cvj nr 747, marti, 25 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 747

Marti, 25 Noiembrie 2014

O pt proceseîmpotriva

AutoritãþiiNaþionale pentruRestituireaProprietãþilor.Mai mulþilocuitori aijudeþuluiHunedoara sejudecã cuAutoritatea Naþionalãpentru RestituireaProprietãþilor.

În cursul acestui an, pe rolul TribunaluluiHunedoara au fost depuseopt astfel de dosare.Misiunea ANRP este de acoordona procesul derestituirea a proprietãþilorpreluate, în mod abuziv,în perioada regimuluitotalitar comunist ºi de aacorda despãgubirilecuvenite persoanelorîndreptãþite.

Multe dintre dosarelecare s-au judecat anii trecuþi au fost respinsede cãtre magistraþi, astfelcã reclamanþii au pierdutprocesele cu Autoritatea

Naþionalã pentruRestituirea Proprietãþilor.Totuºi, în situaþia în carerestituirea în naturã aimobilelor preluate înmod abuziv în perioadaregimului comunist numai este posibilã, compensarea prin puncteeste singura mãsurãreparatorie în echivalentcare se acordã.

De asemenea, moºtenitorii celor îndrep-tãþiþi la despãgubiri carenu au trimis pânã acumcopii ale certificatelor demoºtenitor ºi acte deidentitate din care sãreiasã domiciliul, trebuiesã depunã cât mai repedeaceste documente.

Monika BACIUMonika BACIU

Totuºi, magistraþiiTribunalului Hunedoara au încuviinþat însã cererea, dar colegii de laprima instanþã nu se lasã.

Aceºtia, la solicitareaapãrãtorului urmaºilor victimelor, vor sã se asigure cã Norocel respectã în întregimecondiþiile impuse deinstanþa superioarã

pentru a beneficia de semi libertate.

Astfel, aceºtia din urmã cu solicitat ca I.T.MHunedoara sã comunicedacã a fost înregistratcontractul de muncã alinculpatului, la ce datã s-a fãcut acest lucruºi sã comunice copii autentificate ale actelorcare au însoþit contractul

de muncã. Totodatã, instanþa a

dispus ºi emiterea uneiadrese cãtre PrimãriaPetroºani – ServiciulImpozite ºi Taxe Locale,pentru a comunica dacãîn evidenþele serviciului,Norocel figureazã cubunuri sau venituri impozabile.

Individul care a

spulberat cu bolidul sãu de lux douã persoane în centrul Petroºaniuluimai vrea ºi efectuareaunei noi expertize criminalistice, lucru

cerut instanþei, însãjudecãtorii vor discutasolicitarea la termenul dinluna decembrie a.c.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Hunedorenii se judecãcu ANRP

Judecãtorii vor sã vadã dacã munceºte

Carol Zah, un nume în istoria Miliþiei

Criminalistul care nu a avut nici un dosar

soluþionat cu NUP

C arol Zah, din Petrila, a rãmas un nume în istoria Miliþiei, numelesãu fiind pronunþat cu respect dar ºi cu teamã. A fost singurul

criminalist de la Haþeg pânã la Gorj, care în 32 de ani de activitate nua avut nici un dosar soluþionat cu NUP (neînceperea urmãririi penale)sau AN (autor necunoscut). >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

I ndividul de 21 de ani care a ucis cu bolidul sãu doi pietoni în centrul municipiului Petroºani, a obþinut permisiunea de a pãrãsi

locuinþa unde se afla în arest, pentru a merge la muncã. Numai cãjudecãtorii de la Petroºani n-au fost convinºi de solicitarea lui MãturarCodruþ Norocel, aceea de a i se permite libertatea între orele 10 ºi 20 deluni pânã sâmbãtã ºi i-au respins-o.

3000 de noiºomeri în judeþN umãrul ºomerilor din

judeþul Hunedoaracreºte de la o lunã la alta.Acest fapt se datoreazãanotimpului rece.

Aproape jumãtate din ºomeriiindemnizaþi din judeþ sunt înValea Jiului. Situaþia este cu atatmai dificilã cu cât existã ºi per-soane care nu primesc indemniza-þie de ºomaj, astfel cã numãrulcelor care nu au loc de muncãeste unul mult mai mare.

“Rata ºomajului se calculeazãdoar la nivel de judeþ. La sfârºitulluni octombrie am avut o ratã aºomajului de 5,86%. În ValeaJiului din numãrul total de11.373 de ºomeri înregistraþi lanivel de judeþ, 3497 se afla înValea Jiului. Avem destul de mulþiºomeri ºi din pãcate destul demulþi sunt cei care sunt neindem-nizaþi”, a declarat Iudith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.

Odatã cu venirea sezonuluirece numãrul ºomerilor creºte dincauza restrângerii activitãþilor dindomeniul construcþiilor.

“ªi în luna octobrie am avutdeja o creºtere a ratei ºomajului,

în perioada de iarnã în generalrata ºomajului creºte, numãrul deangajãri scade ºi acest lucru estevalabil cam pânã în lunã martie”,a mai spus sursa citatã.

Potrivit informaþiilor de laAgenþia Naþionalã pentruOcuparea Forþei de Munca, lasfârºitul lunii septembrie în judeþulHunedoara numãrul ºomerilor afost de 10.541 persoane.


Petrilenii,trataþi acasãÎ n maxim douã

luni, locuitorii din Petrila nu vor mai fi nevoiþi sã iadouã autobuze ca sãconsulte un medicspecialist.

Ambulatoriul medicalva fi gata ºi va avea ºiaparaturã de specialitate.Totul este posibil, dupãce administraþia localã ainvestit enorm în reabil-itarea fostei policlinici,care s-a închis odatã curestrângerea activitãþiimedicale în întreg judeþulHunedoara. Acum, clãdirea este reamenajatãºi reparatã, iar autoritãþilelocale spun cã sunt peultima sutã de metri.

