cvj nr 751,marti 2 decembrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 751 Marti, 2 Decembrie 2014 T iberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea: Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare D oi bãrbaþi s-au accidentat grav la mina Livezeni, iar unul riscã sã îi fie amputat piciorul aproape strivit. Incidentul s-a petrecut joi seara, însã, responsa- bilii de la minã nu l-au fãcut public, dat fiind fap- tul cã vineri dimineaþã la minã a avut loc o come- morare amplã la care au luat parte zeci de oameni ºi oficialitãþile locale. Minerii de la mina Livezeni, care lucreazã la pregãtirea stratului 13 pentru exploatare sunt revoltaþi de faptul cã doi ortaci de ai lor s-au rãnit, iar oficialii nu au scos un sunet despre acest acci- dent. Mai mult, oamenii spun cã unul dintre acci- dentaþi, cel care are un picior aproape strivit, a fost scos din minã cu o maºinã de cãrat materiale. Al doilea miner rãnit, are doar 3 trei degete rupte. „Cei doi s-au accidentat în minã, în timp ce cãrau materiale cu un monorai. În timp ce trãgeau mono- raiul, încãrcat cu material, un lanþ de pe monorai a agãþat un TR3, apoi a deplasat transportorul ºi i-a accidentat pe cei doi. Unul are piciorul aproape strivit ºi nu ºtiu dacã nu a ajuns la Timiºoara, iar ca sã nu facã vâlvã, am înþe- les cã l-au dus la spital cu o maºinã de cãrat materi- ale”, spune revoltat un miner de la mina Livezeni. Stratul 13 este unul dintre straturile cu cãrbune de calitate de la mina Livezeni ºi acolo se pregãteºte exploatarea mecanizatã. De altfel, chiar ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat sãptãmâna trecutã în minã ca sã verifice acel loc. Accidentul s-a petrecut însã, la schimbul III, joi seara, în stratul 13, Orizontul 101, la sectorul 1, iar cei doi lucrau la brigada Marin ºi brigada Cãlina. Responsabilii CEH recunosc cã doi oameni au fost rãniþi, iar Gabriel Petrescu, directorul Diviziei Miniere, spune cã nu ºtie nimic despre felul cum a fost transportat rãnitul ºi a declanºat o anchetã la minã. „Doi oameni au fost rãniþi acolo, dar nu ºtiu dacã unul a fost transportat, sau nu, cu o altfel de maºinã. La minã are loc o anchetã la punctul de lucru respec- tiv ºi, mai mult, duminica trecutã (n.r 30), 64 de oameni au fost chemaþi ca sã le facem instructajul, pentru cã vor lucra cu utilaje mecanizate ºi este necesar acest instructaj”, a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. În luna decembrie, la minele viabile se va lucra în flux continuu, 24 de zile, pentru cã este necesarã creºterea productivitãþii, pentru a realiza stocul de huilã necesar funcþionãrii celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. Diana Diana MITRACHE MITRACHE 5.400 de lei – costurile expertizei contabile din dosarul de evaziune a lui Alin Simota O mul de afaceri Alin Simota, judecat pentru evaziu- ne fiscalã, a achitat integral costurile exper- tizei financiar – con- tabile pe care chiar el a cerut-o în acest dosar. Suma pe care Alin Simota a trebuit sã o plãteascã pentru expertizã se cifreazã la 5.400 de lei ºi a fost achitatã. Numai cã Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a for- mulat mai multe obiecþiuni la care trebuie sã rãspundã expertul numit de instanþã, respectiv Marinela Duma, aºa cã magistraþii de la Petroºani au decis sã reia judecarea dosarului în data de 8 decembrie. Alin Simota a fost trimis în judecatã, în 12 martie 2013, pentru evaziune fis- calã în calitate de reprezen- tant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut aceastã expertizã financiar – cota- bilã ce trebuie sã reliefeze dacã a existat sau nu preju- diciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Anchetatorii au calculat prejudiciul în aceastã cauzã la suma de 440.972 de lei. De precizat cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, la Penitenciarul Aiud, ºi mai este judecat într.un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. De asemenea, procurorii de Crimã Organizatã mai instrumenteazã încã o cauzã pe numele acestuia pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. Car Car men men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA N oul telescaun din Parâng, denumit TS3, a fost inaugurat duminicã, de Ziua Sfântului Andrei. La evenimentul inaugural au luat parte zeci de persoane, în special tineri. Un sobor de preoþi a sfinþit investiþia realizatã din banii contractaþi de municipalitatea din Petroºani. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Mineri accidentaþi în stratul 13

Upload: geza-szedlacsek

Post on 06-Apr-2016

230 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 751,marti 2 decembrie

TRANSCRIPT

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 751

Marti, 2 Decembrie 2014

Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:

Telescaun modern spre ostaþiune în dezvoltare

D oi bãrbaþi s-auaccidentat grav

la mina Livezeni, iarunul riscã sã îi fieamputat piciorulaproape strivit.

Incidentul s-a petrecutjoi seara, însã, responsa-bilii de la minã nu l-aufãcut public, dat fiind fap-tul cã vineri dimineaþã laminã a avut loc o come-morare amplã la care auluat parte zeci de oameniºi oficialitãþile locale.

Minerii de la minaLivezeni, care lucreazã lapregãtirea stratului 13pentru exploatare suntrevoltaþi de faptul cã doiortaci de ai lor s-au rãnit,

iar oficialii nu au scos unsunet despre acest acci-dent. Mai mult, oameniispun cã unul dintre acci-dentaþi, cel care are un

picior aproape strivit, afost scos din minã cu omaºinã de cãrat materiale.Al doilea miner rãnit, aredoar 3 trei degete rupte.

„Cei doi s-au accidentatîn minã, în timp ce cãraumateriale cu un monorai.În timp ce trãgeau mono-raiul, încãrcat cu material,un lanþ de pe monorai aagãþat un TR3, apoi adeplasat transportorul ºi i-a accidentat pe cei doi.Unul are piciorul aproapestrivit ºi nu ºtiu dacã nu aajuns la Timiºoara, iar casã nu facã vâlvã, am înþe-les cã l-au dus la spital cuo maºinã de cãrat materi-ale”, spune revoltat unminer de la mina Livezeni.

Stratul 13 este unul

dintre straturile cu cãrbunede calitate de la minaLivezeni ºi acolo sepregãteºte exploatareamecanizatã. De altfel,chiar ºi primarul TiberiuIacob Ridzi a intrat sãptãmâna trecutã în minãca sã verifice acel loc.

Accidentul s-a petrecutînsã, la schimbul III, joiseara, în stratul 13,Orizontul 101, la sectorul1, iar cei doi lucrau labrigada Marin ºi brigadaCãlina.

Responsabilii CEHrecunosc cã doi oameni aufost rãniþi, iar GabrielPetrescu, directorulDiviziei Miniere, spune cãnu ºtie nimic despre felulcum a fost transportatrãnitul ºi a declanºat oanchetã la minã. „Doioameni au fost rãniþi

acolo, dar nu ºtiu dacãunul a fost transportat, saunu, cu o altfel de maºinã.La minã are loc o anchetãla punctul de lucru respec-tiv ºi, mai mult, duminicatrecutã (n.r 30), 64 deoameni au fost chemaþi casã le facem instructajul,pentru cã vor lucra cu utilaje mecanizate ºi estenecesar acest instructaj”, adeclarat Gabriel Petrescu,director Divizia Minierãdin cadrul CEH.

În luna decembrie, laminele viabile se va lucraîn flux continuu, 24 dezile, pentru cã este necesarã creºterea productivitãþii, pentru arealiza stocul de huilãnecesar funcþionãrii celordouã termocentrale,Mintia ºi Paroºeni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

5.400 de lei –costurile expertizei contabile dindosarul de evaziune alui Alin Simota

O mul de afaceriAlin Simota,

judecat pentru evaziu-ne fiscalã, a achitatintegral costurile exper-tizei financiar – con-tabile pe care chiar el acerut-o în acest dosar.

