cvj nr 707, marti, 30 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 707

Marti, 30 Septembrie 2014

Bani falºidescoperiþi în treilocalitãþi din Vale

>>> PAGINAA3-A

Fãrã viceprimar înCapitala Vãii Jiului

>>> PAGINAA12-A

Defavorizaþi într-ozonã care nu maieste defavorizatã,

pe hârtie>>> PAGINAA11-A

Cerere redusã deenergie, CEH înincapacitate de a

funcþiona>>> PAGINAA7-A

Stancu vs.Vasilescu la S.U.P

>>> PAGINAA13-APasiunea pentru

lecturã nu þine devârstã sau vãz

La 80 de ani, Ana Schmitd esteun exemplu de

pasionat de lecturã>>> PAGINAA16-A

Comisarul specialal Bruxelles-ului

pe strategia energeticã, se aflã

la Petroºani>>> PAGINILE 8-9

Campusul universitar, animat

de studenþi>>> PAGINAA4-A

Minerii dau în judecatãadministraþia

>>> PAGINAA5-A

M inele din Valea Jiului, inclusiv cele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine,ar putea asigura cantitatea necesarã de huilã pentru cele douã termocentrale

pentru a nu fi nevoie de importuri. La ºedinþa Consiliului de Administraþie al CEH s-apus problema achiziþionãrii a 200.000 de tone de huilã din import, pentru cã producþiaautohtonã nu este suficientã comparativ cu necesitãþile celor douã termocentrale, Mintiaºi Paroºeni. În tot acest timp, liderii de sindicat spun cã minele Vãii Jiului ar puteaasigura cantitatea necesarã dacã s-ar realiza investiþii minime. >>>>>> PPAGINAAGINA 6-A6-A

Cu investiþii minime,

Minele Vãii Jiului arputea asigura necesarul

de huilã la CEH

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Î n trei localitãþiale Vãii Jiului

au fost descoperitebancnote falsificatede 100 ºi 200 de lei.Falsul este unulfoarte bine realizatºi depistabil doar lao verificare atentãa banilor. Poliþiºtiisunt în alertã, iarbanda de falsifica-tori a acþionat cufoarte mult tupeu.Nu este exclusãposibilitatea cabanii sã fi fost falsificaþi la Oradea,în aceeaºi „fabricã”a mafiei italiene.

Angajaþii mai multorsubunitãþi bancare dinValea Jiului au depistatbancnotele cu valoarenominalã de 100 delei falsificate ºi au alertat autoritãþile.Pânã sã-ºi dea seamacã pe piaþa monetarãdin valea Jiului circulãmonedã falsificatã,

câteva subunitãþi ban-care au fost prejudi-ciate dupã ce angajaþiiau primit banii fãrã sã realizeze falsul.

Gruparea de falsifi-catori a acþionat cufoarte mult tupeu,membrii acesteiaplasând banii la bãnciunde angajaþii suntexperimentaþi în

depistarea falsurilor.Aceºtia s-au bazat pefaptul cã la ghiºeele deîncasãri este aglomera-þie ºi funcþionarii veri-ficã mai atent valutacum ar fi euro saudolari ºi mai puþinbanii româneºti. Nueste vorba de o sin-gurã bancnotã, deci deun caz izolat, ci de

sume importante debani plasate la bãncide cãtre falsificatorisau cãrãuºii lor.

H arta falsifi-catorilor

Falsurile au fostdescoperite în treilocalitãþi, Petroºani,Vulcan ºi Lupeni, toatecu unitãþi bancare,lucru care indicãfaptul cã indivizii au þintit doarmunicipiile mai dez-voltate unde baniifalºi puteau fi plasaþimai uºor iar riscul de afi prinºi mai mic, spunsurse din rândulanchetatorilor. La subunitãþile bancaredin cele trei oraºe aufost descoperitebancnote cu valoarenominalã de 100 delei, iar cea de 200 delei a fost gãsitã la unsupermarket dinmunicipiul Vulcan.Angajaþii magazinuluiau depistat falsul ºi auanunþat poliþia. Banii

falsificaþi sunt foartebine realizaþi ceeaindicã faptul cã au fostproduºi, cel mai proba-bil, cu ajutorul uneitiparniþe ºi nicidecumla o imprimantã cumar fi procedat niºteamatori. Potrivitsurselor noastre, pânãºi elementele de sigu-ranþã sunt clonate pebancnotele de 100 delei, cum ar fi filigranul.Totuºi, falsul poate fidepistat la o exam-inare, hârtia de 100de lei în zona firului desiguranþã este maigroasã, nuanþa dealbastru este puþin maiînchisã ºi elementelede siguranþã transpar-ente sunt suprapuse.În plus, colþul dindreapta al bancnoteide 100 de lei falsifi-catã, are tendinþa de ase exfolia dacã estezgâriat cu unghia sauun obiect ascuþit.Totodatã banii falsifi-

caþi

pot fi depistaþi foarteuºor la lampa cu ultraviolete.

L egãturi cufabrica

mafiei?

Modul de realizareal falsurilor ar putea fiun indiciu cum cã baniiar proveni din aceeaºifabricã de la Oradea,unde mafia italianã îºitipãrea cantitãþiimense de euro.Varianta aceasta n-afost însã confirmatã,iar anchetatorii n audeloc o misiune uºoarãîn a-i prinde pe falsifi-catori. Sursele noastremai spun cã estefoarte probabil ca baniisã fi fost plasaþi demembrii grupãrii ºiapoi sã fi dispãrut dinzonã. Zilele trecuteDIICOT Oradea adescins la o fabricã debani falºi ce aparþineagrupãrii mafiote italie-ne Camorra, iarpoliþiºtii au confiscat13 milioane de euro.Banii falºi erau înbancnote de 50 deeuro ºi 100, iar înfabricã au fostdescoperite ºi douã

tiparniþe. MaximilianMaximilian

GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014 Actualitate 3

Vânzãtoareviolatã înmagazinO tânãrã în vârstã de 25

de ani, vânzãtoare la unmagazin cu program non-stopdin Petroºani, a fostameninþatã, agresatã fizic ºiviolatã de un bãrbat în vârstãde 28 de ani.

Incidentul a avut loc lunidimineaþa, în jurul orei 5.50, cândofiþerul de serviciu din cadrulPoliþei Municipiului Petroºani, afost sesizat telefonic cu privire la faptul cã o persoanã de sexmasculin a pãtruns în incinta magazinului cu intenþia de a o violape vânzãtoare.

“În urma sesizãrii,la faþa locului s-adeplasat de urgenþão patrulã de sigu-ranþã publicã, care areuºit identificareaprezumtivului autoral faptei reclamate.Acesta este un tânãrîn vârstã de 28 deani, din Petroºani,care a fost încãtuºatºi condus la sediul

Poliþiei, în vederea stabilirii împrejurãrilor în care s-a produsincidentul. În urma cercetãrilorefectuate, poliþiºtii au stabilit faptulcã, în jurul orelor 05:00, în timpce se afla în interiorul magazinului,vânzãtoarea a fost ameninþatã ºiagresatã fizic de cãtre suspect, care a întreþinut cu aceasta relaþiisexuale împotriva voinþei sale”,declarã Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt la IPJ Hunedoara.

În cauzã s-a întocmit dosarpenal sub aspectul comiteriiinfracþiunii de viol, suspectul fiindreþinut pentru o perioadã de 24ore ºi prezentat JudecãtorieiPetroºani, care a emis pe numele sãu mandat de arestarepreventivã pe o duratã de 30 zile.Suspectul a fost escortat ºi depusla Centrul de Reþinere ºi ArestarePreventivã Deva.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Bani falºi descoperiþi în trei localitãþi din Vale

“Îi ajutãm cucazarea, sã îºi com-pleteze corect toatecererile, cu implicareaîn universitate, cuînscrierea ºi îi ajutãmsã ajungã aici pentrucã e drum lung ºi emult de mers. Anulacesta sunt 70 debobocei, le urez multã baftã ºi rãbdare”, a declaratMaria Malanciuc,reprezentanta stu-denþilor basarabeni.

Tinerii suntîncântaþi decondiþiile decazare dincãmine. Ei suntfascinaþi ºi deoraº.

“M-am cazatcu câteva zile înurmã, acum maifac câteva docu-mente. Vin dinChiºinãu, suntanul doi la facul-tate ºi e destul de bine.Nu ºtiu sã fac diferenþa

cu universitatea noastrã pentru cã eunu am fãcut ºcoala înMoldova, dar aici ebine, e interesant, pro-fesori deºtepþi, oraºul eminunat, nu îmi parerãu cã am venit.

Camerele suntbune, au condiþii nor-male, la noi (RepublicaMoldova-n.r.) condiþiilesunt mai proaste, amfost ºi în alte oraºe,

dar aici e mai bine”,ne spune un boboc.

Sunt tineri carereuºesc sã comparecondiþiile de aici cucele din RepublicaMoldova.

„Trec în al doileaan, condiþiile de cazaresunt normale ºicondiþiile din cãminesunt bune, în com-paraþie cu RepublicaMoldova cã am învãþatºi acolo puþin, aici suntfoarte bune. A fostinteresant sã învãþ înRomânia, iar aici suntºi facilitãþi, am vrut sãînvãþ în altã parte”,spune un studentbasarabean care seaflã pentru al doilea anla Petroºani.

