JoHN Gnrsuena

BARTJL ROOSTER

Traducere din limba englezd

GABRIEL STOIAN

-till

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romeniei

GRISHAM,

'OHNBarul Rooster / John Grisham j trad. din lb. engleza: Gabriel Stoian. Bucure$ti :

RAO Distdbulie, 2020

ISRN 978 606 006-390-2

82t.t1l

RAO DistribulieStr Bargiului nr 9 11, se€tor 1, Bucureqti, Romania

ww\jr.laobooks-com

wwwtao,ro

JOHN GRISF{AM

The Rooster BarCopydght o 2017 by Belfry Holdings, Inc.

Toat€ drepturile rezervate

o RAO Distribulie, 2019

pentnr versiunea in limba romane

2020

Sfirgitul anului a adus cu sine obisnuitele festivitili de sirbitori,dar in casa familiei Frazier erau putine lucruri de celebrat. DoamnaFrazier si-a indeplinit obligalia de a decora un brad scund, punindsub el citeva cadouri ieftine 9i pregitind prdjiturele pe care nu ledorea nimeni, si, ca intotdeauna, a pus la pick-upul stereo discul cu

Spdrgdtorul de nuci care s-a rotit fhre incetare in timp ce ea, cu vi-tejie, fredona in bucitirie ca gi cum anotimpul era intr-adevir unulcare aducea fericire.

Lucrurile nu stiteau nicidecum asa. Domnul Frazier o pdrisisein urmi cu trei ani, iar lipsa i se simlea in misura in care era dis-preluit. Se mutase peste noapte impreuni cu secretara lui, care, dupicum decurseseri lucrurile, pirea sd fie deja insircinati. DoamnaFrazier, inEelatd, umilite, sirace gi deprimate, a continuat se se zbate

pentru a trai.

Louie, fiul ei cel mic, era arestat la domiciliu, ceea ce, intr-un fel,

echivala cu o eliberare pe cauliune, si avea in fati un an greu dincarza ac:uzaliei de trafic si consum de droguri. El nu ftcuse niciunefort si-i cumpere mamei lui ceva care si semene a cadou, Scuza

lui era ci nu putea pdrisi casa din catza monitorului pe care tri-bunalul ordonase sd il poarte prins la o glezni. insd, chiar gi firi el,

nimeni nu se astepta ca Louie sd se striduiascd si cumpere cadouri.lsBN 978-606-006-390-2

6 '(lHN

CRISHAM

In anul dinainte gi in urmi cu doi ani, nu avusese monitor la gleznd

$i tot nu catadicsise si iasi la cumpirdturi.Mark, fiul cel mare, sosise acasi dupi ororile indurate la

Facultatea de Drept ;i, cu toate ci era mai sirac decAt fratele lui,reuqise si ii cumpere mamei o sticluli cu parfum. Urma si absolve

in luna mai 9i sd dea examenul pentru admiterea in barou in sep-

tembrie, ceea ce, din intdmplare, era luna in care fusese programatprocesul lui Louie. insi cazul lui nu avea si se judece din douimotive intemeiate. in primul rand, biielii sub acoperire il prinse-

serd in timp ce incerca si vAndi zece pliculele de cocaini - exista

chiar s,i o inregistrare video - qi, in al doilea rAnd, nici Louie 9i nicimama lui nu isi puteau permite se angajeze un avocat bun ca si ilscoati din belea. ln timpul zilelor de sirbitoare, atat Louie, cat qi

doamna Frazier au {hcut nenumirate aluzii pentru ca Mark si se

ofere ca apirdtor al fratelui sdu. Nu ar fi fost mai simplu si tirigi-neze lucrurile pind mai tirziu in cursul anului, cind Mark avea sifie inscris cum se cuvenea in barou - pentru ce, oricum, era aproape

de asta -, urmAnd ca, dupi ce igi lua licenta, si descopere una dintrechichilele despre care citiseri pentru a respinge acuzaliile?

Aceasti mici fantezie a lor avea lacune destul de serioase, dar

Mark a refuzat si aduci vorba despre asta. CAnd a devenit evidentci Louie plinuia se ia in stapanire canapeaua pentru cel pulin zece

ore in ajunul Anului Nou, ca si urmereasci zece partide de popice,

Mark s-a strecurat discret afari din casd qi s-a dus la un prieten.