Suma pe care AlinSimota a trebuit sã oplãteascã pentru expertizãse cifreazã la 5.400 de leiºi a fost achitatã. Numai cã Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã a for-mulat mai multe obiecþiunila care trebuie sã rãspundãexpertul numit de instanþã,respectiv Marinela Duma,aºa cã magistraþii de laPetroºani au decis sã reiajudecarea dosarului în data de 8 decembrie.

Alin Simota a fost trimisîn judecatã, în 12 martie2013, pentru evaziune fis-calã în calitate de reprezen-tant legal al SC SIMARSRL, iar în apãrarea saSimota a cerut aceastãexpertizã financiar – cota-bilã ce trebuie sã reliefezedacã a existat sau nu preju-diciu, precum ºi situaþiafinanciarã a firmei ºi plãþilefãcute de reprezentanþiilegali ai acesteia.

Anchetatorii au calculatprejudiciul în aceastã cauzãla suma de 440.972 delei. De precizat cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, laPenitenciarul Aiud, ºi maieste judecat într.un dosarce vizeazã coordonareaunei grupãri specializate îninfracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolulTribunalului Hunedoara.De asemenea, procuroriide Crimã Organizatã maiinstrumenteazã încã ocauzã pe numele acestuiapentru posibile fapte deevaziune fiscalã ºi delapidare.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

N oul telescaun din Parâng, denumit TS3, a fost inaugurat duminicã, deZiua Sfântului Andrei. La evenimentul inaugural au luat parte zeci de

persoane, în special tineri. Un sobor de preoþi a sfinþit investiþia realizatã din banii contractaþi de municipalitatea din Petroºani. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Mineri accidentaþi în stratul 13

Importul este necesarC onducerea

ComplexuluiEnergetic Hunedoaraspune cã este absolutnecesar importul de cãr-bune în condiþiile în carecele douã termocentraleard mii de tone de huilãpe zi, iar societãþileminiere din Valea Jiuluinu pot asigura toatãcantitatea necesarã.

“Importul de carbine afost aprobat în cantitate de40000de tone. Noi, diviziaminierã facem eforturi sãlucrãm în luna decembrie

24 de zile ºi a asigura cãr-bunele necesar pentru celedouã termocentrale. Celedouã termocentrale vor daºi termoficare în Deva ºi înValea Jiului. Pe lângã pro-ducerea de energie elec-tricã avem de asigurat ºitermoficarea în Valea Jiuluiºi în municipiul Deva”, adeclarat Nicolae DragoiDirector general adjunctComplexul EnergeticHunedoara.

Cele douã termocentraledin cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara aunevoie de aproape 5000de tone de cãrbune pe zi,în timp ce divizia minierãºi Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului

produc undeva la 4000 detone de huilã zilnic.

“Necesarul celor douãtermocentrale, cu un grupde funcþionare pa termo-centrala Mintia ºi un grupla Paroseni, este de 2700de tone pe zi laMintia ºi 2200-2300 de tone pezi la Paroseni.Complexul pro-duce o medie de4500-4600 detone pe zi ºi maivin între 1600-2000 de tone dela SocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului”, amai spus sursa

citata.40.000 de mii de tone

de cãrbune vor fi impor-tate în perioada imediaturmãtoare de ComplexulEnergetic Hunedoara.

Monika Monika BACIUBACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

“Eu ºtiu despredecizia directoruluigeneral cu cotele procentuale de intrareîn subteran, acelea aufost diminuate dar suntîn decizia directoruluigeneral, nu sunt încontractul colectiv demuncã, este strictdecizia directorului

general cu cotele procentuale pentruTESA”, a declaratNicolae Drãgoi directorul generaladjunct al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Personalul TESA va resimþi acestediminuãri ale cotelor,iar conducerea CEHspune cã astfel se vaface o economie ladivizia minierã.

“Cotele de intrare însubteran au fostreduse, nu au dispãrut.Este o economie pedivizia minierã”, a maiprecizat sursa citatã.

Potrivit deciziei, ceicare ar trebui sã îºidesfãºoare jumãtatedin programul normalde lucru în subteran ºinu fac acest lucru vorpierde sporul de sub-teran, urmând a fi

plãtiþi în condiþii normale.

S indicaliºtii îibagã în ºedinþã

pe oficialii CEH

Sindicaliºtii dinminerit ºi energie criticã dur mãsura dereducere a sporului depericol pentru angajaþiiºi sunt deciºi sã nu laseaºa lucrurile. Aceºtiaau cerut conduceriiComplexului EnergeticHunedoara.sã se întâlneascã ºi sã ana-lizeze problema.

Întâlnirea celor de laSindicatul Muntele,reprezentativ la nivelulCEH, cu oficialii CEHeste programatã pen-tru marþi, 2 decembrie,iar sindicatele spun cãnu au fost consultateînainte de adoptarea

acestei mãsuri.Sindicaliºtii sunt depãrere cã reducereasporului de pericol lacei cu cote procen-tuale de intrare în sub-teran este o mãsurãabuzivã ºi foarte prostdocumentatã ºi suntdeciºi sã nu laselucrurile aºa.

Potrivit uneihotãrâri a condiceriiCEH, începând cudata de 01.12.2014,plata sporului de peri-culozitate se va facepentru timpul lucrat înore, iar pe fiºa deplatã vor fi menþionate

clar orele lucrate efectiv în subteran. Înaceste condiþii, ceicare nu ajung în sub-teran, indiferent demotivaþie, pierd acestspor ºi vor fi plãtiþipentru muncã încondiþii normale.

Practic, decizia cepoartã semnãturadirectorului generalAurel Niculescu aratãcã “în condiþiile neîn-deplinirii în ore a 50 lasutã din timpul normalde lucru în subteran înluna respectivã, pentrupersonalul care arecota procentualã de

intrare în subteranîncepând cu 50 lasutã, prin decizia/dispoziþia internã adirectoruluiunitãþii/sucursalei/punctului de lucru i se vacomunica salariatuluiaflat în aceastã situaþiecã stagiul de cotizarerealizat în luna respec-titvã este în condiþiinormale de muncã.Dispoziþia se va ataºadosarului personal alsalariatului ºi se vacomunica tuturor per-soanelor/serviciilorinteresate”. Problemanu constã neapãrat înfaptul cã decizia nu arfi una corectã saujustã, dar sindicaliºtiispun cã nu este nor-mal ca întotdeaunaaceste mãsuri cevizeazã reducerea unordrepturi salariale sã îiafecteze doar pe salari-aþi, în timp ce salariilemanagerilor sã rãmânãneatinse, asta deºi laCEH nu se poate vorbidespre performanþãadministrativã!

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Monika BACIUMonika BACIU

Economii pe spatele angajaþilorO ficialii Complexului Energetic Hunedoara strâng laþul în jurul

angajaþilor. Unora dintre angajaþi nu li se va mai plãti sporulde subteran. Conducerea CEH a emis o decizie prin care ”începând cudata de 01.12.2014, plata sporului de periculozitate se va face pentrutimpul lucrat în ore” pe fiºa de platã urmând a fi trecute numãrul deore lucrate de fiecare în subteran.

O tânãrã de 19 ani din Uricani s-a aruncatîn gol de la etajul patru

O tânãrã de 19 ani din oraºulUricani a încercat sã se sinu-

cidã, aruncându-se în gol de la eta-jul patru al blocului în care locuia.

În fapt, potrivit tatãlui fetei, cel care a ºianunþat incidentul la poliþie, în jurul orei12.00, fata s-a aruncat pe fereastrea de ladormitorul sãu, fãrã nicio explicaþie.

