cvj nr. 918 marti 11 august 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 918

Marti, 11 August 2015

ÎI DOARE-N... CASCÃ!

CEH nu a decontatspitalizarea minerilor

accidentaþi

A u suferit accidente de muncã, au fost spitalizaþi, iar angajatorul,respectiv Complexul Energetic Hunedoara, nu le-a decontat

spitalizarea. Aproape 150 de mii de lei are de plãtit Complexul EnergeticHunedoara cãtre Casa de Pensii Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

F iul consiliereijudeþene UNPR

Dorina Plºecan,Daniel ºi toþi ceicare sunt acuzaþi deproxenetism înacelaºi dosar scapãde controlul judiciar.

La termenul de luni,Tribunalul Hunedoara a revocat mãsura controlului judiciar pentruOvidiu Daniel Pleºcan,

Mihãiþa Praþa ºi MihaelaCiociu.

În plus, Plºecan tocmai s-a întors dinvacanþã, dupã ce, la termenul din luna iunie, a fost lãsat sã plece înperioada 27 iulie 2015 –09 august .2015.

Daniel Pleºcan esteacuzat cã, împreunã cuMihaela Ciociu ºitaximetristul Praþa, au constituit un grupinfracþional organizat ºi au

comis infracþiuni legate detraficul de minori.

Cei trei au fost reþinuþiîn luna decembrie a anuluitrecut, ca urmare a unorpercheziþii domiciliare ºitrimiºi în faþa instanþei, cutoþii fiind judecaþi, în starede arest la domiciliu, ulterior luându-se mãsuracontroului judiciar.Procesul celor 3 continuã,iar la termenul din 21 septembrie vor ajunge dinnou în faþa instanþei de la Hunedoara.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Prin hotãtâre judecãtoreascã,

Pãducel a obþinutîn doiani treiterenuri P rimarul

petrilean,Ilie Pãducel, ºi-a mãrit proprietãþile prinsentinþe civile.

Ilie Pãducel deþineopt terenuri pe razaoraºului Petrila, unele dintre acestea fiinddobândite prin cumpãrare, iar altele prinsentinþe civile.

C inci terenuri din 2014

Anul 2014 pare a fi fost unul prolificpentru edilul petrilean care ºi-a cumpãratmai multe terenuri. Doar anul trecut, edilul ºi-a achiziþionat douã terenuri, unulforestier ºi unul de altã categorie. Anul trecut ºi anul acesta, Pãducel a primit câºtigde cauzã din partea instanþei în ceea cepriveºte încã trei terenuri. În 2014, instanþa i-a redat lui Pãducel un terenextravilan, iar în cursul acestui an edilul amai primit douã terenuri agricole în Taia.

Primarul deþine ºi patru imobile pe raza localitãþii, unele dintre acestea fiinddate în chirie.

Monika BACIUMonika BACIU

Pleºcan ºi ai lui scapã de control judiciar

Potrivit lui CostelAvram, auditul a fost solicitat chiar deconducerea societãþii,având în vedere faptulcã la firmã nu maiexistã departament deauditare internã.

“În 2013 s-a desfiinþat auditul laApaServ ºi s-a modifi-cat organigrama.Astfel, ConsiliulJudeþean va face auditul, noi fiind în subordinea lor. Cinciadrese am trimis anul

acesta la CJ Hunedoarapentru a trimite auditul”,a declarat CostelAvram, directorul SCApaServ Valea Jiului.

Adrian David,preºedintele CJH,susþine cã acest controleste unul programat.

„Verificãrile care sefac la Apa Serv suntprogramate ºi seefectueazã de cãtreServiciul de Audit alCJ Hunedoara. Estevorba de un control derutinã al actelor finan-

ciar contabile ale societãþii. Astfel de ve-rificãri sunt obligatorii”,a afirmat preºedinteleCJ Hunedoara, Adrian David.

La începutul acestuian, la ApaServ ValeaJiului au fost ºi inspec-torii financiari de laCurtea de Conturi.Aceºtia le-au pus învedere celor de la societatea sã rezolveanumite probleme.

“A fost ºi Curtea deConturi care a precizatcã ne trebuie un audit.Curtea de Conturi ne-apus în vedererezolvarea anumitorprobleme, însã nu amprimit nicio amendã”;a mai spus sursa citatã.

În Raportul de

Control al Curþii deConturi încheiat înurma verificãrii modu-lui de administrare apatrimoniului societãþii,inspectorii Curþii deConturi au semnalatun numãr de 7 nere-guli, pentru care audecis ca directorul general al Apa Serv, în calitatea sa deadministrator, sã dis-punã mãsurile care seimpun a fi luate pentruînlãturarea neregulilordin activitatea finan-ciar-contabilã. PotrivitRaportului de Controlal Curþii de Conturi,responsabilii Apa Servar fi înregistrat în contabilitate o serie demijloace fixe ºi obiectede inventar la o valoa-

re inferioarã preþuluide achiziþie practicatde furnizor. De aseme-nea, celor de la ApaServ li se mai imputãcã nu ºi-ar fi actualizatplanul de audit publicintern precum ºi faptulcã nu ar fi realizat întotalitate programul deverificãri gestionare peanul 2014, ori cã nuau respectat dispoziþiilelegale privind organi-zarea ºi desfãºurareaoperaþiunii privindinventarierea patrimo-niului. Nu în ultimulrând, inspectorii Curþiide Conturi spun cã nuau fost repectateprevederile legale în cepriveºte scoaterea dinfuncþiune a fondurilorfixe, fiind casate unelemijloace fixe fãrã a seproceda la dezmem-brarea lor, dar ºineconformitãþi întreofertele de preþ cu cerinþele stabilite princaietul de sarcini ºi fiºade date a achiziþiei.Totodatã, inspectorii

Curþii de Conturi ausesizat ºi faptul cã însituaþiile de lucrãri laobiectivul de investiþii“Lucrãri pentru amenajarea hidroener-geticã de micã putereMHC Brazi, judeþulHunedoara”, s-aufolosit preþuri mai maridecât preþul de vânzare al furnizoruluide materiale.

