sancþiona aba-terile de la aceastãregulã”, a mai spussursa citatã.

Sistemul de parcãripropus de Balint esteunul cât se poate desimplu. În staþiune vorputea urca, dacã regu-lamentul va fi agreatde toate pãrþile impli-cate, atâtea autotur-isme câte locuri deparcare existã.

”Am propusAsociaþiei Prostraja sãfacã un regulament

pentru cã numai ei îlpot face, regulamentcare sã reglementezeparcãrile în staþiune.Poþi avea zece locuri

de cazare dar doardouã de parcare, atun-ci cu maºina la pensi-une vor urca doardouã atât cât este par-carea, pe baza unuitichet pe care noi cãadministratori dedrum, adicã CnsiliulJudetea Hunedoara, îlagreez. ªi atunci lapensiunea respectivãurca douã maºini,restul parcheazã jos ºi

urcã cu telecabina.Dacã el are douãlocuri de parcare ºitoatã lumea încearcãsã parcheze, pânã laurmã tot pe drum vorajunge maºinile ºidegeaba se va încercadeszãpezirea, degeabava încerca salvarea sãajungã acolo. Cândninge un metru zãpa-da este aruncatã pedrum ºi utilajele nupot face nimic demaºinile parcate ºi

atunci s-a blocat tot.Ceea ce noi putemface este sã stabilimun numãr de autove-hicule care se vor aflaîn staþiune, sã punemo barierã jos la drumuljudeþean pe perioadaiernii astfel încâtnumãrul de locuri deparcare sã corespundãcu numãrul de maºini,când ies trei autove-

hicule atunci alte treivor urca în parcare.Noi vom incerca peparcursul acestei iernisã reglementãm, noinu am vrut sã inter-venim fãrã acordulcelor care sunt directinteresaþi, dar i-amrugat încã din primã-vara sã vinã ºi sãfacem acest regula-ment. Vom face oasociere cu AsociaþiaProstraja pentru a-isprijini în accesarea defonduri europenepentru a-ºi cumpãrautilaje propri dedeszãpezire. Este nor-mal cã asociaþiacabanierilor de acolosã aibã ºi mijloacelede deszãpezire ºi laalte proiecte pe careei le doresc sã le

finanþeze. SprijinulCJH este unul impor-tant în ceea cepriveºte eligibilitateaproiectelor pe care ºile propun”, a mai sub-liniat Tiberiu Balint.

Accesul autoturis-melor spre punctul deimbarcare care ducespre statiunea Strajaeste anevoios atat petimp de vara, insa pe

timp de iarna, in plinsezon acesta poate fide-a dreptul infernal.Asta in conditiile incare drumul ce ducespre telegondola esteprevazut cu un singursens. Astfel, cei careurca cu autoturismelein zona trebuie sa fiedotati atat cu cauciu-curi de iarna si cunervi de otel dincauza faptului catraficul se desfasoarain conditii impropriispre statiunea mon-tana care se vrea a fide interes national.

Totodata, soferiimai intampina oproblema. Ei trebuiesa evite pietonii, carede cele mai multe orisunt locuitori a-icaselor care suntamplasate de o partesi de alta a drumuluicare este foarteingust. La initiativaunui important omde afaceri din zona,Emil Parau, cu unplan destul de binepus in practica s-areusit obtinerea in2002 a statutului destatiune montana.

Carmen COSMAN

Trece sezonul de iarnãpânã când Primãria Lupeniva reuºi sã stabileascã, îninstanþã, cine este vinovatpentru nefinanþarealucrãrilor efectuate în cadrul

proiectului de dezvoltare adomeniului schiabil înStaþiunea Straja. Edilii auchemat în instanþã, laTribunalul Hunedoara, maimulte ministere ºi instituþiidin subordinea Guvernului,însã judecãtorii de aici ºi-au

declinat competenþa înfavoarea Curþii de ApelBucureºti.

