cvj nr 784, marti 27 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 784

Marti, 27 Ianuarie 2015

Procesul în care mai mulþi foºti ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi pentru moartea a 5 electricieni se anunþã unul foarte incitant,mai ales cã avocaþii tuturor pãrþilor trebuie sãvinã cu obiecþiuni la contraexpertiza efectuatãºi plãtitã deja de inculpaþi.

Asta pentru cã acum se vorbeºte, dupã cum spun apãrãtorii, de alte cauze care ar fi generat explozia de pe galeria principalã.Ultimul termen a avut loc în decembrie, iaratunci instanþa a deliberat: „- inculpaþii, apãrãtorii acestora ºi reprezentanta pãrþilorcivile vor studia obiecþiunile formulate deParchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani laraportul de expertizã tehnicã judiciarã, urmândca acestea sã fie puse în discuþia pãrþilor”.

Avocaþii trebuie sã depunã obiecþiunile în scris.

În acest dosar sunt cercetaþi: Ciucã Aurelian,Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari LucianClaudiu ºi Moldovan Florinel, ei fiind trimiºi înjudecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºiasistenul sãu Daniel Ionaºcu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Lotul Uricani, la barãI nculpaþii în dosarul exploziei de la

mina Uricani vin la Petroºani azi(n.r 27 ianuarie 2015) ca sã discute, înfaþa instanþei, contraexpertiza fãcutãla cererea celor doi avocaþi tocmiþi dela Bucureºti. Paula Iacob ºi asistentulsãu Daniel Ionaºcu vor discuta, ca ºiceilalþi avocaþi, noile concluzii, alteledecât cele trase de INSEMEX.

Magistraþii de laJudecãtoria Petroºani sepronunþã marþi în dosarulde evaziune fisacalã a luiAlin Simota, dupã ce la termenul trecut au amânatsentinþa cu o sãptãmânã.

Dosarul este de aproapedoi ani pe rolul instanþei dejudecatã, iar prejudiciul calculat de anchetatori estede 440.000 de lei.

Alin Simota a fost trimisîn judecatã pentru evaziunefiscalã în calitate dereprezentant legal al SCSIMAR SRL, iar înapãrarea sa Simota a cerutºi o expertizã financiar –cotabilã, care sã reliefezedacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºiplãþile fãcute de reprezen-

tanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au

fost suportate chiar deinculpat, care a achitat5.400 de lei. Pe de altãparte, anchetatorii au calculat prejudiciul înaceastã cauzã la suma de440.972 de lei. De precizat

cã Alin Simota se aflã laora actualã în arest, laPenitenciarul Aiud, ºi maieste judecat într-un dosar cevizeazã coordonarea uneigrupãri specializate îninfracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolulTribunalului Hunedoara.

De asemenea, procuroriide la Crimã Organizatã maiinstrumenteazã încã ocauzã pe numele acestuiapentru posibile fapte deevaziune fiscalã ºi delapi-dare. În plus, judecãtorii dela Deva l-au condamnat la2 ani de închisoare cu executare, în data de 23decembrie, pentru conflictde interese, dupã ce ar ficâºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi dinafacerile cu statul pe vremea în care era consilierjudeþean. Dosarul se aflã laCurtea de Apel Alba Iulia,care trebuie sã judece con-testaþia formulatã de Simota.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Zi decisivã în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota

A lin Simota aflã marþi dacã va fi sau nu condamnat pentru evaziune fiscalã în

dosarul aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani.Aflat în arest preventiv, Simota are deja o condamnare la închisoare, pentru conflict de interese.

S tau sufocaþi de gunoaiele pe care chiar ei le fac ºi cer sã fieajutaþi. Asta dupã ce au rãmas fãrã containerele pe care le-au

vândut la fier vechi ºi nici nu plãtesc taxa de gunoi. În schimb aupretenþii de la primãrie. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sufocaþi de propriile gunoaie

I lie Pãducel estenemulþumit atât de

sumele de bani primitecât ºi de faptul cãLegea Bugetului a fostvotatã de parlamentariidin Valea Jiului.

Reacþie durã a parlamen-tarilor din Valea Jiului dupãce colegul lor de partid ºi

coaliþie Ilie Pãducel, primarul din Petrila, i-aacuzat indirect de trãdare,dupã ce a constatat cãprimeºte mai puþini bani dela bugetul statului.

Pãducel a spus cã arputea ajunge în situaþia de aînchide primãria pe care oconduce din lipsa banilor.

Deputatul PSD dinColegiul Lupeni-Uricani,Cristian Resmeriþã spune cãprimarul din estul Vãii Jiuluinu ar trebui sã fie nemulþumit dat fiind faptulcã a primit finanþare pentruo serie de proiecte.

„Atunci când vorbeºtedespre trãdare domnul primar o face în cunoºtinþãde cauzã, pentru cã dânsul,la câþiva ani, trãdeazã pe

toatã lumea plecând dintr-un partid în altul. Elfiind mereu la guvernare, a fost obiºnuit mereu sãacceseze o grãmadã de fonduri, doar la finele anuluitrecut a semnat vreo patrusau cinci proiecte cuMinisterul Dezvoltãrii, cususþinerea mea ºi apreºedintelui Laurenþiu

Nistor. Mã deranjeazã astfelde afirmaþii, l-am susþinutpentru toate proiectele ºi-lvoi susþine în continuare, nupot sã nu fiu alãturi decetãþenii din toate oraºeleVãii”, a declarat, deputatulPSD Cristian Resmeriþã.

În schimb, senatorulUNPR HaralambieVochiþoiu a precizat cã nuvrea sã comenteze în niciun fel declaraþiile edilului dinPetrila, însã spune cã formula prin care suntfinanþate bugetele primãri-ilor este una corectã, cerutãde Uniunea Europeanã ºitaie din puterea baronilorlocali, care alocau fondurileîn funcþie de anumiteinterese.

Un alt primar din Valea

Jiului care pierde bani prinnoua formulã este ºi DãnuþBuhãescu.

Primarul din Uricanispune cã nu are încotro ºitrebuie sã se descurce cuceea ce primeºte, iar pentrua-ºi îndeplini obiectivele s-apus pe scris proiecteeuropene.