Revenind acasi in noaptea aceea, dupi ce condusese deEi consu-

mase alcool, a luat hotirArea de a pleca. Avea si se intoarci laWashington D.C. qi si petreace ceva timp la firma de avocaturela care avea si fie angajat curAnd. Cursurile incepeau abia peste

doud siptimini, insi, dupd ce il ascultase pe Louie vreme de zece

zile blestemind 9i tAnguindu-se in legituri cu problemele lui, lard a

mai aminti de rnuzica din Spdrgdtorul de nuci, Mark se seturase gi

agtepta cu neribdare ultimul semestru de facultate.

Barul Rooster 7

Agadar, a pus ceasul si sune la ora opt dimineata gi, la cafea,

i-a explicat mamei sale cl trebuia si ajungd la D.C. li pirea riuci pleca mai devreme decdt se aqteptase gi ci o lisa singuri cu bi-iatul cel riu, dar trebuia s-o faci. ,,Nu eu trebuie si-l cresc. Am si

eu probleme."

Prima problerni era mas,ina lui, un Ford Bronco, pe care o con-

ducea incd de pe vremea liceului. Contorul de kilometraj inlepe-nise la 300 000 de kilometri, iar asta se intimplase c6nd era in al

doilea an de colegiu. Avea nevoie disperatl de o noui pompi de

benzini, una dintre numeroasele piese ce se aflau pe lista sa de ur-gente. Folosind bandi adezivi gi cdteva cleme, Mark reuqise sipicdleasci motorul, transmisia gi frinele in ultimii doi ani, dar nuavusese acelagi noroc gi cu pompa de benzini. Aceasta funcliona la

o capacitate mult mai mici decit era normal, astfel cd viteza maximdpe care o prindea masina, pe teren neted, era de cel mult optzeci de

ldlometri pe ord. De aceea, ca si nu fie presat de autocamioanele cu

l8 roli de pe autostrada expres, Mark a ales doar drumuri litural-nice din Delaware gi Jirmul de Est. Cilitoria de doui ore de laDover pind in centrul D.C. a durat de doui ori mai mult.

Asta i-a oferit suficient timp ca sA anahzeze celelalte problemepe care le avea. A doua urgente era sufocanta datorie pe care o avea

ca student. incheiase colegiul cu imprumuturi de 60 000 de dolarigi nu avea nicio slujbi. Tatil lui, care pdrea fericit in noua sa cisnicie, dar care era la rAndul seu indatorat, il avertizase gi il sfhtuise

sA nu isi continue studiile: ,,La naiba, biiete, dupi patru ani de educatie, ai o gauri in buget de gaizeci de miare. Lasi-te inainte ca

lucrurile sd se inrdutdleascd". Insi Mark socotise ci ar fi fost o pros-

tie si accepte sfaturi de Ia tatil sdu, asa ci lucrase ici gi colo vremede doi ani, fhcdnd pe barmanul 9i livrdnd pizza la domiciliu, timpin care se tArguise cu creditorii. Acum, privind retrospectiv, numai era sigur de unde apdruse ideea de a urma Facultatea de Drept,dar s,i-a amintit apoi ci auzise din intdmplare o discu{ie intre doi

8 IOHN GRISHAM

confrali de facultate, care analiza'a chestiuni serioase, degi obis,-

nuiau se bea in exces. Mark era barman pe-atunci, iar salonul nuera aglomerat, asa ci, dupd cel de-al patrulea sir de pahare de votci;i suc de merisoare, cei doi vorbiseri indeajuns de tare ca si ii auditoate lumea. Dintre numeroasele lucruri interesante pe care le spu-seseri, Mark retinuse in principal doui: ,,Marile firme din D.C. an-gajeazi, o mullme de oameni". Si: ,,Salariile incepitorilor pornescde la o suti cincizeci de miare pe an".

La scurti vreme dupi aceea, se intAlnise intAmplitor cu un coleg

de colegiu, care era student la Facultatea de Drept Foggy Bottomdin D.C., iar individul se liudase cu planurile lui de a,qi terminastudiile intr-un timp-record, adici in doi ani qi jumitate, urmAndca apoi si incheie un contract cu o mare firmd. pe un salariu impre,sionant. Guvernul federal le oferea imprumuturi studenlilor gi ori-cine era eligibil, iar el, bineinleles, avea si absolve facultatea avAnd

in spinare un munte de datorii, dar acestea puteau fi achitate incinci ani. Pentru amicul lui, era perfect normal sA ,,investeasci in elinsugi" indatorAndu-se astfel, cici asta avea se ii garanteze viitoareaputere de ce$tig.

