cvj nr 1142, marti 12 iulie

7
A ucis doi tineri cu cuþitul ºi va sta dupã gratii 24 de ani, iar soþia lui a vrut sã rupã orice legãturã cu el. Nu îºi doreºte ca fiul lor sã afle când va creºte mare cã tatãl sãu are pe conºtiinþã doi tineri nevinovaþi. Tânãrul de 26 de ani, din Vulcan, care a ucis cu un cuþit doi tineri în faþa unui club de manele, în urmã cu doi ani, se luptã în instanþã pentru a putea pãstra legãtura cu fiul sãu. Soþia lui a vrut sã ca minorul sã nu mai aibã nici o legãturã cu crimi- nalul aflat dupã gratii, dar nici cu familia acestuia. A reuºit în primã instanþã sã-l ia pe bãiat la ea, însã bãrbatul a fãcut apel ºi Tribunalul Hunedoara i-a permis sã menþinã legãtu- ra cu copilul sãu. Astfel, Cosmin Bãrbuþi are drep- tul sã-i trimitã bãieþelului de trei ani fotografii, înregistrãri audio-video, scrisori, cât ºi sã ia legãtu- ra telefonic cu el. La fel ºi bunicul bãiatului va avea dreptul sã-l vadã pe micuþ. Cosmin Bãrbuþi a primit 24 ani închisoare pentru omor calificat ºi va trebui sã plãteascã daune de sute de mii de lei urmaºilor celor doi tineri. Individul (26 de ani) ºi-a premeditat crimele au sta- bilit anchetatorii în timpul urmãririi penale. A petre- cut într-un club de manele din Vulcan ºi a intrat într-o altercaþie cu un alt tânãr. Angajatul cu paza ºi patronul localului l-au dat afarã, aceºtia cãzând victime furiei individului. Bãrbuþi s-a dus acasã ºi s-a înarmat cu o rangã ºi un cuþit iar apoi a revenit la localul. N-a mai fost lãsat înãuntru ºi l-a atacat pe patronul barului dar ºi pe omul de ordine. I-a lovit pe cei doi cu cuþitul, iar bodyguardul de 26 de ani a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã. Patronul barului de manele a fost lovit în zona abdomenului de criminal ºi în ciuda efor- turilor medicilor, a murit câteva zile mai târziu pe patul de spital. Criminalul a încercat sã-ºi justifice atacul furibund folosindu-se de argumentul cã era în legitimã apãrare. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1142 Marti, 12 Iulie 2016 S tatul român a vegheat, ba mai mult a ajutat la îngroparea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã se aflã la marginea prãpastiei, iar deciziile întârzie sã aparã de pe linia ministerialã. Factori cumulaþi au condus la situaþia dezastruoasã în care se aflã societatea. >>> >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Rãtãciþi în Parâng T uriºtii au rãmas blocaþi pe Parângul Mare ºi au decis sã cearã ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, de teamã cã ar putea fi atacaþi de animalele sãlbatice. Salvamontiºtii au fost alertaþi cã un grup format din cinci turiºti care plecaserã pe treseu nu mai ºtiu sã se întoarcã la cabana la care erau cazaþi. Salvatorii montani din Gorj, la dispeceratul cãrora a ajuns solicitarea de ajutor, au plecat spre zona din Munþii Parâng, unde anticipau cã se gãsesc turiºtii rãtãciþi, ºi dupã patru ore de traseu au dat de ei ºi i-au salvat. Cei cinci au fost descoperiþi la graniþa dintre judeþele Gorj ºi Vâlcea ºi intenþionau sã înnopteze la o cabanã de la Obârºia Lotrului. Turiºtii s-au rãtãcit pe vârful Parângul Mare, la o altitudine de peste 2000 de metri, au fost prinºi de întuneric ºi au rãmas pe loc de teama animalelor sãlbatice cerând ajutor prin 112. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU CEH MOARE ºi statul APRINDE LUMÂNAREA Criminalul din Vulcan va putea sã-ºi vadã copilul

Upload: geza-szedlacsek

Post on 05-Aug-2016

229 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

A ucis doi tineri cucuþitul ºi va sta

dupã gratii 24 de ani,iar soþia lui a vrut sãrupã orice legãturã cuel. Nu îºi doreºte cafiul lor sã afle când vacreºte mare cã tatãlsãu are pe conºtiinþãdoi tineri nevinovaþi.

Tânãrul de 26 de ani,din Vulcan, care a ucis cuun cuþit doi tineri în faþaunui club de manele, înurmã cu doi ani, se luptãîn instanþã pentru a putea

pãstra legãtura cu fiul sãu. Soþia lui a vrut sã ca

minorul sã nu mai aibãnici o legãturã cu crimi-nalul aflat dupã gratii, darnici cu familia acestuia. A reuºit în primã instanþãsã-l ia pe bãiat la ea, însãbãrbatul a fãcut apel ºiTribunalul Hunedoara i-apermis sã menþinã legãtu-ra cu copilul sãu. Astfel,Cosmin Bãrbuþi are drep-tul sã-i trimitã bãieþeluluide trei ani fotografii,înregistrãri audio-video,scrisori, cât ºi sã ia legãtu-ra telefonic cu el. La fel ºi

bunicul bãiatului va aveadreptul sã-l vadã pe micuþ.Cosmin Bãrbuþi a primit24 ani închisoare pentru

omor calificat ºi va trebuisã plãteascã daune de sutede mii de lei urmaºilorcelor doi tineri.

Individul (26 de ani) ºi-apremeditat crimele au sta-bilit anchetatorii în timpulurmãririi penale. A petre-cut într-un club de maneledin Vulcan ºi a intrat într-oaltercaþie cu un alt tânãr.

Angajatul cu paza ºipatronul localului l-au datafarã, aceºtia cãzând victime furiei individului.Bãrbuþi s-a dus acasã ºi s-aînarmat cu o rangã ºi uncuþit iar apoi a revenit la

localul. N-a mai fost lãsatînãuntru ºi l-a atacat pepatronul barului dar ºi peomul de ordine. I-a lovitpe cei doi cu cuþitul, iarbodyguardul de 26 de ania murit pe loc, dupã ce i-afost secþionatã arterafemuralã. Patronul baruluide manele a fost lovit înzona abdomenului decriminal ºi în ciuda efor-turilor medicilor, a muritcâteva zile mai târziu pepatul de spital. Criminalula încercat sã-ºi justifice atacul furibundfolosindu-se de argumentulcã era în legitimã apãrare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1142

Marti, 12 Iulie 2016

S tatul român a vegheat, ba mai mult a ajutat la îngropareaComplexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã se aflã la

marginea prãpastiei, iar deciziile întârzie sã aparã de pe linia ministerialã. Factori cumulaþi au condus la situaþia dezastruoasã în care se aflã societatea. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Rãtãciþi în Parâng

T uriºtii au rãmas blocaþi pe Parângul Mare ºi au

decis sã cearã ajutor prinServiciul de Urgenþã 112, deteamã cã ar putea fi atacaþi deanimalele sãlbatice.