Directorul GeneralApa Sev, CostelAvram susþine cã învederea înlãturãriineregulilor constatatede inspectorii Curþii deConturi a stabilitmãsurile, responsabiliiºi termenele de aducere la îndeplinire,iar CompartimentulFinanciar de Gestiuneva urmãri modul deimplementare amãsurilor dispuse deinspectorii Curþii deConturi, respectiv amodului de realizare aacestora la termenelestabilite.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Week-end de foc pentrupompieriihunedoreniP ompierii hunedoreni

au fost în alertã maximã la sfârºitul acesteisãptãmâni, în doar douãzile fiind mobilizaþi sãintervinã la 5 incendii laanexe gospodãreºti, 17arderi de vegetaþie uscatã,13 transporturi de apã, 1asanare ºi 5 transporturiale unor pacienþi de ladomiciliu la ambulanþã înDeva, Hunedoara ºi Brad.

Potrivit inspectorului ºef alISU Hunedoara, Claudiu Achimîn operaþiunile de stingere aufost implicaþi 72 subofiþeri sprijiniþi de 17 mijloace de intervenþie cu capacitate de2.000, 5.000 ºi 9.000 litri.Astfel, pentru stingerea unuiincendiu izbucnit la mai multeanexe gospodãreºti dinSãcãrâmb a fost nevoie de intervenþia a douã echipaje de laDetaºamentul de Pompieri Devaºi Punctul de lucru Bãiþa care auintervenit cu douã autospecialecu capacitate de 9.000 litri,pentru stingerea incendiului.Intervenþia pompierilor a fostîngreunatã de lipsa surselor deapã ºi a hidranþilor dinSãcãrâmb, alimentarea autospe-cialelor cu apã realizându-se laaproximativ 6 kilometri distanþã

de locul intervenþiei. Potrivit reprezentanþilor

ISU Hunedoara, cele mai mariprobleme au fost produse dearderile necontrolate de vege-taþie. Pompierii DetaºamentelorDeva ºi Orãºtie, ai Staþiei Brad, Secþiei Ilia ºi Gãrzii deintervenþie Geoagiu au acþionat,în acest week-end, pentru stingerea a 17 incendii de vegetaþie uscatã ce s-au mani-festat la aproximativ 84 hectarede miriºte ºi teren viran de peraza localitãþilor Deva, Brad,Zam, Simeria, Bãlata, Cristur,Sântandrei, Cãstãu, Homorod ºi Banpotoc. În total, în operaþiunile de stingere au fostimplicaþi 72 subofiþeri sprijiniþide 17 mijloace de intervenþie cu capacitate de 2.000, 5.000 ºi 9.000 litri.

ApaServ Valea Jiului, auditatã de CJH

Costel Avram a solicitat revizia contabilã a societãþiiA uditul de la CJH, la ApaServ

Valea Jiului. Serviciul de audit alConsiliului Judeþean Hunedoara va faceo serie de verificãri la societatea de apãdin Valea Jiului pentru a vedea modul încare s-au cheltuit banii.

P reþuri dublate.Anul trecut

CEH a cumpãratcertificate de carboncu puþin peste 4euro bucata, acumle cumpãrã la unpreþ dublu.

Pânã acum, CEH aplãtit peste 9 milioanede euro pentru achi-ziþionarea celor1.137.741 de certifi-cate de carbon, iar înanul 2014 a plãtitdoar 5.551.062 europentru 1.225.400 decertificate. Afacerile cucertificatele de carbondin anul 2014 au adusComplexului EnergeticHunedoara câºtiguri.

Anul acesta,Complexul EnergeticHunedoara se vedepus în posibilitatea de

a plãti o amendã depeste 120 de milioanede euro dreptpenalizare pentruneachiziþionarea latimp a certificatelor decarbon. În tot acesttimp, anul trecut, societatea a fãcutdiferite tranzacþii cucertificatele.

25 de milioane în 2014

În cursul anului trecut, CEH a vândutcertificate de carbon în

suma de peste 25 de milioane de lei.Conform situaþieifinanciare, de pe urmavânzãrii certificatelorde carbon din 2014,CEH a obþinut nu maipuþin de 25.036.400lei. Tranzacþiile cu certificatele de carbonau fost realizate de mai multe ori.

“Pentru asigurareasumelor necesareachiziþionãrii tuturorcertificatelor alocatepentru anul 2013,

conform HG1096/2013, socie-tatea a tranzacþionatîn luna martie 2014un numãr de 919.050de certificate la unpreþ de 6,04euro/certificat. Înurma acestei operaþiu-ni cu banii astfel obþinuþi s-au pututachiziþiona 1.225.400de certificate la un preþ de 4,53euro/certificat, efectulacestei operaþiuni fiindun câºtig de 306.350de certificate“, searatã în situaþia finan-ciarã a CEH pe anul2014. Anul acesta,Complexul EnergeticHunedoara a reuºit sãachiziþioneze1.137.741 de certifi-cate de carbon cupreþuri de peste 8euro bucata. CEH aprimit un ajutor de salvare, mai precis unîmprumut din parteaGuvernului pentru aputea cumpãra certifi-catele de CO2, însã

banii s-ar putea dovedia fi insuficienþi. Preþul certificatelor de carbon a crescutalarmant, iar de vinãar fi chiar MinisterulFinanþelor, care afãcut o mare greºealãatunci când a anunþat

cã s-a alocat ajutorulde stat cãtreComplexul EnergeticHunedoara.

CEH poate pierdedin aceastã tranzacþieaproape un milion de euro.


Cronica Vãii Jiului | Marti 11 August 2015 Actualitate 3

De la profit, lainsolvenþãP e profit în 2014,

la un pas deinsolvenþã în 2015.Datoriile SNÎMVJcãtre furnizorii deservicii crescgalopant ºi asta sedatoreazã lipseiplãþilor ComplexuluiEnergetic Hunedoarapentru cãrbuneleachiziþionat.

