cvj nr 492, marti 12 noiembrie

Copilul ºefuluide la CrimaOrganizatã

devenise þintadrogaþilor care

vroiau rãzbunare>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 492

Marti, 12 Noiembrie 2013

În prag de iarnã,

În casã plouã ca afarã

>>> PAGINA A 5-A

VicepreºedinteleConsiliului Judeþean

Hunedoara:„Nu sunt împotriva

deschiderii Vãii Jiului!”

>>> PAGINA A 13-A

AnsamblulParângul pe podium

la Sibiu>>> PAGINA A 12-A

Staþiunea Parângrãmâne sub sem-nul dezastrului cupuþin timp înainte

de debutulsezonului de iarnã

>>> PAGINA 16

Dat afarã, ca fiind incompe-tent, de primarul

Ile, a ajuns directorcoordonator pe

Valea Jiului al uneifirme din Bucureºti

>>> PAGINILE 8-9

Târg de Crãciunla Petroºani

>>> PAGINA A 4-A

Preºedintele LSMVJ, Zoltan Lakataº acuzat de

intrare prin efracþie ºi furt dedocumente oficiale

P reºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Zoltan Lakataº a intrat în vizorul organelorde cercetare penalã, dupã ce pe numele sãu a fost înregistratã o plângere în care

este acuzat de o serie de aspecte care ar putea fi de naturã penalã. Mai exact,preºedintele sindicatului Muntele, Petre Nica a sesizat ieri dimineaþã Poliþia Petroºanicu privire la faptul cã în sediul sindicatului pe care îl reprezintã, aflat pe strada LuncaNr. 60 bis, (nr. Salvamin) s-a intrat prin efracþie. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

MariusMITRACHE

“În data de11.11.2013 amsesizat serviciul deurgenþe 112 cu privire

la intrarea prinefracþie a unor per-soane în sediul sindi-catului, acordat înbaza ContractuluiColectiv de Muncã,situat în Petroºani, str.

Lunca nr 6o bis. Lalocul specificat s-audeplasat imediatorganele de poliþie ºijandarmeriei, amintrat împreunã însediul în care erau

prezente mai multepersoane: LakataºZoltan, doi salvatori aicãror nume nu-lcunosc, ºi doamnaStãnescu, administra-tor al SCSM. În spaþi-ul respectiv am avutarhivate, documentecontabile, juridice, saude corespondenþã,care le-am avutdepuse în rafturi, iar laintrarea în sediuîmpreunã cu organelede poliþie acestea numai erau acolo undele-am lãsat. Serviciul112 a fost apelat la la

ora 10 ºi 20 deminute”, aratã PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

“Poate vreasã acopere

niºte cheltuielinejustificate”

În replicã preºedin-tele Ligii SindicatelorMiniere Valea Jiului,Zoltan Lakataº susþinecã Petre Nica spunedoar minciuni, iartoate acuzaþiile care ise aduc sunt false. “Nu am intrat prinefracþie, este fals.Avem contract semnatcu ComplexulEnergetic Hunedoara,mai exact între

Federaþia Energetica,reprezentativã la nivelsectorial ºi CEH”,declarã Lakataº. Maimult, acesta neagãfaptul cã ar sustratdocumentele sindicatu-lui Muntele, fapt cepretinde cã l-ar puteademonstra cufotografii ºi film. „Când am intrat înspaþiul respectiv s-aufãcut înregistrãri, s-afilmat ºi fotografiat totce era acolo. Restulsunt doar minciunilelui Nica. Nica poatevrea sã acopere lipsaunor documente sau aunor bani pe care nupoate sã-i justifice. Sãºtie cã nu ne-a gãsitpe noi, fraierii”, a pre-cizat Zoltan Lakataº.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Din douã surseindependente avea sãafle fostul ºef alBrigãzii de Combaterea CriminalitãþiiOrganizate Alba, cumo grupare de traficanþiºi consumatori dedroguri din judeþulHunedoara, destruc-turatã de ofiþeri dinsubordinea lui, plãnuiasã se rãzbune pe el ºifamilia lui. Un avocatºi un raport al servici-ilor de informaþiiaveau sã-i confirmepoliþistului cã familiasa era pe lista infrac-torilor. Trimiºi înarest, capii grupãrii audat ordine celor careerau cercetaþi în liber-tate sã se ocupe de„misiune”.

Fiul poliþistului eraprincipala þintã.Berbeceanu face omãrturisire ºocantãunui avocat dupã ceaflã cã interlopii ºi

drogaþii ridicaþi destructura pe care oconducea erau „încu-rajaþi” chiar deprocurori ºi poliþiºti,aceºtia din urmãspunându-le la audiericã Berbeceanu a fosttras pe linie moartã.„Serviciile mi-au trimiso hârtie cã deþin dateºi informaþii cã o gru-pare pe care o execu-tasem noi, pe droguri,grupare de laGeoagiu, ameninþa ºia dat comandã la uniicare erau în strãinã-tate, sã ia seringi de la

staþia de metrou,seringi folosite de dro-gaþi, pentru cã aia toþiau Sida. Apoi sã-lpândeascã pe fiulmeu, când iese la grã-diniþã sã meargã sã…A fost realã ºi a ºtiutfoarte multã lume dinstructura noastrã, dinPoliþie. Au fost foartemulte situaþii, amfoarte mare grijã de ei(n.r. de familie). Decând nenorociþii ãºtiafac chestiile astea ºiau început sã-i ia petoþi infractorii dinjudeþul Hunedoara,

cum sunt Litera ºi ceiliberi... Îi iau ºi-i audi-azã, le spun haideþi bãspuneþi cã nu mai eBerbeceanu jupânul,nu mai e el ºef laCrima Organizatã.Ãºtia au venit în Devaºi au început discuþiile.O… nu mai eBerbeceanu, lasã cã-ifacem noi, lasã cã-lexecutãm acum ºi peel ºi pe copii lui. Astaau reuºit sã facãnenorociþii ãºtia”, îispune TraianBerbeceanu avocateicare avea ºi ea infor-maþii cã interlopii vorsã se rãzbune pecomisar ºi s-a întâlnitcu el pentru a-l averti-za sã-ºi ia mãsuri deprotecþie. Berbeceanua fost arestat ºi învinu-it de procuroriiDIICOT Alba pentrucã ar fi sprijinit o gru-pare care se ocupa cuevaziunea fiscalã înjudeþul Hunedoara.

Poliþistul s-adeclarat nevinovat ºispune cã totul este oînscenare a procuror-ilor DIICOT Alba cucare intrase în conflictdupã ce a vrut sãdemaºte ilegalitãþilecomise de aceºtia.

Preºedintele LSMVJ, Zoltan Lakataº acuzat de intrare prinefracþie ºi furt de documente oficiale

P reºedintele Ligii Sindicatelor Miniere ZoltanLakataº a intrat în vizorul organelor de certetare

penalã, dupã ce pe numele sãu a fost înregistratã oplângere în care este acuzat de o serie de aspecte carear putea fi de naturã penalã. Mai exact, preºedintelesindicatului Muntele, Petre Nica a sesizat ieridimineaþã Poliþia Petroºani cu privire la faptul cã însediul sindicatului pe care îl reprezintã, aflat pe stradaLunca Nr. 60 bis, (nr. Salvamin) s-a intrat prin efracþie.

Copilul ºefului de la Crima Organizatã deveniseþinta drogaþilor care vroiau rãzbunare

U n raport extrem de ºocant fãcut de serviciile deinformaþii avea sã ajungã la comisarul ºef Traian

Berbeceanu, fostul ºef al BCCO Alba, iar în el eraudescrise situaþiile în care aveau de gând traficanþii dedroguri sã se rãzbune pentru cã au fost bãgaþi dupãgratii. Principala þintã era chiar copilul poliþistului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 20134 Actualitate

Monika BACIU

„Ca în fiecare an,pânã în data de 5decembrie, înainte deMoº Nicolae, oraºultrebuie sã fie gata.Atunci, vom inaugura

ºi Parcul Central prinaprindereabeculeþelor”, ne-adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulMunicipiului Petroºani.ªi, anul acesta,autoritãþile locale aucumpãrat ornamentenoi, care promit sãaducã un plus destrãlucire oraºului. “Avem ºi ghirlande noiºi mai vechi, iar anulacesta, Petroºaniul vaarãta la fel de frumosca în anii trecuþi, dacãnu chiar ºi mai fru-mos”, a mai adãugatIacob Ridzi.

ªi în estul Vãii Jiuluideja au fost montate oparte din ornamentelede Crãciun, însã edilulvrea sã mai achiz-iþioneze câteva insta-laþii luminoase.

„O parte dintre

instalaþii s-au montat,se lucreazã în contin-uare. Vom aveaºedinþã de consiliu ºivrea ca prin rectifi-carea de buget sã maialocãm 500 de mil-ioane de lei ca sãachiziþionãm câtevainstalaþii pentru sãrbã-torile de iarnã ºi spersã treacã aceastãpropunere”, a declaratprimarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel.

La Petroºani fig-urinele de iarnã vor fiaceleaºi ca ºi în aniitrecuþi, asta din cauzaresurselor financiare

limitate.„Vom avea fig-

urinele cu care ne-amobiºnuit pentru cã dinpãcate este un an maigreu din punct devedere financiar aºacã ne vom limita laceea ce avem deja ºine vom bucura dacãceea ce avem va

funcþiona în bunecondiþii”, a mai spusviceprimarul municipi-ului Petroºani.

Petrilenii s-au plânsani la rândul de faptulcã doar centrul local-itãþii a fost „îmbrãcat”

în haine de sãrbã-toare. ªi în acest ansituaþia va fi la fel.

„Ne vom concentrape partea centralã aoraºului, dar nu vomneglija ºi celelalte zoneale oraºului”, a mai

spus Pãducel.Toate administraþiile

locale din Valea Jiuluise pregãtesc pentrusãrbãtorile de iarnã.Peste tot au începutdeja pregãtirile pentruCrãciun.