Salvamontiºtii au fost alertaþi cã un grup format din cinci turiºti careplecaserã pe treseu nu mai ºtiu sã seîntoarcã la cabana la care erau cazaþi.Salvatorii montani din Gorj, la dispeceratul cãrora a ajuns solicitareade ajutor, au plecat spre zona dinMunþii Parâng, unde anticipau cã segãsesc turiºtii rãtãciþi, ºi dupã patru orede traseu au dat de ei ºi i-au salvat.

Cei cinci au fost descoperiþi lagraniþa dintre judeþele Gorj ºi Vâlcea ºiintenþionau sã înnopteze la o cabanãde la Obârºia Lotrului. Turiºtii s-aurãtãcit pe vârful Parângul Mare, la oaltitudine de peste 2000 de metri, aufost prinºi de întuneric ºi au rãmas peloc de teama animalelor sãlbaticecerând ajutor prin 112.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

CEH MOARE ºi statul

APRINDE LUMÂNAREA

Criminalul din Vulcan va putea sã-ºi vadã copilul

Page 2: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

D oar puþin peste12 milioane de

lei vor ajunge în ValeaJiului pentru refacereainfrastructurii afectatãde inundaþii.

În Monitorul Oficial a fost publicatã lista drumurilor din întregjudeþul Hunedoara carevor beneficia de fonduripentru refacerea infra-structurii. Din totalul sumei de 18,491 de lei înValea Jiului vor ajunge

12.373.000 de lei. Ceamai mare sumã îi este alo-catã municipiului Lupeni.Aici refacerea a 17 poduriºi podeþe avariate, reface-rea a 2,5 kilometri dindrumul principal ºi reface-rea a 2 kilometri DN 66A costã nu mai puþin de8702 mii lei. În ordineadescrescãtoare a sumeloralocate de Executivurmeazã oraºul Uricani.Acesta va beneficia de1290 mii lei pentru refa-cerea drumurilor afectatede inundaþii. Mai exact

este vorba de refacerea a 5 poduri avariate ºirefacerea a 13 km destrãzi din localitate.

ªi oraºul Aninoasa afost afectat de inundaþii.Autoritãþilor locale vorprimi suma de 1020 miide lei pentru „refacerestrãzi – 10 km afectatparte carosabilã în oraºulAninoasa, refacere DJ668 B – distrus partecarosabilã cuîmbrãcãminte asfalticã peteritoriul oraºuluiAninoasa”.

Deºi municipiulPetroºani a fost cel mailovit de inundaþii, sumaalocatã de executiv nu este una prea mare. Deprecizat este însã faptul cãbanii alocaþi de Guvern nusunt destinaþi pentrureabilitarea locuinþelor, cistrict pentru reabilitareainfrastructurii. Astfel, lanivelul municipiuluiPetroºani s-au alocat 892mii lei pentru “refacerestradã – structurã rutierãafectatã datoritã alunecãriide teren în municipiul

Petroºani; refacere strãzi -structurã rutierã afectatãdatoritã alunecãrii de terenîn municipiul Petroºani”.Autoritãþile locale de laPetrila primesc 240 de miide lei pentru refacerea a17 poduri distruse în loca-litate, în timp de la Vulcanva fi refãcut un podeþ dis-trus ºi refacerea DJ 666,acolo unde a fost rupt uncorp al drumului. LaVulcan va ajunge suma de231 de mii lei.

S inistraþii nu-ºifac asigurare

obligatorie pentrulocuinþã

Au pierdut mare partedin agonisealã în urmainundaþiilor de luna trecutãºi nu se gândesc sã-ºiasigure casele pentru ase-

mea calamitãþi, chiar dacãpoliþa costã 20 de euro.Dacã ar fi fost asiguraþi,mulþi dintre sinistraþi ar fiprimit despãgubiri ºi nu armai fi fost nevoie sãaºtepte dupã ajutoarele dela bugetul statului. ”De lamunicipalitate am primit3000 de lei fiecare persoanã care a avut desuferit din cauza inun-daþiei. Eu mi-am fãcutpoliþã ºi mi s-a spus clar cãvoi fi despãgubit dacã semai întâmplã sã vinã apamare. Alþii nu ºi-au fãcutpentru cã vor primi aju-toare, cel puþin pe acestlucru se bazeazã. Eu nusunt aºa de sigur cã dacãva veni iarãºi o inundaþie,statul va mai da iardespãgubiri”, a spus unuldintre locuitorii cartieruluiAeroport. Circa 50 deapartamente, 15 case ºi20 de gospodãrii au fostafectate în urma ploiitorenþiale de luna trecutã,însã pagube au fost ºi laalte locuinþe, instituþii publi-ce ºi autoturisme, acesteafiind afectate de grindinã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUMonika BACIUMonika BACIU

ªoferii,cu ochii în soare, înDefileulJiuluiª oferi, motocicliºti,

ori simplipasageri, toþi au avut o mare surprizãîn aceastã dimineaþã,când au ajuns laintrarea în DefileulJiului ºi au aflat cãdoar de la ora 18,00este deschisã arterarutierã.

Restricþiile i-au lãsatcu ochii în soare ºi, ceimai mulþi, au cãutat orutã alternativã, ca sã nustea o zi întreagã lapoarta defileului. „Nuam ºtiut. Am avut ointervenþie la o firmã ºiacum, când am ajunsaici, am constatat cãeste închis. Caut sã vãdpe unde plec, cã trebuiesã ajung la Târgu Jiu ºinu aºtept atât de multeore aici”, a spus unuldintre cei care aºteptaustupefiaþi luni dimineaþãla intrarea în defileulJiului, dinspre Petroºani.

„Mãcar de ne lãsadouã ore la prânz sã tre-

cem. Nu am ºtiut derestricþii ºi sunt chiar înîntârziere”, a replicat,furios, un alt ºofer. Asta,în timp ce un altul dinCluj îi explica unuimotociclist polonez carear fi rutele ocolitoare,pentru cã strãinul chiarnu avea de unde sã ºtiede restricþii.

Drumarii spun cã înperioada 11 iulie - 31august pe Defileul Jiului– DN 66 – se vor execu-ta lucrãri de derocare, înzona Bumbeºti Jiu –Petroºani, ºi circulaþia seînchide pe timpul zilei.Mai sunt ºi excepþii, iardrumarii spun cã estevorba despre transportulde persoane, curseleregulate inter-regio ºi,spre deosebire de anultrecut, anul acesta li sepermite sã circule ºiautocarelor cu turiºti,dar numai în momentulîn care este în grafic ocursã inter-regio.

