cvj nr 717, marti, 14 octombrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 717 Marti, 14 Octombrie 2014 Incidentul s-a petrecut la lãsarea serii, la doi paºi de sediul Poliþiei din localitate, în apropierea pieþei agroalimentare cen- trale. Cei care au vãzut cum s-a petrecut totul au sunat la 112, pentru cã bãtrânul nu mai putea ieºi singur. „A cãzut de pe margine. Nu ºtim dacã i s-a fãcut rãu, ori doar s-a dezechilibrat. Avea cu el un cãrucior de butelii ºi poate cã a alunecat cu el în albia apei”, au spus martorii care au chemat ambulanþa. Bãtrânul a cãzut de la aproximativ 3 metri înãlþime în albia apei, dar norocul sãu a fost cã nivelul pârâului de munte este unul scãzut în aceastã perioadã ºi s-a ales doar cu câteva leziuni superficiale. El a fost scos de echipajul SMURD din albia apei ºi transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a fost supus mai multor inves- tigaþii. În urma analize- lor, medicii vor stabili cu exactitate starea de sãnãtate a acestuia. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Poliþia e cu noi, hoþii... N u ºtiu la alþii cum e, dar la noi, când vezi cum se furã la drumul mare, te întrebi oare dacã nu avem prea puþini poliþiºti, benzinã în maºinile de poliþie ºi resurse deloc, ori prea mulþi hoþi. Asta e explicaþia simplã, pentru cã dacã este sã analizãm evenimentul recent petrecut la magistrala de termoficare din Petroºani, ne ia jalea. Pãi cum altfel? Am vãzut noi în filmele americane cum poliþia apare cu maºina imediat, dacã ceva nu este în regulã, dar la noi toate-s în regulã, începând cu comandantul Titel Brãgaru a cãrui casã a fost construitã în incinta unui parc din Lupeni ºi pânã la oamenii de rând, care or fi crezut cã hoþii îs adevãraþi muncitori. Nu? Pãi ãia au venit cu toatã logistica ºi au tãiat o conductã groasã de aproximativ un metru ºi lungã de vreo 20 m, au încãrcat-o ºi au cãrat-o cel mai probabil la un centru de fier vechi. ªi nimeni nu a vãzut nimic, pânã ce responsabilii de la Termocentrala Paroºeni nu or fi sesizat ei pe diagrame, cã apa s-a scurs, magistrala fiind pregãtitã pentru furnizarea agentului termic. Dar poliþia noastrã vegheazã ca totul sã se desfãºoare absolut normal, indiferent cã vorbim de hoþii de fier, ori de cei de cãrbuni. ªi, cu toatã tãrãºenia din ultimele zile, nici þipenie de poliþist prin zona cu pricina, luni dimineaþã, când mai degrabã i-am gãsit pe hoþii de cãrbuni, ºi ei la fel de nestingheriþi. Oare Titel Brãgaru mai este comandantul Poliþiei Petroºani? Întrebarea este pur informativã dat fiind faptul cã de o lungã perioadã de timp activitatea domniei sale nu mai este vizibilã? Pe domnul poliþist ºef îl mai poþi zãri, din când în când, prin niºte cluburi, ori cafenele… U n grup de tineri arhitecþi, stabiliþi la Paris, Cluj ºi Bucureºti, vin la Petrila, pentru cã, spun ei „ne intereseazã soarta patrimoniului industrial din România ºi impactul metamorfozelor urbane asupra societãþii”. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Arhitecþii salveazã Petrila! Salvat din pârâu U n bãtrân a fost salvat de echipajul SMURD de la Petroºani, duminicã searã, dupã ce s-a dezechilibrat ºi a cãzut în albia pârâului Maleia.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 05-Apr-2016

231 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 717

Marti, 14 Octombrie 2014

Incidentul s-a petrecut la lãsarea serii,la doi paºi de sediulPoliþiei din localitate, în apropierea pieþeiagroalimentare cen-trale. Cei care au vãzutcum s-a petrecut totulau sunat la 112, pentrucã bãtrânul nu maiputea ieºi singur. „Acãzut de pe margine.Nu ºtim dacã i s-a fãcutrãu, ori doar s-adezechilibrat. Avea cuel un cãrucior de buteliiºi poate cã a alunecat

cu el în albia apei”, auspus martorii care auchemat ambulanþa.

Bãtrânul a cãzut dela aproximativ 3 metriînãlþime în albia apei,dar norocul sãu a fostcã nivelul pârâului demunte este unul scãzutîn aceastã perioadã ºi s-a ales doar cu câtevaleziuni superficiale. El a

fost scos de echipajulSMURD din albia apeiºi transportat la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani, unde a fostsupus mai multor inves-tigaþii. În urma analize-lor, medicii vor stabilicu exactitate starea desãnãtate a acestuia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Poliþia e cu noi, hoþii...N u ºtiu la alþii cum e, dar la

noi, când vezi cum se furã ladrumul mare, te întrebi oare dacãnu avem prea puþini poliþiºti, benzinã în maºinile de poliþie ºiresurse deloc, ori prea mulþi hoþi.

Asta e explicaþia simplã, pentru cãdacã este sã analizãm evenimentulrecent petrecut la magistrala de termoficare din Petroºani, ne ia jalea.Pãi cum altfel?

Am vãzut noi în filmele americanecum poliþia apare cu maºina imediat,dacã ceva nu este în regulã, dar la noi toate-s în regulã, începând cucomandantul Titel Brãgaru a cãrui casãa fost construitã în incinta unui parc din Lupeni ºi pânã la oamenii de rând,care or fi crezut cã hoþii îs adevãraþimuncitori. Nu? Pãi ãia au venit cu toatãlogistica ºi au tãiat o conductã groasã deaproximativ un metru ºi lungã de vreo20 m, au încãrcat-o ºi au cãrat-o cel mai probabil la un centru de fier vechi.ªi nimeni nu a vãzut nimic, pânã ceresponsabilii de la TermocentralaParoºeni nu or fi sesizat ei pe diagrame,cã apa s-a scurs, magistrala fiindpregãtitã pentru furnizarea agentului termic.

Dar poliþia noastrã vegheazã ca totul sã se desfãºoare absolut normal,indiferent cã vorbim de hoþii de fier, oride cei de cãrbuni. ªi, cu toatã tãrãºeniadin ultimele zile, nici þipenie de poliþistprin zona cu pricina, luni dimineaþã,când mai degrabã i-am gãsit pe hoþii decãrbuni, ºi ei la fel de nestingheriþi.

Oare Titel Brãgaru mai este comandantul Poliþiei Petroºani? Întrebarea este pur informativã dat fiindfaptul cã de o lungã perioadã de timp activitatea domniei sale nu mai este vizibilã? Pe domnul poliþist ºef îl maipoþi zãri, din când în când, prin niºtecluburi, ori cafenele…

U n grup de tineri arhitecþi, stabiliþi la Paris, Cluj ºi Bucureºti,vin la Petrila, pentru cã, spun ei „ne intereseazã soarta

patrimoniului industrial din România ºi impactul metamorfozelorurbane asupra societãþii”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Arhitecþii salveazã Petrila!

Salvat din pârâuU n bãtrân a fost salvat de echipajul

SMURD de la Petroºani, duminicãsearã, dupã ce s-a dezechilibrat ºi a cãzutîn albia pârâului Maleia.