„Nu sunt nemulþumit,sunt extrem de nemulþumit,este dezastru. Cert este cãîn 2014 ºi 2015 eu voiavea un minus de peste 10miliarde de lei vechi ºi sesimte. Mina se închide ºitrebuia deja ceva pus în loc.Om trãi ºi om vedea…Orice ar fi, eu cu prioritatemã axez pe fondurileeuropene. E cea mai bunãstrategie, scriu acumproiecte ºi în februarie anulviitor îmi iau banii”, adeclarat primarul DãnuþBuhãescu.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

AFLÃM VICEPRIMARUL

Alegeri liberela PrimãriaPetroºaniP rimul ºi cel mai important

proiect al ordinii de zipentru ºedinþa de miercuri aforului legislativ de laPetroºani vizeazã alegereaviceprimarului. Postul estevacant de câteva luni, iar acumse fac tot felul de scenarii.

De aproape o jumãtate de an, postul de viceprimar de la Petroºanieste vacant, dar în aceastã sãptãmânãva fi desemnat cel care va ocupa

locul secund în Capitala Vãii Jiului.Potrivit ordinii de zi a ºedinþei demiercuri, primul proiect vizeazãalegerea prin vot secret, dupã ce vorfi fãcute câteva propuneri.

„În ºedinþa ordinarã de miercuri,28 ianuarie, primul proiect de peordinea de zi, introdus de domnul

primar este cel privind alegereaviceprimarului municipiului Petroºani.Se vor face propuneri, se va procedala vot secret, candidatul care vaîntruni 10 voturi din cele 19, va fi declarat viceprimar”, a declaratjr. Adrian Negoe, secretar la Primãria Petroºani.

Postul a fost ocupat pânã la 1octombrie de Dorina Niþã, din parteaPNL, dar algoritmul aratã cã laPetroºani ar putea fi viabile câtevapropuneri ale PSD.

De altfel, în ultima vreme s-avorbit despre posibila candidaturãa Laviniei Grigoriu, ori a luiLeodor ªipeþan, ambii de la PSD.Votul liber exprimat al tuturorconsilierilor, dar ºi propunerile cevor fi fãcute miercuri, vor duce ladesemnarea noului viceprimar dinPetroºani. Acesta va activa la cabinetul cu numãrul 13 ºi trebuiesã fie din rândul consilierilor locali.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

G ara dinPetroºani a

rãmas tot o ruinã înciuda promisiunilordemnitarilor care s-auperindat, în ultimiiani, cu diferite ocaziiprin Valea Jiului.

Pentru a putea trecetrenul regal prin ruina dincapitala Vãii, clãdirile gãriiau fost spoite ºi aºa aurãmas. Inauguratã în lunaaugust a anului 1870,Gara din Petroºani aratã înprezent ca o tranºee dinprimul rãzboi mondial,recent trecutã printr-un

bombardament. Din feri-cire, numãrul cãlãtorilorcare se mai încumetã sã seavânte pe calea feratã este

tot mai mic, pentru cã altfel, principala poartã de intrare în ValeaJiului ar reprezenta pentru cei mai mulþi dintreei staþia terminus.

"Ca locuitor alPetroºaniului îmi esteruºine ce garã avem.Responsabilitãþile pentrumodernizarea gãrii sepaseazã de la unii la alþii ºiîn acest timp noi, cãlãtorii,avem de suferit", a declaratMarcel, un localnic.

În acest timp, ValeaJiului doreºte sã se trans-forme într-o zonã turisticãde interes, mãcar, naþional,în condiþiile în care principala poartã deintrare feroviarã aratã cavai de ea. Adicã nu s-armai potrivi nici mãcarstandardelor din anul1870, anul în care a fostinauguratã.


Primari nemulþumiþi de banii primiþi de la buget

Promisiuni neonorate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015 Actualitate 3

S-au trezit cã numai pot trece demunþii de gunoaie pecare tot ei i-au creat.

Oamenii din CartierulSaºa sunt sãraci, nu auvenituri, dar au pre-tenþia ca edilii locali sã

le ridice gunoiul. Gratis, pentru cã,

aºa cum spun cei de laprimãrie, ei sunt scutiþide plata taxei pegunoi. „Uitaþi ce esteaici. Ne umple gunoiulpânã la casele noastre.Nu vine nimeni sã îl ia.ªi când îl ia îl împingepe râpã în vale înapã”, s-au ofuscatlocalnicii, care spun cãsunt þinuþi în acestcartier ca în junglã.

„Copilul meu a avuthepatitã ºi nici nu maiºtim cum aratã maºinade cãrat gunoiul. Penoi ne lasã aºa. Varanu poþi sã treci pe aici,cã pici jos de miros.Acum nici nu mai ºtiucum aratã maºina degunoi”, a spus ºi ofemeie din zonã, careabia îºi externasecopilul de la conta-gioase. Însã, toþi au

uitat cã nu mai au containere pentru cãle-au tãiat în bucãþi ºile-au valorificat la fiervechi. ªi, mai mult, în zonele în care auprimit containere deplastic, le-au transfor-mat în butoaie demurãturi. Aºa încâtacum aruncã gunoiuldirect pe jos, pe undeapucã ºi s-au creat pâlcuri de deºeuri, ceatrag rozãtoarele ºicâinii. Autoritãþilelocale spun, însã, cã la finele sãptãmâniitrecute a fost acolo omaºinã ºi le-a încãrcatgunoiul ºi cã oameniivreo fi chiar amendaþipentru dezastrul ce îlproduc.

„S-a consatat cãlipsesc containerele,toate cele 10 ºi pentrucã nu am mai pututamenaja un spaþiu de

colectare, am decis sãnu mai plãteascã taxade salubritate. ªi dinmartie 2014 nu maiplãtesc gunoi. Dar potsã vã spun cã o datã ladouã sãptãmâni vinemaºina ºi le curãþãzona de deºeuri, iarpentru cã se întâmplãsã fie atât de multãmizerie, am luat legã-tura cu responsabilii dela Biroul de Mediu dinPrimãrie ºi este posibilsã le trimitem ºi amenzi.Asta pentru cã au dis-

trus containerele ºiacum polueazã zona”,a precizat DanielViºan, directorulServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din Petroºani.

Deºeurile aruncatede localnici ajung,împinse ºi de localnicipânã în stradã. Aºatrãiesc zeci de oameni,cu copii mici ºi în mizerii greu de imaginat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Sute de hunedoreni cero lege de transformarea creditelor în leiS ute de hunedoreni au semnat pânã

acum petiþia lansatã de “GrupulClienþilor cu credite în CHF” prin care cer olege de conversie a creditelor în lei.

