cvj nr 584, marti, 1 aprilie

Buni de platã

Primãria Petrila apierdut procesul cuCurtea de Conturi

>>> PAGINAA3-A

Comenius aducestrãinii în Petroºani

>>> PAGINAA4-A

Costel Avram îl susþine pe

bibliotecarul careva traversa

Canalul Mânecii>>> PAGINAA16-A

Posturi desfiinþateîn Primãria Petroºani

>>> PAGINAA6-A

Demersuri eºuate

CNADNR nudeschide DefileulJiului mai mult dedouã ore pe zi!

>>> PAGINAA10-A

În apropiereaPaºtelui, creºtenumãrul celor

ce se împrumutãde la CAR>>> PAGINAA13-A

Din gaura neagrã a Vãii Jiului,

UniversitateaPetroºani are derecuperat bani

pentru un sondajde opinie SF

>>> PAGINAA5-A

Necalificaþi lacatedrã>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 584

Marti, 1 Aprilie 2014

M inele de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoaranu vor putea asigura dupã anul 2018 cantitatea necesarã de cãrbune.

În prezent, toate cele ºapte unitãþi miniere din Valea Jiului produc, la capacitate maximã, huila necesarã Complexului Energetic Hunedoara. Pânã în anul 2018 cele trei unitãþi miniere neviabile de la Societatea Naþionalãde Închideri Mine îºi vor închide porþile. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Fãrã investiþii, dupã 2018...

Minele viabile nu vor putea asigura cantitatea de

huilã necesarã CEH

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel

DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014 Actualitate 3

Mai mulþi ofiþeri depoliþie din cadrul IPJGorj împreunã cupoliþiºtii din Petroºaniau descins lunidimineaþã la mai multeadrese din cartierulpetroºãnean Saºa, dar

ºi în mun icipiulVulcan, acþiuneavizând prinderea maimultor suspecþi de fur-turi. Potrivit anchetato-rilor, patru rromi dincartierul de la margi-nea Petroºaniului ºi un

alt tânãr din Vulcan,sunt suspectaþi cã aucomis numeroase furturi dar ºi infracþunicu violenþã cum ar fitâhãrii, pe raza judeþu-lui Gorj. Aceºtia suntprincipalii suspecþi aiunei tâlhãrii comiseasupra unui paznic, pecare l-au agresat pen-

tru a putea fura de pe un ºantier undebãrbatul fãcea pazã.

Poliþiºtii au efectuatºi percheziþii domici-liare la locuinþele suspecþilor pentru adescoperi bunuri careprovin de pe urma„loviturilor” date înjudeþul învecinat, iarcei cinci au fost reþi-nuþi de poliþiºti ºi duºila IPJ Gorj pentru continuarea cerce-tãrilor. „Poliþiºtii hune-doreni au acordat

sprijin poliþiºtilor dinGorj, dat fiind faptul cãintrã în zona noastrãteritorialã, dar la nivelde instrumentare adosarului ei se ocupãde el”, a precizat sub-comisar Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

P olul infrac-þiunilor

Mai multe grupãride hoþi din zona Saºa-Petroºani au fost destructurate depoliþiºti, cea mai detemut fiind formatã din

opt interlopi care aucreat un prejudiciu decirca 200 de mii delei. Cei opt se ocupaucu sustragerea debunuri de pe infra-structura de cale fera-tã, din locuinþe ºi depe platforma industri-alã Livezeni. Grupareacolabora cu altele dinmai multe judeþe, iarbunurile furate erauplasate de la unii laalþii pentru a li sepierde urma ºi apoierau comercializate înpiþele de vechituri.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Expertizeleîntârzie I nstanþa de la Petroºani

a cerut, din nou, spe-cialiºtilor criminaliºti dinCluj sã efectueze expertizaprivind autenticitateaînregistrãrilor care suntprobe la dosarul în carepoliþistul din Vulcan estejudecat pentru act sexualcu un minor.

Judecãtorul de caz a trimismai multe adrese cãtreLaboratorul Interjudeþean deExpertize Criminalistice Cluj

prin care se specifica în ceconstã expertiza pe careaceºtia trebuie sã o efectueze,însã pânã acum nu s-a primitnici un rezultat astfel ca procesul sã poatã merge maideparte.

În lipsa concluziilor, magistraþii din Petroºani au fostnevoiþi sã amâne în mai multerânduri judecarea dosarului, ºiau trimis o nouã notificare princare li se aduce la cunoºtinþãexperþilor faptul cã „la data de 10.03.2014 s-au comunicat obiectivele expertizei dispuse în cauzã,respectiv: identificarea inculpatului Sucilã Dan Adrianºi a inculpatei Stoica MihaelaGabriela dupã voce ºi vorbire.

Sã se stabileascã dacã suportu-rile ce conþin înregistrãrile suntoriginale. Dacã înregistrãrilesunt realizate simultan cudesfãºurarea evenimentelordescrise în dosar ºi li s-au înaintat suporturile optice înoriginal depuse de Parchetul depe lângã Tribunalul Hunedoaracãtre Laboratorul Interjudeþeande Expertize CriminalisticeCluj,urmând ca dupã folosinþãacestea sã fie restituite deîndatã instanþei”, se aratã înnotificare.

Urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit pentrudata de 7 aprilie a.c. Poliþistulsusþine cã nu se face vinovat denici o acuzaþie din acest dosar.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Edilii din Petrila au pier-dut procesul intentat Curþiide Conturi, dupã controlulpe care auditorii publici l-auefectuat la entitatea adminis-trativã la finele anului 2012ºi care a stabilit mai multenereguli financiare.

Echipele de verificare s-auîntors la Primãria Petrilapentru a vedea dacãmãsurile stabilite au fostimplementate în termeneleacordate, numai cã adminis-traþia publicã localã condusãde primarul Ilie Pãducel adecis sã se conformeze doarparþial. În schimb, a alescalea instanþei de judecatã

pentru unele dintre nere-gulile descoperite care înopinia lor nu constituiau unprejudiciu ce ar fi trebuitrecuperat numaidecât.

Astfel, oficialii Curþii deConturi au acordat drepttermen data de 30 iunie2013 pentru recuperareaprejudiciului “generat decreanþele care nu au fostrecuperate înlãuntrul termenului de precripþie ºipentru care nu au fost întreprinse mãsurile prevãzute de normele legalenecesare întreruperii saususpendãrii acestuia”.

Practic, era vorba despre

aproximativ 270.000 de leicare nu au mai intrat în conturile administraþiei publice locale.

A u vrut sã scapeîn instanþã. Nu

au reuºit!

Când s-au întors sã verifi-ce dacã mãsurile dispuse au fost respectate, mai precis la finele anului 2013,echipele de control financiarau constatat cã dispoziþiileau fost realizate doar parþialde conducerea Primãriei,dar, în schimb, entitateaadministrativã a deschis un

proces pentru anularearaportului încheiat în urmacontrolului. Procesul a fostînregistrat iniþial laTribunalul Hunedoara, darjudecãtorii de aici ºi-au decli-nat competenþa în favoareaCurþii de Apel Alba Iulia.Dosarul a ajuns din nou pemasa magistraþilor hune-doreni, dupã ce în noiem-brie 2013 Curtea de Apelºi-a declinat, la rândul ei,competenþa în aces caz. Iardupã deliberãri, zilele trecuteTribunalul Hunedoara adecis respingerea acþiunii

formulate de UnitateaAdministrativ Teritorialã aOraºului Petrila.

Este pentru doua oarã înmai puþin de un an cândPrimãria Petrila se luptã îninstanþã cu oficialii Curþii deConturi ºi nu are câºtig decauzã. La începutul luniinoiembrie 2013, judecãtoriiTribunalului Hunedoara aupronunþat încã o sentinþã derespingere a acþiunii într-unlitigiu cu aceeaºi instituþie decontrol financiar.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Buni de platã

Primãria Petrila a pierdut procesulcu Curtea de Conturi

E dilii din Petrila nu s-au conformat în totalitate dispoziþiilor stabilite deCurtea de Conturi Hunedoara, care a verificat activitatea Primãriei din

localitate. Oficialii administraþiei publice au decis sã se lupte în instanþã cuorganismul de control financiar, ca sã anuleze raportul încheiat în urmaverificãrilor, numai cã au pierdut procesul la Tribunalul Hunedoara.

Ridicaþi de poliþiºtii gorjeni pentru furtC inci bãrbaþi Valea Jiului sunt cercetaþi de poliþiºti pentru

infracþiuni comise pe raza judeþului Gorj. Cei cinci care locui-esc în municipiile Petroºani ºi Vulcan au fost reþinuþi ieri/luni înurma unei acþiuni comune a IPJ Hunedoara ºi IPJ Gorj .

Adriana PAVEL

Poate provoca lipsa deenergie ºi a chefului de viaþã,slãbiciune ºi oboseala, somno-lenta sau insomnie.

De asemenea, se mai poatemanifesta prin scãderea formeifizice ºi a capacitãþii de con-centrare.

Cauza de bazã a acestorschimbãri de comportament oreprezintã deficitul de vitamineºi minerale dar ºi lipsa activ-itãþilor fizice pe perioada iernii.

T recerea la ora de varã ne dã

peste cap

Medicii sunt de pãrere cãoamenii au nevoie de aproxi-mativ o sãptãmînã pentru a seadapta la ora de varã,deoarece trebuie sã setrezeascã cu o orã maidevreme decît s-au obiºnuit.Pentru cei care suferã de anu-mite probleme de sãnãtate,efectele schimbãrii ritmului bio-logic ar putea fi mai serioase.