Monika BACIU

“Anul acesta nu vafi pationoar laPetroºani, sperãm cala anul sã revenim latradiþia de a aduce caºi în fiecare an pation-ar la Petroºani însãanul acesta vechiulpationar este plecatdin þarã ºi încã nu amreuºit sã contactãm pealtcineva care sã fiedisponibil cu un pati-noar sã vinã laPetroºani. O sã avempromisiuni pentru anulviitor ºi sperãm sãvinã atunci”, a

declarat SorinPristavu, ºefAdministraþia PieþelorPetroºani.ReprezentanþiiPieþelor ne vor faceînsã o altã surpizã. LaPetroºani va avea locprima ediþie a unuitârg de Crãciun.

„Preconizãm caanul acesta sã facem o

micã surprizã, un mictârg de Crãciun, darmai multe detalii vomafla în apropierea sãr-bãtorilor de iarnã”, amai spus sursa citatã.

Mai mulþi comer-cianþi au fost invitaþisã vinã la Petroºanipentru a lua parte laprima ediþie a târguluide iarnã, însã toatedetaliile acestei acþiunise vor cunoaºte înluna decembrie.

“În haine” de sãrbãtoareV alea Jiului în haine de sãrbãtoare. Administraþiile

locale din Valea Jiului se pregãtesc sã întâmpineaºa cum se cuvine sãrbãtorile de iarnã, asta deºi maisunt încã douã sãptãmâni pânã în luna decembrie.Strãzile din Petroºani ºi Petrila deja vestesc venireaCrãciunului, unde s-au montat deja primele instalaþii.

Târg de Crãciun la Petroºani

F ãrã patinoar la Petroºani.Anul acesta iubitorii spor-

turilor de iarnã nu vor avea partede patinoar, la Petroºani. Astadatoritã faptului cã cei care deþinpatinoarul sunt plecaþi din þarã.Reprezentanþii AdministraþieiPieþelor spun cã anul viitor încearcãsã ducã mai departe tradiþia.


Monika BACIU

„Toatã documen-taþia este aici cu ce s-afãcut, ce nu s-a fãcutºi cu ce s-a plãtit. S-afãcut un lucru de mân-tuialã. Îmi plouã încasã, sunt la etajul 2este þigla pusã anapo-da, sunt cãpriori rupþiºi pe mine mã plouã.Mi-a cãzut tavanul”, aspus Ion Glãvan, unuldin locatari.

Oamenii spun cã auplãtit sume importante

de bani pentru reabil-itarea termicã a blocu-lui, iar la final au fostobligaþi sã semnezeprocesul verbal derecepþie a lucrãrilorasta chiar dacãlucrarea nu a fost exe-cutatã corespunzãtor.

„Dupã ce a încercatconstructorul sãprosteascã lumea auînceput problemele. Aobligat lumea sã sem-neze cã sunt mulþu-miþi. Am plãtit 13 mil-ioane. Este a treia

oarã când vin laprimãrie, nimeni nupoate sã ia legãtura cuconstructorul”, a maispus bãrbatul.

Reprezentanþiioraºului Petrila cunoscsituaþia, însã aceºtiaconsiderã cã ºilocatarii ar trebui sã îºirezolve problemeleasta chiar dacã bloculeste în garanþie, iarconstructorula reobligaþia de a remediaorice problemã ivitã.

„Blocul 4 a fãcut

parte din programulde reabilitare ablocurilor de locuinþeprin programul guver-namental cetãþenii auplãtit doar 20% dincosturile de reabilitare,restul a plãtit Primãriaºi Guvernul ºi nici cei20% nu au fost achi-taþi de toatã lumeapentru cã sunt datoriide 70 de milioane delei la acest bloc. Suntcâteva probleme laacoperiºul blocului.Rãu este cã dânºii cacetãþeni ºi proprietariputeaã sã rezolve pen-tru cã constructorulrefuzã sã vinã sã

remedieze pentru cãnu i s-au dat toþi baniila aceastã lucrare”, adeclarat primaruloraºului Petrila, IliePãducel.

Edilul spune cãoamenii când au sem-nat procesul verbal derecepþie a lurãrilor nuexistau probleme pen-tru cã în aceaperioadã nu s-auînregistrat ploi.

„La terminarealucrãrilor de reabilitares-a format o comisiedin care au fãcut parteºi cetãþeni avem sem-nat un proces verbal

care au fost de acordsã semneze procesulverbal de recepþie.Acum a plouat ºi aplouat ºi la oameni încasã”, a mai spusPãducel.

ReprezentanþiiPrimãriei Petrila spuncã firma controlatã deFlorin Racoþea, ceacare a executatlucrãrile a fost refuzatãla celelalte licitaþiiorganizate pentruanveloparea blocurilor.Asta datoritã faptuluicã responsabilii soci-etãþii nu sunt “oamenide cuvânt”.

DianaMITRACHE

Îºi procurã de peunde apucã lemne,cãrbuni iau de la hoþiidin vagoane, iar apoiîl urcã searã de searãcu gãleþile în bloc.Asta fac norocoºii,dacã stau la casã sauîn bloc ce are hornulbun, în timp ce restulse roagã sã nu fie frigtare ºi mai bagã câteun reºou în prizã.Sãrãcia se vede la totpasul ºi fiecare se des-curcã pe cont propriu.„Fiecare se încãlzeºtecu lemne de undeapucã. Care are sobeîn casã bineînþeles, ºidacã nu au sobe, cureºouri, curent maiplãtesc de vai de capul

lor. Sunt care au sobeºi care au reºouri. ªilemne de la furat sausã cumperi, dar deunde cã nu îþi permitebuzunarul sã cumperi.

Eu stau la casã ºicumpãr cãrbune de laþigani, de la Iscroni cu8 lei, 10 lei sacul,

depinde cum îl dau, cefurã ºi ei”, recunoaºteun localnic. „Maivinde unul, altullemne, cã gazul îlaºteptãm de 80 de anisã vinã ºi e la barierã,nu-l mai aduce. Din“90 încoace tot zicecã îl aduce, dar nuajunge. Care are sobã,care curent electric,care cu ce poate.Soba la bloc, depindede cum ai coºul ridicatde sus pânã jos, iar eu

cum stau la colonie ecu alte treburi. Lasalariile ºi pensiile caresunt acum nu te poþiîncadra în limita posi-

bilitãþilor. Au fost 3centrale termice înAninoasa, dar s-auvândut ºi s-au dus,însã era foarte rentabilcu centralã termicã,oamenii mai dãdeaubonuri de cãrbune, eraloc de muncã,acum....”, spuneresemnat un alt local-nic.

Un altul, mai noro-cos, spune cã a lucratla minã ºi acum îºi iaraþia lunarã de cãr-buni, cu care urcã înbloc sã aprindã foculîn sobã. „Pun pe foccãrbuni, lemne, cecumpãr. Cãrbuni îmidã statul deocamdatã.Noi aici am lucrat înValea Jiului ºi mulþu-mim cã avem detoate. Cu gãleata iaucãrbuni din magaziade lângã bloc ºi îl urcsus, ca stau la etajul I.Asta e,mãcar e caldnoaptea”, spune unfost miner, acum pen-sionar.

Cã e greu,recunoaºte ºi primarul,care spune cã fiecaree pe cont propriu,pentru cã sistemulcentralizat s-a desfi-

inþat, iar gazul metannu a ajuns în oraº.„De când ºtiu eu, înultima perioadã, toatãlumea e pe încãlzireelectricã ºi la casepartculare cu lemne ºicãrbuni ºi ºi-au maipus unii, în blocurilecare au permis, sobe.În rest, alt mijloc nuprea au. Nu maiexistã. Era punct ter-mic în Iscroni, de ter-moficare. Oamenii s-au debranºat dincauza costurilor ºiacum nu mai este nicitermoficare. Toatãlumea pe curent”,explicã NicolaeDunca, primarul dinAninoasa

Dunca sperã sã ter-mine el investiþia lasistemul de alimentarecu gaz metan, pe care

oamenii îl aºteaptã dedouã decenii. „Acum,noi sunem înnegocieri avansatepentru finalizareaintroducerii gazuluimetan. Sperãm capânã la finele anuluisã dãm drumul la con-ducta de gaz”, lepromite primarulaleºilor sãi.

Promisiuni au prim-it oamenii dinAninoasa din toatepãrþile, însã pânã voravea ºi certitudini, eise vor încãlzi doar cuce cumpãrã de la hoþiide huilã din Iscroni,ori cu curent electric.Toate speranþele lor,însã, sunt puse peseama faptului cãiarna va veni cât maitârziu ºi va þine câtmai puþin.

În prag de iarnã,

În casã plouã ca afarãO ameni nemulþumiþi. Au plãtit 1300 de lei de fami-

lie pentru reabilitarea termicã a imobilului, iaracum în prag de iarnã stau cu ligheanele prin casã pen-tru cã le plouã. Locatarii imobilului cu numãrul 4 de pestrada Muncii din Lonea sunt nemulþumiþi de calitatealucrãrilor de anveloparea realizate de o societate.Oamenii s-au dus la primar la audienþã pentru a gãsi orezolvare la problema lor.

Se roagã sã nu vinã gerul

O amenii din oraºul Aninoasa,din Valea Jiului, se roagã sã

nu vinã o iarnã grea. Cei mai mulþinu vor avea cu ce sã se încãlzeascãºi dupã ce regretã vechile centrale,foºtii mineri, se bazeazã pe raþia decãrbune, ori pe hoþii de cãrbuni.

LuizaANDRONACHE

P ânã ºi primarii

PSD se revoltã

Rectificarea buge-tarã fãcutã deGuvernul Pontanemulþumeºte chiar ºiprimarii PSD. La

Lupeni, primãria nuare bani sã achitesalariile ºi indemnizaþi-ile însoþitorilor per-soanelor cu handicap,lucru extrem de grav.„ Sunt total nemulþu-mit! Eu înþeleg cã nusunt bani, cã þara nuare bani ºi cã asta estesituaþia ºi cã trebuieaduºi cât mai mulþibani la bugetul þãrii,

dar în acelaºi timp tre-buie sã se înþelegãfoarte clar cã nuputem sã lãsãmoameni cu problemeatât de mari cum suntînsoþitorii persoanelorcu handicap, fãrãbani. Dacã nu sepoate ºi chiar nu suntbani, atunci printr-olege sã se ia ºi “Larevedere!”. Dar mienu-mi convine aºa ºinu mi se pare normalsã se întâmple asta.Sunt un om de stângaºi este normal sã þincu oamenii” a declaratCornel Resmeriþã, pri-marul MunicipiuluiLupeni.