Pe rolul TribunaluluiHunedoara este înregistrat un dosar încare douã firme cerinsolvenþa Societãþii

Naþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Paradoxul este faptul cã la sfârºitulanului 2014, societateacare închide minele aîncheiat bilanþul contabilcu profit.

Peste 400 de mii delei a avut profitSNIMVJ la finele anului2014, aºa cum reiesedin auditul realizat lasocietate. Acum, firmase aflã la un pas deinsolvenþã, asta dacãComplexul EnergeticHunedoara nu îºi achitãfacturile restante.

În octombrie se vajudeca termenul în ceeace priveºte cererea deinsolevnþã a celor douãsocietãþi.


A u suferit accidente de muncã, au fost

spitalizaþi, iar angajatorul,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara, nule-a decontat spitalizarea.

Aproape 150 de mii de leiare de plãtit ComplexulEnergetic Hunedoara cãtre Casa de PensiiHunedoara. ComplexulEnergetic Hunedoara nu a plãtitangajaþilor accidentaþi spi-talizarea. Plãþile au fost fãcute deCasa de Pensii Hunedoara,drept pentru care instituþia achemat în judecatã angajatorul.

“CJP Hunedoara a chemat înjudecatã Complexul EnergeticHunedoara solicitându-se sã seconstate culpa acestei unitãþicare în calitate de angajator aînregistrat restanþe de platã acontribuþiei de accidente demuncã ºi boli profesionale. CJPHunedoara a decontat pentru60 de angajaþi ai CEH con-travaloarea facturilor emise decasa de asigurãri de sãnãtate ajudeþului reprezentând servicii deasistenþã medicalã (cheltuieli de

spitalizare), iar pentru alte douãpersoane a plãtit indemnizaþiipentru incapacitate temporarãde muncã sume care se suportãîn mod normal din fondul deasigurare pentru accidente demuncã ºi boli profesionale,aceasta în condiþiile în care ladata realizãrii acestor decontãriºi plãþi CEH înregistra restanþela plata contribuºþiei deaccidente de muncã ºi boli profesionale datorate potrivitlegii fiind în culpã”, spunreprezentanþii Casei de PensiiHunedoara.

Reprezentanþii Casei dePensii Hunedoara solicitãComplexului EnergeticHunedoara sã plãteascã peste130 de mii de lei în fondul de asigurare pentru accidentede muncã.

“Sã se dispunã obligareaCEH la plata în contul fonduluide asigurare pentru accidentede muncã ºi boli profesionale asumei totale de 133.222,87 leiconform prevederilor articolului13 al. 1 din Legea 246/2002republicatã cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi art.11 din HG 144/2008 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, mai spunreprezentanþii CJP Hunedoara.

Potrivit datelor de la ANAF, Complexul EnergeticHunedoara înregistreazã labugetul asigurãrilor de sãnãtaterestanþe în valoare de38,556,375 din care doarpenalitãþile ºi dobânzile deîntârziere sunt în valoare de38,556,375 de lei.


ÎI DOARE-N... CASCÃ!CEH nu a decontat spitalizareammmmiiiinnnneeeerrrr iiii lllloooorrrr aaaacccccccciiiiddddeeeennnnttttaaaaþþþþ iiii

2014 – 4,53 euro, un an mai târziu, 8,09 euro

CEH cumpãrã certificate de carbon la preþuri duble faþã de 2014

D eplasare laVarpalota.

Cei din oraºulVarpalota, oraºînfrãþit cu munici-piul Petroºani, au câºtigat unproiect pe fondurieuropene.

Astfel, ºi cei de aicise vor deplasa înUngaria pentru a luaparte la activitãþile dincadrul proiectului“Instituþiile europene ºimediul înconjurãtor”.

Primãria municipiuluiPetroºani a alocat sumade 2.500 de lei pentru

a suporta o parte din cheltuiala necesarãdeplasãrii la Varpalota.

“Cheltuiala totalã adeplasãrii se ridicã lacca. 3700 de lei, com-bustibil ºi taxã deautostradã. Diferenþa vafi suportatã de cãtre

participanþi”, se aratã înnota de fundamentare aproiectului de hotãtâre.La acþiunile care voravea loc în perioada 16– 21 august laVarpalota, vor lua parteaproximativ 35 dereprezentanþi ai

municipiului Petroºani.Principalele obiectiveale proiectului suntcunoaºterea politicilorUER privind mediulînconjurãtor,cunoaºterea celor treiinstituþii principale aleUE ºi multe altele.Parteneri în cadrulacestui proiect maisunt ºi cei din Croaþia,Polonia ºi Italia.


R omii, masã demanevrã. De

câte ori sunt alegeri,romii se considerãmasã de manevrãpentru politicieni.Nu doar ei fac partedin categoria aceas-ta, ci ºi persoanelecu probleme sociale.

Aceºtia de cele maimulte ori sunt ade-meniþi cu tot felul de

oferte ºi promisiunicare de cele mai multeori sunt uitate dupãmomentul alegerilor oride care ar fi acestea.

“Este un adevãr cãsuntem masã demanevrã. De multe orinoi facem diferenþa. Eo bãtãlie pentru noi.Tot timpul am fostmasã de manevrã, ospun ºi statisticile, darnu toþi putem fipãcãliþi”, a declarat

ªerban Siminic, moni-tor local de drepturileomului. Chiar dacã decele mai multe ori nusunt vãzuþi cu ochi bunidin cauza problemelorpe care doar unii dintreaceºtia le creazã, darnu existã pãdure fãrãuscãturi, de la revoluþieîncoace romii au fostîntotdeauna consideraþicã masã de manevrãelectoralã. În perioadapremergãtoare

alegerilor acestora ºi nudoar lor li se oferã totfelul de tricouri, gãleþi,ºepci ºi alte materialecare sã-i facã sã punãºtampila pe un candidatsau altul.