Pentru studenþiicare vor veni, din altelocalitãþi, sã înveþe înacest an la universi-tatea din Petroºanisunt disponibile 610locuri în cele 5cãmine. În ceea cepriveºte tarifele decazare, acestea suntmodice. Preþurile variazã de la 130 delei, la 280 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 20144 Actualitate

Sindicaliºtii dinînvãþãmânt, nemulþumiþi de problema manualelor

N ici în a treia sãptãmânã de ºcoalãelevii claselor I ºi a II-a nu au

manuale. Ideea unor manuale digitale afost lansatã de cãtre domnul RemusPricopie, ministru al educaþiei, laînceputul anului 2013. Iniþial a dorit caacest lucru sã se întâmple începând cuseptembrie 2013.

Evident, era o þintã imposibilã, aºa încât,dupã alte câteva termene intermediare s-a ajunsla septembrie 2014. Liderii de sindicat suntmenulþumiþi de aceastã problemã care afecteazãzeci de mii de elevi.

“Au fost mai multe licitaþii pentru manuale ºis-au fãcut contestaþii pe aceste licitaþii, nu aureuºit sã ajunga la un numitor comun ºi aînceput anul ºcolar fãrã manuale. Am luat atitu-dine dar deocamdatã nu am primit decât acelaºirãspuns”, a declarat Vasile Fãgaº, lider deSindicat Invãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului.

În acest moment nu a rãmas decât sã seaºtepte rezultatele noii evaluãri, iar dupã aceeaca ele sã ajungã în cel mai scurt timp la elevi.


Râie ºi pãduchi, înºcolile hunedoreneS ute de elevi plini de pãduchi ºi alþi

câteva zeci plini de scabie au fostdepistaþi de medici în urma triajului epi-demilogic al preºcolarilor ºi elevilor efec-tuat cu ocazia începutului anului ºcolar.

Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, aufost examinaþi un numãr de 42791 elevi, ocaziecu care au fost depistate 281 de afecþiuni dincare, 108 angine (faringoamigdalite acute); 3micoze ; 148 cazuri de pediculozã (56 în zona VãiiJiului; 24 în zona Deva; 38 în zona Hunedoara ;23 zona Orãºtie si 7 zona Brad ); 22 cazuri descabie în Valea Jiului. Potrivit directorului executival DSP Hunedoara, Mariana Pâncotan dupãrecontrol nu au mai fost depistate boli infecþioaseºi parazitare, deci la aceastã orã în judeþulHunedoara, medicii ºcolari nu au mai semnalatcazuri de pediculozã ºi de scabie.

“Pentru a menþine o stare de sãnãtate corespun-zãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, sfãtuimpãrinþii ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe par-cursul acestuia, dacã copilul prezintã semne ºisimptome de boalã acutã infecþioasã ºi/sau parazi-tarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare,cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne degrataj, agitaþie) sã se prezinte la medicul de familiepentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unuitratament adecvat”, spune Mariana Pâncotan.


Campusul universitar, animat de studenþiC ampusul universitar din Petroºani se animeazã.

Luni la primele ore ale dimineþii zeci de tineri au venitsã îºi preia camerele de cãmin. Cu bagajele în spate, aceºtia au întocmit actele în vederea obþinerii unui loc în cãminelestudenþeºti de la Petroºani. Majoritatea studenþilor care au solicitat cazare sunt din Republica Moldova. Pentru aceºtia, cei din asociaþia basarabenilor le vin în ajutor.

S indicaliºtii dinmineritul Vãii

Jiului s-au decis sã deaîn judecatã adminis-traþia. Petre Nica, liderul SindicatuluiMuntele, care abia ºi-aconvins colegii sãrenunþe la greva foamei,spune acum cã le vacere socotealã îninstanþã celor care auîncãlcat LegeaContractului Colectiv deMuncã ºi au luat deciziifãrã ºtirea lor.

Sindicaliºtii de la Muntelespun cã sãptãmâna trecutãtrebuiau sã se întâlneascã cuadministraþia ca sã discutecâteva puncte ce au determi-nat greva foamei la Coroieºtiºi cã au fost daþi la o parte.Mai mult, directorii au luatdecizii fãrã sã îi consulte, aºacum ar fi fost normal, iaracum îi dau în judecatã.„Urmeazã sã îi acþionãm îninstanþã pentru faptul cã nuau respectat ContractulColectiv de Muncã, pentrucã aveau obligaþia sã se con-sulte cu sindicatul reprezen-tativ, dacã doreau sã între-prindã mãsuri cu caractersocial, pentru salariaþii

Complexului. Nu au fãcut-o,deºi ei spun cã au fãcut-o”, aspus Petre Nica.

Chiar dacã nu au organi-zat acea întâlnire, responsa-bilii CEH, spune Nica, auhotãrât ca cele douã punctede lucru, Mina Vulcan ºiLonea sã nu mai comasezecele douã sectoareElectromecanic ºi Transport.Mai mult decât atât, activi-tatea Preparaþiei Coroieºtiurmeazã sã fie coordonatãde cãtre un inginer ºef ºi nude cãtre un director, darrãmâne punct de lucru cuactivitate independentã ºi numai trece în subordineaMinei Vulcan, aºa cum sta-biliserã înainte ºi Nica sperãtotuºi, ca ºedinþa de vinereatrecutã sã fi fost doar amâ-natã. „Acea întâlnire nu a

avut loc, dar în stilul carac-teristic al celor care conducDivizia Minierã, aceasta spercã a fost doar amânatã. Încursul sãptãmânii, dupã ce s-a stabilit acel protocol pentruformarea unor noi echipecare sã reanalizeze activi-tãþile celor douã puncte delucru (n.r Salvamin ºiPreparaþia Coroieºti), au fostchemaþi directorii de lapunctele de lucru ºi ingineriiºefi, dacã vorbim dePreparaþia Coroieºti, ºi aufost învãþaþi cum sã pro-cedeze, pentru ca deciziilepe care le-au luat domniidirectori Drãgoi ºi Petrescusã funcþioneze ºi sã se apliceîn continuare”, a mai spusPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Între sindicate ºi adminis-traþia Complexului EnergeticHunedoara existã un realconflic, generat de mãsurilepe care directorii vor sã le iaca sã reducã pierderile.Aproape toate acestea aufost contestate ºi minerii auieºit în stradã. Vineri, lafinele acestei sãptãmâni, vaavea loc o nouã ºedinþã aConsiliului de Administraþiede la CEH, dar sindicaliºtiispun cã din nou nu prea ºtiudespre ce se va discuta.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


D eºipoliþiºtii

au fãcutnumeroaseapeluri ºi auinformat opiniapublicã cuprivire la per-soanele careîncearcã sãînºele prin meto-da accidentul,totuºi mai suntîncã victime.

O tânãrã învârstã de 23 de anidin Deva a fostapelatã de o per-soanã necunoscutã,care i-a spus cãsoþul ei a fost impli-cat într-un accidentrutier ºi i-a solicitatsã îi comunicecodurile de reîncãr-care ale unor carteletelefonice.

Tânãra a

cumpãrat de la unchioºc dinapropierea locuinþeivouchere electroniceîn valoare de 1.497lei, însã nu a apucatsã comunice suspec-tului toate codurilede reîncãrcare, întretimp fiind apelatãchiar de soþul ei,care i-a spus cã nu afost implicat în niciun eveniment rutierºi cã este vic-tima uneiînºelãciuni. Înurma sesizãrii,poliþiºtii auîntocmit undosar penal ºiefectueazãcercetãri învederea iden-tificãrii sus-pectului ºi arecuperãriiprejudiciului,evaluat la1.083,6 lei.

Pentru a nudeveni victime aleacestui gen deinfracþiuni, poliþiºtiivã recomandã:

verificaþi dacãruda în cauzã a fostimplicatã într-adevãrîntr-un evenimentrutier (cereþi datedespre unitateamedicalã, de poliþiesau parchet unde s-ar afla aceasta ºi

sunaþi pentru confir-mare) ; dacã sunteþicontactat de un„binevoitor”, care vãapeleazã în numeleunei rude apropiateºi nu aþi putut verifica veridicitateainformaþiilor, solicitaþi-i acestuia oîntâlnire directã ºianunþaþi Poliþia lanumãrul de urgenþã112 pentru a vãacorda sprijin; fiþiatenþi la persoanelecu care intraþi încontact, pe stradã,în jurul blocului,aparent întâmplãtor.Este posibil ca acestea sã vãurmãreascã, sãîncerce sã se împri-eteneascã cu dum-neavoastrã ºi sã afledetalii despre familiesau vecini.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Acesta a fost sancþionatpentru nerespectareaprevederilor legale cuprivire la regimul dedeþinere al câinilor pericu-loºi sau agresivi. În fapt,tânãrul se plimba prin parcul în care se desfãºuraumai multe activitãþi sportivecu un câine rasa Pitbull,fãrã botniþã.

“Acest fapt contravineO.U.G. 55/2002 careprevede cã accesulcâinilor de acest tip înpãrþile comune aleimobilelor în care suntdeþinuþi, pe drumurilepublice ºi pe cãile deacces cãtre acestea,este permis numaidacã aceºtia poartãbotniþã ºi sunt þinuþi înzgardã ºi lesã sau hamde cãtre proprietar oride cãtre deþinãtorul

temporar”, spun reprezen-tanþii IJJ Hunedoara.Pentru siguranþa cetãþenilor, jandarmii hunedoreni recomandãtuturor deþinãtorilor sauproprietarilor de câini periculoºi sau agresivi, sãrespecte prevederile legaleprivind regimul de deþinereal acestora, respectiv obligaþiile ce le revin.


Proprietarul unui câine agresiv sancþionat

cu 1.500 de leiU n tânãr de 23 de ani din Petroºani a

fost sancþionat cu suma de 1.500 de lei dejandarmii care asigurau ordinea publicã laCaravana Community Challenge, activitate cares-a desfãºurat duminicã, 28 septembrie înParcul Carol Schreter din Petroºani.