Mark a inghilit momeala gi s-a apucat se studieze pentru exa-menul de admitere la Facultatea de Drept. Punctajul oblinut, 146

de puncte, nu a fost impresionant, dar asta nu i-a deranjat pe exa-

minatorii de la Foggy Bottom Law School (FBLS). Dupi cum nic.irezultatele din liceu, cu un punctaj anemic de 2,8, nu i-au deranjat.FBLS l-a acceptat cu bralele deschise, iar cererile lui de imprumutau fost aprobate imediat. Departamentul Educajiei transfera infiecare an 65 000 de dolari citre Foggy Bottom. Iar acum, cAnd maiavea de indurat doar un semestru, Mark vedea indurerat crudarealitate: absolvea facultatea cu o datorie - sumi de bazi plus do-bitnzi - d,e 266 000 de dolari.

Obginerea unei slujbe era o alti problemi. Dupi cum stiteau lu-crurile, piata nu era chiar atit de puternici pe cit se zvonea. $i nici

Barul Rooster 9

atit de vioaie pe cat o leudaseri brogurile pe hirtie lucioasd s,i

website-ul aproape fraudulos al facultilii. Absolvenfii din primul

eqalon al facultililor de Drept incl igi giseau slujbe cu salarii de

invidiat. insi FBLS nu se afla in acel e;alon. Mark reuqise cu greu

sl igi giseasci un locgor la o firmi de avocaturi de nivel mediu,

care se specializase in ,,rela1ii guvernamentale", ceea ce nu insemna

decit ci ldcea lobby. Salariul lui de debutant nu fusese stabilit, de-

oarece comitetul de conducere al firmei avea se se intruneasci abia

Ia inceputul lunii ianuarie pentru a evalua profiturile din anul

precedent 9i, probabil, avea sA modifice grila de salarizare. Peste

clteva luni, Mark urma si aibi o discu{ie importanti cu un ,,con-

silier in probleme de imprumuturi" despre restructurarea datorii-

lor acumulate in timpul studenliei gi despre modul de achitare a

acestora, ceea ce presupunea un adeverat cogmar Acel consilier igi

exprimase deja ingrijorarea cum ci Mark nu qtia cAt de mult avea

se caqtige din salariu. Asta il preocupa qi pe Mark, mai ales cd se

adiuga la faptul ci nu avea incredere in nicio persoani pe care o

cunoscuse la firma de avocaturi. Indiferent cit de mult incerca sd

se autoamigeasci, simlea in strifundul fiinlei lui ci situalia lui nu

era defel siguri.O altd problemi era examenul de barou. Din cauza cererii mari,

versiunea din D.C. a testului era una dintre cele mai dificile din

!ari, iar absolvenlii de la FBLS il picaseri intr-o proporlie alarmanti.

Pe de altd parte, cei care absolveau facultille de vArf din orag obli-

neau rezultate bune. in anul precedent, cei de la Georgetown avu-

seseri o rati de succes de 9170. Pentru cei de la,,George Washington',

rata era de 89%. Iar pentru absolvenlii de la FBLS, rata de trecere

era patetici, de doar 567o. Pentru a reugi sl ia acel examen, Mark ar

fi trebuit si se apuce de invllat inci de pe-acum, de la inceputul

lunii ianuarie, gi sd stea cu coatele pe manuale, ftri incetare, vreme

de gase luni.

10 ]OHN GRISHAM

insi, pur qi simplu, nu se simlea in stare si faci asta, mai ales inzilele reci, mohori.te si deprimante ale iernii. Cdteodati, povaradatoriei perea o cirimidi grea din cenuqi prinsi de spinare. pinir

Ei mersul devenise o corvoadi. ii era greu si sa mai ziimbea>cd.Triia in sirdcie, iar viitorul lui, chiar in eventualitatea obtineriiunei slujbe, era sumbru. $i se putea socoti unul dintre favorizatiisortii. Cei mai mulli dintre colegii lui aveau gi datorii 9i nici nu i;igisiseri slujbe. Ce-i drept, auzise mormd.ieli de nemullumire incidin primul an de facultate gi, dupi fiecare semestru, dispozitia cole-gilor devenea tot mai sumbri, iar suspiciunile sporeau. piata munciise reducea. Rezultatele examenului de admitere in barou ii umpleaude jend pe cei de la FBLS. Suma imprumuturilor creqtea. Acum, incel de-al treilea 9i ultimul semestru de facultate, nu era ceva neobiqnuit si ii audd pe studenli ludndu-se la harli cu profesorii lacursuri. Decanul nici nu se gindea si iasi din biroul lui. Bloggeriicriticau facultatea si puneau intrebiri dure: ,,Asta,i o farsi?" ,,Amfost picelil?" ,,Unde au dispirut banii?"