Pe lângã aceºtia camasã de manevrã suntconsideraþi de cele maimulte ori ºi pensionariicare dupã cum se ºtiedupã o viaþã de muncãde abia trãiesc de pe olunã de alta pentru cãpensile sunt foarte miciºi nu toþi dintre aceºtipensionari au lucrat lamina de unde au ieºit lapensie cu o sumã destulde bunã de bani ºi cu gratuitãþi. Aceºtipensionari sunt vãzuþi

de cele mai multe oriasteptant în ger sau pecanicula la cozi pentruajutoarele sociale saualimente oferite decãtre stat. ªi aceºtiasunt fericiþi când seapropie vreo campanieelectoralã pentru cãatunci mai primesc ºi eiceva în plus.

„La ultima campanieelectoralã am primit îndar o greblã de la oanumitã formaþiunepoliticã. Este bunã ºiaceasta decât deloccum fac alþii. Mã ajutãfoarte mult prin grãdinãºi eu sunt mulþumit”, adeclarat un pensionar.

Dar având în vederesituaþia din Valea Jiului

toþi aceia care îi consi-derau pe romi ºi pepensionari mase demanevrã s-ar putea sãaibã surprize la urmã-toarele alegeri pentru cãlumea a început sã sesature de promisiuni ºipomeni electorale iaracest lucru se va vedeadupã momentul votuluiatunci când pe oameniicare îºi duc greu traiulde zi cu zi nu îi mai poþiatrage o o greblã sau cuo gãleatã pentru cãacestea nu le pun obucatã de pâine pemasã ºi nici nu le plãtescfacturile sau medica-mentele care sunt din ceîn ce mai scumpe.


D oi tinerifotografi din

Bucureºti au lãsatredacþia unor ziareprecum JurnalulNaþional ºi au plecat prin þarã casã vadã cum potsurprinde realitatea.

Au ales zone afectatede declinul industriali-zãrii, iar acum sunt laPetrila. Ce li s-a pãrutinedit este faptul cã augãsit oameni resemnaþiºi cã, pe orice parte aifi, mina este undeva pestânga, acolo undecurge ºi Jiul.

Ioana Cîrlig ºi MarinRaica au plecat prinoraºele foste monoin-dustriale, au trecut prinRoºia Montana, ori

Brad, iar acum sunt laPetrila. Merg zilnic prinlocurile familiare nouã,celor de aici, darsurpind lucruri la carenici nu ne-am gândit.Totul face parte dinproiectul lor numit„Post IndustrialStories”, iar în scurttimp vor realiza unalbum. „A început laBrad în octombrie 2012

ºi, peste o lunã, vomscoate albumul foto,care este un soi de con-cluzie a acestor ani, darvom continua. Ce ne-ainteresat pe noi a fostsã studiem fenomenuldepresiei la nivelulcomunitãþii, adicã cumse simte nostalgia ºitristeþea pierderii iden-titãþii în comunitãþileminiere, care se identi-

ficã puternic cu mina”,a spus Ioana Cîrlig,fotograf.

Cei doi au venit de obunã bucatã de timp înValea Jiului ºi au colin-dat munþii ºi oraºele, iarMarin Raica spune cã laPetrila are oarecumobsesia cã mina estemereu pe una dinpãrþile strãzii, indiferentunde eºti în oraº. „Decând am venit îmi stãaºa în cap o imagine,nu o

fotografie, când te plimbi pe strada princi-palã aici, vezi din 10 în10 m mina, în stângasau dreapta, e un reperperpetuu”, a adãugat ºiMarin Raica, fotograf.

Cei doi vor crea unalbum cu fotografiilerealizate în Valea Jiuluiîn proiectul desprepoveºtile de dupã indus-trializare. Vor sã vadãinclusiv viaþa momâr-

lanilor ºi intenþioneazãsã arate lumii ce seîntâmplã cu oamenii înaceste zone, dar ºi cuclãdirile ce rãmân.

Toate prin intermediulunui album foto ce va figata în scurt timp.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S chimbãrile climatericescot la ivealã compor-

tamente deviante aleinsectelor ºi zeci de oameniajung la spital din cauzaînþepãturilor. Albinele ºiviespile sunt primele careatacã ºi apicultorii spun cãvremea este vinovatã.

Dupã un an ploios, cel mairãu din ultimii 20 de ani pentruapicultori, anul 2015 a aduscanicula, iar crescãtorii dealbine sunt din nou în impas.

Anul trecut a trebuit sãhrãneascã suplimentarinsectele, iar acum, din cauzasecetei, mierea de salcâmaproape cã nu s-a fãcut.

Nea Vasile s-a retras la câþiva km de Petroºani, are ogospodãrie pe cinste, dar acum

se bucurã cã i s-au coptfructele, pentru cã cel mai greui-a fost pe ploaie.

„În zonã, fiind secetã ºialbinele au fost afectate, însã,spre deosebire de anul trecut,când a fost multã ploaie, anulacesta seceta le-a micºorat pro-ducþia de miere. Fructele careau apãrut acum ne sunt scã-parea ºi albinele încep sã deacît de cât miere. Salcâmul aici,din cauza secetei, nu a dat

aproape nimic ºi nu am producþie de salcâm ºi amacum doar miere poliflorã”,ne-a mãrturisit Vasile Poenar,apicultor din Bãniþa.

În ultimele zile, din cauzacaniculei, albinele au atacatzeci de oameni ºi mulþi auajuns cu înþepãturi la spital.Apicutorii spun cã acesteapleacã sã caute flori, ori fructepe câmp ºi ajung chiar pânã înzonele urbane. În plus, acoloatacã ºi viespile. „Albinele sunt,dupã pãrerea mea, agresive,pentru cã nu au ce mânca ºi cesã culeagã. Când au front delucru, nu sunt agresive, doarcând nu au de lucru atacã ºianimalele ºi oamenii, pentru cãîºi cautã hrana”, a mai spusnea Vasile.