Ce se va întâmplacu aceºti oameni care

rãmân fãrã bani,nimeni nu poate sãspunã. Pânã acum, eiau o restanþã salarialãde câteva luni. “Banii, atât pentrusalarii cât ºi pentruindemnizaþii, sunt totalinsuficienþi. Nu ºtiu cevom putea face.Probabil vom mai plãtiunu, douã salarii ºiasta este situaþia. Pânãla urmã, obligaþia pen-tru plata indemnizaþi-ilor ºi a salariilorînsoþitorilor per-soanelor cu handicaprevine GuvernuluiRomâniei ”, a maispus Resmeriþã.

Guvernul a aprobata doua rectificarebugetara din acest an

printr-o reducere aveniturilor bugetare cu2,9 miliarde de lei siprin diminuarea chel-tuielilor cu 1,6 mil-iarde de lei. Cele maimari sume au fosttaiate de la MinisterulFinantelor (526,6 demilioane), de laMinisterul Muncii(520,4 milioane), de laMinisterul Dezvoltarii(315,1 milioane),Ministerul Mediului(178 de milioane),Ministerul

Transporturilor (134,3milioane) si de laMinisterul Economiei(62 de milioane). Dealtfel, la toate acesteministere s-au redussumele pentru cofi-nantarea proiecteloreuropene. Aceastãrectificare care taiedin ajutoarele sociale,de ºomaj sau dinsalariile anumitor cate-gorii de bugetari, nueste bine vãzutã în totjudeþul Hunedoara.

LuizaANDRONACHE

Numãrul pacienþilorcare ajung la Spital cuafecþiuni respiratorii înultima perioadastârneºte îngrijorare înrândul medicilor.Tratamentele, câteo-

datã nu rãspund foartebine în cazul unor bol-navi, tocmai pentru cãînainte de a ajunge laSpital, oameniiîncearcã sã selecuiascã singuri.Medicii spun cã înniciun caz nu trebuiesã cumpãrãm antibiot-

ic pentru orice afecþi-une.

“ Când omul esterãcit ºtie cã gata,merge la farmacie ºiia un antibiotic. Nueste chiar aºa, pentrucã sunt boli care mergpoate cu un paraceta-mol sau un algocalmindacã este vorba de ovirozã uºoarã. Suntafecþiuni unde dacã seiau antibiotice chiar ºi5 – 7 zile, nu trec. ªi,

dupã un asemeneatratament, pacientulconstatã cã nu a fostdeloc ajutat, ba chiarorganismul îi devinerezistent la medicaþiaadministratã de noi ”,a declarat dr. LilianaDumitru, medic UPUSMURD.

Foarte mulþioameni se trateazãmai întâi acasã ºimerg la medic abiacând sunt în stare maigravã. Din pãcate,acesta nu este uncomportament corect,ci mai degrabã poatedãuna sãnãtãþii.

MaximilianGÂNJU

Din acest motiv maimulte familii dincartiere întregi aurãmas fãrã unele util-itãþi deºi erau cu platafacturilor la zi. Unexemplu este la apa

potabilã unde asoci-aþia de proprietari dincare fãceau pare figu-ra cu datorii, însãoamenii îºi achitaserãtoate facturile la zi.Operatorul de apã ºicanal are însã contractcu asociaþia ºi nu indi-vidual cu consuma-

torul, iar cum debitulera foarte mare audebranºat scãri întregicu familii care aveauplãþile la zi. Oameniiau cerut verificãri cuprivire la cum s-aucheltuit banii de cãtreasociaþie însã nuexista ºi un regula-ment astfel ca experþiimunicipalitãþii sãpoatã face verificãri.Aleºii din Petroºani auiniþiat acum un proiectde hotãrâre pentruaprobareaRegulamentuluiprivind îndrumarea ºi

coordonarea asociaþi-ilor de proprietari pre-cum ºidesfãºurareacontroluluifinanciar-con-tabil la asociaþi-ile de propri-etari dinMunicipiulPetroºani.Proiectul se aflãîn dezbaterepublicã ºi poatefi consultat laafiºierul de lasediul munici-palitãþii.


Proiect pentru verificarea asociaþiilor de locatari

M unicipalitatea Petroºani vreasã treacã un proiect de

hotãrâre prin care sã poatã faceverificãri la asociaþiile de locatari,mai exact în contabilitatea acestoradupã ce s-au descoperit mai multecazuri în care s-au comis ilegalitãþi.

Rectificarea fãcutã de Guvernul Ponta lasã sutede oameni fãrã salarii în Valea Jiului

R ectificarea bugetarã fãcutã deGuvern, care taie din aju-

toarele sociale, de ºomaj sau dinsalariile anumitor categorii debugetari, nu este bine vãzutã înValea Jiului. Primãriile nu au baninici mãcar pentru achitarea lefurilor restante.

Medicii ne atrag atenþia cãantibioticele ne pot dãuna

N u trebuie sã ne tratãm dupãureche ºi mai ales nu întotdeau-

na cu antibiotice. Medicii ne atragatenþia cã aºa, doar ne facem rãu.


Z eci de câinicomunitari din

judeþ sunt adoptaþiîn þãri precumElveþia, Anglia sauGermania cu aju-torul unor oameniinimoºi. Deºi nouãîn aceastã „branºã”,o tânãrã din Devaîncearcã tot posi-bilul pentru capatrupedelenedorite înRomânia sã îºigãseascã un cãminpeste hotare.

Deºi exodul cãþeilorspre o viaþã mai bunãa început în urmã cumai mulþi ani, în ultimaperioadã, din cauzaLegii 258/2013, care legalizeazãeutanasierea maida-nezilor din adãposturi,nerevendicaþi dupã

14 zile, transporturilede patrupede spreUniunea Europeanãsunt arhipline.

Dacã românii nu îivor, nemþii, engleziisau elveþienii sunt maimult decât încântaþi sãadopte câini dinRomânia. Toatãaceastã acþiune de salvare a câinilor

comunitari de lamoarte sigurã aînceput pentruClaudia, o femeie dinDeva, pe pagina proprie a unui site desocializare. „Am avuttrei câini la bloc ºi m-am gândit sã-i promovez pe internetdeoarece am vãzut cese întâmplã cu ei.

L-am fãcut poze, unalbum întreg ºi printr-oprietenã comunã carea distribuit albumul,am gãsit o doamnãcare a fost dispusã sãia un cãþel. El a fostluat, cazat temporarcontra cost la o persoanã, i s-a fãcutpaºaport, vaccin, afost microcipat, iar în

douã sãptãmâni a plecat în Germania.Doamna respectivã l-amai þinut apoi douãsãptãmâni la ea, iaracolo a gãsit unde sã îl dea spre adopþiedefinitivã”, a declaratClaudia Mihu.Câinele este bine, aajuns într-o familieiubitoare, iar Claudiaprimeºte periodicfotografii ºi imaginivideo de la noii luistãpâni. Pe aceeaºi filierã urmeazã sãplece ºi un al doileacâine. Costurile pentruvaccinare, deparazitareinternã ºi externã,microcip ºi paºaportsunt suportate de ceicare au grijã temporarde câini, înainte sã fieadoptaþi.

În Hunedoara ºi în

Deva existã persoanecare se ocupã cu trans-portul de câini pestehotare de mai bine deºase ani. Partea bunãeste cã odatã adoptaþi,câinii sunt monitorizaþipermanent de cei careîi ajutã sã îºi gãseascão casã peste hotare.Hunedorenii primescperiodic fotografii ºiînregistrãri video cuprotejaþii lor. Totodatã,deveanca promoveazãadopþia de câni comu-nitari ºi din adãpos-turile din judeþ. De aici toþi câiniipleacã sterilizaþi, vaccinaþi ºi deparazi-taþi. În urmãtoareaperioadã urmeazã capeste 3.500 de câinicomunitari sã fieadunaþi de pe strãzilejudet ºi cazaþi tempo-rar în adãposturi.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

La Spital dincauza vremiiÎ n Serviciile de Urgenþã

din toatã Valea Jiuluiîncep deja sã vinã pacienþicare au de suferit de pe urmatemperaturilor scãzute sau adiferenþelor mari dintrenoapte ºi zi. Medicii spunã cãmai întâi de toate trebuie sãprevenim boala, înainte de aajunge sã o tratãm.

Cazuistica specificã sezonuluirece deja se cunoaºte în Serviciilede Urgenþã din Valea Jiului.Oamenii vin la medic pentru cãrãcesc sau, mai rãu, dezvoltãforme mai grave de pneumoniisau afecþiuni respiratorii.

„În ultima perioadã a crescutnumãrul cazurilor de viroze, pneumonii ºi infecþii acute respi-ratorii, atât în rândul adulþilor câtºi al copiilor. De aceea, rugãm sãse evite expunerea la tempera-turile scãzute de dimineaþã ºiseara mai ales din partea persoanelor cardiace, pentru cãfrigul determinã o constricþie lanivelul vaselor coronare ºiaccentueazã angina pectoralã.

De asemenea, asmaticii sãevite plimbãrile atunci când aeruleste rece, sã evite ceaþa ºi maiales, sã îºi ia medicaþia prescrisãde medicul lor ”, ne-a declarat dr.Liliana Dumitru, medic UPUSMURD Petroºani.

Prevenþia este cea mai bunãmãsurã pe care o putem adoptaîn aceastã perioadã. ªi, multe dintre aceste afecþiuni, pot fitratate ºi la medicul de familie, nu doar în Urgenþã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

ªi în acest an ºcolar,Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara ademarat programul deacordare a rechizitelorpentru elevii careprovin din familiile cuprobleme sociale.„Este vorba de aceielevi în care în familiilelor, pe membru de familie, venitul nudepãºeºte jumãtate dinvenitul minim peeconomie” a declaratprof. Marta Mate ,purtãtor de cuvântI.ª.J. Hunedoara.