Petiþia a fost semnatã nu numai de cei care au contractat credite în franci, chiar dacã aceºtia sunt ceimai afectaþi de creºterea monedei elveþiene, ci ºi de ceicare au împrumutat de la bãnci euro sau dolari. Cei maimulþi hunedoreni care au semnat pânã acum petiþia suntdin Deva, Hunedoara, Petroºani ºi Simeria. De precizatcã 90% dintre semnatari au contractat credite în fracnci elveþieni de la Volksbank, Raiffeisen, PiraeusBank ºi Bancpost.

GRUPUL CLIENÞILOR CU CREDITE ÎN CHF aînaintat deja o solicitare Guvernului, CamereiDeputaþilor ºi Senatului prin care cerea dispunerea înregim de maximã urgentã a unei iniþiative legislative caresã soluþioneze situaþia gravã în care se gãseºte o bunãparte a clienþilor bãncilor care au contractat credite înorice valutã strãinã. Solicitarea conþine ºi o propunerede text legislativ care are la bazã un Proiect Legislativ petema conversiei creditelor în franci elveþieni în lei,aparþinând unui grup de 131 de deputaþi ºi senatori.Iniþiatorii petiþiei solicitã posibilitatea consumatorilor cucredite în valutã strãinã (CHF, EURO, USD) de a optapentru conversia creditelor din valutã în lei, la cursul de la data semnãrii contractului la care sã se adauge odiferenþã de maximum 20%, indiferent de tipul de creditacordat. De asemenea, mai cer interzicerea solicitãrii ºiaplicãrii oricãror altor comisioane, costuri ºi garanþiisuplimentare în procesul de conversie a creditelor dar ºiinterzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective(DAE) mai mare în noua monedã de creditare.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

O maºinã de prove-nienþã autohtonã a

ars ca o torþã ºi un pic alipsit sã provoace o adevãratã tragedie, fiindîntr-o zonã cu multemaºini, þevi ºi linii electrice. Totul se pare cãeste o rãzbunare, însã,oamenii legii se feresc sãfacã declaraþii, pe motivcã este o anchetã în plinã desfãºurare.

Oamenii care locuiesc înzona Colegiului Naþional deInformaticã din Petroºani autras o spaimã pe cinsteduminicã searã, când unautovehicul a luat foc în parcarea de lângã liceu. În zonã erau parcate zeci demaºini ºi doar o minune afãcut ca acestea sã nu ia focpe rând. Pompierii au fostanunþaþi prin 112 ºi au sositimediat, însã, se pare cã estevorba despre o rãzbunareîntre localnici.

„Am fost anunþaþi sãstingem un incendiu la unautoturism Dacia papuc, pestrada Slãtinioara dinPetroºani. Ne-am deplasat lafaþa locului cu o autospecialã,cu un echipaj de stingere.Am stins relativ repede

incendiul. Dacã nu ajungeam,autoturismul ardea în totali-tate. Mai mult, era posibil cade la autoturismul la cares-a produs incendiul sã fieafectate ºi alte autoturisme”,a declarat Adrian Avram,comandantul Detaºamentuluide Pompieri Petroºani.

Poliþiºtii de la Petroºani aurefuzat sã facã declaraþii, deºise presupune cã fapta a fosto rãzbunare între localnici,care nu sunt la prima abaterede acest fel.

Deocamdatã maºina seaflã în custodia poliþiei ºicriminaliºtii de aici audeclanºat o anchetã. Nicipompierii nu pot spune maimult. „În mare, cauzaincendiului este stabilitã, darnu vã pot spune, pânã nudefinitiveazã organele depoliþie în totalitate

cercetãrile”, a mai adãugatAdrian Avram, comandantulDetaºamentului de PompieriMilitari.

Ancheta poliþiei va scoatela ivealã cu exactitate cine seface vinovat pentru incidentulde duminicã searã, când maimulte maºini riscau sã ia focdin cauza unui individ, care,cel mai probabil, a fãcut astadin rãzbunare. Mai mult,incendiul putea sã genereze ºio uriaºã panã de curent,flãcãrile fiind înalte ºi maºinapoziþionatã fix sub stâlpi.

Cei care locuiesc în zonãcred cã focul a pus intenþio-nat, pentru cã sunt oamenicare ar fi vãzut parbrizulmaºinii spart înainte de acestincindent. În plus, propri-etarul maºinii avusese niºtealtercaþii anterioare.


SUFOCAÞI DE PROPRIILE GUNOAIES tau sufocaþi de gunoaiele pe care

chiar ei le fac ºi cer sã fie ajutaþi.Asta dupã ce au rãmas fãrã containerelepe care le-au vândut la fier vechi ºi nicinu plãtesc taxa de gunoi. În schimb aupretenþii de la primãrie. Vorbim desprelocuitorii din Saºa, un cartier aflat laperiferia municipiului Petroºani, locuit înmajoritate de populaþie de etnie rromã.

Maºinã în flãcãri. Posibilã rãzbunare

Z eci de tineridin Valea

Jiului au venit încãde luni dimineaþãpentru a-ºi depunedosarele în vedereaangajãrii în cadrulComplexuluiEnergeticHunedoara.

Unii dintre candidaþisunt absolvenþi de facul-tate, iar lipsa locurilorde muncã din zonã îi

determinã sã aplicepentru un loc de muncãîn minerit, chiar dacãaici viaþa le este în pericol la orice pas.

“Am venit sã îmidepun dosarul de anga-jare. E prima datã cândvin. Caut un loc demuncã mai bun, sper fie bine în minerit, nu îmi e teamã. Am terminat facultateaºi nu mi-am gãsit niciun loc de muncã”,ne spune un tânãr.

Alþii au venit cu speranþa cã vor reuºi sãobþinã un post demuncitor necalificat.

“Am venit sã îmidepun dosarul ºi în datade 10 e concursul. Cautun loc de muncã pentrucã la noi în Vale suntlocuri de muncãpuþine”, spune un alttânãr.

Liderii de sindicatsunt de pãrere cã anga-jãrile sunt justificatepentru cã este nevoiede personal la unitãþileminiere. Petre Nica

aduce însã în discuþie ºiangajãrile de anul trecutcare s-au realizat înmomente de cumpãnãpoliticã.