Cât timp DefileulJiului va fi închis circu-laþiei, reprezentanþiiCompaniei Naþionale deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România

au transmis care sunt ºirutele ocolitoare. Estevorba de trei variante dedrum. Prima variantãeste DN 67 km83+100 (Târgu Jiu –Râmnicu Vâlcea) – DN7 km 170+750(Râmnicu Vâlcea – Sibiu– Sebeº – Simeria) – DN66 km 210+555(Simeria – Haþeg –Petroºani). A doua variantã este DN 67 km83+100 (Târgu Jiu –Drobeta Turnu Severin)– DN 6 km 337+825(Drobeta Turnu Severin– Orºova – Caransebeº)– DN 68 km 5+300(Caransebeº – Haþeg) –DN 66 km 70+336(Haþeg – Petroºani). Atreia variantã ocolitoareeste DN 66 km83+100 (Târgu Jiu –Filiaºi) – DN 6 km264+995 (Filiaºi –Strehaia – DrobetaTurnu Severin – Orºova– Caransebeº) – DN 68km 0+000 (Caransebeº– Haþeg) – DN 66 km70+336 (Haþeg –Petroºani).

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.30 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei- Fleicã porc - 12.90 lei- Carne tocatã - 12.00 lei- Cotlet porc cu os - 14.50 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHIConsultaþii ORL Audiometrie

tonalã & vocalã Protezãri auditive - Dr. PREDA MIHAI -

Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion

Dulãmiþã” Petroºani închiriazãspaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon0731.254.100

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014

Peste 60% din banii pentru inundaþii ajung în Valea JiuluiInfrastructura din Lupeni, cea mai afectatã de urgia naturii

Page 3: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

I nspectorii hunedoreni au

derulat pe parcursullunii iunie maimulte acþiuni decontrol la agenþiieconomici din judeþ, iar în urmaverificãrilor au fostacordate amenzirecord, suma totalãridicându-se la14.800 lei.

În urma verificãrilor,inspectorii au constatatabateri de la nere-spectarea procedurilor,depozitare necorespun-zãtoare, neanunþareaautoritãþii competenteasupra unor aspecte ce privesc sãnãtateapublicã ori rezultatnecorespunzãtormicrobiologic.

Vizate au fost înprincipal aspecteprivind calitatea

spaþiilor în care produsele alimentaresunt manipulate, prelucrate precum ºicele de depozitare amateriilor prime ºi pro-

duselor finite, controluldãunãtorilor, evidenþadocumentelor ºi ainformaþiilor privindsistemul HACCP,condiþiile de igienã ºide funcþionare aunitãþii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

G unoiul din toatã ValeaJiului, dar nu numai, va

ajunge, într-o sãptãmânã, laPetroºani, pe un teren aflat înapropierea staþiei de sortareºi transfer din Colinie.

Decizia le aparþine autoritãþilordin zona Vãii Jiului, care s-au sfãtuitcu reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi au gãsit aiciun spaþiu ce poate fi folosit mãcarcâteva luni, pânã ce va fi funcþionalnoul sistem de gestionare aldeºeurilor ºi groapa ecologicã de laBârcea.

„Þinând cont de situaþia de

urgenþã pe care o avem, în sensul în care începând cu 16 iulie nu sevor mai putea depune deºeurile lagroapa de la Vulcan, ca ºi soluþie de urgenþã, care poate fi realizatãîntr-un timp scurt, am gãsit sã amenajãm platforma de stocare adeºeurilor. Ea se gãseºte pe terenulConsiliului Judeþean Hunedoara,unde, actualmente, este staþia desortare. Este un teren de 14.000 demp, iar pe 3 – 4 mii de mp estezona unde se va amenaja aceastãplatformã de stocare temporarã”, adeclarat Sorin Vasilescu,vicepreºedinte al C.J. Hunedoara.

Maxim un an de zile vom ducepe dealul din Dâlja gunoiul ºi acestanu va fi încã sortat, dupã cum neexplicã cei de la Consiliul Judeþean.„Acolo vor fi doar depozitate temporar, pe o perioadã de maxim 12 luni. Nu se pune acum problema sortãrii lor”, a maiadãugat Sorin Vasilescu.

Groapa de gunoiu de la Vulcanmai este deschisã pânã sâmbãtã, iarde duminicã, fiecare edil din ValeaJiului va trebui sã se gospodãreascã,iar cea mai mare parte a gunoiuluiva ajunge la Petroºani.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

M ai bine de o lunã atrecut de la inun-

daþiile din Petroºani, iaroamenii care au case pealbia pârâului Maleiasunt purtaþi de la ApeleRomâne la primãriaPetroºani ºi înapoi. Devinã sunt douã pâraie demunte care se inter-secteazã pe o proprietateprivatã, iar proprietariiterenului nu mai ºtiucum sã facã, pentru cã setem de o nouã viiturã.

Pârâul Dracului ºiMaleia, care coboarã dinParâng, se intersecteazã lacasa de la numãrul 21 depe strada Maleia, iar ceicare locuiesc aici s-au trezitcu un morman de pãmântîn curte, scos din albiapârâului Maleia, în timp cepârâul Dracului este acumtotal infundat. „Este peproprietatea noastrã, sun-tem obligaþi sã îl acceptãmaºa cum este, dar nuînseamnã cã eu trebuie sã îlîntreþin sau sã îl taluzez.Pânã acum am cheltuitpeste 6.000 de lei, ca sãfac un zid de sprijin cãtre

casã, pentru cã am spus sãnu ne plece casa, darnimeni nu se implicã.Sãptâmâna trecutã au trimis un excavator, ne-auzis cã nu pot sparge un zid,nu se gãseºte un utilaj. Aplecat excavatorul ºi atât arãmas. Apele române auscos din mal pãmântul, l-au pus la noi în curte, auvenit ºi l-au întins ºi acumproprietatea mea nu maipoate fi folositã”, spuneIulian Dobrescu, proprietaral terenului cu pricina.

Nu este prima datã cândapa le ia agoniseala acestoroameni ºi, în timp, ºi-auconstruit singuri diguri,însã, acum, mai multe casestau sã se prãbuºeascã înapã, pentru cã pe o bunã

porþiune, nu este zid desusþinere a malurilor.

„Mã deraneazã cãproprietatea noastrã estedistrusã ºi tot am fãcut înultimii ani sesizãri laprimãrie la Petroºani ºi situaþia este la fel. Mi-amfãcut singur ziduri, ca sã îmiapãr proprietatea. Acum auaruncat toatã mizeria dinalbie pe proprietatea noastrãºi ne-au lãsat aºa”, susþine ºiCristinel Ciobanu, un altproprietar din aceiaºi zonã.

Apele Române ºtiu situaþia, au decolmatat albiaºi recunosc cã doar pentruMaleia pot sã rãspundã,însã, deocamdatã nu suntbani pentru reabilitateamalurilor ºi, în consecinþã,au scos doar aluviunile din

cursul apei. „Noi am intervenit, în regim deurgenþã, pentru decolmatareºi pentru asigurarea secþiuniide curgere a apelor, iarreferitor la lucrãri viitoare deinvestiþii, pe acest pârâu,poate fi vorba, doar înmomentul în care se va gãsio sursã de finanþare”, asusþinut Adriana Surdu,director adjunct al SistemulHidrotehnic al Apelor Valea Jiului.

