cvj nr 761, marti 16 decembrie
DESCRIPTION
CVJ Nr 761, marti 16 decembrieTRANSCRIPT
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 761
Marti, 16 Decembrie 2014
M unicipiulPetroºani
va avea încã doicetãþeni de onoare.În ºedinþa ordinarãde luna aceasta consilierii locali de la Petroºani vortrebui sã votezepentru acordareaacestui titlu.
Cele douã persoanepropuse de primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi în adeveni cetãþeni deonoare sunt FeliciaNecºa ºi Dorica Maniu.
Felicia Necºa estecunoscutã pentru impli-
carea sa în coordonareaactivitãþii de la CruceaRoºie. Aceasta a ocupatfuncþia de preºedinte ºia coordonat diferiteacþiuni caritabile. Înceea ce o priveºte peDorica Maniu aceasta afost prim-procuror alParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani.Anul acesta prin decretul 815, DoricaManiu a fost eliberatãdin aceasta funcþie caurmare a pensionãrii.
Dorica Maniu este ºiautoarea a mai multorpublicaþii juridice.
Monika BACIUMonika BACIU
A u vãzut toatã lumea pe banii alegãtorilor. Aleºii românilor s-au plimbat anul acesta cât alþii o fac într-o viaþã de om. Din datele
economice ale Camerei Deputaþilor, doar în cursul acestui an au avut locsute de deplasãri externe. Din România în Alaska, Washington, Dubai sauFinlanda, toate acestea au fost pe bani publici. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Deplasãri cu grupuri de rugãciune sau pentruproiecte spaþiale
Pe banii alegãtorilor, deputaþii au vizitat mapamondul
într-un singur an
C onform zicalei cãorice minune þine
3 zile ºi la Petroºani,noul sens giratoriucontruit lângã Spitalulde Urgenþã a þinut totatâta.
Asta pânã ce un ºofergrãbit ºi neavertizat a luatdin plin noua construcþie ºia spart unul dintre vaselecomandate special. ªi asta, în condiþiile în careconstrucþia nici nu a fostfinalizatã ºi pentru ea s-auplãtit 40.000 de lei.Acum, ºoferul neatent vasuporta pagubele ºi a fost
nevoit sã dea declaraþii lapoliþie. „În noaptea deduminicã spre luni am fostsesizaþi de cei de la servi-ciul circulaþie din Poliþia
Petroºani, cã a intrat unºofer în sensul giratoriu,amplasat la intersecþia dintre Strada Vilelor ºistrada 1 Decembrie 1918.
Se cunoaºte ºoferul ºi esteun dosar deschis penumele lui la Poliþie”, aspus Daniel Viºan, directoral Serviciului Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat al municipiului Petroºani.
Constructorul nici nu afinalizat montajul ºi maiavea de lucru, dar acum,cei din primãrie spun cãvor face tot posibilul caacest sens nou sã fie vizibilºi de la distanþã mai mare,pentru a evita astfel desituaþii. „Noi am luat legãtura cu constructorul ºiurmeazã sã fie remediatãpaguba ºi refãcute semnelecare marcheazã sensulgiratoriu. Pe viitor vom
avea în vedere ºi o presemnalizare a lui cubuloane reflectorizante,pentru a ieºi mai mult înevidenþã”, a mai adãugatDaniel Viºan.
Sensul giratoriu dinaceastã intersecþie a fostmontat joia trecutã, petimpul nopþii, pentru aelimina un semafor la careºoferii pierdeau minutebune într-un trafic relativaglomerat. Tot la finelesãptãmânii trecute a maifost eliminat ºi semaforuldin zona TeatruluiDramatic I. D Sîrbu dinPetroºani ºi ºi în acel loc a fost montat un sens giratoriu nou.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Fostul prim-procuror al Parchetului, cetãþean de onoare almunicipiului Petroºani
Minune de 3 zile ºi 40.000 de lei
“Venim cu bonulpentru aceste alimenteiar ei ne dau jumãtatedin aceste alimente.Anul trecut nu am luatulei, dar ºi mai multeproduse. Unde se ducaceste alimente? Nu neajung aceste alimenteºi eu sunt bolnavã ºitrebuie sã iau pastilelede inimã. Fac deasearã coadã aici ºistau la boscheþi, amdormit aici nopþi întregi, nu este corectce fac. Primarul sã iamãsuri. Am venit deasearã sã iau ali-mentele ºi stau sã leiau pânã se închidepentru cã trebuie sã leluãm. 350 de lei pe
care îi iau pensie îi daupe pastilele de inimã”,ne spune o beneficiarã.
ReprezentanþiiDirecþiei de AsistenþãSocialã spun cã fiecarebeneficiar va primi câtedouã cutii, iar în ceeace priveºte cantitateade produse aceastaeste mai micã faþã deanul trecut.
“Nu suntînjumãtãþite, sunt douãcutii. Au venit dejafãcute cutiile, nu le-amfãcut noi. Sunt 4 kilo-grame de ulei, zahãr 4kilograme, 6 kilogramede fainã, 6 kilogramede mãlai, paste fãi-noase douã pungi, cuti-ile cu conserve de porc
8 cutii, conserve decarne de vitã 6 cutii ºipateu de ficat 10 cutiia câte 200 de gramecutia. Nimeni nu aumblat în acelepachete, ele sunt sigilate, fiecare per-soanã care primeºtepachetele poate sãmeargã afarã sã vadãce este în ele. Nimeninu a înjumãtãþit nimic.Este într-adevãr o can-titate mai micã faþã deanul trecut, anul trecutau fost 17 kilogramede fainã, anul acestasunt douã 6 kilo-grame”, a declaratCristina Mraz, director
eexcutiv SPLASPetroºani.
“Am venit pe la ora8 pentru cã nu pot sãstau toatã noaptea aicicã altfel ajung laurgenþã. Nu am reuºitsã iau încã alimentele,acum s-a mai fãcutîncã o listã ºi sã vedemce o sã mai fie. Nesunt de folos aceste alimente, dar nu trebuia sã ne taie dinraþie dacã am primitcupoanele de la poºtã.Toatã lumea estenemulþumitã dar acumnu mai avem unde sãmai mergem”, spuneo altã persoanã.
“Aºteptãm de la ora8 ºi aºteptam mult ºibine pentru cã nuavem ce sã facem. Nesunt de folos, ne parebine cã le luãm ca anulacesta au prins bine,nu ºtim ce va fi de laanul. Poate ajutaDumnezeu sã fie bineºi la anul”, spune obãtrânã.
Beneficiarii sunt sfãtuiþi sã nu se aºezela uºã din timpul nopþiisau sã întocmeascãdiferite liste de ordine.Cu toþii îºi vor primipachetele.
“O fac pentru cã doresc acestlucru pentru cã nimeninu îi pune sãstea denoaptea lacoadã. Au fãcuto listã, dedimineaþã s-auîmpãrþit niºtebonuri pentrucã nu putem sã dãm la 500de
persoane, vom distribuialimente pânã la ora 15.30 pentru cãtrebuie sã ne facemstocul, trebuie sãnumãrãm acestecupoane ºi nu putemsã stãm toatã ziuaaici”, a mai declaratCristina Mraz.
Programul de distribuire a alimenteloreuropene este de lunipânã vineri între orele8.30-15.30.
Monika BACIUMonika BACIU
Hranã recela cantinasocialãA sistaþii social
primesc hranã recetoatã luna decembrie, laPetroºani. Ei ar fi primitmâncare nepreparatãoricum în perioada sãrbãtorilor pânã dupãRevelion, dar acum a apãrut o situaþieneprevãzutã ºi toatãluna aceasta îºi vor gãti acasã.
Cantina socialã dinCartierul Colonie dinPetroºani este închisã de la
începutul lunii decembrie. Totul din cauzã cã anga-
jata de acolo are problemede sãnãtate ºi, ca sã sedescurce, oamenii au primit doar produse dincarne ºi de panificaþie, iaracum sunt nevoiþi sã des-curce cu ele. Vor mai primialtele în 17 decembrie ºiapoi de anul viitor se valua o mãsurã nouã.
