cvj nr. 988 marti 17 noiembrie 2015
DESCRIPTION
CVJ NR. 988 MARTI 17 NOIEMBRIE 2015TRANSCRIPT
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 988
Marti, 17 Noiembrie 2015
S -au sãturat sã fie minþiþi. Este vorba de primarii din Valea Jiuluiºi din Deva care se vãd într-o situaþie limitã, fãrã ieºire, din
cauza stocului limitat de huilã. Cãrbunele din stocul termocentralelorar ajunge pentru încã cel mult trei zile în condiþiile în care temperaturile exterioare nu sunt negative. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5
C u toate cãlocuiesc
pe un munte decãrbune, locuitoriiVãii Jiului trãiesczi de zi în acestînceput de iarnãcu teama cã, înorice moment, pot îngheþa înlocuinþe.
Teama este, dinpãcate, una îndrep-tãþitã, dacã avem învedere faptul cã, înprezent, stocurile decãrbune de la termo-centralele Mintia ºiParoºeni sunt unele deavarie, iar producþiazilnicã de cãrbune dincadrul minelor CEH ºi
SNIMVJ, abiadacã asigurãfuncþionareacelor douãunitãþi energetice pedouã zile.
Mai graveste faptul cã,finalul luniinoiembrie ºi,mai ales lunadecembrie, vincu foarte multe zilelibere prevãzute delege, fapt care înseamnã implicit ºi oreducere a producþieide cãrbune.
Un calcul aritmeticsimplu ne aratã cã, în decembrie ºi ianuarie, funcþionareatermocentralelor de la Paroºeni ºi Mintia
poate fi pusã sub semnul întrebãrii.
ªi mai grav estefaptul cã, nici la nivelulCEH ºi nici al celorresponsabili mai susde aceastã entitateeconomicã, nimeni nu pare interesat depericolul ca locuitoriidin Valea Jiului sãrãmânã fãrã cãldurã în
calorifere, chiar înlunile cele mai grele deiarnã (decembrie ºiianuarie).
Constat cã actualului director general Floruþ pare sã-i fie absolut indiferentã situaþia, dinmoment ce activitateasa în fruntea este unamai mult de domeniulturismului decât almanagementului. Nu este posibil ca, îndecurs de o lunã,directorul general alCEH, sã nu fi fost nicimãcar prezent la sediul Companiei mai mult de 10 zileadunate. Aºa cum nueste posibil ca domnulFloruþ, dupã ce esteplãtit cu un salariucolosal, sã mai beneficieze ºi de
decontarea exagera-telor sale deplasãri în scop turistic.
În calitate de ompolitic cãruia îi pasã ce se întâmplã culocuitorii din ValeaJiului, ce se întâmplãcu CEH, trag unserios semnal de alarmã asupra pericolului ca ValeaJiului sã rãmânã înperioada urmãtoarefãrã cãldurã. În acelaºitimp, invit reprezen-tanþii noului Guvern sã analizeze atât activitatea, sau maibine spus, inactivitateadomnului Floruþ înfruntea CEH, cât ºiresponsabilitatea celorcare au adus CEH înaceastã situaþie dedezastru economic ºi social, ale cãrei
repercursiuni pot fiextrem de grave pentru Valea Jiului ºipentru judeþulHunedoara.
Consider cã esteinadmisibil ca oameniicare locuiesc pe unmunte de cãrbune sãfacã frigul în case, iarcei care au generatdezastrul CEH sãscape basma curatã,ba chiar sã fie plãtiþiregeºte fãrã a facenimic pentru evoluþia acestui agenteconomic încã vitaleconomiei Vãii Jiului,judeþului Hunedoara ºiîntregii Românii.
COSTEL AVRAMPreºedinte PNL
PetrilaVicepreºedinte
PNL Hunedoara
L iderii de sindicatde la Sindicatul
Muntele îºi pun spe-ranþele în ministruldesemnat al Energiei,Victor Grigorescu.
Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntelesusþine cã noul ministru alEnergiei poate continuaplanurile începute deRãzvan Nicolescu, cel carea condus anul trecut acestportofoliu.
“Dacã þin cont cã l-amcunoscut în calitatea dedirector de cabinet al fostului ministru RãzvanNicolescu pot în acestmoment sã spun cã esteun om care cunoaºte problematica CEH, deci nu vine de undeva de undenu a auzit de noi ºi cred cã ceea ce ºi-a dorit domnul Rãzvan Nicolescusã facã pentru ComplexulEnergetic Hunedoarapoate sã reprezinte acum ooportunitate pentru noul
ministru sã facã”, adeclarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.
La începutul acestui an,Victor Grigorescu subliniafaptul cã ar trebui testatinteresul investitorilor vizavide Complexul EnergeticHunedoara
”Energia produsã înValea Jiului acoperã circa7% din consumul naþional,dar cu ce costuri?! Interesulunor investitori de marcãpentru privatizareaComplexului este un primpas. Spre exemplu, o companie americanã,despre care s-a vorbit dejaîn spaþiul public, gestioneazãactive financiare de aproape1 miliard de dolari în sectorul energetic”, spuneala începutul acestui anVictor Grigoresu.
La acel moment, cãrbunele era consideratde Victor Grigorescuesenþial pentru securitateaenergeticã a României.
Monika BACIU Monika BACIU
Stãm pe un munte de cãrbune,dar îngheþãm de frig
Judeþul Hunedoara într-o situaþie dramaticã
din cauza CEH
Sindicatele din minerit au încredere în noul ministru al Energiei
Declaraþie politicã - Costel Avram
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 20152 Actualitate
Materialele marcate“Promovare” reprezintã
PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului
www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])
0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])
Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU
([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
A investit timp ºibani, dar una dintrecele mai importanteclãdiri ale municipiuluiLupeni a devenit oadevãratã bijuterie.
Construcþia, careajunsese o ruinã a fosttotal reabilitatã ºi acummai trebuie doar sã sefinalizeze licitaþia pen-tru scaunele din salade spectacol. De altfel,
aici sunt mai multe sãli în amfiteatru, oripentru recepþii ºi câþiva tineri au ºinut sã îºi oficieze relaþia decãsãtorie pe holurileîncã neamenajatecomplet. Când va figata, primarul CornelResmeriþã sperã sã oredea activitãþilor cul-turale, sã organizezeaici spectacole de
teatru, cinema, oriîntâlniri ºi dezbateripublice. „Este un lucrufoarte frumos ceea ces-a realizat pânã înacest moment, însã,de acum încolourmeazã finalizarea ºipânã la finalul acestuian vor fi montate, maimult ca sigur, ºiscaunele în PalatulCultural. Apoi vomface o micã inaugu-rare, fiindcã inaugu-rarea finalã va fi când totul va fi gata”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
Construcþia a fostreabilitatã printr-unproiect european deaproximativ 9,4 mili-oane de lei. Banii au
fost necesari, dupã ce clãdirea ajunsese oruinã ºi aproape stãteasã se demoleze. PalatulCultural este acum unobiectiv strategic înacest oraº ºi tinerii sunt invitaþi sã pãstrezeacest loc aºa cum va fiel redat publicului.
