Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 769

Marti, 6 Ianuarie 2015

CEH faceeconomii dintelefonia mobilãC omplexul Energetic Hunedoara

este decis sã restrângã la sângecheltuielile ºi altfel nici nu poate, lapierderile pe care le înregistreazã.

Una dintre cele mai recente mãsuri adoptate de conducerea CEH este „unifi-carea” operatorului de telefonie mobilã.

„Tot personalul Complexului EnergeticHunedoara a fost trecut pe un singur operator de telefonie mobilã, din motive deeconomie. Alegerea operatorului s-a fãcutpe baza unei proceduri legale”, a declaratdirectorul general al CEH, Aurel Niculescu.A fost desemnat operatorul care a oferitcele mai multe facilitãþi ºi acum au convorbiri nelimitate, la un preþ foarte bun.

Reducerea cheltuielilor este absolutobligatorie în ceea ce a priveºte CEH, încondiþiile în care entitatea energeticã tra-verseazã o perioadã extrem de dificilã dinpunct de vedere financiar. Pierderile suntcifrate la aproximativ 320 de milioane de lei,mai mari chiar decât cele estimate în bugetulde venituri ºi cheltuieli pe anul 2014.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

V om plãti cu maximun leu sau doi în

plus la apa potabilã consumatã, dar astadoar din martie. Totuºi, totul depinde degirul primarilor dinValea Jiului. Care încãnu au agreat ideeascumpirii tarifelor, deºitermenul limitã a expiratduminicã, 4 ianuarie.

Responsabilii Asociaþieide DezvoltareIntracomunitarã (ADI) nuau reuºit sã se punã deacord cu privire la scumpirea apei potabile.

Riscãm acum ca populaþiaVãii Jiului sã plãteascã ºimai mult, pentru cã toateinvestiþiile, atât ceva dejafinalizate, cât ºi cele încurs de finalizare vor fidecontate din bugeteleprimãriilor. Totuºi, apa nus-ar scumpi foarte mult.

„Existã riscul blocãriifondurilor europene pentru etapa a II-a ºi cabanii sã fie recuperaþi dela primãrii. Eu sper cã nuse va ajunge aici, cã tre-buie sã intrãm pe fãgaºulnormal. Noi ar urma sãscumpim apa din februa-rie, dar se va vedea în fac-tura de pe martie. Preþul

nou va fi 4,51 lei la apã ºi2,08 la canal, preþuri cuTVA. Este o ajustare cuinflaþia de 22%”, a spusCristian Ionicã, ºef alDepartamentului Producþieal Apa Serv Petroºani.

În acest moment, pentru apa potabilã plãtim2.98 lei/mc + TVA, iartariful la apã uzatã este1.38 lei/mc + TVA.

2 015, noi proiectela Apa Serv

Valea JiuluiPlanuri pentru 2015.

Anul care s-a încheiat afost unul fructuos pentrusocietatea de apã din

Valea Jiului, urmeazã însãplanurile pentru aceastãperioadã. ConducereaApa Serv doreºte ca ºianul 2015 sã fie unul lafel, dacã nu chiar mai bunpentru societatea de apã ºiangajaþii sãi.

“Pentru 2015 vrem sãterminãm ce am început ºi

sã ne menþinem la fel debine. Vrem sã accesãmnoi fonduri europene pentru a dezvolta zona aºacum trebuie sã fie la niveleuropean”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului.

Societatea de apã dinValea Jiului a implementatzeci de proiecte în cursulacestui an. Unele au fostdeja finalizate, iar la altelemai este puþin de lucru.

Anul 2014 a fost unulprolific pentru ApaServ.Au fost implementatenenumãrate proiecte, iaracum se culeg roadele.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEMonika BACIUMonika BACIU

Drumarii de pe DN 66Aau fost depãºiþi de situaþie

N insoarea i-a luat prin surprindere pe cei de la Districtul de drumurinaþionale din Valea Jiului, însã doar în partea de vest a regiunii.

Culmea este cã în vestul Vãii a nins mai puþin decât în est unde drumurile au fost deszãpezite impecabil. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Apa s-ar putea scumpi din februarie

D upã douã licitaþiieºuate, care nu au

prezentat interes,Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarãTermoficare Valea Jiuluiva merge pe negociereadirectã a serviciului.Asta nu va rezolva, însã,problema pierderilor ºi aconductelor învechite.

Procedura se va derula în data de 29 ianuarie, laPrimãria MunicipiuluiPetroºani, acolo unde s-au desfãºurat ºi cele douãlicitaþii pentru atribuirea contractului, dar care nu au prezentat interes.

„Atribuirea serviciului de termoficare se va faceprin negociere directã”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani. Serviciul, unicpentru toatã Valea Jiului, vafi preluat de Complexul

Energetic Hunedoara, aºacum s-a ºi preconizat încã dela înfiinþarea ADITermoficare, care va trebuisã se ocupe de producerea,transportul ºi distribuþia agen-tului termic cãtre beneficiariidin întreaga Vale a Jiului. Deprecizat cã, prin HotãrâreaConsiliului de Administraþie24 / 21.10. 2014 s-a apro-bat participarea SucursaleiElectrocentrale Paroºeni lalicitaþia organizatã deAsociaþia de DezvoltareIntracomunitarã TermoficareValea Jiului pentru preluareaserviciului public de alimenta-re cu energie termicã în sis-tem centralizat.

