cvj nr. 908 marti 28 iulie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 908

Marti, 28 Iulie 2015

“Detaºamentul dePompieri Petroºani aintervenit cu un echipajalcãtuit din 5 subofiþeri,pentru stingerea unuiincendiu izbucnit la oanexã situatã pe stradaGeneral Vasile Milea, dinmunicipiu. În incendiulgenerat de focul deschisau ars aproximativ 3 metricubi de deºeuri de lemn ºidouã coteþe construite dinlemn”, spun reprezen-tanþii ISU Hunedoara.

Nu doar la incendii aufost solicitaþi pompieriipetroºãneni. Echipajele dePompieri – SMURD ale

ISU Hunedoara careacþioneazã în vedereaacordãrii primului ajutormedical de urgenþã ºidescarcerare au asistatmedical, în intervalul 24 -26 iulie, 105 persoane.

O parte dintre pacienþiau suferit traumatisme la nivelul membrelor superioare ºi inferioare.Alþi hunedoreni au fostasistaþi de Pompierii –SMURD fiind diagnosticaþicu lipotimie. Alte per-soane au suferit compli-caþii respiratorii, anginãpectoralã ºi etilism acut.

Monika BACIUMonika BACIU

M ultã lume a sperat cã piaþa imobiliarã se va dezgheþa odatã cu disponibilizãrile masive din minerit ce fac parte

din programele de închidere a minelor. Dar previziunile nu s-auadeverit, deºi intenþii existã. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 7-A7-A

“Sperãm cã vomreuºi sã ducem la bunsfârºit planul de reorga-nizare, de menþinere înactivitate a complexuluiºi a activitãþii în zona

aceasta cel puþin pânãîn anul 2017când lanivelul UE se va intraîntr-o altã etapã. Celpuþin pânã în anul2017 trebuie sã avem

clare lucrurile chiardacã domeniul acestaeste unul pe care trebuie sã îl subvenþio-nãm”, a declaratministrul de DialogSocial, Liviu Pop.

Consilierul minis-trului Andrei Gerea,Iulian Offenberg aprecizat cã la niveleuropean trendul îndomeniul resurselorminerale este unuldescendent.

“Deºi situaþia complexului este unafoarte complicatã ºi

foarte grea, acestGuvern a intervenit decâteva ori pânã acumde la formarea com-

plexului ºi pânã acum,încearcã sã intervinãdin nou astfel încât sã facã funcþionarealui pe viitor cât mailungã. Domnul secre-tar de stat Badea afost la Bruxelles undea discutat anumiteaspecte vizavi de pre-lungirea deciziei 787.

Vom vedea caresunt rezultatele aces-tei deplasãri. Avemplanuri sã finalizãmcât mai repede posibilproblema cu huila,resursã de importanþãstrategicã naþionalãpentru a asigura

accesul la zãcãmânt.Ne dorim sã ajungemanul 2017 când se vaface o reevaluare aefectelor pe care le-aavut decizia 787, deînchidere a minelor.Dacã se va face unplan pe o perioadãmai lungã rãmâne sãvedem, însã un lucrueste cert. Pe domeniulresurselor mineralelucrurile ºi trendul nueste ascendent la niveleuropean”, a declaratIulian Offenberg, consilierul ministruluiAndrei Gerea.

Monika BACIU Monika BACIU

Închiderea minelor n-aclintit preþul de vânzare

a locuinþelor!

Weekend de foc pentrupompierii de la Petroºani

T rei metri cubi de lemn ºi douã coteþe s-aufãcut una cu pãmântul. Weekendul a fost

unul incendiar, la propriu pentru pompieriipetroºãneni. Aceºtia au fost solicitaþi sãintervinã pentru lichidarea unui incendiu carea cuprins o anexã gospodãreascã.

C omplexul Energetic Hunedoara arenevoie de subvenþii de la stat pentru

a putea funcþiona. Se doreºte finalizareastrategiei energetice a României, docu-ment care ar putea include huila ca fiindresursã strategicã de interes naþional. În paralel se discutã ºi despre efecteledeciziei Comisiei Europene care regle-menteazã închiderea minelor.

Energia poate fi subvenþionatã?

Ministrul pentruDialog Social, LiviuPop, a declarat, laPetroºani cã lucrurilese pot complica îndefavoarea societãþiienergetice dacãinstanþa va admiterevreo solicitare deintrare în insolvenþã.

“E ce se va întâmpla pânã în 22octombrie, pentruplanul de reorganizareare termen de final 22octombrie, ºase luni decând s-a aprobat aju-torul. Existã un numãrconsiderabil de cereride insolvenþã, s-arputea ca în septembrieuna dintre ele sãtreacã ºi lucrurile sevor complica radical.Sunt convins cã se vor

gãsi soluþii pentru a rezolva aceastã problemã, insolvenþasã nu se producã”, a declarat ministrulpentru Dialog Social,Liviu Pop.

Comisia Europeanãa aprobat, În dta de22 aprilie anul curent,un ajutor de 38 mili-oane de euro pentrusalvarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Anunþul oficial a fost

deja fãcut.Comisia a ajuns la

concluzia cã ajutorulde salvare temporar în valoare de 38 mili-oane de euro (167 demilioane de lei) careurmeazã sã fie acordatde Guvernul RomânieiComplexului EnergeticHunedoara este conform cu normeleUniunii Europeneprivind ajutoarele destat. Comisia a cons-tatat cã ajutorul a fostlimitat la suma nece-sarã pentru a-i permiteComplexului EnergeticHunedoara sã îºidesfãºoare în conti-nuare activitãþile deexploatare a cen-tralelor sale electrice înurmãtoarele ºase luni.

