IA*"iuort p.itt"ip"t studie resum6-ul pentu a suta oare

qi nici de aceasti da6 nu glsi ceva care si-i disphcn in bgtturicu Mitchell Y. McDeere - nu, ln paginile acelea nu era scris

ninic nepl6cut.

Era vorba despre un tip inteligent, ambifios qi aritos. lnplus, era fldmind; linind cont de originea lui sociali, era

imposibil sd nu fie fldrnAnd. Era cdsdtorit, lucru obligatoriu

de altfel. Firma nu angaja niciodati avoca1i necdsdtoriti, pe

de-o parte, iar pe de alti parte, era lmpotriva divorfului, a

umblatului dupd femei gi a biuhtrii. Contractul prevedea chiar

un test antidrog.

Tipul avea o diplomi in contabiliiate, luase examenul de

atestare din prima incercale qi dorea si se speciahzezoirr rjlc,r:re.

niul axelor. Era alb qi firma nu angajase niciodati negri'

Reu$iseri ac€asta" deoarece adoptaseri o politici inchis6, de

club. Nu solicitaseri niciodatd cereri de angajare. Alie firm€

solicitau gi angajau persoane de culoare. Ei - nu' Firma rim6-

sese albd ca laptele. $i, peste cate bate, sediul firmei era nici

mai mult nici mai pulin decat la Memphis, iar negrii cei mai

bine pregdti{i doreau sd meargi la New York, la Washington

sau la Chicago. McDeere era bftbat $i in cadrul firmei nu exista

nici o femeie. Fdcuseri greyala aceasta pe la mijlocul anilor

8 lohn Grisham

saptezeci, cend l-au angajat pe seful promotiei de la Harvardcare. intampldtor. fusese o lemeie si incd o adevdrard magi_ciane in domeniul taxelor. Rezistase doar patru ani, patru ;ifiuhrnosi, si pierise intr-un accident de ma$inA.

Pe hdrtie, McDeere ardta bine. El era principalul lor candi_dat. De fapt, pentru anul respectiv, nici nu existau aite candi_daturi. Lista era foarte scurtd. McDeere sau nimeni altcineva.

Royce McKnight, asociatul care se ocupa cu conducereafirmei, studia dosarul pe care era scris: Mitchell y. McDeere _Harvard. Gros de un lol, plin de haftii scrise cu litere mici side lorografii. dosarul fusese pus la puncr de cdtira losriagen.ti CIA, intr-un birou particular de investigatii. dinBethesda. Ei ficeau parte dintre clien,tii firmei si in fiecarear fEceau irvestigatiile cerute de lLrmri. Iird sd cea-ni weo plad.Sus{ineau cd este foarte usor si verifici niste studenJi la Drept,complet lipsiti de binuieli. Aflaserd, de exemplu, cd McDeerear fi dorit sd pdrdseascd regiunea de Nord_Est, cd primise treioferte de serviciu - doud la New york ;i una din Chicago -din care cea mai ridicatd era de saptezeci si guse de mi d"dolari gi cea mai scdzuti de qaizeci gi opt de mii de dolari.Era deci o persoand cdutati. Mai aflaserd ci in anul al doileade studenlie awsese ocazia sd copieze la examenul de asi_gurdri. N-o llcuse si obtinuse cea mai mare nolii din grupalui. $tiau de asemenea cd, in urmd cu doud luni, la o petrlcerela facultate, cineva ii olerise nis,te cocaind. El refuzase si chiarplecase de la petrecere, insotit de privirile disprefuitoare alecelorlalli. Din cdnd in cAnd bea c6te o bere, dar bdutura erascumpi qi McDeere nu avea bani. De fapt, dispunea camde doudzeci qi trei de mii de dolari _ credite studentesti. Eraintr-adevir fldmind.

