cvj nr. 983 marti 10 noiembrie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 983

Marti, 10 Noiembrie 2015

”La 16 ani m-au vândut la o familie de þigani pe 400-500 de mii, de atunci. În 1998, m-au mãritat oficial ca sã ia acei

200 de euro de la primãrie. Am nãscut trei fete, iar în 2010 amfugit într-un centru maternal, pentru mame cu copii abuzate ºi deacolo am venit aici, unde l-am cunoscut pe bãiatul ãsta, care ne-aoferit un acoperiº ºi pentru care îi mulþumesc lui Dumnezeu” –Luminiþa Olteanu, 35 de ani, Vulcan. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Trupele specialedin cadrul IPJHunedoara ºi poliþiºtiidin Petroºani au luat la puricat toþicomercianþii carevând „vechituri” întârgul sãptãmânal dela stadion. ªi clienþiiau fost identificaþi ºiverificaþi dacã aucumpãrat bunuri susceptibile de a fi

furate, iar rezultatulacþiunii este unulspectaculos. Totul apornit dupã ce unbãrbat din localitateaPetrila a reclamat cãlocuinþa i-a fostspartã ºi ºi-ar firegãsit o parte dinbunurile furate chiarîn târgul de la sta-dion. În loc sã afle dela cei care le vindeau

de unde provin, omula fost pus pe fugã de indivizi ºi a cerutsprijin poliþiºtilor.

„S-a dus la târg ºiºi-a vãzut lucrurile lavânzare. Când aîntrebat de undeprovin, þiganii s-aupus pe el sã-l batã.

Pãgubitul a sesizatpoliþia ºi s-a decis oacþiune mare, extin-sã”, susþin surse dinrândul anchetatorilor.În urma raziei au fostridicaþi din piaþã 94de comercianþi devechituri, au fost con-fiscate mãrfuri pentru

care nu existau actede provenienþã dar ºicare provin sau suntsusceptibile cã provindin furturi. Acþiuneapoliþiºtilor este con-sideratã oportunã ºide ºefii pieþelor dinPetroºani. „Sectorulde vechituri din târgulsãptãmânal de la stadion a fost creatpentru oamenii maisãrmani care-ºi vândanumite bunuri, la felca ºi în alte pieþe dinþarã. Tocmai deaceea nu le este per-ceputã taxã, pentrucã sunt sãraci. Printreei ºi-au fãcut apariþiaºi unii care au fãcut oafacere din asta, darºi persoane care vând

mãrfuri ce ridicã suspiciuni. Vizitapoliþiºtilor este bine-venitã, aºa semai face ºi curãþenieprintre ei ”, adeclarat Sorin Creþu,ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.Nu este pentru primadatã când în târg suntdescoperite de cãtrepoliþiºtii din Petroºanidiverse bunuri furate.

În special telefoanemobile au fost gãsitede cãtre poliþiºti,dupã ce proprietariilor le-au vãzut pe tarabele unorvânzãtori de la stadion.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Bisericile 4 milioane,tineretul nici100 de miiB isericile din

judeþul Hunedoaraau primit anul trecutpeste 4 milioane de laConsiliul Judeþean.

Biserica a ocupat mereuprima poziþie în topulîncrederii românilor, însãultimele evenimente aufãcut ca oamenii sã îºischimbe pãrerea. Bisericilenu sunt impozitate, darprimesc ºi finanþare nerambursabilã. Anul tre-cut, Consiliul Judeþean aalocat 4.054.926,27 de leipentru cultele religioase dinjudeþul Hunedoara. În total,au beneficiat de finanþarede la Consiliul JudeþeanHunedoara 160 de bisericidin judeþ. Cei mai mulþibani i-a primit EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei pentrucontinuarea lucrãrilor lasediul administrativ. Maiexact douã milioane de leiau fost alocate ca finanþare

nerambursabilã cãtre epis-copie. Urmãtoarele bisericicare au primit finanþare de200.000 de mii de lei suntParohia Ortodoxã RomânãDeva IV " Naºterea MaiciiDomnului" pentru placarepardoseli, scãri ºi soclu bisericã ºi ParohiaOrtodoxã Românã Brad IIIpentru lucrãri de construcþie(tâmplãrie exterioarã, par-doseli, jgheaburi, burlane).

În tot acest timp pentru culturã s-au alocat122.469,33, iar pentrusport 143.785,32 de lei.Domeniul în care activeazãtinerii a fost cel mai slabfinanþat, aici alocându-sedoar 93.469,82 de lei.

Toate ONG-urile audepus dosare cu solicitãri laCJ Hunedoara în care auprezentat diverse initiativeîn domeniul cultural, social,de mediu, sportive sau deeducatie, iar pentru ele aucerut finantare.

Monika BACIU Monika BACIU

Viaþa – marfã de vânzare,moartea – pe ordinea de zi

Razia din piaþã, urmare a unei spargeriD escinderea mascaþilor din cadrul

IPJ Hunedoara împreunã cupoliþiºtii de la Petroºani, în târgul devechituri de la stadion, a venit ca urmarea unei plângeri fãcutã de un petrilean.Omul a fost victima hoþilor, iar o partedin bunurile furate ºi le-a gãsit în târg.

“Ajutorul cel maimare ar fi cei trei kilo-metri de drum. Este undrum care s-ar puteavalorifica din foartemulte puncte devedere, începând de ladaci ºi romani, drumullui Mihai Viteazu,Primul Rãzboi Mondial.Este un drum plin de

istorie unde s-ar puteacreea foarte multeatracþii turistice”, adeclarat CristianMeriºanu, viceprimarulmunicipiului Vulcan.

Edilii din Vulcan auîncercat sã conce-sioneze mai multeparcele de teren în vederea realizãrii unor

cabane. Au fost investi-tori care au concesionat,iar apoi s-au rãzgânditdin cauza costurilor.

“Au fost foarte mulþicare au dori sã conce-sioneze, toatã lumea acrezut cã dacã va luateren acolo va construiimediat ºi va curgelapte ºi miere, dar s-adovedit cã sunt investiþiidestul de costisitoare,iar cei care au luatparcele la licitaþie, le-aupredta înapoi, dar aveminformaþii cã suntinvestitori care ºi-au ter-minat ºi proiectele decabane ºi sperãm cãdin primãvarã sã seapuce de construit”, amai spus sursa citatã.

În tot acest timp înPasul Vâlcan au loclucrãri. Se va realiza unapres-ski.

