cvj nr. 1100 miercuri 11 mai 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1100

Miercuri, 11 Mai 2016

Practic, acum activitatea din mineleneviabile este dejareorganizatã, pentrucã în câteva sãptãmâni mai multeposturi vor fi vacantate de cei carepleacã. ªi la Petrila ºila Paroºeni sau laUricani, oamenii s-auînscris pe listele dedisponibilizare, iar ceimai mulþi sunt deja înpragul pensiei.

„Noi am fãcut dejao evaluare la nivelulsocietãþii, cu per-soanele care pãrãsescsistemul dupã apariþiabugetului de venituri ºicheltuieli ºi chiar amînceput o micã formãde reorganizare alocurilor de muncã,astfel încât sã þinemcont de aceste 145 depersoane care vorpãrãsi sistemul”, adeclarat Aurel Anghel,

director generalSNÎMVJ.

Totul se restrângetreptat ºi mai este

nevoie acum de unsingur aviz. Apoi,minerii intrã în prea-viz. „În cazul în careacest buget se finali-zeazã în douã sãp-tãmâni, spunem noicã, o datã cu 1 iulie vafi prima zi de preaviz.Nu pot estima datecerte, pânã la apariþia

bugetului de venituri ºicheltuieli, când vomstabili data exactã aconcedierilor din sistem a angajaþilornoºtri”, a mai spusAnghel.

Minerii care vorpleca sunt în pragulpensiei ºi, de aceastãdatã, nu vor beneficiade servicii depreconcediere.

„Având în vederecã numãrul persoa-nelor care pleacã înacest an este mai mic,am prevãzut sumepentru anul viitor, cândvom avea mai mulþidisponibilizaþi. Atuncivor fi cursuri de recon-versie profesionalã.Anul acesta, dintre cei

145 care pãrãsesc sistemul, majoritatea afãcut cursurile dereconversie, iar anulviitor aceasrtã activita-te va fi mai detaliatã”,a conchis directorulSNÎMVJ.

Activitãþile minierese restrâng cu fiecare sãptãmânã ºila Petrila, unde se rambleazã puþurile deminã ºi la Paroºeni ºila Uricani. Totuºi, ceicare pleacã vor fiînlocuiþi cu alþii, caresã le poatã suplinilipsa, fãrã sã afectezerestul activitãþii dinsubteran sau de lasuprafaþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

PREA TÂRZIUFostul administrator

judiciar al CEH a mai gãsitniºte abateri grave

S ã faci mici în strada mare, asta

însemanã sã fii mafiot!ªi cum altfel, dacã nudai ºi muzica tare ºifumul nu îþi îneacã toþivecinii, plus trecãtorii?

S-a întâmplat la Petroºaniºi locatarii din blocurileînvecinate petreceriiaproape cã le-a fost fricã sãle spunã ceva. Aºa cã petre-cerea a þinut pânã la capãt.

„Priviþi ce îºi permit uniiindivizi sã facã intre blocuri!Nu ºtiu cât mai dureazãpânã ne vor da în cap. Lesuportãm fumul ºi gãlãgia.Aceste lucruri se întâmplãpe strada Aviatorilor, lablocul 34”, a fost apelul dis-

perat al celor care ne-auscris pe adresa redacþiei.

Oamenilor nu le-a venitsã creadã ºi nici nu auîndrãznit sã sune la poliþie,cât despre patrulã, nicipomenealã!

Aºa cã, dacã eºti tare ºiai valoare, nu mai sta înaºteptare!

Asta chiar dacã ceiîmpricinaþi ar fi putut sãurce 500 de m mai sus ºigãseau puþin mai multãiarbã verde ºi nici nu deran-jau pe nimeni, nici cu fumul,nici cu petrecera lor. Noroccã în ultimele zile a maipoluat ºi faptele de acest fels-au împuþinat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pe unde o ardem la grãtare?

Vara aduce disponibilizãri în mineritÎ n cel mult douã sãptãmâni va fi stabilit exact termenul

la care 145 de oameni vor ieºi din sistemul minier al Vãii Jiului. Mai trebuie o singurã aprobare de la ministerelede resort ºi minerii vor semna preavizul, fãrã sã li seopereze, de aceastã datã, ºi servicii de preconcediere.

F ostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoaraa mai identificat câteva abateri grave la societate, abateri care au

cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. Aceste abateri aufost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de ApelAlba Iulia au scos societatea din insolvenþã. >>> P>>> PAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Serviciile medicale decalitate reprezintã, potrivitcandidatului PSD la PrimãriaPetrila, Vasile Jurca, un sectorextrem de important în dezvoltarea comunitãþii, motivpentru care trebuie fãcutedemersuri pentru atragereamedicilor specialiºti, pentrucultivarea unor deprinderi deviaþã sãnãtoase ºi asigurareaunor servicii medicale care sãvinã în sprijinul locuitorilor.

”Avem nevoie de acces laservicii medicale de calitate.Prioritarã pentru viitoruloraºului nostru este dez-voltarea unui sistem sanitar ºide sãnãtate care sã garantezeaccesul tuturor petrilenilor laservicii medicale de calitate.Eu ºi echipa mea vrem sãfacem demersuri, ºi vom reuºiacest lucru, pentru asigurareapersonalului medical despecialitate necesar pentru caunitatea Centrul de Sãnãtate -fostul ambulatoriu, reabilitat ºidotat anul trecut - sãfuncþioneze la capacitateamaximã”, a declarat VasileJurca, candidatul PSD pentruPrimãria Petrila.

Servicii medicale de calitate înseamnã asigurareaconsultaþiilor de specialitate,pentru care însã este nevoiede medici specialiºti. Mediciispecialiºti reprezintã acel sector, vital pentru sãnãtate,care a lipsit de la Petrila înultimii ani.

Echipa PSD pentruPrimãria Petrila spune cã aresoluþii pentru a rezolva ºi

problema medicilor specialiºti.” Vom purta discuþii cu

medici care ar vrea sã vinã înPetrila pe care încercãm sã îiatragem prin facilitãþile oferite.Încercãm sã gãsim soluþii pen-tru a construi sau a achiziþionaniºte locuinþe de serviciu pentru medicii specialiºti carear fi dispuºi sã vinã în Petrila”,a completat Vasile Jurca.

Ideea candidatului PSDpentru Primãria Petrila estesusþinutã de un medic, mem-bru al echipei PSD Petrila.