Pârâul Maleia a fostreabilitat doar pe porþiuni ºiacum pârâul Dracului, careaparþine de PrimãriaPetroºani este problema.Ca sã nu îi mai inunde,oamenii au cerut caprimãria sã le refacã practiccursul apei, dar este nevoiede un accept de la ApeleRomâne, ca sã spargã zidulde protecþie, ca ºi de

acceptul proprietarilor, care trebuie sã îºi asume cãdeversarea se poate întorcespre ei, când apa Maleii vacreºte. „Dacã se se gãseºteo soluþie de comun acord ºidumnealor sunt de acord sãspargem acel zid, atunci ofacem ºi nu cred cã vor maifi probleme în acest sens”,a susþinut Daniel Viºan,director DADPP.

Soluþia a fost agreatã,însã, probleme cu malurilepe zona respectivã vor maifi la fiecare ploaie puterni-cã, pentru cã apa a sãpatîn malurile de pãmânt, iaracum sunt copaci imenºicãrora li se vãd rãdãcinile,iar fundaþiile caselor de pemalul opus sunt extrem dedeteriorate. Apele Române,însã, nu au bani pentruaceste îndiguiri acum.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pârâul Dracului i-a bãgat în sperieþi

Gunoiul va ajunge la Dâlja Amendaþi de inspectorii în alimentaþie

Page 4: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

Afost o noapte înrugãciune pentru

credincioºii din toatãValea Jiului, care auvrut sã ajungã, lunisearã, la cea mainouã bisericã dinPetrila.

Lor li se va alãturauna dintre cele mai ilus-tre feþe bisericeºti dinEuropa, iar împreunã sevor ruga ºi vor ascultapsalmi în Biserica Sfinþii Petru ºi Pavel dinCartierul 8 Martie. Esteun eveniment unic, rarîntâlnit în lumea ecume-nicã a zonei noastre ºipãrintele Adrian Boantã,preotul paroh spune cã

aºteaptã cât mai mulþicredincioºi sã li se alã-ture preoþilor din soborulcare va sãvârºi vecernia.

„Putem sta împreunãîn rugãciune. Preoþii depe raza oraºului ne-amunit în aceastã searã, încea mai nouã bisericã aoraºului, în rugãciune,pentru cã începând cuora 9,00 pânã spre ora 2 marþi dimineaþa,este sãrbãtoarea MaiciiDomnului, Podromiþa,iconoa nefãcutã demânã omeneascã dinSfântul Munte. Anulacesta se împlinesc 153 de ani de când afost ea pictatã în modmiraculos”, a spusAdrian Boantã, preot

paroh al Bisericii SfântulPetru ºi Pavel.

La Petrila a ajunsdoar o copie a acesteiicoane, dar credincioºiiau putut sã vinã, sã seroage ºi sã îl asculte peÎnaltpreasfinþia Sa Iosif,Mitropolititul Europei deVest ºi Centrale, originardin Franþa, care a statpe tot parcursul nopþii larugãciune, în Petrila.

„Foarte rar aducemoameni de calitate, cu oculturã vastã. Dupãrugãciune, va þine ºi ocuvântare în faþa oamenilor ºi îi aºteptãmpe toþi cu drag sã ne fiealãturi”, a mai adãugatpreotul Adrian Boantã.

Icoana MaiciiDomnului Prodromiþacunoscutã mai mult sub numele de IcoanaNefãcutã de mânã

omeneascã este cea maiimportantã icoanã acomunitãþii româneºti dela Muntele Athos,despre care se considerãa fi fãcãtoare de minuni.Icoana este gãzduitã laschitul românesc ºi,datoritã faimei ei, atrageanual zeci de mii depelerini ºi turiºti dintoatã lumea.

Faima deosebitã ºi-a cãpãtat-o datoritãfaptului cã, se crede,chipul Fecioarei Marianu a fost zugrãvit de omâna pãmânteascã, cide penelul unuiînger,conform voinþei luiDumnezeu. O copie aacestei minuni se aflã laPetrila pentru noapteade vecernie ce va þinepânã spre ora 2 marþidimineaþã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Statul român avegheat, ba mai

mult a ajutat laîngroparea Com-plexului EnergeticHunedoara.Societatea energeticãse aflã la margineaprãpastiei, iar decizi-ile întârzie sã aparãde pe linia ministeri-alã. Factori cumulaþiau condus la situaþiadezastruoasã în carese aflã societatea.

Cauza 1.Ministerul prin interpuºi avegheat la declin

CEH a fost înfiinþat în anul 2012. Societateaa fost înfiinþatã prin fuziunea termocentralelorcu cele patru unitãþiminiere din cadrulSocietãþii Naþionale aHuilei. OficialiiMinisterului Energieiaratã cã organigrama afost stufoasã.

“Schema de personal,preluatã prin cele douãfuziuni, a fost supradi-mensionatã, fãrã a firestructuratã. Nu a fostredus costul de producþieal energiei electrice, încondiþiile în care peste50% din acest costreprezintã cheltuieli cumunca vie. De aseme-nea, nu au fost închise

unitãþile neperformante”,aratã oficialii MinisteruluiEnergiei.

Numai cã oficialii dinministere paseazã pisicamoartã în ograda CEH.Aceºtia, indiferent decum s-au numit sau dince guvern au fãcut parte,au cunoscut situaþia realãa societãþii. Astfel,Adunarea Generalã aAcþionarilor a ºtiut înfiecare moment care esteparcursul economico-financiar al CEH. Cum?Statul român, adicã proprietarul de drept alComplexului EnergeticHunedoara a avutreprezentanþi înAdunarea Generalã aAcþionarilor.

Astfel, cei de la AGAau ºtiut cã la data de31.12.2015 CEH a avutun profit de 37.904.154de lei, iar dupã fix un anpierderile au ajuns la147.644.355 de lei. Cufiecare an care a trecut,pierderile societãþii energetice s-au acutizat.Astfel, la data de 31decembie 2014 CEH aînregistrat pierderi de352.308.913 de lei. Înanul 2015 ComplexulEnergetic Hunedoara aatins apogeul. Pierderiletotale au ajuns la1.661.611.978 de lei.AGA de la CEH acunoscut situaþia. Cuminsolvenþa nu mai puteafi evitatã, dupã vizitaministrului Energiei,

Victor Grigorescu înValea Jiului s-a decisdeschiderea acestei pro-ceduri care ar fi trebuit sãofere protecþie juridicãsocietãþii. Numai cã lamomentul decembrie2015, ministrul Energieideclara la Petroºani cãfalimentul nu este o opþiune, deºi CEH seîndreaptã vertiginos sprefaliment. Totodatã acestasublinia cã se av tãia încarne vie, cã se vor luamãsuri.