Fata nu a murit ºi a fost transportatãimediat la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, unde medicii au reuºit sã o sta-bilizeze. Totuºi, medicii susþin cã tânãra se

aflã în comtã de gradul II – III.Potrivit poliþiºtilor, tânãra nu a lãsat niciun

bilet prin care sã îºi motiveze fapta ºi nu seºtie ce a determinat-o sã recurgã la acestgest extreme.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014 Actualitate 3

ª eful Secþiei deDrumuri

NaþionaleHunedoara a fostsuspendat dupã cepe autostrada caretrece prin judeþ aufost trei accidenterutiere din cauzapoleiului.

ªeful Secþiei deDrumuri NaþionaleDeva, AlexandruBorbeanu, a fost sus-pendat din funcþie ºiva fi cercetat discipli-nar, dupã ce înnoaptea de joi sprevineri, pe A1, între

Sebeº ºi Orãºtie, auavut loc trei accidenteîntr-un interval de cinciore, întrucât ºoseauanu a fost curãþatã suficient.

"În intervalul orar03.50 ºi 06.20,

CNADNR SA aacþionat cu ºase utilajede rãspândire materialantiderapant. Au fostutilizate 36 tone desare, care au fostrãspândite între kilo-metrul 304 ºi kilo-

metrul 335 peAutostrada A1 pentruprevenirea ºi comba-terea lunecuºului ºipoleiului. Evenimentelerutiere s-au produs înintervalul orar dintredouã patrulãri ale utila-

jelor de rãspândirematerial antiderapant,din cauza fenomenuluide spãlare a materi-alelor antiderapanteîmprãºtiate pe parteacarosabilã, fenomengenerat de freezingrain", se aratã încomunicatul citat.

CNADNR face oinvestigaþie proprie înlegãturã cu modul încare s-a acþionat peplan local, cât ºi modulîn care a acþionatprestatorul de serviciide întreþinere pe timpde iarnã.

"Menþionãm cã ºefulSecþiei de DrumuriNaþionale Deva,Alexandru Borbeanu,

a fost suspendat dinfuncþie, acesta urmânda fi cercetat disciplinar.Pe perioadadesfãºurãrii cercetãriidisciplinare atribuþiilede serviciu ale luiAlexandru Borbeanuau fost preluate deSorin Dudaº.Totodatã, precizãm cãva fi instituitã ºi oComisie de cercetaredisciplinarã pentruSorin Ghihor Izdrãilã,directorul Adjunct alDirecþiei de Întreþinereal Direcþiei Regionalede Drumuri ºi PoduriTimiºoara", se maiaratã în comunicat.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

F irma care se ocupãde deszãpezirea

municipiului Petroºania primit prima amendãdin acest sezon.

Nota de platã a fostpentru necurãþareacarosabilului de polei ºi afost aplicatã de poliþie.La primele ore aledimineþii de vineri, caros-abilul, dar ºi trotuarele audevenit patinoare.

“În aceastã dimineaþãîn zona Livezeni (vinerin.r.) au fost mici prob-leme pentru cã firmacare are cotract încheiatcu administraþia publicãlocalã nu a luat mãsuriimediate pentru a impra-sia material antiderapantsens în care am înregis-trat trei evenimenterutiere soldate cu pagubemateriale. În urma aces-tor evenimente s-a dispusca firma sã fie sactionatacotraventional cuamendã de la 21 la 100de puncte de amendã”, adeclarat Petre Mârza ªef

Poliþia Rutierã PetroºaniConducãtorii auto sunt

sfãtuiþi sã circule cu pru-denþã în zilele cândcarosabilul este acoperitde polei sau de zãpadã.

“Atunci când se cir-culã pe drumuriacoperite cu zãpadã saupolei autovehiculele tre-buie sã fie dotate cu cau-ciucuri de iarnã. În senscontrar poliþiºtii rutierivor lua nasuri desancþionare de la 9 la 20de puncte de amendã,un punct de amendãfiind de 95 de lei ºireþinerea certificatului deimatriculare pânã cândse face dovada cãautovehiculul a fost dotatcu cauciucuri de iarnã”,a mai precizat sursacitatã.

Contractul cu firma dedeszãpezire are o valoarede 14 milioane de lei ºi afost încheiat pe operioadã de 4 ani. Pelângã deszãpezire, con-tractul mai presupune ºicurãþarea strãzilor.

Monika BACIUMonika BACIU

DosarulUricani, ultimul termendin 2014

A stãzi de dimineaþã,inculpaþii din dosarul

exploziei de la MinaUricani, din februarie2012, vin pentru ultimaoarã în faþa instanþei de laPetroºani, în acest an.

Luna trecutã, instanþa adispus amânarea cauzei latermenul din 2 decembrie,pentru cã a fost finalizatãexpertiza cerutã de cei doiavocaþi Paula Iacob ºi DanielIonaºcu. Avocaþii pãrþilor auavut timp sã studieze acestact emis de experþii care aurefãcut firul evenimentelorpetrecute pe galeria princi-

palã acum aproape 4 ani.Potrivit site-ului JudecãtorieiPetroºani, la termenul din 4noiembrie, instanþa a decis:„amânã judecarea cauzei ºifixeazã termen la data de02.12.2014, ora 10,00,pentru a da posibilitateatuturor pãrþilor sã studiezeraportul de expertizã efectuatîn cauzã. Se va comunica unexemplar al raportului deexpertizã pãrþii responsabilecivilmente C.N.H. SA

Petroºani prin lichidatorExpert Insolvent SPRL.Pronunþatã în ºedinþa publicãazi 04.11.2014”.

Ciucã Aurelian DragoºMoga, Florin Nicuºor, ButariLucian Claudiu ºi MoldovanFlorinel sunt trimiºi în jude-catã pentru ucidere din culpã,iar doi dintre ei sunt apãraþide maestra Paula Iacob ºiasistenul sãu Daniel Ionaºcu.Cei doi avocaþi au cerutaceastã contraexpertizã pen-tru cã au bãnuit mereu cãdosarul a fost întocmit pãrti-nitor, þinându-se seama degradele de rudenie ale celorcare fãcut ancheta ºi incul-paþi.

Cinci electricieni ºi-au pier-dut viaþa acum 4 ani la minaUricani, în timp ce lucrau laun transformator pe galeriaprincipalã a minei ºi încã nus-a fãcut deloc luminã înacest caz.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Firma de deszãpezire dinPetroºani, amendatã de Poliþie

Primele victime din cauza poleiului

N oul telescaundin Parâng,

denumit TS3, a fostinaugurat duminicã,de Ziua SfântuluiAndrei. La eveni-mentul inaugural auluat parte zeci depersoane, în specialtineri. Un sobor depreoþi a sfinþitinvestiþia realizatãdin banii contractaþide municipalitateadin Petroºani.

“Este vorba detelescaunul TS3, el afost finalizat din bugetullocal pentru cã stâlpiiau fost puºi acum doiani de zile pe fondurilevenite de la Guvern, darnu puteam sã lãsãmaceastã investiþie în aerºi sã degradeze, deaceea am fãcut acestefort de a lua acestîmprumut ºi de a finali-

za TS3. E o instalaþiede transport pe cablu modernã, are ocapacitate de 1200 deoameni pe orã, ceea ceeste foarte mult ºi completeazã ceea existãdeja în Parâng, mãrefer la telescaunulvechi sau la instalaþiilede teleski”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Autoritãþile locale dela Petroºani au începutlucrãrile la dezvoltareadomeniului schiabil înanul 2009. timp de treiani de zile, ministerul deresort a alocat aproape26 de milioane de lei.Pentru a continualucrãrile de dezvoltare adomeniului schiabil dinParâng, autoritãþilelocale au contractat unîmprumut de 13 milioane de lei. Dinaceºti bani s-a realizat

telescaunul TS din staþiunea montanã. În ceea ce priveºte continuarea lucrãrilor dedezvoltare edilul spunecã se aºteaptã fonduriguvernamentale.