”Atragerea medicilor spe-cialiºti reprezintã o provocare.Trebuie gãsite soluþiile camedicii specialiºti sã fie atraºicãtre un oraº mic dintr-o zonãcunoscutã cu probleme.Aceasta este o provocare pecare va trebui sã o rezolvãm ºipe care nu a putut-o rezolvaadministraþia localã de pânãacum. Soluþii sunt. E adevãratcã din partea administraþieipresupun un efort ºi financiar,ºi de înþelegere, pentru cãacelor specialiºti trebuie sã leoferi niºte condiþii ºi niºteavantaje pentru ca ei sã vinãsã lucreze. Locuinþele de serviciu sunt o soluþie. S-arputea crea astfel condiþii pen-tru ca medicilor specialiºti sã lise punã la dispoziþie o garso-nierã, iar aceºtia sã vinã odatã la douã sãptãmâni, sãstea douã trei zile, sã facãconsultaþii cetãþenilor oraºuluiPetrila, iar serviciile lor medi-cale sã fie plãtite de primãrie,dacã vrem ca aceºti oameni sãaibã dreptul la consultaþii gra-tuite. O consultaþie la medicul

specialist într-un cabinet privat costã ºi bani, ºi timp.Noi cãutãm soulþii pentru caoamenii sã aibã parte de consultaþii gratuite”, a declaratDaniela Viºãnescu, medic defamilie la Petrila, propunere aPSD pentru Consiliul LocalPetrila.

Potrivit sursei citate, laPetrila palierul serviciului deUrgenþã este asigurat prinSMURD foarte bine ºi la ocalitate foarte bunã. Serviciulde asistenþã medicalã primarã

plus Centrul de Permanenþã,adicã medicii de familiecare deservesc amândouã sistemele, iarãºi sunt foartebine susþinute.

Vasile Jurca spune cãadministraþia localã va continua sã susþinã financiaractivitatea de la Centrul dePermanenþã, prin achitareafacturilor la utilitãþi, astfel încâtmedicii sã poatãdesfãºura consultaþii ºisã ofere tratamente, iarpetrilenii sã beneficiezede servicii medicale decalitate.

Continuarea ºi dezvoltarea parteneria-

tului cu SALVITAL (SMURD)Hunedoara, reprezintã un altpunct de interes pentru VasileJurca ºi echipa PSD Petrilacare susþin cã nu au niciointenþie ca Petrila sã devinã un oraº mort, aºa cã vorsusþine cetãþenii (copii, tineri,vârstnici) sã aibã o viaþã frumoasã ºi din punct devedere al sãnãtãþii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

S-au costumat încãþei, s-au deghizat înanimale de companie, auscris mici manifeste ºi aupornit prin oraº. Vor sãfie voluntari ºi sã le aratecelor care au câini cãeste musai sã strângãdupã ei, atunci cândaceºtia îºi fac nevoile.

Cei mici vor astfel sãfie de ajutor ºi fac astadupã orele de curs, pen-

tru cã ºi ei pot sã fie vo-luntari, au ieºit în stradã.

„Le spunem oame-nilor care au câini sãstrângã dupã ei, ca sã nupolueze natura ºi sã facãbine. Am 3 câini acasã ºistrâng dupã ei”, ne-amãrturisit un copil dinPetrila, iar colega lui declasã l-a completat:„Dacã strâng dupã ani-malele lor, nu fac decât

sã ajute natura sã fie maicuratã. Am vãzut un omîn Petroºani, cândstrângea ºi i-am spus cãeste bine dacã strânge ºiel mi-a mulþumit”, arecunoscut o altã fetiþã.”Eu am de gând sã ledau bileþele oamenilor încare am scris sã strângãdupã animalele lor”, aspus un alt copil care s-aoferit voluntar.

Totul s-a pornit dindorinþa copiilor de a avea un oraº curat, iarînvãþãtoarele i-au încura-jat sã aibã spirit civic.

„Sãptãmâna aceastaîn toatã þara se sãrbã-toreºte voluntariatul ºi seîncurajeazã activitatea

voluntarã a cetãþenilor înorice plan pentru folosulcomunitãþii. În acestsens, elevii ºcolii noastrepregãtesc o campanie desensibilizare a cetãþenilorpentru igiena dupãcãþenii noºtri. Adicã noine iubim animalele de

companie, este bine sã leavem ºi învãþãm respon-sabilitatea de a avea unanimal ºi de a folosimãnuºi ºi pungi la fiecareplimbare”, a spus BiancaPopescu, învãþãtoare laªcoala I.D Sîrbu.

Nu o datã vedem pestradã urmele plimbãrilorcu câinii de companie ºipuþini sunt cei carestrâng în urma lor.Stãpânii lor uitã de acestobicei, însã, fecalele seusucã ºi ajung în aerul pecare îl respirãm cu toþii.Tocmai de aceea, ar trebui sã învãþãm cu toþiide la aceºti copii.

Diana MITRACHE Diana MITRACHE

Voluntari pentru o cauzã curatãM ai mulþi copii din Petrila s-au gândit cum sã previnã zeci de

îmbolnãviri ºi au ieºit în stradã. Sunt elevi din clasele mici, dela ªcoala I.D Sîrbu din Petrila, dar care s-au oferit voluntari ca sã learate adulþilor cã trebuie sã îºi iubeascã prietenii necuvântãtori, dar,totodatã, trebuie sã strângã dupã ei.

Sãnãtatea, piatra de temelie pentru o comunitate competitivã, prosperã ºi dezvoltatã

Victor Ponta estealãturi de Cristian Resmeriþãºi Valea Jiului

Fostul premier, VictorPonta ºi-a manifestatsusþinerea pentru candidatulPSD la funcþia de primar almunicipiului Lupeni, CristianResmeriþã. Ponta susþine cã îiva sprijini pe Resmeriþã ºi cã

va fi alãturi de el în campaniaelectoralã. “Deputatul CristianResmeriþã este un tânãr deperspectivã , cu o experienþãbogatã acumulatã în cele douãmandate de parlamentar, afost mereu aproape de ValeaJiului, aducând la Bucureºtinumeroase proiecte pentrucare s-a luptat pânã au fostrezolvate .Voi veni la Lupeni înperioada urmãtoare, pentru a-isusþine candidatura laprimãrie, iar toate proiectele

deputatului Cristian Resmeriþãsunt o prioritate pentru mine”,a declarat Victor Ponta.