Page 2: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

Au vrut sã fie asistente, dar nu auluat note de trecereD ouã din trei. Administraþia

localã de la Petrila a scos laconcurs trei posturi de asistentmedical pentru cabinetele ºcolaredin localitate. Concursul a avut locsãptãmâna trecutã, însã din celepatru persoane care s-au înscrisdoar douã au reuºit sã obþinã onotã care sã le permitã ocupareapostului.

“În data de 6 octombrie a avut locconcursul pentru ocuparea a trei posturide asistente medicale. S-au înscris patrupersoane, dar doar douã au reuºit sã iaconcursul, o doamnã asistentã pentrucabinetul medical de stomatologie ºi unapentru cabinetul de medicinã generalã.Celãlalt post rãmâne neocupat , deocamdatã. Am hotãrât împreunã cucei de la DSP ºi cu domnul primar sã nuîl mai scoatem la concurs pentru cã nu

s-au înscris medici pentru medicinã generalã ºi va trebui sã gãsim o soluþie,sã facem contract cu medicii noºtri defamilie din oraº ca sã putem sã avemacoperit programul de lucru la cabinetulde medicinã generalã. Pentru cabinetulde stomatologie avem concurs în datade 20 octombrie. Acolo s-a înscris unmedic ºi sper sã ia concursul ºi sã avemde luna viitoare medic pentru cabinetulde stomatologie”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Celelalte douã persoane care s-auînscris la concurs nu s-au încadratîn barem.

120 de mii de lei au fost alocaþipentru amenajarea celor douã cabinete medicale ºcolare dinPetrila. Una va funcþiona la grãdiniþa PN2, iar cealaltã la liceu.Edilii locali spun cã lucrãrile vor fifinalizate în acest an.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

D eputatul european Iuliu

Winkler, vicepreºedinteal Comisiei pentruComerþ Internaþional(INTA), considerã cãpolitica comercialã aUE este unul dintrepilonii pe care se poateconstrui noua Europã,diferitã ºi mai competitivã.

"Avem nevoie de oEuropã nouã, diferitã, mai competitivã, iar unuldintre pilonii acestei noiconstrucþii este politicacomercialã comunã a UE.Avem nevoie de noi acor-duri comerciale cu cei maiimportanþi parteneri ai

noºtri. Avem nevoie ºi deAcordul Transatlantic.Cetãþenii UE trebuie sã fieinformaþi corect desprebeneficiile ºi costurile unuiacord comercial UE-SUA.În acest proces este nece-sarã crearea unor alianþe.Industria europeanã ºistructurile sale asociativeexercitã o puternicã activi-tate de lobby pe lângãdecidenþii politici, dar, înaceeaºi mãsurã, aceastaar trebui sã-ºi dinamizezestructurile de comunicarepublicã destinate dialogu-lui cu cetãþenii ºi infor-mãrii opiniei publiceeuropene", a susþinut IuliuWinkler în intervenþia sa.

În acest an, conferinþa cuprivire la starea Europeis-a centrat pe ideea nece-sitãþii unui nou plan deacþiune pentru UE. Printreparticipanþii la dezbateri

s-au aflat fostul premier al Italiei Mario Monti,vice-preºedintele ComisieiEuropene JoaquinAlmunia, fostul premier alLetoniei ValdisDombrovskis nominalizatpentru a ocupa funcþia device-preºedinte alComisiei Europeneresponsabil pentru zonaeuro ºi dialogul social înComisia Juncker.Conferinþa a fostpatronatã de preºedinteleFundaþiei "Friends ofEurope", contele EtienneDavignon, fost vice-preºedinte al ComisieiEuropene.

M. M. GÂNJU GÂNJU

9 milioane de lei pentru drumurile

judeþene. Guvernul a alocat 450 de milioane de lei pentru drumurilejudeþene ºi comunale.

Judeþului Hunedoara i-a fostalocatã suma de 9.970.000 de

lei. Cu sumele repartizate semajoreazã sumele defalcate dintaxa pe valoarea adãugatãpentru drumuri, în vedereafinanþãrii cheltuielilor privinddrumurile judeþene ºi comu-nale. Repartizarea pe unitãþiadministrativ-teritoriale seface de cãtre consiliul judeþean.Ordonatorii principali de credite rãspund de modul deutilizare, în conformitate cudispoziþiile legale, a sumelorrepartizate.

Judeþul Hunedoara alãturide alte patru judeþe din þarã auprimit cei mai puþini bani pentru drumurile judeþene ºicomunale. Cei mai mulþi baniau fost alocaþi judeþelor Neamþ,Olt, Vrancea, Satu Mare,sumele fiind de peste 12 milioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

CJH primeºte bani pentrudrumurile judeþene

Cooperarea - cheia pentru o nouã Europã

Page 3: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

U n grup detineri

arhitecþi, stabiliþila Paris, Cluj ºiBucureºti, vin laPetrila, pentru cã,spun ei „ne intere-seazã soarta patri-moniului industrialdin România ºiimpactul metamor-fozelor urbaneasupra societãþii”.

Concret, ei vin sãne dea o mânã de ajutor ca sã salvãm cemai poate fi salvat laMina Petrila. Au încer-cat înaintea lor ºi alþii,dar se pare cã nu adat roade cazna lor.De altfel, tinerii care îºizic, StartUp Petrilaorganizeazã în ValeaJiului o acþiune ce vaavea loc între 19-26octombrie 2014, desprijinire, activare ºicapacitare a actorilorlocali în gãsirea unorsoluþii alternativedemolãrii minei

Petrila.Au ºi început cu un

exemplu: demolareastaþiei de compresoare,o clãdire veche de 100 de ani, care ultima datã a fostobservatã pe data de 8 octombrie în incintaE.M. Petrila.

Proiectul„Patrimoniul industrialca sursã de regenera-re” iniþiat de ADERF(Asociaþia Doctoran-zilor ºi StudenþilorRomâni din Franþa),

Fundaþia Culturalã„Condiþia Românã”condusã de Ion Barbu,continuat de asociaþiaPlusMinus, (cu o reþeade parteneri din careenumerãm doarOrdinul Arhitecþilor dinRomânia, UniuneaArhitecþilor, AmbasadaGermaniei, InstitutulCultural Francez), agãsit soluþii viabilepentru pãstrarea ºiconversia acesteiclãdiri.

„Cei responsabili de demolare au con-siderat cã fac de fapt ofavoare specialiºtilorimplicaþi în realizareaacestui proiect ºi nurealizeazã valoareamuncii realizate deaceºtia, chiar dacã aubeneficiat de toatãexperienþa lor în modgratuit. De aceeademolarea acesteiclãdiri, în condiþiile încare nu exista nici unpericol iminent, a fostinutilã. Un gest arbitrar, poate minorpentru cei care l-aufãcut, dar care este unafront ºi un atac directasupra viitorului cetãþe-nilor Petrilei si tuturorprietenilor Petrilei,

care doresc sã ajute ºisã contribuie la sal-varea acestui oraº”, searatã într-un comuni-cat remis presei de ceicare vor salvarea mineiPetrila.

Pânã la data de1.01.2016, toateclãdirile din incintaE.M. Petrila sunt propuse spre a fidemolate, iar suprafaþava fi acoperitã cu unstrat de vegetaþie. Dincele 15 mine din ValeaJiului, numai patru vorrãmâne funcþionale(aflate în Petrila-Lonea, Petroºani-Livezeni, Lupeni ºiVulcan).