Clima le-a dat peste cap sistemul apicultorilor ºi ploile

torenþiale, ori canicula schimbãde la un an la altul comporta-mentul insectelor. Oamenii,însã, se mulþumesc cu ce au ºi,dacã nu vând, atunci au mierepentru gospodãrie.

„Eu am locuit foarte mulþiani la Petroºani ºi m-am retrasaici la Bãniþa. Am stupi ºi aiciau fost din copilãrie, când tatami-a insuflat aceastã îndeletni-cire, care, dupã pãrerea meaeste foarte bunã. Acum amcam 30 de stupi ºi nu îmi esteuºor, pentru cã anul trecut, cãa fost cel mai prost an, a tre-buit sã le hrãnesc suplimentarfoarte, foarte mult. Au fostbani bãgaþi în stupi”, explicãapicultorul.

Albinele sunt un fel de radaral existenþei noastre pepãmânt, însã, de la an la an,apicultorii au noi probleme.Clima este principalul vinovat,dar produsul final meritã, spunapicultorii, tot efortul. Nici animalele sãlbatice nu lipsescºi, nu o datã, stupii au fost ata-caþi de urºi în zona Petroºaniu-lui, însã, oamenii reuºeºsc sãfacã aceastã meserie cu succes,grupaþi în asociaþii, cu ajutorulcãrora vând mierea.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 20154 Actualitate Actualitate 5

Instituþiile europene ºi mediul înconjurãtor

“Nu toþi putem fi pãcãliþi…”

Oraºe în declin, obiectiv prin obiectiv

Cei mici fac eforturice le depãºesc puterileºi asta doar ca sãajungã la ºcoalã ºi, cumsunt pe ultima sutã demetri cu pregãtirile,edilii locali au mai cerutun microbuz ºcolar.

„Noi avem unmicrobuz ºcolar, maieste unul care este alprimãriei ºi cu el ducemelevii care învaþã la liceula Petroºani, dar ammai avea nevoie de încãunul. Pentru cã, demulte ori, cel vechi nise defecteazã ºi atunci,douã sau trei zile,rãmâneam în panãpânã se repara. Acum,dacã mai primim unul,o sã rezolvãm definitivaceastã problemã, ca sãnu mai facemimprovizaþii”, a declaratIonel Burlec, primarulcomunei Bãniþa.

Cu microbuzul ºcolarvin copii la ºcoala din

Bãniþa din zone cum arfi cea de lângã PeºteraBolii, ori Crivadia,fiecare având peste 12km de parcurs. În plus,sunt ºi cei care vin dincãtunele de munte ºiaceºtia au de mersacum câþiva km deacasã pânã acolo undedrumul este curãþat dezãpadã. „Copiii vinpânã la ºoseaua princi-palã pe jos ºi de acolo îipreia microbuzul ºcolar.În anii trecuþi veneau pejos pânã la ºcoalã,acum este mai uºor

totuºi”, a mai precizatprimarul Ionel Burlec.

ªcoala le estepregãtitã ºi acum pri-marul spune cã va alocabani din bugetul local ºipentru plata profeso-rilor, pentru cã, pe anu-mite segmente, aceºtiaau restanþe ºi de 4 anide ani de zille. „Amprimit, acum la rectifi-care, bani pentru platasalariilor restante la profesori. Le vomprinde în bugetul local ºi,în urmãtoarea perioadãse vor rezolva ºi aces-tea”, afirmã edilul.

Profesorii ºi copiii sevor întâlni pe 15 sep-tembrie, peste o lunã ºi,pânã atunci, primarulcomunei Bãniþa sperãsã obþinã ºi microbuzulºcolar nou, ca sã numai fie probleme cutransportul la ºcoalã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Înºelãtorieîn numelelui ArsenieBocaD acã nu

ajungem noi lamormântul SfântuluiAdrealului, ArsenieBoca, ajunge el la noi.

ªi nu oricum, ci prinintermediul unor tineridubioºi pe care îiregãism periodic în

centrul municipiuluiPetroºani.

Aceºtia, costumaþilejer, în tricouri ºi pantaloni scurþi, împartniºte cartonaºe, pe care le numesc iconiþe.Oamenii ajung sãprimeascã o astfel de

fotografie cu chipulpãrintelui Arsenie Bocaºi apoi se trezesc cã li secere bani. „Vã dãm ºinoi o iconiþã cu ArsenieBoca, sã ne ajutaþi sãstrîngem bani pentru uncopil grav bolnav”, spun cei care fac asta la

câþiva metri de sediulpoliþiei, într-una dintrecele mai aglomerateintersecþii din Petroºani,iar ca sã fie credibili,oamenii inventeazã ºiboli pe care le au copiiipentru care vândicoanele.

Înºelãtoria prinde,mai ales cã oamenii vîdchipul pãrintelui ArsenieBoca, intens mediatizatîn ultima vreme, iar levederea echipajelor depoliþie, aceºti tineri sefac nevãzuþi, ori îºiascund marfa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Copiii din Bãniþa aunevoie de microbuzV in de la zeci de km distanþã, ajung

la strada principalã ºi de acolo suntpreluaþi de un microbuz ºcolar. Este vorbadespre copiii din Bãniþa ºi cãtunele de muntedin apropiere, copii pentru care primarulIonel Burlec a mai cerut un microbuz ºcolar.