Guvernul condus de VictorPonta a fost de departe unulcu cele mai bune rezultatepentru Romania. Acesta areusit sã ridice economiaRomaniei din haosul in care aafundat-o politica guvernãriiBoc. De altfel, România aînregistrat în anul 2013 ceamai mare creºtere din UniuneaEuropeanã, astfel încât s-areuºit reîntregirea salariilor cu25%, dupã ce acestea fuseserãtãiate de Guvernul PD-L.Totodatã, a restituit pensiona-rilor contribuþia de sãnãtatereþinutã ilegal, a majorat pensiile cu indicele inflaþiei, aredus TVA-ul la alimente de la24% la 9%, a crescut cu 10%salariile tuturor bugetarilor ºicu 25% salariile din sãnãtate ºiînvãþãmânt, din acest an s-a redus TVA-ul la toate produsele de la 24% la 20%.Important este de menþionatcã tot in guvernarea Ponta aufost adoptate importante modificãri la Legea pensiilor.Concret pentru Valea Jiuluiacest Guvern este cel care aºters datoriile istorice alCompaniei Naþionale a Huilei.În timpul guvernãrii Ponta aufost efectuate peste 300 deangajãri în minerit, adoptareaLegii 192/2015 referitoare larecalcularea pensiilor celorcare au lucrat în grupa I ºi IIde muncã ºi a adoptat legeaprin care cadrele didactice aufost amnistiate pentru platasporului de izolare încasatîntre anii 2010-2012.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016 Actualitate 3

A lina Ardeleanu,femeia care ºi-a lãsat

pruncii sã moarã în flãcãri,fiind prea beatã sã îisalveze, trebuie sã revinãjoi în faþa unei comisii dinJudecãtoria Petroºani.Aceasta a ajuns marþidimineaþã la judecãtorie,dar dosarul a fost amânatpânã ce comisia va stabilidacã nu cumva trebuie sã fie internatã într-o instituþie de specialitate.

Copiii i-au ars în flãcãri,trei dintre ei fiind mistuiþi întimp ce implorau ajutor, iaralþi doi i-au fost uciºi de concubinii sãi, dar ea este totîn libertate. Avocatul AlineiArdeleanu, mama criminalã,a cerut o comisie care sã stabileascã cât de mult dis-cernãmânt are sau a avut înmomentul în care a sãvârºitcrima împotriva pruncilor

sãi, iar în douã zile va revenila Judecãtoria din Petroºani.

„Instanþa a dispus ca joi, în data 12 mai, se seprezinte la serviciul de proba-þiune, aici la JudecãtoriaPetroºani, care sã stabi-leascã, în baza unei expertizemedico-legale, dacã avea saunu discernãmânt la data

comiterii faptei ºi, în funcþiede acest aspect, se va dispune dacã va fi internatãîntr-un institut de specialitate,iar termenul pentru jude-carea fondului procesului s-afixat pe 31 mai”, a precizatIon Vãduva, avocatul femeii.

Dacã se va stabili cã AlinaArdeleanu nu este în deplinã-tatea facultãþilor mintale,avocatul sãu chiar va cere sãse ia mãsuri împotriva ei.Asta pentru cã, toatã lumearecunoaºte, femeia este unpericol public.

„Fãrã îndolialã, am sã lesugerez ca sã fie supusã uneiexpertize psihiatrice, care sãstabileascã discernãmântul eiºi sã propunã ºi mãsurilecare trebuiesc luate, pentrucã într-adevãr, reprezintã unpericol lãsarea ei în libertate”, a conchis avocatulacesteia.

Primãria din Uricani i-a

recondiþionat apartamentulîn care i-au ars de vii copiii,dar, între timp, femeia arãmas ºi vãduvã. Un singurcopii, din cei 6 pe care i-anãscut, mai trãieºte. Estevorba despre o fatã, careeste internatã într-un centrude plasament ºi care a scã-

pat în ziua tragediei, pentrucã nu era în casã. Trei i-aumurit în incendiul provocatde mama lor, care a lãsat olumânare aprinsã pe opãturã, iar alþi doi i-au fostuciºi cu câþiva ani în urmã deconcubinul ei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Evaziune fiscalã cumedicamenteP oliþiºtii bucureºteni spri-

jiniþi de structurile dinHunedoara, Dâmboviþa,Braºov ºi Prahova au descinsla mai multe firme care seocupã de comerþul cu medica-mente. Acestea sunt bãnuitecã ar fi prejudiciat statul cupeste 40 de milioane de lei.

“Din datele ºi probele administrate în cauzã rezultã pre-supunerea rezonabilã cã bãnuiþii, începând cu anul 2008, în cali-tate de reprezentanþi ai unei societãþi comerciale, în scopul justi-ficãrii achiziþionãrii unor medicamente precum ºi pentru denatu-rarea provenienþei ilicite a acestora, au creat circuite comercialefictive, în baza cãrora au solicitat rambursarea taxei pe valoareaadãugatã. Astfel, bãnuiþii au colectat de pe piaþa neagrã cantitãþimari de medicamente, pe care le-au livrat intracomunitar cãtrebeneficiari din mai multe state, prejudiciul creat fiind estimat lasuma de 40.000.000 de lei”, se aratã în comunicatul DirecþieiGenerale a Poliþiei Municipiului Bucureºti. Persoanele în cauzã aufost audiate la Poliþia Sectorului 2. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

Tâlhar trimisîn judecatãA cuzat de tâlhãrie

calificatã, individulse aflã în arest preventivºi nu este la prima sainfracþiune cu violenþã. A scãpat pânã acum cuamenzi penale saupedepse cu suspendare,însã, dacã va fi gãsit vino-vat pentru tâlhãrie riscãani grei de puºcãrie.

Bãlãcian Cosmin Danieleste acuzat de tâlhãrie califi-catã ºi a fost trimis în judecatãdupã ce a jefuit un taximetrist,din Petroºani. Procesul sãu seaflã pe rolul JudecãtorieiPetroºani, iar Bãlãcian a fostadus, ieri, la primul termen, înfaþa magistraþilor. Recidivistuls-a urcat într-un taxi ºi i-a

cerut ºoferului sã-l ducã spreieºire din Petroºani. Apoi l-aplimbat printr-o zonãmãrginaºã a municipiului subpretextul cã nu ºtie adresa lacare vrea sã ajungã ºi când aprins momentul a dat atacul.Bãlãcian s-a asigurat cãtaximetristul nu poate rispostaºi i-a pulverizat conþinutul unuispray paralizant iar apoi i-afurat încasãrile. S-a ales cupuþin peste 100 de lei înurma jafului ºi a dispãrut.Poliþiºtii din Valea Jiului auintrat în alertã ºi l-au prins perecidivist pe raza localitãþiiAninoasa, unde vroia sã seascundã la un prieten.Bãlãcian a recunoscut în celedin urmã cã l-a jefuit petaximetrist, mai ales cã înurma cercetãrii a fostdescoperit inclusiv spray-ul iri-tant folosit ca armã împotrivaºoferului de taxi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mama ucigaºã rechematã pentru stabilirea discernãmântului

Curãþã imagineapãtatã de praful

huileiFostul lichidator al CEH

încearcã sã cureþe imagi-nea pãtatã de praful huileidin import. Astfel, acestaconstatã cã achiziþionareacãrbunelui nu s-a realizatcu garantarea certificatelorde carbon.

