cvj nr. 1057 marti 8 martie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1057

Marti, 8 Martie 2016

A dministrator special, judiciar, director ºi consilieri. De ce mai este nevoiede consilieri ai directorului general la CEH? Sã ajute la îngroparea mai

rapidã a societãþii sau sã gãseascã mãsurile cele mai potrivite pentruredresarea activitãþii? Sunt întrebãri care nu au rãspuns, dar se pare cãnimeni nu se atinge de directori sau de consilieri. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

CEH condus de o sumedenie de oameni

Companie în insolvenþãcu director general ºinenumãraþi consilieri

L ucrãrile lablocul social

din Uricani au fostfinalizate, iar ediliiaºteaptã doaravizele de la furni-zorii de utilitãþipentru a pute da înfolosinþã imobilul.

Sute de tineri dinUricani aºteaptã de anide zile sã primeasã olocuinþã de la primãrie,iar administraþia nu lepoate satisface cererilepentru cã nu aredisponibile locuinþe.Acum, totul depinde deavizele de la furnizorii deutilitãþi.

“Aºteptãm de la gazºi de la Electrica avizelepentru utilitãþi, iar apoiputem sã îi dãm drumul.La gaz trebuie sã seavizeze branºamentul,iar apoi se dã drumul lautilizare, se fac probeletehnologice la centralã”,a declarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Administraþia localãtrebuie sã vinã cu o con-

tribuþie proprie pentruacest proiect.

“Noi am prins înbugetul local suma de200 de mii de lei pentrucofinanþarea proiectului.Dupã ce obþinem avizeleface recepþia ºi apoi stabilim criteriile pentrualocarea locuinþelor.Criteriile sunt stabilite deminister, iar noi lerespectãm în totalitate.Dupã ce se aprobã criteriile le vom lãsa îndezbatere publicã timpde 30 de zile, iar oricineare vreo nemulþumirepoate sã depunã contestaþie”, a mai subliniat sursa citatã.

Clãdirea a aparþinutpompierilor, iar aici sunt30 de spaþii locative.

Monika BACIUMonika BACIU

8 Martie este o zi plinã de

feminitate, zâmbete ºi cãldurã

sufleteascã. În aceastã zi, sãrbãtorim cu

deosebitã bucuriesensibilitatea, tandreþea ºi frumuseþea celor cãrora le datorãm viaþa.

Cu aceastã ocazie îmi exprim întreaga stimã ºiadmiraþia pentru toate femeile cãrora le doresc sãaibã parte de bunãstare, sãnãtate ºi prosperitate.Vã adresez, cu respect ºi preþuire, cele mai aleseurãri de fericire ºi realizarea tuturor dorinþelor

alãturi de cei dragi.

LA MULÞI ANI!Ilie PÃDUCEL, Primarul oraºului Petrila

DE ZIUA FEMEIIDoamnelor ºi Domniºoarelor,

Astãzi sunteþi mai mult decât în alte zile ale anului în atenþia noastrã, a tuturor celor ce

înþelegem cât de importantã este Femeia în familie ºiîn societate. Cu certitudine mai mult decât îndeceniile anterioare, femeia zilelor noastre se

remarcã prin contribuþia din ce în ce mai mare înviaþa noastrã a tuturor. Indiferent cã vorbim despre

Femeia mamã, prietenã, colegã sau partenerã deproiecte, vorbim despre o fiinþã foarte complexã pe

care noi bãrbaþii ( fiecare dupã prieceperea ºiînþelepciunea sa) cãutãm nu doar sã o apreciem,

dar mai ales sã ne lãsãm inspiraþi de toate calitãþilepe care Femeia le poate aduce înspre noi, înspre

binele nostru. Doresc fiecãrei femei sã-ºi cultivecât mai bine calitãþile de care noi toþi avem

nevoie pentru ca astfel viaþa noastrã sã fiemai bunã, mai plinã de blândeþe, de

bucurie, de frumuseþe ºi de iubire.Vã doresc tuturor o zi minunatã de Ziua

Femeii, sãnãtate ºi viaþã plinã de bucurii!

LA MULÞI ANI FEMEIE!Ing. Gheorghe ILE, Primarul Municipiului Vulcan

Gândurile mele cele mai curate ºiurãrile sincere de sãnãtate, fericire ºi

tot binele din lume, se îndreaptã astãzispre cele care sunteþi comorile cele

mai de preþ ale familiei. Fie cã aveþi rolul de mamã, soþie,fiicã, sorã sau bunicã, calitatea

dumneavoastrã în viaþa familiei esteunicã, iar prin tot ceea ce reprezentaþi

pentru noi, ne faceþi zilele mai frumoase, mai luminoase, mai fericite.

Pentru toate acestea, vã doresc, stimate doamne ºi domniºoare, sã vãbucuraþi de o zi de 8 Martie plinã

de farmec ºi iubire, alãturi de cei dragi.

LAMULÞI ANI!Cu drag,

Tiberiu Iacob RidziPrimarul municipiului

Petroºani

Niºte avizetãrãgãneazã alocarealocuinþelor sociale

A venit primãvara,s-a încãlzit afarã, iarmirosurile emanate dedeºeurile depozitatelângã serele dinPetroºani sunt undezastru pentru ceicare locuiesc înblocurile dinapropiere. Oamenii se plâng de fauna cares-a format pe aceºtimunþi de gunoaie ºi deceea ce se întâmplã de luni de zile înzpropierea locuinþelorlor. În fapt, cei de laPrimãria Petroºani auadus acolo toategunoaiele, iar acumoamenii cer sã fie

salvaþi din acestcoºmar. Mai ales cãuneori iau foc ºiincendiile au izbucnitaici cu regularitate.

„S-au adus gunoaie,zeci de maºini, zilnic ºiasta a început din

toamna anului trecut.Le dãdeau foc, pestenoapte ºi dupã amiazãºi noi nu mai putemdeschide geamurile demirosul care venea. Odatã a luat foc ºi în jurtoatã zona ºi am

chemat pompierii. Auconsumat 40 de tonede apã ºi au stat toatãnoaptea sã stingãfocul”, spune o femeiecare locuieºte înapropierea acestuifocar de infecþie.

Oamenii s-au plânsla primãrie, dar nu s-aîntâmplat nimic de lunide zile, iar acum,peisajul dezolant lecreazã groazã, odatãcu încãlzirea vremii.

„Au început ciorile,ziua mãnâncã ºi searase adunã aici ºi suntmii de ciori ºi fac unzgomot infernal”, aadãugat un lat locatardin apropiere.

Cei de la primãrievin acum ºi le spunoamenilor de acolo cãvor fi salvaþi ºi cã toatedeºeurile au fost duse

cu scopul de a umpleun gol.