„Avem termen definalizare luna ianuarie ºicred ºi sper sã reuºimpânã la finele lunii sãreuºim sã finalizãmlucrãrile ºi sã putem sã îldãm în folosinþã.Momentan facem lucrãrila reabilitarea construcþiei

ºi avem în procedurã delicitaþie aparatura cu careva fi doatat ambulatoriu.ªi aceasta, sperãm sã serealizeze pânã în decem-brie ºi din ianuarie sãputem sã o aducem ºi são montãm”, a spusviceprimarul din Petrila,Vasilicã Jurca.

Cel puþin 7 medicispecialiºti vor lucra înaceastã policlinicã laPetrila, iar populaþia vaavea acces la servicii decalitate, mai ales cãaparatura ce va ajungeaici va fi una de ultimãgeneraþie. „Va fi un cabi-net de ginecologie, unulde chirurgie, un laboratorpentru analize. În totalvor fi cam 7 specializãri,iar oamenii se vor adresadirect acestor medici”, amai adãugat viceprimaruloraºului Petrila.

Spitalul din Petrila afost desfiinþat în anul2011, fiind singura unitate medicalã ce s-adesfiinþat atunci în Valea Jiului, pentru eficientizarea sistemuluimedical din Hunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

P arcul de lapiaþa centralã

din municipiulPetroºani a intrat înreabilitare. În prguliernii, parcul de lapiaþã a devenitºantier. Zona va fi modernizatã astfelca locuitorii din zonãºi nu numai sã aibã un loc adecvat pen-tru a petrece timpulliber.

“Parcul de la piaþã a fost preluatde Serviciul de Administrare Publicãdin cadrul primãriei municipiuluiPetroºani. Acolo în urmã cu o lunãde zile primarul municipiului

Petroºani a plantat arbori, însã în aceastã perioadã se lucreazã laamenajarea aleilor, la aranjarea bãncilor, la reabilitarea filigoriei, lavopsirea gardului, tot ceea ce þine detransformarea parcului într-o zonã depromenadã, într-un loc de relaxarepentru locuitorii municipiului

Petroºani”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

Lucrãrile în zonã vor con-tinua atâta timp cât condiþiilemeteorologice vor permiteacest lucru. Parcul de la piaþacentralã din Petroºani a fostpreluat în administrare decãtre Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat.


La solicitarea reprezen-tanþiilor operatorului eco-nomic care executã lucrãripentru introducerea reþeleide alimentare cu apã potabilã în Colonia Cimpadin Petrila, o comisie despecialiºti din cadrul SC ApaServ Valea Jiului SA con-dusã de directorul GeneralCostel Avram, ªefulDepartamentului ExploatareFlorin Donisã ºi de ºefulsecþiei Petrila, BenkeAlexandu s-a deplasat înteren pentru stabilirea unordetalii de naturãtehnicã pentrufinalizarea cu succes a acesteireþele.

Astfel s-a fãcutanaliza branºãriila reþeaua publicãde alimentare cuapã de pe str.Cimpa, inclusiv a moduluipe protejare alreþelei caresupratraverseazãrâul Jiul de Est.

Tototadã s-a discutatmodul de contorizare þinândcont de prevederile Legii241/2006 ºi a Ordinului88/2007.

Contorizarea se va realizaîntr-un cãmin corespunzãtoramplasat la limita de proprietate cu un apometrude branºament DN 15 mm(cu mecanism semiumed, tip 420 CP, clasa Cpreechipat pentru transmiterea la distanþã, sistem inductiv), montat întredoi robineþi amonte-aval.

Parcul de la piaþã a devenit ºantier

Cetãþenii din Colonia Cimpabucuroºi cã vor avea apã potabilã

M ai mulþi elevide la

Colegiul Naþionalde InformaticãCarmen Sylva auajuns ieri la spital,dupã ce s-au intoxi-cat din cauza unuorhamburgeri, pecare i-au comandatde la un restaurantdin Petroºani.

Tinerii au început sãse simtã rãu la primaorã a dimineþii de luni,dupã ce au mâncat înpauza mare ºi auchemat salvãrile.Pãrinþii copiilor auajuns ºi ei imediat laliceu ºi au rãbufnit.

„M-a sunat copilulmeu cã se simte foarterãu, dupã ce el ºi cumai mulþi colegi declasã au comandat

hamburgeri laRestaurantul “LaNaºu’” din Petroºani.Copiii au început sã sesimtã rãu ºi imediat auchemat salvãrile”,spune Petru Manea ,pãrintele unuia dintrecopiii intoxicaþi.

Medicul AlinVasilescu, managerul

Spitalului de Urgenþãdin Pretroºani arecunoscut cã salvãrileau ajuns la unitateaUPU a Spitalului, dar le-a redirecþionatspre secþia de boliinfecþioase de laSpitalul din Vulcan.

„Am redirecþionattoate cazurile spre

Vulcan. Nici nu trebuiau sã ajungã la noi”, a spus dr. Alin Vasilescu.

Imediat ce au aflatdespre incident,medicii de la Vulcan s-au ºi pregãtit sãprimeascã pacienþii.

„Am ºi dispuspregãtirea celor necesare ca sã primimcopiii. Vom vedea ces-a întâmplat, dupã cevor fi supuºi unor ana-lize”, a spus ºi CristinaBaleia, directorulSpitalului din Vulcan.

Patru fete au rãmasinternate la secþia deboli infecþioase ºi auînceput tratamentul despecialitate. „Într-oprimã fazã avem inter-

nate cu toxiinfecþie alimentarã 4 fete de17 ani, care audeclarat cã au mâncathamburgeri. Sunt stabile, dar au acuzatdureri de cap, de burtãºi greþuri sau frisoane.Le-am administrattratament ºi pentru omai bunã supraveghe-re, rãmân pe secþia deboli infecþioase”, aspus dr. Cãtãlin Popa,director medicalSpitalul din Vulcan.

Lucian Resmeriþã,directorul ColegiuluiNaþional deInformaticã Carmen

Sylva de la Petroºani,spune cã elevii aucomandat mâncareade la un restaurantprin telefon ºi cãsalvãrile i-au preluatchiar de la ºcoalã.