“În urma acestei analizes-a constatat cã ”lapunctele 7 ºi 8 din rapor-tul de control auditoriipublici externi (subcapitolul6.2 „Contracte de achiziþiecãrbune” punctul 1 ºi 2din Raportul întocmit conform art. 97 din Legea85/2014) se trateazãacelaºi aspect - respectivgarantarea unor achiziþiide cãrbune prin certificatede emisii de gaze cu efectde serã raportat însã ladouã contracte diferite.Analizând aceste aspecteaºa cum sunt ele prezen-tate în Raportul de con-trol, precum ºi obiecþiunileformulate de cãtrereprezentanþii entitãþii verificate, apreciem cãprejudiciul estimat de cãtreauditorii publici externi nuare nici un fundament realºi legal - neexistând datedin care sã rezulte cãfurnizorul de cãrbune ar fitranzacþionat aceste certifi-cate. Calculul auditorilorpublici externi s-a înte-meiat doar pe cotaþia labursã a acestor certificate

la momentul predãrii lor ºirespectiv la restituireaacestora. Obiecþiunileentitãþii formulate referitorla acest aspect sunt perti-nente, entitatea putând fiprejudiciatã doar în cazulîn care furnizorul nu ar firestituit integral certifi-catele care au fãcut obiec-tul garanþiei”, aratã fostuladministrator judiciar.

Subunitãþi fãrã acte

Mare parte din subunitãþile ComplexuluiEnergetic Hunedoara nuau acte care sã le atestedreptul de proprietateasupra terenurilor. Situaþiaeste la fel de câþiva ani.Nimeni nu a fost interesatsã clarifice situaþia juridicãa terenurilor.

“S-a consemnat faptulcã o parte din subunitãþileSucursalei - Divizia MinierãValea Jiului - componentãa Complexului EnergeticHunedoara, nu posedãdocumente de atestare adreptului de proprietateasupra terenurilor pe carele deþin ºi le au înregistrateîn evidenþele tehnic opera-tive. Nici cu ocazia inven-tarierii realizate la data de31.12.2013 nu a fostanalizatã situaþia juridicã aterenurilor utilizate pentrudesfãºurarea activitãþii.

Au fost astfel încãlcateprevederile Legii contabili-

tãþii nr.82/1991 republi-catã, art. 12 ºi 13 ºi aleOrdinului MFP nr. 2.861din 9 octombrie 2009pentru aprobareaNormelor privind organi-zarea ºi efectuarea inven-tarierii elementelor denatura activelor, datoriilorºi capitalurilor proprii,pct.12”, mai aratã fostuladministrator judiciar al CEH.

Autostrada încurcã planurile

Complexul EnergeticHunedoara a fost pãgubitºi de autostrada Lugoj-Deva pe acealeaºi conside-rente. Terenul nu a fosttrecut în evidenþele socie-tãþii, iar în acest momentpe rolul instanþelor dejudecatã existã un proces

în acest sens. Cei de ladrumuri au de achitat faþãde CEH peste 700 de miide lei. Dar care este legãtura între CEH ºiCNADNR? AutostradaLugoj – Deva este punteade legãturã dintre celedouã companii.

“SucursalaElectrocentrale Deva dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara nu aînregistrat pânã la datacontrolului, în evidenþeletehnic operative ºi în con-tabilitate, modificãrile depatrimoniu produse prinefectele de expropriere aunor suprafeþe de terendin domeniul privat alacestei unitãþi, în interesulpublic al lucrãrilor pentruautostrada Lugoj-Deva.Exproprierea s-a fãcut înbaza prevederilor HGRnr.844/2012, pentrumodificarea ºi completareaHGR nr.1232/2010,privind declanºarea proce-durilor de expropriere aimobilelor proprietate pri-vatã situate pe amplasa-mentul lucrãrii de utilitatepublicã „Autostrada Lugoj-Deva”. Au fost astfel încãl-cate prevederile Legii nr.255 din 14 decembrie2010 (‘actualizatã*) privindexproprierea pentru cauzãde utilitate publicã, nece-sarã realizãrii unor obiec-tive de interes naþional,judeþean ºi local, art. 9 ºi22, precum ºi aleOrdinului nr. 3.055 din 29octombrie 2009 pentru

aprobarea Reglementãrilorcontabile conforme cudirectivele europene”, semai aratã în raport.

Societatea energeticã amai fost prejudiciatã ºi dinalte cauze. Aceasta adevenit recuperator într-unlitigiu dintre PrimãriaLupeni ºi TermogazCompany.

“Din analiza celor consemnate în raportul decontrol ºi în anexele laacesta, precum ºi înobiecþiunile formulate decãtre reprezentanþiientitãþii, rezultã însã cucertitudine cã nu poate fivorba despre nici un prejudiciu încercat de cãtrebugetul de stat - având învedere faptul cã întreagasumã de 13.875.740 lei,achitatã în data de19.09.2013 ComplexuluiEnergetic Hunedoara decãtre Municipiul Lupeni afost utilizatã pentruachitarea - prin compen-sare, în aceeaºi zi, a obli-gaþiilor fiscale restante aleComplexului EnergeticHunedoara, aºa cumrezultã din extrasul de contemis de cãtre Trezoreriamunicipiului Petroºani îndata de 19.09.2013(anexa nr.33 la raportul decontrol). Suma în cauzãera realmente datoratã decãtre UnitateaAdministrativ TeritorialãMunicipiul Lupeni furnizorului de lucrãri -respectiv SC TermogazCompany S.A – în insol-venþã - compensarea fiinddeci fãcutã în concordanþãcu scopul OrdonanþeiGuvernului nr.17/2013,art. 64 alin.(3) - respectivacela „achitãrii plãþilorrestante înregistrate încontabilitatea unitãþiloradministrativ-teritoriale,instituþiilor publicefinanþaþe integral sauparþial din bugetul local ºispitalelor publice dinreþeaua autoritãþiloradministraþiei publicelocale - rezultate din relaþiicu furnizorii de bunuri, ser-vicii ºi lucrãri, ori faþã debugetul de stat, bugetulasigurãrilor sociale de statsau bugetul fondurilor spe-ciale”. Cesiunea de cre-anþã care a avut loc ºiurmare cãreia ComplexulEnergetic a devenit cesio-nar pentru creanþele SCTermogaz Company S.Aasupra UATM Lupeni - aavut loc în temeiul preve-derilor Codului Civil, TitlulVI, Cap I „Cesiunea decreanþã”. Cererea împre-unã cu întreaga documen-taþie a fost depusã laAdministraþia Judeþeanã aFinanþelor Publice

Hunedoara. Sub acestaspect, operaþiunea încauzã poate fi analizatã laAdministraþia Judeþeanã aFinanþelor PubliceHunedoara, în acest sensfiind întocmitã de cãtreauditorii publici externi ºiNota de constatare nr.1568/22.12.2014” maiaratã fostul lichidator alCEH.