Dosarul a ajuns zilele tre-cute pe rolul magistraþilorde la Secþia de ContenciosAdministrativ ºi Fiscal aCurþii de Apel Bucureºti,

însã primul termen de jude-catã a fost stabilit abia pen-tru data de 17 ianuarie2104.

D atorii deaproape 50 de

milioane de lei

În acest proces au fostacþionate în judecatãMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice, MinisterulEconomiei, AutoritateaNaþionalã pentru Turism,dar ºi Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºi Mijlocii,Mediul de Afaceri ºi Turism,dupã ce nimeni nu a maidecontat lucrãrile executate

în Staþiunea Straja.Constructorul a executatpânã acum lucrarea pebanii lui, dar are mari difi-cultãþi financiare ºi este înprocedurã de insolvenþã.Pentru recuperarea sumelorrestante, executantul a datîn judecatã Primãria Lupenicare, la rândul ei, a decis sãcearã decontarea lucrãrilorde la cei care trebuiau sãasigure finanþarea.

Potrivit datelor oficiale,pentru domeniul schiabil dinStraja, Primãria Lupeni arede încasat aproape 50 demilioane de lei de laGuvern, bani pe care tre-buie sã îi achite firmelorintrate în asociere care auexecutat lucrãri.

CJH, parcãri ºi canalizare în Straja

P lanuri pentru staþiunea montanã Straja.Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,

Tiberiu Balint, spune cã planurile pentru staþiuneamontanã Straja sunt mari. Aici se doreºte introducereasistemului de canalizarea pentru a nu mai exista problemele din anii trecuþi.

Milioanele nedecontate pentru Straja setranºeazã la Curtea de Apel Bucureºti

P rimãria Lupeni se va judeca la Bucureºti în dosarul în care achemat la barã mai multe ministre ºi instituþii guvernamen-

tale pentru blocarea finanþãrii proiectului din Staþiunea Straja.Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara ºi-au declinat competenþaîn aceastã cauzã pe care au trimis-o la Curtea de Apel Bucureºti,Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal.

Insomnia afecteazãîntre 20% ºi 30% din-tre francezi ºi aproape10% iau regulat pro-duse anxiolitice sauhipnotice. Somnuleste la fel de indis-pensabil ca aerul sauhrana, iar lipsa lui sereflectã rapid asuprasãnãtãþii. Dupã câtevanopþi nedormite seremarcã dificultãþi deconcentrare, de mem-orie ºi o stare psihicãproastã ºi, pe termenmai lung, scãdereaimunitãþii, hipertensi-une, diabet, luare îngreutate, vulnerabili-tate la stres ºi depre-sie. Atunci apare cer-cul vicios fiindcã anxi-etatea ºi depresia se

aflã la originea insom-niilor în 50% dincazuri.

Pentru a evitainsomnia cronicã —dereglarea ciclurilor desomn—, folosireaplantelor, asociatã cuo mai bunã igienã avieþii, se dovedeºte sal-vatoare ºi permiteocolirea spiralei infer-nale a somniferelor.

Cea mai cunoscutãplantã pentru tratareatulburãrilor de somneste valeriana(Valeriana officinalis),care este folositã încãdin antichitate, fiindrecomandatã, printrealþii, de Hipocrat. Erafoarte popularã pânãla descoperirea som-

niferelor. Acþioneazãca antidepresiv sauîmpotriva anxietãþii ºi,în doze mai mari,funcþioneazã ca som-nifer ºi sedativ. Serecomandã în specialîn cazul problemelor laadormit din cauzaanxietãþii sau a stresu-lui prelungit. Efectelevalerianei sunt vizibiledupã douã-patru sãp-tãmâni. În schimb,acþioneazã prea puþinasupra trezirilor noc-turne. Se poate con-suma sub formã deceai — douã-trei ceºtiseara — sau pastile,gustul ei nefiind însãprea apreciat.