În primãvara lui2013 a fost organizatun atelier româno-francez, care a oferitcâteva soluþii alterna-tive posibile („5 scenarii pentrumina Petrila”), soluþiiasumate de adminis-traþia localã prinvotarea studiului deprefezabilitate rezultat:„Pãstrarea, punerea în

securitate ºi conversiafuncþionalã a struc-turilor cu valoarea patrimonialã ºi deinteres economic dinincinta E.M. Petrila.”Acest moment aînsemnat ºi startul pro-cedurilor de clasare camonumentistoric al unorobiective devaloare. Astfel,în iulie 2013, afost realizatreleveulclãdirilor semnificativedin perimetrulminier (PuþulDeak,AteliereleMecanice,CladireaCompre-soarelor ºiTermocentralacu Coºul deFum, Puþul cuSchip, PuþulCentru -Turnulºi Hala), finali-zat în iarnã cuun dosar declasare pe lista

clãdirilor de patrimoniu.

În 2014, sub egidaPlusMinus, proiectul îºiasumã un rol mai activprintr-un proiect cefuncþioneazã ca unexemplu concret, unproiect real, la scara1:1, un prim pas înperimetrul minier.„Primãria ne-a pus ladispoziþie una dintreclãdiri (fãrã valoarepatrimonialã), pe caredorim sã o deschidempublicului prin inter-mediul unui proiectparticipativ. Este decivorba de un proiect deamenajare care va ficonceput si realizatîmpreunã cu locuitorii,un experiment subîndrumarea unorexperþi arhitecþi ºiartiºti, români ºi germani”, spun organizatorii acþiuniide la Petrila.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014 Actualitate 3

Arhitecþii salveazã Petrila!

Page 4: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

ManãcereascãpentrunevoiaºiS erviciul Public

de Administrarea Domeniului PublicPrivat din cadrul municipalitãþiiPetroºani a început ultima etapã dinacest an de defriºare a arboriloruscaþi din localitate, vizaþi fiindcopacii bãtrâni care prezintã pericolpentru locuinþe sau trecãtori.

Sãlciile sunt principala „þintã” dupãce mai multe s-au prãbuºit din cauzavântului, iar în locul lor se vor plantaalþi arbori spun edilii. Acþiunea estemanã cereascã pentru familiilenevoiaºe din municipiu care seîncãlzesc cu lemne, deoarece municipalitatea le oferã lemnul gratuit.

Acum, toaletãrile se fac în zonacartierului Aeroport din Petroºani.„Sunt cetãþeni care se opun tãieriisãlciilor, iar alþii cer pentru cã sunt înpericol. Cum nu putem împãca petoatã lumea, noi tãiem ce este uscat ºice reprezintã un pericol iminent pen-tru obiectivele din apropiere sau pen-tru trecãtori. Ca ºi pânã acum, lemnulrezultat îl donãm familiilor sãrace, maiales cã a venit frigul”, spune angajaþiiSPADPP Petroºani.

Ca un exemplu, dintr-o salcie care acrescut timp de circa 40 de ani, ofamilie îºi poate încãlzi locuinþa

aproape o lunã de zile. „O maºinã de lemne costã, poate, ºi 10

milioane dacã þi le aduce gata tãiate ºi nusunt bani. Cu cãrbunele cumpãrat la sac ºilemnul tãiat de primãrie treci mai uºor priniarnã”, spun beneficiarii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Un apel de ajutorarescurt, de suflet, apãrutîn presa Vãii Jiului aavut efecte nebãnuite.Nebãnuite pentru cãspaþiul acordat era modest, iar anunþul aapãrut doar într-o singurã zi.

Totul a pornit de la o

vizitã, cu folos, fãcutãCentrului de îngrijiresocialã pentru persoanecu dizabilitãþi din Petrila-Lonea, moment în careoaspeþii au sesizat cucâtã grijã sunt drãmuiteprodusele de curãþenie,pentru pãstrarea loculuicurat ºi sãnãtos având

în vedere caracterulacelui lãcaº.

Era imperios necesarca detergenþii de toatecategoriile sã fie suplimentaþi...

Aºa s-a nãscut ideeaanunþului, cine vrea ºipoate, cu oricât de

puþin sã contribuie chiarde un leu detergent derufe sau de geamuri, unsãpun, sau orice produsde gen...

Iniþiatorul a fost”mama tuturorrãniþilor”, MarianaPopa, din Petroºani,

cãreia i s-a aliat imediatAngela Popa, VioletaBurlec, Lavinia Grigoriuetc.

Dar surpriza a venitdin partea unor tinericare nu cãlcaserã înviaþa lor în Centrul de laLonea. Au adunat câtau putut detergenþi detoate felurile... Pentruei, probabil, a fost, pelângã gest, curiozitateade a vizita locul pentrucã auziserã cã aici se aflã ºi tineri cu probleme, iar unul dintre aceºtia un talentat muzician,cãruia i se pregãteºte osurprizã – organizareasusþinerii unui spectacolla care sã participe ºicolegii sãi din Centruldin Lonea.

”Este impresionantcând vezi cã existãoameni fãrã probleme,sãnãtoºi, ºi nu auasemenea preocupãri,n-au vise, n-au ide-aluri... Pentru mine afost încã o lecþie cã noitinerii, oamenii în gen-eral, putem face minunitotul este doar sã ne

propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne maiplângem de milã pentruorice fleac, sã neirosim, ci sã valorificãmceea ce avem... Mãbucur cã am venit aici,iar directorul Centrului,dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creatimpresia cã îi iubeºte cuadevãrat, cã e familialui... Pentru aºa cevatrebuie sã ai talent, sã ai chemare” – a spusprintre altele, MironRãzvan, 25 de ani.

Cine a avut timp sãasculte crâmpeie dinviaþa acestor oameniaflaþi la Centrul deAsistenþã SocialãLonea, cu siguranþãceva i s-a schimbat înatitudine, în modul de aaborda viaþa, de aaccepta oameni ºi locuricare te pot face mulþu-mit, iar pe cei mai învârstã chiar fericiþi. Cusiguranþã exitã multeasemenea locuri, în carefiecare om este ocarte...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

C oloana Infinitului carea fost realizatã la

Petroºani va duce faimaoraºului mineresc în lume.Asta pentru cã, de anulviitor, ansamblul de laTârgu Jiu intrã în patrimo-niul UNESCO, iar cei careau dedicat un colþ înMuzeul Mineritului de laPetroºani, momentelorimportante din turnareaColoanei fãrã sfârºit, spuncã a venit rândul oraºuluiminerilor sã ocupe, cu ade-vãrat, locul potrivit.

ªi asta graþie lui ConstantinBrâncuºi, care a ales pentruconstrucþia Coloanei Infinituluiatelierele de la Petroºani.„Ansamblul sculptural " CaleaEroilor din T\rgu Jiu " va intra,în anul 2015, în PatrimoniulCultural UNESCO. " Perlacoroanei ", al acestui ansamblueste Coloana Infinitã, conside-ratã cea mai importantã operãbrâncuºianã. Realizatã laAtelierele Centrale Petroºani, în

perioada august - noiembrie1937, a înscris, astfel, definitivPetroºaniul pe harta acelorlocuri din lume unde s-au zãmislit adevãrate minuni artis-tice intrate în istoria umanitãþii”,scrie Ovidiu Rizopol, cel care s-aocupat de realizarea unui spaþiu

în incinta Muzeului Mineritului,spaþiu dedicat Coloanei Infintuluiºi trecerii lui Brâncuºi prin acestoraº.

