cvj nr 834, marti 7 aprilie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 834

Marti, 7 Aprilie 2015

A urel Niculescu,fostul director

general al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,a plãtit pentru a fimenþinut în funcþia deconducere, însã se parecã nu suficient de mult.

Din salariul de 20 demii de lei, a fãcut ºi donaþiipartidului. Este vorba deAurel Niculescu, fostuldirector al ComplexuluiEnergetic Hunedoara carea donat în campania elec-

toralã aproape 10.000 de lei.

Aurel Niculescu, unul dintre finanþatoriicampaniei electorale.Fostul director general alComplexului EnergeticHunedoara se regãseºtepe lista celor care aufinanþat campaniile electorale.

Acesta se regãseºte pelista membrilor de partidcare au plãtit în anul 2014 cotizaþii a cãror valoare cumulatãdepãºeºte 10 salarii

minime brute pe þarã. Potrivit datelor din

Monitorul oficial, Niculescu

a donat Partidului SocialDemocrat suma de 9900 de lei.

Aurel Niculescu a fostdirector general alComplexului EnergeticHunedoara, iar salariul debazã al acestuia a fost depeste 200 de milioane delei vechi lunar, la care seadãugau ºi indemnizaþiilepentru participarea laConsiliul de administraþie,în sumã de 26 milioanede lei vechi lunar.Niculescu a fost menþinutîn funcþia de conducere dela Complexul EnergeticHunedoara deºi societateaa acumulat datorii de peste

400 de milioane de leidoar în mandatul acestuia.

A lþi donatori

În Monitorul Oficial aufost publicate numele celorcare au finanþat campanileelectorale ºi ale cãror donaþii depãºesc 10 salariiminime brute pe þarã.

În listã se regãsescToma Ilie, directorul CaseiJudeþene de PensiiHunedoara cu 9.900 delei, Radu Sorin cu 20000de lei, Mircea Ioan Moloþ adonat 10.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Tãcerea de pe uliþã...N imic nu mai

este aºa cumera demult, în aniicopilãriei mele...Toate s-au schimbat,vremurile, viaþa,oamenii, chiar ºiuliþa...

La vremea copilãrieimele iarna era iarnã,primãvara începea în martie, iar de Paºte întot-deauna era primãvarã, nuzãpadã... Nu mai este niciuliþa cum era odatã, plinãde copii, zburdând dintr-oparte în alta, sãrind gar-duri, necãjind câinii înlanþ, fãrã griji, chiuind petãpºane... Astãzi uliþatace, apãsatã, pãrãsitã,adunând parcã grijile celorcare grãbiþi o strãbat.

Nici în oraº nu seîntâmplã altfel. Dupã ora20.00, Petroºaniul depildã, pare un oraºpustiu... Fiecare este dupãperdeaua lui, acasã...nimeni nu mai iese.Tãcerea de pe uliþa apasa,suntem o lume care ºi-auitat rostul...

Oamenii din ziua deastãzi nu mai ºtiu sã îºistrângã mâna dacã nu auun interes. Nu mai ºtim sã

avem prieteni, am uitat sãfim umãrul pe care cel înnecaz se sprijinã...

În urmã cu ani, seara,dupã lãsarea întunericuluinu aveai loc pe stradã,lumea se plimba, pe jos,ne cunoasteam de pe uliþaori din oraº...

Astãzi prietenii ne suntîn ecran, virtuali, nu ºtimaltceva decât sã apãsãmpe taste, lumea virtualãne-a confiscat bucuriavieþii de zi cu zi... Puþinidintre noi mai ºtiu sã scriecu stiloul, creionul oripixul pe foaie...

Astãzi, nu mai ºtim nicisã ne aducem amintecând cel de lângã noi îºisãrbãtoreºte ziua... Estemai comod sã ne aducãaminte telefonul, ori calculatorul acest amãnunt... Între oameninu mai existã cãrãri, decâtvirtuale, nu mai existãzâmbete, doar like-uri...numai existã “ce bine zici“...doar share...

Întrebat cândva, înprimele secole, “când seva sfârºi lumea, pãrinte?”Sf Antonie cel Marerãspundea ...”lumea se vasfârºi când între caseleoamenilor nu vor maiexista cãrãri...”Sã fi venitoare acele vremuri desprecare vorbea bãtrânul?

IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC

E ste practic istorie, dar continuã sã figureze pe primul loc în ceea ce priveºte datoriile la bugetul de stat.

Compania Naþionalã se menþine în topul datornicilor,urmatã îndeaproape de mult mai nou înfiinþatul ComplexEnergetic Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Concurenþã acerbã în topul datornicilor

Noul CEH aleargã dinurmã mai vechea

Companie Naþionalã a Huilei!

Postul de director cu donaþii se þine

C ercetãtorii INSEMEX au

urcat din nou pe podi-um. Ei au câºtigat numai puþin de 3 medaliide aur la Cluj-Napoca,unde între 25 ºi 27 martie s-a desfãºuratSalonul Internaþional alCercetãrii, Inovãrii ºiInventicii „PROINVENT".

INCD INSEMEXPetroºani a participat ºi lacea de a XIII-a ediþie, cuurmãtoarele proiecte decercetare:

1. METODÃ DE DETER-MINARE A PARAMETRILORAERODINAMICI Hse ºi Rse,

SPECIFICI SPAÞIULUIEXPLOATAT - Autori: dr.ing.Doru Cioclea, dr.ing.Constantin Lupu, dr.ing.Ion Toth, ing. Ion Gherghe,drd.ing. Cristian Tomescu,ing. Corneliu Boantã,drd.ing. Florin Rãdoi. 2.SISTEM DE ÎNCHIDERERAPIDÃ PENTRU

LUCRÃRILE MINIERESUBTERANE - Autori:dr.ing. Emilian Ghicioi,dr.ing. Constantin Lupu,dr.ing. Cioclea Doru, dr.ing.Ion Toth, dr.ing. SorinBurian, dr.ing. ArturGeorge Gãman, dr.ing.Mihaela Pãrãian, drd.chim.Maria Prodan, dr.ing. JeanaIonescu. 3. STAND PEN-TRU CONDIÞIONAREACAPSELOR DETONANTEELECTRICE / NEELEC-TRICE LA PRESIUNEHIDROSTATICÃ ªITEMPERATURÃ - Autori:drd. ing. Edward JanGheorghiosu, dr. ing.Constantin Lupu, dr. ing.