“Angajãrile în mineritsunt justificate, suntnecesare, nu se justificãmodul în care acestease fac ºi de fiecare datãcând am constatat cãlegea este ocolitã amsemnalat acest lucru ºica sã vin cu exemplu cãsã susþin afirmaþia neaducem aminte cã anultrecut s-au efectuatdouã runde de angajãri,

prima în mai, cealaltã înoctombrie, în preajmacampaniilor electorale.În a doua parte a anuluiangajãrile s-au fãcutstrict politic pentru cãele sunt necesare, darnu în acest mod. Aufost angajaþi oamenicare rãmãseserã pe listade aºteptare, dar astãzinu se mai fac angajãriîn acelaºi mod”, adeclarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Angajãrile de anulacesta se realizeazã pe

faptul cã la nivelulDiviziei Miniere se areîn vedere introducereaprogramului de lucrucontinuu.

“Ori de câte ori s-aufãcut angajãri în mineritacestea au fost necesarepentru cã deficitul depersonal în special lalocurile de muncã directproductive sau la sec-toarele auxiliare estecunoscut în activitateaminierã. Sunt necesare,dar existã o altã moti-vaþie, nu numai aceeade a acoperi locurile demuncã care nu au per-sonal ºi anume intro-ducerea lucrului în turãcontinuã, revenirea laacel sistem de cartelãpe care minerii VãiiJiului l-au mai lucrat”,a mai subliniat Nica.

65 de posturi suntdisponibile momentanla nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Cei 65 de tineri carevor fi selectaþi în urmacelor douã probe vor fi angajaþi pe operioadã determinatã de6 luni de zile.

Monika BACIUMonika BACIU

“Din cauza apariþieiun act normativ, dintr-un ordin al ministrului FinanþelorPublice suntem nevoiþica sã supunem atenþieiConsiliului Local dareaîn administrare a bazinului didactic cãtreClubul MunicipalSportiv pentru cã nu vamai putea sã rãmânã în

administrareaServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat ºi atunci seimpune înfiinþareasecþiei de înot pe lângãcelelalte secþii, dat fiindfaptul cã compartimen-tul bazin de înot de laSPADPP va fi preluatpersonalul de cãtre

Clubul Sportiv ºi atunci este necesarãînfiinþarea secþiei avândîn vedere cã va fi necesar ºi angajareaunui salvamar”, adeclarat Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiPetroºani. În cadrulacestei sãptãmâni ar trebui sã aibã loc ºi con-cursul pentru ocupareaunor posturi la bazinuldidactic. “În aceastã sãptãmânã va avea locconcursul. Vor fi

trei posturi scoase la concurs ºi sunt doicandidaþi, sper sã seocupe postul cã unbazin de înot fãrã salvamar nu poatefuncþiona”, a mai subliniat sursa citata.

Oficialii Primãrieisperã ca aceste posturisã fie ocupate, în spe-cial postul de salvamarcare este vital pentrufuncþionarea bazinuluididactic.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

40 de ani de educaþiecontinuãP roiect de zeci de

mii de lei, laªcoala GeneralãNumãrul 7 dinPetroºani. Unitatea deînvãþãmânt din localitatea câºtigat un proiect cu ovaloare de 80 de mii de leiºi care prevede dotarea cuunui laborator de infor-maticã. Cu aceast prilej,reprezentanþii instituþieivor marca 40 de ani deexistenþã.

“În momentul de faþãlucrãm la una din marile realizãri a echipei noastremanageriale sprijinitã de oanumitã firmã care se vavedea la data de 10 februa-rie. Este vorba despre imple-mentarea unui proiect depeste 800 milioane de leivechi în unitate. Este unproiect prin care ºcoalanoastrã doreºte sã aniversezeîmplinirea a 40 de ani deactivitate. Anul ºcolar 2014-2015 Scoala 7 din Petroºania împlinit vîrsta de 40 de ani,este o ºcoalã tînãrã deschisã

spre tot ceea ce înseamnãfrumuseþea viitorului dar ºiprin ceea ce înseamã obligaþia prezentului”, a declarat Vasile Pop, directorul ªcolii Generalenumãrul 7 din Petroºani.

De-a lungul celor 40 de ani, în unitatea deînvãþãmânt au fost formategeneraþii de succes, iar procesul didactic continuã.

“Ne mîndrim ºi prin faptulcã în momentul de fatã avemabsolvenþi care sunt peaceeaºi parte a baricadei alãturi de noi, fiind profesori.Avem absolvenþi care suntprofesori universitari, avemabsolvenþi cu funcþii la nivelnaþional în alte state ºi celmai mare merit al ºcoliinoastre avem cetãþenifrumoºi ai Petrosaniului carenu ne-au fãcut niciodatã derîs care s-au comportat aºacum îi stã bine unui membruai comunitãþii noastre ºi careau sãrit în ajutorulaproapelui indiferent de lace ºcoalã a fost. Ne place sãspunem cã ºcoala noastrãeste o casã a tuturor posibilitãþilor”, a mai precizat sursa citatã.

Anul trecut instituþia deînvãþãmânt a mai fost dotatãcu sisteme de calcul moderne.


Infrastructura comunalãîn atenþia administraþieide la Uricani

I nfrastructura comunalã este o prioritate pentru administraþia

oraºului Uricani, iar anul 2015 vaînsemna pentru o parte din locuitoriide aici intrarea în normalitate în ceeace priveºte cãile de acces.

Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescuva moderniza în acest an drumurile Bilugu,Valea Paroºenilor, Stânconilor ºi Popeºti, pecare se va turna anul acesta, pentru primaoarã, asfalt. Pentru aceste lucrãri deja au fostaprobate fondurile necesare de Guvern.Primarul Dãnuþ Buhãescu a reuºit în ultima

vreme, prin proiectele pe care le-a derulat înoraº, respectiv introducerea gazului metan,transformarea blocului 13 într-un imobil modern de locuit ori modernizarea zonei centrale a localitãþii, sã schimbe atât faþa celuimai vestic oraº al Vãii Jiului cât ºi sã creascãnivelul de trai al oamenilor care trãiesc aici.

Anul trecut, la niveluljudeþului Hunedoara 15medici au ales sã pãrãseascãsistemul. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt tineri carenu vãd un viitor în þarã.

“15 medici hunedoreni aucerut anul trecut certificatelepentru a pleca peste hotare.