Macul de California(Eschscholzia californi-

ca) este o altã plantãrecomandatã în tul-burãrile de somn. 'Elacþioneazã ca valeri-ana, însã efectul hip-notic este maiintens. Poate fiînsã prescris ºicopiilor sub 12ani, contrar valeri-anei', aratã drLorrain, fitoter-apeut ºi autor alunei cãrþi desprefitoterapie. Maculera cunoscut încãde pe vremeaamerindienilor,care îl foloseaupentru calmareadurerilor de dinþisau colici. A fãcutobiectul multorstudii, care i-audemonstrat efi-cienþa ca sedativ,mai ales în caz deanxietate sau hiperac-tivitate. Datoritã mac-ului de California, seadoarme mai repede,iar durata somnului

creºte, cu condiþia sãse aºtepte câteva sãp-tãmâni pentru primelerezultate. Se gãseºtesub formã de tincturãsau de extracte fluide,dar se pot folosi ºi flo-rile ca atare, în ceai.

Hameiul figureazãºi el pe lista plantelorfolosite cu succes pen-tru un somn bun ºiodihnitor. Poate ficonsumat ca ceai, înformã de pastile, maidegrabã decât în bere,alcoolul nefiind celmai bun aliat al sãu.De obicei se folosescconurile de hameideoarece conþin unulei esenþial cu efectsedativ ºi hipnotic atât

de parfumat încât separe cã cei carelucreazã în fabricile debere simt uneorinevoia imperioasã sãdoarmã. Conformunui obicei englezesc,cine vrea sã aibã un

somn liniºtit îºipune lângãpernã câtevaconuri de hamei.

Hameiul serecomandã îninsomniile legatede tulburãrile demenopauzã, cumar fi bufeurile.Face bine unceai bãut cu oorã înainte deculcare.

Macul decâmp (Papaverrhoeas) estecunoscut ºi ca'somniferul copi-ilor', calmându-ipe cei mai agi-taþi. ªi tradiþion-

alul ceai de tei, bãutseara, ajutã la unsomn bun. Extrem derar, la persoane foartesensibile, ar avea efec-tul invers, unul exci-tant.

În sfârºit, în caz destres, somnul este fãrãîndoialã mai bun dupãinhalarea câtorva picã-turi de ulei esenþial deportocale amare,încheie lepoint.fr.

AGERPRES


'Am constatat cãnivelurile de anticorpipentru cele douã tipuride HPV — 16 ºi 18— la femeile cãrorale-a fost administratão dozã de vaccin aurãmas aceleaºi lapatru ani dupã vaccinare', a explicatdr. MahboobehSafaeian, cercetãtor al

Institutului americande Cancer (NCI) dinBethesda (Maryland,est), principalul autoral studiului.

'Aceste rezultatepun sub semnul întrebãrii reco-mandãrile actualepotrivit cãrora vaccinul împotrivaHPV necesitã mai

multe doze pentru agenera un rãspunsimun de duratã', aafirmat specialistul înboli infecþioase, alcãrui studiu este publicat în revistaamericanã CancerPrevention Research.

Potrivit medicului,'aceastã descoperireeste promiþãtoare

pentru desfãºurareaunor campanii de vaccinare simplificateºi mai puþin costisitoare care aumai multe ºanse sã fieîn puse în aplicare lanivel global, în specialîn þãrile în curs dedezvoltare unde suntînregistrate 85% dincazurile de cancer decol uterin uter, unadintre principalelecauze de deces' înrândul femeilor, a spusea.

Acest studiu sebazeazã pe rezultateleunui proiect finanþatde NCI pentru a testaeficacitatea vaccinuluiCervarix, produs delaboratorul britanicGlaxoSmithKline, înrândul femeilor dinCosta Rica.

Vaccinul se administreazã fetelorºi femeilor cu vârsteîntre 9 ºi 25 de ani.