România a ratificat în 1990„Convenþia privind protecþiapatrimoniului mondial, cultural ºinatural" ºi are în prezent ºapteansambluri înscrise pe lista patrimoniului, din care ºase culturale ºi unul natural: siturisãteºti cu biserici fortificate dinTransilvania, Mãnãstirea Hurezi,

biserici din Moldova, cen-trul istoric din Sighiºoara,Ansamblul bisericilor dinlemn din Maramureº,fortãreþe dacice din MunþiiOrãºtie ºi rezervaþiaBiosferei Delta Dunãrii.

Ansamblul „CaleaEroilor" de la Târgu Jiu seînscrie în categoria „monu-mente-lucrãri de sculpturãmonumentalã ºi picturã" ºise aflã pe lista tentativãUNESCO din anul 1991,iar din anul 2007 în ListaPatrimoniului European.Ansamblul are o valoareuniversalã datoratã geniului creator al luiBrâncuºi, pãrintele sculpturii moderne.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A cþiune de caritate la

Petroºani. Estevorba de acþiuneadenumitã „Un milionde stele pentrunevoiaºi” care vaavea loc vineri 17octombrie începîndcu orele 18.00.Acþiunea are ca scopsolidarizarea cu persoanele nevoiaºe.

„Acþiunea <<Un mil-ion de stele>> este oacþiune de solidaritatecare are deja o tradiþieîn þãrile occidentale dar ºi la noi. În cadrulacþiunii se ilumineazã culumînãri locurile ºiclãdirile publicereprezentative, fiecarelumînare reprezentînd

simbolic o persoanãaflatã în nevoie. Scopulacþiunii este în fiecarelocaþie aclelasi ºi anumesã ofere semne vizibilepentru o societate solidarã, sã transmitã un

mesaj de solidaritatefaþã de cei aflaþi înnevoie ºi marginalizaþisocial”, se aratã încomunicatul organizaþieCaritas.

Atfel Petroºaniul se

alãtura mai multor oraºedin regiunea Centru aþãrii, alãturi de AlbaIulia, Miercurea Ciuc,Tîrgu Mureº, Sovata,Topliþa ºi alte multelocalitãþi.

„În þara noastrã orga-nizaþia Caritas s-a alãtu-rat de trei ani acesteiacþiuni, anul trecut aufost organizate simultanîn peste 30 de oraºe din România astfel de

acþiuni. ªi anul acestase vor strãluci simultanîn zeci de localitãþiluminile solidaritãþii, dintre care în 19 localitãþi din regiuneaCentru cu ajutorul orga-nizaþiei Caritas AlbaIulia. Donaþiile obþinuteîn cadrul acþiunii vor fifolosite pentru familiiaflate în nevoie”, maispun reprezentanþiiCaritas.

Cei care doresc sãdea dovadã de solidari-tate ºi sã fie alãturi depersoanele nevoiaºe,pot aprinde o lumînareºi sã facã o donaþiechiar la faþa locului. Cubanii care se vor aduna,vîrstnicii ºi familiileaflate în nevoie vor aveaparte de puþinã bucurie.

Monika BACIUMonika BACIU

Totodatã, din cauza friguluidin ultima perioadã, înmomentul de faþã în piaþaamintitã cu greu se mai gãsesccâþiva þãrani care sã aibã ºimarfã la vânzare, deºi spaþiulpoate adãposti uºor 100 decomercianþi. De vinã este ºicriza sau mãsurile de reducerea lefurilor bugetarilor. Dinacest motiv cei care vor sã-ºivândã marfa la tarabe, ori lasãdin preþ ºi se mulþumesc cuun profit mic într-o zi delcuru, ori îºi vând marfa pedatorie. Cei mai mulþi dintrecomercianþi alega doua variantã.

„Ce putem sãfacem, sã-i lãsãmsã moarã defoame, sau sãmurim noi?Trebuie sã dãmpe caiet pentru cãoamenii suntsãraci. Când vineziua de salariu seprezintã la mineºi achitã ce auluat, iar dupãcâteva zile vin ºi o

iau de la capãt. Este maresãrãcie, vai ºi amar de noi”,declarã Adrian, unul dintrecomercianþii din cartierulAeroport. Reprezentanþiipieþei cred cã sãrãcia se vedeprin lipsa clienþilor, dar nunumai la piaþa din Aeroport ciºi în piaþa mare a localitãþii.

Totuºi, locuitorii zonei nu duc lipsã de legume ºi fructepentru cã magazinele suntaprovizionate bine chiar dacãcu marfã din import ºi nu dela producãtorii autohtoni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Surpriza unui loc cu lecþii de viaþã”E ste impresionant când vezi cã existã

oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nuau asemenea preocupãri, n-au vise, n-auidealuri... Pentru mine a fost încã o lecþiecã noi tinerii, oamenii în general, putemface minuni totul este doar sã ne prop-unem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne maiplângem de milã pentru orice fleac, sã neirosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorulCentrului de Asistenþã Socialã de la Lonea,dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creatimpresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã efamilia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã aitalent, sã ai chemare” – Miron Rãzvan, 25de ani, Petroºani.

Petroºani, pe harta lumii,datoritã lui Brâncuºi

Þãranii se întorc cumarfa acasã A doua piaþã ca mãrime din Petroºani mai are

doar câþiva comercianþi de legume din cauzavânzãrilor salbe . Poziþionatã într-un cartier în caretrãiesc ºi cei mai mulþi oameni sãraci din Petroºani,Piaþa Dacia este evitatã de producãtorii agricoli pen-tru cã „dupã o zi de vânzare în piaþã ies în pierdere.”

„Un milion de stele pentru nevoiaºi”, la Petroºani

Page 5: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

ManãcereascãpentrunevoiaºiS erviciul Public

de Administrarea Domeniului PublicPrivat din cadrul municipalitãþiiPetroºani a început ultima etapã dinacest an de defriºare a arboriloruscaþi din localitate, vizaþi fiindcopacii bãtrâni care prezintã pericolpentru locuinþe sau trecãtori.

Sãlciile sunt principala „þintã” dupãce mai multe s-au prãbuºit din cauzavântului, iar în locul lor se vor plantaalþi arbori spun edilii. Acþiunea estemanã cereascã pentru familiilenevoiaºe din municipiu care seîncãlzesc cu lemne, deoarece municipalitatea le oferã lemnul gratuit.

Acum, toaletãrile se fac în zonacartierului Aeroport din Petroºani.„Sunt cetãþeni care se opun tãieriisãlciilor, iar alþii cer pentru cã sunt înpericol. Cum nu putem împãca petoatã lumea, noi tãiem ce este uscat ºice reprezintã un pericol iminent pen-tru obiectivele din apropiere sau pen-tru trecãtori. Ca ºi pânã acum, lemnulrezultat îl donãm familiilor sãrace, maiales cã a venit frigul”, spune angajaþiiSPADPP Petroºani.