„A fost o clãdire frumoasã pânã s-adeteriorat în halul încare a fost. Acum sun-tem în stare avansatã alucrãrilor, va fi montatcovorul ºi, aºa cum amspus, scaunele ºi spersã ºi avem grijã de el”,a mai adãugat CornelResmeriþã.
Lucrãrile la acestedificiu au început înprimãvara anului 2012ºi se pare cã la finele
acestui an ar putea figata întreaga lucrare,în funcþie de modul în
care se vor derulaultimele licitaþii.Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Singurul Institut deCercetare ªtiinþificã din ValeaJiului, INSEMEX Petroºani,unic ca structurã în România,organizeazã, în aceastã sãp-tãmânã, o zi în care accesul înincintã va fi liber. Toþi cei carevor sã vadã locul în care aufost fãcute expertizele de laMaternitatea Giuleºti, exper-tizele exploziilor de la mineledin Valea Jiului, acolo unde sefac acum verificãrile în cazulincidentelor de la Colectiv, oride la Moara din Braºov, suntaºteptaþi sã le treacã pragul.Va fi o zi dedicatã cercetãto-rilor, dar cu public. „În fiecarean, se ºtie, mai mult sau maipuþin, ziua de 19 noiembrie,care este ziua de naºtere aprofesorului medic George
Emil Palade, care s-a nãscut în19 noiembrie 1912, se cele-breazã pe plan naþional, ZiuaCercetãtorului. În ultimii ani,am marcat aceastã zi ºi anul acesta ne-am gândit, lasugestia unui coleg din presã,sã organizãm o zi a porþilordeschise la INSEMEX, pentruca lumea sã vadã ce se aflãdincolo de aceste porþi, gea-muri, uºi”, a declarat dr. Ing.George Artur Gãman, directorgeneral INSEMEX Petroºani.
Clãdirea impozantã de pedrumul ce duce spre Parâng afost mereu fascinantã, darceea ce se petrece înãuntrueste ºi mai fascinant. Joi esteziua în care vã puteþi înscrie são vizitaþi. Ce veþi vedea?„Laboratoarele de cercetare ºi
încercare, pe toate domeniilepe care noi le gestionãm, cusingura menþiune ca, cei carevor dori sã ne vizitezepoligonul de explozivi, sã vinãîn cele douã grupuri grupuri pecare putem sã le organizãm.Poligonul se aflã la o distanþãspre Jieþ ºi acolo vom organizadouã grupuri, unul la ora15,00 ºi unul la ora 16,00,pentru cã mai mult de douãdemonstraþii acolo nu putemface”, a precizat directorulINSEMEX.
Ziua porþilor deschise sedesfãºoarã joi, 19 noiembrie2015, între orele 12,00 ºi17,00.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
L unacadourilor
uºureazã bugetullocal al municipiu-lui Petroºani.
Douã sãptãmânine mai despart deluna decembrie, iarautoritãþile locale dela Petroºani au alocatbani pentru organi-zarã evenimentelordedicate sãrbãtorilorde iarnã. Nu maipuþin de 130.000 delei au alocat edilii dinlocalitate pentrudiferite acþiuni ce voravea loc în aceastãlunã.
“Luna decembrieeste deosebit debogatã în tradiþii, simboluri ºi sãrbãtori.Acestea, pãstrate ºitransmise din moºi-strãmoºi, au menirea
de a aminti de entuzi-asmul copilãriei, debucuria vieþii, defarmecul colindelorde altãdatã. Astfel,sãrbãtorile religioaseºi laice din lunadecembrie nu suntdoar un motiv debucurie pentru noi, cireprezintã ºi un bunprilej de a ne pãstraidentitatea ca poporºi o oportunitate de aconservã ºi practicaobiceiurile moºtenitede la strãbunii noºtri”,se aratã în nota defundamentare aproiectului.
Astfel, s-au alocatbani pentru festialulde colinde, serbareapomului de Crãciun,Revelionul în stradã,revelionul pensiona-rilor ºi nu numai.
Monika BACIUMonika BACIU
Palatul Cultural – o bijuterie în LupeniO bijuterie arhitecturalã a ajuns Palatul Cultural din Lupeni, o fostã clãdire
ridicatã de comuniºti pentru cluburile muncitoreºti din partea de vest a Vãii Jiului. Investiþia este aproape de final ºi primarul Cornel Resmeriþã spune cãdeja sunt tineri interesaþi sã îºi oficieze aici momente importante din viaþa lor.
Pregãtiri administrativepentru sãrbãtori
Porþi deschise la INSEMEXJ oi este Ziua Cercetãtorului, un eveniment celebrat,
an de an, la Institutul Naþional de Cercetare dinPetroºani, iar cu acest prilej INSEMEX organizeazã ZiuaPorþilor Deschise. Sunt aºteptaþi în jurul amiezii, toþi ceicare vor sã vadã laboratoarele în care se fac expertizele ºicurioºii vor avea ocazia chiar sã intre în poligon, unde seîncearcã explozibilii.
În iulie 2015,Cronica Vãii Jiului scriacã strategul PSD, VasileDâncu, va fi reactivat ºiera posibil sã devinãºeful mamutului politicdin dorinþa social-democraþilor de a sereseta. Doar cã baroniisunt greu de restruc-turat. În acel momentla televiziuni ºi radiourilocale, informaþia oferi-tã ºi cotidianul CronicaVJ au fost tratate înzeflemea, aruncate înderizoriu, deºi infor-maþia era verificatã. Aurmat apoi, în cadrulPSD, ideea unei posi-bile preluarãri de cãtreDâncu a guvernului,dupã plecarea iminentãa lui Ponta - încã odovadã cã profesorulde la Cluj era vizat. ªi a apãrut drama de laColectiv Bucureºti,Guvernul Ponta ademisionat, iar VasileDâncu a fost preluat detehnoctaþi pentru cãDâncu e ”ºi cu mamaºi cu tata” precum cântecul cu armata.