“Construim unapres-ski pe lângã pârtia pe care o areprimãria Vulcan în zonã

ºi unde îmi doresc ca laanul sã vorbim de undomeniu schiabil în dez-voltare. Sperãm ca ºipreºedintele ConsiliuluiJudeþean sã ne ajute cudrumul. Este un proiectpe care noi ni-l dorim ºianume deschiderea dru-mului de la Gorj spreVulcan, un drum caresã concureze cuTransalpina ºi un drumcare odatã fãcut PasulVâlcan va fi mult maiuºor de dezvoltat fiindsituat pe acest drum”,a conchis viceprimarul.

Ar mai fi nevoie de11 milioane de europentru finalizarealucrãrilor, iar reprezen-tanþii administraþieilocale îºi pun speranþaîn Guvern, iar dacã nuîn fondurile euriopene.Staþiunea montanãPasul Vâlcan ar trebuisã fie unitã cu cea dinStraja. Cel puþin acestaeste proiectul de dez-

voltare a domeniilorschiabile din vestul VãiiJiului. Consiliul LocalVulcan în imple-mentarea proiectului„Schi în România,oraºul Vulcan”începând cu anul 2009.Pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turism a plãtitcãtre Consiliul LocalVulcan, În conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-

tractelor dintre fostulM.D.R.T. ºi C.L.Vulcan, suma de48.051.000 lei

La Vulcan, ultimaalocare financiarãdateazã din anul 2011atunci când ministerul aalocat suma de19.180.000 de lei. Înanul 2009 ºi 2010 s-aualocat 10.700.000 lei,respectiv 18.171.000lei.

Contribuþia ConsiliulLocal Vulcan la contractul de lucrãri afost de 600.000 lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

S indicaliºtiisolicitã

angajãri în minerit,dar acest lucru este destul de greude realizat având în vedereproblemele cu care se confruntãComplexulEnergeticHunedoara.

Ar fi nevoie de 500 de mineri în subteranele unitãþilorminiere. Unitãþileminiere din cadrulComplexului EnergeticHunedoara au nevoiede personal. Cel puþin500 de angajãri ar trebui sã se facã launitãþile miniere pentrucã numãrul de personalsã fie la limita de jos.

“Cred cã ne ducemspre aproape 500 de

salariaþi pe care ar trebui sã-i angajãmdoar în minerit pentruasigurarea echipelor dela activitatea direct productivã precum ºi înzona de transport darde mentenata a insta-laþilor. Nu putem vorbide acest numãr însãîncercam ºi facem presiunea legalã carene permite de a faceangajãri sau de a deter-mina administraþia sa

facã angajãri la minaVulcan care are posibil-itatea cea mai realã ºicea mai rapidã decreºtere a producþieidacã numãrul de salari-aþi ar ajunge la cel decare are nevoie mânaaºa cum este prevãzutºi în venituri ºi cheltu-ieli. Mina Vulcan ca ºicelelalte exploatãriminiere este subnumãrul minim de per-sonal astãzi ºi noi nu

cerem nimic în plusfaþã de ceea ce ne-ampropus la sfârºitul anului trecut”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

În tot acest timp sevorbeºte de disponibi-lizãri. Urmeazã sãplece peste 300 deangajaþi ai celor douãtermocentrale.

“Este vorba despreincoerenta conducãto-rilor. Disponibilizãrileau fost reduse de la540 la 341 la numãr.Cei din termocentralenu-ºi mai asuma dinacest moment numãrulde salariaþi pe care arputea sã-i disponibi-lizeze din considerentecare nu au cu nimic dea face cu realitatea.Directorii din termo-centrale ºi liderii desindicat cred cã o

viitoare divizare aComplexului EnergeticHunedoara va duce laun nou contract colec-tiv de muncã pentrutermocentrale care va fiunul mult mai facil în ceea ce priveºte valoarea salarilor compensatorii. Dinacest motiv nu mai vorsã facã disponibilizãrile.Directorul generalspune cã nu mai facedisponibilizãrile pentrucã noi cerem angajãriîn minerit sau redis-tribuirea de personal,dar la Bucureºti spunecã le face. Timpul s-ascurs iar calendaristiceste aproape imposibl

sã mai duci acest actpânã la sfârºitul anuluiîn aºa fel ca salariaþii sãse bucure de protecþiasocialã din veniturile decomplectare prevãzutedin legislaþie. Nudisponibilizãrile suntsoluþia de redresare aCEH. Un ansamblu demãsuri care sã ne arateca aceat complex fieîmpreunã sau divizatare ºanse desupravieþuire poate sã facã subiectul unordiscuþii cu noi. Dacãvenim sã tãiem salarii,sã dãm afarã oameni ºisã venim cu soluþii doarîmpotriva muncitoriloreste un lucru pe carenoi nu îl vom accepta”,a mai spus sursa citatã.

Ultimele angajãri launitãþile miniere dinValea Jiului au avut locanul trecut. Numãrulcelor încadraþi pe unpost de muncitor necalificat este multmai mic faþã de necesarul real.


Birourile de la CEH sunt supraîncãrcate,iar minele subdimensionate

Drum istoric regândit de autoritãþile vulcãneneD rumul lui Mihai Viteazu ar mãri

potenþialul turistic al Pasului Vâlcan.Este pãrerea autoritãþilor vulcãnene careau în vedere realizarea drumului care facelegãtura cu judeþul Gorj. Drumul încãrcatcu istorie ar putea fi un punct forþe în dezvoltarea staþiunii turistice.

„S-au întârziat puþinlucrãrile din motive justificate, din cauzabanilor, aºa cã multedin proiectele care aufost concepute pentruacest an au întârziat.Drumul spre PasulVulcan este un drumjudeþean, el va fi fãcutdoar 50% anul acestapânã la prima curbã.

A doua lucrareimportantã este dru-mul spre Cãpriºoaracare duce la groapa degunoi unde s-a ºiintensificat transportul

din mai multe localitãþipentru cã este singuragroapa de gunoi carefuncþioneazã în judeþulHunedoara. Avem trotuarele de peNicolae Titulescu,lucrare care este foarteimportantã pentru elevii din Vulcan pen-tru cã aproape toateºcolile sunt pe parteanordicã a oraºului. Casã uºurãm ºi sã avemo siguranþã maritapentru traversarea dru-mului Nicolae Titulescuunde este un flux

important de maºiniam montat semafoarela palma astfel încâtelevii sã intre într-osiguranþã totalã atuncicând merg la ºcoalã.Pe lângã toate acesteobiective mai avem înlicitaþie parcãrile de laDinca, avem treptele ºiscãrile de ªcoala 6

care fac legãtura dintreNicolae Titulescu,Traian ºi Dallas”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan.