„Ar trebui sã luãmmãsurile care se impuncu curaj, sã nu ne tememde cuvinte, sã nu netemem sã punem picorulîn prag. Am transmisechipei de conducere dela Hunedoara cã suntalãturi de ei ºi, de fapt,sunt alãturi de toþi ceicare vor sã salveze acestcomplex energetic ºi carevor ca societatea sã îºicontinue activitatea. Estenevoie de bunã-credinþã,este nevoie de compe-tenþã, de profesionalismºi, pânã la urmã dedevotament. ªi al nostruºi al celor care se implicãîn aceastã activitate.Suntem într-un momentîn care este nevoie deefortul tuturor. Am cerutcolegilor de laHunedoara sã deadovadã de transparenþã.Toatã lumea trebuie sãºtie unde suntem, de cesuntem aici ºi cum ieºimdin aceastã situaþie. M-amîntâlnit cu sindicatele ºile-am cerut solidaritate,pentru cã altfel nu putemtrece aceste momentedificile. Nu vreau sã mãuit în acest moment la

parte de vinovãþii, la discuþii de genul acesta,nu pentru cã nu neintereseazã, ci pentru cãobiectivul nostru pe ter-men scurt este ca aceastãsituaþie sã nu se deterio-reze. Ca atare, mesajulnostru este unul deresponsabilitate.Convingerea noastrãdupã aceastã zi este cãexistã niºte soluþii, dar nuvreau sã punem carulînaintea boilor, speculaþiaînaintea adevãrului ºi presupuneri ºi declaraþiiîn loc de fapte. Singurullucru cu care venim,pânã la urmã, aici esteprofesionalismul nostru.Trebuie sã ne ferim deorice alte lucruri, deexemplu orice înseamnãpolitizare, corupþie ºirisipã. Aceste trei lucrurise aflã între cauzele încare se gãseºteComplexul astãzi ºi tre-buie curmate fãrã dreptde apel”, spunea în lunadecembrie, la Petroºani,ministrul Energiei VictorGrigorescu.

Mãsurile care s-au luatnu au ajutat CEH sã îºirevinã, iar acestea nu aufost luate de conducere,ci impuse cumva destarea de insolvenþã ºiadministratorul judiciar.

Cauza 2.Ridicarea administrãrii speciale ºi valulde sechestre

Cea de-a doua cauzãcare a ajutat CEH sãajungã în situaþia de faþãeste ridicarea adminis-

trãrii speciale. Anul trecutcând a fost acordat ajutorul de stat pentruComplexul EnergeticHunedoara s-a decis ridicarea administrãriispeciale. Procedura deadministrare specialã ºide supraveghere finan-ciarã la ComplexulEnergetic Hunedoara afost instituitã prin ordinulministrului Economiei nr.466/2013, iar prinordinul ministrului dele-gat pentru Energie nr.423/2014 a fost numitadministratorul special.Ambele ordine au fostanulate anul trecut.Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã apus sechestru pe bunurileComplexului EnergeticHunedoara. Valoareabunurilor mobile ºiimmobile sechestrateeste de aproape 800 demilioane de lei. Pentrurecuperarea banilor, statul roman a pussechestru pe toateactivele societãþii.

“SocietateaComplexul EnergticHunedoara figureazã ºicu alte creanþe rezultatedin aplicarea prevederilorOrdonanþei de Urgenþã aGuvernului nr. 11/2015privind acordare unuiîmprumut societãþiiComplexul EnergeticHunedoara SA din veni-turi din privatizare ºi aleordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 22/2015privind acordarea unuiajutor individual pentrusalvarea SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara, precum ºialte datorii din acorduri

de împrumut cu organis-me bancare, garantatede stat. Astfel, SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA figureazãîn evidenþa AgenþieiNaþionale deAdministrare Fiscalã cuastfel de creanþe în sumã72.803.065 lei, exigibileînainte de intrarea îninsolvenþã 105.304.866lei, dupã data intrãrii îninsolvenþã, conformtitlurilor de creanþã”, searatã într-un raport alMinisterului de Finanþe.

Fiscul a pus sechestrupe bunurile societãþii învederea recuperãrii creanþelor pe care societatea de înregistreazã.

“De asemenea, precizãm cã în vedereagarantãrii creanþelorbugetare atât celedatorate bugetului gene-ral consolidat, cât ºi acelor rezultate din împru-muturile de stat, organulfiscal a instituit sechestreasupra bunurilor mobileºi imobile ale societãþii, în sumã totalã de767.528.841 lei dincare: 173.239.988 leipentru garantarea împrumuturilor de stat,594.288.853 lei pentrugarantarea creanþelordatorate bugetului gene-ral consolidat. Totodatãmenþionãm cã, potrivitprevederilor art. 75 dinLegea nr. 85/2014privind procedurile deprevenire a insolvenþei ºide insolvenþã cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare, “de la datadeschiderii procedurii sesuspendã de dpre toateacþiunile judiciare, extrajudiciare saumãsurile de executare silitã pentru realizareacreanþelor asupra averiidebitorului””, se maiaratã în raport.

Soarta CEH a fostpecetluitã de statulromân care a garantatîmprumuturile ºi tot statula fost cel care a perceputdobânzi, penalizãri ºidebite la fondul de risc.Dar statul român a asistat pãrtaº la neplatadatoriilor cãtre bugetullocal. Datoriile s-au rosto-

golit precum un bulgãrecare acum s-a spart, iarCEH nu mai face faþãsub povara acestora.

Cauza 3.Privatizare anulatã

Acelaºi stat român avrut sã privatizezeComplexul EnergeticHunedoara. Proceduranu a mai fost continuatã.Pânã anul trecut afuncþionat comisia de privatizare a CEH.Procedura a fost anulatãtot la momentul în cares-a decis acordarea unuiajutor de salvare pentrusocietate.

“Guvernul a adoptat oHotãrâre de abrogare aHG nr. 86/2013, princare se stabilea strategiade privatizare a SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A., luândîn considerare structuraintegratã a societãþii deproducãtor de energieelectricã ºi de exploatarea unor perimetre dehuilã. Conform prevede-rilor legale în vigoare,Societatea avea obligaþiade a restitui pânã la datade 30 aprilie 2015 unnumãr de certificate deemisii de gaze cu efectde serã, egal cu numãrultotal de emisii de gaze cuefect de serã provenitedin instalaþiile carefuncþionaserã în anulanterior, înregistrând undeficit de certificate deemisii de gaze cuefect de serã evaluat lacca. 39 milioane lei.Implementarea cerinþelorDeciziei ComisieiEuropene din21.04.2015, privindacordarea unui ajutor destat pentru salvare cãtreSocietatea ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. care sã asigure ºirestituirea certificatelormenþionate anterior,condiþie esenþialã pentrucontinuarea activitãþii deproducere energie elec-tricã, impune separareaactivitãþii miniere de cele-lalte activitãþi. În acestcontext se modificã structura patrimonialã aSocietãþii faþã de ceaavutã în vedere lamomentul elaborãriistrategiei de privatizareºi, astfel, acþionarul se

aflã în imposibilitatea dea derula procesul de pri-vatizare în condiþiile prevãzute prin strategiaadoptatã prin HG nr.86/2013. Totodatã,Societatea ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. a fost inclusã înprogramul de reducere aplãþilor restante, fiindvizate mãsuri de restruc-turare internã ºi gãsireaunor soluþii viabile dedezvoltare. Situaþia eco-nomico-financiarã aSocietãþii nu s-a apreciatatât de mult astfel încâtsã reziste pieþei con-curenþiale, înregistrând ladata de 31 martie 2015datorii de 942,2 mili-oane lei, din care datoriirestante în suma de432,8 milioane lei. Pecale de consecinþã, estenecesarã abrogareastrategiei de privatizare aSocietãþii ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. adoptate prin HGnr. 86/2013”, arãtauoficialii Guvernului anultrecut dupã aprobareaajutorului de salvare.

