1 EURO..............................16.44091 Do lar ame ri can ............. 11.76741 Leu românesc ................ 3.85291 Ru blă ru sească ............... 0.3956

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut

(Seneca)

Cursul valutar 8.10.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 8 octombrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

8.10.2010

Noros, 6 12 0C

9.10.2010

Ploi, 6 7 0C

Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Adela MocanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20101 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 15,00 lei 45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei 43,50 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2010ABONAREA 2010

PCRM schimbă macazul şi se întoarce în anul 2001

În perioada alegerilor, pâinea devine produs strategic la preţ electoral

Pasat compromite iremediabil Mitropolia Moldovei

Mihai Ghimpu, chemat să răspundă în faţa instanţei

Valentin Mânducanu:Surse de lumină

33

22

77

88

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

ACTUAL

SCANDALOS

POLEMICI

CULTURĂ

Cel mai în vârstă candidat se regăsește

pe lista AMN și are 81 de ani

Doar 22 de tineri pe lista comuniștilor

PDM, partidul cu cei mai puţini

tineri pe listăAproape jumătate

dintre candidaţii PPCD sunt tineri

Partidul care a promis schimbarea – o mare

deziluzie pentru tineri (citiţi pag. 6)

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1723TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 36 (768)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Republica Moldova este împotmolită

într-o criză politică și constituţională croni-

cizată. Jocul de-a alegerile și referendumul

nu este o soluţie. După alegerile din 28

noiembrie s-ar putea ca situaţia să se repe-

te, iar blocajul să persiste. Politic vorbind,

societatea din Republica Moldova pare a fi

condamnată la patimile lui Sisif, scăpătând

de fi ecare dată când alegerile păreau să o

ridice la înălţimea momentului. Anticipate-

le se reiau și totul pornește de la capăt.

Cele două întrebări sacramentale ru-

sești – Cine-i de vină? și Ce-i de făcut? –,

cunoscute prin titlurile celebrelor romane

aparţinând peniţei lui Herţen și, respectiv,

Cernâșevski, se ridică astăzi drastic în faţa

noastră, când ne gândim la situaţia și

evoluţiile politice din Republica Moldova.

Momentul actual este unul de răscruce, de

analiză și reconsiderare a trecutului și de

conturare a liniilor de evoluţie politică a

statului de acum încolo.

Totul a pornit din momentul în care, în

primăvara-vara lui 2009, PCRM a sfi dat AIE,

insistând asupra unui singur candidat (al

său!) la Președinţie (Zinaida Greceanâi) în

ambele tururi de scrutin, candidat care,

în lipsa unui singur vot, nu a putut fi ales,

iar anticipatele au devenit inevitabile. Ra-

portul de forţe în Parlament a fost în acel

caz de 60 la 41 de mandate, iar Constituţia

reclamă cel puţin 61 de voturi pentru ale-

gerea șefului statului. Situaţia s-a repetat

simetric la scurt timp, când, în toamna lui

2009, AIE i-a sfi dat pe comuniști, insistând

asupra unui singur candidat (al său, evi-

dent!) la Președinţie (Marian Lupu) și în pri-

mul, și în al doilea tur de scrutin, ca, până

la urmă, Lupu să aibă soarta lui Greceanâi,

iar anticipatele să fi e amânate cu un an de

zile. În acest al doilea caz, raportul de forţe

în Parlament a fost de 53 la 48 de manda-

te. Singura diferenţă dintre comuniști și

liberal-democraţi este că primii au aplicat

deîndată procedura constituţională de

dizolvare a Parlamentului și de convocare

a anticipatelor, pe când AIE a lungit criza

pentru încă un an de zile.

Așadar, CINE-I DE VINĂ? Nimic un există

fără cauză. Cineva trebuie să fi e vinovat

pentru criza în care se afl ă Republica Mol-

dova. Singurul răspuns posibil trebuie să

vină prompt și tranșant: de vină este clasa

politică, egoismul și setea ei de putere

cu orice preţ. Cu un asemenea vinovat,

este lesne să înţelegem de ce interesele

naţionale ale statului nu au întâietate, de

ce politica degradează în politicianism,

spre dezamăgirea și dezgustul profund

al publicului larg, de ce ţara bate pasul

pe loc, măcinată de probleme și sărăcie,

iar „conducerea de vârf a ţării”, comodă și

autosufi cientă, plină de sine și exclusivistă,

ca și acum 5, 10, 15 sau 20 de ani, o duce

într-un huzur.

Continuare în pag. 3

de Vlad CUBREACOVEDITORIAL OV

Cine-i de vină? Ce-i de făcut?