La deficienþa 4 dinRaportul auditorilor Curþiide Conturi transpusã fostuladministrator judiciar alCEH la capitolul ”Nereguliconstatate de Curtea deConturi a României” „înobiecþiunile depuse,reprezentanþii entitãþii verificate nu contestãabaterea în sine consem-natã de cãtre auditorii publici externi, ci doarmodul - incorect, în opiniaentitãþii – de estimare avalorii prejudiciului,susþinând cã pentru stabilirea acestuia estenecesarã efectuarea uneiexpertize tehnice. Faþã deaceastã stare de fapt, estede menþionat faptul cãpotrivit prevederilor art.33alin.(3) din Legeanr.94/1992, republicatã -privind organizarea ºifuncþionarea Curþii deConturi - " instituþiile încare se constatã existenþaunor abateri de la legali-tate ºi regularitate, care audeterminat producereaunor prejudicii, se comu-nicã conducerii entitãþiipublice auditate aceastãstare de fapt. Stabilireaîntinderii prejudiciului ºidispunerea mãsurilor pen-tru recuperarea acestuiadevine obligaþie a condu-cerii entitãþii. Valoarea estimativã a abaterii carese constituie în prejudiciuadus ComplexuluiEnergetic Hunedoara -este de 140.768,34 lei.”

Abatere de sute demii de lei pentru

locomotiveO altã abatere la nivelul

Complexului EnergeticHunedoara care a fostconstatatã de inspectoriifinanciari de la Curtea deConturi face referire laconsumul locomotivelor.

“Faþã de aceastã situa-þie, apreciem cã aspectulconsemnat de auditoriipublici externi în raportulde control este real, con-ducerea entitãþii verificateurmând a lua mãsuri înconsecinþã. Valoarea estimativã a abaterii estede 972.208 lei, aferentperioadei ianuarie 2011 -octombrie 2014”, se maiaratã în raport.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016 Actualitate 5

Complexul EnergeticHunedoara a

deviat de la toatetraseele. Pe principiul“la urmãtoarea viraþispre dreapta” CEH avirat spre stânga ºimereu a greºit drumul,fapt care a avut repercursiuni asuprastãrii societãþii. Acum,decizia Curþii de ApelAlba Iulia mai deviazãodatã traseul CEH.

Lipsa motivãrii în cazulsoluþiei de la Curtea deApel Alba Iulia lasãComplexul EnergeticHunedoara în bãtaia vântului. Încã nu existã omotivare a judecãtorilorde la Curtea de Apel AlbaIulia în ceea ce priveºtedecizia prin care socie-tatea a fost scoasã dininsolvenþã. Din acestmotiv nu se ºtie încã dacãanumite mãsuri luate întimpul insolvenþei se maiaplicã sau nu.

“Oricât s-ar dori caefectele unei hotãrâri deanulare sã producã efecteºi asupra mãsurilor subsecvente sã se anulezetoate, nu poate nimeniignora faptul cã CEH afuncþionat în timpul aces-ta ºi atunci dacã ar fi sãanulãm toate ar trebui sãanulãm ºi salariile care aufost date, toate mãsurile

ar trebui anulate ºi cele înfavoarea salariaþilor ºicelelalte. Ar trebui sãrevenim în momentulzero, dar nu e chiar aºa.Existã o gestiune a aface-rii pe care am asigurat-ocu administratorul judiciarîn perioada insolvenþeiînsã sunt unele mãsuricare þin strict de procedu-ra insolvenþei luate deadministratorul judiciarunde se poate discutadacã mai rãmân sau nu învigoare pentru cãdepãºesc cadrul gestiuniide afaceri”, a declaratpentru Cronica Vãii Jiului,Dan Agriºan, preºedintele Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara.

Ministerul Energiei, darºi Complexul EnergeticHunedoara au solicitatinstanþei de la Alba Iuliaurgentarea redactãriimotivãrii astfel încât sã fie

întreprinse mãsuriurgente pentru societate,care acum se vede pusãîn faþa cererilor de executare silitã ºi a ordonanþãrilor de platã.

“Nu avem încã o moti-vare a instanþei, a fãcut ºiministerul ºi societateasolicitare de urgentare aredactare a hotãrârii ºi evorba cã instanþa eobligatã atunci când dã oastfel de hotãrâre de anulare sã prevadã ce seîntâmplã cu actele careau fost încheiate în timpulacela, iar dacã nu o facnoi vom face o cerereprin care sã se comple-teze hotãrârea respectivãcu specificaþia asta. Acumsituaþia e mai dificilã dinpunct de vedere juridic, eceva care complicãlucrurile din punct devedere juridic. Hotãrâreaproduce efecte dinmomentul pronunþãrii,dar trebuie vãzutã moti-

varea”, a mai subliniatsursa citatã.

Continuãdivizarea

În tot acest timp, laCEH continuã planurileministerului. DeciziaCurþii de Apel Alba Iulia adat peste cap calculele dela Complexul EnergeticHunedoara. Dan Agriºan,preºedintele Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara a declarat cãse continuã, într-un felsau altul, continuareastrategiei ministeruluipentru CEH, adicãdivizarea activitãþii societãþii.

“Încercãm sã repunemCEH pe curs, hotãrâreainstanþei de la Alba nuajutã Complexul pentrucã repune CEH într-osituaþie anterioarã insol-venþei ºi în acelaºi timplasã niºte termene sãcurgã ºi noi încercãm sãcontinuãm cu ceea ce aanunþat ministerul cã îºidoreºte ca strategie pentru Complex, aceadivizare ºi dacã e posibilsã o facem în afara pro-cedurii insolvenþei, noicontinuãm procedura deseparare cu trecerea peînchideri mine a douãdintre mine. Existã orejudecare, dacã esteacceptatã la rejudecare

intrarea din nou în insolvenþã atunci vomadapta planul”, a maisubliniat Dan Agriºan,preºedintele Consiliului deAdministraþie al CEH.

CEH a ieºit din insolvenþã, dar nu datoritãmãsurilor de reducere acheltuielilor, ci din deciziajudecãtorilor. Dosarul afost trimis spre rejudecarela Tribunalul Hunedoara,însã deocamdatã nu afost înregistrat pe rolulinstanþei. Existã însã ºi oaltã variantã prin carenoul Consiliu deAdministraþie sã cearã

insolvenþa. “Analizãm opþiunea

asta (convocarea CA pentru introducerea uneicereri de insolvenþã-n.r.),dar e o opþiune pe care oanalizãm”, a conchisAgriºan.

Pânã la motivareadeciziei de la Curtea deApel Alba Iulia, ComplexulEnergetic Hunedoara esteîn bãtaia vântului. Nu seºtie dacã mãsurile privindreducerea cheltuielilor vorcontinua sau nu. Cert estecã situaþia financiarã asocietãþii nu este roz, dar s-a ameliorat în perioada insolvenþei.