Oamenii de ºtiinþã de laUniversitatea Yale din SUA aurealizat un studiu în urmã cucîþiva ani, care arãta în cemãsurã sîntem afectaþi deschimbãrile orare.

"Cei mai mulþi dintre noi îºivor ajusta ceasul biologic destulde rapid. Dupã cîteva zile sevor obiºnui cu noul program",spune un cercetãtor în dome-niu. "Totuºi, pentru anumitegrupuri de oameni, cei caresuferã de depresie sau deprobleme cardiace, unelecercetãri au sugereazã cã dez-voltã un risc mai mare de sinu-cidere, respectiv, atacuri decord", mai afirmat acesta.

De asemenea, un alt studiu,australian de data aceasta,efectuat în anul 2008, adescoperit cã riscul bãrbaþilorde a se sinucidela cîteva sãp-tãmîni dupã tre-cerea la ora devarã este maimare decît înrestul anului. Oaltã cercetarerealizatã tot în2008, dar înSuedia, a relevatcã numãrulatacurilor decord a crescutcu 6 sau chiar10 procente înprimele trei zilelucrãtoare dupãschimbarea orei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Timp de douã zile,zeci de tineri ºi profe-sorii lor din ºcoli dintoatã Europa au venitla Petroºani, într-unproiect cu ajutorulcãruia fiecare þarã îºiva promova valorilelocale. Gazde deaceastã datã, sunt ele-vii ºi profesorii de laªcoala nr. 7 dinPetroºani, iar copiiinoºtri au încântat asis-tenþa cu dans ºi muz-

icã. „Proiectul estefinanþat de UE ºiavem ca parteneri 8ºcoli din 7 þãri:Portugalia, Germania,Bulgaria, Turcia,Estonia, Olanda ºiGrecia. Am încercatca prin acest proiectcare se intituleazã„AcademiaInteligenþelor Multiple”sã schimbãm viziuneaelevilor asupra ºcolii,aplicând teoriainteligenþelor multipleîn fiecare din ºcolilepartenere ºi am

reuºit”, a spusMonteola Gherlan,director ªcoala nr 7.

“Am ajuns, pentruînceput la Bucureºti ºi,abia apoi în ValeaJiului. Pot sã spun cãde-a lungul întreguluitraseu din Româniaam întâlnit niºteoameni deosebiþi,primitori, care nuseamãnã deloc cu ceiprezentaþi în ziarele ºirevistele dinGermania. Sincer,abia aºtept sã revin înRomânia, deºi încã

nici nu am plecat deaici”, a spus BernhardMittenzwei, reprezen-tantul unei ºcoli dinGermania.

În Petroºani a ajunsºi cel care a iniþiat ºi acoordonat acestproiect european, unportughez, pe numelesãu HermengildoPiteiro.

“Þinând cont deromânii pe care i-amîntâlnit acasã, înPortugalia, mã aºtep-tam sã fim foarte bineprimiþi. Iubesc dejaBucureºtiul, primuloraº românesc în caream ajuns, dar niciValea Jiului nu este delepãdat. Mã bucur cãam ajuns aici, unde

am întâlnit niºteoameni deosebiþi ºi onaturã de vis.

Eu, ca om venit dedinafarã, pot sã spuncã mã bucur cã aveþigrijã de naturã ºi orespectaþi. Vã felicitpentru acest lucru1Noi, în Portugalia, nuavem astfel de zone încare pãdurea sã fiecea strãveche. La noitotul s-a defriºat ºi esteun mare pãcat”, adeclarat Hermengildo

Piteiro, coordonatorulproiectului.

Marþi dimineaþã,delegaþiile strãine vorfi primite la primãriadin Petroºani. Pânãatunci, oaspeþii au devizitat mai multeobiective turistice dinzona municipiuluiPetroºani, dar au par-ticipat ºi la cursurilecopiilor de la ªcoalanr. 7, pentru a aflacare este metoda depredare aici.

Comenius aduce strãinii în Petroºani

T ineri ºi profesori din 7 þãri ale Europei sunt înaceste zile la Petroºani. Gazde, într-un proiect

european, sunt elevii de la ªcoala Generalã nr. 7, carele-au arãtat ce înseamnã cultura ºi tradiþiile noastre.

Primãvara ºi schimbarea orei ne încetinesc

O datã cu venirea primãverii, unii oameni autendinþe astenice, devin mai melancolici,

stresaþi, depresivi ºi lipsiþi de vlagã. Din punctde vedere psihologic, primãvara ne influenþeazãsemnificativ pentru cã este mereu o perioadãcînd au loc schimbãri. De regulã, acest disconfortpsihic de care poate mulþi nu sîntem conºtienþi,se poate manifesta în diverse forme ºi poate aveaefecte diferite asupra oamenilor.

Monika BACIU

P roiecte SF, într-un oraº

ruinat

Sondaj de opinie pentrurealizarea unuiparc de distracþii încea mai sãracãlocalitate a VãiiJiului. Fostul edil aloraºului Aninoasaa comandat în anul2012, înainte dealegerile locale,efectuarea unuisonsaj de opiniepentru a aflaopinia localnicilorcu privire la opor-tunitatea realizãriiunui parc de dis-tracþii în localitate. Dupãdorinþele fostului edil, par-cul de distracþii ar fi urmatsã fie realizat într-o locali-tate fãrã nicio pespectivã.Sondajul a fost realizat,însã neplãtit. Pentru acestaspect cei de la instituþia deînvâþãmânt superior dinValea Jiului s-au înscris lamasa credalã. Sondajul deopinie a avut ca subiectrealizarea unui parc de dis-tracþii în localitate. Studiul afost realizat, însã plataaferenta acestuia nu a fostfãcutã, motiv pentru care ºicei de la instituþia deînvãþãmînt superior dinPetroºani s-au înscris lamasa credalã.

“Este vorba de o lucrarecare s-a efectuat de cãtrecolegii mei de laUniversitatea din Petroºani,

un sondaj de opinie pentruoportunitatea înfiinþãrii unuiparc de distracþii, care, dininformaþiile pe care le am,a fost în valoare de 4000de lei. Se pare cã nu a fostonoratã suma respectivã,

deºi conform contractului s-au rezolvat solicitãrile ºi dincauza aceasta cine nu abeneficiat de sumelerespective s-a înscris lamasa credalã”, a declaratrectorul UniversitãþiiPetroºani, Aron Poanta.

A ctualul edil alurbei a aflat de

existenþa acestui son-daj de opinie

“A fost un sondaj deopinie pentru a vedeastarea de spirit a oamenilor,dacã îl mai vor, sau nu, pri-mar. Sondajul de opiniechiar l-am vãzut pentru cãa fost pus pe biroul meu.

Mai este unul pentrubiroul de arhitecturãUngureanu pentru care s-afãcut un studiu de fezabili-

tate, un proiect tehnic pen-tru parcul care este în faþaprimãriei, un parc în val-oare de cinci miliarde delei, unde de fapt s-au plan-tat niºte arbuºti, s-au mon-tat douã tobogane, s-a tãiat

gardul din faþaprimãriei, gardcare se aflat înadministrareadomeniului publical oraºului ºi s-asudat în parteacealaltã. Asta afost toatã lucrareade cinci miliardede lei”, a declaratNicola Dunca,actualul edil aloraºului Aninoasa.

Pânã în prezents-au înscris la

masa credalã 32 de soci-etãþi. Toate acestea vor sã

îºi recupereze banii de laPrimãria Aninoasa. ªi douãpersoane fizice solicitã banide la cea mai sãracãprimãrie din Valea Jiului.

“Pe data de 20martie am avut termenla TribunalulHunedoara, din pãcates-a amânat procesulpentru 15 mai. Aufost niºte contestaþiidepuse, care aveau untermen de recurs de laCurtea de Apel, dreptpentru care s-a hotãrâtamânarea procesuluipentru data de 15

mai. Iniþial, termenul a fostdat pe 12 iunie, dar ne-amopus, pentru cã era un ter-men prea lung, iar atunci,cel mai apropiat termen afost 15 mai, când, proba-bil, se va definitiva tabloulde creanþe ca sã putemtrece la întocmirea planuluide redresare.

În tabel suntUniversitatea Petroºani, unsondaj de opinie fãcut defostul primar pentru candi-datura dumnealui din anul2012 pe care l-a fãcut cubani de la primãrie ºi nu le-a mai plãtit, la fel ca ºi cu

celelalte contracte, dreptpentru care aceºtia s-auînscris în tabelul de creanþe

pentru a-ºi recupera banii.Mai sunt douã persoane fiz-ice, Pãun Constantin care acumpãrat o creanþãprovenitã dintr-un contractde salubritate pentru cã,pentru un an de zile, ofirmã ne-a dus gunoiul dinoraº ºi s-a adunat o sumãde bani. El a vîndut creanþaurmãtorului, care la fel ne-adat în judecatã, a cîºtigatprocesul ºi s-a înscris lamasa credalã.

Mai este Cocotã Petru,altã persoanã fizicã care asolicitat punerea în posesiecu un teren pe legea 18. A

cerut în instanþãplata unor penal-itãþi de un millionde lei vechi pe zipînã la punereaefectivã în posesiea acestui teren.Pânã la punerea înposesie a rezultat oanumitã sumã carenu a fost plãtitã ºi,conform sentinþei,omul s-a înscris întabloul de creanþe”,a mai spus Dunca.

Un nou termenîn acest caz este 15mai. Atunci ar tre-

bui sã fie definitivat tabloulde creanþe pentru a-ºi recu-pera banii.