O nouã victimã prin metoda “accidentul”

Minerii dau în judecatã administraþia


“Cu siguranþã da,dar condiþionat deniºte investiþii minimepentru cã cele 4exploatãri miniereîmpreunã cu celelaltetrei de la Societatea deÎnchideri pot sã asigu-re cantitatea de cãr-bune pe care o ardcele douã termocen-trale, în condiþiile încare fluxurile de trans-port funcþioneazã aºacum trebuie, în condiþi-ile în care uneltele demicã mecanizare îºigãsesc locul înexploatãrile miniere, în condiþiile în carecineva se îndreaptã ºicu privirea ºi cãtreexploatãrile miniere ºireuºeºte sã facã miciinvestiþii. Se poateasigura cantitatea de

cãrbune”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Contractul deretehnologizare aunitãþilor miniere nu amai fost perfectat, iarsindicaliºtii spun cãtotul va rãmâne la sta-diul de promisiune. Întot acest timp, lideriiminerilor spun cã peviitor, salariile anga-jaþilor pot fi diminuate.

“Eu nu am crezutniciodatã în contractulpe care l-au derulat ceidin conducerea DivizieiMiniere, dupã opt lunide zile de analize, devizite în Polonia, devizite ale poloneziloraici ºi-au dat seama cãnu sunt în zona legalu-

lui ºi atunci au preferatsã opreascã acea stãachiziþie care ridicamari semne de între-bare în ceea ce oprivea. Au spus cã vorrelua procesul deachiziþie, este doar opoveste ºi am curaj são spun cu tãrie cãminerii vor rãmânedoar cu promisiunilepe care le vor avea, înspecial în urmãtoareaperioadã de timp. Încondiþiile de faþã seîntâmplã ceea ce seîntâmplã de ani dezile. Se gãsesc tot felulde mijloace prin caresã se întreþinã activi-tatea, se fac tot felulde exerciþii tehnice dedepãºire a unor probleme care apar înprocesul de producþie,

cantitatea de cãrbuneva fi una insuficientã,vor încerca sãdimineze salariile angajaþilor”, a conchis Nica.

Procedura de lici-taþie pentru retehnolo-gizarea minelor viabile

din cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu a fost reluatã încã.Potrivit resposanbililorCEH, se lucreazã lacaietul de sarcini ºi ladatele tehnice aleechipamentelor ceurmeazã a fi achizi-

þionate. Dacã iniþialsuma pentru retehno-logizuarea unitãþilorminiere a fost evaluatãla 56 de milioane deeuro, în noul contractvaloara va fi maiscãzutã.

Monika BACIU Monika BACIU

Românii vor trebui sã-ºischimbe obligatoriucontoarele

P opulaþia ºi firmeledin România vor fi

obligate sã-ºiînlocuiascã toate contoarele care mãsoarã consumul de curent electric.

Mãsura se va implementa, pen-tru majoritatea populaþiei, în urmã-torii ºase ani.

Planul Naþional de Acþiune pen-tru Eficienþã Energeticã precizeazãcã, datoritã contoarelor inteligente,consumatorii finali îºi vor puteagestiona mai eficient consumul decurent electric, economisindenergie ºi bani.

Nu mai puþin de 80% dintre

consumatorii de energie electricãtrebuie sã dispunã de sisteme demãsurare inteligente pânã în anul2020.

Aceastã prevedere este cuprinsãîntr-o directivã a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului Europeidin iulie 2009, ce prevede cã„statele membre asigurã imple-mentarea unor sisteme demãsurare inteligentã care con-tribuie la participarea activã a con-sumatorilor pe piaþa furnizãrii deenergie electricã".

ANAF anunþã verificareaîmbogãþiþilorPESTE NOAPTE aiRomâniei

Î n curând vom afla cinesunt românii cu averi

nejustificate.

ªeful Fiscului a dat de înþelesîntr-o conferinþã de presã cã nu

mai este mult pânã la momentul încare îmbogãþiþii peste noapte aiRomâniei vor fi chemaþi sã deaexplicaþii.

Potrivit Income, 2.000 de persoane cu averi mari care suntverificate la nivel naþional.

Decizia de a controla românii cuvenituri mari a fost luatã în 2010.Potrivit hotãrârii, persoanele fiziceale cãror venituri reale depãºesc cucel puþin 50.000 lei sumeledeclarate vor plãti un impozit de16% aplicat la diferenþa dintre celedouã valori.

Cu investiþii minime,

Minele Vãii Jiului ar putea asigura necesarul de huilã la CEHM inele din Valea Jiului, inclusiv cele de la Societatea

Naþionalã de Închideri Mine, ar putea asigura cantitatea necesarã de huilã pentru cele douã termocentralepentru a nu fi nevoie de importuri. La ºedinþa Consiliului deAdministraþie al CEH s-a pus problema achiziþionãrii a200.000 de tone de huilã din import, pentru cã producþia autohtonã nu este suficientã comparativ cu necesitãþile celordouã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. În tot acest timp,liderii de sindicat spun cã minele Vãii Jiului ar putea asiguracantitatea necesarã dacã s-ar realiza investiþii minime.

“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A. seconfruntã cu o serie deincertitudini legate de capacitatea de acontinua sã funcþionezepe o perioada rezonabilã de timp, caurmare a scãderiicererii de energie.Riscul de ratã adobânzii este semnifica-tiv, în condiþiile în caresocietatea are contrac-tate credite de cca. 350mil lei iar pentru asigurarea în totalitate acontribþiei pãrþii românela finanþarea proiectuluiCentrala ElectricãParoºeni va fi contrac-tatã, în viitorul apropiat,de cãtre MFP, suma de14.700.000 euro,aceastã sumã urmând a fi subîmprumutatãsocietãþii printr-unAcord de ImprumutSubsidiar. De aseme-nea, riscul de piaþã esteridicat în contextul încare existã o nesigu-ranþã cu privire lastrategia de dezvoltareeconomicã. In acestcontext, societatea aluat mãsuri de monito-rizare constantã alichiditãþii, pentruraþionalizarea cheltu-ielilor ºi monitorizareazilnicã a fluxurilor detrezorerie”, se aratã înraportul publicat pesite-ul Departamentuluipentru Energie.

În cursul anului 2013a avut loc procesul defuziune prin absorbþiedintre SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A., în cal-itate de Societateabsorbantã ºi S.N. aHUILEI S.A., în calitatede Societate absorbitã,în temeiul prevederilorart. 238, alin.(1), lit.a)din Legea societãþilornr. 31/1990, cu modi-ficãrile ºi completãrile

ulterioare ºi în confor-mitate cu prevederileProiectului de fuziunepublicat în MonitorulOficial al României,Partea a IV-a, nr.2722/24.05.2013.Infiinþarea acestui nouoperator economic, înfapt o societate inte-gratã la nivel regionalcare va desfãºura ºiactivitãþi de producereºi furnizare energieelectricã, producere,transport ºi distribuþieenergie termicã,exploatare de huilã,inclusiv transport,

preparare ºi depozitareslam, a fost susþinutã deo serie de argumenteeconomice, printre careamintim crearea uneicompanii de producþieenergie pe bazã dehuilã extrasã dinaceeaºi zonã, suficientde mare pentru a puteaparticipa în proiecteregionale ºi inter-naþionale; reducereacostului de producþie al energiei electrice; utilizarea mai eficientã aresurselor umane, logis-tice, creºterea eficienþeioperaþionale atât înceea ce priveºteextracþia huilei cât ºi înceea ce priveºte pro-ducþia energiei electrice;promovarea unui pro-gram de investiþii învederea eficientizãriiactivitãþii .Noua societate ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., a fost înregistratãla ONRC în data de02.08.2013. În scopulpregãtirii privatizãriiSocietãþii Complexul

Energetic HunedoaraS.A., în condiþiile încare lichidatorul C.N. aHuilei S.A., S.C.Expert Insolvenþã SPRLdepusese o cerere princare solicita insolvenþaacesteia, a fost promovatã ºi ulterioradoptatã, OUG nr.104/20.11.2013privind reglementareaunor mãsuri financiar –fiscale pentruSocietatea ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. Actul normativprevede modalitatea dediminuare simultanã a

datoriilor SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A. cãtreC.N. a HUILEI S.A. ºia datoriilor C.N. aHuilei cãtre bugetulgeneral consolidatadministrat de AgenþiaNaþionalã deAdministrare Fiscalã,astfel: SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A. preiao datorie în cuantum de70.238.352,98 lei pecare C.N. a Huilei S.A.,o are de achitat cãtreANAF, reprezentând oparte din obligaþiile fis-cale neachitate ale aces-teia, creanþe fiscaleadministrate de cãtreANAF, prin preluareaobligaþiilor fiscale pre-vãzute mai sus,începând cu dataintrãrii în vigoare aordonanþe de urgenþã,Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara -S.A. devine noul debi-tor al acestor obligaþiifiscale, iar ANAFdescarcã C.N. a Huilei -

S.A. de creanþa încuantum de70.238.352,98 leiurmând a o încasa de laSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoara -S.A., datoria fiscalã aC.N. a HUILEI S.A.cãtre bugetul generalconsolidat se diminuea-zã cu valoarea nomi-nalã a obligaþiei prelu-ate de cãtre Societatea

Complexul EnergeticHunedoara S.A.,respectiv cu suma de70.238.352,98 lei, iarîn acelaºi timp creanþacomercialã în valoarede 70.238.352,98 lei,deþinutã de cãtre C.N. aHuilei SA asupraSocietãþii ComplexulEnergetic HunedoaraSA a fost stinsã. Ladata de 31.12.2013operatorii economici

din sistemul energeticsub autoritateaDepartamentului pentruEnergie prezentau plãþirestante în valoare de1.218,4 milioane lei.Principalii operatorieconomici aflaþi subautoritateaDepartamentului pentruEnergie care înregis-treazã la 31.12.2013arierate sunt

Hidroelectrica ServS.A., filiala S.P.E.E.H.Hidroelectrica S.A.,ElectrocentraleBucureºti S.A.,Complexul EnergeticHunedoara S.A.,Electrocentrale GalaþiS.A., filiala SocietãþiiElectrocentrale GrupS.A. ºi F.I.S.E. ElectricaServ S.A., filiala S.C.D.F.E.E.Electrica SA.