Distribuirearechizitelor a începutsãptãmâna trecutã ºi

urmeazã ca în termende câteva zile, toþi ele-vii, începând cu claselepregãtitoare ºi pânã înclasa a opta, ale cãrorcereri au fost aprobate,sã intre în posesia aces-

tora. „În momentul defaþã avem în jur de8.500 de solicitãri, iarInspectoratul ªcolar aprimit o sumã de150.000 de RON, a realizat licitaþia, iar în acest moment sedistribuie rechiziteleºcolare, urmând ca întermen de 3, 4 zile,fiecare ºcoalã sã leaibã”, a mai precizatprofesorul Marta Mate.

Pachetele curechizite conþin în special caiete, pixuri,creioane, liniare, iar ceimici primesc în plus ºiplastelinã, creioane colorate ºi ghiozdane.Programul de acordarea rechizitelor ºcolaregratuite a început încãdin 2001, iar în acest an, în judeþulHunedoara, au existatcereri din fiecare uni-tate de învãþãmânt.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Hunedorenii dau maidanezii la export

A început distribuirea rechizitelorgratuite pentru elevii sãraci

P este 8500 de elevi hunedoreni din clase-le pregãtitoare, primare ºi generale,

care provin din familii cu situaþie financiarãmai precarã, primesc ºi în acest an rechiziteºcolare gratuite. Inspectoratul ªcolarJudetean a început deja distribuirea acesto-ra cãtre ºcoli urmând ca manualele ºi caietele sã ajungã la toþi elevii.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Viaþa bate filmul în cazulunui lider de sindicat care a fãcut multã gãlãgie ºideranj prin Valea Jiului.Radu Voina este fondatorulSindicatului Protecþie ºiPazã ”Vulturul Negru”Petroºani, înfiinþat în anul2010. Ulterior a devenitpreºedinte al acestui sindi-cat prin alegeri libere. Afost curtat de preºedinteleConfederaþiei Sindicale

Naþionale Meridian, apoide Blocul Naþional Sindicalfiind un lider activ în teritoriu. PreºedinteleConfederaþiei, IonPopescu, l-a numit, la unmoment dat responsabil pe Valea Jiului, din parteaMeridian.

Lãudat, criticat, înjurat,susþinut, câºtigãtor ºiînvins, Voina a ajuns laPoliþia localã a lui

Gheorghe Ile, primarulVulcanului. Angajat princoncurs al Poliþiei LocaleVulcan, a reuºit sã obþinãreprezentativitate ºi în rân-dul personalului serviciuluicu pricina, adãugându-ºiastfel ºi agenþii primãrieipe lângã cei de pazã de lafirmele de profil, ultimiifiind cei de la AXISSecurity. Adicã a reuºit sãconvingã agenþii primãrieisã renunþe la Pro Lex ºi sã

devinã membri desindicat la ”VulturulNegru” Petroºani. S-a invocat ºi ”frãþia”dintre primarul Ile ºi liderul Voina, susþinându-secã amândoi fac parte dinaceeaºi lojã masonicã.Altfel nu s-ar explicabunãvoinþa primarului cuprivire la cererile liderului,respectiv obþinerea raþieide hranã, conform legis-laþiei, spun voci ”specific

româneºti”, care vãdneapãrat o neregulã, uncomplot, acolo unde epace ºi colaborare. Destulepersoane politice din preaj-ma celor doi susþineu cãGheorghe Ile se foloseºtede Radu Voina pentru aþine sub control ºi agenþii ºipretenþiile sindicaliste. Darse pare cã primarului nu i-a ieºit ”subordonarea” luiVoina ºi s-a gãsit soluþia –incompetent, adicã Voina aobþinut calificativul nesatis-

fãcãtor

laevaluarea

periodicã. Poate fi omodalitate de a scãpa deun om. Doar cã Voina acontestat legalitatea

evaluãrii ºi anularea ei,pentru cã evaluatorul erachiar un ºef cu interimatprelungit ”dincolo de lege”.

Datoritã activitãþii sale,de zbatere ºi acþiune, sindicatul lui Radu Voina afost declarat - la PremiileExclusiv, un fel de ”Oscar”local, ediþia a XII-a –”Celmai bun sindicat indepen-dent”, alãturi de GheorgheIle, ca fiind cel mai bunprimar al anului.

Dar este de înþeles, pentru cã nimeni nu vreasã se lege la cap atuncicând nu-l doare cu unsindicalist care are mereu

ceva de obiectat...

ªi a venit ziua de 2octombrie 2013, cândRadu Voina a demi-sionat din funcþia depreºedinte al SindicaluiPP ”Vulturul Negru”

pentru a putea acceptaoferta fãcutã de SCPantera Guard Bucureºti –inspector securitate.

Ieri, 11 noiembrie,Voina a fost numit directorzonal, mai precis coordo-nator al activitãþii PanteraGuard pe Valea Jiului.

”În viaþã vin momente

când eºti nevoit sã alegi. ªi am ales. În 2 octombrieam demisionat din funcþiade lider de sindicat pentrua accepta oferta fãcutã deSC Pantera GuardBucureºti - care îi aparþinelui Dan Marin -, punct delucru Valea Jiului, deinspector securitate. Asta,pentru cã legea nu permitesã fiu ºi lider de sindicat ºi

angajat în funcþii de conducere. Vreau sã vãspun cã Dan Marin esteunul din patronii care ºtiuºtie cu ce se mãnâncã paza ºi protecþia. Amlucrat la câteva firme degen ºi ºtiu ce spun.

De astãzi (luni – n.n.),sunt ºef punct de lucru

Valea Jiului. Adicã voicoordona activitatea firmeipe aceastã zonã. Întretimp, am obþinut ºi odiplomã de managementfirmã. Sigur cã regret viaþade sindicalist, dar vine ovreme când trebuie sã teaxezi pe meserie. Vreau sã vã spun cã am alesresponsabilitatea uneiasemenea funcþii pentru cã

firma este una serioasã,fãrã datorii la stat, cusalarii la zi ºi asta pentrucã patronul a renunþat în a-ºi angaja administratorocupându-se personal desocietate. Valea Jiului areºi o echipã specialã deintervenþie, care se ocupãde protecþia ºi paza

oamenilor politici de rangînalt, gen bodyguard, iaracum se lucreazã la monitorizarea societãþilorcomerciale, magazine, care vor fi conectate la noipentru a fi alarmaþi direct,în caz de pericole. Astapentru a scurta timpii deintervenþie. Cam asta este.Da aveþi dreptate cã viaþabate filmul – declarat deunul incompetent ºi fãcutdirector de altul” – adeclarat Radu Voina,proaspãt coordonator alPantera Guard Bucureºtipe Valea Jiului.

Au fost destui cei careau ºoptit conducerii firmeide pazã cã Radu Voina nuar fi omul indicat pentru unasemenea post – inspectorsecuritate, ceea ce a deter-minat conducerea societãþiisã-l promoveze în funcþiade director zonal conside-rând cã ”doar în pomul curoade dai cu piatra”. Un altavantaj al lui Radu Voinaar putea fi faptul cã nueste înregimentat politic.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

O rganizaþia PNLPetroºani

sãrbãtoreºte, în premierã,Ziua Internaþionalã aStudenþilor, o manifestarecare se adreseazã tuturorstudenþilor, dar ºi altortineri care ar putea sãurmeze cursuri universitare.

Ziua Internaþionalã a Studenþiloreste sãrbãtoritã în data de 17 noiembrie, iar la Petroºani voravea loc o serie de acþiuni care sãmarcheze aceastã aniversare, înorganizarea PNL Petroºani.

„Am luat hotãrârea sã sãrbãtorim

ºi la Petroºani Ziua Internaþionalã aStudenþilor, mai ales cã este cel maimare centru universitar din judeþulhunedoara. Manifestãrile programate nu se adreseazã exclusivstudenþilor – care au însã intrareagratuitã – ci tuturor tinerilor dinValea Jiului, în speranþa cã, prin

astfel de activitãþi, vor fi atraºi sã experimenteze ºi ce înseamnã viaþa de student”, a declarat Dorina Niþã,preºedintele PNL Petroºani.

Acþiunile vor debuta în jurulprânzului, la o salã de fitness, unde va fi organizatã o acþiunedemonstrativã de super jump, aerobic, dans ºi kangoo jumps, lacare poate participa oricine doreºte.Seara se va încheia cu un concertextraordinar ºi un concurs dekaraoke, la care Premiul I constãîntr-o tabletã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Dat afarã, ca fiind incompetent, de primarul Ile, a ajuns directorcoordonator pe Valea Jiului al unei firme din Bucureºti

Z icerea ”un picior în fund, un pas înainte” i s-a potrivit perfect fostului preºedinte al

Sindicatului PP ”Vulturul Negru” Petroºani,Radu Voina, cel care a ocupat prin concurs unpost la Poliþia Localã Vulcan. ªi cum nimeni nuvrea sã aibã de-a face cu un sindicalist vocal, lao evaluare a poliþiºtilor locali, Voina a primitcalificativul ”nesatisfãcãtor”. Pentru cã nu seputea lupta cu ”vântul puterii”, în octombrie,Radu Voina a demisionat din funcþia de lider al Sindicatului ”Vulturul Negru” ºi a acceptatoferta SC Pantera Guard Bucureºti – inspectorde securitate. Mai mult, luni, 10 noiembrie,acesta a fost promovat coordonator al activitãþiiPantera Guard pe Valea Jiului.

Testãri gratuitepentru

sãnãtateaplãmânilor

C u ocazia ZileiMondiale a BPOC

(bronhopneumopatieobstructivã cronicã),localnicii dinHunedoara pot sã-ºitesteze gratuit sãnã-tatea plãmânilor, pânãîn data de 4 decembrie,în cadrul celei de-acincea ediþii a cam-paniei "Tu ºtii câþi aniau plãmânii tãi?”

Analiza este simplã ºiseamãnã cu testarea pen-

tru determinarea niveluluide alcool în aerul expirat,pe care o fac poliþiºtiiºoferilor, iar rezultatele sedau pe loc.