Din nou ladiscuþiiMinisterul Energiei a ajuns la

o concluzie: sistemul energetic naþional se confruntãcu mari probleme. Sindicaliºtiidin energie au fost la Bucureºtiunde au participat la o întâlnirecu factorii de decizie din minister. Concluzia este unasimplã, sistemul energeticnaþional are problemele, iar noidiscuþii urmeazã sã aibã loc.

“Am ajuns la concluzia cã sistemul energetic naþional are mariprobleme ºi cã acestea nu se potrezolva dacã la masa discuþiilor nustau toþi factorii de decizie, adicãpreºedinþii comisiilor de industrii dinCamera Deputaþilor ºi Senat,ANRE, Consiliul Concurenþei ºiMinisterul Energiei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, DumitruPârvulescu, preºedintele FederaþieiNaþionale Mine Energie, federaþie lacare este afiliat ºi Sindicatul Muntele.

Ministrul Energiei, VictorGrigorescu subliniazã cã toate con-

ducerile de pânã acum au lãsat cagrea moºtenire companii vulnerabi-lizate ºi decapitalizate.

“Atunci când se vorbeºte desprefragilitatea companiilor din energie,se opereazã de cele mai multe ori cuzvonuri sau informaþii fãrã funda-ment. Dar aº vrea sã ne uitãm înistoria recentã ºi sã vedem cine ºi cea fãcut în energie ºi, mai ales, cu cerezultate. Am auzit multe vocipolitice care descoperã realitatea cuuimire astãzi, dupã ce au avut la dispoziþie toate mijloacele necesarepentru a face ceea ce trebuia fãcut.ªi nu au fãcut pentru cã ne-au lãsatcompanii vulnerabilizate ºi decapita-lizate. Sunt de acord cu punctul devedere al sindicatelor atunci cândsubliniazã cã suntem într-o zonã desecuritate naþionalã. Ce e nevoie înmod imperativ este sã nu maifolosim zvonuri ca instrumente eco-

nomice ºi sã revenim la principiilecorecte ale guvernanþei corporative.Dacã nu facem noi, nu ne va ajutanimeni. Aceste companii nu sesalveazã cu ajutorul discursurilorpolitice”, a scris ministrul Energiei,Victor Grigorescu pe Facebook.

De cealaltã parte sindicaliºtii spuncã trebuie luate mãsuri urgente înceea ce priveºte ComplexulEnergetic Hunedoara ºi Oltenia.

“Toate guvernele au pus lapãmânt sistemul energetic naþional.Noi nu primim nimic cum primesccei cu eolinele ºi panourile solare.Ar trebui sã ne dea ºi nouã pentrumomentele când contribuim laechilibrarea sistemului energeticnaþional. ANRE ar trebui sã vinã cuun preþ reglementat corect pentruCEH ºi CEO”, a mai subliniatPârvulescu.


Dan Agriºan: “Încercãm sã repunem CEH pe curs”PREA TÂRZIUFostul administrator judiciar al CEHa mai gãsit niºte abateri graveF ostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a mai identificat câteva

abateri grave la societate, abateri care au cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane delei. aceste abateri au fost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de Apel AlbaIulia au scos societatea din insolvenþã. Noile abateri identificate de fostul administrator judiciarscot la ivealã modul defectuos în care a fost condus Complexul Energetic Hunedoara ºi vârtejulmaºinaþiilor financiare care au stat la baza societãþii.

Î nfiinþareaunor trasee

pentru bicicliºtiar putea, repune,România peharta europeanãa bicicliºtilor.

Existã în momentulde faþã o rutãEuroVelo care treceprin România, daraceasta nu este marcatã, nici mãcarsemnalizatã, asta încondiþiile în care traseuleuropean însumeazãnu mai puþin de45.000 de km.

În momentul defaþã existã în dez-batere un proiect princare se doreºte înfi-inþarea unor traseepentru bicicliºti. ValeaJiului ar putea aveatrasee de mountainbike, însã maidureazã. Este nevoiede emiterea unui actoficial prin care sã sereglementeze trasareamarcajelor.

“În prezent seaºteaptã finalizareadezbaterilor peaceastã temã deinteres naþional pentrua putea definitivepropunerea dehotãrâre de Guvern(…). Dupã emitereaacestui act normativ

se vor putea semnali-za/marca specific ºiomologa diversetrasee cicloturistice,printer care vor puteafi ºI trasee montanepentru mountain bikeîn Valea Jiului.

Relocarea traseelorEuroVelo 6 ºi 13 înþãrile vecine ºi apro-barea de alte magis-trale prin România vaputea evita excludereaRomâniei din reþeauaEuroVelo în urmãtoriiani”, aratã oficialiiministerului de resort.

Eurovelo este oreþea de peste45.000 km de traseepentru bicicliºti careîmpânzeºte Europa.Eurovelo 6, probabilcea mai renumitãrutã europeanã pentrubicicliºti, mai estecunoscutã cu numelede “ruta fluviilor”deoarece urmeazãcursul a 3 fluvii:Loara, Rinul ºiDunãrea. Cu olungime de aproxima-tiv 4000 de km, rutatraverseazã Europa dela Oceanul Atlantic laMarea Neagrã, prin 9þãri: Franþa, Elveþia,Germania, Austria,Slovacia, Ungaria,Serbia, România ºiBulgaria. Fiecare þarã

care este traversatã deun traseu Eurovelo,încearcã sã profite deacest lucru. Sunt promovate obiectiveleturistice, unitãþile decazare, restaurantele,parcurile de distracþie,etc. Este cunoscutfaptul cã cea maicredibilã ºi ieftinã estepromovarea fãcutã deturiºtii mulþumiþi.Tocmai de aceea, în

Europa, autoritãþilelocale, sprijinite deguverne, dezvoltainfrastructura pe aces-te rute, asigurându-secã cicloturiºtii benefici-azã de cele mai buneservicii. Acesta estemotivul pentru caredensitatea de turiºti petrasee este diferitã, înfuncþie de serviciileoferite. România estesingura þarã dinEuropa care nu oferã nici mãcar semnalizarea traseului.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 20166 Actualitate

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion

Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pen-tru diferite activitãþi. Doritorii se pot

informa la numãrul de telefon0731.254.100

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã,

3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negocia-bil. Relaþii la telefon 0722448428

Lucarea este încã îngaranþie ºi, ca atare,cei care le-au montat,vor plãti pentrurecondiþionarea lor.

Asta spune acum primarul din Petroºani,care recunoaºte faptulcã tot mai mulþioameni reclamã faptul

cã acestea s-au degradat ºi prezintã unreal pericol.