R ecuperareacreanþelor

La nivelulDepartamentului pentruEnergie se vorbeºte derecuperarea creanþelorComplexului EnergeticHunedoara.

“La SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A. intensificarea eforturilorpentru recuperarea creanþelor restante -monitorizarea zilnicã aîncasãrilor ºidirecþionarea cu priori-tate a acestora cãtreachitarea datoriilorrestante, reducereanivelului achiziþiilor lastrictul necesar, con-comitant cu prelungireatermenelor de scadenþãprevazute în contractelecomerciale de achizitie,urmãrirea, în cadrulnegocierii CCM, nea-cordãrii de drepturi denaturã salarialã supli-mentare, ºi mai mult,reducerea acestora”, semai aratã în document.

Monika BACIU Monika BACIU


Cerere redusã de energie, CEH în incapacitate de a funcþionaC EH, în incapacitate de a funcþiona. Departamentul

pentru Energie a fãcut public raportul privind evoluþia ºiperformanþa activitãþii de acþionariat la regiile autonome ºisocietãþile aflate sub autoritatea Departamentului pentruEnergie în anul 2013. Acest control a vizat ºi ComplexulEnergetic Hunedoara, iar în cadrul raportului este specificatfaptul cã din cauza cererii reduse de energie, entitatea energeticã se aflã pe viitor în incapacitate de a funcþiona.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 20148 Minerit Minerit 9

Cu o pregãtire ºi oactivitate profesionalãimpresionantã, controversat în þarã ºi în judeþul Hunedoaradatoritã politicii, maiprecis a politicienilor cu oarecare aversiune la ceea ce înseamnã valoare profesionalã,Victor Vaida – membrual comisiei speciale dela Bruxelles pe contu-rarea strategiei energeti-ce pânã în 2050, seaflã astãzi, la Petroºani.

Cel care a avut iniþiativa de a aduceBruxelles-ul la Petroºania fost prof. univ. dr.ing. Nicolae Iliaº, fostrector al Universitãþii dela Petroºani, iar scopuleste unul care nu-i dã

pace având în vedere cãtot domnia sa a fostsufletul workshopului,tot la Petroºani, dinaprilie 2013, organizatde Primãria Petroºani,cu specialiºti din energetica româneascã,

pentru soluþii deexploatare a resurselor,soluþii, cãi ºi modalitãþi

prin care mineritul ar putea contribui ladezvoltarea durabilã aRomâniei prin valorifi-carea la maximum aavuþiei minerale, pentrua contribui labunãstarea cetãþenilor,acum ºi in viitor.

De data aceasta,pentru cã suntem partea Europei, iar VictorVaida a avut o atitudineextrem de incisivã laForumul Energetic, dela Bucureºti din varaacestui an, unde fiecarea încercat sã-ºi apereinteresele de grup sau

cele personale în detrimentul scopuluicomun. Victor Vaida”nu i-a iertat” ºi a punc-tat fãrã menajamente.

”Vaida are un cuvântimportant de spus laBruxelles ºi în cauzãeste vorba de o deciziepoliticã în primul rând.Tema întâlnirii este caenergia pe cãrbune sãfie repoziþionatã înmixul energetic ºi spersã reuºim sã capacitãmfactori de decizie. Estede fapt vorba de unobiectiv la nivel naþionalprivind securitatea energeticã neîntreruptã,pe cãrbune, cu costurirezonabile. La discuþiiau fost invitaþi ºireprezentanþi aiComplexului EnergeticOltenia, directorul general al ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ºimulþi alþii. Personal îmileg multe speranþe deVaida care are un rolimportant prin aceastãcomisie specialã pentruîntreaga Europã ºi mãrefer la ComisiaEuropeanã, laParlamentul Europeanºi þãrile componente.Spun cã decizia în

acest sens este unapoliticã pentru cã dacãîn Valea Jiului nu vamai fi exploatare decãrbune, nu va mai finimic, iar pânã ajungemca exploatarea sã fieuna rentabilã mai estenevoie de timp, iarcomponenta socialã nupoate fi eliminatã. ªi mai spun un lucru.Mai existã ºi problemamanagementului…” – a declarat prof. univ. dr.ing. Nicolae Iliaº, fostulrector al UPET, actualconsilier local.

Întâlnirea-dezbatereare loc astãzi, 30 septembrie, ora11,00, în sala deºedinþe a ConsiliuluiLocal din cadrulPrimãriei Petroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Trebuie sã spun cãacele comisii care aulucrat în vedereaîntocmirii unui nouplan de analizã pentruactivitatea PreparaþieiCoroieºti ºi aSalvaminului au fostinfluenþate în decizie decãtre conducereaDiviziei Miniere. S-au fãcut presiuni peconducãtorii punctelorde lucru respective princhemarea acestora lasediul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraînainte de termenul pecare l-am avut fixat,vineri la ora 10.

De altfel vineri a ºifost hotãrâtã ºedinþaConsiliului deAdministraþie înainte caaceastã ºedinþã sã fiesupusã dezbaterii aºacum am convenit.Vizavi de preparaþie seduce acelaºi rãzboi decãtre conducereaDiviziei Miniere de ademonstra cã aceasta

este ineficientã dinpunct din punct devedere economic, nu le trimit vagoane decãrbune, mai multdecât atât încep constato cârdãºie ºi cu termo-centralele pentru cã încursul sãptãmânii trecute vagoane cu cãrbune care avea o calitate inferioarãstandardelor pe care le impuneaTermocentrala Mintiaau plecat la Mintia, înloc sã fie supuse proce-sului de spãlare prin

Preparaþia Coroieºti.Încep sã cred cã lanivel decizional, la nivelde conducere a CEH sedoreºte pierderealocurilor de muncã dinValea Jiului ºi îmi parerãu cã oameni dinValea Jiului care sunt laconducere nu sesesizeazã faþã de acestaspect”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Dacã cei care s-auaflat în greva foamei aucerut trimiterea a 20 de

vagoane de cãrbune laPreparaþie, acest lucrunu s-a întâmplat, ci cãrbune de o puterecaloricã inferioarã aajuns la termocentrale.Sindicaliºtii pun totulpe seama stocurilorreduse de cãrbune.

“O pun pe seamastocurilor extrem de reduse dindepozitele celor douãtermocentrale, au ohotãrâre de consiliu deadministraþia de aimporta 200.000 de tone de huilã energeticã, nu ºtim deunde, nu ºtim când, nuºtim cu ce. Eu nuexclud ca atunci cândlucrurile acestea vor ieºila ivealã ºi vor produceºi efecte negativeîmpotriva salariaþilor sãse întâmple noi miºcãride protest”, a mai subliniat Nica.

Programul derestructurare viza ºidouã dintre cele patruunitãþi miniere viabile.Este vorba de MinaLonea ºi Vulcan undes-ar fi comasat douãsectoare de activitate.Din cauza acestor planuri de reorgani-zare, doi angajaþi aiPreparaþiei Coroieºti au intrat sãptãmânatrecutã în greva foamei.Protestul lor extrem adurat pânã luni.


C omplexulEnergetic

Hunedoara trebuie sãscoatã, în doar câtevaluni, 40 de milioanede dolari, pentru casã poatã pune efectivîn aplicare contractulcu chinezii. În plus,activele de laTermocentrala Mintiavor fi gajate.

Chinezii care vor sãretehnologizezeTermocentrala Mintianu ne dau nici un centcadou ºi, mai mult

decât atât, partearomânã beneficiarã acontractului,a dicãCEH, trebuie sã asigure15% din valoarea totalãa investiþiei. Astaînseamnã 40 de milioane de dolari, bani care trebuie depuºiînainte ca parteachinezã sã se apuce delucrãrile efective. Banipe care CEH nu îi arela ora actualã ºi, ca sãfacã rost de ei, se vaîmprumuta din nou.Practic, CEH va aveade returnat atât împru-mutul cãtre China

National ElectricEngineeringConstructionCorporation, care vamoderniza Grupul 4 ºiva realiza instalaþiile dedesfãºurare a Grupurilor3 ºi 4 de laTermocentrala Deva,dart ºi un iminent creditbancar. „În momentulde faþã nu avem cele40 de milioane dedolari, dar îi vom aveadupã ce vom semna uncontract pe termen lungcu Transelectrica. Noivom apela la o bancã,pentru un credit pe trei

ani, ºi vom garanta cuacest contract încheiatcu Transelectrica”, a declarat directorulgeneral al CEH, Aurel Niculescu.

A ctivele de laMintia folosite

drept garanþie

Nici activeleTermocentralei Mintianu scapã, acesteaurmând sã fie folositeca ºi garanþie la contractul încheiat cuChina National Electric Engineering

ConstructionCorporation, în lipsaunro garanþii de stat.

„În momentul de faþãtrebuie sã constituimgaranþia, sub forma

activelor, care provinstrict de la termocen-trala Mintia. Nu vor fiipotecate activeleTermocentraleiParoºeni sau de lapartea minierã”, a maispus Niculescu.