“Proiectul maremerge mai departe ºi înfuncþie de alocãrilebugetare de la bugetulde stat pentru cãinvestiþia este foartemare, bugetul local nupoate sã susþinã toatãaceastã investiþie. Noiam fãcut acest efortconsiderabil de a fina-lize telescuanul TS3,aºteptãm anul viitor sãprimim resursele nece-sare ºi de la Guvern.Vom continua cu TS 4în momentul în carevom avea o sentinþãdefinitivã din instanþãpentru avem o problemcu Romsilva ºi cu achi-ziþionarea ºi punerea înfuncþiune a celor douã

pompe de la bazinul deapã din zona Cãsuþa dinPoveºti pentru a puteaavea zãpadã artificial ºipe cele douã pârtii pecare le deserveºteTS3”, a mai spus sursacitatã.

Noul telescaun dinParâng funcþioneazã înparalel cu cel vechi depeste 47 de ani.

“Vechiul telescaunfuncþioneazã, cu timpulel va fi modernizat.Merg pe acelaºi biletpentru cã telescaunulvechi cu cel nou esteintegrat, adicã un bilet deserveºte toateinstalaþiile”, a mai spus Ridzi.

Tiberiu Iacob – Ridzia precizat cã, pentru ceicare folosesc noultelescaun se asigurãtransport gratuit cu ajutorul unor microbuze

care circulã de douã oripe zi de la staþia deîmbarcare a vechiuluitelescaun, iar cei carevor sã urce pânã sus, lamunte, pot folosivechea instalaþie de

trasport, de la staþia intermediarã,transportul fiind inclusîn preþ.

“În anii trecuþi,telescaunul vechi abiafãcea faþã sã transporteturiºtii, de data aceastavor avea cu ce sã urce.

E aproape rezolvatã,vor fi douã microbuzecare vor face legãturagratuit între staþia depornire de latelescaunul vechi ºiTS3”, a mai subliniatedilul.

La inaugurareanoului telescaun dinParâng au participat ºireprezentanþii firmeiDopplemayr dinAustria.

Deputatul MonicaIacob Ridzi considerã cãturismul este o alterna-tivã viabilã la minerituldin Valea Jiului, însãcele douã activitãþi ar

trebui sã se deruleze înparalel, fãrã ca una sã oexcludã pe cealaltã.

“Este un pas înaintespre dezvoltarea VãiiJiului, un pas înaintespre crearea de noilocuri de muncã aºacum ne-am dorit cutoþii, cred foarte mult cã

dezvoltarea turismuluica alternativã la mineriteste ºansa ca în ValeaJiului sã fie noi locuri demuncã, este ºansa ca înValea Jiului sã vinã multmai mulþi turiºti,bineînþeles automat maimulþi bani care pot sãajute la dezvoltarea VãiiJiului. Am spus întot-deauna cã îmi doresc sãcontinue dezvoltareamineritului, dar ca oalternativã la minerit,singuira ºansã a VãiiJiului în acest momenteste dezvoltarea turis-mului ºi cred foarte multcã dezvoltarea turismu-lui în toate zonele dinValea Jiului, nu doaraici în Parâng, ci ºi înVulcan ºi Straja poatesã atragã mult mai mulþituriºti ºi cred cã lamomentul la care acestproiect a demarat discutasem cu federaþiilesportive, cu federaþiilede bob-sanie, cu fede-raþia de schi, biatlon ºidiscutasem ca atuncicând acest proiect va fifinalizat putem sãgândim ºi sã organizãmîn Valea Jiului com-petiþii de nivel euro-pean, mondial, com-petiþii sportive care potsã atzragã turiºti nudoar din România, ci ºidin alte þãri europene ºinu numai. Este momen-tul la care chiar putemsã vorbim de o ºansãpentru Valea Jiului ºi deo ºansa ca aici sã sepoatã crea acele locuri

de muncã pe care ni ledorim pentru a putea sã asigurãm un viitor copiilor noºtri”, adeclarat deputatulMonica Iacob Ridzi.

Monica Iacob Ridziconsiderã cã executivular trebui sã aloce baniinecesari pentrufinalizarea întreguluiproiect având în vederefaptul cã acesta este celmai mare din Europa deESt.

“Finalizarea acestuitelescaun s-a fãcut 0dintr-un împrumut.Trebuie sã reamintim cãacest proiect a fostfinanþat la început decãtre GuvernulRomâniei ºi esteunproiect care ar trebuifinalizat cu bani de laGuvernul României, afost un parteneriat întreconsiliul local ºiGuvernul României, omare parte a proiectuluia fost deja finanþat cubani de la Guvern pen-tru cã acest telescaun afost început cu bani dela Guvern ºi din pãcatenu a a continuat

finanþarea acestuiproiect pentru cã dacãnu se finaliza banii dejainvestiþi erau risipiþi, eraobligatorie finalizareatelescaunului pentru anu se distruge ceea cedeja fusese realizat, prinurmare decizia consiliuluilocal este una corectã dea finaliza aceastãinvestiþie care este un pasînainte spre finalizareaîntregului proiect careeste cel mai mare dinsud-estul Europei”, a maisubliniat deputatul.

Copiii au fost cei maiîncântaþi de plimbareacu noul telescaun. Laeveniment au luat parteºi bãºtinaºii zonei, adicãmomârlanii. Cu toþiiapreciazã aceastã

investiþie. “Am venit de drag,

sunt momârlan de aiciºi mândru pentru noi.Mã mai duc pânã susîncet ºi bine, dar mi-ecam fricã cã merge tur-bat, dar pentru aia suntmândru”, ne spune unmomârlan de 88 de ani

Un alt momârlan nespune cã dacã va finevoie va veni în fiecaresezon îmbrãcat în portpopular pentru a-iîntâmpina pe turiºti.

“Am fost invitat dedomnul primar cã are oinaugurare aici ºi amvenit îmbrãcat înmomârlan ºi de aia amvenit. E frumos noultelescaun. Am fost ºi cucel vechi, cu cel nouîncã nu am apucat sãmerg. Vin când sunt ºituriºti aºa îmbrãcat ºi îiîntâmpin”, ne-a spusCiurea Ion de 82 de ani

Telescaunul TS 3 arepunctul de plecare înincinta Hotelului Rusuiar staþia de întoarcereîn zona unde s-a aflat„Cãsuþa din poveºti”.

Tarifele pentru uti-

lizarea telescaunului aufost stabilite deautoritãþile locale.Astfel, o cãlãtorie vacosta 10 lei pentruadulþi ºi 7 lei pentrucopiii sub 12 ani. Ocãlãtorie dus-întors îi vacosta pe adulþi 15 lei,iar pe copii 10 lei. Cei

interesaþi pot face ºiabonamente. Astfel, ojumãtate de zi va costa40 de lei pentru aduþiºi 28 de lei pentrucopii. Tarifele se aplicãîncepând cu data de 1decembrie ºi au inclusãºi taxa montanã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:

Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare

Studenþii ºi fotografiileS ãptãmâna trecutã, în

Petroºani, a avut locvernisajul “SalonuluiStudenþesc de Fotografie”, omanifestare organizatã decãtre MinisterulTineretului ºiSportului ºi Casade Culturã aStudenþilor dinlocalitate.

La acþiune,printre expozanþi s-au numãrat stu-denþi din Petroºani,Târgu – Mureº,Cluj – Napoca ºi

Sibiu. Salonul din acest an s-aaxat pe 3 teme: “Locuri de lângãnoi”, “Chipuri - rãsãrit ºi apus” ºi “Simboluri”.

Fotografiile premiate în cadrulsecþiunii “Locuri de lângã noi”vor fi expuse pe trotuarul din faþaCasei de Culturã a Studenþilordin Petroºani.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Directornou laCruceaRoºieS ubfiliala de Crucea

Roºie din Petroºaniare un nou director.Asta, dupã ce FeliciaNecºa a renunþat sãmai candideze pentruun nou post de conducã-tor, rãmânând doar camembru în comitetul deconducere.