Din gaura neagrã a Vãii Jiului,Universitatea Petroºani are de recuperat bani pentru un sondaj de opinie SF

Î n timp ce administraþia localã de la Aninoasa se afundã din ce înce mai mult în gaura neagrã a datoriilor, fosta conducere a urbei a

comandat realizarea unor sondaje de opinie. Pe vremea lui Ilie Botgrosa fost realizat de cãtre profesorii de la Universitatea din Petroºani unsondaj de opinie, un serviciu prestat, dar care nu a fost plãtit.

Cratere la fiecarecentimetruS ingurul drum

de la Aninoasaeste plin de cratere.Conducãtorii autonici mãcar nu aucum sã ocoleascãaceste gropi dincarosabil.

ªi responsabiliiadministraþiei locale ausesizat aceastã proble-mã ºi spun cã vor luamãsuri, dupã posibi-litãþile financiare.

„Am convocat toþimembrii comitetuluipentru situaþii deurgenþã, cu forþe propri ne apucãm sãbetonãm gropile maimari ºi în urmãtoarea

fazã am gãsit un studiude fezabilitate laConsiliul Judeþean careera întocmit maidemult, plãtit, ºi o sã-ldepunem pe PlanulNaþional de Dezvoltare

sã reabilitãm drumul dela intersecþie de laIscroni ºi pînã mai susde primãrie

Sunt unele craterede o jumãtate demetru, îºi rup oameniimaºinile ºi atunci amzis cã în prima fazãsan e adunãm ºi mãcaraceste gropi sã leputem astupa pacavom obþine finanþarepentru asfaltare”, adeclarat NicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasa.

Administraþia localãde la Aninoasa estelegatã de ambele mîinidin cauza insolventei.Aceºtia nu pot accesaniciun leu de niciundepentru a realizainvestiþiile minimenecesare.

Monika BACIUMonika BACIU


Î n scurt timp, oamenii dinParoºeni, cartierul Sohodol

mai exact, nu vor mai aveaunde sã-ºi îngroape morþii,asta pentru cã cimitirul dincartier este arhiplin, iartrupurile neînsufleþite se pundeja în morminte mai vechi.

Primãria din Vulcan spune cãare bani pentru a cumpãra unteren, douã, dar cã nu are de lacine. “Noi avem banii, trebuie doarsã gãsim terenul ºi sã-l cumpãrãm.Am fãcut apel la oamenii din zonãºi am vorbit chiar în bisericã despreasta. ªi preotul a fãcut apel”, aafirmat Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcan. Doi localnici au fost de acord sã

cedeze o bucatã de pãmânt, darvecinii lor au sãrit în sus, afirmândcã nu sunt de acord ca “mortul sãtreacã prin faþa caselor lor ”.

Adriana PAdriana PAAVEL VEL

OrganigramaPrimãriei MunicipiuluiPetroºani are preamulte posturi ºi, prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu a notificatinstituþia în acest sens.Consilierii locali audesfiinþat în prima zi aacestei sãptãmâni 3posturi din organi-gramã. Ele nu erauocupate, dar a fostnecesar sã nu maiexiste în statul defuncþii al Primãriei.

„Am primit o adresãde la instituþiaPrefectului judeþuluiHunedoara, careprevede ca la nivelulanului 2014 numãrulposturilor din cadrul

aparatului de speciali-tate al primarului ºi alinstituþiilor publicelocale sã fie de 332.Datoritã faptului cã, înprezent, conformorganigramei ºi statuluide funcþii în vigoare,numãrul acestora estede 335”, a spusDorina Niþã, vicepri-mar Petroºani.

Practic, consilieriivor desfiinþa douã pos-turi de la piaþã ºi unulde poliþist local.

„Este vorba despreun post de naturã con-tractualã de paznic,din cadrul ServiciuluiPoliþiei Locale ºi douãposturi din cadrulServiciului deAdminsitrare a

Pieþelor, tot de naturãcontractualã, demuncitori, unul califi-cat ºi unul necalificat”,a mai adãugat DorinaNiþã.

Chiar dacã au fostdesfiinþate trei posturi

din organigramã,totuºi, primãria dinPetroºani a scos luni laconcurs un post deinspector treapta I,pentru a ocupa postulrãmas vacant dupãpensionarea lui DobrePetre, de la ServiciulPublic de Administrarea Domeniului Public ºiPrivat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Posturi desfiinþate în Primãria PetroºaniP rea mulþi angajaþi în primãria

Petroºani! Trei posturi din organi-grama instituþiei vor fi desfiinþate, pentrucã numãrul funcþionarilor este acum preamare în aceastã instituþie publicã.Prefectura a trimis o notificare adminis-traþiei, iar edilii au supus la vot decizia.

Localncii din Sohodol nu mai auunde sã-ºi îngroape morþii

Monika BACIU

În cadrul ProgramuluiOperaþional Regional2007-2013, Axa prioritarã4 – Sprijinirea dezvoltãrii

mediului de afaceri regionalºi local, Domeniul de inter-venþie 4.2 – Reabilitareasiturilor industriale poluateºi neutilizate ºi pregãtireapentru noi activitãþi,

Consiliul Local al OraºuluiCãlan în parteneriat cuConsiliul JudeþeanHunedoara a depus sprefinanþare proiectul„Reabilitarea sitului industri-al de pe fosta platformãindustrialã Cãlan ºipregãtirea lui pentru noiactivitãþi”.

Obiectivul general alproiectului este creºtereacalitãþii vieþii populaþiei ºi acalitãþii mediului din zonã ºireducerea poluãrii istoriceprin ecologizarea fosteizone industriale, reabilitareaºi valorificarea economicã azonei industriale Cãlan princrearea unei infrastructuride afaceri care sã rãspundãcererii de pe piaþa localã ºiregionalã, infrastructurãcapabilã sã ducã la creareaa 1.000 de locuri demuncã în zonã.

“Se estimeazã cã proiec-tul va crea, direct ºi indi-rect, un numãr sporit denoi locuri de muncã,oferind infrastructura ºi util-itãþile necesare funcþionãrii

diverselor tipuri de unitãþiindustriale cât ºi administra-tive generale”, se aratã îndocumentele CJH.

Proiectul urmãreºtereintroducerea sitului indus-trial din localitate însuprafaþã de 41,5 ha în cir-cuitul economic, prindepoluare, curãþare ºireabilitare pentru a putea fitransformat într-o structurãde sprijinire a afacerilor.Proiectul este împãrþit îndouã faze ºi anume reabil-itarea sitului poluat în carevor fi decontaminate

terenurile poluate, vor fidemolate clãdirile ºi planateterenurile inclusivambalarea ºi transportuldeºeurilor ºi pregãtirea situ-lui poluat pentru noi activ-itãþi în care vor fi constru-ite clãdiri pentru activitãþide producþie ºi prestãri ser-vicii, va fi construitã infra-structura rutierã din interi-orul structurii de afaceri ºivor fi create condiþii pentruaccesul la toate utilitãþile debazã pentru orice ocupantal structurii de afaceri.


Monika BACIU

“Am început sãfacem o igienizare deprimãvarã, sã ne

pregãtim ºi noi pentrusãrbãtorile de Paºte ºiaceste lucrãri se întindpe durata a douã zile.Hala este golitã, încer-cãm sã scoatem tot

ceea ce s-a maiadunat de pe acesteierni, pe sub mese ºisã facem o igienizareºi o dezinfecþie ca sã

fim pregãtiþi pentrusezonul cald. În paralelcu aceastã activitateam încheiat ºi efectu-area unei copertine înplatoul exterior unde

sã scoatem mesele deplastic ºi vom crea unsector special numaipentru þãrani, care sãnu aibã peste noaptemarfã depozitatã,þãranul sã poatã venidimineaþa ºi sãgãseascã spaþiul spe-cial destinat pentruactivitatea pentru

activitatea lor”, adeclarat SorinPristavu, ºefAdministraþia PieþelorPetroºani.

Bucãþile de tavancãzute vor fi înlocuiteºi tarabele vor fiaºezate sub o altãformã care sã permitãun acces mai bun în

halã. “Deja o parte din

tavanul fals a fostînlocuit, urmeazã sãajungã ºi utilajul caresã putem urca laschimbarea panourilordeteriorate de pemijlocul halei.

Astãzi (luni-n.r.)sperãm sã terminãmcu tavanul ºi apoi sã

toaletãm puþin pereþiiacolo unde se simtenevoie astfel încâtmaine dupã-amiazã(marþi-n.r.) sã punempe poziþie mesele dinhalã ºi de data aceastavreau sã fie maiaerisite ca sã evitãmînghesuiala ºi sãputem crea spaþiilenecesare pentru sãrbã-toarea de Paºte cândvom scoate cârligelepentru agãþatulmielor”, a mai spusPristavu.

Toate aceste lucrãride igienizare sunt realizate din fon-durilor proprii aleAdministraþiei Pieþelorºi vor fi finalizatemarþi.

Reparaþii în hala din Petroºani

H ala din Piaþa Centralã din Petroºani a intrat înreparaþii. Trecerea anilor ºi-a pus amprenta pe hala

pieþii centrale. Mai multe bucãþi din tavanul fals s-audesprins ºi au cãzut. Acum însã cei de la AdministraþiaPieþelor au trecut la curãþenia de primãvarã ºi la reîm-prospãtarea aerului din halã. Ba mai mult, aceºtia aufinalizat ºi o copertinã de pe platoul din afara halei.