„Actualmente s-afinalizat depunerea înzona respectivã ºitoatã zona a fost col-matatã ºi am începutlucrãrile de depunere astratului vegetal ºi,sãptãmâna aceasta,pânã pe final, va fitoatã zona ecologizatãºi vom pune sãmânþãde iarbã, ca sã redãmterenul în circuitul agricol”, a spus DanielViºan, director Direcþia

Publicã deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din PrimãriaPetroºani.

Edilii de la Petroºanisusþin cã nu vor mai fiprobleme acolo ºi cãterenul respectiv va firedat comunitãþii, la un nivel mai ridicat,pentru cã, pânã acum,acolo era doar ogroapã imensã, fãrãutilitate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Moloz “tocat” ºi apoi valorificatC entru zonal pentru depozitarea

deºeurilor rezultate din construcþii.Localitãþile din Valea Jiului se confruntã cuo adevãratã problemã în ceea ce priveºtedeºeurile rezultate din construcþii.

Deºi cei care executã anumite lucrãri de con-strucþii au obligaþia de a înºtiinþa primãriile, mulþinu o fac ºi lasã molozul pe domeniul public.Pentru a elimina aceastã problemã, edilii de laPetrila au în vedere realizarea unui centru pentrudepozitarea deºeurilor ºi materialelor provenitedin construcþii.

“Este aproape de hala unde se depoziteazãPET-urile pe Maleia, acolo vrem sã facem acestcentru unde sã ducem toate deºeurile rezultatedin construcþii. Când e nevoie vom solicitamalaxorul de la Bârcea care va mãcina betoaneleºi apoi le vom valorifica”, a declarat Ilie Pãducel,primarul oraºului Petrila. Autoritãþile petrilenevor sã valorifice aceste deºeuri, în mãsura posibil-itãþilor. “Putem valorifica acele materiale cãtrecei care construiesc fundaþii pentru drumuri suaalte lucrãri. La fel putem sã folosim ºi noi acelemateriale”, a mai spus Pãducel.

Primarul Ilie Pãducel a supus votului consilier-ilor locali proiectul de hotãrâre prin care se sta-bileºte incinta unde va funcþiona centrul zonalpentru depozitarea ºi valorificarea deºeurilor dinconstrucþii ºi demolãri.


T one de deºeuri, ºobolani, ciori ºi mirosuri insuportabile. Astasuportã zi de zi locatarii din Cartierul Aeroport, care locuiesc

fix în apropiere de serele de la Petroºani. Aici, la gard cu cimitirul,au ajuns aceste deºeuri, transportate chiar de angajaþii primãriei,care acum spun cã remediazã problema într-o sãptãmânã.

TVA mai mic, bani mai mulþipentru investiþiiT VA scãzut, avantajul primãriilor.

Administraþiile locale care deruleazãprograme de modernizãri sau diferite lucrãrise aflã în situaþia de a-ºi modifica indicatoriitehnico-economici aferenþi proiectelor.

Totul se datoreazã scãderii taxei pe valoareaadãugatã, iar acest lucru aduce un plus în sarcina autoritãþilor care rãmân cu mai mulþibani în bugetele locale. „Am actualizat indica-torii tehnico-economici pentru toate proiectelepe care le avem începute datoritã scãderiiTVA-ului. Astfel s-au modificat ºi valorile dincontracte, iar pentru noi este un lucru bun. Nerãmân mai mulþi bani pe care îi redirecþionãmcãtre alte lucrãri”, a declarat Cristian Meriºanu,viceprimarul municipiului Vulcan.

La Vulcan sunt mai multe proiecte începute,iar altele care aºteaptã finanþare.

“A fost primarul la Bucureºti ºi a discutat cucei din ministere pentru a obþine finanþare.Avem mai multe proiecte depuse”, a mai subliniat sursa citatã.

Edilii din Vulcan vor demara în scurt timp ºilucrãrile de modernizare a treptelor care duc încartierul Dallas. Acestea au fost mãcinate detrecerea anilor, iar aspectul este unul care lasãde dorit. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Munþi de gunoaie, lângã bloc

N u mai puþin de220 de anga-

jate ale operatoruluide apã ºi canalizaredin Valea Jiului aufost recompensate deconducerea societãþiicu prime în bani ºi ozi liberã.

Recompensa vinedupã ce o perioadãaceste bonificaþii au fostsuspendate, din cauzaproblemelor economicecu care societatea s-aconfruntat, însã cumultimii doi ani au fost peplus, actuala conducerea reluat acordareaprimelor. Fiecare femeiea primit o zi liberã ºi oprimã de 90 de lei.”Avem 220 de doamneºi domniºoare angajatela SC Apa Serv ValeaJiului ºi am decis cafiecare dintre ele sã fierecompensatã cu câte oprimã în valoare de 90de lei, de Ziua Femeii.Anul trecut aceastãprimã a fost de 80 de leiºi o vom creºte în

fiecare an, în funcþie demersul societãþii. Mi-aº fidorit sã fie mai mare,pentru cã efortulcolegelor mele este cumult mai mare, însã atâts-a putut în acest an. Afost o perioadã în careaceste bonificaþii nu s-aumai acordat, însã eu amconsiderat mãsuranedreaptã. Dacã amfãcut împreunã sacrificii,pentru ca societatea sãmeargã bine, acum estemomentul ca mãcar ofelicitare, o zi liberã ºi oprimã sã primeascã ºiaceste doamne, sã vadãcã le preþuim munca”, a declarat directorul general al Apa ServValea Jiului, CostelAvram. Totodatã, pe 8martie, centrele deîncasãri ale societãþii vorfi închise însã consuma-torii care doresc sã-ºiachite facturile în acestzi au la dispoziþie plataelectornicã direct dincontul bancar sau prinsistemul PayPoint.

M. GÂNJU M. GÂNJU

Recompense pentru angajateleApa Serv Valea Jiului

“România benefi-ciazã de un programnaþional de combaterea grindinei ºi creºtereaprecipitaþiilor prin utilizarea rachetelorantigrindinã. Programulse deruleazã în judeþelePrahova, Iaºi ºi Vaslui,acesta fiind în dez-voltare ºi pentru Banatºi Oltenia. Noi am fostsolicitaþi pentru progra-mul de instruire a arti-ficierilor de suprafaþãpentru lucrãrile specialeºi pentru certificareaproduselor”, a declaratEmilian Ghicioi,Cercetator ºtiinþificgradul II INSEMEXPetroºani.

Electromecanica

Ploieºti este societateacare implementeazãacest program de com-batere a fenomenelormeteo periculoare.

“Fostele state comuniste au dezvoltatsisteme de combetere a grindinei cu rachetã.Este o rachetã lungã de

un metru, iar aceastaeste lansatã în nori, iar în momentul în care ajunge la norielibereazã o substanþãchimicã care determinãapariþia precipitaþiilor”,a mai subliniat sursacitatã.

Fenomenul este unul

controlat, astfel princantitatea de substanþechimice eliberate se sta-bileºte nivelul maximalde precipitaþii.