„Pe data de 17 decembriese va distribui hranã rece.Fiecare porþie va conþine 2pâini, cozonac 1 buc, 2 kgde carne de porc, 20 debucãþi de ouã, 2 kg depulpe de pui, ficat de pui 1kg, parizer 1 kg, brânzãtopitã, costiþã afumatã 1 kg, cremvuºti 1 kg ºimargarinã ºi mazãre câte ocutie”, a declarat Cristina
Mraz, ºefa ServiciuluiPublic Local de AsistenþãSocialã din Petroºani.
Hrana caldã va fi reluatãcel mai probabil din ianuarie, când serviciul deasistenþã socialã va gãsi o
soluþie de a o distribui.Pânã atunci, însã, sãraciivor fi nevoiþi sã îºigãteascã acasã produselepe care le primesc.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 20142 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTORAUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38
Telefon 0728890014
Au aºteptat alimentele europene încã din timpul nopþiiD istribuirea alimentelor europene a
început de ieri. Încã de la primele oreale dimineþii sute de pensionari s-au aºezatla coadã pentru a intra în posesia pachetelorcomunitare. Au fost ºi beneficiari care s-aupus la uºa Direcþiei de Asistenþã Socialãîncã din timpul nopþii ºi au adus acuzeprivind consistenþa pachetelor.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 2014 Actualitate 3
În ceea ce priveºteComplexul EnergeticHunedoara douãinvestiþii sunt înaºteptare ºi ambelevizeazã cele douã ter-mocentrale, Paroºeni,respectiv Mintia.
Este vorba de ciclucombinat cu turbinã pegaz la Mintia ºi de blocde 200 MW, pe huilãlocalã, parametrisupracritici la Paroºeni.
“Beneficiariiinvestiþiilor primescfinanþare neram-bursabilã pentruinvestiþiile din PlanulNaþional de Investiþiiefectuate dupã data de25 iunie 2009, puse înfuncþiune sau aflate în
derulare la momentulîncheierii contractelorde finanþare, aferentecheltuielilor facturate ºiplãtite dupã data de 25iunie 2009.
Rambursarea aces-tor cheltuieli se faceeºalonat, pânã în anul2020, conform con-tractului de finanþare.Prin modificarea propusã se coreleazãactuala Hotãrâre aGuvernului nr.1096/2013 în raportcu cele douã Decizii aleComisiei Europene,fãrã a aduce modificãricu privire la beneficiariiºi investiþiile cuprinseîn PNI sau la durataschemei ºi criteriile deacordare a ajutoruluide stat. Art. 12 alin.(6) prevede cã nu pot solicita finanþarenerambursabilã benefi-ciarii investiþiilor caredeþin instalaþii pentrucare sunt alocate certificate de emisii degaze cu efect de serã,decât dacã fac dovadaplãþii contravaloriiacestora. Nu pot solicita finanþare nerambursabilã benefi-ciarii care nu ºi-au realizat obligaþiileprivind constituireafondurilor care asigurãfinanþarea neram-bursabilã. Aceastãcompletare în proiectulde act normativ obligãbeneficiarii PNI, caredoresc sã solicitefinanþare neram-bursabilã ºi care seregãsesc ºi în Anexa 1deþinând instalaþii pentru care sunt alocate certificate deemisii de gaze cu efectde serã, sã contribuiela asigurarea fonduluiPNI din care se asigurãfinanþarea neram-
bursabilã a investiþiilordin PNI”, se aratã îndocumenteleDepartamentului pentru Energie.
Prin DeciziaComisiei privind cererea de a acordaalocãri tranzitorii cutitlu gratuit în scopulmodernizãrii producþieide energie electricã,notificatã de România,Comisia Europeanã –DG Climate Action aautorizat AplicaþiaRomâniei pentru alo-care tranzitorie cu titlugratuit de certificate deemisii de gaze cu efectde serã producãtorilorde energie electricã,pentru perioada 2013-2020, în conformitatecu articolul 10c alineatul (5) dinDirectiva 2003/87/CE.
Prin DeciziaComisiei C(2012)8776 final din05.12.2012 privindAjutorul de statSA.34753 (2012/N) –România privind alocarea tranzitorie ºicu titlu gratuit a certifi-catelor de emisii degaze cu efect de serãproducãtorilor deenergie electricã înconformitate cu arti-colul 10c din DirectivaETS, ComisiaEuropenã – DGCompetition a infor-mat în legaturã cuAplicaþia României cãajutorul acordat încadrul sistemului dealocare tranzitorie cutitlu gratuit de certifi-cate de emisii de gazecu efect de serã estecompatibil cu piaþainternã ºi a decis cã nusunt obiecþiuni lamãsura notificatã.
Monika BACIUMonika BACIU
Î n lipsa investiþiilor îndomeniul minier, huila
de import a ajuns sã fiemai ieftinã decât cea deValea Jiului chiar ºi încondiþiile în care la cos-turile propriu – zise seadaugã transportul. Înplus, minerii nu pot asigu-ra necesarul termocen-tralelor Mintia ºi Paroºenipe perioada de iarnã.
Complexul EnergeticHunedoara (CEH) este nevoitsã importe 150.000 de tonede cãrbune, pentru cã unitãþileminiere din Valea Jiului nu potasigura întreaga cantitate nece-sarã stabilitã ca rezervã legalãpentru perioada de iarnã.Cãrbunele de import ar costaîn jur de 14 milioane de euro,însã vorbim, din pãcate desprepreþuri de achiziþie mai mici ºiputere caloricã mai mare.
Ca sã treacã de vârful deiarnã, numai TermocentralaMintia ar trebui sã aibã un stocde 240.000 de tone de com-bustibil convenþional pentru atrece vârful de iarnã, în timpce minele din Valea Jiului produc împreunã în medie140.000 de tone de cãrbunepe lunã.
Oficialii CEH au mai arãtatcã huila din Valea Jiului are oputere caloricã de 3.400 dekcal, în timp ce necesarulminim al termocentralelorMintia ºi Paroºeni este de
3.700-3.800 kcal. Lansareaprocedurilor de achiziþie a stâr-nit imediat discuþii aprinse, maiales cã în anii precedenþi s-avorbit despre “importurile decãrbune purtãtoare de comi-sion”, însã realitatea þine directºi de lipsa investiþiilor în mineledin Valea Jiului.
Astfel, nu numai cã are oputere caloricã mai mare, darcãrbunele de import a ajunschiar sã fie mai ieftin decât celdin Valea Jiului. Reprezentanþiientitãþii energetice spun cãpreþul cãrbunelui achiziþionatdin alte surse, conform proce-durilor, este de 70 de lei peGcal, iar acest cost includetransportul pânã la termocen-tralele beneficiare. În schimb,cel produs de minele viabileincluse în CEH – Lonea,Livezeni, Vulcan ºi Lupeni –are costuri de producþie mediide aproximativ 112 lei peGcal. Mai ieftin puþin este cãrbunele vândut de mineleneviabile incluse în SocietateaNaþionalã de Închideri de MineValea Jiului, respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani, dar asta
pentru cã este purtãtor de subvenþii.
“Noi producem cu 130 delei/ Gcal ºi îl vindem la complex cu 50 de lei pe Gcal,însã 80 de lei este norma desubvenþie. Nu ieºim nici înpierdere, dar nici în câºtig,pentru cã aºa a fost gânditãsocietatea, încât profitul sã fiezero”, a declarat directorulgeneral al SNIMVJ, AurelAnghel.
E nevoie deretehnologizare
Pentru ca unitãþile extractivesã fie viabile pe piaþa deenergie ar fi nevoie de investiþiimasive în retehnologizare.Existã un rpogram, dar acestava fi aplicat cel mai devreme laanul. Contractul este estimat la48 de milioane de euro, dincare 40 de milioane de euroreprezintã valoarea utilajelorpentru subteran ºi 8 milioanede euro sunt utilajele de sortare– claubare pentru cãrbune, cevor fi aduse la unitãþileminiere. CEH urmeazã sãorganizeze o licitaþie pentruaducerea utilajelor necesare,însã dupã ce va fi gãsitã sursade finanþare.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Investiþii în aºteptare la CEH pentru reducerea efectului de serãD epartamentul pentru Energie a publicat o hotãrâre
pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Guvernuluinr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocaretranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cuefect de serã producãtorilor de energie electricã, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul Naþional de Investiþii.