Proiectul pentru reabilitarea platformei de la Cãlan, depus spre finanþare

N oi activitãþi pe platforma industrialãde la Cãlan. Consiliul Judeþean

Hunedoara a aprobat în cadrul ºedinþeilunare „Reabilitarea sitului industrial de pefosta platformã industrialã Cãlan ºipregãtirea lui pentru noi activitãþi”.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Dorina Popa,preºedintele LigiiStudenþilor Facultãþii deInginerie Hunedoara,membrã a AlianþeiNaþionale aOrganizaþiilorStudenþeºti dinRomânia (ANOSR),vorbeºte despre “situaþia realã, îngrijorã-toare, cu privire lamodul de acordare aburselor sociale încadrul învãþãmântul uni-versitar” ºi spune cã, înurma analizelor fãcutela rece s-a constatat cãactualul sistem de burseeste total ineficient,contribuind în moddirect la creºterea rateiabandonului.“Persoanele cele maiafectate sunt cele careprovin din familii sãracesau orfani, care nu îºipermit sã urmeze studiile fãrã sprijin dinpartea statului”, maispune Dorina Popa.Declaraþia acesteia vineîn contextul analizeilansate de AlianþaNaþionalã a

OrganizaþiilorStudenþeºti dinRomânia (ANOSR),care vizeazã tocmai sis-temele de acordare aburselor sociale în uni-versitãþile din România.Pentru a realza analizapropusã, ANOSR atrimis solicitãri cãtretoate universitãþile destat din România în

vederea colectãrii dedate referitoare la situaþia sistemului deburse din universitãþi ºia primit rãspuns de la22 de instituþii deînvãþãmânt superior. Iarreprezentanºii ANSORspun cã, deºi sistemulde burse cuprinde bursesociale ºi burse pe cri-terii de performanþã

pentru care se dauaceeaºi bani de laMinister, urmând cauniversitatea sã decidãcum îi împarte, analizaaratã faptul cã univer-sitãþile acordã o atenþieextrem de micã stu-denþilor cu cazurisociale. Astfel, din fondul total de burse,universitãþile alocã, înmedie, doar 14,77%cãtre bursele sociale,restul fondului fiindfolosit pentru burseacordate pe criterii deperformanþã. În plus, s-a ajuns în situaþia încare bursele sociale sunt aproximativ de 3 ori mai mici decâtprevede legea.

S tudii aban-donate din

lipsa banilorPe de altã parte,

reprezentanþii stu-denþilor aratã cã, deºiConsiliul Naþional pen-tru Finanþarea

Învãþãmântului Superiorrecomandã ca burselesociale sã fie de 575 delei în vederea acopeririicosturilor de cazare ºimasã, în realitate uni-versitãþile alocã înmedie 222 de lei pentruo bursã de acest fel. Iarîn acest fel este neglijatcriteriule chitãþii sistemului ºi nu se þinecont de situaþia stu-denþilor cu problemefinanciare ºi de asigu-rarea de ºanse egale la

educaþie pentru toþitinerii din România.ANSOR susþine cãMinisterul Educaþiei nuare niciun interes sãurmãreascã dacã baniipe care îi dã univer-sitãþilor îºi ating cu ade-vãrat obiectivul ºi nicinu are o politicã coe-rentã, sustenabilã, dereducere a abandonuluiuniversitar.

Grav este cã, dindatele analizate reiesefaptul cã aproape 40%

dintre studenþi au aban-donat studiile pânã lamomentul în care ar fitrebuit sã le finalizeze.Analiza aratã cã cei maimulþi dintre studenþiicare au abandonat aurenunþat la studii fie înanul I (48%), fie înultimul an de studii(40%). În studiulANOSR privind imple-mentarea ProcesuluiBologna în Românialansat în 2012, organi-zaþiile studenþeºti au

indicat faptul cãmotivele cele mai întâl-nite ce determinã unstudent sã abandonezesunt alegerea greºitã afacultãþii sau a specia-lizãrii (41%) ºi lipsaresurselor financiare(35%).

În urma acestuistudiu, studenþii solicitãMinisterului Educaþiei sãia mãsuri pentrureducerea abandonuluiuniversitar ºi sã între-prindã demersuri pentrua face din sistemul deburse un mecanism efi-cient, care sã sprijineperformanþa, dar caresã ºi ajute studenþii dinmedii defavorizate sãaibã ºansa unei educaþiisuperioare. Iar printrepropunerile concreteenumerate de ANOSRîn analizã se numãrãcreºterea fonduluinaþional de burse cu15% pentru creºtereavalorii bursei socialepânã la valoarea reco-mandatã de cãtreCNFIS, stabilirea unuiplafon de minim 30%pentru bursele socialedin fondul total de bursealocat de universitãþi,stabilirea unui cuantumminim aferent burseisociale pe zone de dez-

voltare care sã acoperecheltuielile de cazare ºimâncare, stabilit deCNFIS ºi eliminarea cri-teriilor de performanþãîn vederea acordãriiburselor sociale, inclusivobligativitatea de a fistudent integralist.

A bandon ºi laUniversitate

a PetroºaniSituaþia este una

generalã la nivel naþio-nal. De exemplu, înurmã cu aproximativ doiani, oficialii UniversitãþiiPetroºani recunoºteaucã peste 900 de studenþi au abandonatcursurile facultãþilor la

care s-au înscris ºi astadin cauza lipsei banilor.Reprezentanþii instituþieide învãþãmânt precizaula momentul respectivcã cei mai mulþi dintrestudenþi au fost nevoiþisã îºi caute un loc demuncã, fie ºi in strãinã-tate, pentru cã nu semai puteau întreþine.Asta deºi taxele deºcolarizare nu fuseserãmajorate. Iar situaþia seperpetueazã de la an laan, în ciuda pro-gramelor lansate deinstituþia de învãþãmânttocmai pentru a reducerata abandonului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

“Putem sã spunemcã absolvenþii de facul-tãþi preferã sã meargãîn alte domenii de activitate din cauzasalarilor mici dinînvãþãmînt. Tot dincauza salariilor foartemici din învãþãmînt mulþidin profesori preferã sãmeargã în strãinãtate laalte tipuri de muncidecît în învãþãmînt. Aºacã, la sfîrºitul vacanþei,la începutul anuluiºcolar urmãtor foartemulte locuri de muncãdin învãþãmînt sînt ocu-

pate de profesori pensionari sau de profesori suplinitorinecalificaþi”, a declaratVasile Fãgaº, lider deSindicat ÎnvãþãmântulPreuniversitar Valea Jiului.

Foºtii dascãli potavea pensile cuprinseîntre 1200 ºi 1700 delei, în funcþie degradele ºi salariulîncasat în timpul activitãþii la catedrã.

“Pensiile diferã de ladascãli la dascãli, înfuncþie de contribuþiape care a avut-o înperioada de activitate,daca a fost profesorpeste 40 de ani ºi dacãîn acea perioadã a avutgradaþii de merit,salariu de merit, platacu ora, funcþii de con-ducere, atunci ajung lapensie de în jur la1700 de lei, dar ceicare nu au beneficiat de

aceste lucruri, ajung lao pensie de 1400-1500 de lei”, a maiprecizat sursa citatã.

În ceea ce îi priveºtepe suplinitorii necalifi-caþi, aceºtia nu au niciolegãturã cu disciplina pecare o predau.

“Un profesor necalificat nu are niciolegãturã cu procesul deînvãþãmînt dar catedreletrebuie ocupate, posturile trebuie ocu-pate ºi atunci neavîndaltã variantã se recurgela necalificaþi”, a maispus Fãgaº.

Nici în ceea cepriveºte salariile profesorilor activi situaþia nu este foartebunã. Spre exemplu,un profesor fãrãvechime în învãþãmântpoate câºtiga puþinpeste salariul minim pe economie.

„Tot la fel ca ºi lapensie variazã în funcþiede vechime, un profe-sor cu gradul I areîncadrare în jur de1800-1900 de lei lacare se mai adãugãsporul de vechime,celelalte sporuri pe carele-am avut în trecut ºicu toate sporurile sepoate ajunge la brut la3000 de lei iar la net înjur de 1500-1600, darîn situaþia profesorilorcare au vechime micã

sau sînt debutanþi seajunge la chiar sub1000 de lei venitul netminim pe o lunã”, amai spus liderul desindicat.

Numãrul celor carepãrãsesc sistemul deînvãþãmânt este din ceîn ce mai mare.Profesorii tineri aleg oaltã carierã, determinaþide salariile mici dineducaþie.

Monika BACIUMonika BACIU

Renunþã la facultate din lipsa banilor

Sistemul de acordare a burselor sociale nu îi încurajeazãpe tinerii sãraci sã urmeze cursurile universitareO rganizaþiile studenþeºti atrag atenþia asupra sistemului

actual de burse sociale acordate de Ministerul Educaþiei,despre care spun cã nu numai cã nu contribuie la reducerea rateiabandonului, ci conduce din plin la creºterea acestuia. Prea puþinibani se îndreaptã cãtre bursele menite sã ajute studenþii sãraci,aºa cã þinta nu este atinsã. Mulþi studenþi renunþã la ºcoalãtocmai pentru cã nu mai au banii necesari ºi sunt nevoiþi sãaleagã între studii sau un loc de muncã.