La aceºtia se adaugã ºi asistenþii medicali ai cãrornumãr este foarte mare”, adeclarat Mircea Artean,preºedintele ColegiuluiMedicilor Hunedoara.

Spre exemplu, doar laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani sunt în jur de 60

de persoane care ºi-au suspendat contractele demuncã pentru a pleca înstrãinãtate la lucru.

Începând cu 2007, dupã aderarea României laUniunea Europeanã,

Ministerul Sãnãtãþii, conformdirectivelor europene, aînceput eliberarea docu-mentelor care atestã expe-rienþa profesionalã cerutã denormele comunitare pentrurecunoaºterea calificãrii în

celelalte state membre UE.Documentul este necesar

personalului calificat din sistemul de sãnãtate careintenþioneazã sã profesezeîntr-un stat membru al UE.

În strãinãtate, venitullunar al unui medicdepãºeºte 2.000 de euro.


ImunizaretotalãN u a mai

rãmas niciunvaccin. Stocul devaccin antigripal afost epuizat lanivelul judeþuluiHunedoara.

La începutul sezonu-lui de iarnã, MinisterulSãnãtãþii a alocatDirecþiei de SãnãtateHunedoara 9310 dozede vaccine atigripal.Toate aceste doze aufost epuizate. Toatedozele de vaccin antigripal ce au fostdistribuite medicilor defamilie din judeþulHunedoara provin din

cele repartizate deMinisterul Sãnãtãþii.Medicii de familiedeclarau la momentulrepartizãrii dozelor devaccine cã numãrulacestora este insuficient ºi cã trierease face în funcþie denecesitate.

“Sunt puþine vacci-nuri. Va trebui sã selec-tãm cu atenþie pacienþiicare beneficiazã deaceastã imunizare”,declara un medic defamilie în urmã cu olunã de zile.

Vaccinarea a fostgratuitã ºi s-a aplicat lagrupele de risc ºianume la persoanelecu vârsta de peste 65de ani, bolnavii cronici,femeile gravide ºi personalul medical


Supliment de hranãpentru animalelesãlbaticeV remea asprã cu multã zãpadã face

ca mistreþii sã gãseascã cu greuhrana pentru a supravieþui peste iarnã.

Vânãtorii din Valea Jiului au început ooperaþiunea de hrãnire a animalelor sãlbatice,în special a mistreþilor ºi cãpriorilor din celeºapte fonduri de vânãtore ale zonei.

Acþiunea este absolut necesarã deoarece,vânatul în aceastã perioadã îºi gãseºte maigreu hrana din cauza zãpezii.

Iubitorii de vânãtoare, în special membriiClubului Vânãtorilor ºi Pescarilor din ValeaJiului, au planificate astfel de misiuni înfiecare an.

Prima etapã de hrãnire se deruleazã întoamnã iar a doua începe spre finele luniiianuarie ºi dureazã aproape toatã luna februarie din cauzã cã vânãtorii ajung cu greuîn zonele izolate. Astfel, cãtre fondurile devânãtoare pleacã porumb de cea mai bunãcalitate dar ºi sfeclã furajerã ori sare.


Zeci de programãrionlineZ eci de locuitori ai

Vãii Jiului s-auprogramat online laghiºeul de la Petroºanial Casei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtate.

De la sfârºitul anului trecutde când a fost implementatacest sistem sute de locuitori

ai Vãii Jiului au fãcut uz deaceastã modalitate de a seprograma. Luni pe site-ulCasei Judeþene de Asigurãride Sãnãtate erau programatefolosindu-se de metoda on-linepeste 35 de persoane, iar

numãrul acestora creºtea de lao orã la alta.

Astfel se evitã aglomeraþiade la ghiºeu, iar oamenii numai sunt nevoiþi sã aºtepte lauºi cu noaptea în cap. Ceicare au nevoie de adeverinþeºi locuiesc în Valea Jiului nuvor mai trebui sã batã drumulpânã la Deva. Practic, la acestbirou se vor prelua atât ade-verinþe de asigurat ºi coasigu-rat, precum ºi documentepentru cei care solicitã îngrijirila domiciliu, dispozitive medi-cale sau cardul de sãnãtate.


Absolvent de facultate, posibil muncitor necalificat

CSM Jiul îºi lãrgeºte paleta activitãþilorS ecþie de înot la Clubul Sportiv

Municipal Jiul Petroºani. Consilieriilocali de la Petroºani vor trebui sã îºi exercitedreptul de vot în vederea înfiinþãrii uneisecþii de înot în cadrul CSM Jiul Petroºani,club care îºi va lãrgi astfel activitatea.

Exodul halatelor albeC adrele medicale din România emigreazã în

masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarãsunt nemulþumiþi de condiþiile de trai ºi de condiþiilesociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ceîn ce mai mare actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 20156 Actualitate

ANUNÞ

Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.,Sucursala Divizia Minierã,

cu sediul în Petroºani, str. Timiºoara nr. 2,anunþã organizarea

concursului pentru ocuparea a 65 deposturi vacante de muncitor necalificat

subteran pentru locurile de muncãdirect productive de la Punctul de lucru

E.M. Livezeni.Angajarea personalului se va face pe o duratã

determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de30 de zile. Concursul se va desfãºura la sediulPunctului de lucru Staþia de Salvare Minierã-Petroºani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de10.02.2015 ora 8.00 ºi va consta într-o probãscrisã ºi una practicã.

I. Condiþii de participare:- absolvent a minim 10 clase;- vârsta minimã de 18 ani;- sã fie apt din punct de vedere medical pentru

muncã, în baza adeverinþei medicale eliberate demedicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentrumuncã în condiþii de efort susþinut (activitatea desubteran);

- fãrã antecedente penale.II. Acte necesare pentru participarea la

concurs.

- cerere tip care se completeazã la sediulS.C.E.H.-S.A. Sucursala Divizia Minierã peimprimatul care va fi pus la dispoziþie.

- dosar plic;- copie act de identitate;- copie diplomã sau certificat ce atestã studiile

absolvite;- adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de

familie, din care sã rezulte cã este apt pentrumuncã în condiþii de efort susþinut;

- declaraþie pe proprie rãspundere din care sãrezulte cã nu a fost condamnat penal;

- curriculum vitae (optional).Dosarul cu documentele necesare se va

depune la sediul S.C.E.H.- S.A. - SucursalaDivizia Minierã din Petroºani, str. Timiºoara nr.2, la Serviciul Resurse Umane Ad-tiv., în zilelede 26, 27, 28, 29, 30 ianuarie ºi 02 februarie2015, între orele 9.00 -12.00.