Cel propus de premierul desemnatDacian Cioloº cavicepremier ºi ministrual Dezvoltarii siAdministratiei în noulguvern, Vasile Dâncu, afost profesor de filo-zofie de la Liceul deInformaticã Petroºani ºi
ziarist la cotidianul”Zori Noi”, ulterior”Matinal”, într-operioadã când nu fãceapoliticã, dar în ValeaJiului s-a dovedit a fi un apropiat al oamenilor dintre Jiuriprofilându-se structurasa de stânga.
Anii trãiþi printremineri au fost precumarmata, stagiul militarde pe vremuri, caretransforma un flãcãu cu
caº la gurãîntr-un bãrbat… ÎnVale, a gustat ºi dinpãcatele lumeºti aleimberbilor nonconfor-miºti de la cotidianul”Zori Noi”, alãturi deMircea Bujorescu,Dorel Neamþu ºi mulþialþii care s-au împrãºtiatîn cele patru zãri.
“O perioadã, de laterminarea facultãþii,am fost profesor defilosofie ºi ºtiinþesociale în Valea Jiului.Dupã un timp, amfãcut demersuri pentruun transfer foarte com-plicat de la MinisterulÎnvãþãmântului laMinisterul Culturii... Încele din urmã, amdevenit ziarist profesionist în redacþiacotidianului
”Zori Noi”, la paginade culturã” – spuneîntr-un interviu fostulministru InformaþiilorPublice, Vasile Dâncu.Acesta a precizat cãprieteniile legate cuoameni din Vale suntneîntinate politic, careau acea candoare demulþi uitatã.
În proaspãtademocraþie, anii dedupã 1990, personali-tatea lui Vasile Dâncu aridicat mult stachetacalitãþii ziariºtilor dintre Jiuri deschizândapetitul pentru studiu ºicontact permanent cu ”noile” realitãþi,pentru culturãtemeinicã consolidân-du-se astfel statutul jurnalistului a cãruiscriere devenea forþã.
Din Valea Jiului,Vasile Dâncu a plecatprofesor universitar laCluj, iar 1999 devinemembru PSD,recunoscând confor-maþia sa de stânga.
A devenit primulideolog responsabil custrategia unuia dintrecele mai mari partidedin România. În 2000,aflat pe poziþia dedirector-fondator al
IstitutuluiMetromediaTransilvania, acceptãpropunerea primului-ministru AdrianNãstase ºi devineMinistrul InformaþiilorPublice, din decembrie2000 pânã în aprilie2003, când, în urmarestructurãrii guverna-mentale, MinisterulInformaþiilor Publice setransformã în AgenþiaPentru StrategiiGuvernamentale, laconducerea cãreiarãmâne pânã în 2004.În timp, a ocupatfuncþiile politice devicepreºedinte alOrganizaþiei JudeþeneCluj a PSD ºi de secre-tar executiv al PSD înmarketing politic.
Dar cum PSD nu
mai era ce a fost, iarstrategia iniþialã se dilu-ase considerabil, Dâncua fãcut un pas înapoi ºiºi-a vãzut de activitateadidacticã, de cercetare,publicisticã, estepreºedinte al InstitutuluiRomân pentru Evaluareºi Strategie – IRES,care a devenit ºi profe-sor la ºcoala cadrelorSRI - Academia deNaþionalã de Informaþii„Mihai Viteazul”. A fostºi europarlamentar custatut de observator.
În prezent, VasileDâncu nu este nici cal PSD, nici în cãruþaPSD de prin 2009, dar nici în altã cãruþãnu vrea pentru cã simtepe stânga, îi place ºidreapta politicii ºi esteºi dispus sã munceascãprecum soldatul, exact ca în cântecul…”S-a mãrit armata”:”Jumãtate din inimãbate pentru mama/ Iarcealaltã jumãtate batepentru tata…/ Stau înunitate/ Fac târ⺠pecoate/ Fac sectoare ºiplantoane pân’ la libe-rare”. Cu asemeneastructurã ºi pregãtire,Dâncu e agreeat de
toatã paleta politicã,exceptând antipatiile laadresa sa.
Ca urmare, premierul desemnatDacian Cioloº nu l-ascãpat, mai ales cã, laînceputul acestei luni,Germania l-a decoratcu Crucea de Merit în rang de cavaler considerându-l peVasile Dâncu un om pe remarcabil care aconsolidat legãturiledintre Germania ºiRomânia, dar ºi a altor þãri. Dâncu estepropus vicepremier ºiministru al Dezvoltariisi Administraþiei, înnoul Guvern.
Aflat de circa patru luni în vizorulpoliticienilor, profesorulde filozofie de laPetroºani nu a ajunspreºedintele PSD lanivel naþional pentru cã nu se mai plia pe”baroniada” partiduluimamut, dar l-a preluatDacian Cioloº în guvernul de tehnocraþi,asta ºi pentru cã i-afost favoarabilã conjunctura…
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015 Actualitate 3
Un posibil vicepremier cãruia i-a cãzut caºul de la gurã în Valea JiuluiS trategul PSD, Vasile Dâncu - propus de premierul desemnat Dacian Cioloº pentru a fi vicepremier ºi
ministru al Dezvolþãrii ºi Administraþiei în noul guvern de tehnocraþi - simte pe stânga, îi place ºidreapta politicii ºi este ºi dispus sã munceascã precum soldatul, exact ca în cântecul… ”S-a mãrit armata”:”Jumãtate din inimã bate pentru mama,/ Iar cealaltã jumãtate bate pentru tata…/ Stau în unitate/ Factâr⺠pe coate/ Fac sectoare ºi plantoane pân’ la liberare”. De fapt, anii trãiþi printre mineri au fost pentru Vasile Dâncu precum armata, stagiul militar de pe vremuri, care transforma un flãcãu cu caº la gurã într-un bãrbat…
“Nimeni nu a luatnicio mãsurã cã nu existãhuilã în rezerva naþionalã.Nu putem sã stãm aºa ºisã ne minþim”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Dupã intrarea învigoare a regulamentului787 care prevede caminele neviabile sã intre pe program deînchidere, s-a renunþat lahuilã ca rezervã de stat.
“Varianta cu asigu-rarea din rezervele destat e dificilã ºi nu s-aputut concretiza. S-a ºirenunþat din 2010 la rezervele de stat pentruhuilã. Agenþia Naþionalãnu a mai constituitaceastã rezervã la indicaþiile ComisieiEuropene dupã ce aintrat în vigoare regula-mentul 787”, a declaratConstantin Jujan,reprezentantul CEH.