“Programul seadreseazã producþieiviticole ºi legumicole.Firma lucreazã cuAdministraþia Naþionalãde Meteorologie, iarcând radarele acestoradetecteazã nori de oanumitã anvergurã saucu un grad de pericol,cei care implementeazãsistemul sunt alertaþi ºiatunci au loc tragerilecu rachete ºi sedeclanºeazã cãderile de precipitaþii în modcontrolat”, a mai precizat Emilian Ghicioi.

Procedura este unacomplexã. Societateacolaboreazã ºi cu cei dela traficul aerian pentruca în momentul în caresunt lansate rachetelesã nu existe trafic aeri-an. S.C. ELECTRO-MECANICA PLOIEªTI

S.A este unicul pro-ducãtor de mijloacespecializate antigrindinãdin þarã ºi principaluloperator al sistemuluinaþional antigrindinã ºide creºtere a precipita-þiilor. În prezent,Unitatea Pilot Prahovaeste compusã dintr-unPunct de Comandã dispus în StaþiaMeteorologicã Ploieºtiºi 8 Puncte de Lansarefuncþionale, localizatedupã cum urmeazã:Boldeºti –Scãieni,Mehedinþa, Tãtaru,Tohani, Ceptura, Valea

Cãlugãreascã,Pietroasele, Vipereºti.

Cheltuielile legate de întreþinerea ºiexploatarea Unitãþii deCombatere a Cãderilorde Grindinã Prahovapentru asigurarea pro-tejãrii unor suprafeþecuprinse între 120000- 200000 ha sunt eva-luate la 8-10 Euro/ha.

Experþii INSEMEX lecertificã produsele, darle ºi instruiesc artificieriide suprafaþã caremanevreazã racheteleantigrindinã.


Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Martie 2016 Actualitate 3

“Conform comunicãriiadministratorului judiciar, în prezent se desfãºoarã unprogram de mãsuri imediate,convenit cu administratorulspecial ºi discutat cu condu-cerea CEH ºi cu sindicatulreprezentativ Muntele, careconþine urmãtoarele acþiuni:reducere gradualã a salariilorpentru personalul de condu-cere ºi a consilierilor, restruc-turarea organigramelor atât lasediul central, cât ºi la sucur-sale, renegocierea contractuluicolectiv de muncã, reducereacheltuielilor cu transportul ºi reglementareadeplasãrilor/delegaþiilor inclusiv pentru personalul deconducere al CEH, analizareaºi dupã caz, denunþarea contractelor în derulare, carenu sunt benefice CEH,demararea procedurilor derecuperare a creanþelor.Mãsurile prezentate nu vorafecta personalul direct pro-

ductiv sau cel care deserveºtepersonalul direct productiv,astfel încât sã nu se diminuezecapacitatea de producþie acomplexului”, aratã secretarulde stat.

Raportul privind cauzeleinsolvenþei poate sã atragãrãspunderi penale. Au mairãmas câteva zile în careadministratorul judiciar trebuiesã depunã raportul privindcauzele care au condusComplexul EnergeticHunedoara în insolvenþã.

Reprezentanþii MinisteruluiEnergiei susþin cã dacã seconstatã ilegalitãþi, administra-torul judiciar poate sesizaorganele de anchetã.

“Art. 169 din Legea nr.85/2014 privind procedurilede prevenire a insolvenþei ºide insolvenþã dã dreptuladministratorului judiciar sãatragã rãspunderea organelorde conducere sau oricãrorpersoane implicate pentrufapte care, direct sau indirect,au contribuit la starea deinsolvenþã”, susþine CorinaPopescu, secretar de stat înMinisterul Energiei.

De douã luni, de lamomentul intrãrii în insolvenþã, se lucreazã la un plan de mãsuri pentrureducerea cheltuielilor.

Deputatul CristianResmeriþã a vrut sã afle ºicare este consumul de com-bustibil pentru autoturismeledin dotarea Complexului

Energtic Hunedoara. În urmaraportului dacã se constatã cãaceste consumuri au con-tribuit la declanºarea insol-venþei, pot exista persoanecãrora li se imputã consumul.

“Conform prevederilor art.97 alin (1) din Legea nr.85/2014 privind procedurilede prevenire a insolvenþei ºide insolvenþã, administratoruljudiciar va prezenta instanþeide judecatã un raport asupracauzelor ºi împrejurãrilor careau dus la apariþia debitorului,cu menþionarea persoanelorcãrora le-ar fi imputabilã. Pecale de consecinþã, acestraport va face referire ºi laaspectele sesizate de dumneavoastrã, dacã acesteaau contribuit la apariþia stãriide insolvenþã. În caz afirmativ,administratorul judiciar va evidenþia cheltuielile cumijloacele de transport, cuantumul în totalul cheltu-ielilor, legalitatea ºi necesitateadeplasãrilor, precum ºi persoanele responsabile.Reiterãm fapotul cã o analizãa datelor referitoare la situaþiadeplasãrilor efectuate cumaºinile de serviciu de la înfi-inþarea Complexului EnergeticHunedoara ºi pânã în prezentpoate sã o facã administra-torul judiciar pentruîntocmirea raportului privindcauzele intrãrii în insolvenþã aCEH”, aratã Corina Popescuîn rãspunsul formulat deputa-tului Cristian Resmeriþã.

Plimbãrile ºefilor de laComplexul EnergeticHunedoara au costat peste100 de mii de lei. S-au plimbat ba pe la Bucureºti,Bruxelles sau Sinaia, pe baniisocietãþii pentru cã doar încercau sã salveze societatea.Pentru unii au fost decontateºi deplasãrile spre casã pentru cã veneau de la sutede kilometri pentru a salvasocietatea.

Încã din primul an de laînfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara s-aufãcut deplasãri. Astfel, dacãComplexul EnergeticHunedoara s-a înfiinþat la data de 1 noiembrie 2012,directorul general de la aceavreme, Costel Alic în ultimeledouã luni ale acelui an a“spart” 5000 de lei doar pe delegaþii.

În cei trei ani, toþi directoriigenerali au cheltuit nu maipuþin de 115.319,44 pentrudeplasãrile în þarã ºi în strãinãtate.


CEH condus de o sumedenie de oameni

Companie în insolvenþã cu directorgeneral ºi nenumãraþi consilieriA dministrator special, judiciar, director ºi consilieri. De ce mai este nevoie de

consilieri ai directorului general la CEH? Sã ajute la îngroparea mai rapidã asocietãþii sau sã gãseascã mãsurile cele mai potrivite pentru redresarea activitãþii?Sunt întrebãri care nu au rãspuns, dar se pare cã nimeni nu se atinge de directorisau de consilieri. Complexul Energetic Hunedoara se aflã în insolvenþã de douã lunide zile, iar mãsurile identificate pentru reducerea cheltuielilor ajung la angajaþi.