Se vede lipsa investiþiilor
Huila din import, mai ieftinãdecât cea de Valea Jiului
J udecat saucercetat în
mai multe dosarepenale, omul deafaceri AlinSimota este la unpas de a punepunct ºi celei de-adoua cãsnicii,dupã trei ani dela oficializarearelaþiei în faþa luiDumnezeu.
Dosarul a fost înreg-istrat pe rolulJudecãtoriei Petroºaniºi, la cum se prezintãlucrurile, este vorbadespre un divorþ amiabil, convenit deambele pãrþi. Se parecã problemele pe carele are cu legea l-ar fideterminat pe Alin
Simota sã fie de acordsã punã punct acesteicãsnicii, aºa încât scan-dalurile sã nu îi afectezeºi mai mult pe soþia ºipe copiii sãi. Dosarulcare are ca obiect„divorþul prin acord” afost înregistrat zileletrecute ºi are ca primtermen de judecatãdata de 12 ianuarie2015.
Conform CoduluiCivil, divorþul prinacordul soþilor poate fipronunþat de cãtreinstanþa judecãtoreascãindiferent de duratacãsãtoriei ºi indiferentdacã existã sau nu copiiminori rezultaþi dincãsãtorie. Lasoluþionarea cereriloraccesorii divorþului,referitoare la încredin-þarea copiilor minori,obligaþia de intreþinere
ºi folosire a locuinþei,instanþa va þine seamaºi de interesele mino-rilor. Cererea de divorþprin acord se depunede soþi împreunã saude unul dintre soþi,celalalt acceptîndaceastã cerere. Înacest caz, instanþa nuva stabili nici un fel deculpã a vreunuia dintresoþi la desfacerea cãsãtoriei.
Omul de afaceri AlinSimota s-a cãsãtorit cuMirela Maria la jumã-tatea lunii mai 2011, înaceeaºi zi în care ºi-abotezat ºi primul copilrezultat din aceastãpoveste de dragoste(n.r. în total cei doi soþiau doi copii). Slujba afost oficiatã dePreasfinþitul Gurie,Episcopul Devei ºiHunedoarei, iar la
petrecere au fostaproximativ 400 deinvitaþi, printre carepoliticieni de la nivellocal ºi judeþean, precum ºi oameni deafaceri, care s-au distratpânã dimineaþã la unluxos restaurant dinValea Jiului.
A mai trecutprintr-un divorþ
Simota nu este laprimul divorþ din viaþalui. În 2003, acesta secãsãtorea cu Mirela
Simina Pintican, iardon cãsnicia lor aurezultat doi copii.Mariajul s-a finalizat,însã, dupã aproximativtrei ani în sala de judecatã, acolo unde,ulterior, cei doi foºtisoþi ºi-au disputatneînþelegerile legate destabilirea pensiei ali-
mentare, dar ºi a pro-gramului de vizitare acelor doi copii. Fostasoþie a miliardarului ºi-arefãcut viaþa alãturi defostul bodyguard alomului de afaceri,Cristian Litera, dar AlinSimota i-a acuzat pecei doi cã l-au împiedi-cat ani de zile sã îºiviziteze copiii.
La ora actualã, AlinSimota se aflã în arestpreventiv fiind judecatîn mai multe dosarepenale, cel mai „greu”dintre ele fiind pentruacuzaþia de coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cuviolenþã.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
T eme dintre celemai diverse
Temele abordate încadrul acestor întruniriexterne au fost dintrecele mai diverse. De la grupuri de rugãciune, la strategiide siguranþã naþionalãsau energeticã, discrimi-narea între sexe, toateacestea ºi nu numai aufost abordate de parla-mentarii plimbãreþi.
Datele centralizate deCamera Deputaþilorsunt actualizate pânã înluna octombrie. În ceeace îi priveºte pe deputaþi cel mai plimbãreþ parlamentarhunedorean a fostBogdan Radu Þâmpãu.Acesta a fost în maimulte deplasãri externe.
În luna iunie deputa-tul Þâmpãu s-a aflat înAtena unde a participat
la comisia organelorparlamentare speciali-zate în chestiunileUniunii ale parla-mentelor UniuniiEuropene. Þâmpãu afost chiar preºedinteledelegaþiei, iar în rapor-tul de deplasare acestaaratã cã premierul elena arãtat cã în cadrulpreºedinþiei au fostfinalizate 67 de pro-puneri legislative ºi aufost adoptate docil-mente politice impor-tante cu privire la secu-ritatea ºi bunãstareacetãþenilor europeni.Preºedinþia greacã apus accentul pe pro-movarea UniuniiBancare (MecanismulUnic de Rezoluþie a fostadoptat, fapt deneimaginat cu puþintimp înainte), pe sto-parea recesiunii ºi com-
baterea ºomajului ºi imi-graþiei, combatereaevaziunii fiscale, precumºi pe protecþia fron-tierelor ºi mobilitate.Cuprivire la creºterea com-petitivitãþii ºi stimulareaocupãrii forþei demuncã ºi coeziuneasocialã, primul-ministrus-a referit la pachetul deresurse proprii,finanþarea din Fonduleuropean pentru pes-cuit ºi afaceri maritime,un numãr de acte legislative adoptate,precum ºi la acordulprivind participarea UEîn majorarea de capitalal Fondului Europeande Investiþii ºi "Pachetulde Investiþii pentruInovare." în domeniultelecomunicaþiilor ºiinfrastructurii, domnulSAMARAS a menþionatdouã directive, una carevizeazã reducerea cos-turilor de instalare decomunicaþii electronicede mare vitezã ºi cel deal doilea vizeazã dezvoltarea infrastruc-turi pentru carburanþialternativi. Deputatul afost interesat ºi de problemele socio-politice din Ucraina.
La aceeaºi conferinþã,deputatul hunedorean asubliniat în continuareinteresul faþã denegocierile cvadripartitede la Geneva, dintreUniunea Europeanã,SUA, Ucraina ºiFederaþia Rusã,
în aplicarea Declaraþieipolitice de la Geneva ceprevede, printre altele,cã toate grupurilearmate ilegale trebuiedezarmate ºi toateclãdirile ocupate trebuieeliberate ºi returnateproprietarilor lor legitimi, obiective care sunt departe de afi atinse.
A susþinut creareaunei politici comunesolide a Uniunii îndomeniul securitãþiienergetice, o Uniune aEnergiei, pentru areduce dependenþaUniunii Europene depetrolul ºi gazele naturale ruseºti, inclusivprin diversificareasurselor de energie.
A ceeaºi temã,altã locaþie
O întâlnire peaceeaºi temã a avut locîn perioada 17-18 iuliela Roma. Discuþiile aufot pe tema privind participarea delegaþieiComisiei pentru afacerieuropene a CamereiDeputaþilor, la reuniu-nea preºedinþilorConferinþei organelorparlamentare specia-lizate în chestiunileUniunii ale parla-mentelor UniuniiEuropene - COS AC.Preºedintele delegaþiie a fost tot deputatulhunedorean BogdanÞâmpãu.
A ltã vizitã înDanemarca
Deputatul hunedore-an a mai efectuat o vizitã în Danemarca.Vizitã a fost organizatãla iniþiativa AmbasadeiRomâniei, avându-se în vedere sistemul per-formant de examinareparlamentarã dinDanemarca, rolulimportant al parlamen-tului naþional în partici-parea þãrii la adoptareadeciziilor UniuniiEuropene, precum ºinivelul ridicat de impli-care a Comisiei pentruafaceri europene în dezbaterea legitimitãþiidemocratice ºi creºteriirolului parlamentelornaþionale în procesuldecizional din Uniune.