„A sosit timpul sãcedez aceastã funcþie, pecare am deþinut-o timp

de mai mulþi ani, pentrua face loc generaþiei maitinere. Componenþiiacesteia ºtiu sã accesezefonduri europene, sãlucreze pe calculator ºi sã atragã oamenii spreaceastã activitate de voluntariat. Am toatãîncrederea cã noul direc-tor îmi va urma sfaturilepe care i le-am dat ºi vapãstra locul fruntaº pe

care subfiliala dinPetroºani se claseazã înprezent în judeþulHunedoara”, a declaratFelicia Necºa.

În urma alegerilor desãptãmâna trecutã nouldirector este Ion Buneacare activeazã în cadrulCrucii Roºii de câtevadecenii. „Mi-aº dori sãputem pãstra la nivelulactual ceea ce afãcutacest om minunat careeste Felicia Necºa. Va fiînsã foarte greu sã fac cea fãcut dânsa. Sper cãvoi reprezenta subfilialade Cruce Roºie dinPetroºani cu demnitate”,a precizat Ion Bunea.

Pentru activitateadepusã de-a lungul anilor,în cadrul subfilialei deCrucea Roºie dinPetroºani, Felicia Necºa afost recompensatã cu omedalie ºi felicitãri venite

din partea reprezen-tanþilor judeþeni ai orga-nizaþiei dar ºi a primaru-lui Tiberiu Iacob – Ridzi.„Alegerile au marcat unnou început pentru subfi-liala noastrã de CruceRoºie dar, se poatespune cã au încununat ºiactivitatea depusã deFelicia Necºa în cadrulacesteia, încã din anul1963”, a spus TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În urma alegerilor, înfuncþia de secretar a fostdesemnatã Felicia Vitan,iar ca vicepreºedinþi aufost alese Ileana ªandor,Leonica Popescu,Cristina Sârbu ºi DoinaViþian.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

N oul telescaundin Parâng,

denumit TS3, a fostinaugurat duminicã,de Ziua SfântuluiAndrei. La eveni-mentul inaugural auluat parte zeci depersoane, în specialtineri. Un sobor depreoþi a sfinþitinvestiþia realizatãdin banii contractaþide municipalitateadin Petroºani.

“Este vorba detelescaunul TS3, el afost finalizat din bugetullocal pentru cã stâlpiiau fost puºi acum doiani de zile pe fondurilevenite de la Guvern, darnu puteam sã lãsãmaceastã investiþie în aerºi sã degradeze, deaceea am fãcut acestefort de a lua acestîmprumut ºi de a finali-

za TS3. E o instalaþiede transport pe cablu modernã, are ocapacitate de 1200 deoameni pe orã, ceea ceeste foarte mult ºi completeazã ceea existãdeja în Parâng, mãrefer la telescaunulvechi sau la instalaþiilede teleski”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Autoritãþile locale dela Petroºani au începutlucrãrile la dezvoltareadomeniului schiabil înanul 2009. timp de treiani de zile, ministerul deresort a alocat aproape26 de milioane de lei.Pentru a continualucrãrile de dezvoltare adomeniului schiabil dinParâng, autoritãþilelocale au contractat unîmprumut de 13 milioane de lei. Dinaceºti bani s-a realizat

telescaunul TS din staþiunea montanã. În ceea ce priveºte continuarea lucrãrilor dedezvoltare edilul spunecã se aºteaptã fonduriguvernamentale.

“Proiectul maremerge mai departe ºi înfuncþie de alocãrilebugetare de la bugetulde stat pentru cãinvestiþia este foartemare, bugetul local nupoate sã susþinã toatãaceastã investiþie. Noiam fãcut acest efortconsiderabil de a fina-lize telescuanul TS3,aºteptãm anul viitor sãprimim resursele nece-sare ºi de la Guvern.Vom continua cu TS 4în momentul în carevom avea o sentinþãdefinitivã din instanþãpentru avem o problemcu Romsilva ºi cu achi-ziþionarea ºi punerea înfuncþiune a celor douã

pompe de la bazinul deapã din zona Cãsuþa dinPoveºti pentru a puteaavea zãpadã artificial ºipe cele douã pârtii pecare le deserveºteTS3”, a mai spus sursacitatã.

Noul telescaun dinParâng funcþioneazã înparalel cu cel vechi depeste 47 de ani.

“Vechiul telescaunfuncþioneazã, cu timpulel va fi modernizat.Merg pe acelaºi biletpentru cã telescaunulvechi cu cel nou esteintegrat, adicã un bilet deserveºte toateinstalaþiile”, a mai spus Ridzi.

Tiberiu Iacob – Ridzia precizat cã, pentru ceicare folosesc noultelescaun se asigurãtransport gratuit cu ajutorul unor microbuze

care circulã de douã oripe zi de la staþia deîmbarcare a vechiuluitelescaun, iar cei carevor sã urce pânã sus, lamunte, pot folosivechea instalaþie de

trasport, de la staþia intermediarã,transportul fiind inclusîn preþ.

“În anii trecuþi,telescaunul vechi abiafãcea faþã sã transporteturiºtii, de data aceastavor avea cu ce sã urce.

E aproape rezolvatã,vor fi douã microbuzecare vor face legãturagratuit între staþia depornire de latelescaunul vechi ºiTS3”, a mai subliniatedilul.

La inaugurareanoului telescaun dinParâng au participat ºireprezentanþii firmeiDopplemayr dinAustria.

Deputatul MonicaIacob Ridzi considerã cãturismul este o alterna-tivã viabilã la minerituldin Valea Jiului, însãcele douã activitãþi ar

trebui sã se deruleze înparalel, fãrã ca una sã oexcludã pe cealaltã.

“Este un pas înaintespre dezvoltarea VãiiJiului, un pas înaintespre crearea de noilocuri de muncã aºacum ne-am dorit cutoþii, cred foarte mult cã

dezvoltarea turismuluica alternativã la mineriteste ºansa ca în ValeaJiului sã fie noi locuri demuncã, este ºansa ca înValea Jiului sã vinã multmai mulþi turiºti,bineînþeles automat maimulþi bani care pot sãajute la dezvoltarea VãiiJiului. Am spus întot-deauna cã îmi doresc sãcontinue dezvoltareamineritului, dar ca oalternativã la minerit,singuira ºansã a VãiiJiului în acest momenteste dezvoltarea turis-mului ºi cred foarte multcã dezvoltarea turismu-lui în toate zonele dinValea Jiului, nu doaraici în Parâng, ci ºi înVulcan ºi Straja poatesã atragã mult mai mulþituriºti ºi cred cã lamomentul la care acestproiect a demarat discutasem cu federaþiilesportive, cu federaþiilede bob-sanie, cu fede-raþia de schi, biatlon ºidiscutasem ca atuncicând acest proiect va fifinalizat putem sãgândim ºi sã organizãmîn Valea Jiului com-petiþii de nivel euro-pean, mondial, com-petiþii sportive care potsã atzragã turiºti nudoar din România, ci ºidin alte þãri europene ºinu numai. Este momen-tul la care chiar putemsã vorbim de o ºansãpentru Valea Jiului ºi deo ºansa ca aici sã sepoatã crea acele locuri

de muncã pe care ni ledorim pentru a putea sã asigurãm un viitor copiilor noºtri”, adeclarat deputatulMonica Iacob Ridzi.

Monica Iacob Ridziconsiderã cã executivular trebui sã aloce baniinecesari pentrufinalizarea întreguluiproiect având în vederefaptul cã acesta este celmai mare din Europa deESt.

