omul $irul de platani de platani... 8 john grisham insd acestea finuseri. celilalt capdt era...

Click here to load reader

Post on 24-Jan-2020

5 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • .[onN Gntsneu A scRIS 20 DE THRTI,LERE IURTDICE:

    ... $i vreme e ca sd ucizi Firmil Cazul Pelican Clientul Cdmerd mrr!ii Omul care aduce ploaia

    luriul PartettertLl Avocatul striizii 'festamentul

    Fralia Mogtenitorii Maestrul Ultimul jurat Mediatorul Apelul Asociatul Mdrturisirea Litigiul $antajul $irul de Platani

    oou-L noMeNe: Campionul din Arkansas Calico loe

    Doui. noMelrs uMoRrsrrcE: Un ahfel de Craciun Fotbal;i pizza

    O cenrr' DE PovESTIRI: l'ord County

    O cenre DE NoNFlcTruNE: Nevinovatul

    P,q.rnu nolleNg PENTRU TINERI: Theodore Boone: Pu;tiul avocat Theodore Boone: Rdpirea Theodore Boon e: Acuzatul 7h eo dore Bo on e : Amcn inlare a

    JoHN Grusuelvt

    $IRUL DE PLATANI

    E

    td

  • 1

    Pe Seth Hubbard l-au g[sit in locul unde promisese sd fie, deEi nu tocmai in starea in care s-ar fi agteptat ei. Omul atdrna de capitul unei frAnghii, la vreo doi metri deasupra solului, r[sucindu-se u$or in vdnt. Un front de aer rece trecea prin regiune gi Seth era ud cAnd il g[siseriL, nu c[ asta ar fi contat. Cineva observi c[ nu avea noroi pe pantofi gi nici nu se vedeau urme sub el, ceea ce insemna probabil cd era deja spAnzurat Ei mort cAnd incepuse ploaia. insl ce importanf[ avea asta? La urma urmelor, niciuna.

    Nu este chiar atAt de simplu sd te spAnzuri de un copac.

    Era limpede ci Seth se gAndise la toate detaliile. Funia era o parAml de manila, impletiti gi groasi de aproape doi centimetri, uqor invechiti gi destul de solid[ ca sd suslini greutatea lui Seth, care cintirea64de kilograme cu o luni in urmi, cA'nd fusese la cabinetul medical. Mai ttrziu, un angajat de la una dintre fabricile lui Seth avea si declare cl igi vizuse geful tiind o bucat[ de funie lungi de vreo patru metri qi jumitate dintr-un mosor, cu o siptimAn[ inainte si o foloseasci intr-o manieri atAt de dramatici. Un capit era legat strAns de o creangi joasiL a copacului gi

    intlrit cu mai multe noduri gi legituri fhcute larepezeald.

  • 8 JOHN GRISHAM

    insd acestea finuseri. Celilalt capdt era at6.rnat peste o creang[ mai inalti, groas[ de 60 de centimetri qi aflati la exact 6,3 metri deasupra solului. Din acel punct, funia cobora vreo doi metri gi jumitate, sfArgindu-se intr-un gtreang perfect, unul Ia care era limpede cd Seth trudise indelung. $treangul era fhcut ca la carte, cu treisprezece bucle menite s[ strAngd ochiul frAnghiei sub presiune. Un gtreang ficut cum trebuie ifi frAnge gittal, oferind o moarte mai rapidl gi mai pu]in dureroasi, gi se pare c[ Seth igi fhcuse temele. in afar[ de ce era evident, nu se vedea niciun semn de lupti sau de agonie.

    O scari de aproape doi metri fusese impinsl intr-o parte gi acumzdceain apropiere. Seth igi alesese copacul, aruncase funia pe dupi creangi, o legase strAns, urcase pe scard, ajustase laful gi, cAnd isprivise toate pregitirile, irnpinsese scara cu piciorul si cizuse in gol. MAinile ii atArnau pe lAnga buzunare.