„Din câte am aflatnoi, copiii au sunat laacel restaurant ºi auprimit mâncarea. Aufost preluaþi de salvãriºi duºi la spital. Aºtep-tãm sã vedem ce s-aîntâmplat”, a spus ºiLucian Resmeriþã.

Inspectorii DSV spuncã s-au autosesizat ºi cãau demarat o anchetã,pentru a vedea exactcare au fost cauzeleacestei probleme ºidacã are legãturã curestaurantul de la careliceenii ºi-au comandatmâncarea. „Ancheta afost preluatã de DSPDeva. Se pare cã totula fost declanºat de la opanã de curent, care a decuplat frigiderele ºiastfel mâncarea s-aputut altera. Întreru-perea energiei electrices-a petrecut pe timpulnopþii de duminicã spreluni”, a spus unul dintremedicii care faceancheta la restaurantuldin Petroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

U nele dintreunitãþile

ºcolare din ValeaJiului se confruntãcu o ratã a absenteismului totmai mare.

La Colegiul tehnic„Dimitrie Leonida” din Petroºani, deexemplu, peste 8%dintre elevi preferã sãpractice alte activitãþiîn cursul dimineþilordecât cele ºcolare.

Marea majoritate achiulangiilor provinedin clasele a 9-a ºi a10-a, adicã dinînvãþãmântul obligato-riu. „Anul trecut, dincauza absenþelor, am

avut 39 de repetenþi. Anul acesta se pare

însã cã vor fi maimulþi. Asta deºi amsolicitat ajutorulProtecþiei Copilului ºi a Poliþiei Localepentru a-i determinape pãrinþi sã-ºi trimitãcopiii la ºcoalã. Din pãcate, succesul

acestor acþiuni nu afost cel sperat. Dintrecei 76 de elevi cãrorale-am trimis înºtiinþãriacasã doar 10 aurevenit la cursuri”, adeclarat Gabriela Rus,director ColegiulTehnic „DimitrieLeonida” Petroºani.

În timp ce unii dintre colegii lor aurenunþat la ºcoalã sauvin cu intermitenþe lacursuri, alþi elevi s-autransferat la alte licee,mai aproape de localitãþile în caredomiciliazã.

În aceastã situaþiesunt 22 dintre foºtiielevi de la ColegiulTehnic „DimitrieLeonida”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Nu vor meditaþiiL iceenii din clasele

terminale de la ColegiulTehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani nu se înghesuiedeloc sã participe la orele de pregãtire suplimentarãpentru bacalaureat.

Asta, în ciuda faptului cã profe-sorii oferã, dupã orele de curs,meditaþii gratuite la toate materiileaflate pe lista examenului de matu-ritate. “Avem progra-mate aceste ore depregãtire suplimentarãîncã din lunaoctombrie. Din pãcate,frevenþa elevilor lasãfoarte mult de dorit.Nu vor sã beneficiezede acest sprijin pe carecolegii noºtri profesoriîl oferã”, a declaratGabriela Rus, directorColegiul Tehnic

“Dimitrie Leonida” Petroºani. Lipsa de interes în pregãtirea

suplimentarã nu vine doar dinpartea elevilor. Nici pãrinþii acesto-ra nu par prea interesaþi de viitorulcopiilor lor. “Dezinteres existã ºidin partea pãrinþilor. Foarte puþinidintre ei au participat la ºedinþelecu pãrinþii elevilor din clasele terminale. De aceea consider cãnici rezultatele ºcolare, dacã nicifamiliile nu se vor implica, nu vorcunoaºte o creºtere semnificativã”,a mai precizat Gabriela Rus.Examenul de bacalaureat din varaanului viitor va debuta pe 8 iunie ºise va încheia pe 3 iulie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Elevi de la Colegiul Naþional de Informaticã“Carmen Sylva”, intoxicaþi cu hamburgeri

Nu le place ºcoala

B otezat de suitaregalã, care i-a

dãruit o caprã cutrei iezi ºi o casetãcu bani

Carol Zah este al 12-lea copil al familieicu o gospodãrie fru-moasã la Baia Mare,Maramureº, aproape deSãsar. Tatãl era maistrugaterist la o fabricã ”delux” producãtoare deparchet, din Baia Mare.ªi pentru cã era al 12-lea copil, nãscut în

1938, o suitã a regeluiCarol l-a botezat ºi i-afãcut cadou o caprã cutrei iezi, plus o casetãcu bani. Acest lucru,plus faptul cã o sorã s-amutat în Ungaria aveasã-l urmãreascã toþi aniide ºcoalã ºi în activita-tea sa de ofiþer înperioada comunistã.

Nici nu împlinise doiani când mama sa amurit, iar cei micirãmãseserã în grijatatãlui ºi a fraþilor maimari. A avut parte în

acea perioadã de un”accident” care era sã-ifie fatal – a bãut leºiedintr-o sticlã aflatã princasã. Fratele sãu maimare, plângând, i-a datlapte ºi tot ce ºtia cã-lpoate salva ºi l-a salvat... dar a simþittoatã viaþa urmãrileacelui moment.

”A început rãzboiul...Unul dintre fraþii luaþi în armatã, dupã ce autrecut de ruºi, în munþiiTatra, a fost împuºcat încap. A mai trãit douãluni. Dupã alte douãluni ºi tata a murit ºi amrãmas 11 copii la mânaCelui de Sus...”,povesteºte Carol Zah.

Pãrintele sãu a muritsupãrat, pentru cã unalt fiu nu a rãspuns lachemarea sa de dinaintede moarte, pentru aavea grijã de cei mici...Chemarea disperatã atatãlui este cuprisã învolumul de poezie a lui Carol Zah:

”Astãzi puterea mi-aslãbit ºi mi-e greu/Sãþin în mânã coasa ºiplugul/ªi-n ajutor îlchem pe Dumnezeu/Sã-mi dea jos de peumerii grei jugul”...Asta se întâmpla ãntimp ce nemþii erauacolo, unde îºiascunseserã tancurile.