“Finalizarea acestuitelescaun s-a fãcut 0dintr-un împrumut.Trebuie sã reamintim cãacest proiect a fostfinanþat la început decãtre GuvernulRomâniei ºi esteunproiect care ar trebuifinalizat cu bani de laGuvernul României, afost un parteneriat întreconsiliul local ºiGuvernul României, omare parte a proiectuluia fost deja finanþat cubani de la Guvern pen-tru cã acest telescaun afost început cu bani dela Guvern ºi din pãcatenu a a continuat

finanþarea acestuiproiect pentru cã dacãnu se finaliza banii dejainvestiþi erau risipiþi, eraobligatorie finalizareatelescaunului pentru anu se distruge ceea cedeja fusese realizat, prinurmare decizia consiliuluilocal este una corectã dea finaliza aceastãinvestiþie care este un pasînainte spre finalizareaîntregului proiect careeste cel mai mare dinsud-estul Europei”, a maisubliniat deputatul.

Copiii au fost cei maiîncântaþi de plimbareacu noul telescaun. Laeveniment au luat parteºi bãºtinaºii zonei, adicãmomârlanii. Cu toþiiapreciazã aceastã

investiþie. “Am venit de drag,

sunt momârlan de aiciºi mândru pentru noi.Mã mai duc pânã susîncet ºi bine, dar mi-ecam fricã cã merge tur-bat, dar pentru aia suntmândru”, ne spune unmomârlan de 88 de ani

Un alt momârlan nespune cã dacã va finevoie va veni în fiecaresezon îmbrãcat în portpopular pentru a-iîntâmpina pe turiºti.

“Am fost invitat dedomnul primar cã are oinaugurare aici ºi amvenit îmbrãcat înmomârlan ºi de aia amvenit. E frumos noultelescaun. Am fost ºi cucel vechi, cu cel nouîncã nu am apucat sãmerg. Vin când sunt ºituriºti aºa îmbrãcat ºi îiîntâmpin”, ne-a spusCiurea Ion de 82 de ani

Telescaunul TS 3 arepunctul de plecare înincinta Hotelului Rusuiar staþia de întoarcereîn zona unde s-a aflat„Cãsuþa din poveºti”.

Tarifele pentru uti-

lizarea telescaunului aufost stabilite deautoritãþile locale.Astfel, o cãlãtorie vacosta 10 lei pentruadulþi ºi 7 lei pentrucopiii sub 12 ani. Ocãlãtorie dus-întors îi vacosta pe adulþi 15 lei,iar pe copii 10 lei. Cei

interesaþi pot face ºiabonamente. Astfel, ojumãtate de zi va costa40 de lei pentru aduþiºi 28 de lei pentrucopii. Tarifele se aplicãîncepând cu data de 1decembrie ºi au inclusãºi taxa montanã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:

Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare

Studenþii ºi fotografiileS ãptãmâna trecutã, în

Petroºani, a avut locvernisajul “SalonuluiStudenþesc de Fotografie”, omanifestare organizatã decãtre MinisterulTineretului ºiSportului ºi Casade Culturã aStudenþilor dinlocalitate.

La acþiune,printre expozanþi s-au numãrat stu-denþi din Petroºani,Târgu – Mureº,Cluj – Napoca ºi

Sibiu. Salonul din acest an s-aaxat pe 3 teme: “Locuri de lângãnoi”, “Chipuri - rãsãrit ºi apus” ºi “Simboluri”.

Fotografiile premiate în cadrulsecþiunii “Locuri de lângã noi”vor fi expuse pe trotuarul din faþaCasei de Culturã a Studenþilordin Petroºani.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Directornou laCruceaRoºieS ubfiliala de Crucea

Roºie din Petroºaniare un nou director.Asta, dupã ce FeliciaNecºa a renunþat sãmai candideze pentruun nou post de conducã-tor, rãmânând doar camembru în comitetul deconducere.

„A sosit timpul sãcedez aceastã funcþie, pecare am deþinut-o timp

de mai mulþi ani, pentrua face loc generaþiei maitinere. Componenþiiacesteia ºtiu sã accesezefonduri europene, sãlucreze pe calculator ºi sã atragã oamenii spreaceastã activitate de voluntariat. Am toatãîncrederea cã noul direc-tor îmi va urma sfaturilepe care i le-am dat ºi vapãstra locul fruntaº pe

care subfiliala dinPetroºani se claseazã înprezent în judeþulHunedoara”, a declaratFelicia Necºa.

În urma alegerilor desãptãmâna trecutã nouldirector este Ion Buneacare activeazã în cadrulCrucii Roºii de câtevadecenii. „Mi-aº dori sãputem pãstra la nivelulactual ceea ce afãcutacest om minunat careeste Felicia Necºa. Va fiînsã foarte greu sã fac cea fãcut dânsa. Sper cãvoi reprezenta subfilialade Cruce Roºie dinPetroºani cu demnitate”,a precizat Ion Bunea.

Pentru activitateadepusã de-a lungul anilor,în cadrul subfilialei deCrucea Roºie dinPetroºani, Felicia Necºa afost recompensatã cu omedalie ºi felicitãri venite

din partea reprezen-tanþilor judeþeni ai orga-nizaþiei dar ºi a primaru-lui Tiberiu Iacob – Ridzi.„Alegerile au marcat unnou început pentru subfi-liala noastrã de CruceRoºie dar, se poatespune cã au încununat ºiactivitatea depusã deFelicia Necºa în cadrulacesteia, încã din anul1963”, a spus TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În urma alegerilor, înfuncþia de secretar a fostdesemnatã Felicia Vitan,iar ca vicepreºedinþi aufost alese Ileana ªandor,Leonica Popescu,Cristina Sârbu ºi DoinaViþian.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

L acrimi ºidurere la

mina Livezeni. Aºaa început ziua devineri la minaLivezeni unde lafost comemoraþi cei53 de oameni careºi-au pierdut viaþaîn tragicul eveni-ment care a avutloc la data de 29noiembrie 1980.

Bilanþul acelei zilenegre din mineritulVãii Jiului, ºi a celuimai mare accident demunca din mineritulromânesc, a fost de38 de mineri ºi 15 militari în termendecedaþi ºi alþi 27 aufost rãniþi grav.75 decopii au rãmas înurma tragicului eveni-ment fãrã tatã. Unuldintre supravieþuitorimãrturiseºte cum s-apetrecut totul în aceazi fatidicã.

La slujba depomenire oficiatã latroiþa din curtea mineiau luat parte câtevazeci de persoane,printre care s-aunumãrat rude ºi colegiai celor dispãruþi,mineri ºi reprezentanþi

ai autoritãþilor locale,reprezentanþiiComplexilui EnergeticHunedoara, reprezen-tanþi ai sindicatelor ºipartidele politice.

“Astãzi amcomemorat mineriidecedaþi în explozia din1980 de la exploatareaminierã Livezeni, a fosto explozie în care aumurit 53 de mineri, aumai fost ºi alþi 24 rãniþicare au necesitatinternare, dar trebuieevitate aceste eveni-mente pe viitor. Noiluptãm ºi ne dãm toatãsilinþa ca acestetragedii sã disparã cutotul din Valea Jiului”,a declarat NicolaeDragoi Director general adjunct alComplexului EnergeticHunedoara.

Rudele celor care ºi-au pierdut viaþa întragicul accident demuncã de acum 34 deani vin în fiecare anaici la troiþa din curteaminei Livezeni pentruca amintirea celordecedaþi a rãmas vie însufletele lor dar ºi pen-tru ziua nefastã de 29noiembrie 1980 carele-a schimbat totalviata.

„Parcã astãzi s-aîntâmplat nenorocireaºi am rãmas cu treicopii pe care i-amcrescut cum a datDumnezeu. Bãiatul mi-a murit într-un acci-dent, pe fata care are270 de kilograme, esteoperatã. Sunt amãrâtã,pot sã scriu o carte.Suntem cam aceiaºicare venim de fiecaredatã. Fiecare face cumîl duce inima ºi sufletulºi cum poate fiecarepentru cã este lumecare are 400-500 delei pensie sin u sepoate descurca, estefoarte greu”, ne spuneo vãduvã.

Printre cei aflaþi laaceasta comemorare s-au numãrat ºi ortaci

care în acea zi au avutnorocul sã scape cuviaþa din acea tragedieºi ne povestesc cum s-a întâmplat..