in forme diferite, aproape toli colegii pe care Mark ii cunogteacredeau ci (1) FBLS era o facultate sub medie care (2) flcea preamulte promisiuni, (3) avea taxele prea mari gi (4) incuraja prea multindatori.rile, in vreme ce (5) primea prea multi studenfi mediocricare practic nu aveau ce ci.uta intr-o facultate de Drept si care (6) nuerau pregitili cum se cuvenea pentru examenul de barou sau erau(7) prea prosti ca si il ia.

Circulau zvonuri cum cd. nurnirul cererilor de inscriere laFBLS scizuse cu 50%. FirI si beneficieze de sprijinul statului gi

neavAnd o inzestrare adecvati, un asemenea declin avea sd ducila tot soiul de reduceri de costuri dureroase, in timp ce facultateade Drept, fiind slabi, avea si ajungd. si mai riu. Asta nu ii deranjape Mark Frazier si pe prietenii lui. Aveau si mai indure inci patruluni, apoi, din fericire, aveau si plece de acolo frrd. a se mai intoarce vr€odati.

Ba.ul Rooster I I

Mark locuia intr-un bloc de apartamente de cinci etaje, vechi de

optzeci de ani, care ardta vizibil deteriorat, insi chiria era mici, iar

acest lucru ii atrigea pe studenlii de la,,George Washington'9i de

la FBLS. in vremurile lui de inceput, blocul fusese cunoscut sub

numele de Casa Cooper, insi, dupi trei decenii de uzuri produsi

de studenli qi de petrecerile lor, igi cipdtase porecla de Coopl.

Pentru ci lifturile clidirii funclionau rareori, Mark a urcat pe sciripene la etaiul trei gi a intrat in apartamentul lui mobilat modest,

avdnd doar 46 de metri petrali, pentru care plitea 800 de dolari pe

luni. Din motive ce nu ii erau prea clare, fhcuse curilenie generali

dupi ultimul examen, inainte de sirbitori, astfel ci, in momentul

in care a aprins lumina, a constatat multumit ce totul arita bine. $i

de ce n ar fi fost aga? Nemernicul care delinea blocul nu venea ni-

ciodati in inspeclie. $i-a lisat apoi pe podea genlile, simlindu-se

uluit de liniqtea de acolo. in mod obiEnuit, fiind locuit de studenli 9i

avdLnd perelii subiiri, in bloc era intotdeauna giligie. Casetofoane

stereo, televizoare, certuri, glume, jocuri de pocher, inciieriri' cAn-

tece de chitari, ba chiar 9i cite un sunet de trombon folosit de un

nepriceput de la etajul patru, toate puteau face clidirea sd zbA,rniie.

insi nu s,i in acea zi. Toli studenlii erau acasd, liniqtili, bucuran-

du-se de vacante, astfel ci pe holuri era o tecere cel pulin bizari.

Dupi o jumitate de ori, Mark s-a simtit plictisit gi a piresit

blocul. Mergdnd pe New Hampshire Avenue, cu ventul trecAndu iprin geaca sublire Si prin pantalonii kaki, din nu se gtie ce motiv a

hotirat se coteasci pe strada TwentF-First gi si se opreasce la facul-

tate, ca si vadi dacl era inci deschisi intr-un orag care nu ducea

lipsi de clidiri moderne hidoase, cea care gdzduia FBLS reuqea siiasi in evidenli prin urilenie. Era o clidire construiti dupi rlzboi,placati cu o cirlmidi intr-o culoare vag gilbuie, aqezati pe opt

ri,nduri, inchipuind nigte aripi asimetrice, probabil efortul unui ar-

hitect nepriceput care dorise si se afirme. Era de presupus ci inilial

Cocioaba (in lb. engleza in original, n.tr.)

12 IOHN GRISHAM

fusese o clddire pentru birouri, insi mulli pereli fusesere desfiinla1ipentru a se crea sd.li de curs mici la primele patru etaje. La etajulcinci se afla biblioteca, un adevirat labirint cu inciperi mari, mo-derne, doldora de cirli pe care rareori le atingea cineva, si cdtevaportrete ale unor judecdtori 9i specialigti in Drept despre care nuauzise nimeni. Facultatea avea birourile la etajele sase gi gapte, iarla al optulea, cAt mai departe posibil de studen{i, se afla administra_!ia, unde decanul stdtea bine ascuns intr_un birou dintr_un colg, dincare rareori risca si iasi.