III. Concursul.Concursul se va desfãºura începând cu data de

10.02.2015 ora 8.00, la sediul Punctului delucru Staþia de Salvare Minierã din Petroºani, str.Lunca nr. 60, urmând ca perioada de desfãºuraresã fie stabilitã în funcþie de numãrul candidaþilorînscriºi.

Concursul pentru ocuparea posturilor vacanteconstã în susþinerea a douã probe ºi anume:

1. proba scrisã, care constã în completarea(timp stabilit - 5 minute) unor chestionare (nunecesitã bibliografie) care vor fi notate cu notede la 1 la 10;

2. proba practicã, care constã în – încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu

înãlþimea de 1,5 m în unitate de timp.Participanþii se vor prezenta la ambele probe

cu actul de identitate ºi pentru proba scrisã cuinstrument de scris.

lV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor.

Nota finalã a concursului reprezintã media arit-meticã a notei de la proba scrisã ºi a notei de laproba practicã.

Pentru a fi declaraþi admiºi, candidaþii trebuiesã obþinã cel puþin nota 5 (cinci), la fiecare probãde concurs.

Ocuparea celor 65 de posturi se va face înordinea descrescãtoare a notei finale obþinute,nota minimã fiind 5 (cinci), calculatã cu douãzecimale.

Validarea ºi afiºarea rezultatelor se va face întermen de 5 zile de la încheierea probei practice.

Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cuprivire la notarea candidaþilor, se pot depune lasediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierãîn termen de 2 zile de la data afiºãrii.

Analiza tuturor contestaþiilor ºi afiºarea rezultatului final al concursului se face în maxim10 zile de la expirarea termenului de contestaþie.

Regulamentul de desfãºurare al concursului vafi fãcut public, prin afiºare la sediile S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã ºi a punctelor delucru Staþia de Salvare Minierã, E.M.Livezeni.

Relaþii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. -Sucursala Divizia Minierã, Serviciul ResurseUmane Administrativ, telefon 0254506264 sau0254506265.

GeoagiuBãi, raiulHunedoareiG eoagiu Bãi,

destinaþia deexcelenþã a judeþului.Turiºtii strãini suntîndemnaþi de ghidulturistic al Românieicãtre mai multe destinaþii EDEN- destinaþii europene deexcelenþã.

În ceea ce priveºtejudeþul Hunedoara dinacest punct de vedere,existã o detinaþie turisticãaparte. Turiºtii sunt îndem-naþi cãtre staþiunea balneo-climatericã Geoagiu Bãi.Staþiunea a fost inclusã înlista destinaþiilor europenede excelenþã în anul 2010.

Staþiunea balneoclima-tericã Geoagiu Bãi este situatã în inima regiuniiistorice a Transilvaniei.Bogata reþea hidrograficãdin care fac parte râurileHomorod, Geoagiu ºiMureº, împreunã cu munþiipitoreºti creeazã un peisajnatural unic care meritãdescoperit. Localnicii

numesc staþiunea „darulmunþilor”, referindu-se labogãþia mineralã a soluluiºi la proprietãþile curativeale izvoarelor termale.

Astãzi, staþiunea prezin-tã diverse locaþii din careputeþi admira peisajul mag-nific ºi vã puteþi bucura deliniºtea aºezãrii. Pe lângãfrumuseþea cu care naturaa binecuvântat aceastãregiune, clima propice, cuierni blânde ºi veri plãcute,permite staþiunii sã fiedeschisã vizitatorilor petoatã durata anului.

Geoagiu Bãi are cevade oferit pentru fiecare,pentru cã este locul perfectpentru a fi activ sau pentrua te destinde pur ºi simpluîn centrele de refacere ºitratament. Cei care aunevoie de relaxare totalã îºipot reîncãrca bateriilefãcând aeroterapie, bãi

fierbinþi cu ape minerale,tratamente cu nãmol saucu plante.

Cu istoria lor bogatã,izvoarele reprezintã acumcea mai preþioasãmoºtenire a regiunii,localnicii considerându-lebinecuvântate de Bendis,zeiþa dacicã, pentru a lemenþine trupurile ºisufletele mereu tinere.Apele minerale sulfuroasede la Geoagiu Bãi,nãmolul de turbã ºi aerulozonat recomandã staþi-unea pentru tratareareumatismului, a nevralgi-ilor, a afecþiunilor metabo-lice, a stãrilor de obosealãºi a nevrozelor. Beneficiileacestor ape tãmãduitoaresunt cunoscute încã de pevremea dacilor, care aunumit localitateaGermisara.


V iva Constructa pierdut

licenþa deexploatare a carierei de pietriºde la Sãuleºti.Societatea estecunoscutã pentru contractele derulate la nivelul judeþuluiHunedoara.

Administratorul societãþii, Vasile Axintese aflã în arest, acestafiind acuzat deprocurorii DNA deconstituire la grupinfracþional. Numele luiVasile Axinte apare îndosarul în carepreºedintele ºivicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara sunt cercetaþi de procurori.

Potrivit ordonanþeiprocurorilor, Axinte,patronul societãþilorViva Construct SRL ºiEuro Cons Expert SRLi-ar fi dat mitã ºifoloase necuvenitepreºedintelui CJ prinintermediari pentru aobþine mai multe con-tracte

Decizia de încetarea concesiunii minierede exploatare a nisipu-lui ºi pietriºului dinperimetrul Sãuleºti-Simeria a fost publicatãîn monitorul oficial dindata de 20 ianuarie.

“Concesiuneaminierã de exploatarea nisipului ºi pietriºuluidin perimetrul Sãuleºti-Simeria, judeþulHunedoara, convenitãprin Licenþa de conce-siune nr. 178/1999,încheiatã între AgenþiaNaþionalã pentruResurse Minerale, încalitate de concedent,ºi SocietateaComercialã VivaConstruct - S.R.L.,Deva, în calitate deconcesionar, înceteazãla data publicãriiprezentei decizii”, searatã în MonitorulOficial.