Ca un exemplu, dintr-o salcie care acrescut timp de circa 40 de ani, ofamilie îºi poate încãlzi locuinþa

aproape o lunã de zile. „O maºinã de lemne costã, poate, ºi 10

milioane dacã þi le aduce gata tãiate ºi nusunt bani. Cu cãrbunele cumpãrat la sac ºilemnul tãiat de primãrie treci mai uºor priniarnã”, spun beneficiarii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Un apel de ajutorarescurt, de suflet, apãrutîn presa Vãii Jiului aavut efecte nebãnuite.Nebãnuite pentru cãspaþiul acordat era modest, iar anunþul aapãrut doar într-o singurã zi.

Totul a pornit de la o

vizitã, cu folos, fãcutãCentrului de îngrijiresocialã pentru persoanecu dizabilitãþi din Petrila-Lonea, moment în careoaspeþii au sesizat cucâtã grijã sunt drãmuiteprodusele de curãþenie,pentru pãstrarea loculuicurat ºi sãnãtos având

în vedere caracterulacelui lãcaº.

Era imperios necesarca detergenþii de toatecategoriile sã fie suplimentaþi...

Aºa s-a nãscut ideeaanunþului, cine vrea ºipoate, cu oricât de

puþin sã contribuie chiarde un leu detergent derufe sau de geamuri, unsãpun, sau orice produsde gen...

Iniþiatorul a fost”mama tuturorrãniþilor”, MarianaPopa, din Petroºani,

cãreia i s-a aliat imediatAngela Popa, VioletaBurlec, Lavinia Grigoriuetc.

Dar surpriza a venitdin partea unor tinericare nu cãlcaserã înviaþa lor în Centrul de laLonea. Au adunat câtau putut detergenþi detoate felurile... Pentruei, probabil, a fost, pelângã gest, curiozitateade a vizita locul pentrucã auziserã cã aici se aflã ºi tineri cu probleme, iar unul dintre aceºtia un talentat muzician,cãruia i se pregãteºte osurprizã – organizareasusþinerii unui spectacolla care sã participe ºicolegii sãi din Centruldin Lonea.

”Este impresionantcând vezi cã existãoameni fãrã probleme,sãnãtoºi, ºi nu auasemenea preocupãri,n-au vise, n-au ide-aluri... Pentru mine afost încã o lecþie cã noitinerii, oamenii în gen-eral, putem face minunitotul este doar sã ne

propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne maiplângem de milã pentruorice fleac, sã neirosim, ci sã valorificãmceea ce avem... Mãbucur cã am venit aici,iar directorul Centrului,dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creatimpresia cã îi iubeºte cuadevãrat, cã e familialui... Pentru aºa cevatrebuie sã ai talent, sã ai chemare” – a spusprintre altele, MironRãzvan, 25 de ani.

Cine a avut timp sãasculte crâmpeie dinviaþa acestor oameniaflaþi la Centrul deAsistenþã SocialãLonea, cu siguranþãceva i s-a schimbat înatitudine, în modul de aaborda viaþa, de aaccepta oameni ºi locuricare te pot face mulþu-mit, iar pe cei mai învârstã chiar fericiþi. Cusiguranþã exitã multeasemenea locuri, în carefiecare om este ocarte...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

C oloana Infinitului carea fost realizatã la

Petroºani va duce faimaoraºului mineresc în lume.Asta pentru cã, de anulviitor, ansamblul de laTârgu Jiu intrã în patrimo-niul UNESCO, iar cei careau dedicat un colþ înMuzeul Mineritului de laPetroºani, momentelorimportante din turnareaColoanei fãrã sfârºit, spuncã a venit rândul oraºuluiminerilor sã ocupe, cu ade-vãrat, locul potrivit.

ªi asta graþie lui ConstantinBrâncuºi, care a ales pentruconstrucþia Coloanei Infinituluiatelierele de la Petroºani.„Ansamblul sculptural " CaleaEroilor din T\rgu Jiu " va intra,în anul 2015, în PatrimoniulCultural UNESCO. " Perlacoroanei ", al acestui ansamblueste Coloana Infinitã, conside-ratã cea mai importantã operãbrâncuºianã. Realizatã laAtelierele Centrale Petroºani, în

perioada august - noiembrie1937, a înscris, astfel, definitivPetroºaniul pe harta acelorlocuri din lume unde s-au zãmislit adevãrate minuni artis-tice intrate în istoria umanitãþii”,scrie Ovidiu Rizopol, cel care s-aocupat de realizarea unui spaþiu

în incinta Muzeului Mineritului,spaþiu dedicat Coloanei Infintuluiºi trecerii lui Brâncuºi prin acestoraº.

România a ratificat în 1990„Convenþia privind protecþiapatrimoniului mondial, cultural ºinatural" ºi are în prezent ºapteansambluri înscrise pe lista patrimoniului, din care ºase culturale ºi unul natural: siturisãteºti cu biserici fortificate dinTransilvania, Mãnãstirea Hurezi,

biserici din Moldova, cen-trul istoric din Sighiºoara,Ansamblul bisericilor dinlemn din Maramureº,fortãreþe dacice din MunþiiOrãºtie ºi rezervaþiaBiosferei Delta Dunãrii.

Ansamblul „CaleaEroilor" de la Târgu Jiu seînscrie în categoria „monu-mente-lucrãri de sculpturãmonumentalã ºi picturã" ºise aflã pe lista tentativãUNESCO din anul 1991,iar din anul 2007 în ListaPatrimoniului European.Ansamblul are o valoareuniversalã datoratã geniului creator al luiBrâncuºi, pãrintele sculpturii moderne.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A cþiune de caritate la

Petroºani. Estevorba de acþiuneadenumitã „Un milionde stele pentrunevoiaºi” care vaavea loc vineri 17octombrie începîndcu orele 18.00.Acþiunea are ca scopsolidarizarea cu persoanele nevoiaºe.

„Acþiunea <<Un mil-ion de stele>> este oacþiune de solidaritatecare are deja o tradiþieîn þãrile occidentale dar ºi la noi. În cadrulacþiunii se ilumineazã culumînãri locurile ºiclãdirile publicereprezentative, fiecarelumînare reprezentînd

simbolic o persoanãaflatã în nevoie. Scopulacþiunii este în fiecarelocaþie aclelasi ºi anumesã ofere semne vizibilepentru o societate solidarã, sã transmitã un

mesaj de solidaritatefaþã de cei aflaþi înnevoie ºi marginalizaþisocial”, se aratã încomunicatul organizaþieCaritas.

Atfel Petroºaniul se

alãtura mai multor oraºedin regiunea Centru aþãrii, alãturi de AlbaIulia, Miercurea Ciuc,Tîrgu Mureº, Sovata,Topliþa ºi alte multelocalitãþi.

„În þara noastrã orga-nizaþia Caritas s-a alãtu-rat de trei ani acesteiacþiuni, anul trecut aufost organizate simultanîn peste 30 de oraºe din România astfel de

acþiuni. ªi anul acestase vor strãluci simultanîn zeci de localitãþiluminile solidaritãþii, dintre care în 19 localitãþi din regiuneaCentru cu ajutorul orga-nizaþiei Caritas AlbaIulia. Donaþiile obþinuteîn cadrul acþiunii vor fifolosite pentru familiiaflate în nevoie”, maispun reprezentanþiiCaritas.