AGERPRES

O singurã dozã de vaccin împotriva HPV ar putea fisuficientã pentru o imunitate de lungã duratã

V accinarea femeilor cu o singurã dozã de vaccinîmpotriva papilomavirusului uman (HPV), respons-

abil pentru 70% din cazurile de cancer de col uterin, arputea fi suficientã pentru a produce o imunitate de lungãduratã, conform unui studiu publicat luni, relateazã AFP.

Plante indicate pentru un somn liniºtit

P roblemele cu somnul nu stricã doar nopþile, ci ºizilele celor care nu dorm bine. În multe cazuri,

somniferele pot fi înlocuite cu plante, aratã lepoint.fr.Oamenii îºi petrec o treime din viaþã, adicã 25 de ani înmedie, dormind. Însã, din opt persoane, douã nureuºesc sã aibã un somn odihnitor.

V iaþa nu estedreaptã, iar de

asta ne convingem înfiecare zi. Mãrturii alecruzimii de care soartapoate fi în stare stau cusutele chiar lângã noi ºi nu putem decât sãprivim neputincioºi cumviaþa îºi face actul.Uneori, o singurã clipãpoate schimba oameniºi destine aºa cum ceimai mulþi dintre noi nune putem imagina. Un singur moment, osecundã, graba unuiºofer ºi atât… Viaþaunei fetiþe din Petrila aluat un alt curs.

O clipã de neatenþie care a rãpito copilãrie

Natalia are doar 11 ani ºieste greu încercatã deja.Fetiþa a suferit un cumplitaccident, iar de atunci nimicnu mai este la fel. Ea a plecat sã-ºi viziteze bunicii ºipe drumul de întoarcere, unalt ºofer nu a fost atent ºi aintrat frontal în maºina încare se afla ºi micuþa. Dupã

accident, ea a fost transportatã cu eli-copterul SMURD laSpitalul JudeþeanTimiºoara unde asuportat douã inter-venþii chirurgicale lacap în urma cãroramedicii au trebuit sã-iscoatã osului frontalstâng, zdrobit în urma lovi-turilor cauzate de impactuldintre cele douã maºini.

Amintirile sunt încã vii ºinimeni ºi nimic nu poatestinge durerea unei mame.

„S-a

întâmplat îndata de 9 iunie 2013, cudouã sãptãmâni înainteaîncheierii anului ºcolar. Deatunci nu mai vorbeºte, numerge ºi comunicãm doarprin semne. Noi am ajunsde la Spitalul JudeþeanTimiºoara la Bucureºti, laun centru de recuperare la4 ºi jumãtate dimineaþa, iarla ora 21:30 în aceeaºi zi,Natalia a mai suportat ointervenþie la cap”,povesteºte cu lacrimi în ochimama, Mariana Bãran.

Micuþa cu suflet de aur

Natalia a fost o elevãolimpicã la matematicã,

un copil model ºi mereuvesel. Pozele dinmomentele bune ale vieþiisunt strãjuite într-o cutieaproape ca pe lucrul celmai de preþ de cãtre mamagreu încercatã… „Era uncopil atât de bun la suflet ºisãrea sã ajute pe toatãlumea.Mai bine se lãsa peea ºi dãdea la alþii. Tatãl eispunea mereu cã este ungeniu. Învãþa foarte bine,era olimpicã.. ”, mai spunemama micuþei.

Puterea dincolo de durere

Dar, speranþa moare ultima. Întotdeauna! Chiardacã la început, Natalia nuavea din partea medicilornici mãcar 1 % ºanse desupravieþuire. „Eu nici numã gândesc cã Natalia nuîºi va reveni. Fãrã discuþie!Natalia va fi ceea ce a fostºi mult mai mult decâtatât!”, spune cu lacrimi înochi, dar cu convingere înglas, mama Mariana Bãran.