ªi preºedinteleAgenþiei Naþionale deReglementare înDomeniul Energiei a pre-cizat cã stocurile de huilãnu sunt pregãtite.
"Pregãtirile de iarnãsunt îndeplinite aproapeîn totalitate. Existã încã orestanþã la aprovizionareacu huilã. În rest, toatesocietãþile comerciale dinzona energiei electricecare asigurã rezerva deputere pentru perioada
de iarnã au constituitstocurile de apã, în cazulHidroelectrica, saustocuri de cãrbune saude pãcurã în cazul celor-lalte societãþi comercialecare au aceastã sarcinãpe timpul iernii. În ceeace priveºte gazele naturale, Autoritatea asolicitat furnizorilor sãînmagazineze pentrumotive de siguranþã 1,7miliarde de metri cubi, s-au înmagazinat 2,5miliarde de metri cubi,exact ca la nivelul anuluitrecut", a afirmat sãptãmâna trecutã,Niculae Havrileþ, prezentla conferinþa anualã aAsociaþiei Furnizorilor deEnergie Electricã dinRomânia (AFEER).
La un moment dat s-a vorbit de constituireastocului de huilã în rezer-va naþionalã astfel încâtastfel sã se asgire stoculde cãrbune necesar func-þionãrii termocentralelor.Nici aceastã variantã nua fost una viabilã.
Monika BACIUMonika BACIU
“Am convocataceastã întâlnire acumpentru cã în decembriecei de la Complex,datoritã sãrbãtorilorlegale ºi zilelor liberecare existã, nu vor lucraaproximativ douã sãp-tãmâni, ceea ce înseam-nã cã aproximativ douãsãptãmâni nu se vafurniza cãrbune cãtreParoºeni ºi cãtre Mintia.În acest moment celedouã termocentrale auun stoc de cãrbune pemaxim 3-4 zile ºi neîngrijoreazã acest aspectavând în vedere cã vorveni temperaturi foartescãzute ºi tehnic nu seva putea asigura agentultermic. În acestecondiþii trebuie sãvedem dacã se va reuºisã se facã un programde activitate de urgenþã
pentru asigurarea cãrbunelui la cele douãtermocentrale. Eu o sãînaintez douã propu-neri. În acest sens, eupropun ca pentru lunadecembrie sã se facã unprogram de lucru astfelîncât activitatea sã seopreascã cât mai puþinºi sã putem sã asigurãmun minim de cãrbunepentru alimentareacelor douã termocen-trale. Soluþia pe caredomnul Floruþ ne-aînaintat-o acum o lunãºi anume aceea de aaduce cãrbune de laAnina practic nu s-aconcretizat în nimic, era vorba de 50 de mii de tone, import nuse poate fizic într-operioadã mai micã de90 de zile, ceea ce penoi ne afecteazã într-un
mod foarte puternic.Trebuie sã vedem dacã se poate face ceva în ceea ce priveºteconsumul de cãrbunecând sunt temperaturipozitive ºi dacã sepoate face o economiede cãrbune în aceastãperioadã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
S tocuri goale
Stocurile de cãrbunede la cele douã termo-centrale sunt aproapegoale în acest moment,iar reprezentanþii CEHnu divulgã cât cãrbunemai existã pentru a nufi înghiþiþi de jungla depe piaþa de energie.
“Legat de situaþiaaceasta îngrijorãtoarepentru locuitorii dinValea Jiului ºi din Devapornind de la stocurilede cãrbune cu careintrãm în iarnã, caresunt foarte mici, nu o sã dau valorile dinraþiuni de strategie pentru Complex pentrucã e o junglã în piaþa de energie. Legat de stocurile pentru asigu-rarea agentului termic în perioada urmãtoareexistau trei variante, din intern însemnândcele patru societãþiminiere ºi societatea de închideri, tot dinaceastã zonã, o achiziþiede la Anina care a fost aprobatã de Consiliul deAdministraþie. O altãprocedurã de achiziþiecare începe în 3 decem-brie, pentru cãbunele de
import, dar varianta nu a fost aprobatã deConsiliul deAdministraþie având învedere lipsa resurselorfinanciare ºi faptul cãsumele care au fostacordate într-o primãtranºã din ajutorul de stat nu au avut cadestinaþie achiziþia decãrbune. Societatea deÎnchideri Mine ºi-aredus capacitatea deproducþie prinînchiderea minei Petrila,noi avem în intern ocapacitate limitatã, iarceea se poate asigurade la Anina, un minimde 10 mii de tone delunã, maxim 15 mii detone, nu este o cantitatesuficientã. O procedurãde mijloc ar exista dupãdiscuþiile pe care le-aavut directorul generalcu alþi posibili ofertanþide cãrbune prin procesarea cãrbunelui,dar pentru acest lucrutrebuie o hotãrâre deGuvern, trebuieînºtiinþatã ComisiaEuropeanã, deci este o procedurã dificilãpentru noi în perioadaurmãtoare. Lunadecembrie este o lunãcu mai multe zile libere,dat fiind sãrbãtorile deiarnã ºi zilele libereacordate în baza CCM,nu am purtat în discuþiila nivelul societãþii cuorganizaþia sindicalãreprezentativã privindcalendarul din lunadecembrie. O sã venimcu o solicitare pentru areduce sau a fi cât maipuþin timp liber în caresã rãmânem fãrã producþie. Astãzi
funcþionãm cu termo-centrala Paroºeni ºi ter-mocentrala Mintia cu unsingur grup ºi un singurcazan la Mintia, poateasigura agentul termic,dar nu este nici foartefrig afarã ºi nu sunt situaþii deosebite, darpentru perioada urmã-toare nu se întrevãd niºtesoluþii imediate care sãne asigure un confort înceea ce priveºte un stocmai mare de cãrbune.Nu s-a intrat în iarnã custocuri minime, numaidin ce pot fi asigurate de producþia internã”, a declarat ConstantinJujan, reprezentantulCEH.
L ucreazã lafoc continuu
Liderii de sindicat nuexclud ca minerii sãlucreze la foc continuuîn luna decembrie astfelîncât sã asigure stoculnecesar de cãrbunepentru funcþionareacelor douã termocen-trale de pe o zi pe alta.