De ceva timp ediliide la Vulcan împreunãcu autoritãþile judeþeneîncearcã sã deschidãcalea spre Meriºor pedrumul poºtalioanelor.ªi aici lucrãrileurmeazã a fi realizate,iar investitorii deja par interesaþi depotenþialul zonei.

“La drumul spreDealul Babii avemdouã variante. Primaar fi a CJH carecoboarã spre dealulBabii unde ar fi 3 kilometri de rezolvat ºi lucrarea este deja licitatã. Au început

lucrãrile la zonele detraversare a conducteide gaz ºi se stabilizea-zã aceste zone cu fundaþii de beton. A doua fazã este anoastrã a consiliuluilocal de la alimentarepânã la Jitea, acoloavem noi punctul deîntâlnire cu CJH ºi sãfinalizãm ºi aceastãzonã. La noi va intraanul viitor în execuþie

acest obiectiv. Înaceastã zonã sunt niºteterenuri foarte bunesus în Pasul Vulcan, aufost niºte discuþii darnu s-au concretizatpentru cã au inarziatmult lucrãrile la drumdar dupã ce va fi gatadrumul vor circula maides ºi ochiul atrageacele zone”, a maispus sursa citatã.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015 Actualitate 3

Sus, spre margineacartierului Dallas, dinVulcan, un apartamentfoarte curat ºi ordonatascunde o halucinantãpoveste de viaþã. Esteapartamentul unui fiude miner ºi al uneiasistente medicale,care are acum 41 deani ºi lucreazã la ofirmã de pazã ce nu-ºi mai poate plãtisalariaþii. Omenia luieste consideratã fãrãmargini pentru cã gãzduieºte o mamã cutrei copii venitã înurmã cu cinci ani dedeparte, de prin VânjuMare, Mehedinþi.

Femeia pare un copil frumos cucopii frumoºi. Fetiþacea mare, NarcisaAndreea, este o elevãde 10 pe linie, premi-anta clasei a V-a, de laªcoala nr. 6, Denisaeste în grupa pregãti-toare, iar Ana-Mariaare doi ani…

”Covoare, perdeleºi lucruri trebuincioasele-am primit de lafamiliile unde amlucrat. Fac oricemuncã pringospodãrii, dar acummerge rãu de când cuscandalul hepatitei.Lumea ne ocoleºte din

teamã” – spune mamacopiilor, LuminiþaOlteanu-Rotaru.

”Umblã cu lamaîn buzunar sã

mã taie…”La cei 35 de ani,

Luminiþa s-a nãscut ºia crescut într-o familiecare ar dezumanizaorice copil, în careafecþiunea nu existã,viaþa este marfã devânzare, iar moarteaeste pe ordinea de zi.Mama ei s-a recãsã-torit cu un þigan,copilãria i-a devenindun iad alãturi de tatãlvitreg. La 16 ani, afost vândutã pe mainimic.

”La 16 ani m-auvândut la o familie deþigani pe 400-500 demii, de atunci. În1998, m-au mãritatoficial ca sã ia acei200 de euro de laprimãrie. Am nãscuttrei fete, iar în 2010am fugit într-un centrumaternal, pentru

mame cu copii abuzate ºi de acolo amvenit aici, unde l-amcunoscut pe bãiatulãsta, care ne-a oferitun acoperiº ºi pentrucare îi mulþumesc lui Dumnezeu” –povesteºte LuminiþaOlteanu.

Aceasta a divorþatde tatãl fetelor, iar ladivorþ i s-au dat douãdintre fete pentru catatãl sã nu plãteascãpensia alimentarã.Dupã câþiva ani areuºit sã obþinã certifi-catul de naºtere al feteirãmas la tatã ºi se totfrãmântã cum s-oscape din acel calvar,s-o aducã lângã ea.

”Nu ºtiu cum sãfac. Umblã cu lama înbuzunar sã mã taiedacã încerc ceva… Mi-e fricã de ei, de ceidin familia lui, pentrucã ºi fratele lui e la fel.Din câte ºtiu ºi pe ea

au vândut-o…” – amai spus Luminiþa,îngrijoratã.

F ocarul dehepatitã a

alungat angajatoriiCât ºi-ar dori cei doi

parteneri sã ducã oviaþã normalã – sã-ºiplãteascã facturile ºi sãaibã grijã de copii -, separe cã nu reuºesc.Firma, unde lucreazãel, nu merge, iarLuminiþa nu mai estecãutatã, focarul dehepatitã alungând”angajatorii”.

”Doi ani am luatajutor social, pentru cãnu sunt cãsãtoritã, iarbãiatul ãsta are viaþalui, eu pe a mea ºi acopiilor ºi trebuie sãfac ceva. Deºi ammutaþie definitivã aici,stau de cinci ani înVulcan, fetele sunt laºcoalã, nu ni s-a mai

dat ajutor social. Amfost ºi în audienþã laPrimãrie, dar mi s-aspus cã nu îndeplinesccondiþiile pentru cãstãm cu el. Dar undesã mã duc? Apoi, cinemã angajeazã pemine, cã nu am ºcoli,doar generala, deºimuncesc orice ºioricât? Am copii buni,fetele sunt foartecuminþi ºi uneori, aufost chiar zile în ºircând au mâncat doarcornul ºi laptele de laºcoalã” – declarã cudisperare femeia.

În acele zile, cât nua avut mâncare pentrucopii, dar nici hainemai groase pentru aputea merge la ºcoalã,Luminiþa Olteanu alansat un apel pe internet. Crucea RoºiePetroºani ºi Asociaþia”Grupul de prieteni” i-au sãrit în ajutor, dar nu este suficient.Luminiþa ºi partenerulsãu au nevoie de unloc de muncã pentru asupravieþui, iar fetiþelesã poatã merge laºcoalã ºi sã aibã cevaîn plus de mâncare înafarã de cornul ºilaptele oferit elevilor.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Viaþa – marfã de vânzare, moartea – pe ordinea de zi”La 16 ani m-au vândut la o familie de þigani pe 400-500 de

mii, de atunci. În 1998, m-au mãritat oficial ca sã ia acei200 de euro de la primãrie. Am nãscut trei fete, iar în 2010 amfugit într-un centru maternal, pentru mame cu copii abuzate ºi deacolo am venit aici, unde l-am cunoscut pe bãiatul ãsta, care ne-aoferit un acoperiº ºi pentru care îi mulþumesc lui Dumnezeu” –Luminiþa Olteanu, 35 de ani, Vulcan.