Moldova, ameninţată de revărsările de deşeuri din UngariaMoldova, ameninţată de revărsările de deşeuri din Ungaria (citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

PERICOL

ILIE ILAŞCU:

Premierul Filat i-a vândut lui Smirnov ştampilele vamale

PD doreşte revenirea la Planul Kozak?

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Liderul PPCD, Iurie Roșca, este din nou în fruntea listei electorale a formaţiunii pe care o conduce. Amintim că, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, nici unul dintre frun-tașii PPCD cu vechime în partid nu s-au regăsit în lista electorală, locurile de frunte fi ind ocupate de reprezentanţii organizaţiei de tineret Noua Ge-neraţie. Deși tinerii din PPCD continuă să domine lista electorală pentru alegerile din 28 noiembrie, de această dată, printre ei se regăsesc și nume sonore, care s-au remarcat de-a lungul anilor în cadrul activităţilor partidului condus de Iurie Roșca și care nu au candidat la ultimele alegeri. Luni, 4 octom-brie, PPCD a depus la CEC lista sa electorală și, în aceeași zi, acestei formaţiuni i-a revenit poziţia a cincea în bu-letinul de vot, în urma tragerii la sorţi.

Iurie Roşca, primul pe listăIurie Roşca, primul pe listă

(citiţi pag. 4-5)(citiţi pag. 4-5)

NO COMMENT

8 OCTOMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Adrian Candu, numărul 3 în

lista electorală a PD, nu infi rmă

că Plahotniuc ar fi naşul lui de

cununie Întrebat de jurnaliști dacă este adevărat că ar fi fi nul omului de afaceri Vladimir Plahot-niuc, Adrian Candu a răspuns: “Aceasta este o chestie pur persona-lă. Va fi o temă de cam-panie și nu cred că este cazul să o discutăm”.

UNIMEDIA precizează că Adrian

Candu a fost ales joi, 7 octombrie,

președintele Asociaţiei Oamenilor

de Afaceri din Republica Moldova

și, totodată, numărul 3 în lista

electorală a Partidului Democrat

pentru scrutinul electoral din 28

noiembrie. Anterior, Sergiu Mo-

canu și Mișcarea AntiMafie i-au

acuzat pe democraţi că au inclus

în listă oameni din anturajul lui

Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Răzvan Paveliu,

fostul director TVR, Adrian Candu

(locul 3 pe lista PDM), este fi nul

și angajatul lui Vlad Plahotniuc,

Raisa Apolschi (locul 7) - avocatul

lui Vlad Plahotniuc în dosarul

intentat lui Sergiu Mocanu pen-

tru lezarea onoarei și demnităţii,

Vasile Botnari (locul 9) - membru

al Consiliului de Administraţie al

VictoriaBank, iar Pavel Filip (locul

4) - directorul Tutun-CTC - apro-

piat al omului de afaceri al lui

Plahotniuc.

UNIMEDIA

„– Maktub, spuse Negustorul în cele

din urmă. – Ce înseamnă asta? – Trebuia

să te naști arab ca să înţelegi, răspunse

el. Dar traducerea ar fi ceva precum: „Așa

stă scris”.” (Fragment din „Alchimistul”, de

Paulo Coelho)

Scena cu reîntoarcerea celor unspre-

zece „gastarbaiteri” moldoveni din Egipt

în noaptea zilei de astăzi (4 octombrie

2010 – n.r.) și primirea lor caldă de către

premierul Filat, volens-nolens mă duce

cu gândul la Cartea Sfântă… Nu sunt nici

mare religios și nici, Doamne ferește, nu

trag jăratec la plăcinta lui Pasat, dar toa-

tă „parada de întâmpinare la ora trei de

noapte” îmi amintește și de una, și de alta,

cea de-a doua fi ind campania electorală.

,,(…) Moise a ieșit la fi ii lui Israel, fraţii

săi, și a văzut muncile lor cele grele. Cu

prilejul acesta a văzut el pe un egiptean

că bătea pe un evreu dintre fi ii lui Israel,

fraţii săi; Și căutând încoace și încolo și

nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean

și l-a ascuns în nisip“ (Ieșirea 2, 11-12).

Acum vreo două săptămâni am afl at

din mass-media că mai mulţi gastarba-

iteri, cică 16 persoane, printre care și 10

moldoveni (de fapt, au fost 11 și nu 10,

cum a concretizat, abia la două săptămâni

după incident, MAEIE) au fost arestaţi în

Egipt pentru omuciderea unui beduin.

Nu a trecut mult, de fapt, cam mult

pentru un minister de Externe, și MAEIE

a luat legătura cu autorităţile egiptene

pentru concretizarea motivului reţinerii

compatrioţilor noștri și eliberarea aces-

tora din temniţa faraonilor.

