nevinovatul - john grisham ed - john... 10 iohn grisham dintre aceste localuri era coachlight, o...

Click here to load reader

Post on 24-Jan-2020

9 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • in seria Jorrx Grusuenr:

    ... $i weme e ca si ucizi Firma

    Cazul Pelican

    Clientul

    Juriul Camera morgii

    .rrana Campionul din Arkansas

    Testamentul Omul care aduce ploaia

    Mo;tenitorii Ultimul jurat

    Partenerul Mediatorul

    Avocatul strizii Fotbal gi pizza

    Un altfel de Crlciun Apelul

    Asociatul Ford County Mirturisirea

    Litigiul

    $antajul Theodore Boone: Puqtiul avocat

    Theodore Boone: Ripirea Theodore Boone: Acuzatul

    CalicoJoe

    $irul de platani

    JOIIN GRTSI{AM

    *

    Hd editara rao

  • CAPITOLUL I

    'l

    ealurile unduitoare din sud-estul Oklahomei incep din Norman, intinzAndu-se de-a curmezigul

    Arkansasului, gi lasd prea puFn si se vadd bogatele ziciminte de f,tei care se aflau cfrndva in pAntecele lor. Jinutul e p,qesirat cu o serie de sonde vechi; cele active se agit6, pompind cAgiva litri de petrol cu fiecare risucire domoali gi indemnAnd trecetorii si se intrebe daci efortul meriti {icut intr-adevir. Altele s-au dat, pur ;i sirnplu, bitute gi stau neclintite in rnijlocul cAmpurilor, ca un memento mginit aJ zilelor de glorie, cAnd existau jeurri in plini erupgie, prospectori gi averi dobAndite peste noapte.

    Sondele sunt impritdate prin intreaga regiune agricoli care incoqioarS" Ada, un vechi oraq petrolier,cu ;aisprezece mii de locuitori, unde existd un colegiu gi un tribunal dis- trictual. Dar sunt imrtilr * gi,teiul a dispirut. Acurn, inAda banii sunt adugi de orele de munci in fabrici, in morile de grAne qi in livezile cu nuci arnericani,

    Centrul oragului se afli in plini activitate. Pe Main Street nu existi clidiri pustii sau cu ferestrele bitute in scAnduri. Comerciangii supravieluiesc, cu toate ci rnulte dintre afacerile lors-au mutat la perifbrie. Restaurantele sunt aglomeraterla ora prAnzului.

  • 8 IOHN GRISHAM Tribunalul districtului Pontotoc e vechi, strAmt;i ticsit

    de avocaji si de clienEii lor. in jurul siu se afli obignuita harababuri de clidiri administrative qi de birouri avocd- 1e;ti. inchisoarea, un bloc scund gi flri ferestre, a fost construitl, dintr-o ragiune uitati, pe peluza tribunalului. Nipasta metamfetaminei o mengine plini.

    Main Street se termini in campusul Universitilii East Central, cdminul a patru mii de studenp, majoritatea navet\ti. Acesta pompeazd viagi in venele comuniti;ii, gragie prinosului de prospegime al tineregii gi al faculti$i care aduce o noti de diversitate in sud-estul Oklahomei.

    Pugine lucruri scapi vigilentei ziarltilor de la Ada Eaenirry News, un cotidian difuzat in toati regiunea, care face fagd, cu mult efort competigiei cu The Oklnhoman, cel mai puternic ziar din stat. Pe prima pagini se glsesc, de obicei, nouterile apdrute pe plan mondial gi nagional, urmAnd cele din stat ;i din zond, apoi problemele impor- tante - competi$ile sportive intre licee, politica local5., agenda comunitilii qi necrologurile.