Emilian Ghicioi, dr.ing.Dragoº Vasilescu, dr.ing.Attila Kovacs, ing. Iliciªtefan, drd.ing. Ilie –Ciprian Jitea. 4. SURSÃDE IMPULSURI SCURTEDREPTUNGHIULAREPROGRAMABILE DECURENT PENTRUÎNCERCAREA COMPO-NENTELOR BARIERELORDE SECURITATE DINCADRUL INSTALAÞIILORDE CURENÞI SLABI DINSPAÞIILE CU PERICOL DEATMOSFERÃ EXPLOZIVÃ– Autori: dr. ing. MariusDarie, dr. ing. Sorin Burian,dr. ing. Jeana Ionescu, dr.ing. Tiberiu Csaszar, dr. ing.Lucian Moldovan, ing.Adriana Andriº, ing.Daniela Botar. 5. METODÃDE DETERMINARE A DISPERSIEI GAZELOR LANIVELUL ABATAJELORDUPÃ PRODUCEREAUNUI FENOMEN DEEXPLOZIE - Autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr.ing. George Artur Gãman,dr. ing. Constantin Lupu,dr. ing. Emilian Ghicioi, ing.Ion Gherghe, ing. CorneliuBoantã, ing. Emeric

Chiuzan, ing. Dorel Tamaº.6. METODÃ DE DETER-MINARE A STRUCTURIIUNEI REÞELE DE VENTI-LAÞIE AFECTATE DE UNFENOMEN DE EXPLOZIE -Autori: dr. ing. DoruCioclea, dr. ing. GeorgeArtur Gãman, dr. ing.Constantin Lupu, dr.ing.Emilian Ghicioi, ing. IonGherghe, ing. Florin Rãdoi,ing. Corneliu Boantã, drd.ing. Marius ªuvar

În urma jurizãrii, INCDINSEMEX a obþinut 3medalii de aur. Prima a fostacordatã celor care au gân-dit proiectul METODÃ DEDETERMINARE A PARA-METRILOR AERODINAMI-CI Hse ºi Rse, SPECIFICISPAÞIULUI EXPLOATAT, adoua medalie de aur le-arevenit cercetãtorilor careau gândit proiectulMETODÃ DE DETER-MINARE A STRUCTURIIUNEI REÞELE DE VENTI-LAÞIE AFECTATE DE UNFENOMEN DE EXPLOZIEºi a treia medalie de aur le-arevenit cercetãtorilor careau lucrat pentru elaborareatemei ºtiinþifice SISTEM DE ÎNCHIDERE RAPIDÃPENTRU LUCRÃRILEMINIERE SUBTERANE..

Petroºani,ieri... aziÎ ntrebãri de culturã

generalã, legate de istoria recentã, dar ºi de ceamilenarã, locuri ºi oameni,au fost scoºi în actualitate,în cadrul unui concurs lacare au participat liceeniidin Valea Jiului.

Împãrþiþi pe ºcoli, fiecare arãspuns la întrebãri legate decapitala Vãii Jiului, aceastafiind cea de a IV-a ediþie a concursului intitulat „Petroºani,ieri…azi”.

Elevii din judeþ ºi-au testatcunoºtinþele generale. Sala deMarmurã a Primãriei dinPetroºani a gãzduit un concursde culturã generalã care s-a aflat

la ediþia cu numãrul patru.Participanþii au trebuit sãrãspundã la întrebãri legate dejudeþul Hunedoara.

“Suntem deja la a IV a ediþieºi suntem mândri cã reuºim sãmergem înainte. Ca ºi anultrecut existã o probã sportive ºiuna de cultura generalã. Copiiisunt din ce în ce mai interesaþiºi am avut parte de ajutorul consiliului local care a hotãrâtca ºi anul acesta sã premiezecopiii cu bani. Sunt foarte multelucruri pe care nu le ºtim despreorizontul nostrum local ºi estebine sã mai aprofundãm câtevacunoºtinþe”, a declarat CarmenDamian, profesor organizator.

Dascãlii au iniþiat acest concurs în urmã cu patru anipentru ca elevii sã acumulezemai multe cunoºtinþe desprezona în care trãiesc.


Mii de elevi în clasazero

A proape3000

de elevi înclasa zero.

Etapa a doua de înscriere pentru clasapregãtitoare a luat sfârºit, iar potrivit central-izãrilor, la nivelul judeþului Hunedoara suntaproximativ 3000 de elevi înscriºi. A douaetapã de înscriere, care a avut loc în perioa-da 24 martie – 3 aprilie, a fost destinatãcopiilor care, fie nu au fost înscriºi în primaetapã, fie nu au putut fi repartizaþi pelocurile pentru care au optat pãrinþii.

Doar în prima etapã au fost înscriºi 2841de copii, iar în a doua etapã 114. astfel,numãrul total al copiilor care din toamnã vorurma cursurile clasei pregãtitoare este de2955. Având în vedere numãrul copiilorînscriºi, la nivelul judeþului vor funcþiona 114clase care vor fi destinatele elevilor de lagrupa pregãtitoare.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 VÂNZARE

Vând apartament 2 camere, înPetroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl.105, Ap. 53, cu multiple îmbunãtãþiri.Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon0731.254100 ºi 0757.769477

De 3 ori AUR pentru INSEMEX

E ste practic istorie,dar continuã sã

figureze pe primul loc înceea ce priveºte datoriilela bugetul de stat.Compania Naþionalã semenþine în topul datornicilor, urmatãîndeaproape de mult mainou înfiinþatul ComplexEnergetic Hunedoara.

Dintre cele zece com-panii aflate în topul celormai mari datornici la celepatru bugete publice, patrusunt deþinute de stat, relevãdatele oficiale ale AgenþieiNaþionale de AdministrareFiscalã (ANAF). Iar cifrelearatã cã regiile deþinute deadministraþia publicã cen-tralã sau localã au datorii deaproximativ 1,2 miliarde deeuro la bugetul de stat,bugetul asigurãrilor socialede stat, bugetul asigurãrilorpentru ºomaj ºi bugetulasigurãrilor de sãnãtate,ceea ce reprezintã peste84% din totalul datoriiloracumulate de cei mai marizece contribuabili, la fineleanului trecut. Pe primul locîn topul marilor datornici arãmas, bine ancoratã dincâte se vede, CompaniaNaþionalã a Huilei (CNH)care a acumulat datorii maimari de un miliard de euro.DE precizat cã CNH se aflãîn lichidare, pentru fostuladministrator al minelor dehuilã din Valea Jiului contractul semnându-se lafinele lunii iunie 2013.Lichidator a fost desemnatExpert Insolvenþã SPRL,care a câºtigat licitaþia pen-tru cel mai mare datornic labuget. Din spate, însã, vineputernic Complexul

Energetic Hunedoara, carefuncþioneazã în actuala formulã – termocentrale ºiunitãþi miniere viabile –doar din 2013. Chiar ºiaºa, în acest scurt rãstimp,CEH a reuºit sã strîngãpeste 62 de milioane deeuro datorii cãtre cele patrubugete ale statului.