INSEMEX certificã RACHETEP roducem ploaie ºi eliminãm grindina. Experþii INSEMEX

Petroºani “aduc” ploaia. Cercetãtorii de la InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani au fost solicitaþipentru a certifica rachetele care aduc ploaia.

Douã profesoare ºicâþiva copii de la ClubulCopiilor au reuºit sã integreze un întreg colectiv de liceeni cunevoi speciale, care aucreat o expoziþie dedicatãprimãverii. Au demons-trat împreunã cã picturaºi metaloplastia sunt atuuri de care se potfolosi oricând, ca sã aratecã nu sunt cu nimic maiprejos decât ceilalþi. „Euam realizat câteva lucrãri,de metaloplastie ºi nu afost greu. A fost uºor

pentru unii, mai greupentru cei care sunt maibolnavi. Este foarte binecã am stat la club ºiacum am un sentimentfoarte frumos, cã am aiciexpuse lucrãri. Voi maimerge la club cã e foarteplãcut, chiar dacã este delucru. Eu am lucrat, înfuncþie de tablou, delucrare, ºi douã-trei ore,dar a ieºit bine”, ne-aspus Mihaela, o elevã cucerinþe speciale de laColegiul Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani.

Cea care a gânditîntreg conceptul esteMihaela Cioc, profesoarãla Clubul Copiilor, care,de anul trecut, a lucrat cuelevi speciali ºi le-a redatcurajul ca sã se poatãintegra oricând alãturi decei de vârsta lor. „Înacest proiect expun copiicu suflet special, aºa cumi-am numit eu, pentru cã

îmi sunt foaret dragi ºi dela care avem foarte multede învãþat. Am realizat cãimposibilul nu esteimposibil, ci foarte posibil, atunci când vrei”,a menþionat ºi MihaelaCioc, profesoarã dearte plastice.

Ca sã nu se simtãdicriminaþi în niciun fel,aceºti copii au lucrat

alãturi de alþii de vârstalor, care au cãutat sã îiajute cât au putut.

„A fost bine, mi-a plãcut sã îi ajut, ca sã nuse simtã discriminaþi saudiferiþi de noi, ceilalþi. Le-am explicat despremetaloplastie, cum sãlucreze mai uºor ºi i-amajutat cu ce am putut”, aspus Denisa, una dintreelevele care au dat omânã de ajutor înrealizarea acestui proiect.

Expoziþia copiilor cucerinþe speciale se aflã în incinta Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani, unde va stapânã miercuri. „Este ocolaborare care a începutacum doi ani de zile,

între niºte oameni deose-biþi, profesoarele MihaelaCioc ºi Luminiþa Vinþan.Ne bucurãm pentru cã,în fiecare an, cel puþin odatã, reuºim sã aducemaceºti copii cu lucrãri formidabile, în instituþianoastrã”, a adãugat ºiLavinia Hulea, director laCasa de Culturã aStudenþilor din Petroºani.

Au fãcut metaloplas-tie, au pictat ºi au creatmãrþiºoare, iar acum toþicei care cred în ei pottrece pragul expoziþiei,ce a fost vernisatã înpreajma Zilei Femeii,pentru cã primãvara aînceput cu ei laPetroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pe douã strãzi începe sã setoarne asfaltat pentru

prima datã de la darea lor înfolosinþã. Este vroba despredouã artere din Coloniamunicipiului Petroºani, careºi acum au pãmânt în faþacaselor. Tiberiu Iacob Ridzispune cã a demarat unamplu program ºi cã vascoate lucrãrile de pe altecâteva artere la licitaþie, înperioada urmãtoare.

Lucrãrile de asfaltare încep laPetroºani cu douã dintre zoneleîn care s-au înregistrat mereuprobleme, mai ales atunci când aufost inundaþii. Potrivit primarului

Tiberiu Iacob Ridzi, acestea suntîn Cartierul Colonie, unde toatestrãzile vor avea asfalt pânã la

finele acestui an. „E vorba de lucrãrile de

asfaltare pe care le vom face înCartierul Colonie. Este acelpachet de strãzi pentru care amanunþat încã de anul trecut cãavem finanþare. În maxim douãsãptãmâni, vom începe cu primeledouã strãzi. Este vorba desprestrada Egalitãþii ºi strada ÎmpãratulTraian, care vor fi reparate întotalitate, vor avea covor asfaltic,trotuare ºi tot ceea ce trebuie”,a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

În Colonia Petroºani, ca ºi înCartierul Aeroport mai sunt strãzicare nu au avut niciodatã asfalt,iar primarul Tiberiu Iacob Ridzispune cã pentru toate vor fiscoase la lictaþie lucrãrile în celmai scurt timp, ca sã ºi înceapãlucrãrile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“In ceea ce priveºtememoriul pe care l-aþifãcut sau propunerea pecare dumneavoastrã aþifãcut-o cu privire la apameteoricã, aº vrea sãdezvoltãm puþin subiec-tul pentru cei care nusunt familiarizaþi, înValea Jiului cel puþinfiecare abonat, persoanãfizicã, suportã 1 metrucub apã meteoricã pelunã în factura sa la apãpotabilã ºi apã uzatã. S-a ridicat aceastã pro-punere ca oamenii sãnu mai plãteascã apameteoricã ºi sã fiesuportatã din alteresurse. Alte resurseînseamnã bugetuljudeþului Hunedoara,bugetul municipiilor ºioraºelor ºi al comunelorpentru cã dacã vom faceaceastã modificare nu ovom face numai la ApaServ ci ºi la Apa Prodpentru cã toþi hune-dorenii meritã un tratament egal din acestpunct de vedere ºi dintoate punctele de

vedere. Am solicitat un punct de vedere laA.N.R.S.C. pentru cãeste o autoritate naþio-nalã care vegheazã ladesfãºurarea acestortipuri de activitãþi, amsolicitat un rãspuns cuceleritate, aºa cã proba-bil pentru luna martievom avea un punct devedere ºi ceea ce mãintereseazã pe mine înmod deosebit ºi cred cãpe fiecare dintre noi trebuie sã ne interesezeeste cum se calculeazãacest metru cub, cum s-a ajuns la acest pauºal

de 1 mc. pentru fiecarepersoanã fizicã pentrucã în realitate deºi s-auvehiculat tot felul deprocentaje ºi de sumecare sunt plãtite înfiecare an, în fiecarelunã de cãtre abonaþiiApa Serv ºi Apa Prodpentru aceastã apãmeteoricã, în realitateveniturile Apa Serv celpuþin pentru anul 2015din aceastã defalcare arfi undeva la 400 mii lei,deci nu e 10% nicimãcar 5% dar...”, aspus Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Consilierul judeþeanNicolae Ivãnuº a pre-cizat cã în primul rândtrebuie avut în vedereefortul financiar pe careîl depun abonaþii celordouã societãþi de apãdin judeþul Hunedoara,iar apoi sã se ia în dis-cuþie costurile pe care le

au cele douã firme. “Problema este alta,

vizavi de bugetul saususþinerea bugetarã euconsdier cã cei doi ope-ratori, fãrã contribuþiaacþionarilor, pot susþineacest efort, dar pentrupopulaþie este aproxi-mativ 10% reducereacare conteazã, deciluând media pe per-soanã de 3,5 metri cubiconsumul ºi e chiardovada de luna trecutã,luna trecutã când amaprobat bugetul chiarsusþineam cã veniturilesunt subdimesionate laApa Serv cu creºtereade preþ de 42% de anultrecut, dar consider cãse poate face prin regu-lamentul de alimentareapã ºi canalizare de lacei doi operatori, caresã fie avizate înAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã în celedouã regiuni, se poate

face acest gest”, a subliniat Nicolae Ivãnuº,consilier judeþean.