    Oare avusese vreo clipi de indoiali, de ezitare? Cind igi luase picioarele de pe scarl, cu miinile in continuare libere, oare apucase din instinct frdnghia de deasupra capului, zbitdndu-se disperat pAn[ renun]ase? Nimeni nu putea gti cu siguranfi, dar nu pirea plauzibil. Dovezile descoperite mai tdrziu aveau sI dezvdluie ci Seth yenise acolo c6t se poate de hotdrAt.

    Pentru aceastd ocazie, isi alesese cel mai bun costum pe care il avea, dintr-o stofb groas[ de ldnI, cenugiu- inchis si rezervat in mod normal pentru inmormAntirile desfbqurate pe vreme rece. Avea doar trei costume. Cind e fbcutl ca Ia carte, spAnzurarea are efectul de a lungi corpul, astfel incAt pantalonii ii ajungeau doar pAni la glezne, iar haina ii era ridicatl deasupra taliei. Pantofii sii lungi erau lustruili gi impecabili. Cravata albastr[ era

    $irul de Platani 9 innodati perfect. CdmaEa albi, in schimb, era pitati cu singele ce se scurgea de sub frAnghie. Peste cAteva ore avea s[ se afle ci Seth Hubbard participase la slujba de la ora 1 I de la o biserici din apropiere. Vorbise cu cunoscutii sii, glumise cu diaconul, lisase un prinos in cutia milei gi piruse intr-o dispozifie destul de buni. Majoritatea oamenilor Etiau cd Seth suferea de cancer pulmonar, degi mai nimeni nu gtia c[ doctorii li spuseseri c[ mai avea foarte pulin de triit. Seth se afla pe mai multe pomelnice la biseric5. Totugi, purta stigmatul celor doui divorluri gi imaginea sa de bun cregtin avea sI r5mAnd' mereu pltatS.

    Iar sinuciderea urma sI-i inrdutd|easci gi mai mult situa(ia.

    Copacul era un platan bitrin pe care Seth gi familia lui il de{ineau de mulli ani. Terenul din jur era ticsit cu asemenea copaci cu lemn tare gi valoros, iar Seth il ipotecase in mod repetat, imbogdlindu-se de pe urma lui. Tat[l sdu achizilionase terenul prin mijloace suspecte in anii '30. Ambele solii ale lui Seth incercaserl din rlsputeri si-i ia pimAntul la divor!, insi el rezistase vitejegte. Oricum ele oblinuseri aproape toate celelalte bunuri.

    Primul care ajunse la locul faptei fu Calvin Boggs, un om priceput la toate qi muncitor la ferm[, pe care Seth il angajase cu cAliva ani in urmi. Duminicl diminea]i, Calvin fusese sunat de Eeful slu. ,Vino s[ ne intdlnim la pod, la ora dou#', ii zisese Seth. Nu ii ddduse detalii, iar Calvin nu era genul de om care sd puni intrebiri. Daci domnul Hubbard ii spunea si meargl undeva la o anumiti ori, atunci acolo se ducea. in ultima clipi, bdiatul de zece ani al lui Calvin se rugd si-l ia cu ei gi, flrl prea mare tragere de inim5, Calvin accepti. O luarl

  • IO JOHN GRISHAM

    pe drumul de pietrig ce serpuia pe kilometri intregi pe proprietatea familiei Hubbard. in timp ce conducea, Calvin incepu sl-gi puni intreb[ri cu privire la intAlnire. Nu-qi mai amintea vreo alti ocazie in care si se fi intAlnit cu geful s[u intr-o duminici dupl-amiazi. $tia ci acesta era bolnav Ei se zvonea ci trdgea si moari, dar, ca despre orice altceva, domnul Hubbard prefera sl treac[ totul sub tlcere.

    Podul era de fapt o piatformi de lemn intins[ peste un pArAu ingust gi firi nume, cu malurile nlpidite de mlricini gi migunAnd de nipArci. De luni bune, domnul Hubbard pllnuia si 1l schimbe cu un pod mare de beton, dar problemele de sinitate il impiedicaserd. Locul se afla in apropierea unui luminig unde doud cocioabe dlripinate gi impresurate de vegetalie ofereau singurul indiciu ci acolo fusese cdndva o mici agezare umanl.