La nivel mondial, celmai des factor întâlnit derisc pentru BPOC estefumatul. Însã spirometrianu este recomandatã doarfumãtorilor, în condiþiile încare statisticile aratã cã46% din cei diagnosticaþicu BPOC sunt nefumãtori.Alþi factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumatulprodus prin arderea com-

bustibililor biologici (cãrbune, lemn, gunoi degrajd). BPOC afecteazãgrav mai ales persoanelecu vârste între 40 ºi 65 deani. Din pãcate, mulþidintre bolnavi nu îºi dauseama de severitateabolii lor, accesul la specialiºti ºi analize genspirometrie fiind extrem

de redus. Simptomele carear trebui sã îngrijoreze sunttusea cronicã, producþiacronicã de sputã (flegmãsau sputã mucoasã) înmajoritatea zilelor ºi dispnee (senzaþia de lipsãde aer). De precizat cãtestãrile se vor face numaiîn baza unor programãri la medicii ºi cliniciledesemnate în cadrul programului naþional.

Pentru Hunedoaraaceºtia sunt Colþatu Mirela,Frankfurt Magdalena ºiOproiescu Carmen.

Carmen COSMAN

Ziua Internaþionalã aStudenþilor, sãrbãtoritã de PNL

la Petroºani

'Acest studiu sugereazã cã pediatriiar trebui probabil sãredefineascã vârstelede pubertate precoceºi tardivã la fete',estimeazã coordona-torul studiului, mediculpediatru Frank Biro,de la secþia de medi-cinã a adolescenþei dincadrul Spitalului deCopii din Cincinnati/statul Ohio/. 'Omaturitate avansatã lafete are implicãri clin-ice importante atât lanivelul psihico-social,cât ºi biologic', explicã

acesta. Fetele care au o

maturitate precoceprezintã riscul de a seconfrunta cunumeroase problemeprecum lipsa deîncredere în sine,depresia, eºecul ºcolarºi comportamenteasociale, precizeazãpediatrul. De aseme-nea, o pubertate pre-coce creºte risculobezitãþii, hipertensiu-nii ºi mai multor tipuride cancer, între carecel mamar ºi ovarian.

Autorii studiului au

monitorizat 1.239 defete în spitale dinregiunea SanFrancisco, laCincinnati ºi NewYork, pentru a deter-mina debutulpubertãþii acestora. Eiau mãsurat dez-voltarea pieptului lorºi impactul pe careacest fenomen îl areasupra indicelui maseicorporale, în funcþiede rasã ºi origineaetnicã. Participanteleaveau vârste între 6 ºi8 ani la începutulstudiului ºi au fostmonitorizate în modregulat din 2004 pânãîn 2011.

Oamenii de ºtiinþãau folosit criteriile sta-bilite pentru evoluþiapubertãþii, între carecele cinci stadii decreºtere a sânilor. Eiau constatat cãvârstele de apariþie apubertãþii, indicate dedezvoltarea pieptului,variau în funcþie derasã, de indicele maseicorporale ºi de loculgeografic.

În prezent, dez-voltarea sânilor începela fetele din rasa albãla vârsta medie de 9,7ani, mai devremedecât s-a observatînainte. Fetele de rasãneagrã continuã sã fie

mai precoce decâtcele albe, cu unînceput de dezvoltarea pieptului la 8,8 ani.La hispanice, aceastãvârstã este la 9,3 ani,iar la fetele asiatice —la 9,7 ani.

Cercetãtorii ameri-cani au conchis cã unindice de masã corpo-ralã mai ridicat/supraponderalitate ºiobezitate/ constituieun indiciu mai puter-nic al pubertãþii decâtrasa.

Chiar dacã autoriiacestui studiu îºi con-tinuã cercetarea pen-tru a confirma exis-tenþa de factori ambi-entali ºi psihologici înspatele acestuifenomen, ei au con-cluzionat deja cãapariþia precoce apubertãþii la adoles-centele din rasa albãeste provocatã, dupãtoate probabilitãþile,de o greutate exce-sivã. AGERPRES


DianaMITRACHE

Banii primiþi pentrua achita salariile profe-sorilor, ori a blonvailorcu handicap nu suntsuficienþi. La Aninoasasituaþia este delicatã,iar aceºti oameni arputea sã nu-ºi ia banii,la finalul anului.Primarul Nicolae

Dunca sperã, însã, lao minune, dacã se vormai face rectificãribugetare, pentru cãalto soluþienu are.„Am primit de la Devao înºtiinþare cã ni sesuplimenteazã bugetullocal cu anumitesume, în special pen-tru plata însoþitorilorpersoanelor cu handi-cap ºi pentru

învãþãmânt. Noi amsolicitat 204.000 delei pentru persoanele

cu handicap ºi amprimit 71.000 de lei.O sã ajungã douã luni.

Pentru învãþãmnt, amsolicitat 90.000 ºi amprimit 70.000. Deciinsuficient ºi pentruînvãþãmânt. Acum, sãvedem ce se întâm-plã”, spune NicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasa.

Speranþele primaru-lui sunt puse în rectifi-carea bugetarã de la

Consiliul Judeþean, iaratunci ar putea dasalariile. Pentru cãaltfel, mai spune pri-marul, nu vor fi banidecât maxim douãluni, dupã care, laînceputul lui 2014,nici profesorii, niciînsoþitorii persoanelorcu handicap nu voravea salarii.

"În momentul încare va fi declanºatãcampania de vac-cinare, MS va pune ladispoziþia medicilorde familie aproxima-tiv 600.000 de doze,achiziþionate de lafurnizorii autorizaþidin România, cu carese aflã în negociere,

restul de 400.000 dedoze urmând a fiasigurate de InstitutulCantacuzino pânã lasfârºitul lunii decem-brie", precizeazã uncomunicat de presã alMinisterului Sãnãtãþii

remis luni AGER-PRES. Conform anal-izelor efectuate despecialiºtii InstitutuluiNaþional de SãnãtatePublicã, campania devaccinare antigripalãnu a fost demaratãîntrucât activitateavirozelor respiratorii afost una de intensitate

joasã, fãrã rãspândiregeograficã, fãrã a seînregistra probe pozi-tive de virusuri gri-pale, populaþia nefi-ind afectatã.

Obezitatea la fete provoacã o pubertate precoce

O bezitatea este factorul cel maiprobatoriu al unei pubertãþi

precoce la fete, care în prezentsurvine la reprezentantele rasei albemai devreme ca înainte, dezvãluieun studiu realizat de oameni deºtiinþã americani, informeazã cotidi-anul belgian La Libre Belgique.

Profesorii ºi oamenii bolnavi, fãrãbani la AninoasaN u sunt bani pentru salariile

profesorilor, sau pentru indemnizaþiile de însoþitor a per-soanelor cu handicap. Situaþia estefãrã scãpare la Aninoasa, unde pri-marul mai sperã la o rectificarebugetarã salvatoare.

Doze de vaccin antigripal

M edicii de familie vor primi600.000 doze de vaccin antigripal

de la furnizori iar 400.000, asigurate deInstitutul Cantacuzino. MinisterulSãnãtãþii va pune la dispoziþia medicilorde familie aproximativ 600.000 de dozede vaccin antigripal, achiziþionate de lafurnizorii autorizaþi din România cucare se aflã în negociere, restul de400.000 de doze urmând a fi asiguratede Institutul Cantacuzino pânã lasfârºitul lunii decembrie.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Sunt prognozatetemperaturile maximeºi minime, mediatepentru fiecare regiunea þãrii ºi adaptate localcu modele statistice ºisunt indicate perioad-ele cu probabilitateacea mai ridicatã deapariþie a precipitaþi-ilor. Prognoza meteo-rologicã indicã un pro-ces de transfer almaselor de aer arcticîn Europa, rezultândgeruri anormale pen-tru perioada urmã-toare, se aratã într-undocument alGuvernului prin careeste justificat un trans-fer de fonduri cãtreprimãrii pentruacoperirea costurilorgenerate de iarnã."Potrivit prognozeimeteorologice, vaexista un proces detransfer al maselor deaer arctic în Europa,rezultând geruri anor-male pentru perioadaurmãtoare, ceea ce vadetermina creºtereaconsumului prognozatde energie electricã ºitermicã pe perioada

sezonului rece. Înaceste condiþii existãriscul ca autoritãþilelocale sã nu poatãasigura stocurile nece-sare furnizãrii încondiþii optime aagentului termic pen-tru populaþie pentruperioada friguroasã înanul 2013", se aratãîn nota de funda-mentare a unei ordo-nanþe de urgenþã aGuvernului. Prinaceastã ordonanþã,Guvernul va transferaautoritãþilor localebani din Fondul derezervã bugetarã pen-tru plata arieratelor,costuri urgente pentrufuncþionarea în perioa-da de iarnã ºi altecheltuieli, inclusivsalarii.

B anat

În primele zile, deºitemperaturile vorscãdea uºor si treptat,vremea se va menþinetotuºi mai caldã decâtîn mod obiºnuit în a

doua decadã a luniinoiembrie. În juruldatei de 14-15 noiem-brie rãcirea se vaaccentua, maximelediurne coborând spreo medie de 8...9grade. Pe 16 noiem-brie, o uºoarã creºterea regimului termic vadetermina temperaturidiurne apropiate decele normale pentruaceastã perioadã, deaproximativ 10 grade,ce se vor menþine rel-ativ constante pânã lasfâºitul intervalului deprognozã. Minimelenocturne vor avea oevoluþie asemãnã-toare, de la valori de10 grade în primanoapte, pânã spre 5grade pe 15 noiem-brie, dupã care se vormenþine relativ con-stante. Probabilitateade precipitaþii pe ariiextinse va fi semnifica-tivã în jurul datelor de11, 13, 14, 19 ºi 21noiembrie.