Comisia pentru afaceri europene aCamerei Deputaþilor afost reprezentatã dedeputat Vasile-CãtãlinDRÃGUªANU,vicepreºedintelecomisiei ºi deputatBogdan Radu ÞÎMPÃU.
N istor înFinlanda
În perioada 29 septembrie - 1 octombrie 2014,domnul Valeriu ªtefanZgonea, preºedinteleCamerei Deputaþilor, aefectuat o vizitã oficialãla Helsinki, împreunã cuo delegaþie parlamen-tarã, la invitaþia domnului EeroHeináluoma, preºedin-tele Parlamentului fin-landez. Vizitã a constitu-it o nouã etapã în apro-fundarea dialogului par-lamentar bilateral dintrecele douã foruri legisla-tive ºi a adus în discuþie
teme de actualitateaflate atât pe agendelenaþionale ale celor douãpãrþi, cât ºi pe ceaeuropeanã, cum ar fi:cooperarea politicã ºieconomicã româno-fin-landezã, dialogul inter-parlamentar, colabo-rarea în cadrul UE,vecinãtatea esticã. Dindelegaþia parlamentarãcondusã de Valeriuªtefan Zgonea,preºedintele CamereiDeputaþilor, au fãcutparte: Laurenþiu Nistor(PSD), preºedinteleGrupului parlamentarde prietenie cu Finlandadin ParlamentulRomâniei, deputatMarkó Attila-Gabor(UDMR), secretar alComisiei pentru drep-turile omului, culte ºiproblemele minoritãþilornaþionale din CameraDeputaþilor, deputatGabriela-Lola Anghel(PP-DD), membru alComisiei pentru politicãexternã din CameraDeputaþilor, AdelinaPalade, director general al CancelarieiPreºedintelui CamereiDeputaþilor, ºi Andreea-Elena Cleras, directorgeneral al DirecþieiGenerale AfaceriExterne din CameraDeputaþilor.
Pe parcursul ºederiila Helsinki, delegaþiaparlamentarã românã afost însoþitã permanentde cãtre domnul Cãtãlin Avrãmescu,ambasador extraordinarºi plenipotenþiar alRomâniei în RepublicaFinlanda, ºi de cãtredomnul Vlad Popescu,prim-colaborator încadrul AmbasadeiRomâniei.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 20144 Politicã Politicã 5
Deplasãri cu grupuri de rugãciune sau pentru proiecte spaþiale
Pe banii alegãtorilor, deputaþii auvizitat mapamondul într-un singur anA u vãzut toatã lumea pe banii alegãto-
rilor. Aleºii românilor s-au plimbat anulacesta cât alþii o fac într-o viaþã de om. Dindatele economice ale Camerei Deputaþilor,doar în cursul acestui an au avut loc sute dedeplasãri externe. Din România în Alaska,Washington, Dubai sau Finlanda, toate acestea au fost pe bani publici.
Dupã trei ani de cãsãtorie
Alin Simota divorþeazã din nou
S ki Resort Transalpinadeschide sezonul la
distracþie pe pârtiile de aici,vineri, 19 decembrie. La SkiResort Transalpina, în cadrulunui domeniu de peste 30 dehectare se pot practica sporturide iarna, în condiþii excelente!
- 9 km de pârtii dotate cu lãnci ºitunuri pentru zãpada artificialã ºigrade diverse de dificultate;
- instalaþii de transport pe cablu:doua telegondole interconectate,doua teleski-uri ºi un telescaun;
- instructori de ski ºi snowboard;- après-ski la cota 1850, restau-
rant-terasa la staþia îmbarcare ºirestaurant la staþia intermediarã;
- centru de închiriere echipament sportiv.
Administratorii domeniului schiabil de aici vorbesc în acest sezon
despre un calendar plin de evenimente, cu tematicã diversã pentru fiecare lunã a sezonului, completeazã clipele minunate trãite într-un decor de vis!
Elementul de noutate este
constituit de un proiect mai puþinobiºnuit pentru România: AdrenalinMountain Park. Eforturile susþinuteale celor implicaþi vor avea ca rezultat cel mai mare parc dedicatsporturilor alternative de iarnã!
Snowpark-ul AMP va conþine liniiºi elemente destinate tuturornivelelor, de la începãtori la avansaþi.Turiºtilor care vor avea nevoie de un sprijin sau un sfat, le va sta ladispoziþie echipa AMP ºi ºcoala desnowboard “project RÂDE”.
Pe timpul iernii, la Ski ResortTransalpina se poate ajunge dinspre Valea Oltului pe DN7A(Brezoi, Mãlãia, Voineasa, Vidra),sau dinspre Petroºani.
Câteva repere în ceea ce priveºtedistanþele:
- de la Râmnicu Vâlcea - 107 km - de la Sibiu - 138 km - de la Petroºani - 36 km
Pregãteºte-te pentru o iarnã plinã de zãpadã,surprize, concursuri ºi voie bunã!
Amenzi de peste 40.000 de leiºi sute de maºini verificate
Nu mai puþin de 40.020 de lei au adunat la buge-tul de stat poliþiºtii de la rutierã în doar o sãptãmânãîn urma amenzilor pe care le-au dat transportatorilorhunedoreni.
În perioada 08-15.12.2014, poliþiºtii din cadrulInspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara –Serviciul Rutier au desfãºurat la nivelul întregului judeþo amplã acþiune în comun cu reprezentanþiiRegistrului Auto Român Hunedoara. Acþiunea a vizattransportul rutier public de persoane cu autovehiculecu capacitatea de transport de pânã la 8+1 locuri,
transport public de persoane în regim taxi ºi transport rutier public de mãrfuri cu masa maximãautorizatã de pânã la 3,5 tone.
“Au fost verificate peste 495 autovehicule desti-nate transportului rutier public de mãrfuri ºi persoaneºi transportului în regim taxi. În urma acestor veri-ficãri, au fost constatate 156 abateri de la legislaþiarutierã, fiind aplicate amenzi în valoare de 26.520lei, din care 21 sancþiuni pentru defecþiuni tehnice laautovehicul, 10 sancþiuni pentru neutilizarea centuriide siguranþã, iar 6 sancþiuni pentru lipsa certificatuluide atestare profesionalã a conducãtorului auto, încazul transportului de persoane”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
J udecat saucercetat în
mai multe dosarepenale, omul deafaceri AlinSimota este la unpas de a punepunct ºi celei de-adoua cãsnicii,dupã trei ani dela oficializarearelaþiei în faþa luiDumnezeu.
Dosarul a fost înreg-istrat pe rolulJudecãtoriei Petroºaniºi, la cum se prezintãlucrurile, este vorbadespre un divorþ amiabil, convenit deambele pãrþi. Se parecã problemele pe carele are cu legea l-ar fideterminat pe Alin
Simota sã fie de acordsã punã punct acesteicãsnicii, aºa încât scan-dalurile sã nu îi afectezeºi mai mult pe soþia ºipe copiii sãi. Dosarulcare are ca obiect„divorþul prin acord” afost înregistrat zileletrecute ºi are ca primtermen de judecatãdata de 12 ianuarie2015.
Conform CoduluiCivil, divorþul prinacordul soþilor poate fipronunþat de cãtreinstanþa judecãtoreascãindiferent de duratacãsãtoriei ºi indiferentdacã existã sau nu copiiminori rezultaþi dincãsãtorie. Lasoluþionarea cereriloraccesorii divorþului,referitoare la încredin-þarea copiilor minori,obligaþia de intreþinere
ºi folosire a locuinþei,instanþa va þine seamaºi de interesele mino-rilor. Cererea de divorþprin acord se depunede soþi împreunã saude unul dintre soþi,celalalt acceptîndaceastã cerere. Înacest caz, instanþa nuva stabili nici un fel deculpã a vreunuia dintresoþi la desfacerea cãsãtoriei.
Omul de afaceri AlinSimota s-a cãsãtorit cuMirela Maria la jumã-tatea lunii mai 2011, înaceeaºi zi în care ºi-abotezat ºi primul copilrezultat din aceastãpoveste de dragoste(n.r. în total cei doi soþiau doi copii). Slujba afost oficiatã dePreasfinþitul Gurie,Episcopul Devei ºiHunedoarei, iar la
petrecere au fostaproximativ 400 deinvitaþi, printre carepoliticieni de la nivellocal ºi judeþean, precum ºi oameni deafaceri, care s-au distratpânã dimineaþã la unluxos restaurant dinValea Jiului.