Royce McKnight dsfoi dosarul gi z6mb| McDeere era al lor.Lamar Quin avea treizeci qi doi de ani qi nu era inc6 aso-

ciat. Fusese invitat acolo ca se arate tandr, sd se poarte ca un

mnir si sd creeze o imagine pline de tinerele pentru firma

Bendini, Lambert & Locke care, de fapt, chiar era o companie

rindr6, de weme ce, in cea mai mare parte, asocialii se

retrdgeau din activitate in juul varstei de cincizeci de ani, inputere qi plini de bani. Cu un venit de qase cifre garantat pen-

rru tot restul vietii, L.amar se putea bucura in tihni de costumele

sale pe comandd, care costau o mie doud sute de dolari bucata,

costume care ii puneau de minune in evidente trupul inalt 9i

atletic. Lamar tlavend nonsalant camera-de-o-mie-de-dolari-

pe-zi gi isi mai tumi o ceagci de cafea decafeinizati. Se uiti la

ceas. Aruncd o privire sprc cei doi asociali, agezali la o misut6,

langi fereastre-

Exact la doud Qi jumdtate, cineva betu h u96. Lamar ii privi

pe asociati, care strecurard in grabd figele gi dosarul intr-o

servieti deschisd. 19i imbrdcard toli sacourile. DupA ce isi

incheie ultimul nasture, Lamar deschise ula.

Mitchell Y. McDeere? intrebd el qi, zambind larg, intinse

mdna nou-venitului.

- Da.

isi strinseri mdhile cu putere.

- incantat sA te cunosc, Mitchell! Eu sunt Lamar Quin.

- Pldcerea este de partea mea. Te rog sd-mi spui Mitch!

lntrd in inceperea spa{ioasd Ei aruncd o privire rapidi de

jur imprejur.

- E in regul6, Mitch.Lamar ii puse o mane pe umtr qi il conduse cdtre ceilalfi

doi care se prezentard singuri- Erau excesiv de arnabili Fi de

cordiali. ii oferiri lui McDeere cafea si apA minerald. Se

a$ezare in jurul unei mese de conferinle, din mahon lustruit.

McDeere iqi descheie sacoul gi se agezd picior pesie picior. inceea ce privea ceutarea unui loc de muncd, se putea socoti deja

un veteran trecut prin ciur gi darmon. $tia cd, de data asta, ei

erau cei care il voiau. Era relaxat. Avea in buzunar trei oferte

l0 John Gdsham

de la trei din cele mai cunoscute firme din 1ard. McDeere nu

avea nevoie nici de interviul acesta, nici de firma aceasta. i;iputea permite sd fie plin de incredere. De fapt, se afla acolopur qi simplu din curiozitate. Si tanjea dupd o vreme mai caldi.

Oliver Lambert, asociatul principal, isi sprijini coatele de

mas6, se aplecd pulin in fali si prelud controlul conversa{iei.

Era o persoani cu mult farmec, volubilS, cu o voce de bariton.

La cei ;aizeci qi unu de ani ai sdi, tambert era patriarhul firmei!iqi petrecea cea mai mare parte a timpului incerc6nd si con-

ducd si s[ echilibreze personalitilile strivitoare ale cdtowa din-

tre cei mai bogali avocali din,tar.n. El era consilierul, cel ciruiai se spovedeau asocialii mai tineri. Lambert se mai ocupai;i de

recrutdrile de personal. Acun! misiunea lui era de aJ angaja pe

Mitchell Y. McDeere.

- Te.ai s5turat de interviuri? intrebd Oliver Lambert.

- Nu in mod special. Este una din regulile jocului.

Da, da - furd toti de acord. Parcd mai ieri mergeau gi ei la

interviuri, prezentau r€sum6-uri gi erau terorizali ci nu vor gisio slujbS, ci cei trei ani de chin qi toceale se vor duce pe apa

simbetei. Da, qtiau, intelegeau foarte bine prin ce trecea

McDeere in acest moment.