T ransilvania

Vemea se vamenþine mai caldãdecât în mod obiºnuitpentru aceastãperioadã în primeletrei zile, când temper-

aturile maxime se vorsitua între 13 ºi 15grade, iar cele minimevor fi de aproximativ6 grade, în medie. Pe14 noiembrie, se vaproduce o rãcireaccentuatã, astfel cãmaximele termice nuvor mai depãºi 10grade, iar minimelevor scãdea spre 2...3grade. Între 15 ºi 19noiembrie, mediiletemperaturilormaxime se vor situaîntre 6 ºi 10 grade, iarale minimelor vor fi înscãdere spre 1 gradCelsius. Dupã data de19 noiembrie, vremease va rãci uºor de la ozi la alta, atingând, lasfârºitul intervalului deprognozã, valorimaxime de 5…6grade ºi minime deaproximativ -1 grad,valori normale pen-tru ultima decadã alunii noiembrie.

Aproape zilnicvor fi precipitaþii, îngeneral slabe canti-tativ ºi doar în juruldatei de 13-14noiembrie ºi, dinnou, pe 19 noiem-brie, ploile se vor sem-nala pe arii maiextinse. Dupã 20noiembrie, în cursulnopþilor, creºte proba-bilitatea pentru precip-itaþii mixte, cuprecãdere în zona sub-carpaticã.

M oldova

În primele trei zilemediile termice vor fiapropiate de normeleclimatologice pentruaceastã perioadã aanului, urmând ca pe13-14 noiembrie sãscadã cu 4...5 grade.Începând din data de

14 noiembrie ºi pânãla sfârºitul intervaluluide prognozã, mediilemaximelor diurne voravea valori de 7...8grade. Minimele noc-turne vor scãdea de lavalori de 8...9 gradeîn primele nopþi, pânãla 1...2 grade Celsiusspre sfârºitul intervalu-lui de prognozã.

Ploile, în generalslabe cantitativ, se vorsemnala aproape înfiecare zi a intervalu-lui.

M untenia

Temperaturilemaxime vor scãdeauºor ºi treptat, de lamedii de aproximativ16 grade în prima zispre 9...10 grade îndata de 15 noiembrie,dupã care se vor situa

în jurul acestor mediipânã la sfârºitul inter-valului de prognozã,când vor caracteriza ovreme normalã dinpunct de vedere ter-mic pentru ultimadecadã a lunii noiem-brie. Regimul termicnocturn va urma oevoluþie asemãnã-toare, fiind în scãdere,de la valori medii de8...10 grade înprimele nopþi, spre3...4 grade dupã 16noiembrie.

Probabilitatea pen-tru ploi, slabe cantita-tiv ºi pe arii destul derestrânse, va creºtedupã data de 14noiembrie.

O ltenia

În intervalul 11 –15 noiembrie va avealoc un proces derãcire treptatã avremii, astfel încâtmaximele diurne vor fiîn scãdere, de la valorimedii de 16 grade înprima zi, pânã la9....10 grade în inter-valul 15 – 24 noiem-brie. Minimele noc-turne vor scãdea ºiele, de la 8....9 gradela începutul intervalu-lui, spre 2...4 gradeCelsius dupã data de16 noiembrie.

Local ºi temporarva ploua în fiecare zi aperioadei de prog-nozã.

L a munte

În primele zile vre-mea va fi mai caldãdecât în mod obiºnuitîn a doua decadã alunii noiembrie, cumedii ale tempera-turilor maxime ce sevor situa în jurul a9...10 grade ºi aleminimelor nocturnede aproximativ 4...5grade. Dupã 15noiembrie ºi pânã lasfârºitul perioadei deprognozã, maximelediurne se vor menþinerelativ constant în jurulvalorii de 2 gradeCelsius, iar minimelenocturne vor fi pre-dominant negative,situându-se, în medie,în jurul valorii de -3...-2 grade Celsius. Petot parcursul intervalu-lui de prognozã se vorsemnala precipitaþii, îngeneral slabe cantita-tiv, predominant ploiîn primele zile ºi mixtedupã data de 15noiembrie.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii în furnizareaapei potabile, pentru marti 12noiembrie 2013, în oraºele:

Petrila, întreorele 9,00 - 14,00.Zona afectatã: Cartier8 Martie ºi bl. 110 -114 de pe str.

Republicii. Motivulrestricþiei: executarebranºament laGrãdiniþa de la ªcoalaGeneralã nr. 6.

Vulcan, întreorele 9,00 - 168,00.Zona afectatã:

Cartier Micro 3 B(Dallas). Motivulrestricþiei: cuplareaducþiune Moriºoara.

Conducerea SC

Apa Serv Valea JiuluiSA Petrosani

Mulþumim pentru înþelegere

Conducerea SCApa Serv Valea

Jiului SA Petroºani

RReessttrr iiccþþ ii ii llaa aappãã!!

Geruri anormale pentru perioada urmãtoare

A dministraþia Naþionalã deMeteorologie a realizat o

estimare a valorilor termice ºi aprecipitaþiilor ce se vor produce înintervalul 10 - 24 noiembrie, înfiecare regiune a þãrii.


Ansamblul ArtisticParângul al Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani a urcat pe primapoziþie a topului naþional,cu un dans ce combinã elemente de folclor, cu celeale dansului de stradã. Tot

în cadrul aceluiaºi concurs,secþiunea grup, gen show-revue, dansatorii dinPetroºani au ocupat poziþiaa doua a topului ºi asta nupoate decât sã aducã încã un punct în plus celordin Petroºani.

„Am participat laFestivalul de dans de laSibiu, organizat de Casa deCulturã a Studenþilor dinSibiu - un festival cu o reputaþie deosebitã, care se desfãºoarã de foartemulþi ani, în organizareacolegilor noºtri din Sibiu.

Într-adevãr, ai noºtri nu s-au fãcut de ruºine nici de data aceasta. Auobþinut locul I la Streetdance, cu formaþia de

dansuri ºi loculII la show revue,de asemenea,cu formaþia dedansuri aansambluluiParângul”,spune Lavinia

Hulea, director Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani.

Ansamblul Parângul alCasei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aadunat un palmares impre-sionat de-a lungul timpului,atât la concursurile din þarã,cât ºi la festivalurile de profil de peste hotare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Românii, printre ceimai nemulþumiþi

cetãþeni din Europade Sud-Est privind

taxele ºi politicieniiR omânii sunt printre cei mai

nemulþumiþi cetãþeni dinEuropa de Sud-Est în ceea cepriveºte sistemul de taxare ºiprestaþia politicienilor, având omarjã foarte redusã de toleranþã lanoi creºteri de taxe, potrivit unuistudiu Daedalus realizat înainte deanunþarea noilor mãsuri fiscale.

"Doar unul din zece români se declarãmulþumit sau foarte mulþumit de sistemul detaxare (10,5%) sau de politicieni (8,2%).Nemulþumirea faþã de aceste douã aspectereprezintã un fenomen general în regiune.Cu toate acestea, în ceea ce priveºte taxele,România ocupã penultimul loc, cu o mediesemnificativ mai micã decât cea a regiunii(10,5% România faþã de 14,4% mediaregiunii)", se aratã într-un comunicat alDaedalus Millward Brown.

Mai nemulþumiþi decât românii în ceea cepriveºte sistemul de taxare sunt doar sârbii(9,5%). La celãlalt capãt al clasamentului,Slovacia (19,1%), Turcia (18,7%) ºi Bulgaria(18,1%) au un numãr de aproape douã orimai mare de cetãþeni mulþumiþi de acestaspect decât cei din România.

"Datele au fost culese înainte deanunþurile privind majorarea taxelor înRomânia, ceea ce amplificã semnificaþiaacestor scoruri mici. Practic existã o marjãfoarte redusã de toleranþã a populaþiei faþãde noi creºteri de taxe", a declarat DanielEnescu, Managing Partner DaedalusMillward Brown.

În ceea ce priveºte satisfacþia faþã depoliticieni, România este pe antepenultimulloc în regiune (8,2%), scoruri mai miciobþinând doar politicienii din Bulgaria(5,7%) ºi Croaþia (4,7%).

În ciuda frãmântãrilor sociale din ultimavreme, politicienii turci au de departe ceamai mare susþinere a populaþiei, cu un nivelde mulþumire de trei ori mai mare decât celdin România (30,3%).

Studiul a fost realizat în ºapte þãri dinsud-estul Europei (România, Bulgaria,Serbia, Croaþia, Turcia, Cehia ºi Slovacia),pe un eºantion de 2.306 de respondenþi, ºiaratã nivelul de mulþumire al cetãþenilorprivind diverse aspecte care contribuie lacalitatea vieþii.

Datele au fost culese în luna august.Ulterior, Guvernul a anunþat cã va introducenoi accize la carburanþi ºi un impozit peproprietate pentru construcþiile speciale,precum centrale hidroelectrice, staþii ºi pos-turi de transformare, centrale termoelectriceºi nuclearo - electrice, piste ºi platforme,sonde de þiþei, gaze ºi sare, rampe de încãr-care - descãrcare, coºuri de fum ºi turnuride rãcire, iazuri pentru decantarea sterilului,heleºtee, iazuri, bazine, linii ºi cabluriaeriene de telecomunicaþii.

Ei sperã ca astfel sãreuºeascã sã-ºi promovezeoferta turisticã, dar ºisãfacã lobby pentru a atragecât mai mulþi turiºti însezonul alb în acest loc. Laînceputul lunii noimebrie,ofera de sãrbãtori a ajunsla Constanþa, la târgul detursim Vacanþa, iar lafinele sãptãmânii trecute,oferta a ajuns ºi laTimiºoara. Oferta, în afarãde prâtiile ce le stau ladis-poziþie turiºtilor, pentru 3nopþi de cazare, deCrãciun este de 400 de leide persoanã, iar cei carealeg cabana Montana, auposibilitatea sãia carteleskipass cu 160 de lei, valabilã douã zile, inclusivpe noscturnã, iar pentru 3zile, costul pentru schiori

se ridicã la 210 lei. Ofertacuprinde ºi perioada dintreCrãciun ºi Revelion,iarpreþul este ºi în acest cazavantajos, în timp ce pentru Revelion, ofertapentru 4 nopþi cu pensiu-ne completã în camere cu2 ºi 3 paturi este de1.095 de lei, camera cu 4locuri este la 995 de lei ºiacolo unde sunt 6 paturiîntr-o camerã, aceastacostã 795 de lei între 29decembrie ºi 2 ianuarie.