Contractul deretehnologizare agrupurilor energetice deal Mintia are un termende intrare în efectivi-tate, dupã cum spune

directorul CEH, de 6luni, timp în care toateaspectele menþionatetrebuie rezolvate ºi, în plus, trebuie fãcutãevaluarea activelor ºiasigurarea de bunuri. Încazul în care termenulnu este respectat,înþelegerea financiarãcade.

La începutul luniiseptembrie, Guvernul aanunþat cã a fostîncheiat contractul pentru modernizareaGrupului 4 ºi realizareainstalaþiilor de desulfu-rare de la grupurile 3 ºi4 de la TermocentralaMintia, investitorii fiindchinezii de la companiaChina National Electric EngineeringConstructionCorporation.Contractul, în valoare

de 270 de milioane dedolari, a fost perfectatcu prilejul vizitei înChina a premierulVictor Ponta, dar cusemnarea contarctului afost însãrcinat directorulgeneral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Aurel Niculescu, ºipreºedintele ConsiliuluiNaþional deAdministraþie ChinaNational ElectricEngineeringCorporation, XinChunsheng. Banii pentru investiþii suntpractic un credit caretrebuie rambursat, ceea ce, spun oficialii,pentru CEH reprezintão povarã de circa 20 de milioane dedolari pe an.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Comisarul special al Bruxelles-ului pestrategia energeticã, se aflã la Petroºani

” Victor Viada are un cuvânt important despus la Bruxelles ºi în cauzã este vorba

de o decizie politicã în primul rând. Temaîntâlnirii este ca energia pe cãrbune sã fierepoziþionatã în mixul energetic ºi sper sãreuºim sã capacitãm factori de decizie. Estede fapt vorba de un obiectiv la nivel naþionalprivind securitatea energetic - furnizareneîntreruptã, pe cãrbune, cu costuri rezona-bile… Spun cã decizia în a cest sens esteuna politicã pentru cã dacã în Valea Jiuluinu va mai fi exploatare de cãrbune, nu vamai fi nimic, iar pânã ajungem caexploatarea sã fie una rentabilã mai estenevoie de timp, iar componenta socialã nupoate fi eliminatã. ªi mai spun un lucru.Mai existã ºi problema managementului…”– prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº, fostul rector al UE, actual consilier local.

Retehnologizarea Termocentralei Mintia îngroapã CEH în credite

Contractul cu chinezii obligã partea românãsã contribuie cu 40 de milioane de dolari

Din cauza stocurilor goale,

Cãrbunele de putere inferioarãeste ars de termocentraleC omisia care ar fi trebuit sã analizeze situaþia Preparaþiei

Coroieºti nu s-a mai întrunit. Vineri ar fi trebuit ca aceacomisie sã se aºeze la masa discuþiilor pentru a analiza proble-ma de la Preparaþia Coroieºti. Liderii de sindicat spun cã s-aufãcut presiuni asupra membrilor comisiei.


O serie de studiirealizate de-a lungulultimilor ani au relevatcã datele oficiale prezintã doar o partedin dimensiuneafenomenului. Astfel, în2007, Fundaþia Sorosindica, doar în rîndulelevilor de gimnaziu,un numãr de douã orimai mare decît celprezentat de autoritãþi.Raportul menþionatarata cã 170.000 elevide clasele V-VIII careau cel puþin un pãrintela munca în strãinã-tate. În 2008, un altstudiu estima cã, lascara naþionalã, erau350.000 de copii aicãror pãrinþi emi-graserã în strãinãtate,iar mai mult de otreime dintre aceºtia(circa 126.000) erauafectaþi de migraþiaambilor pãrinþi.

Copiii ramaºi acasãîn urma plecãriipãrinþilor la munca înstrãinãtate, lipsiþi deafecþiunea ºi suprave-gherea acestora, sînt expuºi mai multorriscuri: abandon ºcolar,autoizolare, apariþiaunor tulburãriemoþionale ºi compor-tamentale. Pentru a nuintra în acest cercvicios ºi a avea ºanseegale la educaþie ºiprotecþie cu restulcolegilor lor, aceºtia au nevoie de suporteducaþional, psihologicºi social.

”Nimic nu destabilizeazã afectulunui copil ca lipsapãrinþilor: el nu vaînþelege raþiunile economice din spateledeciziei de emigrare,se va simþi abandonat,neiubit, nu va înþelege

de ce el este lãsat îngrija bunicilor, în timpce colegii sãi se întorc,zi de zi, în cãminulpãrintesc. Un asemenea cumulemoþional va avea adesea consecinþe dramatice ºi fãrãcale de întoarcereasupra par-cursului afectivºi educaþionalal acestormicuþi: pe fondullipsei de preocuparea pãrinþilor, aceºtia vorfi predispuºi absenteis-mului ºi, ulterior, chiarabandonului ºcolar. Ce încercãm noi,Salvaþi Copiii, este ca,printr-un programadaptat necesitaþiloracestei categorii extremde vulnerabile de copii,sã le oferim sprijin nunumai în activitateaºcolarã, ci ºi în viaþa lorsocialã ºi emoþionalã”,a declarat preºedinteleexecutiv al organizaþieiSalvaþi Copiii, GabrielaAlexandrescu.

Servicii de suportpentru copiii rãmaºi

sin-guri acasã –

programul „CreºtemÎmpreunã”

Pornind de la recomandãrile formu-late în urma cercetãriirealizate de SalvaþiCopiii, organizaþianoastrã oferã, începînddin 2010, serviciicomplexe pentru aceºticopii, pãrinþii lor ºipersoanele în grijacãrora au rãmas ceimici, prin 16 centrelocale “Creºtem Împre-unã”. Aici, micuþiiprimesc sprijin pentruefectuarea temelor ºi

pregãtire ºcolarã supli-mentarã, consilierepsihologicã, activitãþide socializare ºi depetrecere a timpuluiliber. Personalul impli-cat în programe tinepermanent legãtura cupersoanele în a cãrorîngrijire se afla copiii ºiasigurã orientarea,pregãtirea ºi con-silierea acestora prinîntîlniri ºi vizite ladomiciliu.

Pînã în prezent,peste 3.600 de copii ºi2.500 de adulþi aubeneficiat de acesteservicii. Numai înperioada ianuarie-iunie2014, 893 de copii ºi519 persoane în grijacãrora au rãmas copiiiºi pãrinþi ai acestoraau participat la activi-tãþi. Mai jos, cîteva

dintre rezultatele cucare ne mîndrim,obþinute în cadrul evaluãrii din luna iunie a.c.:

În judeþulHunedoarafuncþioneazã douã cen-tre Creºtem împreunã,în oraºul Petrila, lasediul OrganizaþieiSalvaþi Copiii FilialaHunedoara (str. 8Martie, nr. 60, Petrila)unde 75 de copii cuvîrsta cuprinsã între 4ºi 18 ani beneficazade serviciile oferite(coordonator localCreºtem împreunãPetrila, DariaMoldovan) ºi înmunicipiul Lupeni , laLiceul Teoretic MirceaEliade - ScoalaGimnaziala Nr. 1(str.Tudor VladimirescuNr. 1), unde 71 decopii cu unul sau ambiipãrinþi plecaþi lamunca în strãinãtateparticipa la activitãþileproiectului (coordona-tor local Creºtemîmpreunã Lupeni,Roºu Gianina).

În perioada vacanþeide vara copiii au participat la activitãþieducative-recreative,au plecat în drumeþii ºiexcursii, au învãþatdespre drepturile ºiresponsabilitãþilecopilului, au participatla cursuri precum:“Educaþie rutierã”,“Bunele maniere”,“Obiceiurile mele sãnãtoase”,au realizatcolaje cu flori, modelajcu plastelinã, desen/pictura, ºirag demãrgele/ brãþãri, auparticipat la activitãþisportive (fotbal, volei,jocuri cu miºcare),ieºiri la ºtrand.

Odatã cu începereanoului an ºcolar, copiiiparticipa la activitãþilede tip “Scoala dupãºcoala” organizate în cadrul proiectului:sprijin pentru efectu-area temelor ºipregãtire ºcolarã supli-mentarã, asistenþã psi-hologicã, activitãþi desocializare ºi de petre-cere a timpului liber.

“Doamna PopescuValeria, preºedinteOrganizaþia SalvaþiCopiii FilialaHunedoara, consideraacest proiect foartepotrivit ºi necesarcopiilor rãmaºi singuriacasã, ai cãror pãrinþisînt plecaþi la munca înstrãinãtate. Filiala cudouã asemenea centre,la Petrila ºi la Lupeni,reprezintã un semn cãpersonalul angajat îºiface bine treaba ºirãspunde cu dãruirenevoilor celor peste140 de copii cuprinºiîn proiect.

Speram sã fim încontinuare un ajutor ºio speranþã pentruaceºti copii.”

Dosar nr. 946/240/2014

SOMAÞIEPentru îndeplinirea procedurii privitoare la înscrierea dreptului de proprietate

dobândit prin uzucapiune, prin Încheierea nr. 474/ 2014 datã deJudecãtoria Haþeg la data de 18 septembrie 2014, în dosar946/240.2014, în conformitate cu disp.art.1051 Cod Procedurã civilã (2013) s-a dispus publicarea prezentei, dupã cum urmeazã:

“ Prin cererea înregistratã pe rolul Judecãtoriei Haþeg, sub nr.946/240/2014 reclamantul STOICA IOAN cu domiciliul în com. Bãniþa, nr.86,jud. Hunedoara în contradictoriu cu pârâþii CEUÞÃ MIHAI, CEUÞÃ MARIA cudomicilii necunoscute, a solicitat ca prin hotãrârea ce se va pronunþa sã se dis-punã înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului în CF 351 Bãniþa, nr.Ord. A+ 6 NR.TOP. 1706, 1707, 1910 asupra drepturilor pârâþilor în suprafaþãtabularã de 15.480 mp. ºi realã de 14.968 mp în valoare de 10.000 lei cu des-tinaþie agricolã învecinat la nord cu Stoica Nicuºor, sud Stoica Vasile, est pârâulJigoreasa ºi vest composesorat, pe bazã de uzucapiune în temeiul art.1890 codcivil vechi, art. 1873, 1846 al. 1 ºi urm. Cod civil vechi.