Pentru ca fetiþa sã rede-

vinã un copil normal arenevoie de încã o operaþieextrem de costisitoare, careconsta în montarea uneiplãcuþe metalice speciale înlocul bucãþii de os carelipseºte. Astfel, Natalia ºi-arputea recãpãta copilãria.Acea plãcutã se face doarîn Elveþia, iar costul acesteiacu tot cu ºuruburile specialese ridicã undeva la peste190 de milioane lei vechi.Operaþia ar trebui sã fiefãcutã la Spitalul Clinic deUrgenta "Bagdasar-Arseni"din capitalã, iar rãspunsulcãtre medici ar trebui datsãptãmâna aceasta.

Oamenii Vãii Jiului potda dovadã de altruism ºibunãtate aºa cum au fãcut-ode nenumãrate ori ºi potajuta familia acestei fetiþepentru a strânge banii necesari operaþiei. Natalia are nevoie de noi!

Nr de cont:5675710247959RON01

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 2013 Social 13

Natalia are nevoie de noi! Împreunã putem sã-i redãm copilãria

Cu mâna întinsãspre Guvern

G uvernul nu pare deloc sã segrãbeascã sã dea bani în

teritoriu în urma rectificãriibugetare pe care toþi primarii dinValea Jiului o aºteaptã.

Deja sunt întârzieri de mai multe luni laplata indemnizaþiilor ºi a salariilor persoanelor cu handicap ºi chiar a ajutoarelor sociale.

La Petrila, primãria a fãcut deja douãrectificãri din bugetul local pentru a puteada banii amãrâþilor care nu au din ce trãidecât acel infim ajutor sau indemnizaþie.“Pentru luna decembrie chiar suntemdecoperiþi. Nu mai avem nici plafon ºi nicibani. Aºteptãm o soluþie ºi sperãm, pentrucã avem promisiuni cã vom primi bani dela Guvern în urma rectificãrii”, a declaratVasilicã Jurca, viceprimarul OraºuluiPetrila. La Lupeni ºi Aninoasa situaþia este încã mai gravã de atât. În cele douãlocalitãþi, salariile însoþitorilor nu s-au maidat de câteva luni ºi la fel, se aºteaptã ominune de la centru.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi potrivitã pentruîntâlniri cu prietenii sau pentruafaceri. Sunteþi mofturos ºi nuprea aveþi chef de vorbã.Amânaþi cumpãrãturile ºiinvestiþiile! Existã riscul sã luaþidecizii neinspirate. Pe plan senti-mental, totul este în regulã.

Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru. Primiþi omânã de ajutor de unde nici nuvã aºteptaþi. Spre searã,mergeþi la prieteni ºi uitaþi detoate problemele de peste zi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã, aºa cã ar fi bine sãnu mergeþi la risc. Nu neglijaþiodihna. Chiar trebuie sã vãreâncãrcaþi bateriile.

Nu este o zi favorabilã pentruinvestiþii ºi planuri de viitor. Înschimb, relaþiile sentimentale vãoferã mari satisfacþii. Evitaþiafacerile la marginea legii, pen-tru cã riscaþi sã aveþi probleme!

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi binesã nu luaþi nici o iniþiativã la ser-viciu sau în afaceri. S-ar putea sãnu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþisã cumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþiconfuz ºi indispus. Nu vãasumaþi riscuri, pentru cã ºanselede reuºitã sunt minime. Dacãaveþi ocazia sã vã relaxaþi într-unfel sau altul, nu staþi pe gânduri!

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdare ºimunciþi mai ordonat. Nu ar firãu, în acest sens, sã fiþi maiatent la detalii ºi sã nu vã grãbiþi.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Distractis - Distilat decomedie (r)11:30 Charlot brutar (r)12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r)17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general 20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cãlãtorul în timp 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sunt plecat în oraº (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Masterchef - Probacelebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV23:05 Homeland: Reþeauaterorii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruri trãs-nite

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:45 Copii contra pãrinþi (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European12:30 Rezumat ChampionsLeague13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat ChampionsLeague14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Rezumat Franþa16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu23:00 Un show pãcãtos


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

U n bãrbat învârstã de 79 de

ani a ajuns la spital,dupã ce colegul sãude pahar, mai tânãrcu 9 ani l-a tãiat cuun cuþit de bucãtãrie.