Urmeazã ca în cursulacestei luni, ConsiliulJudeþean Hunedoara sãprimeascã un rãspunsde la ANRSC cu privirela eliminarea taxei pen-tru apa de ploaie. Dacãrãspunsul va fi favorabil,atunci locuitorii judeþuluiHunedoara nu vor maiplãti pentru apa carecade din cer. În urmã cuaproximativ o lunã dezile, directorul general alSC ApaServ, CostelAvram, declara cã apade ploaie este taxatãconform normativelor în vigoare.

“ApaServ Valea Jiului taxeazã apa mete-oricã conform Legii241/2006, lege careprevede serviciile publice de alimentare cuapã ºi canalizare. Eu, cadirector general al SCApaServ Valea Jiuluitrebuie sã respect legea

în vigoare ºi rolul meueste de a conduce firmaspre profit. Bilanþulanului 2015 aratã cã s-afãcut profit pe care nu îliau eu, ci rãmâne lafirmã”, a declarat înurmã cu aproape o lunãde zile, Costel Avram,directorul general al SCApaServ Valea Jiului.

Deoarece în ValeaJiului existã un sistemde canalizare mixt esteoportun a se facturacontravaloarea serviciilorde colectare, transport ºi epurare ape pluvialechiar ºi în zonele unde nu existã reþele de canalizare pluvialã,apele provenite de laploi fiind preluate decanalizarea apelor uzatemenajere. Cantitatea deprecipitaþii este comuni-catã lunar de A.N.M. în baza unui contractîncheiat între S.C. ApaServ Valea Jiului S.A. ºi A.N.M.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 2016 Actualitate 5

Pe 20 martie 1986, laE.M. Vulcan, în stratul 7,blocul 0, orizontul 420 s-aprodus o puternicã exploziede metan care a omorât 17 mineri, alþi doi fiind grav rãniþi. Drept sursã deproducere a exploziei a fostidentificatã operaþia deîmpuºcare. Dupã nici 24 deore, în exact acelaºi loc s-aprodus o nouã explozie demetan soldatã cu alþi 17accidentaþi, dintre care 8mortal ºi 9 cu incapacitate

temporarã de muncã. Dreptprincipala cauzã a produceriinoului accident colectiv demuncã a fost identificatã„acordarea acceptului de a intra într-o zonã cu o concentraþie explozivã demetan”. Printre cele 8 per-soane care ºi-au pierdut viaþas-au aflat ºi 5 dintre membriicomisiei de expertizã de laCCSM, trimiºi sã inves-tigheze la faþa locului cauzeleproducerii primei explozii. Înurma deflagraþiei au decedat

prof. univ. dr. ing.Constantin Teodorescu, ing.Mihai Pãtraºcu - ºeful laboratorului Aeraj, Metan ºiFocuri, drd. ing. DumitruIonescu, drd. ing. FranciscBana ºi dr. ing. Mihai Pusac.Singurul dintre membriicomisiei de expertizã care ascãpat cu viaþã a fost dr. ing.Sabin Tat, pe care explozia l-a surprins într-o niºã.Sacrificarea celor 5specialiºti în minerit, care aufost obligaþi de cãtre

autoritãþile comuniste alestatului sã intre în subteran,a dus dupã aceea laadoptarea unei mãsuri careeste valabilã ºi în ziua deastãzi.

Astfel, în urma celor douãaccidente colective de muncãde la E.M. Vulcan din

primãvara anului 1986, înafara salvatorilor minieri,nimeni nu mai are voie sãintre în perimetrul subteranîn care a fost înregistratã oexplozie de metan în termende minim 24 de ore de laproducerea acesteia.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Individul esteacuzat de tâlhãrie

calificatã ºi îºi vapetrece urmãtoarele30 de zile în celulade arest a IPJHunedoara, dacã nu va reuºi sã-iconvingã pe magis-traþii TribunaluluiHunedoara sãschimbe mãsurapreventivã.

Bãlãcian CosminDaniel a contestatdecizia judecãtorilor dinPetroºani ºi a cerutarest la domiciliu saucontrol judiciar.

Tânãrul a mai fost înatenþia poliþiºtilor ºi s-aales cu dosar penalpentru furt. Bãlãcian aprimit o condamnarecu suspendare pentru

cã a dat ”atacul” lainfrastructura SistemuluiHidrotehnic Petroºanide unde a furat împreunã cu un com-plice bunuri de aproape1.500 de lei.

Individul riscã opedeapsã mult maimare pentru ultima saispravã, fiind acuzat detâlhãrie calificatã.Acesta a atacat untaximetrist ºi i-a dat cuspray paralizant în ochi.Apoi i-a luat toþi baniidin încasãri, circa 200de lei, ºi a fugit. Lacâteva ore a fostdescoperit de o patrulãa Poliþiei Aninoasa, peo stradã din localitate ºidupã ce a fost legiti-mat, a fost reþinut ºiarestat preventiv.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Au luptat pe fronturi pentru

a apãra patria, iaracum sunt umiliþi.

Puþinii veterani derãzboi care mai sunt înviaþã trãiesc la limitasãrãciei, asta deºi ºi-aupus viaþa în slujba patriei.Unii au murit pe frontulde luptã, iar alþii care aufost mai norocoºi ausupravieþuit, însãsupravieþuirea a costatmult. Au fost torturaþi,

izgoniþi, iar acum suntizgoniþi chiar de societatecare îi aruncã pe aceºtibravi ostaºi din nou încuºca supravieþurii.

92 de lei. Aceastaeste suma pe cre oprimeºte un veterande rãzboi dreptrecunoºtinþã pentrusacrificiul depus.

“Vã spun cu toatãamãrãciunea cã vete-ranii de rãzboi primesc oindemnizaþie de numai92 lei, iar cei cu decoraþii de front

primesc 268 lei, învreme ce în unele þãrieuropene, indemnizaþiaunui veteran este între500 ºi 10.000 miieuro. Exemplu am sãdau Franþa între 5000ºi 8000 euro,Germania între 4000la 8000 euro pe lunã,Croaþia 4500 deeuro, în Bulgaria –

vecina noastrã – între500 ºi 1200 euro”, aspus vicepreºedinteleAsociaþiei Veteranilor deRãzboi din Hunedoara

Nicolae Lozneanu.La nivelul judeþului

Hunedoara numãrul veteranilor de rãzboi estedin ce în ce mai mic.