Douã decizii au stat la baza încetãriiconcesiunii, ambelefãcând referire la legeaminelor. Una dintreacesta aratã cã înc-etarea concesiuniipoate surveni

“la cererea titularu-lui, în caz de survenire

a unor evenimentecare constituie cauzede forþã majorã ºi caredeterminã imposibili-tatea obiectivã ºi defini-tivã de îndeplinire aunor obligaþii ºi/sau de realizare a unordrepturi ale titularului,prevãzute în licenþã ºicare sunt esenþialepentru realizarea activitãþii miniere”

Reprezentanþii societãþii ofereau o gamã largã de produse clienþilor.

“VIVA CON-STRUCT DEVA prinBalastiera Sãuleºtioferã clienþilor sãi ogamã divesificatã deproduse de cea maiînaltã calitate.

Agregatele de balastierã sunt obþinutedin prelucrarea balastului în vedereaproducerii de nisipuri ºi pietriºuri având aplicabilitate atât îndomeniul construcþiilorde betoane, mortare,prefabricate din beton, mixturi asfaltice,fundaþii ºi straturi de drumuri rutiere; cât ºi în alte sectoare,industria ceramicã,industria sticlei, industria oþelului”, se aratã pe site-ul societãþii.

Monika BACIU Monika BACIU

D e necrezut.Dupã ce

a negociat la sânge chiria pentruteleskiul dinParâng, iar însezonul trecut nu a ajuns la nicioînþelegere cu munici-palitatea, FundaþiaSfânta Maria dinPetroºani a decisrecent sã renunþe labanii plãtiþi dePrimãria Petroºani.

Este drept, doar lajumãtate din sumã,respectiv chiria pentrulunile februarie ºi martie, adicã în total5.000 de euro, încondiþiile în care banii

pe decembrie ºi ianuarie au fost dejaplãtiþi de administraþiapublicã de laPetroºani.

Printr-o adresãremisã PrimãrieiMunicipiului Petroºani,reprezentanþii

Fundaþiei „SfântaMaria” au anunþat cã„pentru lunie februarieºi martie ale anului2015 renunþã la dreptul contractual dea factura chiria lunarãde 2.500 de euro”,aducându-ºi aminte de

„unul din scopurilepentru care a fost creatã”, respectiv„întrajutorarea comunitãþii locale dincare face parte atâtdin punct de vedereeconomic, cât ºisocial”.

În aceste condiþii,teleskiul va fi luat încomodat, contractcare îl înlocuieºte pecel de închiriere,urmând ca de la bugetul local sã fieachitate utilitãþile,respectiv energia electricã facturatã.

A u negociat pe 10.000

de euroReamintim cã, la

fginele lunii noiembrie2014 Consiliul Local alMunicipiului petroºania aprobat proiectul dehotãrâre privindachitarea sumei de2.500 de euro pe lunã,timp de patru luni –adicã exact cât þinesezonul de iarnã – pen-tru închirierea teleskiu-lui care deserveºte pârtia A din Parâng,cea mai popularã dealtfel, pentru cã aici

pot schia ºi începãtorii.Teleskiul se aflã în proprietatea FundaþieiSfânta Maria ValeaJiului, care a devenit înurmã cu 10 ani, ºiacþionarul unic al socie-tãþii de utilaj minierGerom, continuatoareaUMIROM, care avea înproprietate instalaþia detransport pe cablu.Asta dupã ce însezonul trecut turiºtii s-au plâns cã instalaþiade transport este doarde decor ºi cã nufuncþioneazã. Pentrusezonul 2013 - 2014nu s-a ajuns la un con-sens între pãrþi, aºa cãteleskiul a staþionat.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cum va fi VREMEA pânãîn luna aprilie

Administraþia Naþionalã deMeteorologie a realizat o estimaresezonierã a temperaturilor ºi acantitãþilor de precipitaþii pe terito-riul României, pânã în luna aprilie.

Estimãrile sezoniere au un gradde realizare de aproximativ 60%..

FEBRUARIEFEBRUARIETemperaturile medii lunare vor

fi, în general, apropiate denormele climatologice, exceptândregiunile vestice, sudice ºi sud-estice, unde local se vor situapeste aceste norme.Cantitãþilelunare de precipitaþii se vor situa îngeneral în limite normale în zonele

estice ºi sud-estice, iar în restul teritoriului vor fi excedentare.

MARTIEMARTIETemperatura medie lunarã a

aerului va avea valori apropiate demediile climatologice, posibil localmai ridicate în sud ºi sud-est, dar ºimai coborâte în centrul ºi nord-vestul teritoriului. Precipitaþiilelunare se vor putea situa pestenormalul climatologic în cea maimare parte a þãrii.

APRILIEAPRILIEValorile medii ale temperaturii

aerului vor fi apropiate de mediileclimatologice, posibil mai scãzute,local, în vestul, sudul ºi nord-estulþãrii.Cantitãþile lunare de precipi-taþii vor fi apropiate de mediilemultianuale pe areale din sudul ºiestul þãrii ºi vor depãºi acestemedii în restul teritoriului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Fundaþia controlatã de ex-prefectul Serafinceanurenunþã la chiria pentru teleskiul din Parâng

Vasile Axinte a pierdutconcesiunea minei de pietriº de la Sãuleºti

Îl ºtiu pe IoanDanciu de-i viaþã. O viaþã care pentru el a însemnat fotbalulsub toate formele sale:junior la Jiul (1968-69cu antrenorii VasileLazãr ºi DumitruCricovan), senior laªtiinþa Petroºani (1969-1973), apoi o viaþã dearbitru, începutã în1973-1998, cu debutîn Divizia „A” în 1989.Au urmat funcþii deconducere ºi observatorfederal, fiind preºedintela Jiul (2002-2003),Selena Bacãu (2003-2004) ºi dupã 2006,vreme de 6 ani, la F.C. Vaslui.

Practic, dupã sucombarea Vasluiului,Ioan Danciu (acum are63 de ani) a ieºit de pescena fotbalului,retrãgându-se la loculsãu iubit de baºtinã, peValea Muncelului înÞara Haþegului, lângã

Baru Mare. O viaþãplinã de poveºti ºiamintiri fabuloase, cuun afiº imens de numelângã care a stat, arâs, a povestit, s-aenervat. Un afiº cu fotbaliºti de la toatenivelele, artiºti, politicieni, cu prezenþeîn cele mai luxoaselocuri din România.