Sistemul de învãþãmânt, greu încercat

Necalificaþi la catedrãM ai mulþi pensionari ºi necalificaþi la catedrã. Sistemul de

învãþãmânt este greu încercat, iar acest lucru se resimteºi asupra actului didactic. În ultimii ani, din ce în ce mai puþinepersoane aleg sã practice meseria de profesor. Totul se datoreazãsalariilor mici. În acest timp, responsabilii ministerului de resortspun cã din toamnã vor fi rechemaþi la catedrã profesorii pensionari ºi suplinitorii necalificaþi.

Carmen COSMAN - PREDA

Oficialii CNDNR nu dauînapoi nici mãcar un pascând vine vorba desprerestricþiile de circulaþieimpuse pe Defileul Jiului,pe tronsonul Bumbeºti Jiu– Petroºani. În urma solic-itãrilor venite din partea

comunitãþii locale din ValeaJiului, ºi Prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu, a fãcut demersuriprin care a solicitat carestricþiile de circulaþie peDN 66, între localitãþileBumbeºti Jiu ºi Petroºani,sã fie aplicate numai treizile pe sãptãmânã, respec-tiv marþi, miercuri ºi joi, aºa

cum se prevede înavizul de principiuemis de SrviciulRutier din cadrul IPJHunedoara. Practic,reprezentanþii IPJHunedoara au scrisnegru pe alb cã„închiderea tronsonu-lui de drum va fiinstituitã în zilele demarþi, miercuri ºi joi,în intervalul orar8.00 – 20.00 cuîntrerupere întreorele 13.00 -14.00pentru autovehiculelecu masa totalã autor-izatã mai micã sauegalã cu 7,5 tone”. Înschimb, autovehiculele maimari, conform aceluiaºi

aviz de principiu, ar fiurmat sã trazitezeDefileul Jiului doarnoaptea ºi asta pânã îndata de 15 noiembrie.

C NADNR nudã înapoi

Numai cã avizul deprincipiu a rãmas...exactde principiu, iar cei dela CNADNR au aplicatrestricþiile aºa cum austabilit singuri. Adicã deluni pânã sâmbãrã, înintervalul orar 6.00 –12.00, respectv 14.30– 20.30, pânã în datade 15 iunie a.c. Iar laadresa înaintatã de pre-fectul judeþuluiHunedoara, directorulgeneral al CNADNR,Narcis ªtefan Neaga, ademonstrat cã rãmâneneclintit.

„Respectuos vãaducem la cunoºtinþã cãse va respecta progra-mul de închidere a trafi-cului în fiecare zi de lunipânã sâmbãtã”, i-arãspuns directorul gen-eral al CNADNR prefec-tului hunedorean. ªitotul în beneficiul ºi pen-

tru siguranþaparticipanþilor latrafic, susþineexecutantullucrãrii de peDefileu. Astfel,CNADNR aratãcã, dacã nu s-arlucra în acestritm intens, nus-ar puteaîncadra întermenele sta-bilite în contrac-tul de finanþare,proiectul fiindsusþinut dinFondulEuropean de DezvoltareRegionalã. În plus, Neagamai aratã cã lucrãrile nu sepot executa sub trafic dincauza pericolului mare deaccidente pentru cei care artranzita zona. De aseme-nea, mai aratã CNADNR,platforma drumului estefoarte îngustã, în unelesecþiuni mai micã de 6metri, ºi nu încap ºi utilaje,ºi soferii, neexistând niciposibilitatea realizãrii unorvariante ocolitoare. Motivesunt destule ºi majoritateaþin de procesul de execuþiea lucrãrilor, tarnsportul ºimiºcarea materialelor, aºacã CNADNR rãmâne fermpe poziþie ºi nu deschidetraficul mai mult decât aconvenit deja.

E forturi în zadar

De precizat cã, înaintede demararea programuluide execuþie, oficialiiConsiliului JudeeþanHunedoara au solicitatrevenirea asupra programu-lui de restricþii de peDefileul Jiului. În plus, doiconsilieri judeþeni – AdrianDavid ºi Adrian Zvâncã –au lansat chiar ºi o petiþieon-line în acest sens, întimp ce primarii din ValeaJiului au redactat un mem-oriu comun prin carecereau ca Valea Jiului sã nufie izolatã, însã toatedemersurile au fost zadar-nice.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Demersuri eºuate

CNADNR nu deschide Defileul Jiului mai mult de douã ore pe zi!

Î nchiderea completã a Defileului Jiuluitimp de 6 zile pe sãptãmânã nu respectã

nici mãcar avizul de principiu emis de con-ducerea IPJ Hunedoara. ReprezentanþiiCompaniei Naþionale de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale rãmân, însã, neclintiþiîn decizia lor, mai ales cã sunt în întârzierecu lucrãrile, finanþate din fonduri europene.

Monika BACIU

“Dacã rãmânem laaceeaºi parametri (dupãanul 2018 când cele treimine neviabille îºi vor înc-eta activitatea - n.r.) va tre-bui sã achizionãm cãrbunesuplimentar pentru cã celetrei mine dau undeva în jurde 40 de mii de tone pelunã, nu e chiar consumulParoºeniului, dar un 70-80% din consumulParoºeniului îl asigurã celetrei mine. În acel momentva trebui sã achiziþionãmcãrbune suplimentar, darpânã în 2018 e mult”, audeclarat responsabilii CEH.

Singura soluþie pentruComplexul EnergeticHunedoara este retehnolo-gizarea unitãþilor miniereviabile. Implementareaproiectului de 65 de mil-ioane de euro ar face caproducþia de la cele patruunitãþi miniere viabile sãasigure toatã cantitateanecesarã pentru CEH.

“Cu condiþia sã faceminvestiþii în pregãtiri, acearetehnologizare ar trebui sãse facã mult mai repede de2018, eu estimez cã în2016 cel târziu vom fi gata,grupul de firme din Polonias-a calificat, ei sunt aici ºiurmeazã sã facem

negocierile tehnice ºi eco-nomice ºi apoi sã neapucãm de treabã”, aumai spus responsabiliiCEH.

I arna 2013-2014,la limitã

Perioada de iarnã a tre-cut, iar pentru intervalul 31octombrie 2013 - 31 mar-tie 2014, CEH ar fi avutnevoie de peste 600 de miide tone de huilã.Temperaturile externe nuau fot foarte scãzute, astfelconsumul de energie a fostredus.

“Aceastã iarnã nu s-asimþit din punct devedere al preþului, dinpãcate pentru noi. Afost o iarnã cãlduroasã,fãrã un consum foartemare de energie, îndecembrie au fost douã-trei zile cu un vârf, înrest a fost aceeaºi situ-aþie din toamnã”, adeclarat DanielAndronache, fostuldirectorul general alCEH.

Dacã situaþia ar fiimpus, Complexul

Energetic Hunedoara ar fifost nevoit sã achiziþionezehuilã. Alta decât cea dinValea Jiului. A fost semnatun contract cu cei de laOrºova ca în cazul în careresursa de aici nu ar fiajuns atunci entitatea ar firecurs la un import intern.

„Noi eram pregãtiþi,aveam soluþii, am fãcut oachiziþie de huilã, dar amstabilit prin contract cã o são cumpãrãm efectiv doar înmomentul în care vomavea nevoie ºi când emitemcomenzi. Nu a fost nevoieºi nu a trebuit sã luãm.Eram pregãtiþi oricum ºiaveam soluþii ca sã putemfuncþiona. Nu era dinimport, era de la Orºova,producþie internã”, a maiprecizat sursa citatã înurmã cu douã sãptãmâni.

Fostul director general alCEH a mai precizat cãminele din Valea Jiului nupot asigura nici în momen-tul de faþã cãrbunele nece-sar, însã se lucreazã lacapacitate maximã pentru aproduce resursa necesarã.

„Din pãcate, nici acumnu pot sã asigure cantitateade care avem nevoie, încer-cãm sã mãrim cantitãþileproduse, la Divizie avempermanente discuþii cudirectorii, suntem în 15-20% peste producþia anuluitrecut, încercãm sã mãrim,dar în condiþii de siguranþãca sã nu avem probleme”,a declarat Andronache.

Mai mult, huila din ValeaJiului nu poate concura dinpunct de vedere financiarcu cea de la Orºova, careeste mult mai ieftinã.

„Diferenþele de preþ(între cãrbunele din ValeaJiului ºi cel de la Orºova-n.r.) sunt mari. Acela eextras de la suprafaþã”, amai precizat fostul directorCEH.

Societatea care s-a califi-cat pentru retehnologizareaminelor viabile este cea dinPolonia, Kopex. Încã nu afost stabilit calendarul pen-tru acest proiect. Cert estecã investiþiile ar trebui final-izate pânã la finele anului2015.


Fãrã investiþii, dupã 2018...Minele viabile nu vor putea asigura cantitatea de huilã necesarã CEH

M inele de la Divizia Minierã din cadrul Complexului EnergeticHunedoara nu vor putea asigura dupã anul 2018 cantitatea

necesarã de cãrbune. În prezent, toate cele ºapte unitãþi minieredin Valea Jiului produc, la capacitate maximã, huila necesarãComplexului Energetic Hunedoara. Pânã în anul 2018 cele treiunitãþi miniere neviabile de la Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine îºi vor închide porþile. Deºi mai sunt patru ani pânã lamomentul zero, cei de la CEH spun cã dupã acel an “terminus” cusiguranþã va fi nevoie de cãrbune de import.


IleanaFIRÞULESCU

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute, toatãechipa parlamentarilorPSD de Valea Jiului afost prezentã laPetroºani pentru a-iomagia pe actoriiTetrului Dramatic”I.D.Sîrbu”. A fostZiua Internaþionalã aTeatrului ºi cum seîntâmplã atunci cândo zi anume este dedi-catã unei profesii, îþiapleci mai atentprivirea spre activi-tatea acelor oameni...