“Ca organizaþie sindi-calã reprezentativã noiavem disponibilitateaangajãrii ºi semnãrii
unui protocol pentru unprogram de lucru caresã vizeze activitateapentru lunile de iarnãpentru cã indicatoriiindicatorii economici aisocietãþii nu se vorîmbunãtãþi în aºa felîncât sã fie posibil unimport de cãrbune sauatragerea unor resursefinanciare, altele decâtcele din vânzarea deenergie electricã. Încadrul biroului executival organizaþiei am configurat un programal zilelor lucrãtoare pentru luna decembrie,urmeazã sã îl discutãmcu administraþia ºi sãstabilim care este pro-gramul normal al luniidecembrie, iar pentruzilele nelucrãtoare se va lucra pe bazã decomandã la activitateade producþie ºi de trans-port, într-un protocolcare sã aducã beneficiicelor care îºi sacrificãtimpul liber ºi vin sãlucreze în aceastãperioadã. O altã proble-mã pentru care noiinsistãm de foarte multtimp este aceea a anga-jãrilor de personal pen-
tru cã pe lângã lipsamaterialelor ºi apieselor de schimb dinunitãþile miniere lipsapersonalului în activi-tatea direct productivãºi cea de transport esteuna care strigã defoarte mult timp, dar nuam reuºit pânã în acestmoment sã convingemadministraþia ca acesteangajãri trebuiau fãcutecu mult timp în urmã.Un alt aspect pe caretrebuie sã îl avem învedere este dirijareatuturor resurselor financiare ale societãþiicãtre asigurarea materialelor ºi a pieselorde schimb în unitãþileminiere”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.
S ituaþie dramaticã la
termocentraleReprezentanþii
TermocentraleiParoºeni susþin cã situaþia este mai multdecât dramarticã dacãtemperaturile exterioarescad sub limita îngheþu-lui. Astãzi va porniCAF-ul de la Paroºeni,dar acesta este doar osoluþie de moment.Dacã temperaturile scadsub -10 grade atuncitoate grupurile de la termocentrale trebuie sãfuncþioneze pentru cã evorba ºi de securitateaechipamentelor.
“Regimul defuncþionare pentruaceastã iarnã îl considerblocul 4 de la Paroºeniºi blocul 3 de la Deva,ceea ce înseamnã unconsum de cãrbune de2100 ºi 2700 de tone,adicã 4800 de tone pezi calendaristicã. Acestregim de funcþionarepoate avea ºi variantemai economicoase, dinpunct de vedere al com-bustibilului, dar foartepãguboase din punct devedere al încasãrilorcare asigurã lichiditãþilecare asigurã banii nece-sari pentru materiale,pentru salarii. Acest
regim constã înfuncþionarea unui singurcorp de cazan la Devaºi respectiv oprireablocului 4 de laParoºeni ºi pornireacazanului de apãfierbinte (CAF –n.r.)care nu reprezintã osursã sigurã. Ea este ocapacitate de rezervãcare trebuie pornitãcând la blocul patru seîntâmplã incidente denatura unei avarii sauporniri planificate. Noimâine (astãzi) pornimCAF-ul pentru a-i testacapacitatea, îi facemprobele, facem un calcul economic prezentãm ºi se va lua odecizie. Al treilea ele-ment esenþial îl repre-zintã temperatura exte-rioarã. De abia de atunci situaþia devine
dramaticã în sensul cãla temperaturi negativesub -5,-10 grade, atât laDeva cât ºi la Paroºenifuncþionarea celor douãblocuri este obligatoriedeoarece trebuie sãpunem în siguranþã ºiechipamentele. Soluþiide moment nici nu credcã putem discuta devacanþã, e obligatoriu sãgãsim acele soluþii sãlucrãm continuu ºitotuºi nu putem aban-dona achiziþionarea decãrbune deoarece nuºtim prognoza. Dacãvor fi douã-trei sãp-tãmâni cu -10 grade,lucrurile se complicã ºiatunci nu mai intervineca factor esenþial numai
termia, pe lângã aceasta, cu acelaºi gradde importanþã, intervine ºi siguranþaechipamentelor”, adeclarat Doru Viºan,directorul termocen-tralei Paroºeni.
P robleme laDeva
La Deva deja au existat probleme înceea priveºte furnizareaapei calde, iar ediliiprimãriei se declarãtotal nemulþumiþi deactuala conducere aComplexului EnergeticHunedoara.
“Noi ca UAT Devasuntem îngrijoraþi deaceste probleme maiales cã am avut douãîntâlniri cu domnul general Floruþ ºi ne-apromis cã la începutullunii decembrie vomavea un stoc de300.000 de tone. Deunde le-a inventat nuºtiu. Suntem îngrijoraþi
ºi am fi dorit sã nespunã unde sunt acele300 de mii de tone pecare ni le-a promis, maiales cã ieri la Deva amavut o micã problemãpe cazanul care afuncþionat a scos o temperaturã de 45 degrade, nici vorbã de apã caldã, abia am datcãldurã populaþiei”, a declarat Ovidiu Moº,viceprimarul municipiului Deva.
S ituaþie limitã
Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, susþine cã judeþulse confruntã cu o situa-
þie limitã care a fostadusã la cunoºtinþa deci-denþilor încã din varã,dar aceºtia nu au luatnicio mãsurã, ci doar s-au mulþumit sã deadeclaraþii liniºtitoare.
“Aceastã întâlnire pecare am organizat-o nuface altceva decât sãtragã un semnal de alar-mã cu privire la asigu-rarea stocurilor pentrucã ceea ce s-a promisde reprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara nu s-aîntâmplat ºi atunci noifiind într-o situaþie limitãnu putem sã stãm pasiviºi sã aºteptãm ceea cese va întâmpla.Conducerea CEH tre-buie sã vinã cu soluþiicoerente ºi clare pentrucã minciuni nu maiacceptãm. Minciunilecare ne-au fost spusepânã acum nu mai potfi înghiþite de nimeni.Noi am avertizat cã seajunge la aceastãchestiune încã din lunaiunie a anului acesta,cred cã se puteau luadin timp aceste mãsuri,nu ºtiu de ce nu s-auluat. Chiar dacã deciziaera la Consiliul deAdministraþie sau laMinister, lucrurile trebuiau rezolvate. Amajuns într-o situaþie limi-tã, sunt câteva soluþii,viaþa ne-a învãþat sã nebazãm pe noi ºi nu pealþii ºi acum noi trebuiesã rezolvãm problema.Suntem în iarnã, e oproblemã a cetãþeanuluiîn acest moment pânãacum ne-am bazat peniºte lucruri irealizabileºi ce avem noi înpãmânt e cea mai sigu-rã resursã ºi la îndemâ-na noastrã. Singurasoluþie e sã scoatemmai mult cãrbune dinsubteranul Vãii Jiului”,a conchis primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.