Orice persoanã interesatã poate face opoziþie, care va fi depusã laJudecãtoria Haþeg în dosar nr. 946/240/2014, în caz contrar, în termen de 6luni de la data emiterii prezentei somaþii se va trece la judecarea cererii recla-mantului STOICA IOAN”.

Preºedinte Grefier,Carmen-Nicoleta Mihãilã Nicoleta-Simona Bendea

COMUNICATÎn perioada 29 septembrie - 03

octombrie 2014 Laboratorul de metrologieal S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºaniîºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea autorizãrii.

Mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilornoastre pentru întelegere.

CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEAJIULUI SA PETROSANI

Singur acasã în România anului 2014: o ºansã la educaþie ºi protecþie pentru copiii emigranþilorP este 80.000 de copii au pãrinþii

plecaþi la munca în strãinãtate,aratã statisticile oficiale. Poate chiar maialarmant, dintre aceºtia, patru din zecesînt complet lipsiþi de grija pãrinteascã,avînd ambii pãrinþi plecaþi peste hotaresau provenind din familii în care pãrintele unic susþinãtor era plecat. Cîtde veridice sunt, însã, aceste cifre?

Z iuaInternaþionalã

a PersoanelorVârstnice este o zispecialã în întreagalume ºi este sãrbãtoritã înfiecare an, în datade 1 octombrie ºine reaminteºte câtde valoroºi suntoamenii, indiferentde vârsta lor.

Persoanele în vârstãreprezintã etapa finalãa categoriilor de populaþie cu dificultãþiinerente ºi simbolizeazãîn conºtiinþa colectivãacele stãri fizice ºi psi-hice (singurãtatea,boala, dependenþa deceilalþi, izolarea,moartea) a cãrorangoasã conduce la oatitudine rezervatã, deevitare, creând bariereîntre generaþii.Sãrbãtoarea vârstnicilora fost instituitã îndecembrie 1990 deAdunarea Generalã aOrganizaþiei NaþiunilorUnite, în bazaRezoluþiei nr. 45/106.În domeniul protecþieisociale a populaþiei,Consiliul Europei a

adoptat, la 3 mai1996, Carta SocialãEuropeanã, carevizeazã dreptul la pro-tecþia sãnãtãþii, la secu-ritatea socialã ºi medi-calã, cât ºi dreptul de abeneficia de serviciisociale. Carta a fostsemnatã de Româniala 15 mai 1997 ºi afost ratificatã prinlegea nr. 74/1999.Astfel, a fost adoptatãLegea nr. 17/2000privind asistenþasocialã a persoanelorvârstnice. Sunt considerate persoanevârstnice, în sensullegii, persoanele careau împlinit vârsta depensionare stabilitã de lege.

Potrivit aprecierilorOficiului European deStatisticã (Eurostat),aproape o treime din

cetãþenii UniuniiEuropene vor aveavârsta de peste 65 deani pânã în 2050.Procentul persoanelorde peste 60 de ani vadepãºi actuala valoarede 17,1%, ajungând la33%, în 2050.Populaþia în vârstã de80 de ani va creºte dela 4,4% în prezentpânã la 11,4%, în2050.

"Trãim mai mult ºisuntem mai sãnãtoºidecât am fost vreo-datã, ceea ce este unadintre realizãrilemajore ale umanitãþii",considerã DirectorulExecutiv al FonduluiONU pentru Populaþii."Societãþile trebuie sãasigure creºterea calitãþii vieþii pentrupersoanele în vârstã ºirespectarea drepturilor

lor, pentru a putea trãiîn demnitate. Acestlucru este cu atât maiimportant în timpulcrizei financiare. Suntnecesare sisteme desecuritate socialã

puternice care sãfurnizeze servicii, sãasigure un standardadecvat de viaþã ºi caresã promoveze solidari-tatea între generaþii",subliniazã reprezentan-

ta ONU.Scopul acestei

campanii esteîmbunãtãþirea percepþiei persoanelorvârstnice asupra calitãþii vieþii lor în cursul procesului deîmbãtrânire ºi asuprarolului lor activ în soci-etate.Populaþia trebuiesã înþeleagã de ce trebuie accentuat rolulpersoanelor vârstniceîn societate. "Cine n-are bãtrâni sã-ºicumpere"

Campania stimuleazãoamenii sã participe lacreºterea calitãþii vieþiilor pe termen mediu ºilung.

Director executivdelegat, Ec.

Mariana Pâncotan


“În urmã cu cîþiva ani la un control al Curþii deConturi s-a ajuns la concluzia cã trei localitãþidin Valea Jiului nu mai beneficiazã de acel spor dezona defavorizatã ºi înaceastã situaþie Curtea deConturi ne-a pus sã plãtimdin urmã pe dimp de treiani de zile aceastã sumã de30%. De curînd a trecutprin Parlament legeaamnistiei fiscale iar acumcîteva zile preºedintele þãriia promulgat-o. În aceastã

situaþie nu mai suntemobligaþi sã plãtim din urmãde trei ani de zile sumarespectivã de 30% lunar”,a declarat Vasile Fãgaº, liderde Sindicat ÎnvãþãmîntulPreuniversitar Valea Jiului.

Cadrele didactice din trei localitãþi de pe Jiu beneficiazã încã de acelspor de zona defavorizatã.Este vorba de profesorii dinPetrila, Aninoasa ºi Uricani.

“Pentru cele trei localitãþiVulcan, Lupeni ºi Petroºaninu se mai acorda acel spor

de zona defavorizatã.Practic Curtea de Conturi afãcut un abuz atunci nu aþinut cont de legea 330care spune cã în continuareavem acelaºi venit ca îndecembrie 2009. Sãsperãm cã vom reuºi sãrezolvãm aceastã problemãprin anumite procese ºi sãputem beneficia de acestspor. Celelalte trei localitãþibeneficiazã de sporul dezona defavorizatã de 15% ºipe legea 330 de încã 15%,aºa cã ei în continuare

primesc 30% lunar. Nu estecorect ºi tocmai asta a spusºi Curtea de Conturi cã esteo situaþie schimbatã ºi cã numai e ca înainte. Situaþiaeste exact ca înainte, nu s-aschimbat absolut nimic iarValea Jiului este un tot uni-tar, nu Petrila într-un fel,Petroºaniul într-un fel”, amai spus sursa citatã.

Dupã ce ani în ºir a fostdeclaratã zona defavorizatã,iar mai apoi – deºi legal ºi-apierdut acest statut – a fostprivitã ca un areal unde nuse miºca nimic, Valea Jiuluicauta investitori. ValeaJiului ºi-a pierdut statutul dezona defavorizatã în decem-brie 2008.


Defavorizaþi într-o zonã care nu mai este defavorizatã, pe hârtieD efavorizaþi într-o zonã care nu mai este recunoscutã a fiind defavorizata.

În timp ce legea care prevede aministia profesorilor a fost promulgatã depreºedintele României, Traian Bãsescu, cadrele didactice din trei localitãþi aleVãii Jiului încã primesc sporul de zona defavorizatã. Avînd în vedere cã legeaa fost promulgatã sute de dascãli din Valea Jiului au fost “iertaþi”.

Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice – 1 octombrie 2014 Leaving No One Behind: Promoting a Society for All Sã nu uitãm pe nimeni: Sã promovãm o societate pentru toþi


Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani19 octombrie 2014 Ora 19.00

C apitala VãiiJiului,

municipiulPetroºani, a rãmasfãrã viceprimar.Postul va rãmâneneocupat de la 1octombrie, când fos-tul viceprimar,Dorina Niþã revinela catedraUniversitãþii dinPetroºani, iar pre-rogativele revinadministratoruluiPublic al oraºului.

Dorina Niþã ºi-aanunþat demisia deacum o lunã de zile,când a considerat cãtrebuie sã se întoarcã la catedrã. Niþã ºi-amotivat decizia, dupãce a promovat în cariera universitarã ºi,ca atare, dupã ce a fostavansatã, a ales sã seîntoarcã la studenþii sãi.Ea a fost prima femeieviceprimar al munici-piului Petroºani ºi,

deocamdatã, primarulTiberiu Iacob Ridzi nuse grãbeºte sã le cearãconsilierilor sãi sã îigãseascã un altînlocuitor.

Nici legea nu îl pre-seazã, iar deocamdatã,prerogativele pot fi preluate de administra-torul public, MarianPopescu. „Nu existã oreglementare, ºi Legea215/2001, cu modificãrile ulterioare,privind administraþiapublicã localã, nu regle-menteazã perioada încare un viceprimar trebuie înlocuit, în cazulvacantãrii funcþiei sale.Desigur cã, de dorit,este ca vacantarea sãdureze cât mai puþin,pentru ca activitatea sãfuncþioneze normal,însã, este evident cã,

acum, odatã cu regle-mentarea funcþiei demanager public, acestapreluând multe dinsarcinile primarului ºiale viceprimarului, acti-vitatea are continuitateºi nu se pune problemade a se bloca activitateaunei primãrii, din cauzãcã nu existã vicepri-mar”, a declarat AdrianNeagoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

Din aceastã sãptãmânã, mai exactde la 1 octombrie,scaunul rãmâne gol,pânã ce primarul, cares-a decis sã facã puþinãeconomie o vreme labugetul local, va gãsi decuviinþã, sã introducãpe ordinea de zi a vre-unei ºedinþe de consiliu,un proiect prin care sãaleagã un viceprimarnou.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Societatea de termoficaredin Petroºani se vede nevoitãsã întârzie furnizarea agentuluitermic cãtre abonaþi, pânã lamijlocul lunii viitoare.