Cu o astfelde ofertã s-audus la târgurile de profilcei din Straja, care vor astfel sã atragã cât maimulþi turiºti din toatecolþurile þãrii, dar ºi dinafara graniþelor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Staþiunea Straja, la târgurile de turismS taþiunea montanã Straja a ajuns sã fie

promovatã la târgurile de turism de profil.Recent, reprezentanþii Cabanei Montana auparticipat la astfel de manifestãri în Constanþasau Timiºoara ºi au dus oferta staþiunii dinValea Jiului.

Ansamblul Parângul pe podium la SibiuD ansatorii Ansamblului Parângul sunt cei

mai buni. Au demonstrat-o din nou la unconcurs - Festivalul naþional studenþesc de dans -unde au ocupat podiumul, alãturi de formaþii din toate centrele universitare din þarã.

O precizare avicepreºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara a fostînþeleasã de mai mulþiinvestitori din turismul Vãii Jiului ca o opoziþie aoficialului la deschidereazonei. De fapt, reprezentan-tul CJH atrãgea atenþia cãodatã modernizate celedouã tronsoane rutiere dinValea Jiului, ar putea sãducã la o scãdere a numãru-lui turiºtilor care vin în staþi-

unile Vãii, ºi trebuie gãsitede pe acum soluþii pentru a-i atrage pe turiºti dar ºi maiimportant de a-i þine înstaþiunile zonei. „Îmi cerscuze în faþa locuitorilor VãiiJiului, pentru cã s-a înþelescã eu sunt împotriva mo-dernizãrii drumului spreVoineasa. Sunt un militantpentru acest drum, au amspus doar cã o parte dinturiºtii care vin la schi înValea Jiului, vor opta pen-

tru Staþiunea Voineasadupã refacerea drumului.Ambele drumuri ºi spreVoineasa cât ºi spreHerculane trebuie modernizate pentrudeschiderea Vãii Jiului ºichiar am avut o discuþiesâmbãtã cu ministrulTransporturilor, Ramona Mãnescu, pentru finanþarea acestordrumuri. M-a asigurat cã areîn vedere asfaltarea drumu-lui spre Voineasa, doar cã

trebuie reluatã licitaþia pentru cã firma care efectua lucrarea a intrat înfaliment”, a declarat ieri,

vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P atru societãþi careefectueazã curse

regulate speciale înValea Jiului, adicãtransportã minerii la ºide la lucru, au fostsancþionate, în urmaunor controale aleAutoritãþii Judeþene deTransport. Societãþileamendate nu deþinlicenþã din parteaConsiliului JudeþeanHunedoara, aºa cumcere legea, inclusivpentru traseele publice.

VicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint,spune cã s-a gãsit soluþialegalã pentru a controlaactivitatea societãþilor care

asigurã cursele regulatespeciale în Valea Jiului.

„Am controlat acestesocietãþi pentru cã traseelepe care circulã, chiar dacãnu sunt drumuri judeþene,sunt trasee publicejudeþene de transport ºiasta dã dreptul AutoritãþiiJudeþene de Transport sãefectueze controale peaceste trasee.

Am efectuat aceste controale, au fost sancþionate 4 societãþi ºi s-au dat cinci amenzi”, adeclarat Tiberiu Balint.Astfel, Eramyflor Tour SRLTârgu Jiu a fost amendatãde douã ori cu suma de2.500 de lei, J& R CarSRL Arad a primit 1500de lei amendã, EurohodTur SRL Târgu Jiu – 1500de lei, la fel ca ºiDarmirektrans SRL TârguJiu. Vicepreºedintele CJHunedoara spune cãsancþiunile au fost aplicatepentru lipsa licenþei detransport, iar controalele

vor continua pânã la intrarea tuturor în legalitate.

Dar, verificãrile în terenau avut ºi un aspect pozi-tiv: una dintre societãþilecontrolate ºi amendate, J& R Car SRL Arad a decissã-ºi deschidã punct delucru la Petrila ºi a solicitatlicenþierea de cãtreAutoritatea Judeþeanã deTransport. „Este un lucrubun din douã puncte devedere. În primul rând, taxele ºi impozitele localevor fi plãtite în Valea Jiului.În al doilea rând, spredeosebire de ce se întâm-pla pânã acum, odatã cusolicitarea licenþei avem ºiun control cã mijloacele de transport pe care lefolosesc vor avea mãcarinspecþia tehnicã efectuatã,pentru cã noi, pentru aobþine licenþa, le cerem sãaibã inspecþia tehnicã valabilã”, a explicat sursacitatã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Lansare de cartela muzeu

M uzeulCivilizaþiei

Dacice ºi RomaneDeva, sub egidaConsiliuluiJudeþeanHunedoara, orga-nizeazã miercuri,13 noiembrie2013, în incintaPalatului MagnaCuria, o lansarede carte.

Astfel va fi lansat volumul “Localitãþiminiere” din Transilvania, Banat ºiMaramureº, într-un atlas din secolul al XVIII-lea, autori Traian Popescu ºi VolkerWollmann. Cartea, apãrutã în acest an la

Editura Honterus din Sibiu,propune o incursiune prinmineritul secolului al XVIII-lea, datoritã unei documen-tãri de o valoare excepþion-alã, pe parcursul cãreia întâl-nim multe referiri laexploatãrile miniere dinjudeþul Hunedoara.

Evenimentul va avea loc înSala ªemineului, începând cuora 11.00, iar volumul va fiprezentat de cãtre dr. AdelaHerban, de la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi Romanedin Deva.

Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara:

„Nu sunt împotriva deschiderii Vãii Jiului!”T iberiu Balint a declarat în cadrul unei

conferinþe de presã susþinutã ieri, laPetroºani, cã a intervenit pe lângã ministrulTransporturilor pentru a asigura finanþarecelor douã drumuri naþionale care trec prinzonele turistice, DN7 A- Petroºani-Voineasa ºiDN 66A, Uricani-Herculane.

Firmele care transportã minerii la ºut,amendate pentru lipsa licenþelor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Când faci ceva cu plãcere, rezul-tatele finale sunt dintre cele maibune. Azi te ocupi de o activitatecare îþi pune foarte bine în val-oare talentele native, deci cum sãnu te dedici ei cu atâta pasiunecând ºi tu eºti mulþumit de ceeace iese din mâinile tale, dar ºiceilalþi te apreciazã.

Ai mare grijã la energia pe careo investeºti astãzi într-un proiectce conþine un oarecare factor derisc, deoarece s-ar putea sã nuiasã aºa cum doreºti. Direcþiapare sã fie greºitã, mijloacelefolosite nu sunt calculate corectsau nu sunt þinute sub controleficient.

Un noroc chior te scoate dintr-osituaþie complicatã. Ai crezut cãte vei descurca mai bine, darapare cineva mai puternic decâttine sau doar mai agresiv ce tedominã cu simpla sa prezenþã,încât eºti tentat sã te retragi încarapacea ta.

Ai un mare vis în minte, daruneori ai impresia cã nimeni nute sprijinã în ideea cã l-ai puteaîmplini vreodatã. Nici mãcarfamilia nu te susþine aºa cum aidori, încât e normal sã alunecispre decepþie, de sus, de laînãlþimea marilor tale speranþe.

Veºtile sosite de departe îþi camîncurcã þie planurile pentru azi,deoarece trebuie sã schimbi dinmers programãrile deja fãcute.Poate te trezeºti cu musafiri penepusã masã sau trebuie sã plecila drum urgent.

Te cam îndoieºti de semnele desimpatie care vin de la cei din jur.De fapt, de genul tãu eºti un sus-picios ºi aºtepþi mai degrabãdovezi clare decât simple vorbedulci, pentru cã te-ai fript înrepetate rânduri ºi nu te laºipãcãlit din nou.

Iubeºti, dar nu poþi spune la felde sigur cã ºi cel care este alãturide tine nutreºte aceleaºi senti-mente, dar ai totuºi rãbdare cuel. Poate e cam devreme sã spuicã între voi existã o relaþie, poateabia vã cunoaºteþi.

Participi la o acþiune colectivãîn care mai multe persoane aucâte un rol de jucat, dar existãtotuºi cineva care cam trage chi-ulul ºi profitã de eforturile celordin jur. De tine depinde sã-l atra-gi ºi pe el în mod eficient.

E greu sã faci pace între minte ºiinimã, de parcã între cele douãse dã azi o luptã din care doaruna va învinge, dar ai tu un tal-ent anume prin care reuºeºti sãle aduci pe amândouã.

Mare grijã cum îþi controlezi aziagresivitatea, pentru cã riºti s-olaºi sã se manifeste în voie ºi sãstrici tot la primul impuls. Ovorbã durã, o criticã scãpatã desub control, o reacþie pripitã.

Vine o sumã de bani sau un aju-tor exact când aveai mai marenevoie de ele, ºi le consideri de-adreptul salvatoare, pentru cãechilibreazã cu bine o situaþieincertã. Fã tot posibilul.

Nimic nu-þi convine ºi, deºi au loco mulþime de evenimente care aravea ceva de oferit, pe tine telasã rece. Altceva doreºti, deaceea abordezi grimasa nemulþu-mitului în orice imprejurare.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Distractis - Distilat decomedie (r)11:30 Charlot ucenic (r)12:00 Maºini, teste ºi verdicte(r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r)17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Zidul secretelor13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Simfonia iubirii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV0:30 Masterchef - Probacelebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV23:05 Homeland: Reþeauaterorii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruri trãs-nite

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:45 Copii contra pãrinþi (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European12:30 Rezumat ChampionsLeague13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat ChampionsLeague14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat EuropaLeague15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Rezumat Franþa16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu23:00 Un show pãcãtos


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriereapartament cu douãcamere mobilat complet,modern, izolat termic, cuîncãlzire centralã, aragaz,frigider, situat în Petroºanila 100 metri de piaþã.Chiria la faþa locului.