Victima a avut nevoie de o intervenþiechirurgicalã pentru a puteafi stabilizatã, iar medicii austabilit faptul cã leziunile(plagã înjunghiatã latero-cervicalã stânga, plãgi tãiate mânã stângã) au fost

produse cu un corp tãietor(cuþit de bucãtãrie), nece-sitã 14-15 zile de îngrijirimedicale ºi nu au pus înprimejdie viaþa victimei.

În urma cercetãrilorpoliþiºtii au stabilit cã agresiunea a avut loc înlocuinþa victimei ºi s-adatorat unui conflict spontan izbucnit pe

fondul consumului de bãuturi alcoolice.

Dosarul penal a fostînregistrat la Parchetul depe Lângã TribunalulHunedoara, care va continua cercetãrile subaspectul comiterii infracþiunii de vãtãmarecorporalã, faþã de prezumtivul autor luându-se mãsura interzicerii de a pãrãsilocalitatea de domiciliu.

Ionel, cuþitarul

U n bãrbat din Hunedoara, beat criþã, afost reþinut de o patrulã de Ordine

Publicã, dupã ce personalul medical alSpitalului Municipal Hunedoara i-a sesizat cuprivire la faptul cã la Unitatea de PrimiriUrgenþe se aflã o persoanã în stare de ebrietate care tulburã liniºtea publicã.

În urma cercetãrilor poliþiºtii au descoperit asuprabãrbatului nu mai puþin de trei cuþite pe care acestanu le-a putut justifica. “Patrula de Ordine Publicãdeplasatã la faþa locului a identificat persoana încauzã ca fiind IONEL B., de 46 deani, din municipiul Hunedoara, iarîn urma controlului corporal efectu-at s-au gãsit asupra acestuia treicuþite a cãror posesie nu a putut fijustificatã. În cauzã s-a întocmitdosar penal”, a declarat BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

ªi-a agresat prietenul de pahar

Cu alcoolul în portbagaj

U n bãrbat din CaraºSeverin a ajuns în

atenþia organelor de urmãrirepenalã dupã ce la un controlde rutinã poliþiºtii hunedorenil-au depistat cu o mare canti-tate de alcool etilic pe care nua putut-o justifica.

Mai exact, bãrbatul avea înmaºinã nu mai puþin de 491 litri

alcool etilic îmbuteliat în recipiente din plastic de câte 1 litru, care nu aveau aplicate banderolele de marcaj fiscale.

Potrivit poliþiºtilor bãrbatul nu a putut prezenta documentele de provenienþã a mãrfii, motiv pentru care întreagacantitate de alcool etilic a fost ridicatã în vederea continuãriicercetãrilor, în cauzã fiind întocmitdosar de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de „deþinerede cãtre orice persoanã, în afaraantrepozitului fiscal, a produseloraccizabile supuse mãrcii, fãrã a fimarcate”.


Misiunile de luptãsunt poveºti cu zmei ai zilelor noastre, iar protagoniºtii sunteroi în adevãratul sensal cuvântului.Corespondentul RadioRomânia Actualitãþi înValea Jiului, Ilie Pinteaºi colegul sãu de laBucureºti, MarioBalint, ne dezvãluie,marþi, începând cu ora17,00, câte ceva dinlumea românilor aflaþiîn Afganistan, acolounde armele stau lavedere, cum la noistau cheile de lamaºinã.