Complexul EnergeticHunedoara a fost înfiinþat înseptembrie 2012 în urmafuziunii ElectrocentraleDeva (Termocentrala Mintia)ºi Electrocentrale Paroºeni.În forma de acum, CEH aluat fiinþã în data de1.08.2013, în urma fuziuniiprin absorbþie dintre S.C.Complexul EnergeticHunedoara S.A. Constituitîn urma procesului de fuziune prin contopire aS.C. Electrocentrale DevaS.A. ºi S.C. ElectrocentraleParoºeni – ºi SocietateaNaþionalã a Huilei Petroºanicu cele 4 mine viabile.Acþionarul unic al Societãþiieste Statul Românreprezentat prin MinisterulEconomiei – Departamentulpentru Energie.

C urg proceseleintentate de

creditoriComplexul Energetic

Hunedoara este împresurat

de creditorii care îºi cerbanii în instanþã. Sunt maimulte acþiuni înaintateTribunalului Hunedoara,care au ca obiect ordonanþade platã, asta dupã ce oficialii CEH nu au gãsitbani pentru plata mãrfurilor livrate.

Una dintre firmele care achemat ComplexulEnergetic Hunedoara labarã este Gerom

International, parte a grupului de firme Geromcare la finele anului trecut acerut chiar insolvenþa socie-tãþii energetice. La vremearespectivã litigiul comercial,generat de o datorie cedepãºea 4 milioane de lei, a fost stins, dupã ce con-ducerea CEH a gãsit bani încasierie. Acum, GeromInternaþional, însã a deschisun nou proces care are caobiect “ordonanþa deplatã”. Nu este singura societate comercialã carecere ajutorul magistraþilorpentru recuperarea deb-itelor restante de la CEH.

ªi firma deþinutã depreºedintele PSD Vulcan,Marin Coltescu, vrea sã execute ComplexulEnergetic Hunedoara.Agroaliment a înregistratdeja la TribunalulHunedoara un dosar al cãruiobiect îl constituie ”ordo-nanþã de platã, iar instanþa astabilit primul termen dejudecatã pentru data de 16aprilie. De asemenea, lajudecatã a ajuns ºi

Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine, care arepe rolul TribunaluluiHunedoara o acþiune simi-larã, asta dupã ce companiaenergeticã nu a achitat cãrbunele livrat de mineleneviabile administrate deSNIMVJ. În schimb, alþicreditori merg mai departeºi cer chiar insolvenþa CEH.Este ºi cazul Sanroc SRL,care se judecã cu entitateaenergeticã tot la TribunalulHunedoara.

Numai în acest an perolul instanþei hunedoreneau fost introduse 10 acþiunicare au ca obiect insolvenþaCEH ori ordonanþa deplatã, iar practica a doveditcã este singura modalitatede recuperare a contrava-lorii facturilor restante.

Datoriile comerciale aleComplexului EnergeticHunedoara depãºesc 176de milioane de lei noi ºi,pratic, nu existã furnizorcare sã nu aibã bani derecuperat.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015 Actualitate 3

M agistraþiiTribunalului

Hunedoara au hotãrâtsã desfiinþeze deciziaaleºilor judeþeni care auadoptat un proiect princare autovehiculele detonaj plãteau o taxãspecialã de utilizare aacestor drumuri.

Rãzboiul în instanþã pentru anularea acesteitaxe a început dupã ce ofirmã a considerat-o discriminatorie ºi a atacat-ola Tribunalul Hunedoara.

Aceºtia au demonstratcã hotãrârea din 2013 aCJ Hunedoara lasã netaxatipeste 90% din utilizatoriidrumurilor judeþene,vehicule de transport marfãsau persoane pânã în 5.5tone pe axã, dar ºi unelemaºini de tonaj mare.

În plus sumele cerute deCJ Hunedoara pentru taxaspecialã erau ºi de 12 orimai mari decât cele achitate pentru utilizareadrumurilor naþionale ºi nuexista o justificare clarã cuprivire la metoda de calcula taxei.

Prin urmare TribunalulHunedoara a dat dreptatecelor care au atacat deciziaCJ ºi „în consecinþã, numai este necesarã achitareataxei speciale de utilizare adrumurilor judeþene decãtre transportatori”, aratãreprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Instituirea taxei speciale de utilizare a drumurilorpublice judeþene a fostmotivatã din necesitateaacoperirii prejudiciilorcauzate de traficul greu.

Aleºii judeþeni ºi conducerea CJ au explicatcã au nevoie de noi sursede venit la bugetul judeþului, bani necesaripentru menþinerea reþeleide drumuri în stare corespunzãtoare de siguranþã ºi securitate

rutierã.„Taxele speciale de

utilizare a drumurilorjudeþene se instituie pentrupersoanele fizice ºi juridicecare deþin/utilizeazãautovehicule/ansambluri devehicule care transportãbunuri divizibile provenitedin exploatarea balastierelor, carierelor saualte provenienþe, care aumasa maximã pe axã maimare de 5,5 tone ºi folosesc drumurile publicejudeþene din judeþulHunedoara”, se preciza înproiectul desfiinþat deinstanþã.

Aceastã taxã pleca de la5000 de lei pe an ºiajungea chiar ºi la 400 demii de lei pentru vehiculegrele.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Concurenþã acerbã în topul datornicilor

Noul CEH aleargã din urmã maivechea Companie Naþionalã a Huilei!

Tribunalul Hunedoara a anulat taxa de drum a CJ Hunedoara

Denia de vineri searacuprinde rânduialaProhodului Domnului,cântãri de o frumuseþe ºiprofunzime deosebite,care evocã deopotrivãdurerea nespusã la vederea Fiului luiDumnezeu pe cruce, cât ºi nãdejdea înbiruinþa Învierii ce seîntrezãreºte. Slujba seîncheie cu procesiuneade înconjurare a bisericii, care simbolizeazã înmor-mântarea Domnului.

Prin Denie se înþelegeslujba Utreniei fãcutãseara aºa cum se face încadrul privegherilor,adicã slujba Utreniei,slujba de dimineaþã, semutã la vremea serii,dupã ce se sfârºeºte rânduiala Vecerniei.

Deniile se fac în timpul Postului Paºtilor,miercuri ºi vineri în sãptãmâna a cincea,miercuri fiind CanonulSfântului Andrei, adicão slujbã de dimineaþã, oUtrenie, în care secuprinde un canonmare. La fel vineriseara, în sãptãmâna acincea, este slujbaAcatistului Bunei Vestirial Maicii Domnului,încadrat în slujba dedimineaþã, în slujbaUtreniei, care se faceseara.

Tot Denii se numescºi slujbele din ultimasãptãmânã din Post,Sãptãmâna Mare.Slujbele care încep înseara din DuminicaFloriilor ºi continuã înserile de luni, marþi,

miercuri, joi ºi vineri dinSãptãmâna SfintelorPatimi sunt Utrenii,adicã slujbe dedimineaþa, fãcute seara.

T raditii inSaptamana

Mare

Aceasta se mainumeºte ºi SãptãmânaPatimilor, deoarece tinedin momentul intrãrii luiIisus în Ierusalim (înDuminica Floriilor) ºipânã la rãstignirea acestuia în VinereaMare. Este o sãptãmânãsfântã, binecuvântatã, încare postul trebuie þinutstrict ºi pregãtirile dePaºte fãcute ca la carte.