Telefon:0722.156.113

“Scopul campaniei este dea informa populaþia cu privireimportanþa adoptãrii unui stilde viaþã sãnãtos în profilaxiadiabetului, precum ºi stopareaascensiunii numãrului de per-soane cu diabet ºi a compli-caþiilor afecþiunii”, spunreprezentanþii DSPHunedoara.

Obiectivele campaniei sunt:informarea populaþiei asupraefectului benefic al adoptãriiunor comportamente sãnã-toase ( miºcare zilnicã, nutriþiecorectã, controlul greutãþii) în pro-filaxia diabetului ºi a complicaþiilorsale. Atât prevenþia cât ºi tratareadiabetului trebuie sã includã, pãs-trarea unei greutãþi corporale nor-male; exerciþiu fizic zilnic; nutriþiecorectã printr-o alimentaþie corec-tã; eliminarea grãsimilor saturatedin alimentaþia zilnicã (reducereaconsumului de carne ºi înlocuireacu peºte; înlocuirea uleiului defloarea soarelui cu ulei de mãsline;evitarea alimentelor prãjite în ulei);creºterea consumului de legume ºifructe proaspete, precum ºi decereale integrale (înlocuirea pâinii

albe cu pâine integralã sau desecarã; cereale integrale la masade dimineaþã ºi searã; evitareapastelor, produselor fãinoase dinfainã albã ºi reducerea dulciurilor ºiprãjiturilor, precum ºi a bãuturilorrãcoritoare îndulcite cu zahãr);

În data de 14 noiembrie 2013ora 13,30 în sala „Spiru Haret”din cadrul Ispectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara la sim-pozionul care va avea ca temã“Educaþie ºi Prevenþie în Diabet”,Înþelege diabetul – preia controlul!,organizat de Direcþia de SãnãtatePublicã în colaborare cu SpitalulJudeþean Deva – reprezentat de dr.Avram Rodica Coordonatorul P.N.- Diabet Zaharat, AsociaþiaSperanþa Diabeticilor ºi CruceaRoºie Deva.

LuizaANDRONACHE

Boala Parkinsonînseamnã o degradarea creierului, cauzatã dedistrugerea neuronilor.La nivel naþionalaproximativ 70.000de persoane suferã deaceastã boalã, iar înjudeþul Hunedoarapeste 2.000. Potrivitstatisticilor, bãrbaþiisunt mai predispuºidecât femeile la îmbol-nãvire, iar frecvenþaacestei boli este maimare la persoanele învârstã. Mulþi dintre

tineri nu cunosc preamulte detalii despreaceasta maladie. Înacest sens reprezen-tanþii AsociaþieiAntiparkinson dinDeva le-au pregãtit unconcurs din care voravea ce învãþa. „Proiectul l-am lansatpentru a ºti cum vãdcopiii boala Parkinson.Este o provocare, pen-tru cã ei au o mintefoarte lucratã. Înacelaºi timp, MinisterulSãnãtãþii vrea sã facão instruire, sã-i educeºi sã-i facã sã înþeleagãcã aceastã boalã este

una destul de gravãcare va afecta din ceîn ce mai mulþi oameniºi se pare cã va devenicea mai pregnantãboalã din secolulviitor”, a declarat DanRãican, preºedinteleAsociaþieiAntiparkinsonHunedoara.

În prima fazã, zecide elevi din cadrulLiceului Teoretic„Sabin Drãgoi” dinDeva vor aºterne pehârtie câteva rânduridespre boalaParkinson, iar toateacestea vor fi publicateîntr-o carte intitulatã„Boala Parkinson prinochi de copil”. Dinzecile de lucrãri aletinerilor vor fi alesecele mai bune 15, iarelevii vor primi premiiconstând într-un cursde prim ajutorrganizat la CruceaRoºie, un tricou ºi unpremiu surprizã.

„Boala Parkinson prin ochi de copil”

Z eci de elevi din din judetulHunedoara s-au inscris la un

concurs organizat de AsociatiaAntiparkinson. Tinerii trebuie saelaboreze cate o compunere, iar 15dintre cele mai bune, care vor fidesemnate castigatoare, vor fi publi-cate intr-o carte intitulata „BoalaParkinson prin ochi de copil”.

Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Diabetului Zaharat

Î n data de 14 noiembrie se celebreazã în întreagalume Ziua Mondialã de Luptã Împotriva

Diabetului Zaharat. Potrivit reprezentanþilor DSPHunedoara, pentru anul 2013 activitãþile de celebrarepe plan mondial se vor desfãºura sub sloganul„Înþelege diabetul, preia controlul”.

Dupã ce sezonul trecut a fost un adevãrat dezastru,turiºtii fiind extrem depuþini, nici sezonul dschi care urmeazã nuse anunþã mai bun pentru Parâng. PentruRevelion, cabanele suntgoale, dupã cum ne-aumãrturisit chiar uniiproprietari, ºi asta întimp ce în Straja, ladoar câteva zeci dekilometri depãrtare, cugreu mai gãseºti un locpentru noaptea dintreani. Reamintim cã înambele staþiuni seimplementeazã, teore-tic cel puþin, proiectede dezvoltare a dome-niului schiabil. Dar, întimp ce în Straja s-aînceput cu construcþiaunei moderne telegon-

dole pentru accesulturiºtilor, în Parâng arãmas acelaºi vechitelescaun. La fel, înStraja teleschiurile suntadministrate unitar, întimp ce în Parâng sunt„fãrâmiþate” ca proprietate, iar anultrecut au fost mai multnefuncþionale.

A menzi pentrucei care ºi-au

asigurat apa lacabane

Iar pentru viitorulsezon de iarnã, care seapropie cu paºi repezi,lucrurile sunt ºi mairele. O parte a caba-nierilor a decis sã-ºiintroducã singuri con-ducte de apã, pentru anu mai rãmâne pe sec,

cum s-a întâmplat laînceputul acestui an,dupã ce racordul pecare îl foloseau a fostînchis. Iar dacã o partea problemei s-a rezolvat, adicã cea aapei potabile, munici-palitatea le pregãteºteacestora o surprizãdeloc plãcutã: sancþiuniusturãtoare. ªi astapentru cã în staþiune auapãrut „tranºee” sãpateparcã de râme imense.„Cei care ºi-au tras apaºi au sãpat pe domeniulpublic vor fi amendaþi,pentru cã nu au avutautorizaþie de sãpare dela Primãrie”, a explicatNicu Taºcã, purtãtor decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

P ârtii în suferinþã

Dar dacã sãpãturilear fi singura problemã,lucrurile ar fi, parcã,mai uºoare. Parângulsuferã, însã, ºi la capitolul infrastructurã,iar cei care au vizitatstaþiunea zilele acesteanu au putut sã nuremarce bolovanii depe Pârtia B, mândriaParângului. Potrivitdatelor oficiale aleAutoritãþii Naþionalepentru Turism, înParâng se aflã 6 pârtiide schi omologate, daranul trecut acestea aureprezentat o maredezamãgire pentru ceicare au urcat la muntepentru cã ori nu au fostbãtute corespunzãtor,ori teleschiurile nufuncþionau. Edilii dauînsã asigurãri cã, pânã

va ninge, pârtiile vor ficurãþate. „ De pe pârtiaB au fost deja strânºibolovanii mai mari ºiurmeazã sã se maistrângã pânã la debutulsezonului. Sunt oamenicare se ocupã de strângerea bolovanilorde pe pârtia B, iarpietrele mai mici vor fi acoperite cu zãpadã.Important est sãningã”, a mai spusNicu Taºcã.

V eºnicultelescaun

ºi cabanele neomologate

Mai rãmâne, însã, o problemã, respectiv a accesului în staþiune.Drumul, aflatdeopotrivã în adminis-trarea municipalitãþiidin Petroºani ºi aConsiliului JudeþeanHunedoara, nu poateasigura legãtura cuStaþiunea Parâng decâtcel mult pânã alCabana Rusu. Otelegondolã modernãcare sã ducã turiºtii lamunte existã doar înproiect, aºa cã accesulse face tot cu vechiultelescaun. Mulþi turiºti,însã – mai ales cei carevin din alte judeþe aleþãrii – preferã Strajasau Vidra, undetelegondolele au fostdeja construite, în timpce la Petroºani proiec-tul s-a împotmolit dupãce Guvernul nu a maialocat nici un leu pentru continuarealucrãrilor de aici. Iardrumul de la Rusu înParâng rãmâne,

deocamdatã, tot la fazade proiect. „Anul viitorîl vom introduce dinnou în modernizare,însã discutãm acum debucata din partea dejos. Despre asfaltareapânã sus, aº vrea sã nuintrãm în acestmoment în discuþii,pentru cã aceastãbucatã ar trebui intro-dusã într-un proiectmai mare. Nu ºtiu dacãnu ar fi fost bine sãintre chiar în acelaºiproiect cu staþiunea”, adeclarat vicepreºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Tiberiu Balint.

ªi poate ºi mai graveste cã, în timp ceturiºtii ocolescParângul, mulþi dintre

cabanieri preferã sãeludeze legea ºi prac-ticã turismul la negru.Edilii din Petroºani vorsã promoveze staþiuneaºi pregãtesc pliante cuunitãþile clasificate caresã fie prezentate laTârgul de Turism ce vaavea loc peste douãsãptãmâni, laBucureºti. Sunt, însã,picãturi într-un oceande cabane neclasificate,unde turismul se prac-ticã în continuare lanegru.

În Staþiunea Parângsunt, conform dateloroficiale, peste 140 decabane, dar fix 10 audeclaratã activitatea deturism.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


Staþiunea Parâng rãmâne sub semnul dezastrului cu puþintimp înainte de debutul sezonului de iarnã

C u puþin timp înainte dedeschiderea sezonului de iarnã,

mai ales cã meteorologii ne avertizeazãcã vin ninsorile, Staþiunea Parâng aratãca dupã bombardament. Tranºee sãpateparcã de râme imense împânzescmuntele, acolo pe unde cabanierii ºi-autras conductele de apã, iar Pârtia B,mândria Parângului, e plinã de bolovani.

cvj nr 492, marti 12 noiembrie

Documents