Mai mult chiar, după ce la data de 27

septembrie Iurie Leancă a avut o convor-

bire telefonică cu omologul său egiptean,

Ahmed Aboul Gheit, la 28 septembrie

(senzaţional, a doua zi!) MAEIE a dele-

gat și „un trimis special, împuternicit să

conlucreze cu autorităţile egiptene pe

marginea cazului respectiv și să acorde

asistenţă juridică și consulară cetăţenilor

moldoveni”.

„Mergi dar de vorbește fi ilor lui Israel

și le spune: Eu sunt Domnul și am venit să

vă scot de la munca cea grea a egiptenilor

și am să vă izbăvesc din robia lor; am să

vă izbăvesc cu braţ înalt și cu pedepse

mari…“ (Ieșirea 6, 2-6)

Mai nou, astăzi am afl at că cei 11 (iarăși

într-un fel senzaţional) moldoveni arestaţi

(nu fotbaliști bronzaţi pe plaja Mării Roșii,

înainte de importantul meci cu Olanda),

au revenit astă-noapte în ţară.

Chiar dacă avionul cu moldovenii la

bord a aterizat pe aeroportul din Chișinău

la ora 3 dimineaţa, aceștia au fost întâm-

pinaţi, pe lângă rude, și de premierul Vlad

Filat cu ministrul său de Externe, Iurie

Leancă (cei doi demnitari lăsându-și fami-

liile în miez de noapte ca să fi e alături la

Aeroport de niște tipi despre care încă nu

e totul clar, dat fi ind că au fost suspectaţi

de omucidere).

„Vom ajuta acești oameni pentru ca ei

să simtă în continuare grija statului”, a ac-

centuat prim-ministrul în faţa camerelor

de luat vederi, iar pagina ofi cială a Guver-

nului nu a uitat să menţioneze și faptul că:

„cheltuielile pentru repatrierea celor 11

au fost asigurate de către Executiv”.

Un singur lucru a uitat premierul să-l

spună sau nu a uitat, dar s-a sfi it, lăsând

doar să se-nţeleagă: „Eu sunt Domnul

Dumnezeul tău, Care te-a scos din robia

Egiptului și din casa robiei. Să nu ai alţi

dumnezei în afară de Mine!” (Ieșirea 20,

2- 17).

4 octombrie 2010sursa: pulbermax.wordpress.com

Puterea dăunează grav sănătăţii (morale), ar trebui să fi e scris pe fotoliile demnitarilor, atunci când aceștia își iau în primire funcţiile. Premierul democrat-liberal Vladimir Filat se vrea un conducă-tor adulat și aclamat de popor. Când nu se întâmplă așa, Filat se supără și pe poporul nerecunoscător, care nu transmite mesajele corecte, dar și pe pre-să (a câta oară?), care ascultă niște babe care explodează în artifi cii de emoţii și nu știu ce vorbesc. Doar el, Filat, este în drept să spună cum stau, de fapt, lucru-rile și cât de fericit este poporul oblăduit de el.

Cum alegerile sunt tot mai aproa-

pe, omniprezentul Filat nu mai are

somn: dimineaţa devreme, am putea

spune, chiar cu noaptea-n cap, fl utură

cu băsmăluţa în urma trenului care

pleacă spre Odesa, seara le arată

sinistraţilor cum se pun corect lem-

nele pe foc, pe la o bucată de noapte

îi întâlnește pe moldovenii eliberaţi

din Egipt (evident, exclusiv graţie

efortului său personal). Ziua, premi-

erul este în inspecţie tot prin zona

sinistrată, pe șantierul de la Cotul

Morii, cu alai mare și faţa crispată de

atâta grijă pentru destinele ţării, dar

poate chiar și ale omenirii. Însă cine

să te aprecieze?

În loc de temenele și mulţumiri,

ingratul și inconștientul de popor

repetă ca prostul că îi este frig, că nu

are unde trăi, că doarme în colibă, la

temperaturi ajunse la limita înghe-

ţului. Și nu doar pe șoptite, să nu-l

audă nimeni, ci pe la camere de fi lmat

și microfoane, de chiuie ziariștii de

bucurie. Și până aici i-a fost răbdarea

celui mai cu aspiraţii europene dintre

politicieni. Pornit deja, cu tot cu alai,

spre alte obiective care așteptau să fi e

guvernate, Filat s-a întors din drum și

s-a înfi pt în mijlocul mulţimii, străful-

gerând din priviri și luând oamenii la

ocară ca o ţaţă de pe la piaţă, dar cu

pretenţii de om cu carte la Ieși. „Ia ui-

te-ncoace matele! Ia staţi, staţi, staţi,

staţi, staţi, staţi, staţi… Voi aţi venit

aicea ci să faceţi: să rezolvaţi proble-

me sau explozie de emoţii? Asta vreţi,

să transmiteţi către toată ţara cât

vi-i de greu și nimeni nu are grijă de

voi? Credeţi că dacă o să vorbim așa

în microfoane… ia uite ce fericire pe

capul lor (a jurnaliștilor – n.n.), așa, să

spuneţi cât de greu este”.