A mai trecutprintr-un divorþ
Simota nu este laprimul divorþ din viaþalui. În 2003, acesta secãsãtorea cu Mirela
Simina Pintican, iardon cãsnicia lor aurezultat doi copii.Mariajul s-a finalizat,însã, dupã aproximativtrei ani în sala de judecatã, acolo unde,ulterior, cei doi foºtisoþi ºi-au disputatneînþelegerile legate destabilirea pensiei ali-
mentare, dar ºi a pro-gramului de vizitare acelor doi copii. Fostasoþie a miliardarului ºi-arefãcut viaþa alãturi defostul bodyguard alomului de afaceri,Cristian Litera, dar AlinSimota i-a acuzat pecei doi cã l-au împiedi-cat ani de zile sã îºiviziteze copiii.
La ora actualã, AlinSimota se aflã în arestpreventiv fiind judecatîn mai multe dosarepenale, cel mai „greu”dintre ele fiind pentruacuzaþia de coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cuviolenþã.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
T eme dintre celemai diverse
Temele abordate încadrul acestor întruniriexterne au fost dintrecele mai diverse. De la grupuri de rugãciune, la strategiide siguranþã naþionalãsau energeticã, discrimi-narea între sexe, toateacestea ºi nu numai aufost abordate de parla-mentarii plimbãreþi.
Datele centralizate deCamera Deputaþilorsunt actualizate pânã înluna octombrie. În ceeace îi priveºte pe deputaþi cel mai plimbãreþ parlamentarhunedorean a fostBogdan Radu Þâmpãu.Acesta a fost în maimulte deplasãri externe.
În luna iunie deputa-tul Þâmpãu s-a aflat înAtena unde a participat
la comisia organelorparlamentare speciali-zate în chestiunileUniunii ale parla-mentelor UniuniiEuropene. Þâmpãu afost chiar preºedinteledelegaþiei, iar în rapor-tul de deplasare acestaaratã cã premierul elena arãtat cã în cadrulpreºedinþiei au fostfinalizate 67 de pro-puneri legislative ºi aufost adoptate docil-mente politice impor-tante cu privire la secu-ritatea ºi bunãstareacetãþenilor europeni.Preºedinþia greacã apus accentul pe pro-movarea UniuniiBancare (MecanismulUnic de Rezoluþie a fostadoptat, fapt deneimaginat cu puþintimp înainte), pe sto-parea recesiunii ºi com-
baterea ºomajului ºi imi-graþiei, combatereaevaziunii fiscale, precumºi pe protecþia fron-tierelor ºi mobilitate.Cuprivire la creºterea com-petitivitãþii ºi stimulareaocupãrii forþei demuncã ºi coeziuneasocialã, primul-ministrus-a referit la pachetul deresurse proprii,finanþarea din Fonduleuropean pentru pes-cuit ºi afaceri maritime,un numãr de acte legislative adoptate,precum ºi la acordulprivind participarea UEîn majorarea de capitalal Fondului Europeande Investiþii ºi "Pachetulde Investiþii pentruInovare." în domeniultelecomunicaþiilor ºiinfrastructurii, domnulSAMARAS a menþionatdouã directive, una carevizeazã reducerea cos-turilor de instalare decomunicaþii electronicede mare vitezã ºi cel deal doilea vizeazã dezvoltarea infrastruc-turi pentru carburanþialternativi. Deputatul afost interesat ºi de problemele socio-politice din Ucraina.
La aceeaºi conferinþã,deputatul hunedorean asubliniat în continuareinteresul faþã denegocierile cvadripartitede la Geneva, dintreUniunea Europeanã,SUA, Ucraina ºiFederaþia Rusã,
în aplicarea Declaraþieipolitice de la Geneva ceprevede, printre altele,cã toate grupurilearmate ilegale trebuiedezarmate ºi toateclãdirile ocupate trebuieeliberate ºi returnateproprietarilor lor legitimi, obiective care sunt departe de afi atinse.
A susþinut creareaunei politici comunesolide a Uniunii îndomeniul securitãþiienergetice, o Uniune aEnergiei, pentru areduce dependenþaUniunii Europene depetrolul ºi gazele naturale ruseºti, inclusivprin diversificareasurselor de energie.
A ceeaºi temã,altã locaþie
O întâlnire peaceeaºi temã a avut locîn perioada 17-18 iuliela Roma. Discuþiile aufot pe tema privind participarea delegaþieiComisiei pentru afacerieuropene a CamereiDeputaþilor, la reuniu-nea preºedinþilorConferinþei organelorparlamentare specia-lizate în chestiunileUniunii ale parla-mentelor UniuniiEuropene - COS AC.Preºedintele delegaþiie a fost tot deputatulhunedorean BogdanÞâmpãu.
A ltã vizitã înDanemarca
Deputatul hunedore-an a mai efectuat o vizitã în Danemarca.Vizitã a fost organizatãla iniþiativa AmbasadeiRomâniei, avându-se în vedere sistemul per-formant de examinareparlamentarã dinDanemarca, rolulimportant al parlamen-tului naþional în partici-parea þãrii la adoptareadeciziilor UniuniiEuropene, precum ºinivelul ridicat de impli-care a Comisiei pentruafaceri europene în dezbaterea legitimitãþiidemocratice ºi creºteriirolului parlamentelornaþionale în procesuldecizional din Uniune.
Comisia pentru afaceri europene aCamerei Deputaþilor afost reprezentatã dedeputat Vasile-CãtãlinDRÃGUªANU,vicepreºedintelecomisiei ºi deputatBogdan Radu ÞÎMPÃU.
N istor înFinlanda
În perioada 29 septembrie - 1 octombrie 2014,domnul Valeriu ªtefanZgonea, preºedinteleCamerei Deputaþilor, aefectuat o vizitã oficialãla Helsinki, împreunã cuo delegaþie parlamen-tarã, la invitaþia domnului EeroHeináluoma, preºedin-tele Parlamentului fin-landez. Vizitã a constitu-it o nouã etapã în apro-fundarea dialogului par-lamentar bilateral dintrecele douã foruri legisla-tive ºi a adus în discuþie
teme de actualitateaflate atât pe agendelenaþionale ale celor douãpãrþi, cât ºi pe ceaeuropeanã, cum ar fi:cooperarea politicã ºieconomicã româno-fin-landezã, dialogul inter-parlamentar, colabo-rarea în cadrul UE,vecinãtatea esticã. Dindelegaþia parlamentarãcondusã de Valeriuªtefan Zgonea,preºedintele CamereiDeputaþilor, au fãcutparte: Laurenþiu Nistor(PSD), preºedinteleGrupului parlamentarde prietenie cu Finlandadin ParlamentulRomâniei, deputatMarkó Attila-Gabor(UDMR), secretar alComisiei pentru drep-turile omului, culte ºiproblemele minoritãþilornaþionale din CameraDeputaþilor, deputatGabriela-Lola Anghel(PP-DD), membru alComisiei pentru politicãexternã din CameraDeputaþilor, AdelinaPalade, director general al CancelarieiPreºedintelui CamereiDeputaþilor, ºi Andreea-Elena Cleras, directorgeneral al DirecþieiGenerale AfaceriExterne din CameraDeputaþilor.
Pe parcursul ºederiila Helsinki, delegaþiaparlamentarã românã afost însoþitã permanentde cãtre domnul Cãtãlin Avrãmescu,ambasador extraordinarºi plenipotenþiar alRomâniei în RepublicaFinlanda, ºi de cãtredomnul Vlad Popescu,prim-colaborator încadrul AmbasadeiRomâniei.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 20144 Politicã Actualitate 5
Deplasãri cu grupuri de rugãciune sau pentru proiecte spaþiale
Pe banii alegãtorilor, deputaþii auvizitat mapamondul într-un singur anA u vãzut toatã lumea pe banii alegãto-
rilor. Aleºii românilor s-au plimbat anulacesta cât alþii o fac într-o viaþã de om. Dindatele economice ale Camerei Deputaþilor,doar în cursul acestui an au avut loc sute dedeplasãri externe. Din România în Alaska,Washington, Dubai sau Finlanda, toate acestea au fost pe bani publici.