Astfel, aºa cum a

promis, Guvernul vaacorda complexuluienergetic împrumuturipe termen scurt, caresã îi permitã sã îºiplãteascã creditorii ºisã îºi menþinã activi-tãþile de exploatarepânã când va fi înmãsurã sã prezinte unplan de restructurare.La sfârºitul celor ºaseluni, producãtorul decãrbune ºi electricitateva rambursa ajutorulsau România va notifi-ca un plan de restruc-turare, care va stabilimãsurile de asigurare aviabilitãþii pe termenlung a companiei. Numai puþin de opt firmeau solicitat insolvenþamamutului energetichunedorean. Firmelecare au intrarea în

insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara sunt

Romlink Invest, InstalComimpex 2006,Arteca Jilava, Boºtinãºi Asociaþii, Delta PlusTrading, MeridianElectro Construct,Brenntag ºi UreservSA cu sediu alesLuwicz Crîngureanu &Partner, Camera deCcomerþ ºi Industrie aRomâniei.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 20152 Minerit

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

“Sunt mici problemelegate de disponibilizaþi, înspecial plata acestordisponibilizaþi unde trebuiesã gãsim soluþii mult maiclare ºi mult mai aplicate.Varianta care este pusãastãzi pe masã este unacare poate bloca plata acestor sume cãtre disponibilizaþi sau amâna.Ne dorim ca plãþile sã fiefãcute la timp ºi ca oameniicare vor fi disponibilizaþi sã nu sufere nici mãcar unminut din acest punct

de vedere. Este foarteimportant ca sãptãmânaviitoare, dupã finalizareaordonanþei de rectificarebugetarã sã vedem cumvenim cu soluþii concretepentru aprobarea bugetuluide venituri ºi cheltuieli ºiexact pe zona aceasta dedisponibilizaþi. Nu vreau sãintru în detalii despre anu-mite ajutoare de stat. Pânãla finalul lunii august trebuiegãsite soluþiile juridice,tehnice ºi legale defuncþionalitate”, a declarat

Liviu Pop, ministrul pentruDialog Social.

Peste 500 de angajaþi aiComplexului EnergeticHunedoara ar trebui sãpãrãseascã sistemul în acestan. Dacã colegii lor de laSNÎMVJ pleacã cu salariicompensatorii ºi cu venti decompletare, la CEH situaþiaeste în ceaþã.

“E o variantã de lucrucare se poate analiza (acordarea venitului de completare pentru salariaþiiCEH-n.r.), nu am unrãspuns pânã nu am un avizde la Ministerul Muncii.Problema disponibilizaþilorva ajunge pe masa ministrului Muncii”, a maisubliniat sursa citatã.

Personalul disponibilizatar urma sã primeascã între3 ºi 12 salarii medii brutepe unitate, calculate lanivelul anului 2014, înfuncþie de vechime. Practic,valoarea sumelor compen-satorii va fi cuprinsã între9.600 ºi 38.400 de lei.

El a precizat cã nu existãun termen exact pentruînceperea restructurãrilor depersonal, deºi din punct devedere economic acestea arduce la reducerea cheltu-ielilor cu salariile pentruangajaþii disponibilizaþi.

CEH numãrã în prezentaproximativ 6.500 de angajaþi. Aceºtia lucreazã laminele de huilã Livezeni,Lupeni, Lonea ºi Vulcan ºila termocentralele Paroºeniºi Mintia. Complexul pro-duce circa 5% din energiaelectricã din România


Disponibilizãrile de la CEH, nebugetateV iitorii disponibilizaþi de la CEH nu îºi pot

primi salariile compensatorii. Având învedere situaþia criticã în care se aflã societateaenergeticã hunedoreanã, pentru moment nu se pot face disponibilizãri pentru cã nu existã banipentru plata salariilor compensatorii.

Intrarea în insolvenþã a CEH, poate complica radical situaþiaT rei dintre cele ºase luni pentru

întocmirea planului de reorganizare aComplexului Energetic Hunedoara s-auscurs, iar data limitã pentru prezentareaacestui plan este data de 22 octombrie2015. Ce se va întâmpla dupã aceastã datãnu ºtie nimeni, însã toþi îºi pun speranþeleîn consultantul care va realiza planul dereorganizare.

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 iulie 2015 Actualitate 3

Din acestã cauzãºoferii trebuie sã fiefoarte atenþi undedoresc sã îºi parchezemãºinile mai ales cã, la orele de vârf,municipiul nostruseamãnã cu o adevãratã metropolãpentru cã în ultima

perioadã de timpnumãrul mãºinilor estedin ce în ce mai mareiar nervii ºoferilor suntîntinºi la maxim.

Pe lângã stresulcotidian ºi cel de lavolan care este amplifi-cat în aceastã perioadãºi de temperaturile

extrem de ridicate,ºoferii trebuie sã maiaibã „ un rând de

ochi” ºi pentru sem-nele de circulaþie caredeºi sunt amplasate pe

marginea ºoselei, acestea sunt mascatede copacii care nu au apucat sã fie toaletaþi încã.

„Nu vedem nimic.Dupã ce cã este unadevãrat haos în oraºla orele de vârf ºi esteºi cald de nu maiputem, mai trebuie sãfim ºi cu ochii-n patrula semnele rutiere pen-tru cã atunci când cugreu gãsim un loc deparcare nu de fiecaredatã vedem cã suntsemne de circulaþiecare ne interzic acestlucru. Nu este normal

mai ales cã putem luaamenzi destul de maripe care trebuie sã leplãtim tot noi nu ceicare ar trebui sã taiecu crengile copacilor”,ne spune un ºofer.

Toate aceste lucruripot avea consecinþegrave pentru ºoferi.Nu de fiecare datã estevorba despre un banalsemn în care esteinterzisã oprirea saustaþionarea. Sunt zoneîn care vigilenta ºoferi-lor face diferenþa întreo plimbare cu maºinaºi un incident nedorit.