R eþelele vor rãmânetot învechite

Se pune, însã, problema,reþelelor învechite, care potceda în orice moment ºi caresunt aducãtoare de maripierderi. Directorul general al Complexului EnergeticHunedoara, Aurel Niculescu, spune însãcã nici nu se poate puneproblema înlocuirii reþeleloractuale, deºi recunoaºte cãstarea tehnicã a conducteloreste proastã. Astfel, în regimde varã, pierderile sunt decirca 60%, iar iarna, cândgradul de încãrcare al

reþelelor este mai mare,pierderile sunt de circa 50%.

„Adaosul de completare înreþelele de termoficare estede aproximativ 150 de tone/orã. La ora actualã,pierderea pe reþele este de170 tone/orã. Într-adevãr,reþelele, atât din Valea Jiului,cât ºi din Deva, sunt în pro-prietatea CEH, lucru care nueste corect. Erxistã un actnormativ, vechi de câþiva ani,care aratã cã infrastructurade transport ºi distribuþie trebuie sã fie în proprietateaconsiliilor locale”, explicãdirectorul Aurel Niculescu.

În judeþul Hunedoara,doar reþelele de distribuþiesunt acum în proprie-tatea administraþiilor publice, în timp ce trans-portul a rãmas în ogradaCEH, respectiv la celedouã termocentrale,Mintia ºi Paroºeni. „ªireþelele de transport artrebui trecute în propri-etatea autoritãþilor publi-

ce, pentru cã numai aºaputem lucra cu fonduri ne-rambursabile mãcar parþial”,a precizat directorul general alCEH. Niculescu spune cã, ºidacã vor prelua sistemul unic determoficare, CEH va angajacheltuieli doar pentru repararea,întreþinerea ºi exploatareareþelelor. El este de pãrere cã arfi ideal ca reþelele sã treacã înproprietatea ConsiliuluiJudeþean, mai ales cã vorbimdespre un sistem unic pentrutoatã Valea Jiului, ºi sã rãmânãîn exploatrea CEH, ca ºi sistemintegrat, cu continuarea progra-mului de contorizare individualã.

CCararmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

M eteorologiianunþã un nou

val de temperaturiscãzute. Gerul se vainstala din nouîncepând din aceastãnoapte. Astfel,autoritãþile locale tre-buie sã asigure adãpos-turi pentru persoanelecare nu au un acoperiºdeasupra capului.

“ªi înainte de sãrbãtoriau fost anunþate tempera-turi foarte scãzute, poliþialocalã a acþionat pentru persoanele fãrã adãpost saucele care locuiesc în adã-posturi improvizate. Amidentificat un numãr de 12 persoane, o parte dintreacestea au fost conduse laadãpost, unele au refuzatpentru cã sunt din altelocalitãþi ºi atunci i-am îndrumat cãtre localitãþile dedomiciliu în speþã spre garaPetroºani sau spre mijloacelede transport în comun. Nuau fost gãsite persoane înhipotermie sau care sã aibãnevoie de ambulanþã.

Persoanele gãsite au fostconduse la adãpost, au fostîn regulã, au rãmas cazate,iar în zilele urmãtoare uneledintre acestea au pãrãsit adã-postul ºi s-au deplasat cãtrelocalitãþile de domiciliu, altelefiind cazate ºi la momentulde faþã în adãpost care estela capacitatea maximã”, adeclarat Nicu Stãncioi, ºefBirou Ordine ºi LiniºtePublicã Poliþia LocalãPetroºani.

Anul acesta s-a redusnumãrul persoanelor fãrãadãpost. Cei care sunt gãsiþipe strãzi ºi prezintã afecþiunimedicale sunt îndrumaþi ºicãtre unitãþile medicale.

“Faþã de anii trecuþi esteun numãr mai mic pentrucã anii trecuþi au fost peste20 de persoane, referire facla perioada de la sãrbãtori ºipânã în present. S-auanunþat iar temperaturefoarte scãzute ºi cu sigu-ranþã vom gãsi persoanesau poate chiar pe aceleaºipe care le gãsim frecventpe strãzi sau în adãposturilepe care aceºtia ºi leimprovizeazã. Spre Spitalulde Urgenþã noi am îndru-

mat persoanele care erauîntr-o stare avansatã dehipotermie sau acuzauprobleme de sãnãtate.