Cei care doresc sãdea dovadã de solidari-tate ºi sã fie alãturi depersoanele nevoiaºe,pot aprinde o lumînareºi sã facã o donaþiechiar la faþa locului. Cubanii care se vor aduna,vîrstnicii ºi familiileaflate în nevoie vor aveaparte de puþinã bucurie.

Monika BACIUMonika BACIU

Totodatã, din cauza friguluidin ultima perioadã, înmomentul de faþã în piaþaamintitã cu greu se mai gãsesccâþiva þãrani care sã aibã ºimarfã la vânzare, deºi spaþiulpoate adãposti uºor 100 decomercianþi. De vinã este ºicriza sau mãsurile de reducerea lefurilor bugetarilor. Dinacest motiv cei care vor sã-ºivândã marfa la tarabe, ori lasãdin preþ ºi se mulþumesc cuun profit mic într-o zi delcuru, ori îºi vând marfa pedatorie. Cei mai mulþi dintrecomercianþi alega doua variantã.

„Ce putem sãfacem, sã-i lãsãmsã moarã defoame, sau sãmurim noi?Trebuie sã dãmpe caiet pentru cãoamenii suntsãraci. Când vineziua de salariu seprezintã la mineºi achitã ce auluat, iar dupãcâteva zile vin ºi o

iau de la capãt. Este maresãrãcie, vai ºi amar de noi”,declarã Adrian, unul dintrecomercianþii din cartierulAeroport. Reprezentanþiipieþei cred cã sãrãcia se vedeprin lipsa clienþilor, dar nunumai la piaþa din Aeroport ciºi în piaþa mare a localitãþii.

Totuºi, locuitorii zonei nu duc lipsã de legume ºi fructepentru cã magazinele suntaprovizionate bine chiar dacãcu marfã din import ºi nu dela producãtorii autohtoni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Surpriza unui loc cu lecþii de viaþã”E ste impresionant când vezi cã existã

oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nuau asemenea preocupãri, n-au vise, n-auidealuri... Pentru mine a fost încã o lecþiecã noi tinerii, oamenii în general, putemface minuni totul este doar sã ne prop-unem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne maiplângem de milã pentru orice fleac, sã neirosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorulCentrului de Asistenþã Socialã de la Lonea,dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creatimpresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã efamilia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã aitalent, sã ai chemare” – Miron Rãzvan, 25de ani, Petroºani.

Petroºani, pe harta lumii,datoritã lui Brâncuºi

Þãranii se întorc cumarfa acasã A doua piaþã ca mãrime din Petroºani mai are

doar câþiva comercianþi de legume din cauzavânzãrilor salbe . Poziþionatã într-un cartier în caretrãiesc ºi cei mai mulþi oameni sãraci din Petroºani,Piaþa Dacia este evitatã de producãtorii agricoli pen-tru cã „dupã o zi de vânzare în piaþã ies în pierdere.”

„Un milion de stele pentru nevoiaºi”, la Petroºani

Page 6: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

Î n prezenþa ministru-lui Mediului Attila

Korodi, ieri a avut locrecepþia la terminarealucrãrilor pentru contractul “ Extindereastaþiei de epurare a apeiuzate Dãnuþoni, ValeaJiului”.

“Îmi face o mare plãcereca sã fiu astãzi alãturi dedumneavoastrã. Sunt un om care crede în protecþiamediului ºi în ceea ce faceacest minister ºi cred cã nuconteazã în acest domeniuldatele statistice, atît de multcifrele financiare, cât spiritulîn care aceste investiþii, aceste proiecte trebuie sã seîntâmple, sã se desfãºoare.Pentru cã astãzi ne aflãm peamplasamentul unei infra-structuri critice pentru Valea

Jiului, staþia de epurare, darîn spatele acestei staþii deepurare, pe lîngã milioane deeuro, de lei, investiþii, eforturiumane, se aflã viitorul copiilor care trãiesc în ValeaJiului ºi a viitoarelor genera-þii. Pentru cã a avea o apãcuratã, a avea acces la oinfrastructurã normalã, pro-tecþia mediului sã fie o nor-malitate cred cã este cel maiimportant lucru. Într-o zonãmonoindustrializatã în careprioritãþile erau mai degrabãde a scoate cît mai repede ovaloare financiarã din bunulpe care îl are statul la dispoz-iþie, decenii întregi au fostminimizate acele obligaþii pecare fiecare dintre cetãþeniiromâni trebuie sã le aibã.Astãzi suntem la o fazãimportantã, la crearea struc-turii critice a Vãii Jiului ºisper sã putem sã mergemmai departe. Prioritatea cali-tãþii apei în Valea Jiului ºi în

celelalte localitãþi dinHunedoara sunt foarteimportante. Trebuie sã existeo strategie pe termen lung ºio voinþã politicã indiferent decine vine, cine pleacã”, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului.

Directorul Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram susþinecã societatea pe care o conduce se numãrã printreprimele din þarã care au fina-

lizat acest proiect. “Operatorul de apã Apa

Serv Valea Jiului a semnatprintre ultimii aceastãfinanþare. Acum pot spuneînsã cã suntem printre primiioperatori de apã dinRomânia care terminã acestproiect. Suntem al doileaoperator din România caredeja a semnat pentru 2014-2020 contractul de asistenþãtehnicã, ºi care este în deru-lare. Cred cã anul viitor, dupãcum am discutat cu cei de lafirma Halcrow, se va scoatela licitaþie. Acest lucru s-aputut realiza printr-un sprijincomun al administraþiilorpublice locale în colaborarecu Consiliul Judeþean”, adeclarat Costel Avram.

Pe de altã parte, mana-gerul de proiect MonicaTarcea a arãtat faptul cãfinalizarea acestui proiect,care a început prin anii 2000va avea un rol important

asupra îmbunãtãþirii calitãþiivieþii locuitorilor Vãii Jiului.

“Lucrãrile la aceastã staþiede epurare au început cufoarte multã vreme în urmã,încã din 2000, cu treaptãmecanicã, finanþatã din fon-duri Phare. Apoi, în 2009,cu treaptã biologicã, finanþatãcu fonduri ISPA ºi acumfacem recepþia la treaptaterþialã, finanþatã din fonduride coeziune. Pot sã spun cãdin totalul valorii contractualede 22 de milioane de lei, 2milioane de lei au reprezentatproiectarea, 9 milioane delei, construcþiile ºi montajul,ºi undeva la 6 milioane de leiutilajul ºi echipamentele. Prin implementarea acestuicontract se contribuie laîndeplinirea obiectivelor pro-gramului operaþional sectorialde mediu ºi duce la îmbunã-tãþirea calitãþii vieþii tuturorcetãþenilor Vãii Jiului”, adeclarat Monica Tarcea.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean, Mircea Ioan Moloþ,prezent la eveniment a þinutsã precizeze faptul cã, judeþulHunedoara este judeþul carea atras cele mai multe fonduri de la ComunitateaEuropeanã, iar aceastãinvestiþie deschide noi orizonturi pentru dezvoltareaVãii Jiului ºi a alternativei laminerit, turismul.