Albinele, terorizate de caniculã, dupã un an ploios

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 20156 Actualitate

Cãtre,BIROUL PERMANENT

JUDEÞEAN AL PSDHUNEDOARA

În atenþia domnului preºedinteLaurenþiu NISTOR

Domnule Preºedinte,Cu aproximativ o lunã

în urmã, într-o conferinþã depresã, am fãcut cunoscuteopiniei publice veniturile ,,nesimþite” încasate de

conducerea ºi ºefii celor douãcompanii energetice respec-tiv: CEH SA ºi SNIMVJ SA ,având în vedere situaþia economicã deosebit de greaa acestora ,condiþiile grele delucru, veniturile mici încasatede persoanele direct productive,rezultatele total neperfor-mante obtinute, soldate cuoprirea celor douã termocen-trale datorate lipsei cãrbu-nelui, ºi întârzieri la platasalariilor. La acea datã le-amdat factorilor de decizie deaici un ultimatum, ca pânã ladata de 01 august 2015,

aceste venituri sã fie drasticreduse ºi economiile astfelobþinute sã fie utilizate pentruîmbunãtãþirea condiþiilor delucru ºi creºterea salariilorcelor direct productivi.

Contractul Colectiv deMuncã negociat ºi avizatpentru a fi aplicat la nivelulCEH SA începând cu datade 01 august 2015, prevedereducerea plafonului maximpentru salariile ºefilor, de la10600lei la 7782 lei, deciaproximativ 30% în unelecazuri chiar 40%, ºi are stipulate criterii de salarizare

care permit acordarea unorvenituri substanþial majoratepentru mineri ºi energeticieniîn funcþie de productivitateamuncii.

Am felicitat conducereaCEH SA ºi sindicatele pentrunoul contract negociat ºi le-am mulþumit pentru fatulcã au þinut cont de sugestiilemele, si au negociat un CCMechilibrat , care þine cont desituaþia realã a complexului,s-au fãcut astfel paºi impor-tanþi pentru a asigura conti-nuarea activitãþii CEH SA.

Doresc sã vã mulþumesccu acest prilej ºi Dvs. dom-nule Preºedinte, pentru spri-jinul ºi suportul acordat pen-tru obþinerea acestei victoriiimportante pentru viitorulacestui colos industrial, desoarta cãruia depine viaþa amii de locuitori din judeþulHunedoara.

Doresc insã sã vã aduc în atenþie faptul cã, eu amsolicitat reducerea venituriloratât a conducerii executive acelor douã societãþi, dar ºi a veniturilor total imoraleîncasate de cei doi directorigenerali ºi a indemnizaþiilormembrilor Consiliilor deAdministraþie ale acestora,ceea ce nu s-a întâmplatpânã la aceastã datã.

Din Consiliul deAdministraþie al CEH SA

fac parte domnii: GhimpauAurelian, Tudorache Iulian-Robert, Barbu Daniela-Angela, Purcaru Stamin Ion,Sirbu Negrea NicolaePartenie iar din Consiliul deAdministraþie al SNIM VJ SAfac parte domnii: BobarGheorghe, Peiu AdrianGrigore, Chiurtu RaduNicolae, Anghel Aurel, Radu Mihai Sorin, putemdeci observa cã din cele douãconsilii de administraþie facparte un numãr important demembri PSD, vã solicit dinnou sprijinul, de a face toatedemersurile care se impun laministrul de resort, pentru caîn cel mai scurt timp ºi veni-turile încasate de cei doidirectori generali, membriiConsiliilor de Administraþieale celor douã societãþi ºiconducerile executive de lanivelul SNIMVJ SA, sã intrein normalitate, sã se reducãla un nivel moral, iareconomiile astfel obþinute sã fie utilizate pentruîmbunãtãþirea condiþiilor de muncã ºi salarizarea performanþelor productivedin cele douã societãþi.

Domnule Preºedinte, vã solicit ca în cazul în carecele mai sus menþionate nusunt puse în aplicare pânãcel mai târziu la sfârºitul lunii august, sã le retragemsprijinul politic tuturor acelorfactori decidenti,mai susmentionati, care prin poziþialor contribuie la declinulComplexului EnergeticHunedoara ºi a activitãþii deminerit ºi aduc astfel o gravãatingere imaginii partidului.

Cu deosebitã consideraþie.

DeputatCORNEL-CRISTIAN

RESMERIÞÃ

Peste 100 decâini capturaþiîn Valea Jiului C u 100 de câini în

minus pe strãzileVãii Jiului.

Doar în cursul lunii iulie,cei de la Asociaþia pentruOcrotirea Animalelor fãrãStãpân au adunat de pestrãzile din localitãþile VãiiJiului peste 100 de maida-nezi. Aceºtia au fost depuºi încentrele destinate patrupede-lor. “Estimativ undeva la 100de câini au fost adunaþi înluna iulie doar în Valea Jiului,exceptând municipiul Vulcancare are serviciul propriu”, a

declarat medicul veterinarAdrian Cioran, directorulexecutiv al SJOAFSHunedoara.

În anul 2014, timp de treiluni, prin HG 1059, dupã 14zile lucrãtoare în care câiniierau þinuþi în adãpost, puteaufi eutanasiaþi. Acum, acestlucru nu mai este posibil ºiadãposturile sunt supraaglo-merate. Anul trecut au fostcapturaþi doar aproximativ3.600, peste o mie dintreaceºtia fiind eutanasiaþi.

Chiar dacã hunedoreniisusþin cã sunt foarte mariiubitori de animale, în 2014doar 959 s-au arãtat interesaþide soarta patrupedelor, motivpentru care i-au ºi adoptat.


ANUNÞ PENTRU CONCURS DE ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Bãrbatul a fostgãsit luni dimineaþa la

stâna ªtirbului decãtre un alt cioban,

care a solicitat ajutor la numãrul deurgenþã 112.

La faþa locului s-a deplasat o echipãformatã din ºapte salvamontiºti de laFormaþia Uricani.Când au ajuns lastânã, bãrbatul nu seputea ridica de jos,fiind preluat pe otargã specialã ºitransportat pânã laCâmpuºel, acolounde salvamontiºtiierau aºteptaþi de oambulanþã.

Transportul bolnavului a fost dificil din cauzareliefului accidentat încare existã doar undrum de TAF-uri.

Victima a fosttransportatã cuambulanþa la spital.