Cauza 4. Salvarea puteaveni de la ajutorul financiar

Statul nu a vrut sãsalveze ComplexulEnergetic Hunedoara.Anul trecut s-a acordatajutorul de salvare, iar laacel moment, oficialiisocietãþii au cerut plataprin compensare. Adicã,statul român ar fi acordatsuma întreagã din careCEH ar fi urmat sãreturneze un ajutor destat ilegal de care a bene-ficiat în perioada 2008-2011, iar apoi din sumarãmasã sã achiziþionezecertificatele de carbon.Proiectul s-a împotmolitundeva la Ministerul deFinanþe, astfel cã propu-nerea oarecum salva-toare nu s-a înfãptuit.

Nici acum, în al XII-leaceas, ministeriabilii nu îºiasumã nimic legat deComplexul EnergeticHunedoara. Au loc întâlniri, declaraþii în care“huila este foarte impor-tantã”, dar atât. CEHmoare, iar statul românaºteaptã sã aprindãlumãnarea.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016 Actualitate 5

Statisticile aratã cã, înRomânia, în anul 2011, s-au pro-dus 4.230 de decese din cauzacancerului profesional. De fapt,peste 53% din numãrul cazurilorde deces înregistrate sunt dincauza cancerului, statistica fiindvalabilã la nivel europaean.

O campanie de prevenire ºiinformare are loc în acest an înRomânia, iar în Valea Jiului,inspectorii de muncã spun cã,pânã în decembrie, au în vederesã îi instruiascã pe angajatori cuprivire la astfel de riscuri.

În fapt, este vorba despreaprofundarea cunoºtiinþelordobândite la instruirile din aniianteriori, informarea factorilorinteresaþi despre obligaþiile legale

în domeniul substanþelorchimice ºi despreatribuþiile de con-trol ale inspecto-rilor de muncã,iar mai apoi fac ºi controale, casã vadã dacã s-a înþeles.

Inspectorii de muncã le explicãangajatorilor cã nu existã niciunsector de activitate care sã fiescutit de astfel de riscuri, pentrucã toþi folosim medicamente,detergenþi, cosmetice, insecticide,iar în birouri ne expunem lavaporii emanaþi de toner, pastacorectoare, ori adezivii de pe hârtiuþele autocolante. Plãtim,însã, pentru toate acestea, iarOrganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii

a estimat cã din 2012, din cauzaaccidentelor de muncã ºi a bolilorprofesionale, s-au pierdut anual înlume în jur de 4 procente dinProdusul Mondial Brut, echivalen-tul a 2,8 trilioane de dolari.

Tocmai de aceea, inspectoriiITM au demarat o campanie deinformare a oamenilor cu privirela expunerea la agenþii chimici de la locurile de muncã.

La final de an, vom afla cum afost ea conceputã ºi ce mãsuri s-au luat în consecinþã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

CEH moare ºi statul aprinde lumânarea Facem cancer de la substanþele de la muncãPeste 100.000 de oameni au murit din

cauzã cã au dobândit, la locul de muncã,o formã de cancer. Situaþia este valabilã lanivelul þãrilor UE ºi inspectorii de muncãne atrag atenþia cã tot ceea ce existã înbiroul în care ne desfãºurãm activitatea, dela imprimante, la detergenþi, sunt nocivi ºine pot îmbolnãvi.

Noapte de rugãciuneºi psalmi la Petrila

Page 5: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 20166 Actualitate

S taþiunea montanãStraja gãzduieºte

singura tabãrã destinatãcopiilor supraponderali.Începând din luna aceasta ºi pânã lasfârºitul lunii august,copiii supraponderali îºipot petrece câteva zile înStraja unde vor învãþacum sã scadã în greutatemâncând sãnãtos.

“În 2016, în staþiuneaStraja din judeþul Hunedoaravom desfãºura ediþiile 6 ºi 7 a“taberei de sãnãtate” pentrucopiii supraponderali.Obiectivul nostru este sã-iajutãm pe copii sã slãbeascãsimþindu-se bine, fãcându-ºiprieteni ºi câºtigând încredereîn ei. Noi nu vom face din

obezitate o problemã maimare decât este, iar slãbireanu înseamnã o dietã lipsitã degust ºi consistenþã. Gãtimmâncãruri sãnãtoase, gustoase ºi dozãm corespun-zãtor fiecare masã. Misiuneataberei este de a induce copiilor comportamente deviaþã sãnãtoase (nutriþie,miºcare, echilibru emoþional)pe care sã le menþinã si cândse întorc acasã. Îi aºteptãmpe copii în tabãrã sã learãtãm cã slãbitul printr-unregim de viaþã sãnãtos poatefi DISTRACTIV!”, spun peFacebook cei din Straja.

Evenimentul se adreseazãcopiilor supraponderali, dar ºinormoponderali cu vârstecuprinse între 7 ºi 18 ani.

Monika BACIUMonika BACIU

Tabãrã pentru copiii supraponderali

Page 6: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016 Actualitate 7

M uzeul CivilizaþieiDacice ºi

Romane Deva, prinintermediul Muzeuluide Istorie Localã ºiEtnografie Brad ºi cusprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,vã invitã începând cudata 13 iulie 2016 sãparticipaþi la acþiuneaintitulatã „Atelierul dehârtie”.

Activitãþile propriu-zisese vor desfãºura în fiecaremiercuri pe întreaga peri-oadã a vacanþei de varã,între orele 09.00 ºi 12.00,la sediul Muzeului deIstorie Localã ºi Etnografiedin Brad, situat pe stradaCloºca, numãrul 4.

„Atelierul de hartie” îºipropune sã ofere celorinteresaþi informaþii ºiexemple despre modul

cum pot fi reciclate, într-un mod plãcut ºi cufolos, deºeurile de hârtie.Totodatã, participanþii vorfi ajutaþi sã câºtige noideprinderi, abilitãþi, sãdobândeascã noicunoºtinþe ºi, de ce nu, sã se distreze învãþândlucruri noi.