Plimbarea în miez de noaptei-a adus un dosar penal

O tânãrã din municipiul Petroºaniriscã o pedeapsã cu închisoarea

pentru conducere fãrã permis. Adolescenta a fost prinsã de poliþiºti circulând

prin cartierul Aeroport cu un moped, însã nu aveapermis pentru nici o categorie de vehicule. „Înjurul orei 00,20, poliþiºtii au depistat în trafic otânãrã de 18 ani, din Petroºani, care conducea unmoped pe strada Saturn, din municipiul Petroºani,deºi nu deþinea permis de conducere pentru niciocategorie de vehicule”, se aratã într-un comunicatal IPJ Hunedoara. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

I nvestiþii la bara-jul de la Valea

de Peºti. Dupã aniîn care acest obiectivimportant nu a bene-ficiat de investiþii, în scurt timp vordemara lucrãrile deînlocuire a vanelor.

Nivelul apei în barajva scãdea în urmã-toarea perioadã avândîn vedere faptul cã aicivor avea loc lucrãri deinvestiþii.

“Barajul va fi înscãdere pentru cã vorîncepe lucrãrile deschimbare a vanelor.Cei de la ApeleRomâne Craiova au înadministrare lucrarea”,a declarat AdrianaSurdu, inginer SistemulHidrotehnic Petroºani– Apele Romane.

Canicula nu a afec-tat Valea Jiului dinpunct de vedere hidro-grafic. Chiar dacã zilela rând temperaturiledin Valea Jiului au tre-

cut de 30 de grade,principalele cursuri deapã nu au fost afectate.Debitele au fost maiscãzute, însã nu s-auimpus restricþii.

“Nu am avut prob-leme din cauzacaniculei”, a mai spussursa citatã.

Din 1973, de cânda fost dat în folosinþã,barajul nu a fost golitniciodatã, deºi de

câþiva ani prezintãfisuri, care trebuieneapãrat remediate.De;i administratoriiconstrucþiei sunt depãrere cã lucrãrile dereparaþii sunt absolutnecesare, iar efectu-area unor reabilitãrimãcar în casa vanelordin baraj reprezintã oprioritate, investiþiacifratã la trei milioanede euro, a fost tergiver-satã ani de zile. Barajulde la Valea de Peºtiasigurã alimentarea cuapã a populaþiei dinlocalitãþile Lupeni,Uricani, Vulcan, ani-

noasa ºi o parte amunicipiului Petroºaniprecum ºu a obiec-tivelor industriale dinValea Jiului. Acesta afost dat în folosinþã înanul 1973, are olungime de corona-ment de 237,5 metri ºiun volum de 4,5 mil-

ioane de metri cubi deapã având o adâncimede peste 53 de metri.Bazinul hidrografic albarajului este de 31 dekilometri pãtraþi, ceeace îl situeazã pe locul35 între cele 246 debaraje din România.


Tupeu de constãnþeanU n bãrbat de 47 de ani din Constanþa

a fost oprit de poliþiºtii din Deva laun control, iar ºoferul le-a dat agenþilor unpermis de conducere fals sperând sã lepãcãleascã vigilenþa.

Numai cã încercarea lui n-a avut sorþi deizbândã ºi s-a ales cu dosar de cercetare penalãpentru sãvârºirea infracþiunilor de fals materialîn înscrisuri oficiale ºi conducerea unui autotur-ism pe drumurile publice fãrã permis de conduc-ere. Individul riscã sã ajungã dupã gratii pentrucumulul de infracþiuni. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Drum reabilitat la VulcanV eºti bune pentru locuitorii municipiu-

lui Vulcan. În ºedinþa ordinarã a consiliului local de sãptãmâna trecutã, afost adoptatã hotãrârea care permitedemararea lucrãrii de reabilitare a drumului de acces cãtre groapa de gunoi.

Aceastã lucrare este finanþatã de ConsiliulJudeþean în perioada imediat urmãtoare ca prioritate, în condiþiile în care groapa de gunoidin Vulcan rãmâne singura utilizabilã la nivelzonal, pânã la finalizarea gropii ecologice de la Simeria.

„Aceastã lucrare este finanþatã de ConsiliulJudeþean în perioada imediat urmãtoare ca prioritate, în condiþiile în care groapa de gunoidin Vulcan rãmâne singura utilizabilã la nivelzonal, pânã la finalizarea gropii ecologice de laSimeria. Pentru bugetul local aceastã perioadãeste beneficã prin faptul cã mai multe localitãþicare utilizeazã groapa de gunoi a Vulcanului, vor plãti serviciile aferente cãtre comunitateanoastrã”, explicã primarul municipiului Vulcan,Gheorghe Ile. Deja Salub Prest Hunedoara ºiProserv Hunedoara au adus deºeurile la groapade la Vulcan, iar firma administraþiei locale cegestioneazã inclusiv groapa, primeºte 35 de leipe tonã, iar deponeul are capacitatea de a prelua ºi deºeurile de la Deva ºi Hunedoara.

Mai mult decât atât Primãria Vulcan a reuºitsã obþinã toate documentele privind regimuljuridic al terenului, astfel cã anul viitor poate fidepus proiectul de finanþare pentru deponeul dela Vulcan, cu fonduri europene.


Oprirea interzisã printre boscheþiN u eºþi atent, iei amendã pe nedrept.

Este vorba despre anumite seme decirculaþie din municipiul Petroºani care nusunt deloc vizibile pentru participanþii latrafic din cauza buruienilor ºi a copacilorcare nu au fost toaletaþi în anumite zone.

Încep lucrãrile la barajul de la Valea de Peºti

Petru Ilie Birãu (49de ani), un miner dinsatul Cimpa-Petrila, ºi-a investit toþi baniiprimiþi, dupã ce a fost disponibilizat dinminerit, în studii, adevenit pictor ºi profesor de desen, afãcut masterul ºi acumeste pe cale de a-ºifinaliza doctoratul înarte.

Petru Birãu s-a cãsãtorit imediat dupãterminarea liceului ºiavea nevoie de banipentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a ori-entat, mai mult forþat,

cãtre un loc de muncãbine plãtit, iar cum înValea Jiului toatã lumeatrebuia sã munceascã înminele de cãrbune ºi ela fãcut la fel.

A fost miner 21de ani la Exploa-

tarea MinierãPetrila, însã nu arenunþat la artã.