„Aceastã lucrareeste în garanþie. Are ogaranþie de 5 ani dezile. Am început destulde târziu, pentru cãam avut tot felul dediscuþii legate de pro-cedurã. Pânã la urmãam hotãrât sã exe-cutãm garanþia firmeicare a fãcut lucrareacu o altã firmã. Înurma lucrãrilor ºi adevizului, contravaloa-

rea lucrãrilor dereparaþii va fi execu-tatã din garanþie.Niciun leu nu necostã, însã, pe noi.Este vorba de 40 mpcare s-au degradat, peo suprafaþã de 12.000mp, dar recunosc cãsunt porþiuni în careaceste pavele se miºcã ºi trebuiescrecondiþionate”,

a precizat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Lucrãrile de reabili-tare au demarat marþila prânz ºi vor fi gataîn cel mai scurt timp.

7 milioane de euroau fost cheltuite pedale de granit, piatrãcubicã, pavele ºi bor-duri. Banii necesaripentru Centrul Civic

au venit în cea maimare parte de laUniunea Europeanã ºide la GuvernulRomâniei.

Proiectul a avut ovaloare de aproximativ7 milioane de euro,contribuþia din bugetullocal fiind de 19,5 milioane de lei ºi a fostreabilitat centruloraºului, zona de laBrãdet ºi totodatã s-arealizat sistemul desupraveghere video.

Deºi lucrarea a fostexecutatã de ACOMINºi se aflã în garanþiepânã anul viitor, constructorii au refuzatsã reabiliteze zona pie-tonalã, însã, acum vordeconta cheltuielile,care se ridicã la aproxi-mativ 4.000 de lei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Centrul civic reabilitat cu banii din garanþia ACOMINP avelele din centrul civic al municipiului Petroºani vor fi lipite, iar

întreaga lucrare va fi decontatã de firma care le-a montat,respectiv ACOMIN. Asta chiar dacã pânã acum constructorul arefuzat sã refacã terasamentul. Bucãþile de piatrã au sãrit ºi zeci deoameni s-au plâns de faptul cã se împiedicã de ele. Au fost însemnatecele dezlipite ºi administraþia a început recondiþionarea lor.

Valea Jiului ar putea puneRomânia pe harta EuroVelo

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ITALIANÃPetroºani,

Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRUEDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE

PROFESIONALÃPETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI

FUNDAMENTALE DE IGIENÃ”LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon0724.157.808

Stimaþihunedoreni,

Peste puþin timp nevom afla în faþa unuiexamen extrem deimportant care vahotãrî soarta judeþuluinostru pentru urmãtorii patru ani.

Este momentul în care, prin votuldumneavoastrã, puteþipune capãt celor 12ani în care judeþulHunedoara a fost con-dus de liberali, cei careau demonstrat o lipsãevidentã de viziune înadministrarea eficientãa resurselor ºi imple-mentarea unor politicieconomice ºi sociale înfolosul hunedorenilor.

Tocmai de aceea,pentru a rãspundeproblemelor cu care seconfruntã judeþul nostru, Partidul SocialDemocrat vine cu oechipã de consilierionestã ºi integrã, formatã din specialiºticapabili sã generezeproiecte care sã aºezeHunedoara pe bazeeconomice ºi socialesolide. Iar certitudineacã Partidul SocialDemocrat este garantulprogresului ºibunãstãrii stã în modulîn care am înþeles sãguvernãm România înperioada mandatului

premierului VictorPonta. În trei ani amreuºit sã reîntregimsalariile ºi pensile tãiate de guvernul Boc,am generat a douacreºtere economicã dinUniunea Europeanã ºiam creat 400.000 delocuri de muncã noi.Am trecut cu vedereaaºa-zisele sfaturi aleOpoziþiei ºi am avutcurajul sã reducemTVA-ul la alimente, sãcreºtem salariile buge-tarilor ºi sã sprijinimmediul de afaceri prinscãderea unor impoziteºi taxe. Astãzi, avemalimente mai ieftine ºisalarii mai maridatoritã acestor politiciimplementate deguvernul Ponta. E adevãrat, nu e sufi-cient ºi mai sunt multede fãcut în aceastãdirecþie, dar noi,Partidul SocialDemocrat, credem cãorice leu care rãmâneîn buzunarul româniloreste un câºtig.

Priviþi numai la ceeace se întâmplã acum,când guvernul Cioloºnu vorbeºte de altcevadecât de tãieri ºi depolitici de austeritatechiar dacã la nivelulUniunii Europene s-aspus clar cã austeri-tatea nu duce lacreºtere economicã ºibunãstare! Iar noi,

românii, ºtim ceînseamnã austeritatea,pentru cã am trãit-o cuvârf ºi îndesat în timpul guvernãrii Boc.

Iar dacã ne uitãm lacât de mult a pierdutjudeþul Hunedoara, în12 ani de conducereliberalã, cred cã emomentul sã girãm cuîncrederea noastrãoameni devotaþi,oameni care vor ºi care ºtiu sã munceascãpentru hunedoreni.

E adevãrat, neaºteaptã un drumlung, sunt multe de

fãcut, dar aºa cum ºtiþicu toþii, oricât de lungºi de greu ar fi undrum, el trebuie sãînceapã cu un primpas. Iar eu vã chem petoþi hunedorenii sãfacem acest prim pasvotând echipa de consilieri a PartiduluiSocial Democrat.

Cu sinceritate,Laurenþiu Nistor,Preºedintele PSD

Hunedoara.Candidat la

Consiliul JudeþeanHunedoara.

Câþi politicieni grijuliiîi vor sãri în ajutor?B ãrbatul a rãmas fãrã acordeonul care-i

asigurã pâinea zilnicã, atât lui cât ºicelor cinci copilaºi. Reparaþia instrumentuluiajunge la 700 de lei ºi nu mai meritã cârpit.Cineva i-a gãsit un acordeon, dar nu are cei300 de lei pentru a-l cumpãra.

Jan Drosu a ajuns cunoscut în toatã þara dupãce a fost primul român care a mers la ANAF ºi ºi-ascos autorizaþie pentru a cânta pe strãzi. Se întâm-pla în urmã cu circa zece ani ºi a vrut sã arate cãpresteazã o activitate. Era hãituit de poliþiºti pentrucerºit ºi din acest motiv a vrut sã fie în regulã. Aajuns sã facã parte din peisajul Petroºaniului, iarmulþi localnici zãbovesc minute bune pentru a-lasculta cântând la acordeon. Cei care sunt maiînstãriþi îi lasã un ban în cutia instrumentului, iar lafinalul unei zile de cântat, Jan poate duce o pâinecopiilor sãi. Acum sunt zile negre pentru cã arãmas fãrã instrument. ”Mi s-a stricat ºi acordeonulpe care-l aveam ºi costã peste 700 de lei reparaþia.Cineva a gãsit un instrument la vreo 500 de lei ºiomul a zis cã pune el 200, face o donaþie ºi eurestul de 300. Din pãcate nu am banii aceºtia ºiam apelat la dumneavoastrã, poate se gãseºte cineva sã mã ajute”, spune Jan Drosu.