- Pot sd pun o inhebare? incepu Mitch.Desigur.

- Bineinteles.

- Orice.

- De ce ne intahim in carnera asta de hotel? Celelalte fmne

te intervieveaze in campusul studentesc, prin intermediulbiroului de plasare.

- Bund intrebare!

Diduri cu tolii din cap gi se privird unul pe celdlalt. Furide acord cd era, intr-adevdr, o intrebare bune.

- A9 putea sd-1i rdspund €u, Mitch. Royce McKnight, aso-

ciatul care conducea firma, continue. Stii,. noi suntem diferili

FIRMA I I

& c€ilalF ti ne mandrim cu asta Avem doar Patruzeci Fi unu

O. uuo"uti, a$a ci suntem mici in comparalie ce celelalte

nnne. Nu ar,gajarn prea mulli oameni; cam ulul la doi ani'

&"ri- ""t --ui -"." salariu qi cele mai mari avantaje - 9i nu

exagerez deloc cdnd spun acest lucru' Prin umare' suntem $i

feie pretenlioqi in aleg€rile noastre' De data asta' te-am ales

oe tine. Scrisoarea pe care al pnmiro luna trecutd a fost

li-ira dupe ""

urn ,rudiat mai bine de douS mii de absolvenli

& Drept, ie la cele mai bune facultdli din FrA' Nu am trimis'

in finai decdt o singurd scrisoare' !ie' Trebuie s6 qtii cd nu ne

publicim posturile vacante. $i nici nu solicitim cereri de anga-

jare. Asta-i toati explicatia'' - Da, cred ce este o explicalie satis{Icdtoare Dar ce fel de

firmd este firma dumneavoastrd?

- Specializati in taxe. Ceva asiguriri, ceva activititi imo-

biliare 9i bancare, dar optzeci la sut6 din activitate' taxele'

Acesta este gi motivul pentru care am dorit sA te cunoa$tem'

Mitch. Se pare cd elti foarte bine pregdtit in domeniul taxelor'

- De ce te-ai inscris la colegiul de la W€stern Kentucky?

intreba Oliver Lambert.

- Simplu. Ei miau oferit o bursd ca sd joc fotbal $i nu aq

fi putut sd merg la colegiu, daci nu aq fi avut o bursd

- Povesteqte-ne cate ceva despre familia t4 Mitch!

- Are tT eo irnPortantd?

- Are foarte mare importanti pentru noi' interveni cu

cdldurd RoYce Mcltuight'

,Joti spun acelasi lucru", g6ndi McDeere'

- OK. Tata a murit intr-o mini de cirbune cdnd eu aveam

doar sapte ani. Mama s-a recasetorit fi locuie$te in Florida'

Mai am un frate, Ray McDeere Celdlalt' Rusty' a fost ucis

in Vietnam.

- Si unde se afli fratele tiu?

- Cred cd acest lucru nu vi inrreseazd'

12 John crisharn

Mitch il privi }intd pe Royce McKnight. in ochii lui secitea o sfidare fird margini. Dosarul nu mentiona mare lucrudespre Ray.

- Oh, scuzd-md, te rog! spuse cu bl6nde{e Royce McKnight.- Mitch, interveni Lamar euin, firma noasnd are sediui in

Memphis. T e deranjeazd?

- Absolut deloc! Nu-mi place clima rece.

- Dar ai fost vreodatd Ia Memphis?_ Nu.

- Te vom invita curdnd qi vei vedea cd oragul i1i va pldcea.Mitch zdmbi, dddu din cap gi continudjocul. Tipii vorbeau

oare serios? Pdi ce, era nebun si accepte o slujbd la o firrni at6tde micii. inr-un ora; atdr de mic. acum- cdnd Wall Sreet_ul ila$tepta cu bralele deschise?!

- Al critelea egti in an, Mitch? intrebi Lambert.- Sunt printre primii cinci.Nu printre primii cinci la suti, ci printre primii cinci.