Cel care va fi alãturi dedoritori este RãzvanSupuran, meºter hârtier laMuzeul Þãranului Romândin Bucureºti, pentru a-iînvãþa sã realizeze hârtiemanualã din deºeuri, sã

execute tipãrirea ºilegarea manualã a cãrþilor.Atelierele vor fi la nivel deîncepãtor, la ele putândparticipa copii între 5 ºi18 ani, chiar împreunã cupãrinþii. Confecþionareahârtiei va continua cuincursiuni în lumea tiparu-lui manual, finalizându-secu o carte-obiect, iar sãp-tãmânal vor fi introduseelemente noi, astfel încâtîn componenþa hârtiei vorintra rând pe rând fire deiarbã, flori, seminþe, cafea,condimente, nisip, etc.

Biroul de Relaþiicu Publicul

Bãtãlie pentruposturile dinînvãþãmântS ute de cadre didactice

vor susþine examenul detitularizare. 54 de posturi sunttitularizabile, în schimbnumãrul candidaþilor este depeste 450. cei care nu vor reuºi,în urma examenului, sã ocupeun post de titular mai au ºanse.

La nivelul judeþului sunt disponibile 550 de posturi, cu o valabilitate mai micã de 4 ani.Potrivit reprezentanþilorInspectoratului ªcolar JudeþeanHunedoara, 456 de profesori, educatori sau învãþãtori ºi-au depusdosarele pentru ocuparea posturilorvacante ºi rezervate pentru anulºcolar 2016-2017.

„Pentru a ocupa locul la o catedrã titularizabilã ºi pentru a seangaja pe o perioadã nedetermi-natã, candidaþii trebuie sã obþinã cel

puþin nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la cea practicã. Pentru a fiangajaþi pe o perioadã determinatã,cadrele didactice hunedorene trebuie sã obþinã cel puþin nota 5 la examenul scris”, spun reprezentanþii ISJ Hunedoara.

Proba scrisã este programatã pedata de 20 iulie 2016. Primelerezultate se vor afiºa pe 27 iulie, iarcontestaþiile vor putea fi depuse înaceeaºi zi, dar ºi în cursul zilei de 28iulie. Rezultatele finale vor fi afiºatepe data de 3 august.

Monika BACIUMonika BACIU

„Ziceþi acolo ce vreþi,dar lãsaþi-mã

dacu în pace, doar n-osã dau interviuri cã-sun om terminat” - Paul C., Petrila.„Tot timpul trebuie sãfiu cu ochii pe ele(gemene autiste – n.n.),au nevoie de ajutor laorice pas... Acum facdemersurile pentru a-mischimba protezapiciorului” - Oana-Cristina P., Petroºani.

Doi oameni de vârstediferite, acelaºi handicap– fãrã un picior. Cel maiîn vârstã este înconjuratde familie, de dragoste,de atenþie ºi cu toateacestea este irascibil ºiinvocã mereu faptul cã eun om bolnav, cã nu ºtiucei din jurul sãu prin cetrece, cã viaþa sa s-a ter-minat deºi are 54 de ani

ºi încã aratã un bãrbat cabradul. Refuzul de a facemiºcare, de a se adaptanoii situaþii, deºi au tre-cut ºase ani de la acci-dent, l-a fãcut sã creascãîn greutate ºi de acolouºoare dezechilibre alefuncþiilor organismului.

Paul C., din Petrila, adevenit ursuz ºi nicinepoþelul sãu pare sã nu-l însenineze preamult. „Ne bucurãm cã înrest este relativ sãnãtos,dar de la accident s-aschimbat total, estedepresiv. I-am arãtatcum alþi oameni duc oviaþã normalã, cei maitineri au servici ºi copii,dar nu merge nimic,parcã i-a dispãrut poftade viaþã”- povesteºteMarinela S., fiica maimare a fostului minerrãmas fãrã picior înurma unui accident demaºinã. Paul C. ne-a

repezit: „ziceþi acolo cevreþi, dar lãsaþi-mã dacuîn pace, doar n-o sã dau interviuri cã-s un omterminat”.

Exact opusul lui PaulC., este Oana-Cristina,din Petroºani, o mamãgreu încercatã de viaþã, omânã de om de o forþãrarã. În urma unui accident de maºinã – uniresponsabil a lovit-o dinplin chiar pe trotuar – a rãmas ºi ea fãrã unpicior. Cãsãtoritã fiind anãscut douã gemene,care iniþial au fost diag-nosticate cu retard, caulterior sã se constate cãsunt autiste. O viaþã chinuitoare a unei mamefãrã picior, doi copii carenecesitau atenþie ºi îngrijiri deosebite, apoispitale, controale, trata-mente... Tatãl fetiþelor ºisoþul Oanei a clacat psi-hic, durerea ºi perspecti-va sumbrã a vieþii l-audoborât. A pãrãsit familia pentru a nu o luarazna. Aºa se face cãOana-Cristina a rãmassingurã, cu handicapulsãu, sã-ºi creascãgemenele veghind zi ºinoapte asupra lor, sã lepoarte pe la spitale, latratamente, iar fiecaremãruntã reuºitã în comportamentul feteloreste pentru ea o marevictorie.

Are ºi ea familie - tatãºi sorã, în Uricani – careo ajutã în mãsuraposibilitãþilor. Gemeneleau acum 11 ani, iarmama lor 38 de ani...

„Este greu, darCristina ºi Alexandrasunt iubirile mele. Tottimpul trebuie sã fiu cuochii pe ele, au nevoiede ajutor la orice pas.Mã ajutã foarte multºcoala specialã de laSimeria, unde le duc deluni pânã vineri. Acoloeste un colectiv extraor-dinar, au fãcut progrese,mã pot înþelege cu ele,mai ales cu Alexandra.Acum este vacanþã, numai merg la ºcoalã.Periodic trebuie sã le ducla controale la Cluj ºi îmieste foarte greu sã facrost de mijloc de trans-port, de o maºinã, pen-tru a le duce la doctor.Da, existã momente

când obosesc, când simtcã nu mai pot, dar ledepãºesc. Acum facdemersurile pentru a-mi schimba protezapiciorului, cealaltã numai corespunde e preaveche ºi mã jeneazã.

Am mai pãþit una, cãaºa se întâmplã... Eramcu fetele în staþie ºi eramcu telefonul în mânã sãchem un taxi, iarAlexandra s-a agitat, m-aîmpins ºi cum stabilitateamea este una cu proble-me, am cãzut lovindu-mãrãu la piciorul sãnãtos.Am stat în spital laHaþeg, iar personalul dela ºcoalã, din Simeria, afost ca ºi familia mea, auvenit zilnic la spital” -povesteºte, printre multealtele, Oana-Cristina.

Pãrea mai slãbitãdecât ultima datã cândam vãzut-o ºi am între-bat-o dacã stã bine cu

sãnãtatea. Ne-a precizatcã a renovat casa,apartamentul aflat laparterul blocului, pentrucã igrasia o invadase ºiapãruserã insecte de laumezealã. Era vãditobositã, dar ne-a asiguratcã va trece...