Cel mai “tânãr” dintreaceºtia are 93 de ani, iarcel mai bãtrân a împlinitsuta de ani anul acesta.

“Acum 3 ani înjudeþul nostru erau 404veterani de rãzboi ºi2700 vãduve de veteranide rãzboi. In prezent maiavem 200 de veterani derãzboi ºi peste 2000 devãduve de veterani de

rãzboi. Cei mai tineriaflaþi în viaþã au acum93 de ani din care 60 deveterani de rãzboi auvârsta de 93 de ani, 53au 94 de ani, 41 au 95de ani, 22 au 96 de ani,20 au 97 de ani, trei veterani 99 de ani ºi unveteran 100 ani care i-aîmplinit pe data de 2ianuarie 2016”, a maispus sursa citatã.

Consiliul JudeþeanHunedoara a alocatsuma de 80 de mii de leipentru a marca ZiuaVeteranilor de Rãzboi îndata de 29 aprilie.


„Primãvara începe cu noi”, copiii specialiNu sunt ei cei mai buni la învãþãturã, dar

sunt atât de speciali, încât au reuºit sãfacã faþã unui proiect amplu, prin care audovedit cã se pot oricând integra cu succes încolectivitãþi. Sunt copii cu nevoi speciale, darcare au reuºit, prin intermediul artelor plastice,sã arate cã sunt speciali, într-un sens bun.

92 de lei, indemnizaþia unui veteran de rãzboiAu supravieþuit rãzboiului, dar mor din cauza sãrãciei

Începe asfaltarea Colonieidin Petroºani

Tâlharul din Saºa a mai fost condamnat pentru furt

Lunã de doliu pentru INSEMEXÎn aceastã lunã se împlinesc 30 de ani de la unul dintre tragicele evenimente

care au îndoliat mineritul din Valea Jiului. În anul 1986, în nici 24 de ore, înurma a douã explozii consecutive de metan, la E.M. Vulcan au fost accidentate 36de persoane, dintre care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morþi, în goanacomunistã dupã cât mai mult cãrbune, s-au aflat ºi 5 specialiºti de renume de laCentrul de Cercetare ºi Securitate minierã Petroºani (INSEMEX).

Momentul decisiv pentru facturarea apei de ploaieLuna aceasta aflãm dacã mai plãtim sau

nu apa meteoricã. Consiliul JudeþeanHunedoara aºteaptã un aviz de la AutoritateaNationala de Reglementare pentru ServiciileComunitare de Utilitati Publice în ceea cepriveºte facturarea apei de ploaie. Dacã forulva da un aviz favorabil atât abonaþii ApaServValea Jiului, cât ºi cei ai ApaProd vor scãpade acest bir.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

S.C APA SERV VALEAJIULUI S.A PETROºANI anunþã restricþii în furnizarea apei

potabile pentru: MARÞI 08.03.2016 ÎN:

PETROªANI - între orele09.00 - 14.00. Zona afectatã:Str. Dãrãneºti, zona PECO BARIL- Triaj

Motivul restricþiei: Montarecontor apã rece

VULCAN - între orele 09.00 -15.00. Zona afectatã: B-dul M.Viteazu- bl.17,18,19,80,81,82. Str. Ec. Teodoroiu - bl.69,76. Al.Pajiºtei - bl.A52,B52,B4,D7. Str. Romanilor- bl.21A,21B,A61,B61. Str. N. Titulescu -bl.G1,G2,G3,S63,D55,105,25,A5

3,B53,C61. Al. Trandafirilor-Bl.C61, D61,)61. str. V. Alecsandri- bl.P62, R62, ªcoala Generalã nr.4

Motivul restricþiei: Demontareapometre de la scãri de bloc pentruverificare metrologicã.

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presa S.C Apa Serv Valea

Jiului S.A Petroºani

B ioritmulelevilor

interfereazã cu orade începere a cursurilor. În ultimaperioadã mai mulþideputaþi ºi senatorii-au cerut ministru-lui Educaþiei sã precizeze dacã are învedere modificareaorei de începere acursurilor ºcolare.

Acum, senatorulhunedoreanHaralambie Vochiþoiu îi explicã ministruluifenomenului ritmuluibilogic al elevilor încombinaþie cu ora deîncepere a cursurilor.

Existã studiitemeinic documentatecare indicã faptul cãînceperea preadevreme a orelor decurs în instituþiile pre-universitare se cone-xeazã cu o concentrarescãzutã, performanþemai slabe, cât ºi predis-poziþie sporitã faþã de

probleme imunitare,oscilaþii de tempera-ment, obezitate, depre-sie º.a. Astfel, maibuna potrivire a orelorde curs, conexatã cuîncurajarea dezvoltãriiabilitãþilor de autoins-truire în rândul tiner-ilor, a stimulãrii studiu-lui în timpul liber, individual sau în gruprestrâns, dezvoltarea deprograme educaþionalela sfârºit de sãptãmânãsau în afara ºcolii, câtºi aplicarea metodelorcele mai moderne înformarea deprinderiiînvãþãrii constante, arrãspunde fãrã îndoialãmultor probleme cucare sistemul nostru

educaþional se confrun-tã. Am convingerea cãaceste studii privindincompatibilitatea ritmului circardian altinerilor cu începereacursurilor înainte deorele 9:00 vã suntcunoscute, de aceea vãcer sã ne comunicaþicare este opinia dvs. în aceastã privinþã”, îl întreabã senatorul pe ministrul Educaþiei,Adrian Curaj.

Parlamentarii vorprin modificarea orei de începere acursurilor sã creascãcapacitatea de asimi-lare a informaþiilor înrândul elevilor.

Monika BACIU Monika BACIU

ANUNÞ PUBLIC Consiliului JudeþeanHunedoara anunþã publiculasupra iniþierii procesului deelaborare a Planului demenþinere a calitãþii aeruluipentru judeþul Hunedoara.

În conformitate cu prevederileart. 34 alin. (2) din HG nr.257/15.04.2015 privind apro-barea Metodologiei de elaborare aplanurilor de calitate a aerului, aplanurilor de acþiune pe termenscurt ºi a planurilor de menþinere acalitãþii aerului, au fost aprobate

prin OMMAP nr. 1206/2015(M.Of. nr. 682 din 08.09.2015) listele cu unitãþile administrativ –teritoriale întocmite în urmaîncadrãrii în regimuri de gestionarea ariilor din zonele ºi aglomerãrileprevãzute în Anexa 2 din legea nr.104/15.06.2011 privind calitateaaerului înconjurãtor.