U ndeva laetajul 3

Am aflat stupefiatcã se aflã internat laSpitalul de UrgenþãPetroºani, dându-i untelefon, în care mi-aspus cu glas stins: „Mi-am tot amânat ooperaþie la inimã, amfãcut mici excese alimen-tare în ultimul timp ºiuite unde am ajuns...”.

Duminicã dimineaþãm-am dus pânã la el, lasalonul 5 al secþiei decardiologie, unde l-am gãsit într-un saloncochet, curat, alãturi decolegul de salon,Dumitru Alionescu, unom verde, în ciudacelor 95 de ani pe careîi va împlini peste olunã! De pe noptierã nu

lipseau ziarele, cãrþile, dar ºi fotografiaiubitei lui nepoate,Selena-Maria, acum învârstã de 5 ani.

Reporter: Cum e, Ioane?

Ioan Danciu: Cum sã fie? Problemecardiace pe care le-amneglijat. Doamneledoctor Lupaºcu ºiRadu îºi dau tot intere-sul, condiþiile de aicisunt excelente. Dupãun tratament aici laPetroºani îmi voi luainima în dinþi ºi în cursul acestui an mãvoi opera la HoraþiuSuciu, la o clinicã din Tg. Mureº. Suntoptimist, dar ºtiu cã va fi greu...

„Fotbalul ne-a terminat pe toþi”

Rep.: De ce crezicã s-a ajuns aici?

I.D.: Nu vezi cenenorociri se întâmplã

în fotbal? Unul nu maie în regulã, te cruceºticând auzi în fiecare zicã îl ia pe câte unul ºiîl duce la „Mititica”. S-a ales praful de fotbal românesc!

Rep.: Când te veipune pe picioareintenþionezi sãrevii în fotbal?

I.D.: Nu, mi-elehamite! Ultima oarãla Vaslui am trãit niºteexperienþe neplãcute,cu fotbaliºti mofturoºiºi nesimþiþi, toatãlumea l-a furat pePorumboiu, omul s-aprins târziu.

Rep.: Cum eraSânmãrtean?

I.D.: Juca numaicând avea el chef. LaVaslui toþi voiau sã fievedete, inclusiv puºtiuãla, Mareº, pe care l-am adus de la Jiul,dar rezultate ioc.Sânmãrtean, talentimens, bine cã a fãcut

pasul la Steaua latimp.

Rep.: Despre conducãtorii dinfotbal?

I.D.: Uitã-te ºi tu,Pantilimon de laVulcan ºi-a pus capãtzilelor la 45 de ani.Sigur a avut ceva de suferit ºi din cauzafotbalului. Cornel Dinuîmi spunea la telefonacum câteva zile „uitã-te, Ioan, cine aajuns sã conducãDinamo...”, la PanduriiTg. Jiu nimeni nu maipricepe nimic, C.F.R.Cluj se va dezintegrafãrã Paszkany.Rep.: Despre Jiul?

I.D.: Ce pot sã zic?Nimeni nu vrea sã-ºiasume o adevãratã aadevãratã responsabili-tate la nivelul Ligii aIV-a, nu e niciun

interes. Patronii carevin sã dea bani n-aravea nimic de câºtigatîntr-o investiþie la acestnivel, iar factorii localin-au încã microbul înei...Rep.: Ce vei faceîn viitor?

I.D.: Sãptãmâna

aceasta voi ieºi din spital, mã duc din noula mine la þarã, laValea Muncelului.Acolo e liniºte, îmiadun gândurile, voimai vedea. Oricum, fotbalul ne-a terminatpe toþi, ºi presa a fãcut mult rãu legat de mondenitãþile dinsport, dar se pare, asta e lumea în caretrãim...

L-am lãsat pe IoanDanciu în liniºteasalonului 5, unde s-aîntors dupã ce m-acondus la ieºire.Coborând scãrile de laetajul 3, m-am gânditce greu îi este acolo,el, Ioan Danciu, fiind mereu acea firevolubilã, mereu cu câteo poantã, un cântec,cu poveºti despresutele de fotografii ale

sale cu idoli actuali ºidispãruþi. Acum, cuprivirea încrezãtoarespre o fotografie de pe o noptierã de spital, de unde îizâmbeºte Selena-Maria, nepoþica lui.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Ianuarie 20158 Sport

În schimb, cevedem noi pe la televi-zor? Cum un „Balon

de aur”, pe numele luiCristiano Ronaldo îºipierde minþile într-un

meci oarecare de cam-pionat, Cordoba-RealMadrid (1-2).

Marea vedetã portughezã i-a altoit înacel meci de pominã,în trei minute, peCrespo ºi pe Edimar,de le-au sãritcapacele!? Gest deneacceptat pentru unnume precumCristiano Ronaldo, darn-a fost numai sâmbã-ta lui nefastã. Fundaºul

Mexes de la A.C.Milan, în meciul de la Roma cu Lazio, a procedat la fel deneospitalier cufrancezul Mauri ºi cualbanezul Cana,dându-ºi în petec întoatã splendoarea lui.

Aºadar, vorbaaceea, se întâmplã ºipe la case mai mari,ºi-a avut din plinacoperire în acestweekend în douã

dintre cele mai titratecampionate de fotbaldin lume, Spania ºiItalia. Revin la ideeade la început ºi spuncã ai noºtri chiar aufost niºte mieluºei princampionatele Ligii aIV-a ºi a V-a, cât decât mai având noþiunide fricã. Ronaldo ºiMexes nu pot fi, nicimãcar de la acestnivel, niºte exempledemne de urmat.

Henþ cu mânaWEEKEND CU NEBUNI

Paginã realizatã deGenu TUÞU

C redeam cã nebuniile ºi duritãþiledin Liga a IV-a nu se mai întorc

printre noi. Erau vremuri, prin anii `80-`90 când nimeni nu-i putea stãpâni. Aniiau mai maturizat lucrurile ºi a începutsã aparã fair-play-ul ºi pe la „judeþ”.

DIALOGUL DIN SALONUL 5

IOAN DANCIU, mereu conectat la viaþa din afara spitalului

IOAN DANCIU (dreapta) alãturi de un fostjucãtor al ªtiinþei Petroºani, Alexandroni

Doi pacienþi de la salonul 5, IOAN DANCIU ºi DUMITRU ALIONESC

cvj nr 784, marti 27 ianuarie

Documents