Carol Zah ºi un frateal sãu au fost duºi laorfelinat unde au statdoi ani, dupã care aufost luaþi de o familie deþãrani înstãriþi dinTãºag. ”Am fost trataþibine, aveam tot ce netrebuia, muncem cot lacot cu întreaga familie”.

La ºcoalã, Carol Zahs-a evidenþiat fiindsprinþar la minte ºiplãcându-i sã citeascã.A fost începutul ºiruluide ºcoli – liceul, ºcoalade ofiþeri ºi Facultateade drept din Iaºi. Deºi le era bine, dorul defraþi i-a fãcut sã”evadeze” pentru a-ivizita. Aºa a aflat cãuna dintre surori se

mutase în Ungaria. Nua reuºit s-o mai vadãniciodatã, deºi încercasepeste ani sã obþinã unpaºaport. În 1988,aceasta a decedat...

”Eram ca robii”

”Mai târziu mi-amvãzut de serviciu. Eramca robii în muncã. LaPetrila am ajuns dinmotiv de... dragoste. Euºi un coleg ne îndrãgos-tisem de douã surori ºipentru a ajunge la eletrebuia sã trecem prinfaþa uºii comandantuluide judeþ, lucru deranjantpentru el. Aºa a ajunscolegul meu la Lupeni,iar eu la Petrila, curecomandare ”un ofiþerbine pregãtit”. Aici, laPetrila era un cãpitanBil, iar Miliþia era lângãParc, aproape de stadaMinei. Era de treabã.Primul meu caz deosebita fost uciderea uneifemei vãduve, dispãrute.Împreunã cu fiul vic-timei, un copil de 17ani, care cunoºtea zona,am cãutat o zi întreagã,iar lângã un pârâu plinde bãlãrii... dupã vreodouã ore am dat de cãl-câiul femeii. Aºa amgãsit-o. Eram mânz înmeserie, eram locote-

nent. Au venitprocurorul, ºeful MiliþieiPetroºani – Szabo, cãpitanul Bil, care m-aulãudat, dar le-am spuscã am avut doar noroc.În acea perioadã,negãsind unde sã locuiesc, am fost zi ºinoapte ofiþer de servi-ciu. Am þinut locultuturor colegilor. În 64,

Biroul de Miliþie Lupenis-a transformat în secþieºi aveau nevoie de cinciofiþeri – eu ºi Pãtruþ (cucare semãnam ºi eramnãscuþi în aceeaºi lunã),trei de la Petroºani. Doiani am fãcut naveta cuautobuzul. Acolo ne-amadunat vreo 12ofiþeri...” – a începutCarol Zah sãpovesteascã despre

acea perioadã deînceput care i-a marcatviaþa.

A trecut munþiiînzãpeziþi în

pantofi ºi s-a ales cuo protezã

Cu amãnuntele speci-fice meseriei, criminalis-tul a relatat un caz cares-a ivit în acelaºi an1964, la 1 decembrie.Doi bãrbaþi plecaserãdupã bureþi, iar unul nus-a mai întors.Locþiitorul comandantu-lui de la Lupeni, Baba,i-a spus lui Zah sã-ºiformeze o echipã: ”eºtitânãr, 26 de ani, eºtibine pregãtit”... Doiofiþeri ºi un sectorist auluat munþii înzãpeziþi înpiept, îmbrãcaþi ca laserviciu ºi încãlþaþi înpantofi.

”Era ora 4,00 dupã-amiaza. Ne-am rãsfiratºi am ”gleblat” muntelepânã sus în vârf.Ningea ºi viscolea. Amcoborât pe parteacealaltã versantul, pe o

pantã abruptã ºi am datde o cabanã, jos lapoale. Pe o bancã, doarîn cãmaºã cu mânecãscurtã se afla bãrbatul.Avea pielea maro. Nuam crezut cã-l vom gãsi.Am hotãrât sãrãmânem o parte încabanã, iar unul sãmergã sã anunþe. Ampetrecut noaptea acolo.Eu care fumam patru

pachete de þigãri în 24de ore, aveam doarpatru þigãri ºi patru lei.Trebuiau sã vinã dupãnoi, sã ducem mortul,dar nu au venit la orastabilitã. Eram îngheþaþi,nemâncaþi, obosiþi...Spre Lupeni dacã oluam, eram convinºi cãvom muri. Am luat-o pevale spre Gorj. Am datpeste un magazinforestier. Am cerut opâine ºi un pachet deþigãri. Eram în pantofiîn zãpada pânã lagenunchi. Ne-amapropiat de sobã...Vânzãtorul a crezut cãsuntem fugari, dar dupãce i-am explicat, a scosparizer ºi ceapã. Îmiamintesc cã era impre-sionat. Am ajuns apoiîn gara Aninoasa deGorj. Acolo ºeful degarã a vorbit cu condu-ctorul ºi am ajuns acasã,la Iscroni. LocþiitorulBaba dãduse telefon laDeva sã anunþe cã omula fost gãsit mort, dar cãnoi dispãruserãm. A fostbucurie mare când ne-avãzut, ne-a îmbrãþiºat,nu ne-a mai lãsat sãplecãm acasã ºi ne-amculcat la un prieten.ªeful de judeþ ne-a apreciat ºi ne-a dat1000 lei la salariu.Dupã acea acþiune din1964, am tras... Amfost operat prin 2006 laSpitalul Judeþean Devapentru protezã cocsofe-muralã. Eu care am fostfotbalist legitimat. Acearãcealã m-a afectatserios” – a spus crimi-nalistul Zah, al cãrui fiueste medic ºi care i-astat mereu alãturi.

Dupã douã luni deactivitate la Lupeni, afost fost recomandatMAI pentru Facultateade Drept, tocmai la Iaºi.Asta pentru cã se aflasub supraveghere, ºi dincinci în cinci ani eratrimis la specializare. Îndosarul sãu de cadreapãrea botezul suiteiregale ºi sora plecatãpeste graniþã...

S alvatorul dinape ºi rinichiul

pierdut

A urmat contopireaMiliþiei din Lonea cu

cea din Petrila,iar Carol Zah a fosttransferat împreunã cuacelaºi coleg ºi prietenPãtruþ.