„Pictam în timpul meuliber, dar nuprea puteam sãmã ocup de tre-abã, dupã ceieºeam din ºut. Deabia mã obiºnuiam culumina zilei. Totuºi am

pictat mult în concediiºi chiar am avut lucrãriexpuse la saloane deartã din Cluj, Deva ºiPetroºani. Pe unele dintre ele am fost obligat sã le vând pen-tru cã m-au impresionatcei care le vroiau încolecþia lor personalã.Banii primiþi au fostpuþini, dar nu le-amvândut pentru bani”,spunea fostul ortac.

A vrut sã-ºi împli-neascã visul, sã ajungã

un pictor adevãrat ºi s-aînscris la facultate.

Astfel a ajuns student la Facultateade PedagogiaArtelor Plastice ºi Decorative dinTârgu Jiu, unde s-a

remarcat imediat.Dupã absolvire ºi-a

spus cã nu este îndea-juns ºi a urmat un pro-gram de master, iar maiapoi de doctorat. PetruBirãu a fost unul dintrecei mai apreciaþi stu-denþi, iar drept recom-pensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul,profesorii universitari i-au acordat, la absol-vire, Placheta Univer-sitãþii ,,ConstantinBrâncuºi” Târgu-Jiu,pentru rezultate deo-sebite obþinute în activi-tatea studenþeascã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Retezat Maraton -la a cincea ediþieM araton în Retezat. O asociaþie

din Timiºoara va organiza înParcul Naþional Retezat a cinceaediþie a Retezat Maraton.

Cei de la L.I.B.R.A. Natura din Timiºoara îicheamã pe toþi pasionaþii de sport, pe 1 august2015, începând cu ora 8:00, la a cincea ediþie aRetezat Maraton, cursa de alergare de tip circuit,ce se va desfãºura pe poteci marcate din ParculNaþional Retezat.

Startul ºi sosirea vor avea loc în staþiuneaRâuºor, comuna Râu de Mori, judeþulHunedoara. Competiþia, deschisã participanþilorcu vârsta peste 18 ani, va consta în trei probe:maraton, numitã Dinozaur (37 km), semimaraton- Zimbrul (24 km) ºi cross - Zmeu (14 km).

Pe lângã întrecerile adulþilor, organizatorii s-augândit ºi la un concurs adresat copiilor, care vorparcurge diferite distanþe în funcþie de categoriade vârstã (maxim 500 m). Cursa Uriaºilor are locîn dupã-amiaza zilei de 1 august, de la ora15:00, în zona punctului de start. Pânã acum s-au înscris sute de participanþi din întreaga þarã.

Retezat Maraton este o cursã montanã gen circuit, pe potecile turistice ale Parcului NaþionalRetezat, cu startul ºi finish-ul în staþiunea Râuºor,comunã Râu de Mori. Cele mai înalte puncte de atins sunt pe vf. Retezat (2485m) ºi pe vf.Peleaga (2509) dacã o permit condiþiile generale.Traseul cursei cuprinde regiuni alpine înalte undeparticipanþii trebuie sã aibã experienta montanã,sã nu aibã probleme cu echilibrul, sã poatãmerge în siguranþã pe trasee.

Traseele sunt neamenajate ºi neprotejate pealocuri, folosesc poteci marcate ºi nemarcate,pante cu înclinare mare ºi zone accidentate, etc.Cu toate astea traseele sunt doar turistice, cumarcaj turistic specific Parcului Naþional Retezat.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Primãria Petrila a ajuns la fundul sacului, iar în lipsaunei rectificãri bugetare activitatea instituþiei va fi înpericol din luna august.

De vinã pentru bugetulinsuficient al localitãþii ar fimodul de alocare a banilor decãtre Guvern susþin edilii,Primãria Petrila primind maipuþini bani decât unele

comune din judeþ. Astfel, administraþia

localã din estul Vãii Jiului aacumulat datorii de circadouã milioane de lei la iluminatul public, apã, oridiferiþi prestatori ºi furnizori.Dacã banii nu vor veni înurma unei rectificãri, activi-tatea instituþiei ar putea fichiar închisã din luna august.

Primãria Petrila a primit cu

trei milioane de lei mai puþin, bani care veneau de la bugetul de stat. ªi Uricaniul apierdut prin noua formulã decalcul a sumelor ce revinadministraþiilor locale.

Un calcul al edililor arãtacã Primãria Uricani a pierdut un milion de lei, însã activitatea instituþiei nueste în pericol.

Sunt ºi localitãþi care ºi-auprevãzut cheltuielile pe totanul când au întocmit bugetulºi chiar dacã au pierdut sumede la bugetul statului, nu auprobleme.

Astfel, municipalitateaPetroºani se bazeazã peimpozitele locale de mai mulþi

ani, însã primarul recunoaºtecã ar avea nevoie de banipentru multe proiecte. „Ne descurcãm cum putem,noi nu suntem în pericolcum, poate, se întâmplã înalte pãrþi. De mulþi ani ne-amstabilit cheltuielile în funcþiede bugetul propriu, dacã dinaltã parte nu am primit.Avem nevoie de bani pentrumulte proiecte, însã de mulþiani n-am primit la rectificãriºi a trebuit sã ne descurcãmcu ce avem”, a explicat primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

În „epoca” Moloþ, municipalitatea Petroºani aprimit de la Consiliul Jude-þean Hunedoara, la rectifi-cãri, sume nesemnificative.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

R ectificareabugetarã aduce

bani în visteriileprimãriilor. PrimãriaPetrila se aflã înincapacitate deplatã, asta dupã cebugetul alocat acesteia este unulmult mai mic faþã de anul trecut.

Primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel,este nemulþimit de noualege a bugetului carelãsã administraþia fãrãsumele necesare buneidesfãºurãrii a activitãþii.Miniºtrii GuvernuluiPonta spun cã la rectificarea bugetarã din aceastã sãptãmânã,primãriile care au fostdezavantajate vor

beneficia de sume debani în plus.