Judeþul Hunedoara se încadreazãîn regimul de gestionare II a ariilordin zone ºi aglomerãri privind cali-tatea aerului, iar Consiliul JudeþeanHunedoara este autoritatea admi-nistraþiei publice competentã sãiniþieze elaborarea unui Plan demenþinere a calitãþii aerului, con-form prevederilor art. 21 ºi art. 54

din Legea nr. 104/15.06.2011,precum ºi ale art.34 din H.G.nr.257/15.04.2015.

Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare adeciziilor privind planul menþionat.

Informaþii privind iniþierea elaborarii Planului de menþinere acalitãþii aerului pentru judeþulHunedoara pot fi consultate la sediul Consiliului JudeþeanHunedoara, din Deva, Str. 1Decembrie 1918 Nr.28 ºi la sediulAgenþiei pentru Protecþia MediuluiHunedoara, din Deva , Str. AurelVlaicu nr. 25, în zilele de luni - joi,între orele 8.00 - 16.00 ºi vineriîntre orele 8.00- 13.00.

DREPT LA REPLICÃ

Urmare articolului"Nemþii îºi iau „jucãriile”de la TermocentralaParoºeni" din apãrut înpaginile publicaþieiCronica Vãii Jiului, îndata de 2 martie 2016

Pentru o informare corectãasupra situaþiei investiþiilor demediu aflate în curs de finalizare laSucursala Electrocentrale Paroºeni,vã rugãm sã preluaþi spre publicare, în aceleaºi condiþiigrafice ca cele ale articolului iniþial,câteva clarificãri pe care vi leprezentãm în cele ce urmeazã:

Ca urmare a situaþiei financiareextrem de dificile, SocietateaComplexul Energetic HunedoaraSA are restanþe la plata TVA-uluiaferent facturilor emise de contrac-torul CNIM pentru echipamentelefurnizate ºi lucrãrile realizate înbaza contractului având ca obiectrealizarea instalaþiei de desulfurareºi a sistemului în ºlam dens laSucursala Electrocentrale Paroºeni.Din acest motiv, contractorul a suspendat lucrãrile în ºantier îndecembrie 2014, continuând doaractivitatea de livrare echipamentedin þarã ºi strãinãtate.

În tot acest timp, s-au purtatnegocieri cu partenerii de contractpentru a gãsi soluþii de rezolvare asituaþiei. Menþionãm în acest senscã, în luna septembrie 2014, aavut loc o ºedinþa cu contractorulCNIM la sediul termocentraleiParoºeni, în urma cãreia, lucrãrileau fost reluate parþial începând culuna octombrie 2015. Ulterior,pentru cã nu s-au gãsit resurselefinanciare necesare pentru platarestantelor la TVA, CNIM s-aadresat Ministerului Economiei ºiMinisterului Finanþelor Publice.Ministerul Energiei a luat act denotificarea înaintatã de CNIM ºi aorganizat o întâlnire comunã îndata de 14 ianuarie 2016, urmatãde o nouã întâlnire în data de 3februarie 2016. De asemenea, îndata de 26 februarie 2016 a avutloc la Bucureºti o întâlnire peaceeaºi tema cu reprezentanþiiMinisterului Finanþelor Publice ºi aiBãncii Europene de Investiþii.

La data prezentei, încã se poartãnegocieri ºi atât ComplexulEnergetic Hunedoara cât ºipartenerul de contract CNIM îºidoresc sã gãseascã un mod derezolvare a situaþiei astfel încâtinvestiþiile de mediu de la Paroºeni,realizate deja într-o proporþie semnificativã (instalaþia de desulfu-rare - 96,22 %, iar sistemul în ºlamdens - 90,48 %), sã fie finalizate ºipuse în funcþie.

Biroul de presã CEH-SA

Ora de începere a cursurilorinfluenþeazã atenþia elevilor

Solicitarea aparþinemai multor proprietaride locuinþe din mediurural, construcþii reali-zate în perioada inter-belicã. Majoritatea suntcase mici ºi au fostrealizate fãrã proiectori alte documentecerute astãzi. ”Suntemde ruºinea Europei, searatã cu degetul sprenoi cã avem cele maimulte WC/uri în curte.Eu am o casã pãrinteascã, are douãcamere ºi a fost fãcutãacum aproape 100 de ani. Am pus-ope picioare, estemoºtenire ºi mã maiduc în concediu sãstau în ea. Am vrut sã

ridic legat de ea ocãmãruþã de 15 metripãtraþi, o baie. Mi s-acerut de la primãria decomunã un proiect alcasei, proiect pe construcþie, autorizaþie,certificat de urbanism.Pai toate astea costãmai mult de cât face

casa. Numai actele mãduc pe la cinci mii delei pentru o amãrâtãde baie care m-arcosta cel mult 2000 delei sã o ridic. În loc sãnumere câinii de lastânã, parlamentarii artrebui sã gãseascã osoluþie ca sã ne per-

mitã sã ne civilizãmfãrã sã scoatem oavere din buzunar.Omul de la þarã estesãrac, nu-ºi permite sãscoatã o avere doarpentru acte. O dispen-sã ar fi idealã, o soluþiestipulatã prin lege caresã ne permitã o cons-trucþie ce serveºtedrept baie ar rezolvaaceste probleme cuWC-urile din fundulgrãdinii”, spune PetreDobre. Solicitareaacestuia dar ºi a altorproprietari aflaþi înaceeaºi situaþie a ajunsºi la senatorul dinValea Jiului,Haralambie Vochiþoiu.Parlamentarul spunecã încearcã sãgãseascã o soluþie.

”O sã studiez acestesolicitãri, pentru cãideea în sine este logicã, dacã tot îi con-damnãm pe oameni cãau WC-ul în curte.

Probabil cã astãzi baiacostã cât nu a costatacum nu ºtiu câte zecide ani casa. O sã mãgândesc la o formulãvis-a-vis de acest lucru,sã vedem cum putemface. Poate adminis-traþiile publice localesã aibã un fond pentruacest lucru, sã trimitãei oameni, arhitectuldin primãrie, sã segãseascã soluþia. La felcum s-a procedat ºi

prin programul deîntabulare gratuitãderulat la nivel naþional”, a declaratsenatorul UNPR,Haralambie Vochiþoiu.Conform evaluãrilor,circa 40 la sutã dinromâni au WC-urile încurte, faþã de doar25% din populaþiaBulgaria.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

P rima lunã anoului an a

adus bani la Petrila.Ministerul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publicea fãcut în luna ianuarie plãþi cãtrePrimãria Petrila.

Nu mai puþin de153.484,51 de lei aprimit administraþia localãconform OUG 28/2013.Ordonanþa face referire laaprobarea Programuluinaþional de dezvoltarelocalã. Anul trecut,primãriile din Valea Jiuluiau primit nouã milioanede lei de la MinisterulDezvoltãrii. În decursulunui an de zile, ministerula alocat bani pentru

anveloparea blocurilor,pentru construcþia deblocuri sociale sau pentrulucrãri de modernizare adrumurilor.