.

Acest rispuns le fu perfect suhcient. primii cinci din trei sute.Ar fi putut rdspunde,,al treilea.,, la o zecime in urma celuide-al doilea qi la doui zecimi in urma celui dint6i. Ar fi putut,dar n-o ficuse. McDeere i$i amintea cd risfoise AnuarulJuridic ,,Martindale-Hubbell., qi c5 din paginile acestuia aflaseci actualii lui interlocutori absolviserd facultili mai slabe:Chicago, Columbia, Vanderbilt. Nu vor lungi discu{ia des_pre facultiti.

De ce ai ales Harvard-ul?De fapt, Harvard-ul m-a ales pe mine. Am depus cereri

la mai multe universititi si am fost acceptat de toate. dar laHarvard mi s-a oferir un sprijin financiar mai substanrial.Oricum, eu credeam ci Harvard-ul este cea mai bun6 scoald-De altfel. o mai cred si acum.

Foarte bine redactat r€sum6-ul, Mitch, spuse Lambertreferindu-se la dosarul care se afla in servieta de sub masi-

l3

- Mulgumesc, mi-am dat toati silinta.

- Ai luat calificative foarte mari la cursurile de taxe qi

srgurAri.

- Acesta este domeniul care md intereseaze

- li-am vdzut lucrarea scrisd qi trebuie sd mdrturisesc cd

61e impresionanti..

- Multumesc. imi place activitatea de cercetare.

Ceilalli ddduri afirmativ din cap qi admiserd minciuna asta

e!'idente. Fdcea parte din ritual. Nici unui student la Drept, nici

unui avocat intreg la minte nu-i pldcea cercelarea. si lotusi

fiecare posibil angajat al firmei mdrturisea cd adori munca in

bibliotecd. O spuneau toli. Ere exceptie

- Povesteqte-ne ceva 9i despre so(ia ta, Mitch, interveni

Royce McKnight, cu o undd de sfiald in glas

Deqi era o intrebare standard, pe care ioate firmele o

pr.neau, erau pregdti,ti se facd fald unei reactii de respingere.

- O cheamd Abby. Are o diplome de institutoare de la

Westem Kentucky. Ne-am cdsetorit la o sdptdmdnd dupi

absolvire. in ultimii trei ani, a lucrat la o gredinitd particulad,

undeva aproape de Boston College.

- Si cisnicia voastrd...

- Oh, suntem foarte fericifi. Ne cunoa$tem incd din liceu.

- Pe ce post ai jucat in echipe? intrebd Lamar, orientdnd

discujia spre zone mai pulin sensibile.

- Fundas. Am fost selec(ionat tot timpul, pdni cind m-am

accidentat la genunchi, chiar in ultimul meci pe care l-am jucat

la liceu. Si atunci au dat bir cu fugitii toti Toli, in afari de cei

de la Westem Kentucky. Pe urmi am jucat tot timpul, patru ani

de zile, dar genunchiul meu nu mai era ca inainte.

- Si cum ai reuqit s5 iei calificativele pe care le-ai luat 9i simai joci qi fotbal pe deasupra?!

- Studiile au fost oricum pe primul plan.

- Nu cred cd Westem Kentucky e o universitate cine qtie ce.

14 lohn Grisham

Zambind cu un aer de suficien{i, Lamar didu drumulacestor cuvinte pe care, in secunda urmdtoare, ar fi dorit sinu le fi spus niciodatd. Lambert qi McKnight se incruntare.O greseald stupidd.