“Marþi în ºedinþa deGuvern vom aprobaordonanþa de rectificarebugetarã. Vestea bunãpentru unitãþile admi-nistrativ teritoriale esteaceea cã acele primãriicare au primit bani maipuþini decât au avut

anul trecut vor primidiferenþa. Prin legeabugetului de stat am datla toate primãriile decomunã 16 de miliardede lei vechi, 60 de miliarde la oraºe lºi îngeneral oraºele care auavut venituri mai mariau fost dezavantajate dechestiunea acestea. Toþi

vor primi sumele carele-au avut anul trecut,nimeni nu mai pierdenimic. Au bani la dispoziþie”, a spus Liviu Pop, ministrul de Dialog Social laPetroºani.

Bugetul structuratstrict pe încasãrile taxe-lor ºi a impozitelor nuva ajunge decât pentruprimele luni ale anului,chiar dacã gradul deîncasare e ridicat.

“Cota de realizare aimpozitelor ºi taxelorlocale pe anul 2014 afost de 97,62%, nu nevor ajunge, pentru cãveniturile proprii nu potacoperi toate cheltu-ielile. În primul rândavem nevoie de banipentru cofinanþarea

proiectelor ºi în legis-laþie e prevãzut din cotade 18,5% se vor asigu-ra cheltuielile privindcofinanþarea. Am vorbitcu directorul general dela Finanþe ºi mi-a zis cãoraºul Petrila nu areniciun leu”, a spus laaprobarea bugetuluioraºului Petrila, IliePãducel.

Potrivit legii bugetu-lui pe anul 2015 înacest an prin derogarede la prevederile laLegea nr. 273/2006privind finanþele publicelocale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,pentru echilibrareabugetelor locale alecomunelor, oraºelor,municipiilor ºi judeþelor,se stabilesc limite de

venituri proprii pe categorii de unitãþiadministrativ-teritoriale,luând în calcul veniturileproprii realizate pe anul2013, astfel oraºele vor primi doar 6 milioane de lei.


Primãriile care nu ºi-au gestionat binebugetele au ajuns la fundul saculuiM ai multe administraþii locale din Valea Jiului

au probleme financiare ºi aºteaptã ca la rectificarea bugetarã sã primeascã sumele necesarepentru a putea funcþiona. Sunt ºi primãrii care ºi-auplanificat cheltuielile pe bugetul întocmit la începutulanului ºi care nu sunt în pericol de blocaj.

Rectificarea bugetarã, bani în plus pentru primãriile de oraºe

U n nou sensgiratoriu ar

putea fi construit înPetroºani. Acesta arurma sã fie amplasatîn intersecþia dintreDN 66 cu stradaDealului. Consilieriilocali de la Petroºanivor trebui sã îºi deaacceptul pentrurealizarea studiuluide fezabilitate.

Deºi zona nu le maiaparþine din punct devedere administrativ,

edilii petrileni solicitãrealizarea acestui sensgiratoriu de ani de zile.

Administraþia localã

de la Petrila vrea neaparat sã realizeze unsens giratoriu la intrareaîn Bosnea asta pentru a

permite accesuluiautovehiculelor dintoate direcþiile. Pentrucã nu poate realiza sin-gur investiþia, edilul dela Petrila a luat legãturacu cei de la Petroºani ºispune cã existã mariºanse ca în acest an sãse realizeze acel sensgiratoriu.

“Am discutat cudomnul primar Ridzi ºimi-a promis cã achizi-þioneazã tot ce trebuiepentru acest sens giratoriu ºi se va face.Drumul de centurã esterealizat, iar dacã se vaface sensul giratoriu îlvom da în funcþiune ºi

ne vom ocupa descrierea unui proiect sã vedem dacã putemaccesa fondurieuropene pentruasfaltarea lui ”, adeclarat în urmã cuceva timp Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Trebuie realizate maimulte studii ºi luatãlegãtura cu cei de laDrumurile Naþionaleavând în vedere faptulcã zona unde Pãducelvrea sã realizeze unsens giratoriu esteamplasatã pe un drumnaþional.


Alt sens giratoriu la Petroºani

Petru Ilie Birãu, un artist desãvârºitD in mina de cãrbune a ajuns în faþa ºevaletului ºi impresioneazã atât în þarã cât ºi

în strãinãtate cu talentul sãu. Poeþi francezi i-au cerut sã le ilustreze volumele depoezii, însã petrileanul nu s-a îmbãtat cu apã rece. A cãutat sã se perfecþioneze, a cãutatsã înveþe ºi sã dovedeascã multora cã niciodatã nu e prea târziu sã-þi îndeplineºti un vis.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 20156 Actualitate

Programul manifes-tãrilor va cuprinde salutul Drapelului deLuptã ºi trecerea înrevistã a Gãrzii deOnoare, binecuvântareºi Rugãciune pentrupoporul român,intonarea imnuluinaþional al României ºidefilarea Gãrzii deOnoare. Totodatã, oficialitãþile prezente laeveniment vor rosticâteva alocuþiuni.

Ceremonialul publicse va desfãºura înmunicipiul Deva, „PiaþaTricolorului” începândcu ora 09,50. Data de

29 iulie a fost procla-matã, în conformitatecu Legea nr. 99/1998,Ziua Imnului Naþionalal României - 'Deºteap-tã-te române!', simbolal unitãþii RevoluþieiRomâne de la 1848.

La 29 iulie 1848,'Deºteaptã-te române!'a fost cântat pentruprima datã în ParculZãvoi din RâmnicuVâlcea. La origineaImnului Naþional alRomâniei se aflãpoemul patriotic 'Unrãsunet' de AndreiMureºanu, publicat înnumãrul iunie-iulie

1848 al suplimentului'Foaie pentru minte,inimã ºi literaturã', peo melodie culeasã deAnton Pann.

Conþinutul profundpatriotic ºi naþional al poeziei a fost denaturã sã însufleþeascãnumeroasele adunãriale militanþilorpaºoptiºti pentru drepturi naþionale, maiales din Transilvania,Nicolae Bãlcescunumind acest imn 'oadevãratã Marsiliezãromâneascã'.