Cei care sunt branºaþi vor fi nevoiþi sã caute o altãalternativã de a scãpa de frig,pentru cã pânã atunci,Termocentrala Paroºeni nu vafurniza agent primar.

„Din pãcate, aºa cum aucomunicat ºi cei de laTermoficare, pânã în 12

octombrie se lucreazã laTermoficare Paroºeni. Am înþe-les cã sunt probleme legate deinstalaþia de desulfurare ºi nuvom avea nici apã caldã, nicicãldurã, din pãcate”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Societatea din Petroºani care asigurã furnizarea agentului termic cãtre populaþieeste în insolvenþã ºi sãptãmânatrecutã trebuia sã aibã loc o licitaþie pentru ca acest serviciu

sã fie gestionat de o singurãfirmã. Cei de la Petroºanispun, însã, cã vor relua procedura, fãrã sã afectezepopulaþia abonatã. „Licitaþia va fi reluatã, dar furnizareaagentului termic la Petroºani nueste neapãrat condiþionatã deaceastã licitaþie de concesio-nare a serviciului”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Lucrãrile la instalaþia dedesulfurare a gazelor de arderede la termocentrala Paroºeni vaoferi posibilitatea ca acest pro-ducãtor de energie electricã sãse încadreze în normeleeuropene de protecþia mediului.Întreaga investiþie se ridicã la65 de milioane de euro, fiinduna dintre cele mai mari care s-au realizat în Valea Jiului.


Donaþie de la salvatoriimontani austrieciS alvatorii din România

au primit de la colegiilor din Austria, o þarã renumitã pentru staþiunilede schi dar ºi pentru eficacitatea serviciilor de salvare montanã,echipamente în valoare de60 de mii de euro.

O colaborare dintre salva-torii montani din Valea Jiului ºicei din Austria, care dateazãde mai mulþi ani, s-a con-cretizat acum printr-o donaþiedin partea austriecilor cãtrecolegii români. Este vorba deun echipament esenþial în misi-unile de salvare ºi recuperareîn zona montanã, în condiþiile

în care sunt foarte multe regiuni neacoperite de reþelelede comunicaþii din teritoriul pecare salvatorii montani îl au însubordine. Nu doar salvatoriidin Valea Jiului au beneficiatde donaþia colegilor din Austriaci ºi alte servicii din þarã.

„Noi avem un protocol decolaborare cu Austria de Jos,

cu salvamontul austriac. Anultrecut am reuºit sã aducemstaþii de radio emisie - recepþieîn România, în cadrul acestuiproiect. Valoarea donaþiei afost de 60 de mii de euro, iaro parte din acest echipament l-am donat la rândul nostrucãtre diferite instituþii din þarã.A fost pusã la punct reþeauade radiocomunicaþii din zonaStraja ºi în viitorul apropiat,în momentul în care se definitiveazã toatã zona turisticã Parâng, vrem sãvenim ºi în sprijinul colegilorde aici cu câteva antene, unreleu ºi câteva staþii fixe pentrua-ºi face ºi ei propria reþea decomunicaþii. O reþea mai multdecât necesarã pentru intervenþie ºi salvare în zonamontanã. Donaþia are o valoare mare ºi ne ajutã extraordinar de mult”, adeclarat vicepreºedinteleAsociaþiei Salvatorilor Montanidin România, George Resiga.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Fãrã viceprimar în Capitala Vãii Jiului

Cãldurã, dupã 12 octombrieD eºi vremea s-a rãcit simþitor ºi pe timpul nopþii

temperaturile sunt extrem de scãzute,Termocentrala Paroºeni va furniza agent termic doardin data de 12 octombrie. Pânã atunci nu se poate dinmotive tehnice. Astfel, cei branºaþi la sistemul public defurnizare a agentului termic sunt nevoiþi sã îºigãseascã surse alternative.

C ostelStancu,

patronul restaurantuluiAmicii dinUricani ºi AlinVasilescu, celcare a ocupatfuncþia de manager, seluptã pentru acestpost la Spitalulde Urgenþã din Petroºani.Astãzi a fostultima zi pentrudepunerea dosarelor.

Pentru cã actualului manager i-a expirat mandatul, Spitalul deUrgenþã din Petroºani aorganizat concurs pentruocuparea funcþiei de conducere. Douã dosare au fost depuse pânã la termenul limitã ºi acum,pentru acest post, s-auînscris atât medicul AlinVasilescu, cât ºi CostelStancu, fost viceprimar aloraºului Uricani. „Pânã lunidimineaþã erau depuse douãdosare. Termenul expirãluni la ora 15,00, dar înprincipiu, pentru aceastãfuncþie sunt doar doi candidaþi”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Alin Vasilescu este medicchirurg ºi, înainte de aocupa postul de managergeneral al Spitalului deUrgenþã din Petroºani, afost director medical. Dinanul 2010 acesta a ocupatpostul de manager al celeimai mari unitãþi medicaledin Valea Jiului. Costel

Stancu a fost viceprimar înurmã cu douã mandate laUricani ºi acum conduce unrestaurant în oraºul Uricani.

Costel Stancu nu estepentru prima datã când vreaacest post. El s-a mai înscrispentru a ocupa acest post ºiîn urmã cu 4 ani.



CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Vaccinarea nou-nãscuþilorîmpotrivahepatitei B afost reluatãD upã ce o lungã perioadã

de timp nou – nãscuþiidin judeþul Hunedoara nu aumai putut fi vaccinaþi împotrivahepatitei B, acþiunea a fostacum reluatã inclusiv pentrubebeluºii care au rãmas neimunizaþi.

În judeþul Hunedoara au ajuns800 de doze de vaccin hepatitic Bpediatric, aºa încât sã fie înlãturatesincopeºe în vaccinarea nou – nãscuþilor. În plus, pânã la sosireadozelor de vaccin suplimentare,

s-au realizat redistribuiri ale acestora de la alte judeþe care maideþineau în stoc vaccinuri, aºa încâtcât mai mulþi bebeluºi sã poatã fivaccinaþi. Ministerul Sãnãtãþiianunþã cã, la aceastã orã, în judeþulHunedoara a fost reluatã campaniade vaccinare atât în maternitãþi, cât ºi la medicii de familie, pentru bebeluºii care au pãrãsitmaternitãþile fãrã a fi imunizaþi.

În judeþul Huendoara, sute denou – nãscuþi au pãrãsit spitalelefãrã sã fie imunizaþi, iar cea maistringentã problemã s-a înregistratîn Valea Jiului.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Stancu vs. Vasilescu la S.U.P

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 201414 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Nocturne 12:30 Tribuna partidelor parla-mentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului17:35 Legendele palatului,18:15 Interes general 18:45 România în 5 minute 19:00 Meteo19:10 Aºa-i românul! 19:30 Starea naþiei19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncescîn România 21:00 Studio UEFA ChampionsLeague 21:40 Fotbal:FC ªahtior Doneþk- FC Porto

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru12:30 Dãdaca13:00 ªtirile Pro TV13:45 Trandafirul negru15:00 Culoarea dragostei17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

10:45 Teleshopping 11:15 Haos12:30 Teleshopping 13:00 Râzi ºi câºtigi 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 9021015:30 Trãsniþii16:00 Cusurgiii 16:30 Focus 17:00 Iubiri secrete18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Fiul dragonului22:30 Cusurgiii

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã 12:15 Specialiºti în sãnãtate13:00 ªtiri Naþional TV13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Vouã15:00 Legenda cãutãtorului 16:00 Vouã 16:15 Fugarul17:30 Legenda cãutãtorului 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Autopsia Crimei22:15 Fugarul

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România

21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Tânãr ºi neliniºtit17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: PSG - Barcelona 22:30 EuroFotbal 22:45 Fotbal: PSG - Barcelona 23:30 EuroFotbal

8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:50 Hercule11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Jaf în stil italian22:30 Un show pãcãtos

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa sunteþi nevoit sã luaþio decizie dificilã: vi se propune ocolaborare avantajoasã, darpartenerul de viaþã nu este deacord sã munciþi în plus. Gândiþi-vã bine înainte sã luaþi ohotãrâre! Nu faceþi excese alimentare.

Reuºiþi sã terminaþi cu bine oactivitate importantã. S-ar putea sã gãsiþi cu greu soluþii laproblemele familiei. Nu estemomentul sã cumpãraþi unobiect de valoare. Cel mai binear fi sã aºteptaþi pânã când veþista mai bine cu banii.

Intenþionaþi sã vã asumaþi maimulte responsabilitãþi la serviciu,dar vã temeþi cã ºeful nu va fi deacord. Relaþiile cu colegii de serviciu se anunþã tensionate.Gândiþi-vã bine înainte de aacþiona. Stabiliþi-vã clar prioritãþile!

ªefii vã apreciazã, dar sã nu vãaºteptaþi la felicitãri din parteacolegilor! Nu este momentul sãspuneþi chiar tot ce gândiþi.Dupã-amiazã mergeþi în vizitã lao rudã mai în vârstã.