    Locuitorii din Ada ;i din districtul Pontotoc sunt un amalgam plicut de sud\ti provinciali gi de oameni independengi, din vest. Vorbesc cu un accent care ar putea fi din Texas sau Arkansas, cu i-uri plate si alte vocale prelungi. Suntem in ginutul indienilor Chickasaw. in Oklahoma se afli mai mulli b{tinagi americani decAt in oricare alt stat;i, dupi o suti de ani de cdsitorii mixte, mulgi dintre cei care se consideri albi au sAnge indian. Stigmatizarea se estompeazd cu repeziciune; acum sunt cu adevirat mAndri de obArgia lor.

    Fundamentalismul religios este o realitate in Ada. Oraqul are cincizeci de biserici, apa4inAnd unei duzini de culte cregtine. Toate sunt active, gi nu numai duminica. Existi o biserici catolici qi una episcopalS,, dar niciun

    NEVINOVATUL 9 tr:mplu gi nicio sinagogi. Majoritatea locuitorilor sunt r:rcptini sau se pretind a fi, gi este de a;teptat si fie eno- riagii unei biserici. Statutul social al unei persoane este irdesea determinat de afilierea sa religioasi.

    AvAnd ;aisprezece mii de locuitori, Ada este consi- clerat un orat mare pentru un stat rural ca Oklahoma ;i atrage investigii in fabrici gi magazine cu preluri reduse. Muncitorii gi vAnzltorii fac naveta, cu automobilul, din mai multe districte. Ada e la douizeci si noui de kilo- metri sud-est de Oklahoma City gi la trei ore de mers citre nord fagi de Dallas. Toatl lumea cunoalte pe cineva care lucreazl sau care locuiegte in Texas.

    Cel mai important suport al mAndriei locale este cre;terea de cai ,,de curse". Unii dintre cei mai buni provin din ranch-urile din Ada. Iar cAnd echipa Ada High Cougars mai cAgtigi titlul la fotbal, ord;enii sunt

    lango;i ani de-a rindul. E un loc prietenos, plin de oameni care stau de vorbi

    cu striinii, discuti intotdeauna intre ei ;i sunt dornici si ajute pe oricine a dat de greu. Copiii se joaci pe pelu- zele umbrite din fala caselor. Ugile stau descuiate in timpul zilei. Escapadele nocturne ale adolescenlilor pricinuiesc foarte putine necazuri.

    Daci nu ar fi fost sivArgite cele doui crime notorii de la inceputul anilor 1980, Ada ar fi rimas un oras nere- marcat de restul lumii. Ceea ce le-ar fi convenit de minune oamenilor de treabi din districtul Pontotoc.

    PencA supuwAlou-sn unei hotirAri nescrise a municipalitdlii, majoritatea cluburilor de noapte ;i barurilor din Ada se aflau la periferia ora;ului, exilate pentru a line drojdia societilii gi necazurile pe care le provoaci departe de cetilenii mai cumsecade. Unul

  • 10 IOHN GRISHAM

    dintre aceste localuri era Coachlight, o constructie cavernoasi, metalicS, cu lumini slabi, bere ieftini, tonomat, orchestri in weekenduri, ring de dans si o par- care intins5., pietruiti, in care numirul camionetelor prifuite il depisea cu mult pe al berlinelor. Clien- fi ob\nui1i erau cei la care te-ai fi putut agtepta - mun- citori din fabrici dornici si guste un pihS.rel inainte de intoarcerea acasi, biiegi de la gar5" amatori de distraclie, noctambulii de douizeci si ceva de ani qi mulgimea cu chef de dans qi de petrecere adunati ca si asculte muzici live. Vince Gill gi Randy Travis trecuseri pe acolo in primii ani ai carierelor lor.

    Era un loc popular gi aglomerat, avAnd ca angajagi cu program redus numero;i barmani, oameni de ordine ;i chelnerile. IJna dintre cele din urmi era Debbie Carteq o fatd. de douizeci si unu de ani din localitate, care absolvise liceul cu cAtiva ani in urmi si se bucura de viaga de femeie necisitoriti. Mai avea inci doui slujbe cu program redus ;i lucra, ocazional, gi ca didaci. Avea masini si locuia singuri intr-un apartament cu trei camere situat deasupra unui garaj din Eighth Street, in apropierea Universitilii East Central. Era o fatd, frumoasi, cu pirul negru, zveltd, atleticd, populari printre bnief gi foarte independenti.