Proiecte pentru modernizarea municipiului VulcanP roiecte pentru vulcãneni. Deºi mai

este puþin pânã la sfârºitul anului,iar calendaristic este iarnã, pe razamunicipiului Vulcan au loc mai multelucrãri de investiþii. Se lucreazã la trotuare, drumuri, parcãri ºi nu numai.

Primii boboci care auintrat în aceastã cam-panie sunt copiii declasã pregãtitoare de laªcoala Genrealã nr 7din Petroºani. Ei auajuns la un cabinetstomatologic dinapropiere ºi acolo s-auînghesuit sã se urce pescaun, ca sã arate cã nuse tem de stomatolog.

„Am vrut sã urc primulcã sunt curajos. Mã spãlpe dinþi de douã ori, darmi-a zis domnul doctorsã mã spãl de 3 ori”, aspus cel mai curajoscopil din aceastã grupã,primul care a urcat pescaunul dentistului. Alþiis-au temut de o astfelde vizitã, dar au aflat cãnu e aºa rãu. „Nu am

mai fost la dentist pânãacum, dar nu doare”, aspus o altã fetiþã.

Sunt la vârsta la careli se schimbã dinþii, daracum este ºi mai mareresponsabilitateapãrinþilor. Medicii spuncã la 6 ani este vârstaidealã pentru o primã

vizitã. Asta, pentru a leîndepãrta teama cu carevin cei care ajung princlasele mai mari ºi pen-tru a le arãta cã vizita ladentist nu doare.

„Râdem, glumim ºiinsist sã vinã atuncicând vin pãrinþii lor, sãstea un pic pe scaun.

De multe ori, numai îipunem pe scaun, poves-tim un pic ºi apoi îi dãmajos. Atât, ca sã vadã cãnu doare nimic. Uniisunt curajoºi, alþii nu.De obicei, la clasa a IV-a am probleme cu ei, cãs-a întâmplat sã vinã ºide la uºã le trenmurãpicioarele”, a spus dr.Cosmin Iancu, medicstomatolog, care le-arecomandat copiilor sã se spele pe dinþi ºi de 3 ori pe zi.

Campania este derulatã în mai multecabinete stomatologice,care au înþeles impor-tanþa prevenþiei ºi toþi

copiii din claselepregãtitoare vor ajungela stomatolog în zileleurmãtoare. „Noi amgândit aceste programesã se desfîãºoare peîntreaga perioadã a anului 2015 -2016.Vom continua ºi curestul ºcolilor, cu grupazero de vârstã, ca sã îiînvãþãm sã vinã la dentist”, a spus FeliciaVitan, preºedintaCrucea Roºie Petroºani,iniþiatoarea proiectului.

Cei mici pleacã acasãcu un mãr, o periuþã dedinþi nouã ºi o pastã dedinþi, dar ºi mult maicurajoºi, pentru oviitoare vizitã la dentist.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Procurorii DNA au decis sã le prelungeascã mãsurapreventivã a controluluijudiciar pentru 60 dezile, iar cei doi audepus o plângere laTribunalul Hunedoara.

Au sperat ca instanþade judecatã sã le deadreptate, însã magis-traþii nu au fost deacord cu solicitarea lorde a fi liberi ºi au datdreptate procurorilorDNA. Astfel, atât plângerea lui Moloþ câtºi a lui Balint au fostrespinse de judecãtoriiTribunalului

Hunedoara, aceiaºimãsurã fiind luatã ºiîmpotriva lui EmanoilMilicã Pup ºi a luiVasile Axinte.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Luni dimineaþã, câþiva elevi de laColegiul TehnicDimitrie Leonida au

primit vizita unor specialiºti de la CruceaRoºie ºi Spitalul deUrgenþã din Petroºani.

Au aflat cã participã lao lecþie despre cum sãse protejeze de aceastvirus, pentru cã nu preaau avut cu cine sã dis-cute despre asta. Nici laclasã, nici acasã nu auaflat prea multe ºi li separe chiar amuzantsubiectul, pentru cã auprimit prezervative,însã, tocmai de aceeavoluntarii de la CruceaRoºie fac aceste cam-panii îl liceu.

„Nu ºtiu prea multedespre SIDA. Este oboalã care se transmiteprin sânge, salivã. Pãrinþiiar trebui sã ne spunã,cred, cã eu tot ce ºtiu, amaflat de pe net”, a spusunul dintre tinerii care aparticipat la lecþie, darcare nu a fost contrazisde ceilalþi colegii sãi, careau argumentat cã ºtiudoar cã „trebuie sã teprotejezi” ºi cam atât.

Teoretic nu staufoarte bine ºi nu întotdeauna ºtiu cã prinsalivã, spre exemplu,acest virus nu se poatetransmite ºi nici de laun colac de wc publicnu te poþi infecta.Liceenii au urmãritcâteva filmuleþe propuse de voluntariide la Crucea Roºie,care au cãutat sã îiconºtientizeze, prin

intermediul imaginilorcu tineri ca ºi ei.

„Au aflat cum setransmite acest virus,care sunt modalitãþilede trasmitere, problemele care intervin datoritã infectãrii cu HIV ºi totce þine de campanianoastrã”, a spus Felicia Vitan, preºedin-ta Crucea RoºiePetroºani, cea cu careliceenii au discutat, alãturi de un psiholog.Le-au pus întrebãri ºipoate cã de azi ºtiu cear trebui sã facã, atuncicând nu au parteneristabili.

Cei care suntseropozitivi sunt prote-jaþi în ceea ce priveºteidentitatea lor. Se ºtiu,estimativ cifre, sunt sutede oameni care factratament pentru cãsunt bolnavi, dar tocmaiaceastã confidenþialitatetrebuie luatã în calculatunci când un licean îºi alege partenerul cucare sã aibã contactesexuale. Crucea Roºieva ajunge în toateliceele de la Petroºani ºile va împãrþi elevilorprezervative ºi pliante.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015 Actualitate 5

Legile sunt mult preapermisive în România,au lipsuri importante ºispecialiºtii nu suntîntotdeauna consultaþi.

Cercetãtorii de laINSEMEX, singurii carefac verificãrile în astfelde situaþii, sunt depãrere cã legea în acest domeniu ar trebuimodificatã ºi adaptatã ºi ºi-au oferit sprijinulpentru elaborarea unornormative în acest sens.