Uga de la intrare era descuiati, astfel ci Mark a pitruns in holulpustiu. Deqi aprecia cdldura din interior, cum 1lcea mereu, zonaaceea i se pirea cu totul deprimante. Un avizier uriag acoperea unintreg perete, afigand tot soiul de anunturi, bilete gi invita{ii. Exis_tau si cateva postere lucioase care 1bceau reclami oportunitifilorde a studia peste hotare. plus obisnuirele biletele scrise de mandprin care se ofereau lucruri de v|,nzare - cdrli, biciclete, bilete laspectacole, rezumate de cursuri, preparatori cu ora _ !i apartamentede inchiriat. Perspectiva examenului pentru admiterea in barouplutea ca un nor intunecat peste facultate gi existau cateva anun_turi ce preamdreau excelenla citorva cursuri de pregitire. Dacd arfi ciutat mai insistent, probabil ci ar fi gisit si cAteva oportunititide angajare, insi la FBLS acestea erau tot mai putine an de an.lntr-un colt, a remarcat aceleasi brosuri vechi, prin care li se ofe-reau studen{ilor imprumuturi suplinentare. in capitul indepirtatal holului, se giseau cateva automate cu diverse produse de vdn_zarc, precum qi o cafenea mici, dar in cursul vacanjei nimic nufunctiona acolo.

Mark s a lisat greu pe un fotoliu ponosit gi a contemplat at_mosfera deprimanti a gcolii lui. Chiar era o facultate adevirate oridoar o fabrici de diplome? Rispunsul devenea tot mai clar. pentrua mia oare, regreta cd pigise dincolo de acele ugi. Acum, dupi aproapetrei ani, era impovdrat de datorii pe care nu igi putea imagina cum

Barul Rooster 13

avea si le achite. Chiar daci la capitul tunelului exista o lumini{i, el

nu o putea intreziri.

$i de ce ar fi dat cineva numele de Foggy Bottoml unei faculteli

de Drept? De parce experienla intr-o astfel de facultate nu ar fi fost

indeajuns de tristi, cu aproape douizeci de ani in urmi, un individistel ii deduse acest nume indoielnic care sugera chiar $i mai multiproasti dispozilie. Individul respectiv, acum mort, vinduse ulte-

rior facultatea unor investitori de pe Wall Street, care delineau mai

multe facultiti de Drept gi oblineau profituri frumus,ele, deqi ta-

lentul avocd,fesc rimdnea mediocru.

Cum cumperi gi cum vinzi facultdlile de Drept? Asta rimdnea

inci un mister.

Auzind citeva voci, Mark s-a gribit si iasi din clidire. A luat-o

pe New Hampshire gi s-a indreptat citre Dupont Circle, apoi a

intrat in localul Kramer Books ca si bea o cafea qi si se mai dez-

morleasce. Trebuia si meargi pe ios mai tot timpul. Magina luididea rateuri, iar motorul se oprea prea des in traficul din oraq, aqa

ci o linea adipostiti pe un teren din spatele facultelii, tot timpulcu cheia in contact. Din picate, nimeni nu fusese tentat si o fure.

Dupd ce s-a incilzit, a mers cale de fase intersec{ii spre nord,

pe Connecticut Avenue. Firma de avocaturi Ness Skelton ocupa

cateva etaje dintr-o clidire moderni din apropiere de Hinckey

Hilton. in vara precedenti, Mark reugise si se insinueze ineuntru

gi acceptase o functie de stagiar, plititi cu un salariu mai mic decit

salariul minim. La marile firme de avocaturi, se apela la programe

de vare pentru a-i ademeni pe studenfi in lumea elitei. Stagiarilor lise incredin{au sarcini ridicol de uEoare, Ia care se addugau bilete la

meciuri Ei invitalii la petreceri elegante in curlile din spate ale par-

tenerilor bogali. Odate sedu$i, semnau contractul de angajare, iar

dupi absolvire erau azvArlili imediat in mas,ina de tocat, lucrand

cite o suti de ore pe siptemane.