ConformConstituþiei României,Imnul Naþional esteconsiderat simbolnaþional, alãturi dedrapelul tricolor, stemaþãrii ºi sigiliul statului.


M inisterulSãnãtãþii

propune restricþiipentru copiii nevaccinaþi. Aceºtianu vor putea accedeîn creºe, grãdiniþesau ºcoli.

În prezent,Ministerul Sãnãtãþiilucreazã la un proiectde act normativ care vareglementa situaþiaimunizãrilor înRomânia, având învedere numeroasele

sesizãri venite dinpartea specialiºtilor cuprivire la scãdereanumãrului de vaccinãri,în urma campaniilorsusþinute împotrivaimunizãrii. MinisterulSãnãtãþii vrea sã îioblige pe pãrinþi sã îºivaccineze copiii, înlipsa adeverinþei care sãateste vaccinarea,micuþii neputând fiînscriºi în mediul deºcolarizare. Se au învedere ºi amenzi pen-tru pãrinþii care nu au

aceste avize care sãateste vaccinarea, darcare îºi duc copiii încomunitate. Totodatã,Ministerul Sãnãtãþii afost sesizat cu douã noicazuri de tetanos lacopii. ProiectulMinisterului Sãnãtãþii vafi elaborat împreunã cuspecialiºtii în domeniu ºiva fi implementat numaidupã ce va fi supus dez-baterii publice.

În elaborarea proiec-tului, Ministerul Sãnãtãþiiva beneficia de expertiza

în acest domeniu areprezentanþilorOrganizaþiei Mondiale aSãnãtãþii. MinisterulSãnãtãþii a precizat înluna aprilie cã proiectulva fi conceput pe infor-marea pãrinþilor ºiconºtientizarea nece-sitãþii vaccinãrii.Ministerul Sãnãtãþiiatenþioneazã asuprariscului reapariþiei unorboli foarte grave, mor-tale chiar, dupã cum a

sesizat ºi OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii.Un exemplu estepoliomielita, o boalãeradicatã prin vaccinare,dar care reapare prinrefuzul vaccinãrii.Acoperirea vaccinalã înRomânia se pãstreazã

sub nivelul recomandatde Organizaþia Mondialãa Sãnãtãþii, de 95 lasutã, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolã, rubeolã, oreion ºi hepatitã B, în principal din cauzarefuzului vaccinãrii.

Programe de formareprofesionalã pentruaproape 3.200 deºomeri

A proape 3.200 de ºomerivor participa în luna

august la unul din cele 163 deprograme de formare profesio-nalã organizate de AgenþiaNaþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã (ANOFM).

La cele 163 de programe orga-nizate de ANOFM, vor participa întotal 3.181 de persoane carebeneficiazã, conform legii, de ser-

vicii de formare profesionalã gratu-ite. Programele vor fi organizatede agenþiile judeþene pentru ocu-parea forþei de muncã.

Meseriile cele mai solicitate pen-tru care se vor organiza programede formare profesionalã în perioa-da menþionatã sunt: lucrãtor încomerþ (272 persoane), agent desecuritate (225), ospãtar (chelner)vânzãtor în unitãþi de alimentaþie(217), inspector (referent) resurseumane (185), contabil (143), frizer,coafor, manichiurist, pedichiurist(112), bucãtar (110), operator cal-culator electronic ºi reþele (109),comunicare în limba englezã (98)ºi operator introducere, validare ºiprelucrare date (93).

Primãria Uricaniîºi face centru deinformare turisticã

A dministraþia localã de la Uricani lanseazã

proiectul “centrul naþional deinformare ºi promovare turisticã Uricani”.

Lansarea proiectului va avea locastãzi la sediul Primãriei Uricani.Obiectivul general al proiectului constã în crearea ºi dotarea unuiCentru naþional ºi promovare turisticã,în oraºul Uricani, care sã facilitezeaccesarea privind date de interes general referitoare la România.

Oraºul Uricani ocupã un locimportant în peisajul Vãii Jiului, fiindsituat în partea de sud- vest a Vãii

Jiului, la poalele munþilor Retezat ºiVâlcan, de-a lungul Jiului de Vest,la o altitudine de 650 -725 m deasupra nivelului mãrii, cu osuprafaþã de 25.141 ha. Uricanieste o poartã de intrare în ParculNaþional Retezat, o bijuterie anaturii, cu un relief sãlbatic, ce oferãcãlãtorului imagini inegalabile: cresteºi custuri dantelate, avene, cãldãriglaciare, chei ºi cascade. Cadrul natural, de un pitoresc aparte,faciliteazã turiºtilor posibilitãþi de odihnã ºi sport, atât vara cât ºi iarna.


Ziua Imnului Naþional va fi marcatã în judeþul Hunedoara

R eprezentanþii Prefecturii Hunedoaravor marca aceastã zi, în data de 29

iulie, la Deva acolo unde va avea loc cere-monialul public ce se va desfãºura cuocazia sãrbãtoririi Zilei Imnului Naþional.

Restricþii pentru copiii nevaccinaþi. Nu vor puteafi înscriºi la creºã, grãdiniþã sau ºcoalã

Multã lume a speratcã piaþa imobiliarã seva dezgheþa o datã cudisponibilizãrile masivedin minerit ce fac partedin programele deînchidere a minelor.Dar previziunile nu s-au adeverit, deºiintenþii existã. Conformdirectorului celei maivechi agenþii imobiliaredin Valea Jiului,”Macarena”, existã o oarecare agitaþie pe piaþã, dar fãrã materializare pemãsura agitaþiei, pentrucã preþurile nu scad pe mãsura oferteicumpãrãtorului.