“Eu am fost ºi mar-tor în ceea ce provesteexplozia în caz. Aici afost o goanã dupã cãr-bune pentru cã patrieiîi trebuia cãrbune nucã acum cã se aducecarbine din Ucraina ºiPolonia. Pe lângã cãse scotea carbine eraºi o asigurare a nivelu-lui de trãi a minerilordin Valea Jiului. Doarîn Vulcan erau pe vremea aceea 46000de locuitori, iar petoatã Valea Jiului eraaproape 200 de miide locuitori. Undeva lao lucrare de pregãtire

se lucra sub pericolulde emanaþii de metanîn cantitate mare depeste 5%, astaînseamã pericol foartemare de explozie pen-tru cã între 5 ºi 9%explozia este maximã.Eu fiind pe fluxul detransport nu departede locul unde a fostacumularea de metancare a inundat toatãzona, ºi abatajul ºizona de pe fluzul detransport. Eu eram peacea zonã ºi intrasemîn mâna la schimbuldoi la ora 12 pentrucã era un defect. Ne-am cuplat celedouã schimburi ca sãremediem acel defect.Dacã explozia s-ar fipetrecut la ora 15-30ne-ar fi prins pe amân-douã schimburile ºi ne-ar fi omorât pe toþi.Explozia s-a petrecutla 16-25. nu au trecutdouã minute de cândam plecat pe flux ºi s-aºi petrecut explozia,noroc cã nu m-am ridi-cat de jos. Totul eradistrus pe galerie, uºidistruse, fiare rãstur-nate. În acel momentîi spun la lãcãtuº sã nuvinã înaintea mea sãnu moarã ºi el. Cândam ajuns la loculexploziei l-am gãsit pebãiatul cu carelucrasem acolo era

aruncat pe transportorºi era mort. Amcoborât pe suitorul dela silozul doi ºi amajuns la banda treiunde erau tot gazeunde am dat telefon ladispecer unde amdeclarat cã a fostexplozie ºi am chematsalvatorii. Am ieºitafarã ºi doar atunci am vãzut cu adevãratproportile explozieicând îi transportau peoameni cu salvãrile”,ne spune un fostmâner care în acea zia avut norocul sãscape cu viaþa.

Tragedia din 29noiembrie 1980 s-aprodus din cauza acu-mulãrii metanului însubteran, pe fondulîncãlcãrii cu bunãºtiinþã a normelor elementare de pro-tecþie a muncii, pentrucã minerii erau forþaþisã lucreze în condiþiide pericol pentru aputea fi raportate producþii record. Deºi a fost vorba decel mai grav accidentcolectiv din istoriapostbelicã a minerituluiromânesc, regimulcomunist de atunci aanunþat doar 49 demorþi pentru a nu fideclarat doliul naþional.

Monika BACIUMonika BACIU

Mai greu, dar vinO amenii cu probleme sociale

din Petroºani vor primi, ºi înacest an, alimente din parteaUniunii Europene.

Printre altele, pachetele alimentare vorconþine fãinã, mãlai, paste, ulei, conserve decarne de porc ºi vitã, zahãr sau pateu de ficat.

“În ceea ce priveºte alimentele europene afost constituit un grup de lucru din cadrul servi-ciului nostru. Alimentele vor veni ambulate în

2 cutii ºi le vor fi distribuite beneficiarilor subaceastã formã”, a declarat Cristina Mraz, ºefSPLAS Petroºani.

Acþiunea nu a demarat deocamdatã ºi dincauza unor motive birocratice. Mai exact,existã persoane care au primit prin poºtã carnetele alimentare dar nu se mai încadreazãîn prevederile legii, iar acestea urmeazã a fiidentificate în urma unor verificãri.

“Sunt unele persoane care au primitcupoanele individuale prin poºtã dar nu se maiîncadreazã în prevederile legii. S-a constatatacest fapt, în urma unor sesizãri fãcute la minis-ter, astfel cã urmeazã sã efectuãm ºi noi o seriede controale. Pe de altã parte, sunt persoanecare nu au primit cupoanele dar se încadreazãîn categoria celor prevãzute în hotãrârea deguvern. Acestea vor fi trecute pe liste supli-mentare ºi vor intra în posesia alimentelor dupãce ele le vor fi distribuite celor care au primitcupoanele”, a mai spus Cristina Mraz.

În principiu, alimentele europene au urmasã le fie repartizate celor în drept pânã înaintede sãrbãtorile de Crãciun. Totuºi, deocamdatãnu poate fi avansatã nicio datã la care acesteaar urma sã ajungã la beneficiari.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 20146 Actualitate

ANUNÞ FUNERARFamilia, prietenii, cunoscuþii anunþã cu

durere trecerea la cele veºnice a bunicului,tatãlui, colegului

ing. LISZKA JANOSdupã o lungã suferinþã. A decedat la 71

de ani la DOROG (Ungaria). Rãmâne înconºtiinþa noastrã ca un bun profesionistºi iubitor de Valea Jiului.

Dumnezeu sã-l aibã în pazã!Sã-i fie þãrâna uºoarã!

Mãrturiile unui supravieþuitor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014 Actualitate 7

C ei mai micielevi ai ªcolii

Generale AvramStanca dinPetroºani au sãr-bãtorit în avansZiua Naþionalã aRomâniei, la finelesãptãmânii trecute.

ªi unde ar fi fostlocul cel mai potrivit,

dacã nu la MuzeulMineritului – un loc lafel de încãrcat de isto-rie ca ºi semnificaþiaacestei zile.

Copiii au aflat de laºcoalã cã la 1 decem-brie 1918 este ZiuaNaþionalã a Românieiºi la muzeu au venit sãîºi încânte, în primulpãrinþii, care le-au fostºi spectatori. Totul a

fost organizat deînvãþãtoarele care aupregãtit evenimentulinedit. „Este un eveni-ment pe care noi îlaºteptãm de mult timp.Copiii de la ªcoalaAvram Stanca suntnerãbdãtori sã ne pre-zinte un moment artis-tic legat de acest eveni-ment, cel mai impor-tant eveniment din istoria þãrii noastre ºipe care trebuie sã-lmarcãm ca atare”, aspus Robert Hummel,directorul ª G AvramStanca Petroºani.

ªi dacã nu au rostitpoezii, ori nu au cân-tat, cei mici au expuslucrãri dedicate Zilei

Naþionale a României.Fiecare a avut la gât oeºarfã tricolorã, ori ainserat Tricolorul îndesenul pe care l-anexpus pe simeze laMuzeul Mineritului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

DrapelulNaþional arboratîn Parâng

D rapelul Tricolor alRomâniei fluturã din nou

în cekl mai înal pisc alParângului. Minunea a fostîmplinitã pentru al treilea anconsecutiv de jandarmii mon-tani de aici, care au þinut sãîndure gerul, ceaþa ºi viscolulºi sã urce pentru a cinsti astfelZiua Naþionalã.

„Uniþi prin tricolor” a fost devizacelor care au pus însemneleRomniei cel mai sus, în Parâng, cao pavãzã pentru Valea Jiului. Înpreajma Zilei Naþionale a României,pentru al treilea an consecutiv, jan-darmii montani din cadrul PostuluiParâng au arborat Drapelul naþionalpe una dintre cele mai înalte culmimontane din þarã, vârful ParângulMare (2.519 m). În demersul lor, lis-au alãturat ºi un membru alAsociaþiei San Montan.