La Petrila a avutparte de un alt caz carei-a schimbat, din nou,viaþa, caz pornit dincartierul muncitorescGroapa Seacã. Maistrulde acolo era învinuitpentru chestiunitehnice... În 1970, lunamai, pârâul Jieþ s-aumflat atât de tare încâta inundat cartierul PodFabricã.

”S-a format o echipãde salvare. Aveam 31de ani. M-au legat cufunii pentru a nu fi luatde ape ºi am intrat pen-tru a salva oameni ºilucruri. A fost o zi grea.Am reuºit sã salvez unbãtrân ºi doi copii. De

atunci, am luat la rândspitalele. Rinichiul stângapãrea ca un cerc deluminã albã. Medicii nuºtiau care este cauza.Fiul meu s-a specializatla Clinica din Cluj ºidatoritã lui am ajuns lao comisie de 12 doc-tori... Cauza era mace-rarea rinichiului care seafla într-o pungã culichid, pungã lipitã dedouã coaste. Operaþia afost complicatã. S-aîntâmplat în 1985” –precizeazã Carol Zah.

C riminalistul cusânge rece, un

poet remarcabil

Cunoscuþii spun cãera considerat ”mintealuminatã” a miliþiei,colonelul Zah rãmânândsingurul criminalist pe

zona dintre Haþeg ºiGorj. A fost un numecu renume. Lucra dingreu, uneori mergânddin casã în casã, zile ºinopþi dedicatecercetãrilor... ”Am statla câte o crimã de azipânã a doua zi ºi amcãutat urme. Lucram laLaboratorul de crimina-listicã cu Tutilã, care mãajuta, dar fãrã ultravio-lete nu aveai ce cãuta.Aºa se face cã amlucrat cu infraroºii apoicu ultraviolete timp de12 ani. Aºa am ajuns sãmã aleg ºi cu o catarac-tã nuclearã la un ochi.M-am operat la SpitalulMilitar Cluj” – a spusCarol Zah despre altãurmare a muncii saleasupra sãnãtãþii...

Pensionat în 1994,colonelul Carol Zah s-aapucat de scris, viaþa safiind un izvor bogat desubiecte. Vãzând scrie-rile sale, e mai greu sãcrezi cã un criminalistcu mintea precumcristalul ºi sânge recepoate fi capabil deasemnea sensibilitãþiexprimate în poezie.Pânã ºi proza autobi-ograficã este plinã decãldurã atunci cândvorbeºte de familie, defraþi ºi pãrinþi, de soþieºi copil. Carol Zah afost ºi este un om complex, controversatdatoritã profesiei sale,dar mult respectat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

U niversitatea dinPetroºani este o

pepinierã pentru viitoriispecialiºti ai INSEMEXconsiderã conducerea renumitului institut decercetare din ValeaJiului, astfel cã relaþiiledintre cele douã centresunt strâns legate.

Directorul general alInstitutului Naþional pentruSecuritate Minierã ºi ProtecþieAntiexplozivã (INSEMEX)Petroºani spune cã urmãreºtesã întinereascã institutul cuspecialiºti daþi de instituþia de

învãþãmânt superior din ValeaJiului.

„În primul rând noi derulãmmanifestãri ºtiinþifice împreunãcu Universitatea Petroºani.Manifestarea noastrã, SESAMeste derulatã în colaborarea ºicu universitatea, iar noi, deasemenea, desfãºurãmparteneriat la simpozionul lor

SIMPRO. Avem proiecte decercetare comune cu personaldin cadrul Universitãþii

Petroºani, facem vizite ºi stagiide practicã ale studenþilor laINSEMEX. Media de vârstã laora actualã în INSEMEXPetroºani este în jur de 40 deani ºi aº vrea ca la final demandat, media de vârstã sã fieunde spre 35 de ani ºi vreausã fac în aºa fel încât sã nuexiste o rupturã de generaþie,sã se asigure continuitate. Înprimul rând m-aº uita cuîncredere la absolvenþiiUniversitãþii Petroºani, pentruei INSEMEX este o ºansã, ouºã deschisã”, a declarat ArturGãman, director generalInstitutul Naþional pentruSecuritate Minierã ºi ProtecþieAntiexplozivã (INSEMEX)Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Carol Zah, un nume în istoria Miliþiei

Criminalistul care nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP

C arol Zah, din Petrila, a rãmas un numeîn istoria Miliþiei, numele sãu fiind

pronunþat cu respect dar ºi cu teamã. A fost singurul criminalist de la Haþeg pânãla Gorj, care în 32 de ani de activitate nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP(neînceperea urmãririi penale) sau AN(autor necunoscut). La cei 77 de ani, CarolZah este plin de vervã, cu sensibilitãþi nebã-nuite, deºi a rãmas fãrã un rinichi ºi douãcoaste, cu o protezã cocsofemuralã ºi operatla ochi ca urmare a condiþiilor ºi situaþiilorlimitã în care l-a adus activitatea sa de criminalist... S-a apucat de scris poezie ºiprozã autobiograficã ºi are pregãtite, pentrua vedea lumina tiparului, douã volume.

Parteneriat INSEMEX-Universitate,pentru viitorii cercetãtori

ªi dacã pânã anul trecut,premiile erau acordate deMihai Trãistariu, care era ºipreºedintele juriului, acum,la ediþia cu numãrul 7, concursul va fi jurizat deprofesori din toatã þara.Concursul începe în 13decembrie, iar preselecþiava fi cu o sãptãmânã maidevreme.

„Sperãm ca ºi anul acesta sã avem o participare la fel de bunã caîn ediþiile anterioare.Concursul se va desfãºuratot pe 4 categorii de vârstã.I-am inclus aici ºi pe cei maitineri reprezentanþi caredoresc sã concureze, ºi mãgândesc la cei între 5 ºi 8ani. Urmeazã apoi, categoria 9 – 12 ani, apoi13 – 16 ani ºi cei mari seîntrec la categoria 17 -23de ani. Ne adresãmreprezentanþilor caselor deculturã ale studenþilor dinþarã, precum ºi tuturor copiilor, care nu reprezintãneapãrat instituþii, dar careau pregãtirea necesarã ºivor sã participe la un astfelde concurs”, a spus Lavinia

Hulea, director al Casei deculturã a studenþilor de laPetroºani.