Astãzi, la Deva, laPrefecturã are loc oîntâlnire cu toþi factoriiimplicaþi în aceastã situaþie astfel încât sã se identifice cele mairapide ºi viabile soluþiipentru rezolvarea problemei.
Monika BACIU Monika BACIU
4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015 Actualitate 5
Stãm pe un munte de cãrbune, dar îngheþãm de frig
Judeþul Hunedoara într-o situaþie dramaticã din cauza CEH S -au sãturat sã fie minþiþi. Este vorba de
primarii din Valea Jiului ºi din Devacare se vãd într-o situaþie limitã, fãrã ieºire,din cauza stocului limitat de huilã. Cãrbuneledin stocul termocentralelor ar ajunge pentruîncã cel mult trei zile în condiþiile în caretemperaturile exterioare nu sunt negative. În acest sens, la primãria municipiuluiPetroºani a avut loc ieri o întâlnire cu directorul Termocentralei Paroºeni, Doru Viºan, reprezentanþi ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ai sindicatuluireprezentativ ºi edilii din Valea Jiului.
CE a dictat în 2010
Huila nu face parte dinrezerva naþionalãH uila nu este resursã de interes
strategic. Din anul 2010, la directiveleComisiei Europene s-a decis ca huila sã numai fie inclusã în rezerva de stat, iar acumautoritãþile dau dintr-un colþ în altul pentrucã CEH nu are cãrbunele necesar pentru afurniza agent termic ºi apã caldã.
Aproape optdecenii de la prima
ºcoalã de zbor
Î n urmã cu 78 de ani,Petroºaniul a fost printre
primele oraºe din þarã unde afuncþionat o ºcoalã de zbor.
Înfiinþarea ªcolii de zbor fãrãmotor în 1937, plaseazã localitateaprintre primele ºi totodatã puþinele
centre de zbor cu planorul din þarã, dar ºi ca un centru care ºi-adezvoltat capacitatea de a construiplanoare proprii, unele chiar înpremierã naþionalã, pentruinstrucþia de zbor.
Din aeroclubul de la Petroºani aufãcut parte toþi funcþionarii de laminele din Valea Jiului. Tot laPetroºani în augustul lui 1936firma Wildman din Braºov aconstruit primul hangar ºiobservator meteorologic pedealul Slãtinioarei la cota 650 m, care emiteaprognoze pentru piloþii carezburau din munþii Parâng.Chiar dacã a fost controver-sat la început, proiectulprivind amplasarea unuiavion din sensul giratoriu dela ieºire spre Aeroport, tocmai din acest motiv afost iniþiat de municipalitate.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
T erbilistul carea provocat
accidentul din faþaPrimãriei Petroºani,când a rãnit douãpersoane ºi a fãcutpraf patru maºini,pentru cã s-a urcatla volan beat criþãºi fãrã a avea per-mis, va fi adus lajudecatã de poliþiºti.
MagistraþiiJudecãtoriei Petroºani
au emis un mandat deaducere pe numele lui Iedlicicã Eugen, latermenul din aceastãlunã, dat fiind faptul cãindividul, deºi a fostcercetat în stare de libertate, nu s-aprezentat la proces.Tânãrul de 25 de ani afost trimis în judecatãpentru vãtãmare corporalã din culpã,conducere pe dru-murile publice a unuiautovehicul de cãtre o
persoanã care nuposedã permis de con-ducere ºi conducere pedrumurile publice aunui vehicul deºi seafla sub influenþaalcoolului. Individul ascãpat însã de acuzaþiade furt, dat fiind faptulcã în prima fazã acercetãrii penale s-abãnuit cã a sustrasautovehiculul de terencu care a produs acci-dentul. Iedlicicã aprovocat un teribil
accident de circulaþieîn centrul municipiuluiPetroºani. Individul s-aîmbãtat criþã ºi i s-afãcut de o plimbareprin centrul localitãþii,deºi nu avea permis deconducere. S-a urcat
într-o maºinã de terence aparþinea unuicunoscut de-al sãu ºidin cauza bãuturii aacroºat o dubiþã par-catã, dupã care a tam-ponat un autoturismcare circula în faþa saºi pe care l-a proiectatîntr-un copac.Autoturismul condusde tânãr s-a oprit dupãce a mai tamponat alte
douã maºini, parcateîn zonã. La testareafãcutã de poliþiºti lafaþa locului bãrbatulavea o alcoolemie de1,49 mg/l, alcool purîn aerul expirat, iarlegiºtii a stabilit cãtânãrul avea în sângeo alcoolemie apropiatãde coma alcoolicã.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
S pecialiºtii DSV se aºteaptãca numãrul de solicitãri
pentru analiza trichineloscopicãa cãrnii de porc sã creascã înperioada imediat urmãtoare, iarmedicii, dacã situaþia o cere, îºivor prelungi programul de lucru astfel încât sã fie rezolvate toate solicitãrile.
„Deºi este încã devreme pentrusacrificarea porcilor, în ValeaJiului, o parte însemnatã a localni-cilor a început sã taie ºi vin pentruanaliza cãrnii la noi. Am înregistratsolicitãri ceea ce indicã faptul cã înapropierea sãrbãtorilor vor fi ºimai multe. Din fericire pânã acumnu am descoperit nici un caz deîmbolnãvire, din examenele fãcuteºi sperãm sã nu avem”, spune unul dintre medicii dela Petroºani. Analizatrichineloscopicã este
gratuitã dacã se efectueazã la circumscripþia sanitar-veterinarãla care este arondat proprietarulanimalului care a dus carnea lacontrol. Medicii avertizeazã cã persoanele care sacrificã porci ºinu merg cu carnea animalului laanalize se pot îmbolnãvi detrichinelozã care se transmite laom prin consumul cãrnii infestateºi poate conduce la deces.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 20156 Actualitate
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru
MARÞI, 17.11.2015 în:
Petroºani - între orele 09:00 - 15.00.
Zona afectatã: str 1 Decembrie 1918, bl. 85-89, bl. 101-109, bl. 95,97,99, bl. 120 - 124, str. A. Iancu, bl. 8 - 12, 3 -13, str. Rovinei, str. Coasta, str. Slatinioara, str. St. O. Iosif, bl.1A, 1B, 1C, Magazinul Jiul, str. G-ral Dragalina, bl. 4- 6.