“Sunt preºedinte de 10 aniºi bucuria mea este dublãprin faptul cã, ºi, aº vrea sã ovadã România, sîntem judeþulcu cele mai multe fondurieuropene atrase dinRomânia. ªi asta a determi-nat faptul cã, deºi sîntpreºedinte de ConsiliuJudeþean de 10 ani, 60 lasutã am fost cam tot în opoziþie. Bani puþini de laGuvernul României ºi atuncine-am îndreptat atenþia spreceea ce nu ne putea oprinimeni. Judeþul Hunedoara aatras ca fonduri tot ce puteasã atragã de la Comunitatea

Europeanã. Pot spune cãastãzi încep al treilea metrucub de panglici. Fiecare pan-glicã înseamnã o investiþie înjudeþul Hunedoara. În urmãcu 10 ani spuneam cã ºansade supravieþuire a Vãii Jiuluieste sã beneficieze de ceea cei-a oferit Dumnezeu, adicã denaturã ºi dacã treptat treptatrealizam atunci cã mineritul,din pãcate se închide, ºansacelor din Valea Jiului ºi nunumai, a celor din judeþulHunedoara este turismul. Nupoþi sã soliciþi sã faci ofertepentru a veni lume la tine înzonã fãrã sã ai douã lucruriesenþiale, infrastructurã deapã ºi canal ºi infrastructurãrutierã. Douã lucruri la carene-am îndreptat atenþia ºiiatã, astãzi este un rezultat”,a afirmat Mircea Ioan Moloþ.

Nu în ultimul rînd, pri-marul municipiului Vulcan,

Gheorghe Ile ºi-a adusaminte cu aceastã ocazie cãîn urmã cu 44 de ani aici, laDãnuþoni, a fost primul sãuloc de muncã.

“Iatã s-au scurs 44 de ani.Am fost angajat dupã ter-minarea ºcolii profesionale,aici la staþia Dãnuþoni. Peatunci era IGL-ul. Era cons-trucþia administrativã, se lucra la partea de grãtare,decantoare. Prin 74 s-aufinalizat lucrãrile astfel încîterrau ridicate decantoarele ºise fãcea prima treaptã deselectare a deºeurilor. Erapartea de grãtare unde seaduna manual, denisipa-toarele. De aicea nãmolul îlpompam în metantancuri iarbiogazul care se producea înacele metantancuri îlfoloseam la ardere ºi laîncãlzirea nãmolului. Iatã cãau trecut anii ºi dupã `90vedeam evoluþia acestei staþiide epurare cu partea biolo-gicã ºi ce s-a fãcut în conti-nuare. Cred cã pentru noiValea Jiului, era importantãaceastã staþie modernizatãpentru cã nu mai deºertãm înJiu acea apã menajerã”, adeclarat Gheorghe Ile.

Proiectul care tocmai a fost finalizat ieri laDãnuþoni, are o valoare de22.724.129, 47 lei ºi a fostexecutat în 27 de luni, iarodatã cu finalizarea sa serviciile prestate de ApaServ Valea Jiului, beneficiarulinvestiþiei, vor fi îmbunãtãþiteconsiderabil în ceea cepriveºte calitatea apei.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 20146 Actualitate

Ape mai curate în Valea Jiului

Lucrãrile de la Staþia de epurare a apeiuzate Dãnuþoni au fost finalizate

Page 7: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

E oficial, elevii de la

Colegiul Naþionalde InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani s-auintoxicat cu etnobotanice.

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute treielevi ai ColegiuluiNaþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºani auajuns la spital, dupã ces-au intoxicat cu o substanþã necunoscutã.

Rezultatul analizelora ajuns ºi la conduce-

rea unitãþii. Elevii aufost intoxicaþi cu substanþe necunoscute,inhalând þigarete.

“Rezultatul analizelor a fost urmãtorul, intoxicaþiecu substanþã necunos-cutã. Acest raport l-amprimit de la poliþistulnostru de proximitatecu care avem o legãturã strânsã ºi careface parte ºi dincomisia de prevenire ºide combatere a violenþei. El a fãcut osesizare spitalului deunde a primit rãspun-sul referitor la diagnos-

tic. Aceºti copii aufumat ceva interzis lanoi în România”, adeclarat LucianResmeriþã, directorulColegiului Naþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºani.

Comisia de disci-plinã din cadrul unitãþiide învãþãmânt a venitcu anumite mãsuricare se impun în cazulacestor elevi, urmândca acestea sã fie aprobate în cadrulconsiliului profesoral.

“Mãsurile vor fiunele pe care noi leavem în regulamentulºcolar ºi în cel de

ordine interioarã ºiprima datã s-a formataceastã comisie caremi-a înaintat un raportprin care au solicitatexmatricularea unuicopil ºi pentru ceilalþicopii un preaviz deexmatriculare ºi mediascãzutã la purtare, daraceste lucruri vor fiprezentate de cãtrecomisie în cadrulconsiliului profesoral ºiacesta va lua lacunoºtinþã acestelucruri ºi decide ce seva întâmpla maideparte. Vorbim deacel copil care a adusacele lucruri interzise

în ºcoala noastrã”, amai spus sursa citatã.

Potrivit conduceriiunitãþii de învãþãmânt,elevul este cunoscut caavând diferiteprobleme.Pânã acum nus-au putut luamãsuri împotri-

va acestuia pentru cãurma cursurile dincadrul învãþãmântuluiobligatoriu, de zececlase.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014 Actualitate 7

Obiecte depatrimoniudescoperite depoliþiºtiN u mai puþin de 96 de

tablouri, peste 70 deflori de minã ºi aproape 90de monede comercializateilegal, au fost ridicate depoliþiºtii specializaþi în protejarea patrimoniuluicultural naþional din cadrulI.G.P.R., în urma unei acþi-uni. La razie au participatºi ofiþerii IPJ Hunedoara.

Acþiunea a avut loc în perioa-da 8 — 12 octombrie a.c., iarDirecþia de Investigaþii Criminale

din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poliþiei Române, cusprijinul Inspectoratului Generalal Poliþiei de Frontierã, a urmãritprotejarea patrimoniului culturalnaþional. Cerificarea s-a fãcut înTârgul de icoane ºi antichitãþi dinlocalitatea Negreni, judeþul Cluj.„La acþiune au participat poliþiºtide investigaþii criminale cuatribuþii pe linia protejãrii patri-moniului cultural naþional dincadrul Direcþiei de InvestigaþiiCriminale — I.G.P.R. ºi dincadrul I.P.J. Albã, Bihor, Cluj,Gorj, Hunedoara, Neamþ, Mureººi Sibiu. Activitãþile s-audesfãºurat cu sprijinul poliþiºtilorde investigare a fraudelor ºi deordine publicã”, aratã într-uncomunicat IGPR.

În urma controalelor de spe-cialitate, au fost identificate maimulte persoane care comerciali-

zau 87 de monede antice ºimedievale, din argint ºi bronz,provenite din braconaj arheologic. De asemenea, aufost descoperite 96 de tablouri ºi71 de flori de minã, ce eraucomercializate ilegal. Bunurileculturale au fost ridicate ºi predate Muzeului Etnografic alTransilvaniei din Cluj — Napocaºi Muzeului Aurului din munici-piul Brad. Poliþiºtii au aplicatºase sancþiuni contravenþionale,în valoare totalã de 8.000 de lei,pentru nerespectarea prevederi-lor Legii nr. 12/ 1990 privindprotejarea populaþiei împotrivaunor activitãþi de producþie, comerþ sau prestãri de serviciiilicite, Legii nr. 182/ 2000 pentru protejarea patrimoniuluicultural naþional mobil, ºi Legiinr. 85/2003 — Legea Minelor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D osarul DanieleiViºãnescu

ajunge la JudecãtoriaPetroºani. DanielaViºãnescu, consilierlocal la Petrila, aacþionat în instanþãconducerea judeþeanãºi naþionalã aPartidului NaþionalLiberal.