Luni, se câteºte, maiînainte de toate, istorialui Iosif cel preafrumos,patriarhul din VechiulTestament în careBiserica a vãzutpreînchipuirea luiHristos. Tot în timpuldeniei de luni se facepomenirea smochinuluineroditor, smochinulblestemat de Iisus înain-tea intrãrii în Ierusalim.

Ca obiceiuri ºi superstiþii, în LuneaMare, femeile începcurãþenia de Paºte. Sescoate totul afarã, seaeriseºte casã ca sã iasãtoate relele de pesteiarnã, se vãruieºte ºi sespalã totul. “Sã nu teprindã Paºtele înnecurãþenie, cã teblesteamã casa!”

În Marþea Mare seaspira, se dã cu mãtura,se spala geamuri ºi se

fac treburile grele pelângã casã.

Miercurea Mare esteultima zi în care se maipot face treburi pecâmp sau se mai spalaºi cãlca. Din aceastã zi,se spune cã bãrbaþii trebuie sã stea pe lângãcasa ºi sã îºi ajutenevestele.

Joia Mare este ultimazi în care se pomenescmorþii, iar femeile mergla bisericã ºi împartcolaci de post, vin,miere ºi fructe. Bãrbaþiiaprind focuri rituale încurþi, pentru sufletelemorþilor care se reîntorcacasã. În dupã-amiazaacestei zile se fac copturile: pâinea, pascãºi cozonacul.

În Vinerea Mare sauVinerea Patimilor seþine post negru, nu se face treaba saumâncare, unii se scaldãîn râuri pentru a fi sãnãtoºi tot timpul anului ºi seara se merge la bisericã pentruProhod ºi trecerea pesub Sfântul Aer.

În Sâmbãta Mare,femeile pregãtesc mielulsacrificat în aceastã zi,fac ultimele pregãtiripentru masã ºi scothainele noi pentruÎnviere. Seara sevopsesc ouãle, dacã nus-au pregãtit din JoiaMare, ºi se face un coºpentru biserica ceconþine: ouã roºii,pasca, cozonac, sare,ustoroi, friptura de miel

etc.Sãptãmâna Mare este

sãptãmâna Patimilor luiIisus Hristos. Estenumitã ºi SãptãmânaPãtimirilor de cãtre uniipreoþi, în care creºtinul„mimeazã”, dupãcanoanele bisericeºþi,suferinþele îndurate deHristos. Acestea constauîn îngrãdiri, cum estepostul Paºþelui, cel maisever din an, ce pre-supune abþinerea de lahrana de origine ani-malã, dar ºi de la fapte,gânduri ºi vorbe rele.Creºtinul se spovedeºte,se cãieºte, purificându-se pentru a întâmpinaÎnvierea Domnului ºi aprimi SfântaÎmpartãºanie. Este osãptãmânã misticã, deintrospecþie, depregãtire duhovniceascãdeosebitã a creºtinilorpentru Înviere.

S lujbele specifice...

...Sãptãmânii Marisunt Deniile, adevãrateroade de pocãinþã pentru creºtini. Acesterânduieli bisericeºþi suntînsã ºi prilej de mani-festare, în paralel, aunor obiceiuri locale maimult sau mai puþinlegate de credinþa adevãratã. Nu sunt sacrilegii, dar se înde-pãrteazã de duhul orto-doxiei, neavând valoarereligioasã, dupã cumspun preoþii. Sunt sim-ple obiceiuri perpetuateca tradiþii locale. Iatãcâteva dintre cele mairãspândite ºi acceptatede Biserica Ortodoxã.

Î nnodareaºnurului la

Denia celor 12Evanghelii

În Joia Mare sesãvârºeºte Denia celor12 Evanghelii. În timpulacestei slujbe, unelefemei fac 12 noduri pesfoarã sau aþã, unuldupã fiecare Evanghelie,punându-ºi dorinþe. În unele locuri, nodulrespectiv se desfacedupã ce dorinþa a fostîndeplinitã, iar în altele,

se desface la vreme deîncercare, rostindu-se orugãciune pentrurezolvarea problemeirespective. Fetelenemãritate mai obiºnu-iesc sã îºi punã ºnurulînnodat sub pernã ca sã-ºi viseze ursitul.

La Denia celor 12Evanghelii seobiºnuieºte, în unelelocuri, sã se punã la„Vii”, legate între ele,cele 12 lumânãriaprinse în timpul slujbei,una pentru fiecareEvanghelie. ªi acest obicei este tolerat deBisericã.

De asemenea, se ducla bisericã vase noi,pâine lumânãri ºi vin ºisunt lãsate acolo pânã laPaºti.

P omana datãpeste mormânt

ºi focul prin caretrec spiritele

Joia Mare este ºi o zispecialã pentrupomenirea celoradormiþi. Este ultima zide pomenire a morþilordin Postul Mare. Estefoarte important sã seîmpartã cãni – tradiþiavorbeºte despre „Cãniledin Joia Mare” – colaciºi apã. Se spune cãeste bine sã se dea toateacestea peste mormântcelui care le primeºte.Se mai obiºnuieºte sã seaprindã focuri pemorminte sau în curteacasei, pentru cã secrede cã în aceastã zimorþii se întorc acasã ºivin la foc sã seîncãlzeascã.

De asemenea, foculaprins are rol purifica-tor, spunându-se cã elalege spiritele bune carevor pãzi casa, de celerele, pe care le alungã.

Se spune cã slujitoriilui Caiafa au aprins, înjoia când Iuda l-a vândutpe Hristos, un foc încurtea arhiereascã, pentru cã le era frig. O altã interpretare afocului din Joia Mareeste aceea potrivitcãreia Sfântul Petru ar fifost oprit de un aseme-nea foc atunci când s-alepãdat de Hristos.

O uãle nu sevopsesc în

Vinerea Mare

Se spune cã ouãleînroºiþe în Joia Mare nuse stricã tot anul.Gospodinele care nu auînroºit ouã în Joia Maretrebuie sã facã acest rit-ual sâmbãtã, înainteaPaºþelui ºi în niciun cazîn Vinerea Mare. Înaceastã zi se spune cãnu se face nimic pentruspor, deoarece nurodeºte, pentru cãHristos a murit. Or, ouleste un simbol al rodiriiperpetue ºi al formeirotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouãle sãfie vopsite numai înroºu, deoarece aceastãculoare simbolizeazãsângele Mântuitorului.Tradiþia spune cã acestlucru vine de la faptul cãpeste ouãle aduse deMironosiþe au cãzutpicãturi din sângele luiHristos rãstignit peCruce. Se maipovesteºte cã MariaMagdalena, care duceaun coº cu ouã, le-a spusunor necredincioºi cucare se întâlnise pedrum cã Hristos a înviat.Ei au râs de ea, spunându-i cã vor credecã aºa este dacã ouãledin coºul ei se vor înroºi… iar acestea s-auînroºit pe loc.