„Dupã ce se petrecasemenea evenimentegrave, se începeconºtientizarea riscurilorºi se încearcã reme-dierea situaþiilor. Eu,personal, aº vrea sãintrãm în normalitate ºi

ne-am oferit sã fimparte, ca institut decercetare, la elaborareaunor normative speci-fice domeniului, care sãpreîntâmpine produce-rea accidentelor de asemena amploare”, adeclarat dr. ing. Artur George Gãman,directorul general INSEMEX Petroºani.

Legislaþia de la noi e,aºa cum spun cercetã-torii, un copy-paste alegislaþiei europene, încare angajatorul îºiasumã tot riscul, dar nuîºi ia mãsuri punctualede securitate a muncii.

„Încercãm sã copiemlumea civilizatã, fãrã sãfim conºtienþi cã la noi

nu existã cultura respectivã de sãnãtate ºisecuritate în muncã ºiceea ce folosesc vesticii,probabil cã nouã nu nise potriveºte. Trebuiespus la noi cine cemãsurã trebuie sã ia ºicum sã o aplice. Sã vãdau un exemplu: înainteerau normele de pro-

tecþie a muncii pe sectoare: cãrbune, sare,minereu ºamd, acum, încadrul legii generale se specificã doar cãangajatorul are obligaþiade a asigura toatemãsurile pentru prevenirea incidentelorpericuloase. Fãrã detaliipe concentraþii, limite”,a mai precizat directorulINSEMEX Petroºani.

Conducerea INSEMEX s-a aflat imediat dupã produce-rea accidentului înClubul Colectiv ºi acumreface, la scarã, toatedetaliile. A luat mostrede burete ºi va lua încalcul la expertizã,

inclusiv ipoteza conformcãreia acel burete ar fifost îmbibat într-o substanþã volatilã. Certeste cã acel burete s-atopit ºi aºa incandes-cent a cãzut peste tinerii aflaþi în club, iarfumul a fost unul extremde toxic. „Facem testepreliminare pe articolepirotehnice, pe materi-ale similare folosite lacapitonarea clubuluirespectiv ºi suntem lafaza în care construim oîncãpere care nu vareprodce la scara 1-1,ci la o anumitã scarã,configuraþia din club.Încercãm sã repro-ducem evenimentul ºi

sã îl monitorizãm cutoate aparatele nece-sare. S-a vorbit la unmoment dat, fãrã a fi ocomunicare oficialã, cãs-ar fi spãlat cu nu ºtiuce solvenþi cu care s-afãcut curãþenie. Noi osã luãm în calcul ºilucrul acesta ºi o sãfacem o simulare înurma unor spãlãri cuasemena solvenþi, darse pare cã buretelerespectiv pare sã fiefoarte inflamabil”, a mai spus Artur George Gãman,care a fost printrepuþinii care au intrat înclub dupã tragedie.

Experimentele de la-borator ar putea fi gataîn douã luni, dar abiaapoi probele vor ajungela procurori, datele dinanchetã nefiind publice.Cert este cã tragedia dinClubul Colectiv ar puteaaduce modificãri, dacãacum se va pune accentpe prevenþie ºi mai multpe expertizarea unorsituaþii grave.


Foºtiimineri îiduc dorullui PontaN u toþi ortacii

sunt susþinã-tori ai fostului premier, însã cei mai mulþi cred cã a„guvernat bine maiales pentru cei vulnerabili, respectivpensionari ºi sãraci”.

Pensionarii minieri dincadrul Ligii SindicatelorPensionarilor MinieriValea Jiului susþin cã luiVictor Ponta i se potreproºa o mulþime delucruri, mai ales legate desituaþia mineritului, dareste singurul ºef deguvern care le-a majoratpensiile.

„Mulþi dintre colegiimei îl plâng pe Ponta,pentru cã el a majoratpensiile ºi nu le-a tãiatcum a fãcut Boc.Reproºuri sunt multe,

mai ale legate de gratuitãþile noastre careau fost sistate ca maiapoi sã se decidã cã artrebui sã le primim. Armai fi ºi faptul cã n-avenit o singurã datã înValea Jiului, aici unde afost votat masiv, chiar ºiîn proporþie de 70 lasutã. Cu toate astea trebuie sã recunoaºtemcã a fost mai aproape depensionari decât alþi premieri. Obligat-forþat amajorat ºi alocaþiile, areadus un pic de liniºteîn þarã. Eu nu am fost unfan al lui Ponta, dar vãspun ce cred mulþi dintrecolegii mei”, declarã Paul David, secretar Liga SindicatelorPensionarilor MinieriValea Jiului.

Foºtii ortaci au avutsemnat chiar ºi un protocol de colaborare ºisusþinere reciprocã cucoaliþia care pânã sãptãmâna trecutã a format guvernul.

„Protocolul este învigoare cu UNPR, iar înbaza lui toate problemelenoastre ajungeau maiuºor pe masaminiºtrilor”, mai spunvârstnicii. Pe de altãparte, foºtii ortaci suntde acord ºi cu miºcareatinerilor. „Trebuia sã leatragã atenþia cineva,prea mulþi parlamentariau bãgat mâna în saculcu bani. Prea multãcorupþie este la vârf ºipoate aºa se vor maipotoli. Este pãcat detinerii care au murit, darnici sã aruncãm þara înhaos sau sã vinã Blaga,Udrea, Boc sau Anastasela guvernare nu sepoate”, mai spuneDavid. Liga SindicatelorPensionarilor MinieriValea Jiului reuneºtecirca cinci mii de ortacicare au ieºit la pensie dinminerit.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ª apte autospe-ciale noi ar

trebui pentruAsociaþia SalvitalHunedoara în subordinea cãreiafuncþioneazã modulul SMURD.

Multe dintre auto-speciale au problemetehnice, iar ar fi nece-sarã schimbarea lor.Astfel, reprezententanþiiAsociaþiei au înaintat osolicitare în acest sens.

“În judeþ sunt nouãautospeciale, cinci fabricaþie 2006 ºi restul 2008. ne-ar maitrebui nouã autospe-ciale. Sperãm ca înanul 2016 sã le putemînlocui”, a declaratAndrei Mihuþ, preºedin-

tele Salvital Hunedoara. Potrivit lui

Mihuþ, autospecialeleSMURD de la Petrila ºi Petroºani ar trebuiînlocuite.