Preselecþia va avea loc laPetroºani în data de 7decembrie ºi în 13 decem-brie are loc concursul pro-priu-zis. Trofeul festivaluluiStelele Tinereþii este cel mairâvnit ºi pentru el se luptãcopii ºi adolescenþi, uniideja consacraþi în peisajulromânesc, pe diferite scene.„Suntem bucuroºi cã amajuns la ediþia a VII-a ºiavem o mare nerãbdare sãîi vedem pe concurenþii cevin din Valea Jiului, dar ºidin întreg judeþulHunedoara, precum ºi dintoatã þara. Îmi doresc foartemult ca acest festival sã fie

la un nivel, cel puþin la felde bun ca ºi cele anterioare.Noi avem copii foarte buni.La ultimul festival la caream participat, Momîrlanii,gazde bune, am luat tro-feul, aºa cum am luat locul Iºi la Festivalul Internaþionalde la Oradea, dar am adusºi trofeul de la Gaudeamus,precum ºi premiul II”, aspus Eugen Munteanu, profesorul de canto de laCasa de Culturã a stu-denþilor de la Petroºani.

Festivalul de muzicãuºoarã va fi organizat decãtre Casa de Culturã aStudenþilor din Petroºani,iar tinerii de aici deja sepregãtesc sã devinã stele.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 20146 Actualitate

P ovestea a începutmiercuri 29

octombrie 2014, laªcoala Generalã”Teodora Lucaciu” dinVulcan, când 52 de copiidin Valea Jiului s-auîntrecut la ºah în cadrulfazei locale a proiectuluieducaþional Pierre deCoubertin „Vreau sã fiumare maestru!”.

A continuat sâmbãtã, 1noiembrie, la Timiºoara cuparticiparea a 96 de ºahiºtidin localitãþile: Dumbrãviþa,Sînandrei, Giroc,Sânnicolau Mare, DudeºtiiNoi, Giarmata Vii, Sãcãlaz,Vulcan, Arad ºi Timiºoara.

Cei 7 sportivi ai Secþieide ªah CS Vulcan care aufãcut deplasarea laTimiºoara au avut o com-portare meritorie: EduardBerechet, Mario Ancuþa ºiCristian Tomescu (locurile8, 10 ºi 16 - bãieþi 8 ani),

Raul Gircsis ºi GabrielMoise (locurile 8 ºi 14 -bãieþi 10 ani) ºi AndreiSecrieru (locul 3 - bãieþi 12ani).

Cel mai bun rezultat aldelegaþiei vulcãnene a fostobþinut de Oana ªchiopucare a câºtigat grupa fetelorde 8 ani primind, pe lângãcupã foarte frumoasã, ºi calificarea la etapa finalã aturneului Pierre deCoubertin, cu toate costurilesuportate de FederaþiaRomânã de ªah.

Ultimul episod al acestei

aventuri ºahiste s-adesfãºurat la Cãciulata, înperioada 9 – 14 noiembrie2014 ºi a cuprins un stagiude pregãtire (3 ore / zi) culectori delegaþi de FR ªah,precum ºi un concurs deºah rapid (9 runde, 30minute timp de gândire /jucãtor). Premierea s-a fãcutpe fiecare categorie de par-ticipanþi (8 ani, 10 ani ºi 12ani) separat, fete – bãieþi.

Oana a reuºit sã seimpunã ºi de aceastã datã,obþinând locul I – fete 8 anila faza naþionalã a proiectu-lui Pierre de Coubertin„Vreau sã fiu maremaestru!”, o performanþãdeosebitã pentru ºahul dinValea Jiului.

D.S.D.S.

Educaþiasusþinutã deprimãrie

B ursele de ajutorsocial inclinã

balanþa la Petroºani.

Din totalul de 899 deburse acordate elevilor dinmunicipiul Petroºanimajoritatea sunt destinatecopiilor care provin dinfamilii cu probleme sociale.

684 de burse de ajutorsocial sunt acordateelevilor din municipiulPetroºani, 582 fiind lagimnaziu, iar 102 fiindliceeni. Valoarea burselorsociale este de 50 de lei,

iar municipalitatea a alocatpentru plata acestora sumade 34.200 de lei.

B urse de perfor-manþã ºi de merit

Municipalitatea dinPetroºani susþine ºi eleviipremianþi. Astfel, la nivelullocalitãþii 21 de elevi bene-ficiazã de bursã de perfor-manþã în cuantum de1680 de lei, iar 146 deelevi primesc bursã demerit. Valoarea bursei demerit este de 70 de leilunar. Alþi 48 de eleviprimesc bursã de studiu învaloare de 60 de lei.

Efortul financiar alPrimãriei Petroºani pentrususþinerea acestor elevieste de 48.980 de lei.


Concurs de „stele” la PetroºaniF estivalul concurs de muzicã uºoarã pentru

tineri, Stelele Tinereþii va avea loc ºi înacest an la Petroºani. Organizatorii spun cã cvorfi invitaþi tineri talentaþi din toatã þara, iar mizaeste una foarte mare, pentru cã la acest concursajung copii ºi adolescenþi extrem de talentaþi.

Poveste cu final fericit pentru Secþia de ªah a CS Vulcan:

„Vreau sã fiu mare maestru!”

S econd-hand-urile, afacere

profitabilã din sãrã-cia petroºãnenilorsau profit deambele pãrþi.Magazinele de tipsecond-hand dinmunicipiulPetroºani sunt dince în ce mai multe.