Vinerea Mare maieste numitã ºi VinereaSeacã, pentru cã se þinepost negru toatã ziua,pentru iertareapãcatelor ºi pentru aavea spor ºi sãnãtate tot anul.

D ansul ritual debucurie ºi

înconjurarea Bisericiiîn genunchi

În Vinerea Mare, sescoate Sfânta Cruce înmijlocul Bisericii, la amiazã, iar înaintea eise aºeazã pe masãSfântul Epitaf. Este ziuaîn care se tãmãduieºtesufletul de pãcat ºi sespune cã pânã ºi ceiblestemaþi se pot vinde-ca. Sfântul Epitaf aºezat

în faþa Crucii cuMântuitorul rãstigniteste loc de pelerinaj alcredincioºilor. Este aºa-numita „trecere pe subMasã” – un dans ritualde bucurie, dupã cumexplicã preoþii. Creºtiniitrec în genunchi pe subMasã, acesta însemnândgestul suprem depocãinþã, iar dupã ceies, se ridicã în picioare,gestul simbolizând faptulcã respectivul nurãmâne doar lapocãinþã, ci „se îndreap-tã”, se lumineazã dupãaceastã trecere, sepurificã. O altã inter-pretare a trecerii pe subMasã este coborârea înMormântul lui Hristoscare s-a jertfit pentruiertarea pãcatelorneamului creºtin, iarridicarea în faþa Cruciieste triumful asuprasuferinþei ºi spãlareapãcatelor.

Se poate trece pe subMasã o datã sau de treiori, cu o lumânareaprinsã, ritualul fiinddiferit în funcþie de obiceiul locului. Pe Masãse pun flori. Se spunecã nu este bine sã trecidupã un bãtrân bolnav,cã s-ar putea sã ajungica el sau sã-i ieipãcatele, ºi nici dupã ofemeie. Dupã Prohod,se înconjoarã Bisericaîmpreunã cu preoþii careau þinut slujba. Unelepersoane fac înconjurulsfântului lãcaº mergândîn genunchi.

S cãldatul ritual

Este un alt simbol alpurificãrii, al curãþiriitrupeºþi ºi sufleteºþi carese face în Vinerea Mare.Obiceiul spune cã seface într-o apã curgã-toare, ca sã se ducã totce e rãu. Creºtinii carenu au la îndemânã oastfel de sursã semulþumesc cu apa de laduº, pentru cã ºi aceastaeste „curgãtoare”. Estebine sã se facã acest ritual chiar înainteaRãsãritului sau cât maidevreme dimineaþa.

În Duminica Paºþelui,creºtinii se spalã cu apaîn care s-a pus un ou dePaºti ºi un ban de

argint, pentru a fi sãnãtoºi tot anul ºi a nuduce lipsã de nimic.

L umina Învierii

În noaptea de sâmbãtã spre dumincãeste Învierea. La miezulnopþii, creºtinii cântãîmpreunã cu preoþii„Hristos a Înviat!”.Slujba de Înviere seîncheie dimineaþa, darcei mai mulþi dintrecreºtini pleacã dupã ceau luat Lumina.

De la slujbã, creºtiniitrebuie sã plece culumânarea aprinsã ºi sãmeargã aºa cu ea pãnãacasã, unde, dupã cefac semnul Crucii, osting în pragul de sus aluºii de la intrarea încasã. Gestul sim-bolizeazã lumina care nelumineazã pe noi ºispaþiul în care trãim.

Lumânarea de laÎnviere se þine în casã ºise aprinde la nevoie,când creºtinul se roagãpentru ceva special,pentru diferite trebuinþe.

R ugãciuni folositoare

Preoþii le recomandãcreºtinilor sã citeascãEvangheliile în toatãaceastã perioadã. Astfel,înaintea Paºtelui suntrecomandate Evagheliiledupã Matei, Marcu ºiLuca, iar dupã Înviere, cea a lui IoanEvanghelistul.

Este bine de ºtiut cãdin Joia Mare pânã înJoia din SãptãmânãLuminatã nu se spalãrufe ºi nici nu se coase.Curãþirea trupului estepermisã. De asemenea,este de rãu augur sã tetunzi în Vinerea Mare.Se spune cã „tragi arãu” ºi cã îþi va muricineva apropiat din familie. Nu în ultimulrând, creºtinul trebuie sãpoarte haine curate, primenite, iar de Paºti,haine noi.

De asemenea, rugãciunile care se facdupã Înviere, începânddin SãptãmânaLuminatã ºi pânã laÎnãlþare se fac stând înpicioare, nu îngenunchi.

SursaSursaAMPRESS.ROAMPRESS.RO

Ce cadou poate fimai nimerit decât oicoanã, acum înSãptãmâna Patimilor?Artiºti din mai multecolþuri ale þãrii vin marþila Petroºani sã expunãartã religioasã. Este omanifestare cu tradiþieîn Valea Jiului ºi ceiinteresaþi sunt aºteptaþila vernisaj.

„De foarte mulþi ani am reuºit sãorganizãm Salonulde Artã religioasã.Este deja ediþiacu numãrul XXXIII. Deci are ovechime destul deimportantã, iar participanþii sunt înexclusivitate studenþi aiunor facultãþi cu profilde arte plastice, sauteologie, din þarã”, aspus Lavinia Hulea,director Casa deCulturã a Studenþilordin Petroºani.

Vernisajul are locmarþi, 7 aprilie, la ora16,00 ºi, acum, înperioada sãrbãtorilor,artiºtii îi aºtepatã peiubitorii de artã sacrã sãle cumpere operele.

„Va fi deschisã înperioada 7 -17 aprilie.Este cu vânzare, într-adevãr, dar, poatemai mult decât atât,important este ca publicul din Petroºanisã vinã sã vadã niºte

exponatedeosebite, aºa cum depuþine ori apar îngaleriile de artã”, aadãugat Lavinia Hulea.

Pe simeze vorexpune studenþi aiFacultãþii de Artã ºi

Design ai Universitãþiide Vest Timiºoara, ai Centrului deCreaþie ºi CercetareContinuã „SfântulArhanghelist Luca”, ai Facultãþii de

Teologie Ortodoxã-Departamentul de Artã Sacrã, dinUniversitatea BabeºBolyai din Cluj, dar ºiai Caselor de Culturãale studenþilor din Clujºi Alba Iulia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 20154 Spiritualitate Spiritualitate 5

Ce NU trebuie sã faci în SÃPTÃMÂNA PATIMILORÎ n aceastã sãptãmânã, de duminicã ºi pânã

vineri, se sãvârºeºte slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseþe, care evidenþiazã momentele dramatice legate dePatimile ºi Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.Douã dintre aceste au o semnificaþie aparte ºio structurã specialã. Astfel, Denia din JoiaPatimilor, cunoscutã ºi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapituleazã ºiactualizeazã în conºtiinþa credincioºilor istoriamântuirii, începând cu Cina cea de Tainã ºicontinuând cu prinderea Mântuitorului în grãdina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereiiAna ºi Caiafa, condamnarea de cãtre Sinedriu, judecarea de cãtre Pilat, batjocorirea,rãstignirea ºi moartea, încheind cu punerea în mormânt.