- Pii d4 cam ca Univenitatea statului Kansas, r.ispuns€ MitctrCeilalf nei ingheprd si se privir6 unul pe altul cu un aer de

parci nu le venea si creadd ci auziserd bine. Cum, tipul dsta,McDeere, qtia c6 Lamar euin urmase cunurile Universitdtii sta_tului Kansas? Nu-l cunoscuse pe Lamu. quin. n, ur.a .um reafle cd Lamar va conduce interviul in numele firmei. Si totuff$iuse. ii verificase in Anuarul juridic ,,Martindale_HubbelI..Citise toate cele patruzeci si una de notile biograliie aleavocalilor firmei qi, intr-o fracliune de secundd, isi amintise ciLamar Quin fusese la Universitatea statului Kansas. La dracu,!Erau htr-adevdr impresiona,ti.

OJr, cred cd m-am exprimat gregit, se scuzi Lamar.- Nici o probleml, zise Mitch zimbind larg.Tonrl fusese deja uitat. Oliver t ambert igi drese glasul si ho-

tfti cd a venit momentul sd freacd din nou la chesfiuni penonale.- Mitch, finna noastrd nu admite bdutorii si afemeiatii. Nu

trebuic sd inrelegi prin asta cd ne considerdm niste sfinri. dar sdgtii ci p€ntru noi afacerile sunt pe primul loc. $i ces;igdm ogrdmadd de bani.

- Ei bine, pot sd tr5iesc in aceste conditii.

. - $i mai e ceva: testul antidrog. Ne rezervdm dreptul dea-l testa pe oricare dintre angajatii nostri

- Nu mi droghez.

- Foarte binc. Din ce Bisericd faci parte?- Srxlt metodist

Foarte bine, la firma noastri existd catolici, baptigti,adepti ai Bisericii episcopale. De fapt, nu ne prive$te acestlucru, dar dorim, oricum, sd fim informati. Vrem ca angajatii

l5

gi sn aibi familii stabile, serioase Un avocat fericit este un

$'ocat productiv. De-asta punem atatea intrebdri.

Mitch zimbi si didu din cap. Mai auzise toate astea qi in

elelalte ocazii. Cei trei se priviri unul pe cel6lalt qi apoi ilprivird pe Mitch. Deci venise momentul si pund 9i el una sau

doui intreberi intelEente. Mitch se agezd din nou picior peste

picior. Banii. Iatd marea intr€bare, mai ales ce tebuia sA face

o comparalie cu celelalte oferte pe care le primise. ,,Dacd

nu-mi dati destui bani, isi spuse Mitch in gand, atunci mi-a

pdrut bine de cunogtinld, beieli, 9i la revedere! Dac6 pldtili

bine, d/rzci putem st stdm de vorbi despre familii, cdsitorii,

fotbal $i Biseric6."

Mitch stia insi foarte bine ci reprezentan(ii acestei firme,

la fel ca si reprezentanlii tuturor celorlalte firme, erau obligali

sd ocoleasci subiectul ,,bani" pdnd in ultimul moment, adici

p6nd cind epuizaseri toate celelalte subiecte posibile. Trebuia,

deci, si-i atace cu o intrebare mai putin dud.

- Care ar fi munca mea la incePut?

Ceilalli furd de acord cu intrebarea. Dddure din cap. Lambert

si McKnight il privid pe Lamar. El trebuia sd rdspundi.

- Ceva asemdndtor cu un stagiu de doi ani, dar noi nulnumim astfel. Te vom trimite la diverse seminarii pe probleme

de taxe. Este vorba despre seminarii organizate in toatd tara.

Oricum, formatia ta profesionale este departe de a fi incheiatd.

Iama viitoare vei petrece doui sdptdmini la Washington, la

Arnerican Tax Institute. Stii, noi simtem foarte mdndri de cunoq-

tintele noastre teoretice 9i tehnice, aqa cd, de fapt, ne pregdtim

tot timpul. Daci vrei si-1i dai doctoratul in domeniul taxelor'

te vom sustine financiar. Cat despre avocatum propriu-zisd,

nimic interesant in prirnii doi ani. Vei face multd cercetare, in

general, chestii plictisitoare, dar foarte bine pldtite.

- Cdt anume?