1 Fund incelo$at (in lb. englezi in original, n.tr)

14 ]OHN GRISHAM

insi nu asa stiteau lucrurile la Ness Skelton. Avdnd doar cinci-zeci de avocati, era departe de a intra in topul prirnelor zece firmede avocaturi. Clienlii sii erau asociatiile profesionale - ForumulCultivatorilor de Soia, Sindicatul Pensionarilor po;tali, ConsiliulCirnii de Viti gi de Miel, Contractorii Asfaltatori Nalionali,Sindicatul Mecanicilor de Locomotivi cu Dizabilite! - gi caliyacontractori din domeniul apirdrii, care doreau cu disperare o halcddin contracte. Specializarea firmei, dacd putea fi vorba de asa ceva,era relatia cu Congresul. Programul de stagiaturi din cursul veriiavea mai curdnd rolul de a exploata munca ieftine dec6t de a atragestudenli buni. Mark lucrase din greu gi indurase activitatea niuci-toare. La sfirgitul verii, cind primise o oferti care semina intrucetva cu un post dupi ce lua examenul de barou, nu-gi diduse seamadacd trebuia sd sirbitoreasci sau si plange. Cu toate acestea, accep-tase bucuros ce i se oferise - alte promisiuni nu avea - si devenisecu mindrie unul dintre pujinii studen{i de la FBLS care aveau unviitor. in timpul toamnei, il sdciise delicat pe supervizorul lui in le-gituri cu angajarea sa in viitor, dar nu ajunsese niciieri. putea

apirea o fuziune. Putea fi o divizare. Puteau fi o sumedenie de lucruri, dar printre acestea nu se regesea gi un contract de angajare.

De aceea, isi {bcea veacul pe acolo. in multe dupi-amiezi, inzilele de yacanti ori c6nd se plictisea, trecea pe la firma, intotdea-una cu un zdmbet fals pe fali gi dornic sd se inhame la munca grea.Nu se limurise inci daci acest lucru era benefic, dar igi inchipuiaci nu strica si incerce.

Supervizorul lui, un tip pe nume Randall, era de zece ani pepunctul de a deveni partener, astfel ci triia sub un stres permanent.Dupi zece ani de activitate, dace nu deveneau parteneri, asociatilorde la Ness Skelton li se arita discret uga. Randall absolvise Facultateade Drept ,,George Washington', care era, in ierarhia stabiliti inora$, cu o treapti mai jos fali de Facultatea Georgetown, dar cu ci.,teva deasupra Facultefi Foggy Bottom. Ierarhia era clard ;i rigidi,

Barul Rooster 15

iar cei mai nemullumi1i de situalie erau cei care absolviseri la

,,George Washingtort''. Detestau si fie privi{i de sus de citre cei de

Ia Georgetown; de aceea, erau intotdeauna dispugi si ii trateze cu

dispre! pe cei de la FBLS. intreaga firmd duhnea de clici qi de sno-

bism, iar Mark se intreba deseori cum naiba nimerise acolo. Doiasociali absolviseri FBLS, dar erau atAt de preocupali si se distan-

leze de fosta lor facultate, incit nu ayeau timp si ii dea lui Mark omind de ajutor De fapt, acegtia pareau si il ignore mai mult decitallii. Mark bombinise deseori: ,,Ce manieri de a conduce o

firmi..." Apoi iqi diduse seama ci orice profesiune igi avea nive-

lurile ei de statut. Era mult prea ingrijorat pentru propria-i piele ca

si il mai friminte dacd, ceilalli oameni invergunati studiaseri sau

nu Dreptul. Avea problemele lui.ii trimisese un e-mail lui Randall, anunldnduJ ci avea si treaci

pe la firmi pentru a se ocupa de orice treabi dificill care era de

rezolvat. Acesta l-a intimpinat cu o intrebare scurti:

- Ai reYenit atat de curand?

,,Sigur, Randall, vacanla ta cum a fost? Mi bucur si te revid."Da, m-au cam plictisit sArbetorile astea. Care-i treaba?

- Doud dintre secretare s-au imbohevit de gripi, i-a rispunsRandall, flcindu-i semn spre un teanc de documente inalt de vreo

treizeci de centimetri. Trebuie copiate in paisprezece exemplare,

aqezate in ordine si capsate.

,,Bravo, inapoi in sala copiatoarelor!" s-a gandit Mark.

- Sigur, a rispuns apoi, ca gi cum ar fi ars de neribdare si se

apuce de lucru.A luat documentele gi a coborAt la subsol, intr-o peqteri plini de

copiatoare. Apoi gi-a petrecut urmitoarele trei ore fhclnd o muncistupidi, care nu ii solicita mintea si pentru care nu avea sA fie pletit.

Aproape cd ii simlea lipsa lui Louie, cu tot cu monitorul lui de

la gleznd.