Dupã trei ani de cãsãtorie
Alin Simota divorþeazã din nou
S ki Resort Transalpinadeschide sezonul la
distracþie pe pârtiile de aici,vineri, 19 decembrie. La SkiResort Transalpina, în cadrulunui domeniu de peste 30 dehectare se pot practica sporturide iarna, în condiþii excelente!
- 9 km de pârtii dotate cu lãnci ºitunuri pentru zãpada artificialã ºigrade diverse de dificultate;
- instalaþii de transport pe cablu:doua telegondole interconectate,doua teleski-uri ºi un telescaun;
- instructori de ski ºi snowboard;- après-ski la cota 1850, restau-
rant-terasa la staþia îmbarcare ºirestaurant la staþia intermediarã;
- centru de închiriere echipament sportiv.
Administratorii domeniului schiabil de aici vorbesc în acest sezon
despre un calendar plin de evenimente, cu tematicã diversã pentru fiecare lunã a sezonului, completeazã clipele minunate trãite într-un decor de vis!
Elementul de noutate este
constituit de un proiect mai puþinobiºnuit pentru România: AdrenalinMountain Park. Eforturile susþinuteale celor implicaþi vor avea ca rezultat cel mai mare parc dedicatsporturilor alternative de iarnã!
Snowpark-ul AMP va conþine liniiºi elemente destinate tuturornivelelor, de la începãtori la avansaþi.Turiºtilor care vor avea nevoie de un sprijin sau un sfat, le va sta ladispoziþie echipa AMP ºi ºcoala desnowboard “project RÂDE”.
Pe timpul iernii, la Ski ResortTransalpina se poate ajunge dinspre Valea Oltului pe DN7A(Brezoi, Mãlãia, Voineasa, Vidra),sau dinspre Petroºani.
Câteva repere în ceea ce priveºtedistanþele:
- de la Râmnicu Vâlcea - 107 km - de la Sibiu - 138 km - de la Petroºani - 36 km
Pregãteºte-te pentru o iarnã plinã de zãpadã,surprize, concursuri ºi voie bunã!
Amenzi de peste 40.000 de leiºi sute de maºini verificate
Nu mai puþin de 40.020 de lei au adunat la buge-tul de stat poliþiºtii de la rutierã în doar o sãptãmânãîn urma amenzilor pe care le-au dat transportatorilorhunedoreni.
În perioada 08-15.12.2014, poliþiºtii din cadrulInspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara –Serviciul Rutier au desfãºurat la nivelul întregului judeþo amplã acþiune în comun cu reprezentanþiiRegistrului Auto Român Hunedoara. Acþiunea a vizattransportul rutier public de persoane cu autovehiculecu capacitatea de transport de pânã la 8+1 locuri,
transport public de persoane în regim taxi ºi transport rutier public de mãrfuri cu masa maximãautorizatã de pânã la 3,5 tone.
“Au fost verificate peste 495 autovehicule desti-nate transportului rutier public de mãrfuri ºi persoaneºi transportului în regim taxi. În urma acestor veri-ficãri, au fost constatate 156 abateri de la legislaþiarutierã, fiind aplicate amenzi în valoare de 26.520lei, din care 21 sancþiuni pentru defecþiuni tehnice laautovehicul, 10 sancþiuni pentru neutilizarea centuriide siguranþã, iar 6 sancþiuni pentru lipsa certificatuluide atestare profesionalã a conducãtorului auto, încazul transportului de persoane”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
A tenþie de unde cumpãraþiobiectele pirotehnice de sãrbã-
tori!. Inspectorii ITM au demarat acþi-unea de control în acest sens ºi ne sfã-tuiesc sã nu cumpãrãm de la oamenide pe stradã, care nu sunt autorizaþi,cã ne pot vinde chinezãrii periculoase.
Ne putem achiziþiona obiecte pirotehnice doar din categoria I ºi doar de la5 comercianþi în Valea Jiului, pentru cã doaraceºtia sunt cu acte în regulã. În rest, ceicare vând, ca ambulanþi pe strãzi, pot sã neducã în eroare, iar inspectorii ITM ne daucâteva sfaturi, ca sã nu fim pãcãliþi, ori sãne punem viaþa în pericol.
„Petradele sunt interzise. Petardele ºitoate cele care zboarã ºi pot sã constituie osursã de risc. Este foarte important sã vãuitaþi pe etichetã. Totul se gãsesºte peetichete. Dacã eticheta are CE-ul – marcajul european de securitate, sã se vadãcã nu este pus un abþibild, pentru cãmajoritatea produselor intrã pe piaþa nea-grã din China ºi nu din UE ºi atunci astatrebuie vãzut pe etichetã.”, a spus IleanaBodea, ªefa SSM din ITM Valea Jiului.
Inspectorii ITM recunosc cã sunt situaþiiîn care vânzãtorii nu au nici un fel deautorizaþie ºi tocmai în acest sens au pornitcontroalele. „În luna decembrie, am avut oetapã privind autorizarea firmelor care pot
sã vândã aceste produse. Autorizarea a constat iniþial în verificarea spaþiilor de comercializare ca sã îndeplineascã niºtecondiþii, dar în ºi autorizarea cantitãþii cepoate fi depozitatã în acel spaþiu. Continuãmverificarea în teren, ca sã vedem dacã astfelde produse se vând ºi de cãtre persoaneneautorizate”, a mai spus Ileana Bodea.
Controalele continuã ºi inspectorii ITM vor ieºi în teren în acest scop, dar ne sfãtuiesc totodatã sã fim vigilenþi ºi sã nu cumpãrãm produse care ne-ar puteaface rãu, în loc sã ne producã bucurie desãrbãtori.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 20146 Actualitate
PREMIERÃ LA TEATRUSâmbãtã,
20 decembrie 2014, ora 18.00Preþul biletului este de 20 lei
P aznicul unei firmeicontrolate de fostul
prefect de Hunedoara,care a fost bãtut ºi legatfedeleº de o bandã detâlhari, va fi adus depoliþiºti la JudecãtoriaPetroºani pentru adepune mãrturie.
Paznicul de teme sã deaochii cu cei care l-au bãtutîn timp ce-ºi fãcea serviciulºi nu s-a prezentat pânãacum la procesul în care
cei ºapte hoþi sunt judecaþipentru tâlhãrie calificatã.
Dat fiind faptul cãaudierea sa este crucialã înproces, preºedintele deºedinþã a cerut ca angajatulfirmei controlate de fostulprefect, sã fie citat ºi penumele lui emis mandat deaducere.
Astfel, la termenul deastãzi-marþi, paznicul, careeste persoanã vãtãmatã înproces, ar putea fi adus depoliþiºti în faþa magistraþilorde la Judecãtoria Petroºani.În acest dosar ºapte indivizisunt judecaþi dupã ce aufurat un cablu de cupru dela o societate comercialãdin municipiul Petroºani,controlatã de fostul prefectde Hunedoara.
Indivizii nu s-au mulþumit
doar cu furtul, ci l-au legatfedeleº pe paznicul firmei ºil-au agresat, pentru a puteafugi cu prada. Fapta a avutloc la mijlocul acestui an,însã cei ºapte tâlhari,Petru Heresteºan, IoanHeresteºan, Alin Purcariu,Tibor Balint, Iacob Vasilicã,Alexandru Tartarian ºiPetronel Biºog s-au ascuns
o perioadã sperând sã fugãdin þarã, însã au cãzut, rândpe rând, în mâna poliþiºtilor.