Nu a maivãzut gardul,din cauzabãuturii

Un bãrbat în vârstãde 49 de ani, dinlocalitatea BârceaMare, în timp ce con-ducea un autoturismpe strada Sântuhalm,din direcþia Arad spre Sibiu, din cauzaneatenþiei, a acroºatun gard de metal caredelimiteazã parteacarosabilã de trotuarulpietonal, amplasat pe partea dreaptã asensului de mers, pecare l-a distrus.

În urma evenimen-tului rutier, conducã-torul auto a suferit leziuni uºoare pentrucare nu a fost nece-sarã internarea în spi-tal, însã fiind testat cuaparatul etilotest, a

rezultat o concentraþiede 0,94 mg/l, alcoolpur în aerul expirat.

De asemenea, celui în cauzã i-au fost recoltate probebiologice de sânge învederea stabiliriialcoolemiei, pe numelesãu fiind întocmit dosarpenal.

Tot la sfârºitul sãptãmânii poliþiºtii dela rutierã aflati în servi-ciu pe DJ 705, laintrarea în localitateaGeoagiu Bãi, au oprit pentru controlautoturismul condus decãtre un bãrbat învârstã de 37 de ani,din oraºul Geoagiu.

Conducãtorul auto a fost testat cuaparatul etilotest, carea afiºat o concentraþiede 0,53 mg/l, alcoolpur în aerul expirat.

De asemenea, un tânãr în vârstã de18 ani, din municipiulDeva, a fost a fostdepistat de poliþiºti con-ducând o autoutilitarãpe Calea Zarandului,din municipiul Deva,fãrã sã deþinã permisde conducere pentrunicio categorie deautovehicule.

În toate cazurilepoliþiºtii le-au întocmitconducãtorilor autodosare penale.

Consilierii judeþeni cer implicareaautoritãþilor cucompetenþe în domeniu.

“Domnulepreºedinte, am sã mãrefer doar la firma ZMK, deci transportulcãlãtorilor atât în ValeaJiului cât ºi pe traseulPetroºani-Devaîncalcã totdeauna legea,nu am vãzut poliþia sã-i opreascã pe ºoferipentru cã au maºinilesupraaglomerate, deciau cãlãtori pe holulmaºinii. Cred cã este ile-gal lucrul acesta. Nu amvãzut poliþia sã opreascãºoferul ºi sã-l ia la între-bãri”, a spus consilieruljudeþean Ion Hirghiduºi.

Adrian David,preºedintele CJH trimiteautoritãþile sã verificeaceste aspecte.

“O sã rog Autoritateade Transport sã con-semneze aceastã nereg-ulã ºi sã procedeze la

verificãri în acest senspentru a stopa, înþelegcã e vorba de unfenomen”, a spuspreºedintele CJH,Adrian David.

Un alt consilierjudeþean a þinut sã pre-cizeze cã transportatoriirespectã legea, maipuþin cei din transportullocal.

“Legislaþia esterespectatã de toatãlumea, cã toate maºinilesunt într-o stare tehnicãcorespunzãtoare, singu-ra chestiune pe care amremarcat-o în absoluttoate oraºele judeþului

este cea a autove-hiculelor care fac traficullocal. Deci acesteautovehicule sunt într-adevãr într-o staredeplorabilã, fie cã nereferim la Deva, fie cãne referim laHunedoara, fie cã nereferim la Valea Jiului.In ceea ce priveºtecursele regulate speciale,ele acoperã ore de vârf,nu existã, credeþi-mã, nuexistã agent economicîn judeþul Hunedoarasau în celelalte judeþedin þarã care sã acopereca potenþial al floteiaceste ore, ele trebuie

sã-ºi deserveascã atâtcursele regulate judeþenela orele de vârf cât ºicursele regulate specialecare sunt undeva într-untermen de douã ore laore de vârf, respectiv 6– 8 dimineaþa, 14 – 16dupã-masa. Repet, nuexistã agent economictransportator cu unasemenea potenþial, cu asemenea flotã caresã-ºi facã inclusiv curseleregulate pe care le arejudeþene ºi interjudeþenerespectiv ºi cursele regu-late speciale aºa încât eusunt de acord cu dom-nul Staier dacã punemîn discuþie clasificãrileacestor autovehicule, da,sã fie pe standarde declasificare, da, OK,dar faptul cã aceºtitransportatori ucid trans-portul judeþean, cu acestpunct de vedere nu potsã fiu de acord pentrucã este ireal”, a declaratconsilierul judeþeanSimion Nicolae Morar.

În urmã cu cevatimp, reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara prinautoritãþile competenteîn acest caz au demaratmai multe verificãri înrândul transportatorilor.Atunci, mai mulþi ºoferiau fost amendaþi cu zecide mii de lei.


Cioban salvat de pe Muntele OsleaU n bãrbat de 58 de ani,

care era angajat ca cioban la ostânã de pe Muntele Oslea a fost salvat în cursul zilei de luni, 10 august, de o echipã a SalvamontUricani, acesta fiind în imposibilitateade a se mai miºca ºi având mâinile,picioarele ºi faþa umflate.

La nivelul judeþului,

Autoritatea de Transport sesizatãvizavi de ilegalitãþile din traficT ransporatorii, la limita legii. Consilierii judeþeni au ridicat

problema transportului cãlãtorilor pe ruta Petroºani – Deva,aceºtia fiind nemulþumiþi de condiþiile în care sunt transportaþipasagerii. Nu de puþine ori s-a întâmplat ca microbuzele sã fie plinela refuz ºi asta fãrã ca cineva sã îi tragã la rãspundere pe ºoferi.

Î n week-end-ultrecut au avut loc

douã partide amicaleîn Valea Jiului.

La Vulcan, echipa localãC.S. Vulcan a întâlnit peRetezatul Haþeg, o echipãce anunþã intenþii de perfor-manþã pentru sezonul Ligiia IV-a Hunedoara careîncepe pe 29 august a.c.