Direcþia de AsistenþãSocialã în locaþia în carefuncþioneazã mai poateamenaja adãposturi pentrucã mai sunt locaþii. Aceºtia

au adus saltele ºi paturi ºiexistã posibilitatea de a cazamai multe persoane”, amai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii PolilieiLocale au constatat faptulcã sunt ºi persoane care nusunt de pe raza localitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Încã o încercare pentru înfiinþarea sistemului unic de termoficare

Atribuirea serviciului, transformatã din licitaþie în negociere directã

Adãposturi pentru persoanele care nu au un acoperiº

Soþul Mihai, fiica Mirela ºi nepotul Dragoºanunþã, cu multã tristeþe, decesul soþiei devotate, amamei fãrã asemãnare ºi a bunicii mereu grijulie

STÃNESCU VICTORIAÎnmormântarea va avea loc miercuri, 7.01.2015, la

ora 13, cu plecare de la Capela Bobocul din PetroºaniDumnezeu sã o odihneascã în pace

* * * Fiul Mircea împreunã cu nora Ramona

deplâng trecerea în nefiinþã a celei care a fost omamã iubitoare ºi o soacrã de excepþie

STÃNESCU VICTORIANu te vom uita niciodatã

* * * Familia Dorina Bortea, cu durere în suflet, anunþã

trecerea în lumea celor drepþi a bunei ei cuscreSTÃNESCU VICTORIA

Te vom purta mereu în suflete

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015 Actualitate 3

N insoarea i-a luatprin surprindere

pe cei de la Districtulde drumuri naþionaledin Valea Jiului, însãdoar în partea de vest aregiunii. Culmea estecã în vestul Vãii a ninsmai puþin decât în estunde drumurile au fostdeszãpezite impecabil.

Nervi întinºi la maximpentru ºoferii din vestul Vãii Jiului care au fostnevoiþi sã ajungã, ieridimineaþã, în Petroºani.

Din cauza faptului cã dru-marii din cadrul districtuluidin Valea Jiului, care ar fitrebuit sã cureþe DN 66 A,ºi-au fãcut treaba de mântu-ialã (foto), ºoferii au fostobligaþi sã circule cu vitezamelcului ºi teama ca nucumva sã ajungã în ºanturilede pe marginea drumului.

Cel mai greu s-a circulatde la intersecþia cu DN 66,la intrare în Iscroni-Aninoasa, unde plugurile au intrat de parcã n-ar fivrut sã zgârie asfaltul, iarmaterialul antiderapant afost împrãºtiat, probabil,înainte de sãrbãtori.

”Cel mai rãu se circulãde la ieºire din Petroºani ºipânã la intrare în Vulcan. S-au fãcut cã deszãpezesc ºide nisip ºi sare nu poate fivorba. La fel este ºi înVulcan, pe bulevard, se cir-

culã foarte greu. Noi, ºoferiide maxi-taxi circulãm cugroazã, pentru cã ducemoameni”, a spus unul dintreºoferi.

Primarul localitãþiiAninoasa, Nicolae Dunca,spune cã a cerut explicaþiicelor de la drumurilenaþionale, dar nu are autoritate asupra lor.

”În Aninoasa, noi încã de azi noapte am ieºit ladeszãpezire ºi se circulãbine în oraº. Nu avem probleme, însã pe drumulnaþional intervin cei de laDrumurile Naþionale. O sã-iîntreb de ce s-a ajuns înaceastã situaþie”, a declaratprimarul localitãþii, NicolaeDunca.

Pentru deszãpezireCNADNR plãteºte uneifirme private sume deloc deneglijat, însã rezultatul sevede cu ochiul liber. De precizat ar fi faptul cãºeful Secþiei de DrumuriNaþionale Deva, la fineleanului trecut, a fost sus-

pendat din funcþie ºi cerce-tat disciplinar, pentru cã aintervenit defectuos peautostrada ce trece prinjudeþ, însã acest lucru pare

cã nu i-a speriat ºi pe subalterni. Astfel, cãtreCADNR, ieri s-a raportat cãpe DN66A km0+000 -3+847 (Iscroni) carosabileste umed cu porþiuni cuzãpada de 1cm, însã realitatea era cu totul alta.

S -a circulat bine pe DN 66

Petroºani- Simeria

Deºi a nins mai mult înestul Vãii, aceaºi drumari dela Drumurile Naþionale ºi-aufãcut treaba impecabil, DN66 Petroºani-Simeria, pe

raza Petroºaniului, fiindcurãþat aproape pânã laasfalt (foto).

Pe de altã parte, poliþiºtiihunedoreni spun cã ºoferiiau obligaþia de a circula cuo vitezã care sã nudepãºeascã 30 km/h, înlocalitãþi sau 50 km/h înafara localitãþilor când dru-mul este acoperit cu polei,gheaþã, zãpadã bãtãtoritã,mâzgã sau piatrã cubicãumedã. ”Evitaþi acþionareabruscã a sistemului defrânare ºi a mecanismuluide direcþie, deoareceautovehiculul pe care îl conduceþi poate derapa.Folosiþi cu precãdere frânade motor atunci când rulaþipe un carosabil alunecos.(…) Prevederile legale învigoare interzic circulaþiaautovehiculelor, fãrã caacestea sã fie dotate cuanvelope de iarnã, pe drumurile publice acoperitecu zãpadã, gheaþã saupolei”, explicã subcomisarulBogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U n bãrbat învârstã de 60 de

ani din municipiulLupeni a decedat luninoaptea în urma unuiincendiu ce a izbucnitîn apartamentul în carelocuia.