La Petroºani, cucâþiva ani în urmã,Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” era consideratpe moarte, iar vinaera a spectatorilor –muncitori, mineri,copii de mineri etc. –spuneau la aceavreme cei care îl man-ageriau.

Dar a venit ziuacând la conducerealãcaºului de culturã afost numitã NicoletaLucreþia Bolcã...Gradual sala Teatrului

a fost ”umplutã”,pânã s-a ajuns sã sejoace piese cu casaînchisã. Actorii au fostmereu în public, s-auimplicat în viaþa comu-nitãþii, a atras tineri ºisãrmani pentru care s-a jucat gratis, dar s-aupus în scenã ºi piesegrele, de renume, curegizori de talienaþionalã, care auvândut toate biletele –semn de înaltãapreciere.

La Hotel Onix, aþinut sã vinã chiar ºicel mai scump lavedere politician –senatorul CosminNicula, apoi deputaþiiLaurenþiu Nistor ºiCristian Resmeriþã,

trei primari, cuviceprimari ºi consilieralãturi – Ilie Pãducel,Gheorghe Ile ºi DãnuþBuhãescu, prorectorulUniversitãþii Petroºani– conf. univ. dr. ing.Marius Marcu, direc-torul INSEMEX –Artur Gãman, alþidirectori, ingineri,oameni de afaceri,profesori etc.

15 din cei 28 deactori ai TeatruluiDramatic ”I.D.Sîrbu”au fost prezenþi pentrucã, se pare, a fostgreu de convins sãparticipe la o acþiunededicatã lor pentru cãorganizatorii eraupoliticieni, lucru rar. ªicum acest gen de acþi-

uni au apãrut înultimele douã luni, ret-icenþa existã.

Ideea a aparþiunutlui Dacian Ciodaru,preºedinteleTineretului SocialDemocrat din judeþ,iar pentru punerea înpracticã l-a susþinutorganizaþia dinPetroºani. De cevavreme Ciodaru nu areastâmpãr, acordândatenþia cuvenitã valo-rilor Vãii Jiului. Întâi afost Gala Scriitorilor,iar vineri, a fost GalaActorilor.

”Tinerii au nevoiede valori, de modele.Sunt tineri care nu aunorocul nostru de a-iavea, aici, lângã noi.Noi îi avem ºi vrem sãle cunoaºtem faþã înfaþã, sã le arãtãmpreþuirea noastrã.Sunt aici tineri –viceprimarulVulcanului - CristianMeriºanu, viceprimarulPetrilei – Vasile Jurca(preºedinþi de organi-zaþii de tineret – n.n.).Am numit acestmoment ”O speranþã,un vis, un artist!” princolucrarea cu direc-torul teatrului, doamna

Nicoleta Bolcã, iar laacest eveniment auþinut sã participe par-lamentari, ingineri,profesori, tineri. Cuaceastã ocazie,cunoscând actorii,dorim sã-i învãþãm petineri sã vinã la teatru,iar primarii Vãii Jiuluisã sprijine Teatrul, iarbiletele trebuie plãtitepentru cã aºa preþuimmunca actorilor ºisusþinerea instituþiei deculturã” – a declaratDacian Ciodaru.

Fiecare primar ºiparlamentar le-aadresat cuvinte deapreciere pigmentatecu glume savuroase,dar fiecare a subliniatcã este o reuºitã extra-ordinarã a directoruluiNicoleta LucreþiaBolcã, care a ºtiutcum sã sudeze acestcolectiv ºi actorii aurãmas într-o zonã careeste perceputã ca

”zona gri”. Dar nu afost uºor ºi nici înprezent nu este...

”A fost greu sãconvingem actorii sãvinã aici. Nu au moti-vaþie, vreau sã vã spuncã au camereimprovizate la Teatrupentru a avea undelocui. Teatrul are 28de actori, dar dincolode ei sunt ceilalþi...Actorii sunt dovezi viicã sufletul existã.Habar nu aveþi ce sat-

isfacþie avem atuncicând toate biletelesunt vândute. Estemarele pariu pe care l-am câºtigat” – a spusprintre altele directorulTeatrului, NicoletaLucreþia Bolcã.

De precizat cãNicoleta Bolcã a avutcâteva proiecte, unuldintre ele este”Întorceti-vã acasã”, ºicare a început sã dearezultate prinrevenirea tineriloracori în Valea Jiului.Un altul este colabo-rarea cu primãriile, degenul ”serviciu contraserviciu” ºi mai multde atât.

Parlamentarii auspus cã se simt ono-raþi cã stau ”la masãcu actorii” ºi le-autrasmis felicitãri pentruceea ce fac...

Sclipirea momentu-lui a fost spusa actoru-lui Raul Hotcaº, avân-du-se în vedere cã seafla în faþa unor politi-cieni de calibru – sen-ator ºi deputaþi, pri-mari ºi viceprimari:

”Nu jucaþi teatru.Mergeþi la teatru!”

Un alt lucru caremeritã toatã a precia-rea a fost concepereaºi realizarea pla-chetelor ºi adiplomelor acordateactorilor. Acestea aufost creaþii handmade.ªi cum se spune cãceea ce creezi cumâna ta pentru a oferieste ca lucrul fãcut înrugãciune – plin deenergii binefãcãtoare.

Mesaj cãtre politicienii Vãii Jiului: ”Nu jucaþi teatru. Mergeþi la teatru!”T eatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani este singurul de gen din judeþ,

iar acest lucru a fost marcat tot de un moment unic în judeþ -omagierea actorilor sãi, de Ziua Mondialã a Tetrului, de cãtre parlamentari,primari, viceprimari din Valea Jiului, prodecanul UP, directorul INSEMEX,alþi directori, profesori, ingineri, tineri etc. Organizatorul a fost DacianCiodaru, preºedinte TSD Hunedoara susþinut de seniorii de la Petroºani.Gala actorilor este a doua, dupã cea a scriitorilor. Zicerea memorabilã a fosta unui actor, care la primirea plachetei ºi diplomei s-a adresat organizato-rilor ºi invitaþilor – ”Eu vreau sã vã spun doar NU JUCAÞI TEATRU.MERGEÞI LA TEATRU!”

Diana MITRACHE

Inspectoratul Teritorialde Muncã din Valea Jiului aîncheiat campania de rever-ificare a zonelor din care seexploateazã huilã ºi au con-statat cã toate deficienþeleau fost remediate exemplar.Campania a avut loc lascurt timp dupã ce 3 unitãþiminere au fost sancþionatedin cauza pericolelor dinsubteran ºi s-a încheiat lunidimineaþã. „Luni a fostultima zi din faza a doua deverificare a mãsurilor dis-puse la controalele ante-rioare, atît la unitãþileminiere, cât ºi la celelalteexploatãri ºi cariere deexploatare a mineralelorutile. În prima etapã, s-auconstatat mai multe defi-cienþe, ceea ce a condus ºila sancþionarea cu amenzi

contra-venþionale aangajato-rilor, darîmbucurãtoreste cã auconstientizatcã trebuiesã ia mãsuriºi timpul afost foartescurt, întrecele douã etape, iar cuocazia controlului, lucrurileau evoluat foarte bine, însensul cã majoritateaunitãþilor chiar au muncit înperioada asta ºi nivelul desecuritate a crescut semni-ficativ”, a men’ionat IleanaBodea, ºefa ServiciuluiSãnãtate ºi Securitate înMuncã din ITM.

Inspectorii de muncã aufost plãcut surpinºi sã vadãcã abatajele sunt sigure ºi

exploatarea huilei se poateface în condiþii de siguranþãmaximã ºi cã pentru astaunii au fãcut eforturi foartemari, chiar dacã au fostamendaþi anterior. IleanaBodea ne explicã ce anumeau gãsit inspectorii laprimul control. „Abaterilepentru care trei unitãþiminiere au fost sancþionateau fost destul de impor-tante în sensul cã nu erauîntreþinute corespunzãtor

echipamentele electrice, nuerau respectate procedurileprivind verificarea periodicãa echipamentelor electrice,ceea ce putea sã ducã laapariþia unei scântei elec-trice. Alte abateri eraulegate de mediul exploziv.Exista foarte mult praf decãrbune ºi, aºa cum se ºtie,nu numai metanul poate sãducã la o catastrofã, ci ºipraful de cãrbune. O altãbatere a fost lãsarea cãr-bunelui în spaþiul exploatat,ceea ce poate sã ducã laapariþia fenomenului de

autoîncãlzire ºiautoaprindere a acestuia.Am gãsit ºi secþiuni foartemici ale galeriilor, lucrucare poate sã afecteze aer-ajul ºi implicit poate con-duce la acumularea demetan”, a mai adãugatIleana Bodea.

Toate deficienþele, însã,au fost remediate ºi inspec-torii de muncã s-au declaratmulþumiþi de ceea ce augãsit în campania de reveri-ficare, iar cel mai bun lucrueste cã în nicio etapã nu s-au constatat acumulãri demetan, peste limita admisã,ori focuri endogene în sub-teran.


Monika BACIU

“Incepand cu lunamartie deja am datcontracte de peste 1,2miliarde de lei si incontinuare va fiaceeasi crestere pen-tru ca intotdeauna desarbatori pensionariivin si iau chiar de lasume foarte mici catsa le ajunga pentruPaste, la sume maimari pentru rezolvareaaltor probleme. Si inluna aprilie vom aveapeste un milliard siceva”, a declarat IuliuPavel, preºedinteleCAR PensionarilorPetroºani.