    LAngi pod era parcat Cadillacul nou-nou! al dom- nului Hubbard, cu portiera din partea goferului Ei cu portbagajul deschise. Calvin parc[ in spatele maginii gi se holbd la ea, simlind pentru prima oard c[ s-ar fi putut si fie ceva in nereguld. Ploaia se intefise gi vAntul sufla mai tare, aga cd nu exista niciun motiv intemeiat pentru care domnul Hubbard s[-Ei fi lisat portiera gi portbagajul deschise. Calvin li zise bliatului s[ rimAn[ in camioneti, apoi ocoli incet maqina fbri si o atingi. Nu se vedea nici urm[ de geful sdu. Calvin trase adAnc aer in piept, igi gterse stropii de ploaie din ochi gi se uiti imprejur. Dincolo de luminis,, la nici o suti de metri distanfd, vizu un corp atArnat de un copac. Se intoarse la camionetl 9i ii spuse din nou biiatului si rimAni iniuntru Ei si finl ugile inchise, insi era prea tdrziu. Bliatul se holba la platanul din depdrtare.

    $irul de Platani 11

    - Stai aici, rosti Calvin cu asprime. $i nu iegi din maginll

    - Da, domnule. Calvin porni. Se miEci incet, fiindc[ bocancii ii

    alunecau pe noroi gi incerca si-gi p[streze cumpitul. La

    ce bun sI se grlbeasci? Cu cAt se apropia mai mult, cu atAt vedea lucrurile mai clar. Omul imbr[cat in costumul inchis la culoare Ei atirnat de capltul funiei era mort de-a binelea. Calvin il recunoscu intr-un final, v[zu scara gi puse repede lucrurile cap la cap. Fdri si atingl nimic, se intoarse la camioneti.

    Era octombrie 1988, gi telefoanele de magind ajunse-

    serd intr-un sfArgit gi in zona rurali din Mississippi. La insistenlele domnului Hubbard, Calvin is,i instalase unul in camionetd. Suni la biroul qerifului din comitatul Ford, raport[ pe scurt cele intAmplate qi se puse si aqtepte. Dup[ ce didu drumul la cdldur[ gi se calmi treptat ascultAnd-o pe Merle Haggard la radio, Calvin se uitl prin parbriz, fbrd si-l mai bage in seami pe biiat, gi bitu darabana in ritmul gtergltoarelor, realizdnd c[ plAngea. Biiatul era prea speriat ca si mai scoati vreo vorbi.

    O or[ mai tArziu, doi polifiqti ajunserd la locul faptei in aceeagi magini, gi in timp ce is,i puneau impermeabilele, sosi gi o ambulanfi cu un echipaj de trei oameni. igi mijird cu tolii ochii ca s[ vadd bltrAnul platan, gi dupi cdteva secunde de concentrare lgi dldurd seama ci era un om spAnzurat de el. Calvin le zise tot ce qtia. Polifiqtii deciseri ci era mai indicat si' procedeze ca in cazul unei crime, aqa ci le interziseri celor de pe ambulanfi si se apropie de locul faptei. Sosi un alt polilist, apoi inci unul. Perchezi(ionari magina, dar nu gisiri nimic care si-i ajute. il fotografiari gi il filmari pe Seth aga cum atdrna

  • 12 JOHN GRISHAM

    spanzurat, cu ochii inchigi gi cu capul sucit grotesc spre dreapta. Studiar[ urmele din jurul platanului gi nu g[sirl nicio dovadi care si indice prezenla unei alte persoane. Un polilist il duse pe Calvin la regedin{a domnului Hubbard, aflatd la cAliva kilometri distan|6 - biiatul veni cu ei, pe bancheta din spate, incd mut. Ugile erau descuiate, gi pe masa din bucitirie gisiri un bilet l[sat pe un carnetel. Seth scrisese ingrijit:

    Lui Calvin. Te rog si informezi autoritd{ile ci mi-am luat singur zilele, fbri ajutor din partea altcuiva. Pe foaia aiiturati am llsat instruc{iuni specifice cu pri- vire la inmormdntarea mea. FirI autopsie! S.H.

    Biletul era datat in acea zi, duminici, 2 octombrie 1 988