Potrivit inspectorului ºefal ISU Hunedoara ViorelDemean echipajul de pom-pieri al Gãrzii de intervenþieLupeni a constatat cãincendiul se manifesta doarîn interiorul unei camere.

“Dupã pãtrunderea înimobil ºi lichidarea incendiu-lui, în camera în care s-amanifestat arderea, a fostgãsit bãrbatul decedat careprezenta arsuri pe mai binede jumãtate din suprafaþacorpului. Pompierii au reuºitsalvarea ºi evacuarea propri-etarei apartamentului, carese afla în camera alãturatã,o femeie în vârstã de 64 deani, intoxicatã cu fum ºigaze rezultate în urma pro-cesului de ardere, neprezen-tând arsuri pe suprafaþa cor-poralã. Aceasta a fost pre-

datã echipajului SMURD ºitransportatã la UPULupeni. În incendiul generatde un mijloc de încãlzirenesupravegheat orisupraîncãlzit a ars mobiladin interiorul camerei înproporþie de 80 la sutã”,declarã Viorel Demean.

Pompierii atrag atenþiaasupra faptului cã majori-tatea incendiilor au fostcauzate de coºurile de fumdeteriorate, necurãþate sauneizolate corespunzãtor faþãde materialele combustibile,iar verificarea, repararea,izolarea termicã ºi curãþareaperiodicã a coºurilor deevacuare a fumului suntobligatorii. Coºurile de fumtrebuie curãþate periodicpentru eliminarea depuneri-

lor de funingine care se potaprinde sau pot obturacanalele de evacuare.Coºurile de fum trebuie izolate termic faþã de ele-mentele combustibile aleplanºeului sau acoperiºului.De asemenea, sobele ºi altemijloace de încãlzire trebuiesupravegheate permanentpe timpul funcþionãrii.

De la începutul acestuian, echipajele de pompieri,ale Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã „Iancude Hunedoara” al judeþuluiHunedoara, au acþionatpentru stingerea a 11incendii produse laacoperiºuri ºi coºuri de fum.Totodatã, echipajele dePompieri – SMURD ale ISUHunedoara care acþioneazãîn vederea acordãrii primului ajutor medical deurgenþã ºi descarcerare auintervenit, de la începutulanului, la 233 cazuri.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Drumarii de pe DN 66A au fost depãºiþi de situaþie

Incendiu cu o victimã ºi opersoanã intoxicatã înmunicipiul Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 20154 Turism Turism 5

Harta pârtiilor de schi din România

Staþiunile Strajaºi Parâng în topR omânia are 154 de pârtii de schi

omologate, cele mai multe culungimi de pânã într-un kilometru,potrivit bazei de date a MinisteruluiTurismului aferentã anului trecut, publicatã pe site-ul turism.gov.ro.

În total au fost amenajaþi 136 de kilometri depârtie în 19 judeþe. De remarcat este faptul cãstaþiunile montane din Valea Jiului, Straja ºi Parângse aflã în topul staþiunilor cu cele mai lungi pârtiide schi din România. Astfel, staþiunea Straja, ceasupranumitã ºi “ Perla Vãii Jiului”, are potrivitdatelor Ministerului Turismului o lungime a pârtiilorde 12, 6 kilometri, fapt care o situeazã pe locul al treilea la nivel naþional, dupã Poiana Braºov,unde lungimea pârtiilor mãsoarã 22,4 kilometri ºi Sinaia, unde lungimea pârtiilor amenajatemãsoarã 17,8 kilometri.

Staþiunea montanã Parâng are pârtii amenajateîn suprafaþã de 8,1 kilometri. De menþionat este ºifaptul cã în staþiunile din Valea Jiului turiºtii vorgãsi cele mai mici preþuri la instalaþiile de transport pe cablu.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 20154 Turism Turism 5

Harta pârtiilor de schi din România

Staþiunile Strajaºi Parâng în topR omânia are 154 de pârtii de schi

omologate, cele mai multe culungimi de pânã într-un kilometru,potrivit bazei de date a MinisteruluiTurismului aferentã anului trecut, publicatã pe site-ul turism.gov.ro.

În total au fost amenajaþi 136 de kilometri depârtie în 19 judeþe. De remarcat este faptul cãstaþiunile montane din Valea Jiului, Straja ºi Parângse aflã în topul staþiunilor cu cele mai lungi pârtiide schi din România. Astfel, staþiunea Straja, ceasupranumitã ºi “ Perla Vãii Jiului”, are potrivitdatelor Ministerului Turismului o lungime a pârtiilorde 12, 6 kilometri, fapt care o situeazã pe locul al treilea la nivel naþional, dupã Poiana Braºov,unde lungimea pârtiilor mãsoarã 22,4 kilometri ºi Sinaia, unde lungimea pârtiilor amenajatemãsoarã 17,8 kilometri.

Staþiunea montanã Parâng are pârtii amenajateîn suprafaþã de 8,1 kilometri. De menþionat este ºifaptul cã în staþiunile din Valea Jiului turiºtii vorgãsi cele mai mici preþuri la instalaþiile de transport pe cablu.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 20156 Actualitate

2 000 de turiºtiîn Parâng.