În fiecare sãp-tãmânã câte un astfelde magazin îºideschide porþile.Centralizarea de laPrimãrie aratã cã înlocalitate sunt 40 de

astfel de magazine. “În municipiul

Petroºani la aceastãorã funcþioneazãaproximativ 40 demagazine de tip second-hand, ceea ceînseamnã cã în acestmoment este o afaceredestul de profitabilãpentru cei careinvestesc în aºa ceva”,a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Potrivit oficialiloradministraþiei locale,astfel de cereri suntfrecvente.

“Periodic sunt

depuse astfel de cereridar la un moment datpiaþa se va suprasaturade astfel de produseînsã momentul nu esteîncã aproape”, a maispus sursa citatã.

S ãrãcie ºiavantaje

Locuitorii municipi-ului Petroºani punexpansiunea acestormagazine pe seamasãrãciei din zonã.

“E sãracã lumea,puþini sunt cei care îºipermit sã îºi cumperehaine noi. Aºa la

câþiva lei îºi poþicumpãra marfã de cali-tate. Cu cât ai da pe ohainã nouã, la second

poþi sã cumperiaproape un sac”, nespune un petroºãnean.

Alþii vãd second-hand-urile ca o afacereprofitabilã de ambelepãrþi.

“Second-hand-urileau profit, dar la fel deavantajaþi suntem ºinoi cumpãrãtorii careavem posibilitatea de alua marfã ieftinã ºi decalitate superioarã faþãde ce se gãseºte înmagazinele cu hainenoi”, spune o femeie.

În magazinele care

comercializeazã hainela mâna a doua,preþurile afiºate suntispititor de mici, astfelcã un produs poateajunge sã coste chiar ºiun leu. În general,kilogramul de haine nucostã mai mult de 40de lei, iar un articol deîmbrãcãmintecumpãrat din acestemagazine este cu multmai ieftin decât dacãar fi fost cumpãrat dinpieþe sau din alteunitãþi comerciale.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014 Actualitate 7

Lucrãri deracordare la reþeaua decanalizare finalizate

Dupã exact o lunã de la vizitã fãcutã în Petrila pe stra-da ªureanu, unde un grup decetãþeni susþineau în cadrul audi-enþelor necesitatea racordãrii unorgospodãrii la reþeaua de canalizare,astãzi 24.11.20014 o comisietehnicã condusã de domnul

Director General Costel Avram,ªeful Departamentului ExploatareFlorin Donisã ºi de ªeful SecþieiPetrila Benke Alexandu s-adeplasat din nou în Petrila pentrua constata modul de realizare allucrãrilor de racordare la reþeauade canalizare.

Pentru executarea lucrãrilor afost mobilizatã o echipã specializa-tã condusã de ªeful Secþiei PetrilaBenke Alexandu realizându-seracorduri la reþeaua de canalizarepentru toate gospodãriile de pestrada ªureanu care pânã acum nuaveau unde sã deverseze resturilemenajere.

ANUNÞÎn conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa

decizionalã în administraþia publicã, se supune consultãrii publice:

,,PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND MODIFICAREAHOTÃRÂRII CONSILIULUI JUDEÞEAN NR.38/2014,

PRIVIND STABILIREA PREÞURILOR MEDII ALE PRODUSELOR AGRICOLE PENTRU ANUL 2014”

Acesta poate fi consultat la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, laCentrul de Informare a Cetãþeanului, la avizier ºi pe site-ul propriuwww.cjhunedoara.ro

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cureferire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediulConsiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025,Bld.1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara sau prin intermediulpoºtei electronice la adresa: [email protected] pânã ladata de 04 decembrie 2014.

ANUNÞProgramul de audienþe al con-

ducerii Consiliului JudeþeanHunedoara este urmãtorul:

Mircea Ioan Moloþ,Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00;

Gligor Dorin Oliviu,Vicepreºedinte:

Luni, orele 9:00 - 12:00;

Balint Tiberiu Ioan,Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.

Cei interesaþi se pot programala Biroul de relaþii cu publicul, laadresa instituþiei: Deva, Bld. 1Decembrie 1918, nr.28, sau la tel.0254 215 055.

Second-hand-urile, noutãþile unora

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

U n bãtrân fãrãadãpost care

trãieºte de maimulþi ani pestrãzile dinPetroºani, ºi-aîncropit dinnailoane ºi cârpe ocolibã chiar în cen-trul municipiului.

De ani de zilecutreierã Petroºaniulcu doi desagi înspinare în care aretoatã avuþia lui, niºtehaine rupte ºi douãperechi de încãlþãri.Toatã lumea îl ºtie, iar mulþi îl ajutã cumâncare sau haine.

Este povestea unuioctogenar rãmas pe

drumuri care trãieºteîncã din anul 2007, pestrãzile din capitalaVãii Jiului. Pânã acumdoi ani, ConstantinMotroc (80 de ani)avea cu cine sãîmpartã grijile, însã deatunci a rãmas singur.

Soþia lui a plecat „laceruri” dupã cumspune omul copleºit degriji. Mai spune cã ova revedea dar nu ºtiecând, mai curând saumai târziu, doar„Dumnezeuhotãrãºte”.

Bãrbatul a fostcopleºit ºi de singurã-tate ºi ezitã sã vorbeascã cu strãinii.Camarazii lui deîncredere, cu care mai

schimbã din când încând câte o vorbã,sunt ºoferii de maxi-taxi ºi taximetriºtii.

I-a cunoscut în urmãcu mulþi ani când ºi-agãsit adãpost înapropiere de staþia lor,într-o clãdire abando-natã din principalapiaþã a localitãþii. Laînceputul anului a fostnevoit sã o pãrãseascãºi toatã vara a dormitsub cerul liber în staþiade maxi-taxi. Depuþinã vreme cum timpul s-a rãcit ºi audat ploile, ConstantinMotroc ºi-a încropit ocolibã din câtevanailoane ºi o saltea, iarnoaptea se refugiazã înadãpostul improvizat

din centrul Petroºaniului.