Motivul restricþiei: Remediere pierdere la branºamentul bl.120, str. 1 Decembrie;
Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Primele solicitãri pentru analizelela carnea de porc
Autorul accidentului din faþa PrimãrieiPetroºani, adus cu mandat la judecãtori
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 2015 Actualitate 7
Medicul Laura Bratueste o femeie fragilã,dar atât de puternicãºi deºteaptã încâtimpune respect de laprima vedere. Mulþi setem sã îi spunã în faþãcã este uimitoare, alþiio admirã, unii o ocolescºi o privesc sceptici, dartoþi îi apreciazã munca.Vorbim despre lucrulcu cadavre, dar astaeste o muncã titanicãde ani de zile. A fostcea mai bunã în facultate, dar a uimitpe toatã lumea cualegerea pe care afãcut-o la rezidenþiat:anatomo-patologie.Are o meserie cu carese mândreºte ºi nespune cã e un medicprivilegiat. „Noi avemprivilegiul de a vedealucruri pe care ceilalþi
medici nu le vãd, privi-legiul de a putea stabiliexact cauza morþii.Poate sunã un pic ciudat, dar, privind dinpunct de vedere medi-cal, este foarte intere-sant sã vezi legãturadintre boli, sã veziexact de unde a plecatºi cum s-a ajuns laceea ce s-a ajuns. ªieste foarte interesantsã poþi vedea aºa ceva,pentru cã cei mai mulþimedici doar reuºescasta printr-un ecograf,o radiografie, sau altemetode de analize”, aspus dr. LauraBrãtulescu, medicanatomo-patolog.
Medicul Laura Bratueste o fire puternicã.Am gãsit-o în biroulsãu alb, având în lucrumai multe dosare, dar
nu neagã cã munca peun cadavru este mese-ria ei. Face asta cu opasiune pe care, poatenu oricine, o înþelege
ºi se teme de un singur lucru: sã nugreºeascã atunci cândpune parafa finalã.
„Mentalitatea lumiiconsiderã potrivit pen-tru meseia asta un bãr-bat. Fizic e greu, pen-tru o femeie sã facãtreaba asta, impune un
pic de forþã fizicã, darapelezi la un ajutor.Dar nu mã tem decâtsã nu greºesc atuncicând dau un verdict ºimã gândesc multînainte sã fac notifi-carea într-un dosar”, amai spus medicul.
Este medic specialistîn anatomopatologie ºia împlinit un an decând lucreazã laSpitalul din Lupeni.Nu i-a fost mereu uºorºi a avut, la rândul sãu,momente grele, darpoate cã doar sufletulde femeie o face sensi-bilã atunci când arede-a face cu moarteatimpurie. „Fiecare caze greu în felul lui. Aºzice cã cele mai grelepentru mine suntcazurile când am copii,copii mici, bebeluºi.
Asta este partea ceamai tristã a meserieimele, cã, practic, copiii sunt un miracolal vieþii ºi, când vezifinalul este chiar trist.Dar, din pãcate ºimoartea face parte dinciclul vieþii”, a adãugatmedicul Laura Bratu,mamã la rândul sãu.
Nu este medic caresã nu recunoascã faptul cã are propriusãu cimitir, aºa cum îl numesc ei, dar chiarºi în cazul unei astfelde meserii, existã speranþa de viaþã.Anatomopatologuleste cel careefectueazã testele ceuneori sunt vitale.Mereu au întrebat-o
cei din jur de ce a alesaceastã meserie, ce adeterminat-o, dar eaconsiderã cã asta esteceea ce o reprezintã.Ca sã ajungi un astfelde medic, ai nevoie decunoºtinþe temeinice,de studiu continuu, iar laura Brãtulescuspune cã mereu are ocarte în mânã, dar arecunoscut ºi faptul cãcrede într-o existenþãdupã moarte. Este ciudat sã auzi asta dinspusele unui mediccare lucreazã lamorgã, dar în acelaºitimp, oarecum reconfortant pentrusufletele tuturor.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Potrivit informaþi-ilor de ultimã orã,stomatologul va lucrape un salariu net de1.000 de dolari net,pe perioada de probãºi pânã acolo îi esteasigurat inclusiv trans-portul. „Avem nevoiede un dentist care va lucra ca al doileaspecialist în firma(Tanya Dental Clinic)în Arusha, Tanzania.Perioada de probareeste de ºase luni, încursul cãreia vomoferi $1000 net lunar.Asigurãm biletul din Bucureºti pânã la KilimanjaroInternational Airport,lângã Arusha.Transferul de la aero-port pânã în Arusha,cazare pe durata con-
tractului, maºinã pen-tru folosinþã, asiguraremedicalã, un mediufamiliar de desfãºurareal activitãþii”, spunangajatorii, pe care îiputeþi contacta pe adresa de [email protected].
Contractul pentru care se facepreselecþia este deduratã, între 2 ºi 4ani. „Contractul poate
fi extins nelimitat,dacã persoana sedovedeºte capabilã ºi se adapteazã.
O cerinþã estecunoaºterea limbiiengleze la nivel mediu,cel puþin. Limbafrancezã este conside-ratã un avantaj. Estenevoie de o scrisoarede introducere, CV,copii ale certificatelorde absolvire, toate înenglezã. Cerificateletrebuie traduse ºi autentificate”, maispun angajatorii.
De precizat cã înTanzania este varãveºnicã ºi jobul poatefi o vacanþã continuã.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
M ai puþine alimente deorigine animalã sau
deloc. Acestea ar trebui sãdisparã din meniul zilnic aloamenilor pentru cã amintrat în Postul Crãciunului.
Pentru acest post se ajuneazãîn zilele de luni, miercuri ºi vineri:consumãm fie legume, fie fructe,uscate ori fierte, dar fãrã unt-delemn. Marþea ºi joia se potmânca fierturi cu untdelemn, iar înfiecare sâmbãtã ºi duminicã, pânãîn data de 20 decembrie, sedezleagã la peºte ºi vin. În cazul încare respectivele sãrbãtori ale sfinþilor cu doxologiemare ar cãdea miercurea sauvinerea, nu se dezleagã la peºte, cidoar la untdelemn ºi un pahar cuvin. Credincioºii pot mânca peºteîn zilele de luni, miercuri ºi vineriale acestui post. De asemenea, seface dezlegare la peºte în zilele cusfinþi însemnaþi, dar ºi în zilele de16, 22, 23, 24, 25, 30 ale luniinoiembrie ºi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13,17 ale lunii decembrie dacã zileleacestea cad marþea sau joia. Toateaceste zile de post însã nu pot fiþinute de toatã lumea chiar dacã ºi-
ar dori acest lucru pentru cã suntmulte persoane care din punct devedere medical nu sunt apte pentrua þine post. Medicii spun cã, deºireprezintã o curã de detoxifierepentru persoanele sãnãtoase, esteinterzis suferinzilor.