”S-a crezut cã o datãcu închiderea gradualãa mineritului lucrurilese vor miºca pe piaþã,dar acest lucru nu seîntâmplã pentru cã oscãdere a preþurilorlocuinþelor nu s-a produs. Noi muncimmai mult, în sensul cãfacem teren, cãutãm,adicã este o oarecareagitaþie pentru cã existãinteres pentru achiziþii.Au început sã se miºteinclusiv dosarele pentru prima casã, darmaterializarea tranzacþi-ilor se lasã aºteptatã.Se cautã apartamentebune, dar acestea segãsesc greu pentru cãnu sunt scoase la vân-zare la preþul ofertat decumpãrãtor, adicã maimic. De exemplu unapartament bun estescos la vânzare cu 1,2miliarde lei vechi, iarcumpãrãtorul oferã700 – 800 milioane leivechi. Dacã preþurile arscãdea, s-ar vine, darpreþurile s-au stabilizat.Chiar dacã proprietarulînþelege situaþia are altenevoi ºi nu renunþãpentru cã sunt foartemulþi care ºi-au achizi-

þionat casele în anii2007-2008 cu 30.000de euro ºi acum nu-lpot vinde la 22.000 deeuro, în condiþiile încare au ºi investit încreºterea calitãþii aces-tora. Am mai avut

apartamente foartebune la jumãtate depreº, pe stradaIndependenþei, dar afost o situaþie aparte,urgentã, ºi acest lucruse întâmplã rar. Nivelultranzacþiilor în 2015este cam la acelaºinivel al anului trecut. Înschimb chiriile mergfoarte bine. Nu avemcu ce acoperi cerereaexistentã pentru cãexistã firme de cons-trucþii cu personal înteritoriu, delegaþi ºiaceºtia doresc aparta-mente ºi garsoniere utilate. Pe acest palieraproape totul este ocupat. Sunt puþine, arfi nevoie de mai mult”– a precizat SorinaMateevici, director alAgenþiei Imobiliare”Macarena” Petroºani.

”Am fost convins cãpreþurile la aparta-mente în Valea Jiuluivor scãdea o datã cuplãþile compensatoriiale minerilor disponibi-lizaþi, dar efectul a fost

aproape invers crezân-du-se cã pot cumpãraei, cã dispun de aceºtibani. Dar ce sãcumperi cu 250-300de milioane vechi? Celmult o garsonierã stan-dard. Vreau sã cumpãr,

dar preþurile sunt aberante pe alocuri. Eu cred cã sunt ataºaþisentimental de caselelor, dar trebuie sã fie ºi realiºti sã se alinieze puterii decumpãrare înprimul rând. Pãimai pun 4-5 mii deeuro ºi cumpãr unapartament înTimiºoara!”- adeclarat PavelLaurenþiu Costea,din Petroºani.

Cât privesc gar-sonierele, existã lavânzare cu preþuricuprinse între 250ºi 300 milioane leivechi, dar acesteanu se vând dindiverse motive – fie zona estemãrginasã, fie nusunt spaþioase saufãrã îmbunãtãþiri –aflându-se de multãvreme în vânzarefãrã ca proprietarulsã fie dispus sãreducã preþul.

Studiile realizate

de Institutul de RelaþiiInternaþionale ºiCooperare Economicã(IRICE) aratã cãevoluþia pieþei imobili-

are în 2015 va fi încontinuare una nega-tivã în special în zoneleunde existã, pe planlocal, o scãdere eco-nomicã accentuatã,

fãrã a exista programe,chiar de viitor maiîndepãrtat, de reviogo-rare ºi dezvoltare.

„La fel ca anul trecut,printre factorii responsa-bili de scãderea preþu-rilor se enumerã: crizagravã a sistemului ban-car, scãderea economiei,scãderea sumelor destinate investiþiilor,reducerea drasticã aveniturilor reale ale populaþiei, scãdereamasivã a veniturilorromânilor ce muncescîn afara graniþelor, fiscalitatea” – spune uncomunicat al IRICE.

Agenþi economicidin Petroºani, mici cum sunt, încã susþincã a fost o greºealãînceperea investiþiei dinParâng precum ”inverscalul”. S-a investit susîn munte, unde

populaþia nu resimteschimbarea, în loc sã seporneascã proiectul dinoraº cãtre munte, adicãcu acea telegondolã custaþie de pornire dincartierul Aeroport.Lucrurile ar fi stat altfel,pentru cã în Parâng, debine de rãu, existaucabane comparativ cuVulcanul, care a instalattelegondola, dar nuavea cabane, dar undeîncet-încet se constru-iesc ºi zona devineatractivã. În alte loca-litãþi din þarã s-a dez-voltat o adevãratãindustrie în jurul uneiasemenea staþii detelescaun/telegondolã,exemple elocvente fiindPiatra Neamþ ºiMamaia care doar ”survoleazã” oraºele…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

”S-a crezut cã o datã cu închiderea gradualã a mineritului lucrurile se vor miºca pe piaþã, dar acest lucru nu se întâmplã pentru cã o scãdere a preþurilor locuinþelor nu s-a

produs. Noi muncim mai mult, în sensul cã facem teren, cãutãm, adicã este o oarecare agi-taþie pentru cã existã interes pentru achiziþii. Au început sã se miºte inclusiv dosarele pentruprima casã, dar materializarea tranzacþiilor se lasã aºteptatã. Se cautã apartamente bune,dar acestea se gãsesc greu pentru cã nu sunt scoase la vânzare la preþul ofertat de cumpãrã-tor, adicã mai mic” – Sorina Mateevici, director Agenþia Imobiliarã ”Macarena” Petroºani.

Închiderea minelor nnnn--aaaa cccc llll iiiinnnntttt iiii tttt pppprrrreeeeþþþþuuuullll ddddeeee vvvvâââânnnnzzzzaaaarrrreeee aaaa llllooooccccuuuuiiiinnnnþþþþeeee lllloooorrrr !!!!

S orin Ghiþan(nãscut pe

13 octombrie 1968la Petroºani) este,se poate spune, unjiulist sutã la sutã.Este, oarecum,urmaºul frateluisãu, Coco Ghiþan,care a jucat în anii `70-`80 la Jiul-tineret, ªtiinþa Petroºani ºiMinerul Vulcan.