Pensionarii au ben-eficiat în fiecare an ºide pachete cu dulciuri

ºi alimente. ªi în acestan, aceºtia vor primiun mic ajutor dinpartea administraþiei.

“Noi de obicei si desarbatorile de iarna side cele de Pasteprimeam de la pri-marie si speram saprimim si in acest anin jur de 50, pana la100 de pachete cu

dulci-uri sialte pro-duse pentrupensionarii cu pensilefoarte mici. Chiardaca se spune ca nusunt pensii sub 350 delei, sunt pensii si de200 de lei pana la300 de lei. Acestoroameni le acordam

aceste pachete”, amai spus Iuliu Pavel.

Pensionarii spun cãajutorul financiarprimit de la CAR+urieste unul extraordinar,mai ales pentru ceicare au pensiile mici.

“Da, mã ajutã, pen-tru ca in octombrieam facut un imprumutsi acut am rata laCAR pana in iunie si

acum iar am nevoiede banuti

pentru caamramasfarabani.Pensiaeste de

740 delei si ma

descurc destulde bine pentru ca nusunt pretentioasa, maimult se duc pemedicamente. Maajuta mult acest CARpentru ca acolo undestau eu pe Venus intr-o garsoniera nuaveam usa la camera

si la bucatarie sin uaveam de unde sa iausi m-a ajutat domnulpresedinte si nici nuam luat banii in manaci direct de acolo de latermopane si in rateplatesc usile si labucatarie si la cam-era”, spune o pen-sionarã.

“Ne ajuta pentru cadaca nu ar fi CAR-ulnoi pensionarii am ficu mai multe greutati.Cand avem nevoieveni si ne imprumu-tam, achitam. Pensilesunt foarte mici 670de lei”, spune o altãpensionarã.

Responsabilii de laCAR spun cã aici sepercep cele mai micidobânzi, însã chiar ºiaºa existã persoanecare întârzie cu plataratelor.

“La capitolul deincasari fata de alti anistam mai bine, chiarin sedinta pe care amavut-o in data de 28am analizat aceasta

situatie. Avem un ben-eficiu de aproape 400de milioane de leipentru trei luni, asta eun lucru pozitiv si fap-tul ca noi nu maiputem sa luam prinCasa de Pensii, seface prin executie penoul cod fiscal, decitrebuie sa facemdosare de executarepentru rau platnici darsi ei pierd pentru canu vor mai putea luabani imprumut chiardaca vor plati priexecutor nu vor maiputea lua decat lanivelul fondului social.Noi avem dobanzilemai mici decat ban-cile. Din anul 1949 decand a fost infintatacest CAR noi nu amschimbat niciodatadobanda”, a mai spuspreºedintele CAR.

În prezent la CARpensionarilor suntînscriºi peste 10 miide membri, majori-tatea dintre aceºtiafiind pensionari.

Minerii au învãþat din greºeli ºi le-au remediat

N u numai cã au învãþat din greºelile fãcute, dar au fãcut chiarimposibilul ºi le-au remediat. Asta spun inspectorii de muncã

despre minerii din subteranele Vãii Jiului. Luni s-a încheiat o nouãcampanie de verificare a zonelor exploatate ºi se pare cã minerii augrijã de spaþiile cu risc de explozie.

În apropierea Paºtelui, creºte numãrul celor ce se împrumutã de la CAR

P ensionarii, clienþii fideli ai Caselor de AjutorReciproc. Au mai rãmas doar câteva sãptãmâni

pânã când credicioºii vor sãrbãtori Sfintele Sãrbãtori dePaºte. Acest lucru îl resimt ºi responsabilii caselor deajutor reciproc care deja au semnalat o creºtere a celorcare vin sã se împrumute.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã aveþi dificultãþi decomunicare. Amânaþi întâlnirilede afaceri ºi evitaþi deciziileimportante. Fiþi mai atent cupartenerul de viaþã ºi cu per-soanele vârstnice din familie! N-ar strica sã vã ocupaþi mai multde problemele casei.

Începeþi o lucrare grea, care vãpoate aduce câºtiguri serioase.Organizaþi-vã astfel încât sã nuneglijaþi nici problemele de fami-lie, nici relaþiile cu prietenii.Dacã prietenii vã invitã într-oexcursie, nu staþi pe gânduri.Aveþi nevoie ºi de relaxare.

Dimineaþa faceþi planuri de afac-eri foarte ambiþioase. Fiþi mairealist ºi înþelegeþi cã singur nuvã puteþi descurca. Dupã-amiazãeste posibil sã aveþi discuþii cupersoana iubitã, dacã refuzaþi sãmergeþi într-o vizitã la rude.

Vã cam lipseºte simþul practic ºis-ar putea sã vã descurcaþi maigreu la serviciu. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu ºefii ºicolegii. Spre searã vã simþiþimai bine în compania unor pri-eteni ºi a persoanei iubite.

S-ar putea sã constataþi cã v-aþifãcut planuri total nerealiste.Sfãtuiþi-vã cu partenerul de viaþã.Împreunã, puteþi rezolva prob-lemele cu care vã confruntaþi încãmin. Situaþia financiarã începesã se îmbunãtãþeascã dupã-ami-azã, dupa ce primiþi bani.

Aveþi tendinþa sã începeþi preamulte treburi simultan ºi riscaþi sãnu vã reuºeascã nimic. Nu vãimpuneþi punctul de vedere.Riscaþi sã declanºaþi o ceartã.Astãzi este indicat sã amânaþiafacerile ºi investiþiile.

Din cauza stãrii de confuzie pecare o resimþiþi, dimineaþa s-arputea sã înþelegeþi greºit sfaturileunui bãrbat mai în vârstã. Dacãdoriþi sã cumpãraþi un obiect devaloare pentru locuinþã, ar fi binesã nu faceþi nimic.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã. Descoperiþinoi oportunitãþi de afaceri.Profitaþi de ºansele care vi seoferã, dar feriþi-vã de speculaþii!Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o femeie.

Dimineaþa aveþi tendinþa sã vãsupra-apreciaþi capacitatea deefort. Este foarte bine cã aveþiîncredere în forþele proprii, darpãstraþi-vã realismul! Nu luaþidecizii importante în grabã.

O veche cunoºtinþã vã propunesã vã schimbaþi locul de muncã.Nu daþi un rãspuns definitiv. Nuprovocaþi discuþii în contradicto-riu cu partenerul de viaþã!

Vã preocupã gãsirea unor noisurse de venituri, dar mai aveþipuþinã rãbdare. O femeie pecare aþi ajutat-o mai demult vãîntoarce astãzi serviciul. Deºiaveþi nevoie de bani ºi tentaþiaeste mare, evitaþi speculaþiile.

Dorinþa de a câºtiga mai mult vãface sã neglijaþi planul sentimen-tal ºi riscaþi sã ajungeþi la discuþiiaprinse cu partenerul de viaþã.Cãutaþi o soluþie de compromis.Dupã-amiazã, o rudã apropiatãvã invitã la o micã petrecere.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Lumea modei (r)11:30 Nocturne (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Caruselul suspiciunilor13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dispozitivul groazei17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Imagini incredibile dinlume (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 0:00 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua -Botoºani11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua -Botoºani12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal Club16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Digisport Show16:45 Rezumat Italia17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Barcelona

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ultimatumul lui Bourne23:00 Un show pãcãtos

Adriana PAVEL

“Documentaþia este înprezent la ConsiliulJudeþean pentruobþinerea autorizaþiei deconstruire, pentru cã par-cul se va întinde pesuprafaþa mai multorlocalitãþi. La Petrila va fiîn zona Dobraia, laPetroºani în zona ªtevea,iar în comuna Orãºtioaraîn zona numitãComãrnicel”, a declaratIlie Pãducel, primarulOraºului Petrila.

În urmã cu aproapetrei ani s-a montat primulstâlp ºi s-a constatat cãvântul bate cu putere,drept pentru care firmagermanã a trecut laobþinerea tuturor avizelornecesare demarãriiinvestiþiei. Tot conformedilului ºef Ilie Pãducel,cel mai greu a fost deobþinut avizul de laDirecþia pentru CulturãHunedoara, demers carea primit un rãspuns în 18luni.

Primul stâlp a fost

amplasat aproape degraniþa cu oraºul Cugir,în zona Pârva, mai exact,iar valoarea estimativã ainvestiþiei se ridicãla suma de circa100 de milioanede euro, acestaurmând sã fie unuldin cele mai mariparcuri eoliene dinþarã.

Dupã ce va fi

finalizatã investiþia, tur-binele de aici vor pro-duce în sistemul energeticnaþional 70 MW/ orã.

Acciza pentru benzinã ºimotorinã va creºte cu 7eurocenþi, ceea ce va ducela o scumpire a carbu-ranþilor de circa 40 debani, dupã cum estimeazãoperatorii din sector. Înprezent, acciza reprezintã30% din preþul final la ben-zinã ºi 26% la motorinã.

Prim-vicepreºedinteleRompetrol, CãtãlinDumitru, declara cã aceastãmajorare a accizei se vareflecta cu certitudine înpreþul final de la pompã."Aceastã creºtere de preþcu siguranþã va determina oscãdere a consumului, egreu de anticipat cu cât,depinde ºi de vreme, de alþifactori, va fi o perioadã dereaºezare a pieþei. Vadiminua consumul total cuun procent? Posibil. Douãprocente? Posibil ºi asta.Apoi suntem convinºi cã seva reveni la un consumnormal, atât la benzinã, cât

ºi la motorinã", a continuatoficialul Rompetrol.