Acesta estenumãrul de turiºticare au folosit noultelescaun din staþiunea montanãParâng în perioadasãrbãtorilor deiarnã.

“Din ajun deCrãciun ºi pânã ieri înMasivul Parâng auurcat aproximativ2000 de oameni ºipoate numãrul ar fifost mai mare dacã înParâng ar fi fost mai multe locuri decazare decât are la acest moment,însã 2000 de oameniîntr-o minivacanþã desãrbãtori este o cifrãbunã”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de

cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Potrivit autoritãþilorlocale numãrul celor ceau ales anul acestastaþiunea montanã estemai mare faþã de anultrecut.

“Cu siguranþã esteun numãr mai mabreºi nu s-au mai fãcutcozi la telescaun aºacum s-a întâmplat înanii trecuþi pentru cãtelescaunul nou a fostexploatat foarte bine ºia dus foarte mulþituriºti în munte astfelcã accesul a fost maifacil ºi telescaunulvechi ºi-a fãcut treaba,dar capacitatea detransport atelescaunului vechi estenet inferioarã celuinou”, a mai subliniatsursa citatã.

P arângulîncearcã sã

recupereze ce apierdut însezoanele trecute

Pârtiile bãtãtorite,instalaþiile de transportfuncþionale ºi, mai ales,noul telescaun modern,au adus mii de turiºti înstaþiunea Parâng.

Dupã o perioadã încare staþiunea pãreacompromisã, neputândsã rivalizeze cu celele-lalte zone de agrementdin Valea Jiului – Strajaºi pasul Vâlcan –Parângul vine seriosdin urmã ºi încearcã sãrecuperee ceea ce apierdut în sezoaneletrecute.

Mii de turiºti au fostla munte în aceastãminivacanþã de iarnã,mai ales cã a nins ca înpoveºti, iar mulþi auurcat în Parâng, acolounde pârtiile au fostminunate ºi teleskiurilefuncþionale.

De precizat cã, înluna noiembrie, oficialiiPrimãriei MunicipiuluiPetroºani au decis sãplãteascã 2.500 deeuro pe lunã, timp de

patru luni – adicã exactcât þine sezonul deiarnã – pentru închiri-erea teleskiului caredeserveºte pârtia A dinParâng, cea mai popu-larã de altfel. Teleskiulse aflã în proprietateaFundaþiei Sfânta MariaValea Jiului, care adevenit în urmã cu 10ani, ºi acþionarul unical societãþii de utilajminier Gerom, conti-nuatoarea UMIROM,care avea în propri-etate instalaþia detransport pe cablu.Decizia municipalitãþiivine dupã ce în sezonultrecut turiºtii s-au plânscã instalaþia de trans-port este doar de decorºi cã nu funcþioneazã.De fapt, în ultimii anise poate spune cãteleskiul a funcþionatdoar douã sezoane,când, de asemenea,

administraþia publicãdin Petroºani a decissã plãteascã chiriecãtre firma care îldeþine în proprietate,pentru ca acesta sã fiefuncþional. De precizatcã pârtia A este ceamai popularã pentru cã aici pot schia ºiîncepãtorii.

P arângul,printre cele

mai ieftine staþiunimontane

Staþiunea Parângprintre cele mai ieftinedin þarã. Din cele peste25 de staþiuni montaneomologate din þarã,Parângul se aflã în categoria celor mai ieftine. O cãlãtorie cutelescaunul costã 10 leipentru adulþi ºi 7 leipentru copiii sub 12ani. O cãlãtorie

dus-întors îi costã peadulþi 15 lei, iar pecopii 10 lei. Cei intere-saþi pot face ºi abona-mente. Astfel, o jumã-tate de zi va costa 40de lei pentru aduþi ºi28 de lei pentru copii.Tarifele se aplicãîncepând cu data de 1decembrie ºi au inclusãºi taxa montanã.

Potrivit informaþiilorAutoritãþii Naþionalepentru Turism, cea mai ieftinã staþiunemontanã din þarã este Izvoarele, aiciurcarea costã 4 lei.Urmãtoarea staþiunepe listã sunt staþiunilemontane Arieºeni ºiBãiºoara unde accesulse realizeazã contrasumei de 5 lei.

Monika BACIUMonika BACIUCarCarmen men

COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A utoritãþile locale de la Lupeni au

instituit noi taxe pentruutilizarea domeniuluischiabil din Straja.

Astfel, toþi cei care deþin înstaþiunea montanã diferiteactivitãþi vor plãti o taxã anu-alã stabilitã prin ºedinþã de

consiliu local. Autoritãþile lupenene se

aºteaptã ca încasãrile anualesã fie astfel undeva la 66 demii de lei. Proprietarii de insta-laþii pe cablu vor plãti cel maimult cãtre bugetul local. Ceicare deþin instalaþii de trans-port pe cablu cu o lungime desub 1500 de metri liniari vorachita 1500 de lei pe an, în

timp ce proprietarii instalaþiilorpe cablu mai lungi de 1500 demetri vor achita 3000 de lei.