Nicio altã primãrie dinValea Jiului nu a mai beneficiat de fonduri înprimele douã luni ale aces-tui an. Programul Naþionalde Dezvoltare Localã,coordonat de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, sta-bileºte cadrul legal pentruimplementarea unorproiecte de importanþãnaþionalã, care susþin dezvoltarea regionalã prinrealizarea unor lucrãri deinfrastructurã rutierã,tehnico-edilitarã ºi socio-educativã.


Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 Martie 2016 Actualitate 7

Din 3 februarie,piliþistului AdrianSucilã de la Vulcan is-a desfãcut contrac-tul colectiv de muncã,pentru cã are osentinþã definitivã încare i s-a cerut asta.Sucilã este condamnat pentruact sexual cu unminor ºi a declanºatluni dimineaþã grevafoamei. Decizia savine dupã ce sentinþadefinitivã i-a fost datã

de un judecãtor pecare el nu îl consi-derã în mãsurã sãfacã asta, mai ales cãminorul acuzat cã aîntreþinut relaþiisexuale cu Sucilã, nuse considerã vãtãmat.

„Minorul StoicaAlexandru, major azi,le-a spus cã el nueste nici persoanãvãtãmatã, nici partevãtãmatã, nici victimãa subsemnatului. Cutoate acestea ati-

tudinea judecãtoruluia lãsat de dorit ºiefectiv a zbierat lanoi. Pentru acestaspect am depus oplângere împotrivadomnului judecãtorLiviu Odagiu în 12 februarie ºi în 22 februarie am fostînºtiinþaþi cã plângerea a fosttransmisã InspecþieiJudiciare ºi, ca atare,aºa cum m-auînºtiinþat pe mine, l-au înºtiinþat ºi pedomnul judecãtor ºicred cã nu mai puteada o soluþie în 3 mar-tie, conform proce-durilor judecãtoreºti,având obligaþia sã seabþinã ºi sã repunãcauza pe rol”, adeclarat AdrianSucilã, fost poliþist.

Sucilã a generatun adevãrat scandalla Vulcan, acolo unde a fost acuzat cãa întreþinut relaþii sexuale cu fiulviceprimarului deatunci Angela Stoica,dar ºi cu fiica aces-teia. Mai mult, fostulpoliþist a lucrat pânãsãptãmâna trecutã,când i s-a suspendatcontractul de muncãºi acum este decis sãstea pânã la epuizareîn greva foamei, dacã nu i se retrimitedosarul spre judecatã.Asta, mai ales cã,nici pânã azi, nu i-a fost probatãapartenenþa sa laPoliþia judiciarã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Poliþistul Sucilã a intrat în greva foamei Primãria Petrila a primitpeste 150 de mii de lei dela Ministerul DezvoltãriiP entru cã nu este mulþumit de

sentinþa definitivã ºi nici de celcare i-a dat-o, Adrian Sucilã, cel care aocupat funcþia de poliþist la Vulcan adeclanºat greva foamei. El stã de lunidimineaþãa în zona Judecãtoriei dinPetroºani ºi spune cã nu va renunþapânã ce i se va face dreptate. Fostulangajat al MAI a fost condamnat pentru act sexual cu un minor.

Se cautã soluþii pentru locuitorii de la sateR omânia se aflã pe primul loc în topul þãrilor cu

gospodãrii care au WC-uri în curte, potrivit unui raportal Comisiei Europene. Acest lucru s-ar putea schimba dacã seva gãsi o soluþie legalã prin care sã se permitã construireaunor anexe ce vor servi ca bãi, fãrã a se mai parcurge întregul proces de autorizare.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 20168 Sport

A început seria„derby-urilor deRomânia”, adicã acelemulte confruntãriSteaua-Dinamo, fie înCupã, fie în play-off.

Un play-off care aînceput destul dedinamic ºi promiþãtor,cu un Dinamo-Steaua(1-1) extrem de dina-mic, cu un rezultat per-

fect echitabil. Am vãzutun duel între Pintilii ºiBicfalvi, care ne-a trimis la nostalgiaanilor 2005-2006-2007, când cei doierau coechipieri la JiulPetroºani, acum doifotbaliºti de rasã, cumari ºanse de a fi înlotul României pentruEURO 2016. Tot puternicã pare a fi ºi

Astra Giurgiu, care alãsat de izbeliºte speranþele ViitoruluiConstanþa, care la unmoment dat chiarspera la titlu.

Campionatul cuplay-off a început bine.Ambiþiile sunt mari, sã vedem cât îi þine pe bãieþii „tineri ºifrumoºi”. Este un lucrubun, chiar dacã sub-

scriu ºi eu vocilorcare spun cã nu neprea „coafeazã”genul ãsta de com-petiþie ºi cã dacã amfi rãmas doar lacampionatul regularar fi fost mai bine.Dar iatã cã play-offºi chiar play-out-uladuce, oarecum, fotbalul mai aproape de adevãr.

Henþ cu mâna

MAI APROAPEDE ADEVÃR...

A ºadar, pestepatru zile,

start în returulcampionatului ligiia IV-a hunedorene.Un campionat cuºase echipe dinValea Jiului, dintrecare douã, HerculesLupeni ºi InterPetrila, destul deaproape – la 5puncte – de liderulneînvins al seriei,ªoimul Bãiþa.

„Va fi greu, dar nuimposibil. Noi vrem,ca în fiecare an, sãcucerim locul 1, dartotul depinde ºi desituaþii conexe. Credcã ªoimul Bãiþarãmâne principalacandidatã, dar dacã vafi sã fie, nu ne dãm lao parte”, a spusantrenorul Lupeniului,Dan Voicu.

„Mã bucur cã multãlume ne vede printrefavoriþi, dar nu ºtiudacã vom puteareface diferenþa faþãde cei de la Bãiþa.

Oricum, vom fi oechipã care nu se valãsa uºor” a declaratAvram Moldovan,antrenorul Petrilei.

„Nu va fi un returuºor. I-am pierdut peJigmon, plecat laSovata, Pisoiu laViitorul Sântimbru ºi

Moise, direcþienecunoscutã, i-amadus pe ªoit ºi Vârtande la Cetate Deva ºipe Blaga de la F.C.Caransebeº, dar mai emult pânã la final.Sper sã ne menþinemforþa din tur” a pre-cizat Mirel Dubar,preºedintele echipeiªoimul Bãiþa.

C u licenþãU.E.F.A.

Antrenorul echipeiªoimul Bãiþa, liderulLigii a IV-aHunedoara, va intraîn curând în posesialicenþei în U.E.F.A.Ciprian Pepenar (36ani) a fost în urmã cuºase ani ºi componental echipei MinerulLupeni.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

CINE VA SMULGEARIPILE „ªOIMULUI”?

LIGA A IV-A HUNEDOARA, CLASAMENTE TUR

Avram Moldovan

Dan Voicu

cvj nr. 1057 marti 8 martie 2016

Documents