De asemenea, gazelepentru populaþie se vorscumpi cu 2%, iar celepentru consumatorii non-casnici vor creºte cu 5%începând de astãzi, potrivitcalendarului de liberalizarea preþului gazelor, agreat deGuvernul României, FondulMonetar Internaþional ºiComisia Europeanã.Potrivit AutoritãþiiNaþionale de Reglementareîn domeniul Energiei(ANRE), calendarul de libe-ralizare pentru acest an maiprevede alte douã scumpiri.

Calendarul de liberalizarea pieþei gazelor cuprindedereglementarea totalãpentru consumatorii casniciîncepând cu 31 decembrie2018. De la acea datã,doar consumatorii vulnera-bili, cu venituri mici, vormai plãti tarife reglementate.

ªi acciza specificã laþigarete va creºte la 59,77euro/1.000 de þigarete,faþã de 56,71 euro/1.000de þigarete în prezent (plus5,4%), fapt care va con-duce la o majorare a accizeitotale cu 3,16%, la 84,37euro/1.000 de þigarete

(plus 3,16la sutã). Accizaad valorem va scãdea uºor,de la 19% la 18%, iaracciza minimã pentruperioada 1 aprilie 2014 —31 martie 2015 va fi de81,5 euro/1.000 deþigarete, faþã de 79euro/1.000 de þigarete înprezent. La începutul anului2014, accizele au crescutcu 4,77%, prin indexareacu rata medie anualã ainflaþiei calculatã în septembrie, peste nivelul decurs din 2012.

Piaþa neagrã a þigaretelora înregistrat în ianuarie2014 cel mai ridicat niveldin ultimii doi ani ºi jumã-tate, ajungând la 15,7%,conform unui studiu alcompaniei de cercetareNovel. Dincolo de acestescumpiri deja anunþate,

este posibil sã asistãm ºi laalte scumpiri, cauzate, înspecial, de creºtereapreþurilor la carburanþi.Acestea pot antrena oscumpire în lanþ în întreagaeconomie. În plus, alte pro-duse sezoniere, cum ar ficarnea de miel, ouãle potînregistra un avans uºor.

Avem parte,totuºi, ºi de o ief-tinire: la apeluriletelefonice efectuateîn alte reþele.Acestea vor costa

mai puþin începând de la 1aprilie. Comisia Europeanãa aprobat decizia AutoritatiiNationale pentruAdministrare siReglementare inComunicatii (ANCOM)privind ieftinirea convorbirilor telefonice.

Astfel, incepand din 1aprilie 2014, noile tarifemaxime pentru apelurileefectuate in reþelele fixe dinRomânia vor scadea de la0,67 eurocenti/minut la0,14 eurocenþi/minut, iarcele pentru apelurile efecu-tate in reþelele mobile sevor reduce de la 3,07 eurocenti/minut la 0,96eurocenti/minut.

O altã modificare de la 1aprilie are loc la nivelulactelor de identitate.Începând cu 1 aprilie2014, românii vor puteaopta pentru noile cãrþi electronice de identitate,care vor conþine mai multeelemente particularizante.


Nemþii mai au un pas pânã la construcþia unui parceolian pe Muntele Dobraia

Î n curând, la Petrila va începe con-strucþia unui parc eolian pe Muntele

Dobraia, asta dupã ce o firmã dinGermania ºi-a manifestat aceastãintenþie. Investitorii au montat mai întâicâþiva stâlpi pentru a verifica putereavântului, dupã care au confirmat cã vorsã demareze proiectul.

Carburanþii, gazele ºi þigãrile, primele produse care se scumpesc de astãzi

C arburanþii, gazele ºi þigãrile suntprimele produse care se scumpesc de

la 1 aprilie, însã se aºteaptã ca ºi alte produse sã fie influenþate în special demajorarea carburanþilor.


Maximilian GÂNJU

Bibliotecarul în vârstã de38 de ani a semnat con-tractul cu ChannelSwimming Association,autoritatea care înre-gistreazã toate încercãrilede traversare înot aCanalului Mânecii, dar careasigurã ºi operaþiunile de

salvare în caz de nevoie.Avram Iancu a virat o sumãde bani din fondurile fami-liei pentru a fi programat înluna august a.c. la traver-sarea canalului dintreAnglia ºi Franþa ºi a fostluat în evidenþe de forulinternaþional, urmând sã-ifie stabilitã ºi ziua din lunaaugust a.c, în care hune-doreanul va încerca sã sta-

bileascã o performanþãpentru România. „Amprimit contractul de laChannel SwimmingAssociation, contract pecare urmeazã sã-l traduc înromânã, el fiind redactat înenglezã ºi am plãtit o sumãde bani pentru a arãta cãsuntem serioºi. În lunaaugust suntem cinci sportivicare dorim sã trecem înotCanalul Mânecii, eu sunt alcincilea. Sunt hotãrât sãrealizez aceastã perfor-manþã pentru þara noas-trã”, a declarat AvramIancu. Tânãrul are nevoieîn perioada urmãtoare de osumã de bani pentru a plãtiºi restul sumei cuprinsã încontractul cu ChannelSwimming Association,circa 2000 de lire sterline.

U n fost sportivsare în

sprijinul lui Avram Iancu

Suma totalã de care bi-bliotecarul are nevoie esteuna micã pentru imagineapozitivã de care ar benefi-cia România în urma unuisucces, însã multe preamare pentru posibilitãþileunui bugetar. Astfel cã,Avram Iancu se bazeazã pesprijinul autoritãþilor ºi alsponsorilor. Prima vestebunã pentru tânãr a venitduminicã seara, când un altfost sportiv de performanþãintrat în politicã, a interve-nit într-o emisiune televiza-tã ºi a declarat cã-l va spriji-ni. „Imaginea pozitivã decare ar benefica þara noas-trã, judeþul nostru ºi ValeaJiului m-a fãcut sã intervin

ºi sã anunþ public cã-l voisusþine pe Avram Iancu.Sã nu-ºi facã griji în pri-vinþa banilor necesari, eufac tot posibilul ca prinAsociaþa Rosa Multiflorape care o coordonez, sãstrângem suma necesarã,iar tânãrul Avram Iancusã se concentreze laantrenamente ºipregãtirea fizicã. Ampracticat ºi eu sport deperformanþã ºi mã simtobligat sã ajut ori de câtori am posibilitatea”, adeclarat Costel Avram,coordonatorul PNL dinValea Jiului ºi fost jucãtorde rugby la ªtiinþaPetroºani.

A ntrenamentedure

Avram Iancu ºi-a începutperioada de pregãtire înapa rece ca gheaþa din

lacurile de pe Maleia. Dupãce temperaturile mai cresc,tânãrul vrea sã înceapãsesiuni de înot pe majori-tatea lacurilor mari dinapropierea Vãii Jiului, cumar fi barajul de la Valea dePeºti, Lacul Vidra ori bara-

jele de acumulare din zonaHaþegului. Are nevoie însãde acordul celor de laApele Române pentru cãînotul este restricþionat, iardirectorul Apa Serv ValeaJiului spune cã-l va ajuta ºiîn aceastã privinþã. „Am sãdiscut cu cei de la ApeleRomâne, sã-i rog ca sã-ipermitã sã se antreneze înlacurile acestea. Va trebui

sã clarificãm împreunã pece lacuri vrea sã seantreneze ºi dupã ce discutcu Avram Iancu, voi cerepermisiunea conduceriiApelor Române pentru el”,a mai precizat CostelAvram.Adriana PAVEL

Pe parcursul anului tre-cut, în judeþul Hunedoaraau fost înregistrateaproape 3000de cazuri deobezitate, cu 300 maimulte fata de anul prece-dent. La fel ca ºi pe plannaþional, tendinþa obezitãþiieste în creºtere ºi în judeþulnostru. „Înregistrate, în2013 avem 2990 decazuri, iar în 2012 avem2683 de cazuri. Aceastãsituaþie reprezintã doarobezitatea, nu ºi greutateapeste cea normalã, a afir-mat dr. Cecilia Birãu,reprezentant Direcþia deSãnãtate Publicã

Hunedoara. Deºi obezi-tatea în sine este o boalã,specialiºtii atrag atenþia cãaceasta poate duce ºi laalte afecþiuni mult maigrave, cum ar fi hipertensi-unea sau diabetul zaharat.Pentru a nu ajunge înaceastã situaþie, medicii vincu sfaturi, iar cele maiimportante sunt miºcarea,hidratarea, adicã consumulde doi litri de lichide pe zisi, bineînþeles, o alimen-taþie sãnãtoasã. În cazurileîn care este deja prea târziu pentru prevenire,specialiºtii sunt de pãrerecã obezitatea poate fitratatã dacã existã voinþã ºi ambiþie.

Judeþul Hunedoara, în topul judeþelor

cu cei mai graºi oameni

A limentaþia nesãnãtoasã asociata custresul reprezintã principala cauza a

obezitãþii, sunt de pãrere specialiºtii, iarpotrivit datelor furnizate de aceºtia, unromân din patru suferã de aceastã boalã.

Costel Avram îl susþine pe bibliotecarul care va traversa Canalul Mânecii

T ânãrul din municipiul Petroºani care vrea sã devinã primul român ce

traverseazã înot Canalul Mânecii, a primitactele de la asociaþia internaþionalã care monitorizeazã ºi înregistreazã încercãrile sportivilor.

cvj nr 584, marti, 1 aprilie

Documents