Din categoria plãtitorilor detaxe nu au fost excluºi niciproprietarii de centre deînchirieri ale echipamentelorsportive care vor achita sumade 1000 de lei anual.

Astfel, proprietarii decabane vor plãti taxe cuprinseîntre 50 ºi 600 de lei înfuncþie de numãrul locurilor decazare.

Cel mai puþin vor plãti pro-prietarii de pensiuni care deþinun numãr de unu pânã la 5locuri de cazare, iar cel maimult vor achita cei care aucabane cu peste 41 de locuride cazare.

Autoritãþile locale de laLupeni au instituit aceasta taxãîn baza unei legi care dateazãdin anul 2006, iar taxele sevor achita pânã la finele luniimartie. Banii rezultaþi vor fiutilizaþi pentru susþinerea activ-itãþii salvamontiºtilor.

Monika BACIUMonika BACIU

TS3 atrage turiºti în Parâng

Taxe speciale în Straja pentrususþinerea salvamontiºtilor

C hiar dacã pareciudat pentru o

administraþie localãdintr-o zonã montanã,municipalitatea cautãsã angajeze un salva-mar cu atestat. Acestaar urma sã asigureintervenþia la bazinulºcolar recent inaugurat.

Primãria Petroºani ascos la concurs mai multeposturi pentru bazinulºcolar de înot de laPetroºani, dat în folosinþãde Compania Naþionalãde Investiþii la finele anului 2014.

Astfel, conform

anunþului publicat demunicipalitate, estenevoie de patru noi angajaþi, dintre care unconsilier, un administrator,un îngrijitor dar ºi unmuncitor calificat salvamar. Pentru acestadin urmã condiþiile cerute

pentru înscrierea la concurs nu sunt foarteaspre, candidatul trebuindsã aibã mãcar studiimedii. Existã însã ocondiþie eliminatorie, celcare rãvneºte postul desalvamar trebuie sã deþinãun atestat în salvare din

apã. Concursul pentruposturile vacante constãîn 3 probe, respectiv:selecþia dosarelor deînscriere, probã scrisã ºiun interviu.

Concursul se va organi-za la sediul PrimãrieiMunicipiului Petroºani îndata de 26.01.2015, ora10.00 cu proba scrisã, iarinterviul în 27 ianuarie ac.Municipalitatea a dat înfolosinþã primul bazinºcolar, iar investiþia de laPetroºani are o valoare deaproximativ 6,8 milioanede lei. Bazinul poate fifolosit atât de elevi, cât ºide localnici.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Atenþionarede ger de la

Apele Române

N u va mai ninge mult,dar temperaturile

foarte scãzute vor generaprobleme. Responsabilii sis-temului hidrotehnic al VãiiJiului spun cã avem acumbarajul de la Valea de Peºtiîngheþat, cã sunt porþiunidin cursurile Jiului de Estîngheþate ºi cã Jiul de Vestare ºi el gheaþã la mal.

Din pãcate, situaþia s-arputea înrãutãþi ºi asta pentru cãgerul va pune stãpânire pe zonanoastrã timp de câteva zile.

„Începând cu data de

6 ianuarie, pânã în 9, va fi ger,pânã la – 20 C. Am trimis laApa Serv, CEH ºi Geromadrese de avertizare ca sãurmãreascã captãrile, pentru cãe posibil sã îngheþe. De aseme-nea, lacul de Valea de Peºti esteîngheþat, dar nu sunt problemecu alimentarea cu apã încã.Stratul de zãpadã este de 28 cmîn zona Câmpu lui Neag, aicifiind cea mai mare cotã dinValea Jiului. Sunt cursuri de apãla Buta sau Rostoveanu,îngheþate. Avem, pe anumitetronsoane, Jiul de Vest pânã la

Paroºeni, unde termocentralaevacueazã apã caldã, iar laCimpa ºi Jieþ ori Taia avemgheaþã la mal. Ninsorile seopresc ºi va veni gerul”, a spusSorin Corici, ºeful SistemuluiHidrotehnic al Vãîi Jiului.

Barajul de la Valea de Peºtiare gheaþã de câþiva cm lasuprafaþã, dar probleme arputea sã aparã la captãrile deapã, unde cei care le deþin aufost înºtiinþaþi sã îiºi ia mãsuri casã nu aibã probleme.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Insolvenþa nu va fidecât un mod de aelimina clientelapoliticã de la CEH, dar asta va însemnafalimentul industrieiextractive de huilã dinValea Jiului. Dinpãcate situaþia esteprevizionatã acum decei care cautã soluþii ºicare trag un semnal dealarmã. „Insolvenþa vaduce la faliment ºiînchiderea CEH.