Cei care aleg sã þinã post, tre-buie sã nu consume produse dincomerþ, gen pate vegetal, caºcaval,mezeluri, ci doar mâncare gãtitã încasã: zacuscã, salatã de vinete,salatã de cartofi cu ceapã, supe,ciorbe ºi gemuri. Acest post aîmpãrþit lumea în douã tabere pentru ca pe lângã cei care þinacest post cu sfinþenie sunt ºioamenii care considera cã prinlucruri ºi gânduri bune se potpurifica spiritual.
Monika BACIUMonika BACIU
Femei cu suflet fragil ºi sânge rece
Laura Brãtulescu – medic la morgãD isecþii, cadavre, lamele, analize ºi multe cunoºtinþe medicale, plus o femeie micuþã ºi cu
sânge rece. Am caracterizat-o pe una dintre doamnele de fier a Vãii Jiului, LauraBrãtulescu, un medic pe care îl gãsim la morga spitalului din Lupeni. Lucreazã în acestdomeniu de un an, dar a acumulat experienþe, pe care puþini bãrbaþi le pot trãi toatã viaþa lor.
Se cautã stomatologipentru þinuturi exoticeO clinicã dentarã din Tanzania are
nevoie de stomatologi ºi specialiºtiide acolo spun cã salariul este atractiv,motiv pentru care s-au gândit sã facãpublicã oferta ºi în Valea Jiului.
Un suflet curat nu implicãrestricþii alimentare
Fotbal, Liga a II-a
Clasicii în frunteÎn Seria 1, Rapidul ºi-a întãrit poziþia
în clasament dupã 1-0 la Baloteºti.Fosta campioanã Oþelul Galaþi a
cedat pe teren propriu, 0-1 cu AcademicaClinceni.
Victorii în deplasare au reuºit ºiDunãrea Cãlãraºi, 2-0 la SC Bacãu, deasemenea Unirea Brãila, 2-1 la Suceava.
Scorul etapei l-a reuºit FarulConstanþa, 5-0 cu Ceahlãul P. Neamþ,echipa constãnþeanã având o reveniresenzaþionalã în ultimele etape.
În Seria a 2-a, derby-ul de clasamenta fost câºtigat de Gaz Metan Mediaº, 3-1cu UTA, golul arãdenilor fiind marcat deDumitru Copil (foto), fostul jucãtor de laJiul Petroºani.
Pierzând la Braºov cu 0-2, FCMBaia Mare s-a îndepãrtat la trei puncte deliderul seriei.
Pâncota lui Ionuþ Popa nu a reuºitdecât un 1-1 acasã cu Unirea Târlungeni.
Olimpia Satu Mare – Metalul Reºiþa,3-0, oaspeþii pãrãsind terenul dupã treiminute, în semn de protest pentru neplatasalariilor.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Noiembrie 20158 Sport
Tabloul echipelorcare joacã în ligasecundã este unulextrem de bogat.Unele cu mari performanþe, altelemereu acolo, în prim-planul com-petiþiei primei scene.
Ce s-a ales acum de ele?
Dacã Jiul, GloriaBistriþa, FC Vaslui sauFC Oneºti ori FCArgeº Piteºti sechinuie prin campio-nate judeþene, alteleau dispãrut de tot:
Sportul Studenþesc,ROCAR, Progresul,Inter, Curtea deArgeº, CoronaBraºov, Voinþa Sibiu,Unirea Urziceni... În schimb, o anumitãelitã s-a grupat subcupola Ligii a II-a,unde din cele 27echipe, multe suntfoste echipe de tradiþieîn prima ligã. În Seria
1, liderul RapidBucureºti dar ºi penul-tima, Oþelul Galaþi, aufost campioane aleRomâniei! Lângã ele,Farul Constanþa,Unirea Brãila, S.C.Bacãu, Gloria Buzãusau Ceahlãul P. Neamþcompletau un tablou alprimdivizionarelor„A”. Nici Seria a 2-anu duce lipsã de
legende. Primelenouã în clasament,toate au jucat înLiga I, plus maidin coadã, FCBihor Oradea ºiMetalul Reºiþa! Iatã însã cã acum elitele semulþumesc într-unplan mai obscur.Mãrire ºi decadenþã.
Henþ cu mâna
Mãrire ºi decadenþã
MEMORIAFOTOGRAFIEI
În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în
cotidianul nostru ofotografie cu un
moment semnificativ dinsportul Vãii Jiului. Un motiv în plus
pentru a ne împrospãtamemoria despre
faptul cã au existat performanþe sportive ºi
în Valea Jiului.
În anii `50, Jiul Petroºani efectua numeroase deplasãri pentru meciuri amicale înþãrile vecine. Un astfel de joc a avut loc în fosta Uniune Sovieticã, la Stalingrad (St.Petersburg), pentru o întâlnire cu echipa localã Traktor Stalingrad, pe 30 mai 1958.
Imaginea de arhivã îi înfãþiºeazã pe jucãtorii Jiului, printre care Victor Gabor(primul din stânga), Licã Panait, Romoºan, Ciurdãrescu, I. Deleanu sau Cosmoc,
înaintea începerii meciului, care s-a încheiat cu scorul de 2-2.
CU STADIONUL PLIN
Etapa a 12-a a Seriei a4-a a fost una bunã pentruFC Hunedoara, care a învinscu 2-0 pe ACSO Filiaºi,ambele puncte fiind marcatede Tecsi.
În schimb, Cetate Devaa fost mai ghinionistã cuASU Poli. Timiºoara, într-un joc cu multe ocazii:timiºorenii au condus cu 2-0(goluri Giurcici, Ghinescu),dar au revenit spectaculospentru 2-2, prin golurile luiFãgãrãºanu ºi Lintaru (foto -în alb), dartimiºoreniiobþin victoriaprin golul luiTulcan din min.89 ºi încheievictorioºi cu 3-2.
A fost singura victorieîn deplasare, înrest, o etapã cuvictorii în liniea gazdelor.
S-auînregistrat douã scorurimai mari, laCraiova ºiBecicherecuMic, dar excep-tând meciul dela Deva, undeoaspeþii au
marcat trei goluri, doarMinerul Motru a mai reuºit sãmarcheze în deplasare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Deva a pierdut dramatic