    Mama ei, Peggy Stillwell, era ingrijorati pentru ci fata petrecea prea mult timn la Coachlight ;i in alte cluburi. Nu o crescuse pentru o ap.,tfel d9 viaq,; dg'fbft, Debbie fusese crescuti in spifitul biseric-ii.,Totugi;ditp; terminarea liceului, incepuse si umble pe la petreceri qi si prefere orele tArzii. P.ggy obiectase qi se certaserl uneori din cauza noului ei stil de viafi. Debbie se hotdrAse si devini independentd. iSi gisise un

    NEVINOVMUL 11 apartament si plecase de acasd, dar rimisese foarte apropiati de mama ei.

    tn noaptea de 7 decembrie a anului 1982, Debbie era de serviciu la Coachlight, servind cliengii cu bduturi gi tot uitAndu-se la ceas. Era o noapte lejeri si si-a intrebat qeful daci iqi putea lua liber, ca si petreaci in local cu cunoscufii ei. El a fost de acord, asa cd, in curAnd, era aqezatd la o masi, bAnd ceva impreuni cu Gina Vietta, o buni prieteni din anii de liceu, ;i cu algi cA$va amici. Un alt prieten din liceu, Glen Gore, s-a apropiat de ei, invitAnd-o la dans. Ea a acceptat invitalia, dar la mijlocul melodiei s-a oprit brusc qi s-a indepirtat, furioasd, de Gore. Mai tdrziu,in toaleta femeilor, a spus ci s-ar fi simit mai in siguranli daci una dintre prietene si-ar fi petrecut noaptea in apartamentul ei, insd fZri s5. precizeze ce anume o ingrijora.

    La Coachlight, pregitirile pentru inchidere au inceput devreme, inj*rrul orei douisprezece gijumitate noaptea, iar Gina Vietta a invitat o parte a grupului si mai bea ceva in apartamentul ei. Multi au acceptat, insi Debbie era obositi;i flimAndi qi, pur si simplu, dorea si se duci acasd.. Au ieqit cu tolii din club, {6ri nicio grabI.

    Mai multe persoane auvdzut-o pe Debbie in parcare, stAnd de vorbi cu Glen Gore in timp ce localul se inchidea. Tommy Glover o cunostea foarte bine penfu ci lucraseri impreund. la o fabrici locali de sticH. 1l cunostea qi pe Gore. CAnd se urca in camioneti ca si plece, a z5:t'rto pe Debbie deschizAnd portiera din stAnga a maginii ei. Gore a apirut ca din pimAnt, au vorbit cAteva secunde, apoi ea l-a impins, indepirtAnduJ.

    AtAt Mike, cAt qi Terri Carpenter lucrau la Coachlight, t:l fiind om de ordine, iar ea - chelnerili. Au trecut pe

  • t2 toHN GRTSHAM lAngi ma;ina lui Debbie, indreptAndu-se citre a lor. Ea stitea pe locul goferului, discutAnd cu Glen Gore, care se afla dincolo de portieri,, Cei doi Carpenter le-au {dcut cu mAna qi qi-au vizut de drum. Cu o lun5. mai inainte, Debbie ii spusese lui Mike ci se temea de Gore dincauza temperamentului lui.

    Toni Ramsey lucra la club, lustruind incilgimintea clien$lor. in 1982, afacerile cu petrol din Oklahoma erau inc5. infloritoare. in

    "ona orasului Ada, oamenii

    purtau incilgiminte eleganti. Uneori trebuia lustruiti ;i Toni ficea rost de banii de care avea atAta nevoie. il cunostea bine pe Gore. in noaptea aceea, la plecare, Toni a dat cu ochii de Debbie la volanul propriului auto- mobil. Gore era in partea pasagerului, ghemuit lAngi qa deschisi, in afara ma;inii.