P loaia ºi ninsoarea îi stricã instrumentele

Trubadurul a rãmas nu o datã fãrã acordeon,pentru cã reprezentaþiile pe strãzi fac ca instru-mentele sã se strice mai repede. “Poate cã oameniise vor întreba de ce tot ajung sã cer ajutor pentrua-mi lua câte un acordeon o datã la doi ani. Unaeste sã cânþi la primãrie, înãuntru, la o nuntã saubotez ºi alte e pe strãzi, zece ore pe zi, în ploaie ºininsoare. Cum nu mi-am permis sã cumpãr unulnou, am luat tot la mâna a doua ºi erau ºi eleuzate, îmbãtrânite. Le-am mai tot cârpit eu pânãcând nu s-a mai putut face nimic. Acum am unacordeon de copii, l-am cârpit cât de cât, pânãreuºesc sã fac rost de cei 300 de lei”, mai spuneJan. Bãrbatul are cinci copilaºi de doi, patru, cinci,nouã ºi doisprezece ani, iar din cântatul laacordeon pe strãzile din Petroºani, reuºeºte sã lepunã pâinea zilnicã pe masã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 20168 Sport

A rãzbãtut recent o informaþie desprecum cã, rectorulUniversitãþii dinPetroºani a venit cu opropunere interesantã,de a se face frontcomun pentru crearea

unei echipe de fotbalde Liga a III-a la nivelulVãii Jiului. Chestiunecare se tot vehiculeazãîn contextul crizei dinzonã la nivel fotbalistic,dar pânã acum,nimic...

Nu ºtiu care suntchichiþele administra-tive, cert este cã variante ar fi. Dar oarecare sã fie acea echipãºi cum s-ar putea concentra forþele fot-balistice spre un singurloc? Desigur, acummulþi ani, când JiulPetroºani, prin poziþiasa de divizionarã „A”sau „B” putea fi unpunct de atracþie,lucrurile ar fi fost

simple.Dar acum, pe ce cri-

terii îºi va trage cineva„partea leului”? Fiecareechipã din Valea Jiuluipoate veni cu argu-mentele sale. Valoric,la ora actualã HerculesLupeni ºi Inter Petrilaar reprezenta numeleîndreptãþite sã aspire lanominalizarea pentruLiga a III-a. Oricum,una e din vest, cealaltãdin est. La Vulcan ºi

Petroºani existã bazele sportive aferente, acolo e mairãu cu fotbalul...

Cu siguranþã, dacãs-ar putea ajunge la oechipã de Liga a III-a,s-ar putea ajunge la uninteres ºi din parteaspectatorilor ºi a unorsponsori. Ar fi binedacã s-ar ajunge la unacord pe aceastã temã.Dar repet, revine între-barea: Care echipã?

Henþ cu mâna

PROFU` PROPUNE,PRIMARII CE ZIC?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Handbal

Dupã C.S.ª.P.a urmat ºiVulcanul...

Dupã ce echipa de junioareIII a ratat calificarea în semifi-nale, iatã cã ºi echipa dejunioare V (10 ani) a ratat califi-carea pentru finalele de la Cluj.

În semifinalele de la DrobetaTr. Severin (7-8 ani a.c.), jucã-toarele antrenate de Elvis Stan

au înregistrat rezultatele: 12-17cu CSS D. T. Severin, 19-21cu LPS Jimbolia, 10-21 cuCSS Corabia, 9-13 cu CSSSlatina, clasându-se în final pelocul 6.

Mureºul Pricaz areuºit o victorie lascor, 5-0, împotrivaunei foste cam-pioane, MãguraPui: „Am pierdut cugoluri primite dinfaze fixe, ultimulchiar din penalty. Egreu, au începutnunþile, majoratele,nopþile suntscurte...” a precizatcu amãrãciuneantrenorul OvidiuCiolea de la MãguraPui.

Cetate Rãchitovaa egalat de trei orila Victoria Dobra,scor 3-3, autoriigolurilor fiindMailat, Em. Bãiconi

ºi Cristi Sãlãºan:„Am pierdut titlulanul acesta. Avemobiectiv locul 3,pentru asta trebuiesã învingemduminicã pe C.S.C.Ilia”, a declaratEugen Bãiconi, primarul ºipreºedintele de laCetate Rãchitova.

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

LUPTA ÎN TREICu trei meciuri amânate, Seria a

4-a a Ligii a III-a ºi-a grupat treiechipe în frunteaclasamentului carevor lupta pentrulocul 1.Performanþa Ighiua ratat plasarea pelocul 1, nereuºinddecât un egal peteren propriu.

Pandurii II, scor5-0 cu Filiaºul.

S -au încheiat meciurile dinfazele semifinale ale

Campionatului Judeþean lafotbal, juniori C (14-15 ani), D(12-13 ani) ºi E (10-11 ani).

Dacã la juniori E echipele Vãii Jiuluin-au contat, Pro Fotbal ºi ACS ªcoalaJiul Petroºani fiind eliminate de adver-sarii lor, la celelalte douã categorii s-au

calificat în finala pe judeþ, dupã urmãtorul program:

Joi, 12 mai, ora 17:30, Vulcan:Juniori D: ªc. Jiul Petroºani – Univ. Petroºani

Vineri, 13 mai, ora 16:00,Cãlan: Juniori C: Corvinul Hunedoara - ªc. Jiul Petroºani

JUNIORI C (GR. 2001-2002)Etapa 1, 29 apr. 2016Fair Play Vulcan – FC Hunedoara 0-3CSM Dacia Orãºtie - ªc. Jiul Petroºani 0-1Etapa a 2-a, 7 mai 2016CS FC Hunedoara – Fair Play Vulcan 3-0ªc. Jiul Petroºani – CSM Dacia Orãºtie 6-0

JUNIORI D (GR. 2002)Etapa 1, 5 mai 2016Univ. Petroºani – CSA Aurul Brad 3-1CFR Simeria - ªc. Jiul Petroºani 2-1Etapa a 2-a, 8 mai 2016CSA Aurul Brad – Univ. Petroºani 1-0ªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria 3-0

JUNIORI E (GR. 2005)Etapa 1, 28 apr. 2016Pro Fotbal Petroºani – CS CFR Simeria 0-12CS FC Hunedoara - ªc. Jiul Petroºani 6-0Etapa a 2-a, 30 apr. 2016ACS ªc. Jiul Petroºani – FC Hunedoara 3-3CS CFR Simeria – Pro Fotbal Petroºani 5-0

Fotbal juniori

FINALÃ DE VALEA JIULUIFotbal, Liga a V-a Hunedoara

LIDER DEZLÃNÞUIT

Cristi Sãlãºan a marcatal treilea gol al

Rãchitovei la Dobra

Ov. Ciolea (MãguraPui) un antrenor

supãrat dupã înfrângerea de la Pricaz

cvj nr. 1100 miercuri 11 mai 2016

Documents