Nu este recomandabil sã vãpuneþi mari speranþe într-oafacere, pentru cã s-ar putea sãfiþi dezamãgit. Dimineaþa aparmai multe evenimente nepre-vãzute, care vã stricã planurile.

S-ar putea sã nu mai plecaþi într-o delegaþie, din cauza uneiprobleme de sãnãtate. ªefii vorînþelege situaþia. Evitaþi certurile,pentru a nu vã agrava situaþia.Acceptaþi ideea cã trebuie sã vãodihniþi!

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu, din cauzazvonurilor lansate de o femeieinvidioasã. La nevoie, puneþi doicolegi faþã în faþã! Spre searã,vã regãsiþi liniºtea alãturi departenerul de viaþã.

Intuiþia vã ajutã sã aflaþi de ce ºi-a schimbat un prieten ati-tudinea faþã de dumneavoastrã.Temperaþi-vã nervozitatea, pentru cã nu rezolvaþi nimiccertându-vã!

S-ar putea sã fiþi nevoit sã luaþi odecizie dificilã cu privire laasocierea într-o afacere. Sfaturileunei persoane cu experienþã vãajutã sã înþelegeþi cã avantajelefinanciare nu justificã timpul.

Vã daþi seama cã o femeie dinanturaj vã invidiazã. Nu esterecomandabil sã provocaþi o dis-cuþie. Ar fi bine sã daþi dovadãde mai multã discreþie. Odihniþi-vã mai mult.

Relaþiile cu partenerul de viaþã ºicu prietenii sunt excelente. Fiþi prudent în afaceri. Nu alergaþi dupã câºtiguri uºoare!Dupã-amiazã petreceþi momenteplãcute în compania celor dragi.

Primiþi un cadou cu valoare sentimentalã deosebitã. S-arputea sã primiþi ºi de la serviciu oimportantã sumã de bani. Nusunt recomandate cãlãtoriile îninteres personal. S-ar putea sãcheltuiþi prea mult.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

ÎNCHIRIERIÎnchiriez spaþiu în

suprafaþã de 600 metripãtraþi, pe DN 66, în imediata vecinãtate aCãsuþei Albastre ºi aComplexului Rustic.

Relaþii la telefon:0722448428.

Rata ºomajului a crescut la 5,43 în judeþul HunedoaraN umãrul ºomerilor din judeþ este

în creºtere. Rata ºomajului ascãzut cu 0,09 puncte procentuale,atingând la sfârºitul lunii augustnivelul de 5,43 %. Raportat la aceeaºiperioadã a anului trecut, avem oscãdere cu 1,09 la sutã.

“În cursul lunii august, în evidenþele AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara au fost înregistraþi 2.078 de ºomeri,dintre care 218 provin din disponibilizãri curentede personal. La finele lunii august 2014, numãrultotal al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de10.541, din care 4.251 ºomeri indemnizaþi ºi6.290 ºomeri neindemnizaþi. Din totalul ºomerilorhunedoreni, la sfârºitul lunii august 2014, femeilesunt în numãr de 5.096”, declarã Rodica Peter,director executiv al AJOFM Hunedoara.

Cei mai mulþi ºomeri sunt în municipiulHunedoara - 1.268, urmând Deva – 1.231,Petroºani -1.225, Orãºtie -1.224 ºi Haþeg -1.207. În cursul lunii august, un numãr de 1.153 depersoane au reuºit sã se încadreze în muncã, dincare 263 persoane pe duratã determinatã, iar 890persoane, pe duratã nedeterminatã.


LOCURI DE MUNCÃ VACANTE ÎN DATADE 31 AUGUST 2014, ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA:

confectioner-asamblor articole din textile 30 vanzator 26 lacatus mecanic 24 muncitor necalificat in industria confectiilor

22

muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet

19

agent de securitate 17 montator pereti si plafoane din ghips-carton

17

operator la roboti industriali 16 sudor 16 ospatar (chelner) 15 sofer autocamion/masina de mare tonaj 12 betonist 11 bucatar 11 montator subansamble 11 lucrator comercial 10 sef santier 10 brutar 9 lucrator bucatarie (spalator vase mari) 9 barman 8 casier 8 parchetar 8 dulgher (exclusiv restaurator) 7 lacatus constructii metalice si navale 7 sudor cu arc electric cu electrod nefuzibil in mediu de gaz protector

7

zidar restaurator 7 zidar rosar-tencuitor 7 ambalator manual 6 confectioner-montator tamplarie din aluminiu si mase plastice cu geam termoizolator

6

croitor 6 faiantar 6 zidar pietrar 6 camerista hotel 5

muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje

5

operator la fabricarea produselor fainoase 5 pavator 5 vopsitor 5 cusator piese din piele si inlocuitori 4 electrician in constructii 4 instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze

4

mecanic auto 4 mecanic utilaj 4 muncitor constructor barne, chirpici, piatra 4 operator calculator electronic si retele 4 operator introducere, validare si prelucrare date

4

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Septembrie 2014

L ectura nu þinecont de vârstã.

Pe Ana Schmitdam întâlnit-o labibliotecã. Deºi are80 de ani nimic nuîi trãdeazã vârsta.Octogenara estepasionatã de lecturã, soarbefiecare cuvânt,fiecare paginã, iarnumãrul cãrþilorcitite nici nu ºi-lmai aminteºte.

“Citesc cãrþi detreizeci de ani, oricecãrþi în afarã depoliticã. Îmi place aicila bibliotecã, este unloc liniºtit recreativ ºipleci de aici schimbat,parcã îþi schimbã ati-

tudinea ºi mentalitatea.La 80 de ani citesc înfiecare sãptãmînã câteun braþ de cãrþi, 5-6depinde cât sunt demari. Am ºi nepoate lacare le iau eu cãrþilepentru cã ele nu autimp sã vinã, citescmai rar pentru cã nuau vreme, se pregãtescpentru facultate, egreu ºi la liceu, una

este studentã în anul V la medicinã laTimiºoara”, ne spuneAna Schmitd, octogenara pasionatãde lecturã.

Cum a prins gustullecturii ne spune chiardânsa. A început înclasa a III-a ºi de atunci a citit tot ce i-acãzut în mânã, chiardacã nu i-a plãcut o

carte a citit-o pânã lafinal.

“Citesc de la 12ani, din clasa a III-aam început sã citesc ºide atunci s-a dezvoltattreptat. Nu pot sãdorm dacã nu citesccel puþin 10 pagini ºiadorm cu cartea penas. Ochii mã þin”, nemai spune AnaSchmitd.

Femeia a cititaproape toate cãrþiledin bibliotecã, iarîncepând din aceastãlunã încã aproape 300 de volume maiaºteaptã sã fie rãsfoitede ea. Bibliotecamunicipalã dinPetroºani este maibogatã cu peste 200de cãrþi. Reprezentanþiiinstituþiei au achiziþio-

nat în aceastã lunã un numãr de 239 devolume în valoare de3000 de lei.

“În luna septembrieam cumpãrat cãrþi învaloare de treizeci demilioane. Sunt multevolume unde aveamprimul volum dar nuaveam continuarea.Tineretul care cautã ocarte a doamneiBinder, “Fluturi”, ºi pecare am comandat-oîn sfîrºit. Romane

istorico-romantice amcumpãrat aproximativ20 ºi multe ghiduri deculturã, în general. Am achiziþionat cãrþidin toate domeniile”,a declarat Delia Grosu,reprezentantulBiblitecii municipalePetroºani.

Biblioteca munici-palã din Petroºanideþine aproape 60 demii de exemplare decãrþi.


“Noaptea bibliotecilor vadebuta în datã de 4octombrie începînd cu ora19 ºi pînã pe la ora 2dimineaþa depinde de cîþioameni vom avea. Acþiuneaare scopul de a promovalecturã, copii sã înþeleagãimportanþa lecturi ºi vomavea o expoziþie de carte ºivizionarea unui film “, adeclarat Delia Grosu,reprezentantul BiblioteciiMunicipale.

Noaptea biblioteciloratrage de fiecare datãpasionaþii de lecturã carepetrec în liniºte, în creieriinopþii câteva ore printrerafurile cu zeci de mii decãrþi.

“Este al treilea an în careorganizãm Noaptea bibliote-cilor în care copii au accesliber în depozite, pot sã-ºi

caute singuri cãrþile. De obi-cei stau pe jos ºi citesc pînãtîrziu cei care nu vor sã vinãla film, nu dãm amenzicelor care restitue cãrþileîntîrziate ºi facem înscrierigratuite, nu mai trebuieplãtit permisul”, a mai spussursa citatã.

La bibliotecã vin tineriicare împrumutã cãrþilenecesare la ºcoalã, dar vinºi persoane vârstnice. Înnoaptea de 4 spre 5octombrie 2014, începândcu ora 18.00 ºi pânã la ora2.00 a dimineþii, porþileBibliotecii vor fi deschise ºivizitatorii se vor putea bucu-ra de un program bogat,divers, pentru toate gus-turile.


Pasiunea pentru lecturã nu þine de vârstã sau vãz

La 80 de ani, Ana Schmitd este unexemplu de pasionat de lecturã

Lecturã în creierii nopþiiN oaptea bibliotecilor. Pentru al treilea an consecutiv, la Petroºani va fi

organizatã noaptea bibliotecilor. Evenimentul va avea loc la BibliotecaMunicipalã din cartierul Aeroport. Cei de aici spun cã în aceastã noapte nuse vor percepe taxe de înscriere sau de penalizare pentru cei care restituiecu întârziere cãrþile împrumutate.

cvj nr 707, marti, 30 septembrie

Documents