„Deºi, jandarmii montani ne-auobiºnuit sã înfrunte muntele ºi vre-mea rea pentru a salva vieþile celoraflaþi în dificultate, cu ocazia ZileiNaþionale, ei au fost din nou pemunte, pentru un scop la fel denobil. De aceastã datã, au urcat pevârful Parângul Mare pentru ca, deZiua Naþionalã, Drapelul tricolor sãfluture la înãlþime. Traseul strãbãtutde doi jandarmi montani ºi un voluntar (membru al Asociaþiei SanMontan) s-a desfãºurat pe o vremedeloc prietenoasã, cu vânt puternic,un strat consistent de zãpadã viscolitã ºi temperaturã cu mult sub0° C. Efectul de frig a fost amplifi-cat de vântul care sufla cu putere”se aratã în comunicatul remis preseide Inspectoratul Judeþean deJandarmi Hunedoara.

În data de 30 noiembrie, în jurulorei 07.30, cei trei români au por-nit din staþiunea Parâng cãtre vârfulParângul Mare, purtând cu eiDrapelul naþional. Dupã ºapte ore,au atins cota 2.519 ºi au fixathampa drapelului de borna caremarcheazã vârful montan. Traseulde întoarcere, deºi a durat maipuþin, a fost la fel de dificil.

Astfel, în data de 1 Decembrie,Drapelul Naþional alRomâniei, ridicat dedoi jandarmiimotani ºi un volun-tar din Parâng, vaflutura la cea maimare înãlþime de peteritoriul þãrii.

Vârful ParângulMare este cel maiînalt vârf dinRomânia, dupã vâr-furile montane dinmunþii Fãgãraº.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Proiectul auriferCertej, contestatîncã o datãM ining Watch România

susþine cã autoritãþileromâne îºi dovedesc o datã înplus incapacitatea de asancþiona operatorul minierDeva Gold SA. Potrivit MiningWatch compania desfãºoarãlucrãri de construire nelegalepentru demararea primuluiproiect cu cianuri dinRomânia.

La Certej atât autoritãþile locale— Primãria, cât ºi cele regionale— Inspectoratul de Stat înConstrucþii Vest acþioneazã com-plice în favoarea firmei deþinute deproducãtorul canadian low-costEldorado Gold mai susþin cei de laMining Watch România. Activiºtiiau solicitat Consiliului JudeþeanHunedoara o copie a avizului despecialitate, document tehnic nece-sar emiterii autorizaþiei de cãtrePrimãria Certeju de Sus. Rãspunsulla cererea de informare a arãtat cãun astfel de aviz 'nu a fost emisdeoarece nu a fost solicitat'.

„Ne aflãm în faþa unei tergiver-sãri intenþionate prin refuzul de averifica legalitatea documentelor deautorizare a lucrãrilor demarate deDeva Gold SA la Certej.Autoritãþile responsabile, deºi aravea atribuþiile ºi obligaþia de arespecta disciplina în domeniulexecutãrii lucrãrilor de construire,se eschiveazã de la aplicarea legii,pasând responsabilitatea de la oinstituþie la alta. În mod cert,asistãm la o descurajare ºi împiedicare a societãþii civile de amonitoriza ºi evalua legalitateademarãrii acestui nou proiectminier”, a declarat ªtefaniaSimion, coordonator juridic alreþelei Mining Watch România.Reþeaua a iniþiat o petiþie cãtrepreºedintele ales Klaus Iohannisprin care i se solicitã acestuiasancþionarea politicã a primaruluiPetru Cîmpian.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ziua României, din suflet de copil

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014

Î n ciuda friguluipãtrunzãtor,

care a „muºcat”pânã ºi din instru-mentele fanfareicare a intonat Imnulde Stat al României,sute de locuitori aimunicipiuluiPetroºani au venitde 1 Decembrie înParcul „CarolSchreter” pentru apetrece româneºte.

De mult nu a mai fostatît de frig de 1 Decembrie laPetroºani, dar tempera-turile scãzute nu i-auîmpiedicat pe localnicisã iasã din case pentru a

petrece româneºte deZiua Naþionalã aRomâniei.

Municipalitatea dinPetroºani a pregãtit ºi înacest an mai multemomente care sãmarcheze ziua de 1 Decembrie. Iaringredinetele principaleau fost steguleþele ºipanglicile tricolore,fasolea cu cârnaþi saufasolea de post servitãcu castraveþi muraþi,ceaiul fierbinte ºi muzicapopularã. „Am fostprezent astãzi în ParculCentral Carol Schretercu aceleaºi gânduribune, cu care vin defiecare datã.Sãrbãtoarea Naþionalã

este cea mai importantãsãrbãtoare a noastrã, aromânilor, iar bucuriaeste cu atât mai mare cucât o împarþi cu ceidragi ºi te bucuri împre-unã cu ei. Au fost foartemulþi oameni ºi m-ambucurat sã vãd astãzi, la manifestãri, foartemulþi tineri”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Manifestãrile au debutat cu ridicareaDrapelului ºi intonareaImnului Naþional, întimp ce reprezentanþiiDetaºamentului dePompieri ºi cei de la ISUau dat onorul. Deasemenea, cu aceeaºiocazie a avut loc ºi premierea copiilor de laClubul Elevilor, care auobþinut rezultatedeosebite la gimnasticãaerobicã.

Iar petroºãnenenii auvrut sã petreacã ºi anulacesta româneºte, sã-ºiureze din inimã „LaMulþi Ani!”, aºa cã înparc, “scena”

desfãºurãrii mani-festãrilor, au fostprezenþi peste 600 deoameni. Pentru ei aufost pregãtite din timp2.000 de porþii defasole de post sau cucârnaþi ºi ceai fierbinte,servite de la corturilespecial amenajate.Oamenii au apreciatbucatele tradiþionale ºichiar ºi gospodinelerecunosc cã niciodatã

acasã nu are, parcã,acelaºi gust bun. Iarmuzica popularã a mers„ca unsã” cu ceaiulfierbinte ºi cu atmosferade realã sãrbãtoare, iarpentru câteva momentetoatã lumea a uitat degradele scãzute din termometre.

Anul acesta, pentru organizarea manifestãrilor dedicateZilei Naþionale aRomâniei de la bugetullocal s-a alocat suma de30.000 de lei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Paradã militarã laVulcanP este 300 de oameni

au luat parte la ceremoniile organizate cuprilejul Zilei Naþionale aRomâniei de la Vulcan.Totul a demarat la oreleprânzului, când zeci demilitari, poliþiºti locali,elevi ai liceului militar dinAlba Iulia ºi cadre militare înretragere au mãrºãluit pe bule-vardul principal al oraºului.

A fost o paradã militarã, în fruntea cãreia a fost fanfara de laVulcan. Zeci de oameni au însoþitmilitarii ºi s-au adunat apoi în faþaªcolii Generale Teodora Lucaciu.Un sobor de preoþi a oficiat slujbareligioasã ºi toþi cei adunaþi la ceremonie au ascultat cuvântareasfinþilor pãrinþi.

Primarul Gheorghe Ile a fost celcare a vorbit ºi chiar a recitat opoezia, dedicatã Zilei Naþionale aRomâniei. „Iatã-ne astãzi aici lamonumentul dedicat ErouluiNecunoscut. Ne întâlnim cu toþii cuo astfel de ocazie ºi îi cerembunului Dumnezeu sã ne ajute ºine rugãm pentru cei care au pierit

pentru libertate. Vorbim desprebunãstare, dar niciodatã nu negândim cã toate ne-au fost cuceritede cei de pe câmpurile de luptã.Eu au scris istoria cu sângele lor ºide aceea, aici, ne întâlnim sã îiomagiem pe cei care au muritpentru libertatea noastrã. Unireaeste pentru noi toþi”, a spus îndeschiderea evenimentului,Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

A urmat apoi un program artistic pe care l-au susþinut copiiidin localitate, iar cei prezenþi i-auaplaudat. La final, ceremonia aculminat cu depunerea de coroanede flori la monumentul dedicateroilor ºi apoi, cei care au înduratfrigul, au primit câte o porþie defasole cu sau fãrã cârnaþi ºi o canãde ceai cald.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Frigul nu i-a þinut în case

Localnicii din Petroºani au petrecutromâneºte de Ziua Naþionalã a României