“La Vulcan autospeciala e în starebunã pentru cã a fostîntreþinutã de Spitalulde Urgenþã dinPetroºani care o are în comodat, iarautospecialele de laPetroºani ºi Petrila artrebui înlocuite”, a mai spus sursa citatã.

Trimestrial, autospe-cialele SMURD dinjudeþ sunt trimise ladiagnoze auto, iar dacãexistã probleme atuncicei care le au în comodat suportãreparaþiile.

Monika BACIU Monika BACIU

INSEMEX cere modificarea legislaþiei, dupã „Colectiv”E venimentul de la Colectiv, care a îndoliat

România, ar trebui sã provoace schim-bãri în domeniul legislaþiei. Specialiºtii INSE-MEX spun cã ar trebui sã fie consultaþi, pen-tru cã sunt lacune ce au permis astfel de erori.Mai mult, acum se lucreazã la scarã la „expe-rimentul Colectiv” – o simulare a nefericituluieveniment din club, iar rãspunsurile le vorafla procurorii abia peste vreo douã luni.

Moloþ ºi Balint rãmân sub controlul procurorilor

C ercetaþi de DNA pentru fapte decorupþie sau asimilate faptelor de

corupþie, fostul preºedinte al CJHunedoara, Ioan Mircea Moloþ cât ºi fostulvicepreºedinte al instituþiei, Tiberiu Balint,nu se vor bucura de libertate deplinã.

Cer autospeciale noi

SIDA ºi HIV pe înþelesul liceenilorC rucea Roºie din Petroºani a demarat o campanie în licee,

pentru a le arãta tinerilor ce riscuri sunt în cazul virusuluiHIV. Numai la Petroºani, peste 200 de persoane urmeazã untratament pentru cã au SIDA, iar numãrul celor bolnavi poatecreºte, dacã tinerii nu aflã cum sã se protejeze.

Vizite gratuite la dentistC el puþin 4 cabinete medicale stomatolo-gice au rãspuns prezent unei campanii

în urma cãreia elevii din clasa pregãtitoaredin Petroºani primesc consultaþii gratuite. Ceimici, cu ajutorul voluntarilor de la CruceaRoºie, fac vizite la stomatolog, vãd dacã auprobleme, se acomodeazã cu ideea cã lastomatolog nu li se întâmplã nimic rãu ºiprimesc periuþe de dinþã, pastã ºi câte un mãr.

Plaje exotice saupârtii plinede zãpadã

Se dã startul la dis-tracþie! Nu mai este foartemult timp ºi sãrbãtorile deiarnã ne bat la uºã. Totmai multã lume preferã sãle petreacã într-un locexotic, departe de frig ºizãpadã, unde sã poatã sãstea de dimineaþã ºi pânãseara la plajã fãrã se segândeascã la pregãtireabucatelor pentru Crãciunsau pentru anul nou.

Chiar dacã preþurile nusunt accesibile tuturorexistã mulþi oameni caredeja ºi-au cumpãrat astfelde sejururi. Tariful unuisejur la plajã în destinaþiiprecum RepublicaDominicanã sau Cubaîncepe de la 2.250 deeuro/persoanã ºi poateajunge pânã la 2.930euro/persoanã. Cele mainumeroase cereri s-auînregistrat pentru excursiiîn þãri precum Cuba,Maldive, RepublicaDominicanã, Thailanda,Mexic sau Statele Uniteale Americii.

În cazul circuitelor cumsunt cele în Argentina,Vietnam, SUA sau Mexic,tarifele încep de la 2.270

euro/persoanã ºi potajunge la 5.000 euro/persoanã, în funcþie decomplexitatea sejurului ºinumãrul de zile. Pentru ceice preferã sã dea ºi un aerde aventurã vacanþei, unsafari de Revelion înKenya ajunge la 2.590euro/persoanã. O altãdestinaþie preferatã deromâni este Africa de Suddatoritã experienþei cultu-rale ºi a mozaicului rasialce a dat zonei numele de'Þara Curcubeului'. CapeTown, Capul BuneiSperanþe, Johannesburg ºiKruger Park sunt doarcâteva dintre cele maicunoscute atracþii turisticepentru un Revelion înAfrica de Sud.

Preþul pentru o astfelde vacanþã începe de la1.995 euro/persoanã.Mai mult decât atât costul unui Revelion înSingapore ºi Bali începede la 1.895 euro/per-soanã. Pentru un Revelionîn care sã se bucure depriveliºtea deosebitã ainsulelor tropicale ºi

facilitãþile unei staþiunimoderne, românii plãtesc începând de la2.590 euro/persoanã.Revelioanele în Dubai sunt printre favoriteleromânilor iar cei care auoptat pentru pachete delux au vârste cuprinseîntre 30 ºi 45 ani, au venituri peste medie, cãlã-toresc în cuplu, de obicei,ºi îºi rezervã mai multevacanþe pe an. Preferãhotelurile de lanþ, unelesituate pe plajã, care înEmirate depãºesc stan-dardele internaþionale delux ºi servesc la hotel doarmicul dejun, pentru a sebucura de tot ce poateoferi Dubaiul în materie de gastronomie.

Aproape toate agenþiilede turism au înregistrat înacest an câºtiguri semni-ficative pentru cã numãrulpersoanelor care au achi-ziþionat pachete pentruvacanþe a fost în creºtere.Acest lucru în ciuda faptu-lui cã românii sunt din ceîn ce mai sãraci.


S.C APA SERV VALEA JIULUI S.APETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Marþi 10.11.2015 în oraºul:

- Petroºani - între orele 09:00 - 14.00.Zona afectatã: str. Aviatorilor, zona cuprinsã întrebl. 8- 28. Motivul restricþiei: remediere pierdere lareþeaua de alimentare cu apã a blocurilor12,14,16,18, str. Aviatorilor;

- între orele 08:00 - 20.00. Zona afectatã: Cartier Bosnia. Motivul

restricþiei: cuplarea noului tronson tunel Petrila- Dãrãneºti al aducþiunii Taia - Petroºani;

Birou PresãS.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 20156 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

INFORMARE SC APA SERV SAS.C Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã utilizatorii din oraºul PETROªANI cã pentrupunerea în funcþiune a reþelei de alimentare cu apã potabilã realizatã prin proiectul “ Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în judeþulHunedoara (Valea Jiului) – Economii”, distribuþia apeipotabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program:

- în data de 12.11.2015, între orele 8.00 – 20.00, zonele afectate - str. 9 Mai, aleea Florilor, str. Carpaþi, aleea.Crângului, aleea. Pinului, aleea. Liliacului, str. 13 Septembrie, str.Vilelor, str. Petru Maior, Hotelul Petroºani ºi Cartierul Aeroport;

Menþionãm cã programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie înfuncþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale aleoraºului respectiv.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi mulþumim tuturorbeneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere.

Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

“S-a început pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 de laCentrul Civic ºi se continuãlucrãrile pânã în capãtulAeroporului pe stradaAviatorilor dupã care o sãînceapã lucrãrile de amplasarea ghirlandelor în plus faþã deanul trecut pe stradaIndependenþei ºi tot centrulCivic, tot ceea ce înseamnãstâlpii de iluminat public vor fimontate ghirlande pe aceºtia,sunt un numãr de aproximativ100 de stâlpi. Urmeazã sã fiemontate ghirlande pe DN66 dela intrarea în Petroºani, maiexact de la Liceul Teoretic ºipânã la sensul giratoriu de laBiserica Catolicã. Vor fi montate ghirlande pe stâlpiicare delimiteazã benzile detransport înspre Târgu Jiu ºiHaþeg ºi totodatã intrarea sprePetroºani va fi marcatã cu osiglã foarte mare “La mulþi ani2016”, au declarat autoritãþilelocale.

ªi zonele mãrginaºe alelocalitãþii vor fi împodobite astfel încât toþi cetãþenii sãsimtã cã e sãrbãtoare.

“O sã amplasãm ºi în anumite intersecþii din Colonie,mai exact la strada Cuza Vodã,intersecþie cu Timiºoarei, strada Dacia unde sunt ºiblocurile de locuinþe ºi în prin-cipalele intersecþii din cartierelemãrginaºe. Pe lângã ghirlan-

dele de pe arterele principalesunt amenajateºi parcurile, sensurile giratorii. O sã fie uniluminat ornamental mult maiamplu faþã de anii precedenþi”,a mai spus sursa citatã. Îmbrã-carea oraºului în lumini de sãr-bãtoare costã în jur de 200 demii de lei. “A fost licitaþie ºi necostã undeva la 200 de mii delei fiind inclusã manopera, ceeace înseamnã montaj, demontajºi închirierea ghrilandelor”,mai spun reprezentanþii municipalitãþii. Încã nu a foststabilitã datã în care va fi pornit iluminatul ornamental.

Anii trecuþi, Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani apãsa butonul depornire în seara lui Moº Crãciun.

Monika BACIU

Municipiul Petroºani se îmbracãîn lumini de sãrbãtoareM unicipiul Petroºani îmbracã haine de

sãrbãtoare. Deja au fost montate primeleghirlande de sãrbãtoare pe Bulevardul 1 Decembrie1918, iar autoritãþile locale de la Petroºani promit cãanul acesta iluminatul ornamental va fi mult maiamplu faþã de ce era pânã acum.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 2015 Actualitate 7

“I-am acþionat îninstanþã pentru cã auabrogat prin hotãtârede consiliu contractuldintre noi ºi actul desusþinere a para-medicilor. Acordul nupoate fi încetat unilate-ral”, a declarat AndreiMihuþ, preºedinteleSalvital Hunedoara.

Consilierii locali de la Lupeni au apro-bat încetarea acorduluide parteneriat dintremunicipalitate ºi aso-ciaþia Salvital, în bazacãreia funcþioneazãmodului SMURD lanivel judeþean. Totul s-aîntâmplat în cadrulºedinþei de la sfârºitullunii februarie.

“S-a consideratnecesarã ºi abrogarea

hotãrârii ConsiliuluiLocal al municipiuluiLupeni nr. 34/2008privind aprobarea contribuþiei la AsociaþiaSalvital Hunedoara, în vederea susþineriifinanciare a salariaþilorºi echipãrii personaluluiparamedical precum ºitoate hotãrârile demodificare (…)”, searatã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Edilii locali îºimotiveazã aceastãdecizie.

“Precizez faptul cã laînfiinþarea AsociaþieiSalvital Hunedoara ºi aformaþiunilor parame-dicale de tip SMURD,paramedicii erau anga-jaþii autoritãþilor locale,

fiind incluºi în aparatulde specialitate al primarilor localitãþilormembre. Ulterior,asociaþia a solicitattransferarea acestorparamedici ºi asumareaplãþii salariilor ºi aechipamentelor necesare intervenþiei de cãtre autoritãþilelocale”, se mai aratã în proiect.

Administraþia localãde la Lupeni a decis sãîncheie parteneriatul cuAsociaþia Salvital înluna ianuarie a acestuian. În tot acest timp,procesul dintre celedouã pãrþi continuã perolul TribunaluluiHunedoara.


Amenzile, plãtite înainteaimpozitelorN u le plãtim când vrem

noi. Este vorba despreimpozitele ºi taxele care seplãtesc anual cãtre fisc.

Astfel, începând cu 1 ianuarie2016, o persoanã care are amenzineplãtite nu va putea sã-ºi achiteimpozitele ºi taxele locale pânã ce nuachitã înaite amenda. Mai exista ºisituaþia în care mulþi dintre cetãþeniºi-au plãtit amenzile, dar nu au trimisdovada platii la poliþie, sau ºi mairãu, poliþia nu a þinut cont de dovadaplatii ºi a trimis cãtre organ fiscallocal amenzile pentru punerea înexecutare.

Organul fiscal local de cele maimulte ori nu are cunoºtinþã de platãamenzilor pe care poliþia le trimitespre executare pentru cã plata sepoate efectua oriunde pe teritoriul

României pânã la începerea executãrii.

Din momentul comunicãrii/înmânãrii procesului-verbal de con-travenþie pânã la data comunicãriisomaþiei de platã contravenientului,amenda încasatã se face venit labugetul local la care s-a efectuat platade cãtre contravenient, indiferent defaptul cã suma datoratã a fost achi-tatã în termenul de 48 de ore/douãzile lucrãtoare, dupã caz, sau dupãacest termen, ori de faptul cã înaceastã perioadã amenda a fostplãtitã integral sau parþial.

În situaþia în care, deºi persoanafizicã sau juridicã a achitat amendacontravenþionalã la bugetul local alunei unitãþi administrativ-teritoriale,alta decât cea de domiciliu, iarorganul din care face parte agentulconstatator a comunicat, din oficiu,procesul-verbal de constatare a con-travenþiei organelor de specialitateale unitãþilor administrativ-teritorialeîn a cãror razã teritorialã domiciliazãcontravenientul persoanã fizicã sau,dupã caz, îºi are domiciliul fiscal contravenientul persoanã juridicã,contravaloarea amenzii încasate constituie venit la bugetul local alunitãþii administrativ-teritoriale undes-a efectuat plata acesteia.