Singurul lucru bun pecare îl va rezolva insol-venþa, pe ultima sutãde metri, firmele carecãpuºeazã CEH vordispare, pentru cã nuva mai putea sãdicteze nici un parla-mentar din Valea Jiuluice firme trebuie sã îºiaducã excavatoarele,rabele ºi alte afaceri cuCEH”, a spus PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Insolvenþa a fostcerutã de Gerom, darºi de LSMVJ, care,dupã cum spun lideriide sindicat, nu se gân-desc deloc la salariaþiide acum ai minelor.„Din pãcate, oameniinu se trezesc oricât derece ar fi duºul. Dinpãcate LSMVJ maireprezintã 3 sau 4 per-soane, dintre care unuleste Zoltan Lacataº,fostul nostru coleg. Eu

zic cã este imoral ca însituaþia în care 7.000de salariaþi riscã sã îºipiardã locul de muncã,tu sã vin ºi sã ceri executare silitã pentruniºte salarii pe care þile-ai pus pe hârtie,fãrã mãcar sã mai aiactivitate sindicalã. În2011, 2012, la careface referire exe-cutarea, LSMVJ numai însemna nimic.

Muntele era cu acte înregulã, negocia CCM,ori ce încearcã el sãfacã este o dorinþã dea se îmbogãþi din sãrã-cia altora”, a mai spusNica.

ConducereaComplexului EnergeticHunedoara cautãsoluþii de redresareeconomicã, însã, situa-þia la aceastã firmã destat este din ce în ce

mai gravã, iar mineriinu au echipamente,scule ºi materialemãcar pentru strictulnecesar al desfãºurãriiactivitãþii.

„Din pãcate, ceicare sunt la vârfulpiramidei în actul ma-nagerial al CEH, fie nuse pricep, fie cei carese pricep sunt dezin-teresaþi. Nu este admis-ibil sã laºi exploatãrileminiere fãrã un minimde aprovizionare ºi sãte rogi doar sã te fereascã Dumnezeu deun eveniment nefericit”,a conchis preºedintelesindicatului Muntele dinValea Jiului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Insolvenþa CEH = FalimentC el puþin o firmã a cerut insolvenþa, iar Liga Sindicatelor

Miniere din Valea Jiului vrea acelaºi lucru, însã, e asta eo dovadã de rea credinþã. Asta spune Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele, care ne-a declarat cã insolvenþa va fifinalul de drum al mineritului de huilã.

Se cautã salvamar pentru bazinul ºcolar

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Ianuarie 20158 Sport

„Henþ cu mâna” mergeînainte. Într-un alt loc descris, dar mereu cu aceeaºitendinþã. Practic, „Henþ”-ulse reîntoarce la „CronicaVãii Jiului”, acolo unde amai fost gãzduit cu cevaani în urmã. Se schimbãechipa, dogma rãmâne.Aceeaºi idee de a surprindecâte ceva din cotidian.Ceva de legat de sport,atâta cât a mai rãmas el.Nu cã la alte capitole amsta foarte bine – nici pe laalþii lucrurile nustrãlucesc..., dar dacã noi,de aici, dintr-un colþ depaginã nu ducem vesteacã el, sportul Vãii Jiului n-amurit încã, atunci cine?Vom încerca în pagina alo-catã, numãrul opt, sau mãrog, ultima, sã o facem cuvaloare de... prima! Într-uncotidian care se respectãîn ceea ce priveºte informaþia localã, net înfavoarea scrisului de peinternet, oamenii de aicisesizând la acest momentun lucru atât de important.Un loc unde mai conteazãºi calitatea nu numai„mirosul de mimoze”.

Este un alt început pentru o rubricã veche,asupra cãreia autorul ei seva apleca la fel de concen-trat ca întotdeauna. Celmai important este cãsportul se reîntoarce

într-un loc în care poate cãera nevoie, fiind ºi asta oprovocare.

Vom menþine ideea deinformaþie, de inedit ºispecial, de a fi la curent cuactivitatea sportivilor careau activat Valea Jiului, iaracum se bucurã de succespe alte meleaguri. Vomacorda o mare atenþiemomentelor de evocarejubiliarã, istoricã, iatã anulacesta C.S. Vulcanîmplineºte 95 de ani, fostaMinerul Paroºeni 45 de ani,iar UCASP, actuala Jiul, 90de ani de când a fost vicecampioanã naþionalã!

„Cronica de altãdatã”,„Poveºti la gura sobei”,„Echipe de poveste”,„Dinastii sportive”, iatã, totatâtea subiecte interesantecare pot captiva interesuliubitorilor de sport dinValea Jiului.

ªi vom începe chiar cuaniversarea Petroºaniului,întâmplatã ca oraº, chiaralaltãieri 4 ianuarie.

În rest, numai de bine.

Genu TUÞUGenu TUÞU

Pânã la finele anului 1923, localitatea Petroºani(Petroºeni) aveastatutul de „comunãurbanã”. Încã dinanul 1920, când maierau vii rãnilePrimului RãzboiMondial, autoritãþilelocale ºi populaþiaPetroºaniului ºi-audorit transformareaîn oraº, s-au fãcutdemersuri diploma-tice în acest sens.