Vernisaj de artã religioasãI coane pe lemn, sticlã, ori realizate dupã tehnici deosebit de

interesante sunt expuse la Casa de Culturã a Studenþilordin Petroºani. Vernisajul expoziþiei cu vânzare are loc marþi la ora 16,00, iar cei care se gândesc la un tablou cu tentã religioasã, au de unde alege.

Manifestãride ZiuaRomilorZ iua Romilor,

marcatã laPetroºani. Data de 8 aprilie este unaimportantã în comunitãþile deromi. Cei aproape600 de romi dinPetroºani vor marcaaceastã zi cu aju-torul municipalitãþii.

“Dupã cum deja adevenit o tradiþie consiliul local almunicipiului Petroºanila iniþiative domnuluiprimar sprijinã ºi înacest an organizareaZilei Internaþionale a

Romilor în datã de 8aprilie. Au fost alocaþiprin hotarerea consi-liului local al primãrieimunicipiului Petroºanisuma de 800 de lei.Vom vedea ce se vaorganiza din aceastãsumã. Se va discutadespre istoria acesteietnii ºi strategia deemancipare”, adeclarat AdrianNegoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

Potivit datelor

Direcþiei de StatisticãHunedoara, la nivelulmunicipiului Petroºanisunt doar 597 deromi. Este vorba depersoanele care ºi-audeclarat apartenenþa laaceastã etnie în cadrulrecensãmântului carea avut loc în urmã cupatru ani.

“Noi avem o cifrãde la recensãmântnumai cã nu toþi aufost sinceri ºi ºi-audeclarat etnia. Existã ostrategie la nivelnaþional promovatã

printr-o hotãrâre degovern în urma cãreiaau fost ºi sunt ajutaþiîn continuare”, a maispus sursa citatã.

Ziua internaþionalãa romilor se sãrbã-toreºte în fiecare an laînceputul lunii Aprilie.Ideea de a marca oastfel de zi a luatnaºtere la Londra, în 1971, la primulcongres internaþionalal romilor.

Scopul unei astfel de zile este acelade a atrage atenþiasocietãþii asupra pro-blemelor cu care seconfruntã romii. Ea adevenit, de asemenea,ziua memoriei rromiloromorâþi de naziºti întimpul Rãzboiului aldoilea Mondial.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 20156 Actualitate

A proape 60% dintrepetroºãneni ºi-au plãtit

taxele ºi impozitele locale.

Pentru a beneficia de reducerea de 10 procente laplata taxelor ºi impozitelor localepetroºãnenii s-au grãbit sã îºiachite dãrile pânã la data de 31martie. Mai bine de jumãtatedintre contribuabilii municipiuluiPetroºani au achitat deja taxelepe case, maºini ºi terenuri. Niciîn ceea ce îi priveºte pe agenþiicomerciali situaþia nu este rea.

“La data de 31 martie gradulde încasare este 58% la persoanele fizice ºi 40% la persoanele juridice. Începând cu2015 am acordat bonificaþii ºi lapersoanele juridice, bonificaþiede 10% care nu era pânã anul

acesta”, a declaratValerica Dumitrescu,ºef Serviciu Taxe ºiImpozite Petroºani.

ReprezentanþiiServiciului de taxe ºiimpozite apreciazãcã gradul de încasareeste unul favorabil,însã îi atenþioneazãpe contribuabili cã încazul neplãþii se percep penalizãri.

“Este foarte bine, este ungrad bun de încasare. Impozitulse plãteºte în douã transe semes-triale pânã în datã de 31 martieºi pânã în datã de 30 septembriedupã care se percep majorãri de2% pe lunã la suma datoratã”,a mai spus sursa citatã.

Persoanele care nu ºi-au plãtit

taxele ºi impozitele restantepânã la data de 31 martie arputea primi prin poºtã somaþia ºititlul executoriu. Dacã în 15 zileaceºtia nu îºi achitã datoriile,direcþiile de taxe ºi impozite pot demara procedura de executare silitã.


Gratis la stomatolog

E levii din oraºul Petrila vor aveaacces gratuit la consultaþii stoma-

tologice. Cabinetul ºcolar de medicinãdentarã din Petrila are un medic.

În urma concursului, postul de medic stomatolog de la cabinetul medical ºcolar afost ocupat, iar aceastã persoanã îºi va începeactivitatea începând cu data de 15 aprilie.

“Postul de medic stomatolog a fost ocupat,în 15 va începe lucrul. Doamna doctor ne-aspus ce mai avem de cumpãrat, iar zileleviitoare vom transmite unitãþilor ºcolare programul dupã care se va lucra la cabinet”, adeclarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Medicul care a reuºit sã promoveze concursul este din Petroºani astfel cãautoritãþile locale nu mai trebuie sã îi asigurecazare pe raza localitãþii. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Concesiuniletrec la Taxe ºiImpoziteÎ ncepând din aceastã

lunã, persoanele dinmunicipiul Petroºani careau încheiate contracte deconcesiune cu PrimãriaPetroºani îºi vor plãti aceste taxe la serviciul detaxe ºi impozite locale.

“Începând cu data de 1aprilie concesiunile tot la serviciul de impozite ºi taxe în

cazul persoanelor fizice laghiºeul unde se plãtescimpozitele pe domiciliu iar lajuridice la biroul de persoanejuridice.

Pânã acum taxele se încasaula SPADPP dar din 1 aprilie seîncaseazã la serviciul de taxe ºiimpozite. Vorbimde concesiunile pegaraje, pe spaþiileînchiriate, pe zonamontanã, tot ceeace se încasa laSPADPP”, adeclarat ValericaDumitrescu, ºefServiciu Taxe ºi

Impozite Locale Petroºani. Taxele aferente

concesiunilor se încasau pânãacum la Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat


Ce primari ºiprimãrii din Valesunt pe FacebookP rea puþini sunt edilii din Valea

Jiului care au înþeles cã reþeauade socializare este o „armã” importantãîn comunicarea cu cetãþenii pe care-ipãstoresc. Chiar dacã la ultimele alegerireþelele de socializare au avut un rolimportant, poate chiar definitoriu.

Dintre cele ºase administraþii locale din ValeaJiului doar douã ºi-au creat o paginã pe reþeauade socializare cu cei mai mulþi utilizatori, restuledililor preferând comunicarea, de cele maimulte ori ocazional, pe siteu-rile proprii.