Cei mai mulþi dintre suspecþi sunt recidiviºti, darchiar ºi aºa au sperat cã vorfi cercetaþi ºi judecaþi subcontrol judiciar, însã douãinstanþe au considerat cãsunt un pericol social ºi trebuie sã rãmânã în spatelegratiilor.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Legiºtii, aºteptaþi sãdea verdictulM edicii legiºti trebuie sã spunã ce s-a
întâmplat cu muncitorul de 55 deani, care a fost gãsit fãrã viaþã de colegiilui, la locul de muncã din incinta ColegiuluiTehnic Mihai Viteazul din Vulcan.
Abia dupã raportul medico-legal, inspectorii ITM potîncadra evenimentul ca accident de muncã ºi pot tragesau nu la rãspunderea firma angajatoare. În acestmoment evenimentul este cercetat ca accident de muncãºi la final va fi dat un verdict. „ Omul a decedat la loculde muncã. El era angajat al unei firme de construcþii. Selucra la amenajãri interioare. Era singur în toaleta în carelucra ºi dãdea cu amorsã. Neavând martori, persoanafiind gãsitã pe pardosealã inconºtientã, nu putem spunece s-a întâmplat. A cãzut de pe podul de lucru ºi, în urmaunei lovituri, a fãcut stop cardio-respirator, sau nu lucrape podul de lucru ºi suferind un infarct, a murit ulteriorde insuficenþã respiratorie. Nu putem ºti cu exactitate,decât atunci când apare certificatul medico legal”, a spusIleana Bodea, ºefa ITM Petroºani.
La sfârºitul sãptãmânii trecute, muncitorul a fost gãsit de cãtre un coleg în baia în care fãcea amenajãriinterioare, iar medicii de la SMURD nu au mai reuºit sã îl aducã în simþiri.
Certificatul legiºtilor este aºteptat sã aparã în câtevazile, iar apoi angajatorul va afla dacã va fi sau nusancþionat. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))
ªi bãtut ºi luat pe sus cu mandat, la judecatã
Fãrã petarde ºi puºcãtori!
C ontraexpertizacerutã de
avocaþii Paula Iacobºi asistentul sãuDamiel Ionaºcu vafi luatã în discuþiela termenul de azi,16 decembrie. Esteultimul termen allui 2014 în dosaruluciderii din culpã dela Uricani.
În februarie 2011, 5electricieni au pieritspulberaþi pe galeriaprincipalã de oexplozie a cãrei contraexpertizã tocmaia fost finalizatã de Ilie Matei, expertulcare contrazice experti-za INSEMEX. În fapt,spun avocaþii de la
Petroºani, toate acesteexcepþii vor fi luate îndiscuþie la termenul deazi, când este ultimaînfãþiºare a inculpaþilordin acest an.
Experþii care aureanalizat împrejurãrileîn care s-a produsexplozia de la minaUricani au ajuns la o altã concluzie, com-parativ cu cei de laINSEMEX. Asta reiesedin dosarul depus lajudecãtoria Petroºani,iar pânã în 16 decem-brie, avocaþii pãrþilortrebuiau sã formulezeobiecþiuni, dacã au.Datele exacte nu aufost fãcute publice,însã, se pare cã putemvorbi despre altecauze, dacã este sã ne
luãm dupã noua expertizã, care o contrazice pe cea de laINSEMEX.
La termenul de laînceputul lunii decem-brie, nici Paula Iacob,nici asistentul sãuDaniel Ionaºcu nu auajuns la Petroºani, iarinstanþa a mai stabilitun termen pentru lunadecembrie. „S-a dat
termen în data de 16decembrie, întrucâtapãrãtorii inculpaþilornu s-au putut prezenta.Doamna Paula Iacobdin motive medicale,iar domnul Ionaºcu aavut de susþinut o altãcauzã în Bucureºti”, adeclarat DanielTomescu, avocat.
Pânã în data de 16decembrie, toþi cei care
au avut obiecþii cuprivire la contraexperti-za cerutã de avocaþiitocmiþi de la Bucureºti,trebuiau sã le depunãla dosar, iar azi, vorputea sã discute pebaza neclaritãþilor.
Ciucã Aurelian,Dragoº Moga, FlorinNicuºor, Butari LucianClaudiu ºi MoldovanFlorinel sunt în acestmoment al ancheteitrimiºi în judecatã pentru ucidere dinculpã, iar doi dintre eisunt apãraþi de maestraPaula Iacob ºi asistenulsãu Daniel Ionaºcu.Cei doi avocaþi au cerut aceastã contraexpertizã pentrucã au bãnuitmereu cãdosarul afostîntocmit
pãrtinitor, þinându-seseama de gradele derudenie ale celor carefãcut ancheta ºi inculpaþi.
Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa acum4 ani la mina Uricani,în timp ce lucrau la untransformator pe gale-ria principalã a minei ºiîncã nu s-a fãcut delocluminã în acest caz.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Decembrie 2014 Actualitate 7
0735.183175
ANUNÞProgramul de relaþii cu
publicul al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara esteurmãtorul:
LUNI – JOI,
ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00;
VINERI,
ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.
Conform acestui orar,informaþiile de interespublic pot fi obþinute laadresa instituþiei: Deva,Bld. 1 Decembrie 1918,nr.28, sau la tel. 0254215 055.
COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul
operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr.178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoarela starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã:
De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã alC.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 – ing.
Neagoe Daniel, 0727 549 888 – SuciuMircea
Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing.Buble Simion ºi 0731 504 161 – ing.Corciu Florin
II. Sector Orãºtie1. Baza Simeria: 0756 024 937 –
ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 –Grecu Alexandru
III: Sector Haþeg – HunedoaraBaza Cãlan: 0723 243 321 – ing.
Brate Valentin, 0734 779 455 – ZaharieSorin ºi 0734 779 440 – Bogdan Daniel
Baza Hunedoara: 0761 883 283 –ing. Filimon Mihai, 0745 328 752 –Vintilã Raul ºi 0734 779 433 – SecarãMihai
Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing.Negulescu Lucian, 0730 582 734 –Greu Romicã ºi 0734 779 427 –Tivadar Florin
IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki
Ianoº
Cerererespinsã pentru o nouãexpertizã I ndividul care a
spulberat doipietoni cu BMW-ulsãu, în centrulmunicipiuluiPetroºani, a solicitat ocontraexpertizã încazul accidentului încare a omorât doioameni. Instanþa nu i-aaprobat însã solicitarea.
Mãturar Codruþ Norocela provocat în luna aprilie aacestui an unul dintre celemai grave accidente de circulaþie produse în ultimii ani în centrulPetroºaniului, doi oamenifiind omorâþi pe loc.
Individul i-a lovit cu
bolidul sãu cu care goneaprin localitate chiar în timp ce victimele traversaustrada pe trecerea depietoni dupã cum susþinprocurorii. Mãturar a ajunsla judecatã pentru ucideredin culpã, iar procurorii aucerut ºi o expertizã crimi-nalisticã în cazul tragediei.Mãturar Codruþ Norocel acerut ºi el o contraexper-tizã, însã solicitarea sa n-a fost admisã la ultimultermen de judecatã. Totatunci, individului i-a fostmenþinutã mãsura preven-tivã a arestului la domiciliuºi respinsã cererea princare ar fi vrut sã fie jude-
cat sub control judiciar. Urmaºii celor douã
victime ucise în accidentau speranþa cã li se vaface dreptate de cãtrejudecãtori, dar nu ºi-auascuns nemulþumirea faþãde faptul cã suspectul esteaproape liber. Mãturar estejudecat pentru ucidereadin culpã a douã persoanecare, dupã cum spunprocurorii, se aflau pe trecerea de pietoni dinzona sediului administraþieilocale. Tânãrul a susþinutcã victimele nu au traver-sat strada prin locul specialamenajat.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Noua expertizã, discutatã la Petroºani
8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Decembrie 2014
A menzi pentrujucãrii neconforme.