Toate aceste noi reglementari suntfãcute pentru cã oamenii cu foartemulte amenzi sã înceapã sã leplãteascã. Cele mai multe amenzi pecare oamenii le au cãtre fisc suntcele de circulaþie.


P reºedinteleConsiliului

Judeþean Hune-doara, întâlnire lanivel înalt.

O delegaþie condusãde guvernatorul RotaryDistrict 2241, DanielTãnase, s-a întâlnit cupreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David. Scopulvizitei a fost legat deiniþiativele filantropice.

„Facem un peripluprin þarã, bifând întâl-niri cu reprezentanþi aiautoritãþilor publicelocale. Ideea este de areitera necesitatea uneicolaborãri strânse întrenoi ºi entitãþile statuluiºi obþinerea unui sprijindirect din partea aces-tora pentru a ridicaanvergura acþiunilor desusþinere pe careRotary le deruleazã în

folosul comunitãþii”, aprecizat Daniel Tãnase.

Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoarasusþine “iniþiativeleîn care banul publicsprijinã excelenþa, fiecã e vorba de sport,de culturã, sau de performanþã ºcolarã”

„Suntem un colaborator tradiþionalal Clubului Rotary, am avut proiecteîmpreunã, pentru cãsusþinem iniþiativele viabile în care banulpublic sprijinã exce-

lenþa, fie cã e vorba desport, de culturã, saude performanþãºcolarã”, a declaratAdrian David.

Rotary este o organizaþie a oamenilorde afaceri ºi reprezen-tanþilor diferitelor profe-sii din întreaga lumecare considerã impor-tantã asigurarea de servicii umanitare, care încurajeazã înaltestandarde etice în toatedomeniile de activitateºi ajutã la menþinereapãcii, precum ºi la stabilirea de relaþii debunã înþelegere întrepopoare.


Preºedintele CJH, întâlnire cuguvernatorul Rotary District

Primãria Lupeni chematãîn instanþã pentru SMURD

S alvital a acþionat în instanþã PrimãriaLupeni. Pentru cã la începutul acestui

an consilierii locali de la Lupeni au decis sãrezilieze contractul cu Asociaþia Salvital, ceidin urmã s-au decis sã apeleze la instanþã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Noiembrie 20158 SportMihai Pintilii a

împlinit 31 de ani. Ce repede au trecutanii! Titularul echipeiNaþionale, în prezent laHapoel Tel Aviv (Israel)a fãcut cunoºtiinþã cufotbalul mare la JiulPetroºani, unde a jucatîn perioada 2006-2009, atât în Divizia„A”, cât ºi în „B”. Ocoincidenþã fericitãface ca fostul jiulist

sã-ºi celebreze ziua denume ºi cea denaºtere, una dupã alta:8 noiembrie (Sf. Mihailºi Gavriil), 9 noiembrie,ziua de naºtere. El asosit în þarã în vedereaamicalului de pe 17noiembrie, România –Italia, fiind foarte afectat de tragedia dela clubul „Colectiv” dinCapitalã, despre careºi-a ºi exprimat o

pãrere: „E obligatoriusã se schimbe ceva însocietate ca sã putemrãmâne în România”.

Mihai Pintilii s-afãcut mereu remarcatprin poziþia sa de luptãtor ºi sportivcorect ºi îi trans-mitem din acest colþ de paginã toatecele bune ºi încãmulþi ani de viaþã ºi în sport.

Henþ cu mâna

La mulþi ani, Pinti!

Fotbal, Liga a II-a

Derby decampioaneîn „B”

Foste campioane aleRomâniei, Rapid Bucureºtiºi Oþelul Galaþi s-au întâlnitacum în derby-ul Seriei 1 peGiuleºti, scor 0-0. O altã

fostã prim-divizionarã,Ceahlãul P. Neamþ, reuºeºtea doua victorie în campi-onat, 1-0 cu A.C.S.Berceni, dar rãmâne peultimul loc în clasament.

Cu o singurã înfrân-gere, Dunãrea Cãlãraºi esterevelaþia seriei, fiind ocupan-ta locului 2. În Seria a 2-a, U.T.A. profitã de lipsa deformã a bãimãrenilor ºi sedetaºeazã ca lider, dupã 2-0cu ªoimii Pâncota (antrenor

Ionuþ Popa). „U”Cluj bate cu 1-0 laMetalul Reºiþa, obligându-l pe Eugen Tricã sã-ºi deademisia de la conducerea tehnicã areºiþenilor. F.C.Caransebeº, umilitãpe teren propriu cu3-0 de C.S. Mioveni.

Fotbal, Liga I

STEAUA... CLUJ!Haoticul fotbal românesc îºi

continuã epopeea spre nicãieri: SteauaBucureºti a jucat pe teren propriu la Cluj,5-3 cu FC Botoºani, agãþându-se de locul3. Fostul jiulist Nicandro Breeveld adeschis scorul în minutul 1 pentruSteaua, fiind cel mai rapid gol al sezonului. Dinamo ia o gurã de oxigendupã victoria cu 1-0 cu ACS (Recaº) PoliTimiºoara. Echipa lui Gigi Mulþescu,FC Voluntari, îºi pãstreazã locul 13, dupãun 2-2 cu CFR Cluj, ardelenii revenind dela 2-0 pentru gazde! Astra Giurgiupare extrem de hotãrâtã sã câºtige acestcampionat.

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Deva, eterna remizãÎn cea de-a 11-a etapã a Seriei a 4-a,

Cetate Deva a remizat a patra oarã la rând,0-0 la Mãgura Cisnãdie, la fel ºi hunedorenii0-0 la Lugoj. Liderul ASU Poli Timiºoara aînvins la limitã pe CS Ineu. Surprizã laBecicherecu Mic, unde echipa oaspete CSU IICraiova a învins cu 2-0. Recent promovataPerformanþa Ighiu a învins cu scor deneprezentare, 3-0 la Giarmata.

AU TRECUT ZECE ANI...Actualul antrenor al ªoimilor Pâncota, Ionuþ Popa (stânga) pe vremurile bune ale Jiului, alãturi de directorul executiv

Marian Spiru ºi patronul jiulist Alin Simota.

Ionuþ Popa (ªoimii Pâncota) a

antrenat în urmã cuzece ani la Jiul Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr. 983 marti 10 noiembrie 2015

Documents