Totuºi, cele maimulte administraþiinu sunt chiarstrãine deFacebook, ediliipreferând sã i-apulsul comunitãþiide pe conturile per-sonale. PrimãriaVulcan este singuracare are paginã pe reþeaua de socializare ºi ofoloseºte la maximum, aici fiind postate toateevenimentele derulate în urbe, iar mesajele pri-marului Gheorghe Ile sunt transmise atât pepagina sa personalã cât ºi pe cea a municipali-tãþii. În plus, cei care administreazã ºi întreþinpagina primãriei au grijã sã o þinã la zi cufotografii legate de proiectele promovate.

Nici Primãria Petrila nu stã extrem de rãuînsã cele mai multe postãri sunt legate de spectacolele ce au avut loc ori urmeazã sã sedesfãºoare ºi extrem de rar legate de proiecteleadministraþiei. Restul primãriilor nu au conside-rat cã este eficient un cont gratuit pe reþeauade socializare unde sunt ºi riscuri nu doar beneficii, pentru cã pe Facebook edilii pot primiºi critici din partea localnicilor nu doar laude.

Primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca ºi celdin Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi þin legãturacu comunitãþile pe care le pãstoresc pepaginile personale, iar cei din Lupeni oriUricani nu ºi-au fãcut cont.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mai bine de jumãtate au trecut pe la ghiºeul de plãþi

N ici de aceastãdatã Primã-

ria MunicipiuluiPetroºani nu areuºit sã gãseascãun salvamar pentrubazinul ºcolar dinlocalitate. Este adoua încercare sortitã eºecului.

La primul concursorganizat de PrimãriaMunicipiului Petroºanipentru postul de salva-mar nu s-a prezentatnimeni. Acum au fostdoi candidaþi, dar ambiiau fost respinºi dincauzã cã niciunul nu aîndeplinit condiþiileimpuse de angajator,conform legislaþiei învigoare. Iniþial, pentru a putea participa la concurs era nevoie deun atestat care sã certifice calificarea în

domeniu. Dupã un primeºec, în care concursulpentru postul de salvamar a fost anulatdin lipsã de competitori,organizatorii au schimbat condiþiile, aºaîncât piscina ºcolarã sãnu rãmânã fãrã unsupraveghetor. Noilecerinþe prevãd ca dori-torii sã deþinã atestat salvamar sau curs deprim ajutor în conformi-tate cu normele UE. Laexpirarea termenului dedepunere a dosarelor,douã persoane s-auînscris, însã ambele aufost respinse. Unul nuîndeplinea condiþiile destudii,cel de-al doilea decalificare. Postul de salvamar este necesarpentru bazinul ºcolarcare funcþioneazã înmunicipiul Petroºani, iaroficialii primãriei au scospostul la concurs încã

din luna ianuarie, darfãrã succes pânã acum.

De precizat cã, deanul viitor, elevii claselora III-a ºi a IV-a dinmunicipiul Petroºani arputea avea parte delecþii de înot gratuite labazinul didactic din local-itate. Primarul TiberiuIacob – Ridzi a precizatcã ia în calcul aceastãposibilitate.

“Noi, la Petroºani,suntem încã deficitari înceea ce priveºte profe-sorii de înot. Deocam-datã avem doar 2 profe-sori cu atestat însã o sãam o disucþie cu direc-torii de ºcoli sã vedemcum putem face ca maimulþi profesori sã poatãsã ia acest atestat ºi sãmeargã la plata cu ora,pe care sã o plãteascãprimãria, pentru ca toþicopiii sã înveþe sãînoate”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Peste 1000 de petroºãnencela testul Babeº-PapanicolauP este 1000 de teste Babeº-

Papanicolau s-au realizatanul trecut la Spitalul deUrgenþã din Petroºani.

Din cele peste 1000 de testerealizate 93 au fost pozitive.Reprezentanþii Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara au fãcut statistica în ceea ce priveºte programul naþional de depistareactivã precoce acancerului de coluterin.

La nivel judeþean, 4082 de femei au trecut pragul cabinetelormedicale pentru a-ºi face acest test.Dintre acestea 1308 au fost laPetroºani ºi 447 la Spitalul municipal din Lupeni. La Petroºani97 de teste au ieºit pozitive, în timpce la Lupeni au fost identificatedoar 43 de cazuri de cancer de coluterin.

Testul Babeº - Papanicolau esteun test simplu fiind o metodã foartebunã pentru a gãsi o schimbare lanivelul colului uterin care ar puteaduce la cancer.

Manevra de colectare a celulelorpentru testul Babeº - Papanicolaudureazã doar câteva secunde ºi estenedureroasã.


L umea basmelor i-afascinat mereu pe

cei mici, dar luni a fostziua în care copiii aufost invitaþi sã îmbracecostumele actorilor dela Petroºani. Astadupã ce au trãit dinplin alãturi deDegeþica, o poveste cufinal fericit.

Copiii au fost nu doarspectatori, care au trãitcu sufletul la gurã alãturide personajele de basm,dar au ajuns ºi pe scenã.Ca sã spunã ce le placeaici, dar ºi ca sã îmbracecâte un costum. Lumeapoveºtilor a devenit realãpentru ei ºi fiecare vine lateatru dintr-un motiv ºtiutdoar de el, însã, cert estecã aici toþi se simt exce-lent. „Pãi îmi place. Mi separe ceva incredibil ºi ca

o magie este la teatru. Nuvin prima oarã ºi am maivãzut ºi Degeþica. MicaSirenã, Albã ca Zãpada,Frumoasa ºi Bestia”, ne-aexplicat un bãieþel, care ºiurmeazã cursurile deactorie la teatrul dinPetroºani. „Mi-a plãcutpentru cã a fost opoveste care îmi placefoarte mult ºi am mai fostde vreo douã ori la ea cucolegii mei ºi este ºiSãptãmâna altfel ºi mieîmi place teatrul. Acum

port o mascã de ºoricel ºisunt fericit cã am urcatpe scenã”, ne-a spus unalt copil, în timp ce ofetiþã l-a completat: „Eusunt un cãrãbuº!”.

Copiii s-au îmbrãcat încostume ºi au fost ºoricei,elefanþi ºi alte perosnaje,dar nici actorii nu au fostmai prejos. Au interac-þionat cu ei, le-au datatenþie ºi i-au fãcut sãintre puþin în pielea personajelor lor favorite.

„E o mare bucurie.Sunt atât de frumoºi ºi neface plãcere sã fim cu ei.E o bucurie sã joci pentrucopii, sã îi simþi cum trãiesc alãturi de tine. Sãîi vezi cum participã ºi efrumos sã fii cu copiii”,ne-a mãrturisit ºi OanaLiciu Gogu, una dintreactriþele care i-a ajutat pecei mici sã se costumeze

pe scenã.Sunt dascãli care au

ales sã facã altceva pentru copii ºi i-au adusla teatru, în lumeapoveºtilor citite în cãrþi.Doar aºa cei mici ajungsã îºi dezvolte imaginaþiaºi sã fie atraºi de aceastãartã.