Oana pare un copilcu copii pe care viaþa oîncearcã greu, dar fiindîn general comunicativã,tonicã, are mulþi amici,este apreciatã ºi respectatã în CartierulAeroport pentru forþa sa de a-ºi duce crucea cudemnitate.

De regulã, un handicap fizic înseamnãneºansa de a fi stigmati-zat de societate, de a nute putea bucura de viaþã,de a te raporta în permanenþã la oameniisãnãtoºi, lucruri ce ducinvariabil la un handicapal conºtiinþei, unul psihic.Dintre cele douã cazuriprezentate, în cel aldomnului Paul C., dinPetrila, pare cã s-aîntâmplat. Oana-Cristinaa reuºit sã-l evite înprimul rând prinacceptare vorbinddeschis de lipsa piciorului, vorbinddeschis, fãrã sã seplângã, de greutãþile dezi cu zi, orã de orã, cugemenele sale autiste, iar acest lucru se vaîntâmpla pânã la sfârºitulvieþii sale…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Douã vieþi, acelaºi handicap, atitudini opuse

Atelierul de hârtie

Page 7: CVJ Nr 1142, marti 12 iulie

A cum când sângele

clocoteºte ºicreierul se înfier-bântã, în legãturãcu numirea unuiantrenor strãin laNaþionalã, ne-amgândit sã facem oanalogie legatã de relaþia dintrefotbalul din ValeaJiului ºi echipaNaþionalã.

Statistica ne aratãcã au existat de-a lungul timpului, câþivaantrenori care au trecut ºi pe la JiulPetroºani, dar au fostºi antrenori ai echipeiNaþionale a României.

C IBI BRAUN-BOGDAN,

REFUGIATULAnul 1939 îl

gãseºte peColoman (Cibi)Braun – Bogdanla cârma echipeiNaþionale, dardin pricinarãzboiului, se varefugia în ValeaJiului, unde vaantrena între anii1940-1945,practic, fãrãcompetiþiinaþionale, dar els-a impus camare descoperi-tor de talentelocale. Apoi a

revenit în alte treimondiale, 1947, 1949 ºi 1950-51 laNaþionalã, acumulândîn total 9 partide încalitate de antrenor.

J EANLÃPUªNEANU,

ANTRENOR FÃRÃVICTORIE

Jean Lãpuºneanu afost un celebru portar ,ajuns ºi la echipaNaþionalã, fiind portarul României laC.M. din 1930 înUruguay. La vârsta de34 de ani, în 1942, vaprelua NaþionalaRomâniei în calitate deantrenor, cu care nuva obþine nicio victorie:0-7 cu Germania, 0-1

cu Slovacia, 2-2 cuCroaþia, fiind schimbatdupã numai trei jocuri.Printre cei care l-aantrenat atunci senumãrã ºi BazilMarian, viitor antrenoral Jiului ºi alNaþionalei!

La Jiul Petroºani,Jean Lãpuºneanu aantrenat în 1951,când echipa se numea“Flacãra” cu Crâsnic,Romoºan, Vasiu,Karkso II, Karkso I,Paraschiva, etc.) ºi aocupat locul 7 din 12 echipe.

B AZIL MARIAN,READUCE

JIUL ÎN “A”În anul 1960, la Jiul

este adus ca antrenor ,venind de la RapidBucureºti, Bazil Marian(38 de ani ), dar ºi cuexperienþã ca jucãtorde Naþionalã, unde

jucase de 18 ori. Jiultocmai retrogradase înDivizia “B”. BazilMarian o ia de lacapãt (cu Ciurdãrescu,Ghibea, V. Gabor,Zsiga Gram, Crâsnic,Cosmac, Karkso II, M.Crãciun, etc.) ºi pro-moveazã din nou în

“A”.A stat pe banca

echipei Naþionale unmeci , pe 4 ianuarie1967, la Montevideo,Uruguay-România 1-1,la meciul de debut aljiulistului Petre Libardi.

G IGI STAICU,LÂNGÃ

MIRCEALUCESCU

Vreme de 13 ani(1950-1963) jucãtor laSteaua, Gheorghe(Gigi) Staicu a devenitantrenor în anul 1969.

A activat la mai multeechipe de club, printre

care o scurtã perioadãîn ediþia 1995-1996 ºila Jiul Petroºani.

În anul 1983 a fostnumit la cârma lotuluiNaþional Olimpic.Performanþele salecele mai notabile suntlegate de pregãtireaechipelor naþionale dejuniori, echipe cu carea reuºit patru calificãrila finalele U.E.F.A.(1986, 1988, 1990,1993).

Aºadar, dintre predecesorii luiChristoph Daum,patru antrenori aiNaþionalei Românieiau trecut ºi pe la JiulPetroºani. Au fost întotal 43 de antrenori,în perioada 1922-2016, doar unul singurfiind strãin, JosefUridil, prezent pebanca României la unsingur meci,Cehoslovacia –România în 1934, laC.M. din Italia. Sãsperam cã pe cel de-aldoilea din afaraRomâniei, Daum sã-lprindã CampionatulMondial din 2018!

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 20168 Sport

Am mai avut unantrenor strãin lacârma echipeiNaþionale a României.Se întâmpla acum 82

de ani, la CampionatulMondial din Italia în1934. Înaintea turneu-lui final F.R.F.-ulrenunþã la serviciile lui

Costel Rãdulescu –care antrena din1923! - ºi îl acuce peJosef Uridil din Viena,pentru micul meci laacest termen, pe 27mai 1934 la Trieste,acolo unde România(cu Zomboran,Morametz, R.Katormany, Bindea,Planicka, Nejedly sau

Puc, pierzând cu 1-2,deºi Dobay deschidescorul în min. 10.

A fost un foc depaie, o apariþie mete-oricã. Uridil a renunþatdupa acel meci.

Acum, în 2016vine Christoph Daum,al 44-lea antrenor laNaþionalã. Sã nuvedem doar partea

goalã a paharului.Poate e un nouînceput. ªi ar trebuisã fie. Lucrurile s-auschimbat, evident,dupã 82 de ani.Daum are greaua mis-iune a multor meciuripentru a ajunge laMondialul rusesc.Oricum ne dorim sã-lbatã pe Uridil.

Henþ cu mâna

DAUM, MAI TARECA URIDIL!

Fotbal. Antrenori

DE LA JIUL LA „NAÞIONALÔ SAU INVERS!

Antrenor Jiul NaþionalaRomâniei

CibiBraun-Bogdan 1940-45

1939,1947,1949, 1950-51

Jean Lãpuºneanu 1951 1942

Bazil Marian 1960-62 1967

Gigi Staicu 1996-97 1983

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CIBI BRAUN BOGDAN

CRISTOPH DAUM

GIGI STAICU

BAZIL MARIAN