Decizia se va lua laBucureºti, apoi, otelegramã purtândsemnãtura subsecre-tarului de statGheorghe Tãtãrescu,înºtiinþeazãautoritãþile locale (pri-mar era Petru Iacob)despre hotãrârealuatã pe 4 ianuarie1924 de cãtreConsiliul de Stat ºi

Ministerul de Interne.Festivitatea oficialã aacestui act a avut locpe 11 ianuarie 1924,la CazinoulFuncþionarilor, actuala clãdire aTeatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu”.

Ce era Petroºaniulîn ianuarie 1924? O localitate cu circa9.000 locuitori, ceavea câteva clãdiriimpunãtoare – bise-rici, judecãtorie, caleferatã ºi rutierã (spreGorj), ºcoli, Cazinoul

Funcþionarilor, Casãde pãstrare (Banca),cinematografulUrania, iluminat public, spital, dar ºi oechipã de fotbal, înfiinþatã în 1919 sub numele de ClubulAtletic al MinerilorPetroºani (C.A.M.P.).

În anul declarãriiPetroºaniului ca oraº,C.A.M.P. avea dejacinci ani de existenþã,evoluând înCampionatulDistrictual Arad, undeîn sezonul 1922-23 a

ocupat locul 3 dinopt echipe. Echipaavea ºi un stadionconstruit în 1922(actualul Parc „CarolSchreter”), „vedetele”echipei de atunci fiindAl. Berkessey,Zsentel, Peterffy,Veszpremy, Sz lle,Mezner sau I. Kiss.Exista ºi o secþie delupte greco-romane(antrenor Gh. Criºan)sau tenis de câmp, cusportivi precumSchulek, Schlosser,Moga, Kiminich saudr. Lepidatu cereuºeau frumoaserezultate în competiþi-ile naþionale.

Se poate spune cã ºi sportul a contribuit atunci, în anii 1923-24 la ridicarea niveluluiprestaþiei comuneiPetroºani, care adevenit oraº pe 4 ian-uarie 1924. Alaltãieris-au împlinit 91 de ani!

Genu TUÞUGenu TUÞU

Sãlile de fitness dinPetroºani sunt pline dela prima orã, iar ceicare ajung acum lasalã, fie sunt clienþivechi, oameni care þinla sãnãtatea lor, fiesunt dintre cei care auconstatat cã s-auîngrãºat. Fiecare sutãde grame este moni-torizatã atent ºi acum,dupã sãrbãtori, cel maiimportant este sãfacem miºcare. Cel

puþin aºa spun cei carefac asta periodic, nudoar dupã sãrbãtori,când am zãbovit mai

mult la masã. „ Vindes aici, nu doar acumdupã sãrbãtori. Ce lerecomand celor care

constatã cã au puscâteva kilograme? Sãfacã miºcare, sã aibãechilibru la mâncat ºisã nu mai mãnâncemult. În rest, sã vinã lasalã ºi sã tragã de ei,pentru cã sala facemult ºi mintal ºi fizic ºipe stradã ºi oriunde”,a spus unul dintre ceicare vine zilnic la salade la Casa de culturãIon Dulãmiþã dinPetroºani. Asta, întimp ce alþii spun cã vin pentru cã aumâncat cam mult.

„Da, s-au camadunat kilogramele,dar ºi oamenii la salã.Dupã sãrbãtori, ca deobicei, încercãm sãdãm jos ce am pus. Deobicei se începe cu orevenire, dar pânã la

urmã tot la aparatelede slãbit ajungem, labandã, stepper, bicicletã ºi trebuie sãfacem efort”, a spusun alt împãtimit alsãlilor de fitness. „Maimultã miºcare trebuiesã facem acum. Dacãau mâncat mai mult ºivãd kilogramele înplus, trebuie sã intre înpâine. În primul rândsã facã bandã maimultã ºi apoi alteaparate cardio. E plinîn fiecare zi la salã, iartotul þine de miºcare înprimul rând, cã e sãnãtate curatã”, ne-aexplicat un alt bãrbat,care a venit lunidimineaþã la prima orãla antrenamente.

ªi aºa au ºi început.Majoritatea celor care

vin la salã au þinutcont ce mãnâncã ºi dinprima zi, dupãRevelion, au ajuns pebanda de alergat.

Sãlile de fitness suntpline, iar sãlile de gimnasticã aerobicãchiar au o sãptãmânãgratuitã, acum laînceput de an, pentrutoþi cei care þin lasãnãtatea ºi silueta lor.Studioul D&S undeinstructori sunt Danielºi Simona Obleagãoferã prima sãptãmânãgratuitã la toate orelede gimnasticã, pentrucã acum la început dean, dupã sãrbãtori, toþiavem nevoie demiºcare mai multã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

HENÞ CU MÂNA

Un alt începutAniversare de ianuarie

Sportul trece la rangul de... oraº!

Fitness dupã sãrbãtoriA u exagerat sau nu cu masa ºi odihna de sãrbãtori, dar

acum sãlile de fitness sunt pline de cei care þin în primulrând la sãnãtatea lor. Cele mai cãutate aparate sunt stepper-ul,banda pentru alergare, ori bicicleta, pentru cã spun cei care vinla salã, acum e nevoie de ceva mai mult efort, pentru cã fiecarea gustat din carnea de porc.