„Mi se pare deosebitde important pentru copiisã vizioneze un spectacolde teatru, mai ales cãfoarte multe ocazii sã facãacest lucru nu au. În special în cadrul ºcolii, decâte ori putem, îi aducemîn mod organizat lateatru, pentru ca ei sã îºidezvolte cultura generalãºi sã vizualizeze poveºtilepe care le-au citit ºi azi afost deosebit de frumos ”,a spus Ramona Solovan,una dintre învãþãtoarelecare au ales sã petreacãprima zi din SãptãmânaAltfel lângã scenã.

Discuþiile între actori ºi copii s-au purtat minuteîn ºir, iar perosnajele le-au dezvãluit din lumeace îi fascineazã pe ceimici. Sãptãmâna altfel lateatru i-a adus într-o lume pe care o urmãrescmereu de pe scaunele dinsalã ºi cine a vrut, a urcatchiar pe scenã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ratare. Bazinul ºcolar dinPetroºani, tot fãrã salvamar

Cum e sã fii personaj de basm?

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 20158 Sport

Am înþeles cãnãbãdãiosul antrenordevean Marius Sârbuºi-a dat din nou înpetec la meciul Cetate– Jiul Petroºani,punându-ºi mintea luizburdalnicã cu (lãsaþicacofonia...) puºtiiPetroºaniului ºi cu

insulte la adresa arbitrului, profu' dinOrãºtie pe numeSergiu Stanca. Careprof. l-a trimis pe trainer-ul devean întribune, unde în modnormal, fiind ºi recidivist,va lua cel puþin o etapãsuspendare ºi o micã

amendã, aºa cum aupãþit ºi alþi antrenoride-a lungul vremii, precum Ionuþ Stelescu,Sorin Ghiþan, DanVoicu ºi alþii (numai) de prin Valea Jiului.

Sã vedem dacãMarius Sârbu va lua locpe banca tehnicã aechipei sale în meciulde sâmbãtã de laLupeni.

Desigur, MariusSârbu este partea sensibilã a fotbalului

judeþean, am mai spus-o de multe ori,poziþia tatãlui sãu,onorabilul domnMircea Sârbu din frun-tea AJF-ului hunedo-rean, fiind chiar deli-catã, atunci când fiul îºipierde cumpãtul. Darpânã la urmã ar trebuiºi acest ghiduº bãiat-antrenor sã-ºi ia opedeapsã cât de câtonorificã, ca sã nu secreadã cã el nu are dedat în faþa nimãnui nici

o explicaþie. Sau Marius Sârbu ar

trebui sã ia o decizieradicalã asupra comportamentului sãucoleric spre nevricos,sã-ºi stãpâneascã nerviiinutili, cãci orice prostºtie cã Cetate Deva estehãrãzitã locului 1 (cupromovarea mai vedemnoi...) ºi cã nimeni nucrâcneºte în faþa cele-brei ºi marii echipe decalibru naþional de pemalurile Mureºului.

Felicitãm promova-rea echipei CetateDeva, care oricum esteînvingãtoarea decisã deun destin bun, astresãnãtoase ºi nopþi albe.

Henþ cu mâna CUM SE ÎMPARTEDREPTATEA?

Fotbal juniori B1 (gr. 1998)

DRUMULSPRE FINALÃ

Un turneu-fulger (30 martie – 30aprilie) la nivelul judeþean al juniorilor B1(17 ani) a calificat din Valea Jiului douãechipe, Inter Petrila (antrenor Ioan Androne) ºi Jiul Petroºani (antrenorCosmin Kanduth) care vor juca azi la Cãlan, învingãtoare urmând a seîntâlni în finala de joi 9 aprilie.

Aºadar, Cr. Duma, Pãtrãºcoi, Keseg (Inter Petrila), Graur, Al. Nicu,Cl. Cãlin (Jiul Petroºani), ar putea fi micile vedete care ar face ca celedouã echipe din Valea Jiului sã ajungã în finalã.

FOTOGRAFIE LA MINUT

ÎNDURARE!Micuþul lupenean Ciorâia,

tãvãlit prin noroiul de la Lonea, implorândparcã arbitrul ºi parteaadversã spre a-i da o

mânã de ajutor

Fotbal, Liga a III-a, seria 4

HUNEDOARAÎN SEVRAJ

Fantoma Corvinuluiîncã mai pluteºte deasupra Hunedoarei,Jucãtorii actualei F.C.Hunedoara se pare cã nufac faþã ritmului impusde Liga a III-a, reuºindperformanþa de a ajungela cea de-a opta înfrân-gere din campionat, adicãaproape 50 la sutã dinpartidele susþinute, dupãrecentul 0-1 la VulturiiLugoj. A fost cel de-altreilea eºec consecutivpentru hunedoreni înactuala ediþie.

Liderul NaþionalSebiº a pierdut prima

poziþie, dupã un surprinzãtor 0-1acasã cu Minerul Motru, în timp ce UTA a învins la celaºi scor laFiliaºi, preluând ºefia clasamentului.

Fotbal, Liga a II-a

VINUL DE RECAªSurprizã în prima etapã a play-

off-ului în Seria 1, unde FCVoluntari nu a putut trece de ceamai puþin cotatã echipã, C.F. Brãila,în faþa cãreia a realizat un amãrâtde 1–1 acasã, egalând dintr-unpenalty în minutul 87!

Surprizã ºi în play-out, undeACS Berceni se agaþã cu dinþii deLiga a II-a, câºtigând nesperat cu 2-0la Dorohoi, în timp ce legendara FarulConstanþa, dupã 1-3 la Baloteºti, e cuun picior în Liga a III-a.

În Seria a 2-a, dupã 3-0 cuOlimpia Satu Mare, e greu de crezutcã cineva mai poate prinde ACSPoli. Recaº Timiºoara, care areacum ºapte puncte avans faþã deurmãritoarea sa, Metalul Reºiþa,

care a capotat pe teren propriu, 0-0cu C.S. Mioveni. La polul opus, înlupta play-out pentru retrogradare,FC Bihor Oradea (1-2 la CSM Rm.Vâlcea) ºi ªoimii Pâncota (0-0 laCaransebeº), sunt tot mai aproapede Liga a III-a.

Turneul semifinaljud. Hunedoara7 aprilie 2015, Cãlan- ora 16:00 –

Aurul Brad – Inter Petrila- ora 18:00 –

Victoria Cãlan – Jiul Petroºani9 aprilie 2015- finala

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Antrenorii Ioan Androne (Inter Petrila) ºi Cosmin Kanduth (Jiul Petroºani) vor conduce juniorii B1 în semifinalele de la Cãlan

Ionuþ Popa,fost antrenor

la Jiul (2004 - 2005)îngrijorat de

soarta actualei saleechipe ªoimii

Lipova

cvj nr 834, marti 7 aprilie

Documents