La primul termen de laTribunalul Hunedoara,magistraþii au trimisdosarul spre judecareJudecãtoriei Petroºani. Înluna decembrie a anului

trecut, Biroul Teritorial alPNL Hunedoara a validatîn ºedinþã decizia BirouluiPolitic Local al organizaþieidin Petrila de excludere dinpartid a consilierului localDaniela ªtefania Viºãnescu. Excludererea

acesteia a avut loc la propunerea liberalilorpetrileni, care ºi-au acuzatfosta colegã de partid cãnu participã la acþiuni alãturi de ei, cã îi trateazãcu superioritate ºi descon-siderã munca ºi pregãtirea

colegilor mai tineri ºi nicinu a promovat niciunproiect comun cu ceilalþiconsilieri locali ai PNL.

Având în vedere deciziaBiroului Politic, DanielaViºãnescu ar fi trebui sã îºipiardã ºi mandatul de con-silier local, însã acest lucrunu s-a întâmplat nici pânãacum. Consilierii petrilenifie nu au participat laºedinþele de consiliu, fie nuau votat acest proiect.Potrivit edililor, decizia deexcludere din cadrul consi-liului local ar trebui sã vinãabia dupã ce instanþa sepronunþã în acest caz.

Judecatorii de laJudecãtoria Petroºani vorfi cei care vor trebui sã sepronunþe în acest dosar.

Monika BACIUMonika BACIU

Rezultatele analizelor

Elevii au consumat substanþe interzise

În cazul excluderii Danielei Viºãnescu,

Judecãtoria Petroºani va trebui sã ofere soluþia

Page 8: CVJ Nr 717, marti, 14 octombrie

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014

Iniþiativa le aparþinecelor care au în cus-todie baza sportivã ºicare deja s-au apucatsã reamenajeze spaþiul.În ultima perioadã afost arborat un drapelnou-nouþ: Roºu,Galben ºi Albastru, dara fost reparat ºi gardulîmprejmuitor, ori a fostcurãþat gazonul ºi îndepãrtate buruienilede pe pistã.

Totul, imediat dupãce presa a sesizateroarea naþionalã ºidupã ce reprezentanþiiPrefecturii Hunedoaraau cerut insistent,celor care aveau astfel

dedrapele

arborate, sã ia mãsuriimediate. „InstitiþiaPrefectului, s-a sesizatdin oficiu, pentru a lereaminti celor în drept,care au obligaþia sãarboreze DrapelulNaþional, care suntregulile privind arborarea lui. S-auconstatat cazuri în careDrapelul a fost arborat

eronat, fie degradat.Noi am reamintit caresunt regulile, rugându-ipe toþi sã se alinieze.Sigur cã legea prevedeºi sancþiuni pentrunerespectarea acestorreglementãri ºi discutãm aici despreamenzi cuprinse între500 ºi 1.500 de lei,iar acestea sunt maimari 2.500 ºi 5.000de lei, în cazul instituþiilor care nuarboreazã DrapelulNaþional, sau necores-punzãtor”, a declaratDan Terteci, directorCancelaria PrefectuluiJudeþului Hunedoara.

Având în vederefaptul cã s-au identificat situaþii încare drapelul naþionalnu a fost corect arborat sau cã acestase afla într-o stareavansatã de degradare,ca ºi cel de laUniversitatea dinPetroºani, prefectuljudeþului Hunedoara asolicitat sã fie verificatetoate aceste însemnearborate pe diverseinstituþii. Sacþiunile nuvor fi aplicate, decâtcu titlul EXCEPÞIO-NAL ºi Prefectura a datcelor care sunt vizaþi untimp ca sã se confor-meze, iar cei de laUniversitatea Petroºaniau fãcut-o în timp util.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

HAIDEÞI LATEATRU!

Sâmbãtã 18 octombrie, ora 18:00- PREMIERÃ - „Douãdestine”, regia artisticãBoris Belinti (preþ bilet20 lei/persoanã)

Duminicã 19 octombrie, ora 12:00- „Prostia omeneascã”,regia artisticã HoraþiuIoan-Apan (preþ bilet 10lei/adult, 8 lei/copil)

Duminicã 19 octombrie, ora 19:00- Tudor Gheorghe (preþbilet 45 lei/persoanã)

“Data de 30 septembrie eraultimul termen de platã a taxelor ºiimpozitelor pe clãdiri ºi maºini,gradul de încasare este aproximativ80% ºi pe aceastã cale reamintesccelor care nu au plãtit cã dupã 30septembrie vor plãti cu penalitãþi ceau de plãtit”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Faþã de aceeaºi perioadã a anuluitrecut, gradul de încasare a dãriloreste ceva mai mare, însã edilii seaºteaptã ca acesta sã creascã în preajma sãrbãtorilor.

“Gradul de încasare e un pic maimare, stãm mai bine ca anul trecut,anul trecut era undeva la 75, acum acrescut undeva la 80%. Noi în fiecarean am reuºit sã încasãm în proporþiede peste 90%. Pânã la sfârºitul anuluicred cã vom reuºi sã încasãm peste90% pentru cã sunt familii plecate înstrãinãtate, se întorc ºi atunciplãtesc”, a mai spus sursa citatã.

A genþi economici cudatorii

Sunt ºi agenþi economici care aurestanþe la bugetul local al oraºuluiPetrila. Socom Unirea, societateacondusã de Ioan Rus, preºedintele

PSD, este unul dintre agenþii eco-nomici care au datorii la bugetul local.

“Sunt ºi agenþi economici care aude plãtit sume mari la taxe ºiimpozite, unii dintre ei ºi-au fãcuteºalonare, ceilalþi care au datorii maivechi ºi nu au vrut sã plãteascã i-amacþionat în instanþã ºi am obþinut exe-cutare silitã pe bunurile pe care le auºi anul acesta am reuºit sã recuperãmpeste douã miliarde din datorii. Chiarîn luna august am recuperat de laSocom în jur de 80 de mii de lei, eiau o datorie mai mare, de un miliardºi ceva ºi am reuºit sã recuperãmdestul de mult”, a conchis, viceprimarul.

Edilii spun cã persoanele curestanþe mari vor fi acþionate în jude-catã pentru a se recupera prejudiciul.

Monika BACIUMonika BACIU

Drapelul României,din nou la UP„D rapelul Ucrainei” a fost

îndepãrtat de pe tribuna terenuluide rugby de la Petroºani. Asta dupã ceaproape toatã vara a fluturat o rãmãºiþãa Drapelului Naþional, ce mai avea doaralbastru ºi galben franjurat.

Socom Unirea, datornic labugetul local PetrilaT axele ºi impozitele încasate în proporþie de 80 de

procente. Administraþia localã de la Petrila a reuºit sãîncaseze taxe în procent de mai bine de 80%, pânã la data de30 septembrie, atunci când acestea s-au putut achita fãrã a se percepe penalizãri.