Victoria a revenit haþe-ganilor cu 2-1. Ei au conduscu 1-0 (gol Caia), apoi afost 1-1 (gol la vinclu GabiRãdulescu) ºi 2-1 pentruRetezatul, (gol D. Belei din11 m). De reþinut cã haþe-ganii s-au întãrit cu Ov.Popesc, I. Gavriluþi, H.Popa ºi portarul A. Tonca,

iar la vulcãneni a jucatProteasa (ex. Min. Uricani).La Petroºani s-au întâlnitJiul ºi Hercules Lupeni (30de spectatori!), scor 2-3. Aumarcat M. Filip (2), R.Moldovan pentru lupeneni,Irina ºi D. Ilie pentru Jiul.

A fost o partidã cu multemomente interesante: golanulat la R. Moldovan (min.61), eliminarea luiHarangozo II (proteste laadresa arbitrului Cristian

Lazãr), iar R. Moldovan afost scos din teren deantrenorul Dan Voicu înmin. 89, pentru nesupunerela indicaþiile sale tactice! Aujucat echipele:

Jiul (antrenorCosminKanduth): D. ªtefãnoaica– M. Popa, D. Stoica, Irina,Al. Nicu –Mândruþ, Graur,M. Avram, D.Ilie – Pãsãricã,R. Ititesc.

Au mai jucat: Mihalache(portar), Alexandrescu, S. Muntean, Matras,Andriþoiu, Chirilã, Totor, M. Bãlãu, Muraru, Cipr.Dumitrescu.

----------------------------------Hercules Lupeni (antr.

Dan Voicu): Ad. Farcaº -Ciorâia, M. Dumitrescu,Savu, Berta – HarangozoI, Harangozo II, Konycika,

C. Pop – R. Moldovan, M. Filip.

Au mai jucat: Kiorean(portari), Gârda, Ifrim,Aboaice.

----------------------------------

-------------------------------

PROTEASA,ÎNTRE URICANI

ªI VULCAN-------------------------------Deºi a jucat în amicalul

C.S. Vulcan – RetezatulHaþeg (1-2) la echipagazdã, jucãtorului Proteasauricãnenii nu vor sã-iacorde transferul la Vulcan:„El este sub contract cunoi, nu se poate plecaoricum. Sã vinã Vulcanul ladiscuþii ºi atunci vom stabilice ºi cum...” a precizatVasile Scurtu, preºedinteleMinerului Uricani.

-------------------------------

GHIÞAN, DOARCU PORTARII-------------------------------

E oficial. Sorin Ghiþan(47 ani) nu mai esteantrenorul principal alJiului, echipã de care seocupã acum, CosminKanduth.

„Nu mai am nicio treabãcu echipa de seniori. Suntdoar portar de rezervã ºiantrenorul portarilor dinclub. Nu mai doresc sã fiuasociat cu acest titlu deantrenor la Jiul” a spusSorin Ghiþan.

-------------------------------

TREI PE „ÞEAVA PUªTII”

-------------------------------Kiorean, Ov. Popesc

ºi I. Gavriluþi sunt trei dintre jucãtorii UniversitãþiiPetroºani care sunt doriþide alte echipe, HerculesLupeni ºi Retezatul Haþeg.

„Aceºti jucãtori sunt subniºte contracte. Eu înþelegcã unii i-ar vrea, dar asta serezolvã doar în anumitecondiþii” a spus antrenorulUniversitãþii Petroºani,Gabi Niþu.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 20158 Sport

Sâmbãta careurmeazã, 15 august, artrebui sã continueD.N.S.-ul la rugby, adicãacea Divizia „B”, în carese zbate ºi ªtiinþaPetroºani. Un campi-onat întrerupt dupãetapa a 11-a (6 iunie

a.c.), ce se va reluapeste patru zile. S-ajucat un tur ºi douãetape din retur, într-uncampionat unde ªtiinþarealmente s-a chinuit dintoate punctele devedere: rezultate, lot,antrenori etc.

Acum, orice infor-maþie venitã dinspre„Dealul Institutului” nuanunþã nimic bun. Lotul,vai-º-amar de el, 7-8jucãtori care se antre-neazã fãrã antrenor,Alexandru „Dandu”Lupu pãrãsind ºi el, separe, corabia, înspre untrai mai bun, spreBucureºtiul sãu natal.Emil Drumea a rãmas

„one man show” (maitare ca Poliopol!), carese chinuie de unul singurs-o scoatã la capãt.

Aceasta este situaþiala zi, acolo unde au jucatmari jucãtori precumVasile Rusu, ConstantinDinu, Mircea Ortelecan,Victor Marinescu,Burghelea, Enciu Stoica,Bucan, Bucos, pentru a-i aminti doar pe câþiva

dintre cei care aujucat în NaþionalaRomâniei! O echipãcare a câºtigat de treiori Cupa României(1983, 1991, 1993),mereu în topulsuperligii, a ajunsacum sã care, ca opovarã un nume,ªtiinþa, care a fost unnume emblematic înrugbyul românesc.

Henþ cu mâna Rugby, rugby, hainã grea...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL. AMICALE.

Oaspeþii, mai dotaþi...

Între un campionat ºi altul...

Antrenorii Dan Voicu(Hercules Lupeni) ºi CosminKanduth (Jiul), umãr la umãr,

urmãrind echipele lor

„Veteranii” Rere Moldovan ºi Cornel Irina, au marcat câte un gol în amicalul

Jiul-Hercules Lupeni (2-3)

Apariþiile noi de la HerculesLupeni, Konicika ºi Aboaice

Ifrim (Hercules Lupeni), unjunior de la care antrenorul

Voicu aºteaptã mai mult

„Oamenii din spatele cortinei”, organizatorul Petre Drãgan(Hercules Lupeni) ºi Bebe Fage (Jiul Petroºani)

cvj nr. 918 marti 11 august 2015

Documents