Nouã sanþiuni au fostaplicate de inspectoriiOPC pentru comer-cianþii care nu respectãnormele de comer-cializare a jucãriilor. Ceicare vegheazã la sigu-ranþa copiilor suntinspectorii OPC care înaceastã perioadã vin cuo serie de recomandãri
“În primul rând sãefectueze aceastã operaþiuneîn locuri autorizate, sãsolicite ºi sã pãstreze bonulfiscal de cumpãrare aljucãriei. Sã identifice peambalaj adresa ºi denumireaimportatorului având învedere cã marea majoritatea jucãriilor sunt de importdin China, ºi pentru a utilizabonul fiscal ºi aceste infor-maþii în cazul în care vor tre-bui sã depunã o eventualãreclamaþie la biroul nostru.Sã verifice vârsta pentrucare sunt destinate acestejucãrii. Dacã ele nu prezintãvreun pericol pentru copii însensul în care ele pot aveamuchii tãioase, pãrþi care sepot desprinde ºi pot ºiînghiþite sau inhalate decãtre copii ºi foarte impor-tant pentru cei mici cuvârste mici sã fie supraveg-heaþi în momentul în careaceºtia se joacã”, a declarat
Ioan Roiu, inspector OPCPetroºani.
A tenþie la etichete
Pãrinþii trebuie sã fie pru-denþi atunci când le cumpãrãcelor mici jucãrii. În primulrând aceºtia trebuie sãciteascã etichetele pro-duselor cu atenþie. În aceastãperioadã nu au existat recla-maþii privind nereguli aleanumitor jucãrii.
“Din fericire reclamaþii nuau foat dar în aceastãperioadã premergãtoare sãr-bãtorilor au fost efectuatecontroale intense pe acesteproduse. Recomandãminclusiv operatorilor eco-nomici care achiziþioneazãde la alþi distribuitori ºiimportatori aceste produse,la rândul lor sã le verifice ºisã verifice toate informaþiileprevãzute de cãtre legislaþie
care trebuie sã însoþeascãjucãria, sã nu le achiz-iþioneze, ºi la rândul lor sãnu le punã în vânzaredeoarece risca amenzi de la4000 la 7500 de lei pentruaceste deficienþe prevãzutede lege”, a mai spus sursacitatã.
V erificãri ºiamenzi
Inspectorii OPC au verifi-cat pânã acum toate maga-zinele care comercializeazãjucãrii. Au fost aplicate nouãamenzi, iar valoarea minimãa unei sanþiuni a fost de4000 de lei.
“Sunt încã pe piaþã, esteun lucru îmbucurãtor ca dela an la an aceste controaleconstata cã lucrurile merg îndirecþia bunã pentru cãjucãriile sunt în numãr relativmare, ele acum suntetichetate ºi bine ambalatedar încã mai existã pe piaþajucãrii cu deficienta sau aufost aplicate sancþiuni ºicelor care prezintã deficienþede etichetare sau care punîn pericol utilizatorii au fostoprite de lacomercializare.S-au aplicatnoua amenzi plecând încuantum de la amendã min-imã de 4000 de lei”, a maiprecizat Roiu.
Încã o sãptãmânã ne maidesparte de sãrbãtoareaCrãciunului, iar aceasta esteun prilej de bucurie pentrucei mici. Moº Crãciun le valãsa copiilor cuminþi jucãriisub brad.
Monika BACIU
Tarabe pline,cumpãrãtoripuþini
C omercianþii din sectorul de mãrfuri
nealimentare din PiaþaCentralã Petroºani, seplâng cã magazinele dehaine la mâna a doua le-aupus afacerile pe butuci.
Piaþa Centralã dinPetroºani în sectorul dehaine ºi produse industrialeste pustie, deºi era deaºteptat ca lumea sã deanãvalã pentru a se înnoi desãrbãtorilor, dar acest lucrunu s-a întâmplat. Spredeosebire de anii anterioricând nu aveai loc sã arunciun ac din cauza numãruluimare de cumpãrãtori, înacest an, atmosfera dinpiaþã este una de liniºte.
“Anul trecut, pe vremeaasta, de exemplu, îmi maitrebuia un om, sã pot sã lerãspund cumpãrãtorilor,celor care probau haine.Acum pot sã-l ºi îmbrac pecumpãtãtor ºitot nu estecineva care sãaºtepte înacest timp.Acest lucruspune, defapt, totuldesprescãdereanumãrului decumpãrãtori.Probabil cã,
datoritã crizei ºi lipsei debani, lumea nu îºi mai per-mite sã dea bani pe pro-dusele noi la sfârºit de an”,spun vânzãtorii. Aceºtia dauvina pe magazinele de hainesecond, care s-au înmulþit înPetroºani ºi le-au pus afacerile pe butuci. Chiar ºiºeful pieþei, Sorin Creþuadmite cã afaceriºtii dinpiaþã se confruntã cugreutãþi din lipsa clienþilor,iar aici intrã atât cei din þar-cul de produse nealimentarecât ºi cei care vând legume,fructe, carne ori alte produse alimentare.
Un concurent redutabilpentru aceºtia din urmã suntsupermarket-urile dinPetroºani, care pot vinde lapreþuri mai mici decât uniipieþari. Acest lucruafecteazã ºi bugetul adminis-traþiei pieþelor care se vavedea nevoitã sã renunþe laanumite investiþii în aniiviitori, dacã situaþia nu se vaameliora. Nici în pieþele dincelelalte localitãþi ale VãiiJiului, în aceste zile, lumeanu se calcã în picioare pentru a achiziþiona celenecesare Crãciunului.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Afacerea familiei a început timid ºioamenii au ajuns sã vândã castraveþigrãdinarului, pentru cãaºa stã treabã într-ozonã ca Valea Jiului,împãduritã doar cubrazi, dar unde necumpãrãm moliduladus din sudul þãrii.
Doamna MarianaButnariu a prins gustulafacerii ºi recunoaºtecã se îngrijeºte mult de
pepiniera sa de lagraniþa cu Bulgaria,dar ºtie cã, odatã ajunsã cu vreo 300 debrazi în piaþa de laPetroºani profitul esteasigurat. „Ne bucurãmcã am reuºit sã venimºi anul acesta. Braziisunt toþi din pepinieranoastrã ºi încercãm sãrespectãm aceleaºipreþuri ca ºi anul tre-cut. Un brad de 1,50– 1,75 m, costã 55
lei, unul pânã în 2 mcostã 100 de lei. Amadus cam 300 debrazi, ca ºi anul trecutºi ºtiu cã pânã în 22
decembrie nu mai amniciun”, spuneMariana Butnariu, carea plantat acum vreo 5ani brãduþi micuþi în
pepiniera de la Ostroveni, judeþul Doljºi acum se mândreºtecu felul în care aratãbrãduþii ei ºi cã au trecere.
De ce trec repede?Pentru cã sunt frumoºiºi au rãdãcinã, lucrucei-i atrage mai ales peoamenii care stau lacasã. Dar noi am gãsitºi oameni care locuiescla bloc ºi se gândescsã-l sãdeascã în ronduldin faþa scãrii, dupãCrãciun. „Am dat 55de lei pe un brad ºidacã am noroc ºi seprinde în pãmânt, laanul am bradul meu”,ne-a spus un bãrbatcare cumpãra lunidimineaþã brazi dinpiaþa de la Petroºani.Alþii, deja o cunosc pe
doamna Mariana ºi de anul trecut le-aurecomandat ºi prietenilor un astfel debrãduþ pentru sãrbã-tori. „Eu stau la casã ºiam cumpãrat anul trecut. Am în curtebradul, dar acum vincu ginerele meu sã îºiia ºi el unul”, ne-a spusun alt cumpãrãtor.
Doamna Marianastã pânã în preajmaCrãciunul la Petroºaniºi de 4 ani nu a plecatniciodatã cu ei acasã.E o reþetã de afaceride succes, mai ales cãvinde brazi de Crãciunfix într-o zonã demunte, unde braziisunt la tot pasul.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
Amenzi pentru jucãriilepericuloase
Brazi cu rãdãcinã, de la graniþa cu BulgariaO familie plecatã din Petroºani spre
graniþa cu Bulgaria, vine de 4 anicu brazi de Crãciun. Sunt pomi deosebitde frumoºi ºi atrag cumpãrãtorii pentrucã au preþul bun ºi rãdãcina intactã, aºaîncât pot fi sãdiþi în curte dupã Crãciun.