În anul 1983antrenorul Nae Grecuîi intuieºte calitãþile de portar, luându-l lajuniorii Jiului (aveadoar 15 ani), apoi vajuca în echipele deseniori ale MineruluiLupeni (1985-1986,1987-1988), debutândîn echipa mare aJiului, într-un meci deCupa României, cuantrenorul GigiMulþescu, iar în

campionatul primeidivizii, cu antrenorulGogu Tonca, la 4octombrie 1989 (debutalãturi de Cioabã ºiFlorin Stoica), 0-2 laPetroºani cu DinamoBucureºti, scor „sta-bilit” pe culoarele mili-þiei... Este campionatulîn care Sorin Ghiþandevine titular la Jiul,echipa ocupând locul14 în Divizia „A”, cuNegrilã, Sedecaru,Florescu, Ben.Popescu, Rico Cristea,

I. Varga, Bâcu, Henzelsau Lasconi. Din acestmoment, Ghiþanrãmâne jiulist, pânã lamomentul retragerii laInter Petrila, unde amai jucat un sezon, în1999-2000.

Reporter: SorinGhiþan, care au fostcele mai bunemomente ca jucãtor?

Sorin Ghiþan:Fãrã îndoialã, cele din

perioada 1991-1994,când am avut o echipãprofund localã, cândne bãteam mereu lalocul 1 în Divizia „B”,dar unii dintre con-ducãtori nu doreaupromovarea, pânã laurmã, a venit MironCozma, care ºi-a doritcu ardoare ca Jiul sãjoace în „A” ºi în1996 am reuºit.

ªi aceea a fost operioadã bunã în ca-riera mea de jucãtor.

Rep.: Sã trecem laactivitatea deantrenor. Ai preluatJiul într-un momentgreu, în sezonul2013-2014, dinetapa a 10-a, lanivelul Ligii a IV-a.

S.G.: Corect. Pãice sã facem, cândtoatã lumea fugea deechipã, doar nu era são lãsãm sã moarã! Adispãrut ºi finanþatorulAlin Simota din

schemã, pânã la urmã,mai de gura presei,mai de presiuneastrãzii, au luat-o cei de la primãrie,înglobând-o în C.S.M.Era singura soluþie. ªiuite-aºa, am dus-o princampionatul judeþean,cu Tudorache, cuMilitaru, cu Irina, cuTicã Ititesc, numai noiºtim cum...

Rep.: Într-o starede nenormalitate,zic eu...

S.G.: Aºa e. Noiudam terenul, noiantrenam, noi ne ocupam de organizare,de multe ori cu banidin buzunarul propriu.Sincer, mã aºteptam la o implicare mai puternicã a celor de la C.S.M...

Rep.: ªi acum cefaceþi?

S.G.: Nici nu ºtiuce sã mai spun. Mãdoare sufletul cã-i...doare pe totþi în cot deJiul. Probabil cã vomavea sprijinul primãrieipentru arbitri ºideplasãri, dar nu-i suficient. Ar trebui sãgãsim o formã desponsorizare pentru ase putea plãti unsalariu minim jucãto-rilor seniori. Nici numai avem din acestmotiv. Irina s-a lãsat,unii dintre junioriimari, ªtefãnoaica, Cãt. Ionicã, Pãduraruºi Daniel Stoica au plecat, cu cine sã maijucãm? Iatã, portariiMihalache ºi Costache

au 14 respectiv 13ani! Ce facem, luãm o cãruþã de goluri încampionat? Eu mi-amretras carnetul de jucãtor, nu mai vreausã antrenez decât portarii.

Rep.: ªi cine vaantrena echipa?

S.G.: Se va ocupaCosmin Kanduth, el îi cunoaºte mai bine, sunt o parte dinjuniorii care au câºtigatlocul 3 pe þarã, iatã,un alt aspect dureros,nimeni nu le-a spus un„bravo, bãieþi”...

Rep.: Deci, vaîncepe Jiul de lunaviitoare sezonul2015-2016?

S.G.: Sincer, habarn-am! Dacã nu vomcompleta lotul cu 4-5seniori, nici vorbã.Seniori care trebuieplãtiþi. Altfel, nu arerost, ne vom face derâs. Este un ultim semnal de alarmã, Jiul are toate ºanselesã se dezintegreze.Poate în ceasul al 12-lea ne bagã cinevaîn seamã.

„Mã doare sufletul cã-i...doare pe toþi în cot de Jiul”,

declarã Sorin Ghiþan, antrenorul echipei Jiul Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 20158 Sport

INTE

RVIU

Tot respectul pentrudouã nume, care nici nu au contracte de mii de euro pentruvreun sport fãrã performanþe, nici nuîncearcã sã fraiereascãpe cineva, ori sã facã

vâlvã.Toma Coconea ºi

Avram Iancu, chiardacã nu mai sunt laprima tinereþe, duc sus steagul unui sportpe care îl respectã.

Unul în aer, celãlalt

în apã. Doi sportivicare au dus ºi duc încontinuare numele VãiiJiului, al Petroºaniului,spre o scarã a valorilorîn care prea puþini maidau douã parale pe ea.

Doi bãrbaþi care ºi-au forþat nu depuþine ori limitele,poate chiar la limitavieþii, care nu au triºat

niciodatã, dorindu-ºimereu victoria cuardoare. Înotul ºizborul cu parapantanu fac, e drept, ratingul unor sporturi,poate de multe oriprea ridicate în slãvi,dar sunt douã sporturicare au format douãcaractere puternice,care nu s-au dat bãtuþi

niciodatã, care aucrezut mereu în forþaºi capacitatea lor.

Toma Coconea,zburãtorul fãrã teamã,Avram Iancu, omul cuplãmânii de fier, doisportivi temerari, carear trebui sã fie unexemplu pentru oricetânãr pornit pe acestdrum al succesului.

Henþ cu mâna Temerarii noºtri „veterani”

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr. 908 marti 28 iulie 2015

Documents