„Doarme aicinoaptea ºi ziua seduce, el îºi face plim-barea, merge la piaþãsã-ºi ia mâncare. Nune deranjeazã, noi ne-am obiºnuit cu el ºi îlmai ajutãm cu bani,mâncare. Cunailoanele alea, colibaaia ce º-a fãcut-o pen-tru ploaie, e urât ºi artrebui sã-i gãseascã unadãpost. Aici nu mairezistã el prea mult, înger ºi umezealã ºi înplus e ºi urât, cine vineîn oraº ºi vede coteþul

acela…”, spune unul dintre ºoferii demaxi-taxi.

T emãtor laorice mânã

întinsãPentru cã adãpostul

improvizat de octoge-nar stricã imagineaoraºului, poliþiºtii localiau încercat sã-lconvingã pe bãtrân sãaccepte gãzduire într-ocamerã de la centrulpentru adãpostireaoamenilor strãzii. MoºCosticã nu mai vreanimic de la viaþã ºipriveºte cu suspiciune

orice mânã întinsã. „Când ne-a vãzut

ºi-a lãsat sacii, bagajele, ce are elacolo ºi a fugit. Cugreu am reuºit sã-lliniºtim, cã nu-i facemnimic. Am încercat sã-lconvingem sã vinã laadãpost dar nu a vrut,ne-a spus cã pleacã laParoºeni, la cumnatullui. I-am spus cã nu-iputem lãsa nailoanelealea, coliba aia ce ºi-afãcut-o, dar nu vrea laadãpost. Nici în aniitrecuþi când l-am mailuat de pe strãzi n-astat la adãpost. Acum,când dã gerul o sã-lducem pentru cã ebãtrân, bolnav ºi netrezim cã moareîngheþat. Eu sper sã-lconvingem cã e sprebinele lui, sã-l ducemla spital pentru a-lpune pe picioare ºi sã-l integrãm cumva”,a declarat NicolaeStãncioi, ºef BirouPoliþia LocalãPetroºani. Autoritãþilelocale din Petroºani autrimis ieri mai mulþimuncitori pentru adãrâma colibaimprovizatã de bãtrân.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Vacanþa deiarnã în tabereºcolareD irecþia Judeþeanã

pentru Sport ºi TineretHunedoara îi invitã în centrelede agrement pentru tineri ºi copii pe toþi cei care suntdornici sã colinde ºi sã îºipetreacã timpul liber în zonelede o rarã frumuseþe cu unpeisaj pitoresc.

Vacanþa de iarnã poate fi petrecutã în cele douã centre deagrement deþinute de DJSTHunedoara, ºi anume la centrul deagrement Cãprioara sau Costeºti.

Preþurile sunt de 32 de lei pezi pentru o persoanã sau sejurul de4 zile poate costa o persoanã 320de lei.

Centrul de agrement Cãprioaraeste situat în municipiul Deva, la 10 km de centrul municipiului,într-un mediu liniºtit ºi înconjuratde o priveliºte minunatã.

Pe lângã atracþiile peisajului,Centrul de agrement Cãprioaraprezintã avantajul de a fi amplasatîn apropierea unor strãvechi monumente istorice din circuitulturistic.

Situat în partea de est a judeþuluiHunedoara, în Munþii Orãºtiei, lapoalele Cetãþilor Dacice Costeºti,Blidaru ºi Sarmisegetuza Regia, la25 km de Municipiul Orãºtie, încomuna Orãºtioara de Sus, în satulCosteºti, Centrul de Agrementpentru Tineri ºi Copii Costeºti esteamplasat într-un loc cu o impor-tanþã deosebitã pentru patrimoniulcultural ºi istoric naþional.

Monika BACIU Monika BACIU

Domeniul de schi din judeþul Albaar putea fi extins ºi în Valea Jiului,mai exact în Estul zonei, iar avizelefinale sosesc în aceste zile. Cel puþinaºa spun autoritãþile locale din acestoraº hunedorean, care au finalizatdocumentaþia ºi acum aºteaptã sãprimeascã unda verde. „Am intrat înlinie dreaptã. În aceastã sãptãmânãaºteptãm avizul de la MinisterulTurismului. Au fost multe solicitãþidin partea celor de la AutoritateaNaþionalã pentru Turism, solicitãrice au vizat documentele ºi avizelenecesare. Sãptãmâna trecutã amdepus la Bucureºti ultimele acte ºisunt convins cã avem avizul înaceastã sãptãmânã”, a menþionatVasilicã Jurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Domeniul schiabil de la ªureanuse aflã într-o zonã sãlbaticã ºi undenu au fost construite cabane, iarschiorii se aventureazã ºi acum înacest loc. Numai în luna februarie aacestui an, salvamontiºtii au plecatdupã un bãrbat care s-a rãtãcit înacest loc ºi l-au gãsit dupã mai multeore de cãutãri.

Autoritãþile locale au primit asigurãri cã totul va decurge normal

ºi au reuºit sã depãgubeascãRomSilva pentru terenul ce leaparþine. Vicepreºedintele ANT,Mirela Matichescu a fost în ValeaJiului, iar discuþiile au fost legate ºide acest domeniu din Petrila. „Dealtfel, aici a sosit ºi doamnaMatichescu, cea care ne-a acordat oatenþie deosebitã ºi ne-a ajutat. Înplus ºi cei de la Rom Silva va primiun teren la schimb ºi acela cores-punde din punct de vedere al criteri-ilor cerute de ei. Urmeazã sã facemîntabularea acestui teren ºi sã îl tre-cem din domeniul public, în dome-niul statului, iar anul viitor începemconstruirea domeniului schiabil ºi laPetrila”, a mai spus Vasilicã Jurca.

Domeniul de schi ªureanu se aflãla o altitudine cuprinsã între 2130de metri ºi 2.009 m, iar pe parteajudeþului Alba sunt pârtii ºi instalaþiide teleschi.

Aici vor mai fi construite alte 4pârtii înspre Petrila, iar dupãfinalizarea investiþiilor, care se întindîntre Alba, Hunedoara, Sibiu, Gorjºi Vâlcea, aici vom avea cel maimare domeniu schiabil dinRomânia.


Adãpostit sub nailoane în Piaþa Victoriei

Aviz aºteptat pentru ªureanu

cvj nr 747, marti, 25 noiembrie

Documents