Lumea aceea a fostsurpinsã în imaginiadevãrate ºi pesimezele casei deCulturã a Studenþilordin Petroºani îi vomvedea pe cei care asi-gurã pacea în teatrulde luptã din deºert. „E o expoziþie ineditãcu fotografii docu-ment, care ilustreazãprezenþa României înteatrul de luptã dinAfganistan, încã de

acum 12 ani. O sãaveþi ocazia sã vedeþifotografii de ale luiMario Balint, care afost în primul „camp”românesc dinAfganistan, a fãcut ºicâteva portretedeosebite ale afganilorºi o sã vedeþi instanta-nee din viaþa militarilorromâni, aflaþi acum înmisiune acolo. Toateau fost realizate înaceastã varã, în cadrulunei expoziþii jurnalis-tice multi-media aRadio RomâniaActualitãþi, post care afost alãturi de militariiromâni, aflaþi înKosovo, cât ºi în Irakºi Afganistan”, adeclarat Ilie Pintea,reporter corespondentRRA.

Expoziþia de laPetroºani vine practicsã marcheze ºi înprovincie, cei 85 deani de activitate aRadio RomâniaActualitãþi. Acest faptva marca, de altfel, ºiintrarea în era multi-media a radiouluinaþional, cu atât maimult cu cât Ilie Pinteaîºi aduce serios aportulpentru a vedea pe site,ceea ce noi auzim laradio. „Marcãm în felulacesta ºi ziua postuluipublic de radio, care aîmplinit vinerea trecutã85 de ani ºi prin genulacesta de manifestãri,marcãm ºi intrarea înera multimedia a pos-tului public de radio,pentru cã acum, deceva vreme, putem ºi

vedea ceea ce auzim laradio, site-ul radioluifiind plin de fotografiiºi filmuleþe. De altfel,ºi expoziþia noastrã înAfganistan are un do-cumentar video pecare l-am postat acoloºi pe care îl puteþivedea accesând site-ulinstituþiei, care are opaginã special dedicatãmisiunii noastre înAfganistan”, a maiadãugat Ilie Pintea.

Vernisajul expoziþieiinedite are locmarþi,începând cuorele 17,00 la Casa deCulturã a Studenþilordin Petroºani, iar ceidoi protagoniºti vor fiprezenþi sã rãspundã laîntrebãrile curioºilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Teatrul de operaþiuni din Afganistan,

pe simeze la PetroºaniL e-a fãcut o vizitã militarilor români

din Afganistan ºi, împreunã cu maiexperimentatul sãu coleg de arme, Mario Balint, Ilie Pintea vine sã ne arate cumstau lucrurile. E vorba despre o expoziþie laPetroºani cu imagini de excepþie surprinseîntr-un loc care i-a luat prin surprindere pe ceidoi angajaþi ai Radio România Actualitãþi.

“În scurt timp se va þinelicitaþia pe aparatura medicalã, abia dupã ce ter-minãm licitaþia vedem cefirmã câºtigã ºi ce posibili-tãþi are de a aduce aparatede cea mai bunã calitate laSpitalul Municipal Lupeni.Ne dorim sã achiziþionãmaparaturã modern de ultimãgeneraþie”, au declaratreprezentanþii administraþieilocale de la Lupeni.

La ambulatoriul Spitaluluimunicipal Lupeni se recom-partimenteazã anumitespaþii, iar aici se reface atâtinstalaþia electric cât ºi cea

sanitarã.“La ambulatoriu lucrãrile

sunt finalizate în proporþiede 50%, tot ce este exterior

este aproape gata, iar îninterior se lucreazã deja lainstalaþia electric ºi cea sanitarã”, a mai spusCornel Resmeriþã.

Reprezentanþii municipa-litãþii de la Lupeni sperã caîn primãvara anului 2014lucrãrile la ambulatoriu sãfie finalizate, asta deºi lici-taþia pentru aparatura me-dical este puþin întârziatã.

Monika BACIUMonika BACIU

Lucrãri avansate la ambulatoriuL ucrãririle la ambulatoriul din Lupeni sunt din

ce în ce mai avansate. Dupã mai bine de 20 deani de când a început construcþia ambulatoriului,administraþia localã a obþinut o finanþare neram-bursabilã în valoare de 15 milioane de lei, bani cucare se face reabilitarea, modernizarea ºi dotareacu echipament medical de ultimã generaþie.

cvj nr 487, marti, 5 noiembrie

Documents