În momentul în care una dintre

femei a încercat să-i riposteze premi-

erului că oamenii nu sunt interesaţi

de subtilităţile de imagine, ci numai

de faptul că nu au unde trăi, Filat s-a

declanșat cu o nouă tiradă. „Păi pe

dumneavoastră nu vă interesează.

Apu iaca ascultă-mă, te rog, până la

urmă. Și transmiteţi un mesaj către

toată ţara, cât de greu este și cum

nu se rezolvă problemele. Și nu este

adevărat!”

Premierul s-a purtat cu acei oa-

meni necăjiţi ca un boiernaș afl at în

inspecţie pe moșiile personale, de

aici și surprinderea că cineva ar putea

fi nemulţumit de ceva și, culmea, ar

mai și îndrăzni să dea glas în faţa lui.

Pe de altă parte, șeful liberal-demo-

craţilor a fost cel care le-a înmânat

actele pentru casele cumpărate din

banii statului celor trei familii care

au acceptat să se mute în locuinţe

construite deja. Ba, pe deasupra, Filat

a mai dat unuia un televizor, altuia

un frigider, accentuând că acestea au

fost cumpărate din banii personali,

astfel ca oamenii să înţeleagă exact

cine le sete binefăcătorul. Și, fără

îndoială, pomenile electorale vor

continua, pe unde din banii proprii,

pe unde din contul statului, dar cine

să le mai caute, pomeni să fi e.

Astfel că premierul, care a declarat

că va face o campanie scurtă, înca-

drându-se într-o perioada minimă de

timp, pentru că, evident, ţara trebuie

guvernată (și cine altul se mai gân-

dește la buna guvernare a ţării decât

el?), trișează cu ipocrizie. Pentru că el

și-a început demult campania, încă

de pe când se visa președinte de ţară,

ales de întregul popor, punându-și în

slujbă toate resursele administrative.

Și cu atât mai mare este supărarea,

atunci când cineva ar vrea să-i stea în

calea marșului său victorios.

Dacă doar după un an de afl are la

putere Filat nu-și mai poate înfrâna

apucăturile de mic tiran și dictator, in-staurarea acestuia în una din funcţiile de conducere a ţării, pentru o perioa-dă mai îndelungată de timp, ar putea fi periculoasă, atât pentru Filat însuși, cât, mai ales, pentru Republica Mol-dova. Aceste tendinţe s-au accentuat și pe fondul susţinerii necondiţionate din partea unor reprezentanţi ai structurile europene care i-au trecut cu vederea derapajele de la normele democratice și legale, ameninţările împotriva presei, lipsa de progrese

în reformarea justiţiei, în lupta cu

corupţia și, mai ales, cu contraban-

da, care a luat o nouă amploare în

perioada guvernării Filat. Singurul

merit al șefului liberal-democraţilor

este faptul că a fost perceput ca o

alternativă a guvernării comunistă.

Prea puţin, însă, pentru că aviditatea

de putere, orgoliul, aroganţa și lipsa

de probitate morală i-ar putea juca

festa, spre deziluzia multora.

Ioana FLOREA, FLUX

Cei patru au fost iarăşi trei. Garantul

Constituţiei este sfi dat în continuare de Filat

Președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a convocat miercuri, 6 octombrie, un briefi ng la care a fost asistat și de ceilalţi doi parteneri ai săi din Alianţa-fără-Filat, Serafi m Urechean și Marian Lupu. Deși nu au făcut declaraţii, cei doi au fost prezenţi pentru a se solidariza cu Ghimpu și a-și mai pune însă o dată la respect aliatul de conjunctură.

Deși nevoit să semneze hotărârea Guvernului de angajare a responsabilităţii privind modifi carea Legii bugetului pentru anul 2010, Ghimpu nu a făcut acest lucru înainte de a-i indica premierului Vladimir Filat că a încălcat Constituţia Republicii Moldova. El a precizat că și publicarea deciziei în Monitorul Ofi cial s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, deoarece aceasta trebuia să fi e semnată mai întâi de președintele Parlamentului, apoi promul-gată de șeful statului, ambii întruchipaţi, evident, în persoana aceluiași Mihai Ghimpu. Totodată, spicherul a mai menţionat, nemulţumit, că premierul i-a solicitat semnarea hotărârii abia după ce a văzut-o publicată în monitor. Dincolo de aspectul legal al problemei, ceea ce trebuia accentuat, în primul rând, este aspectul ei moral. Mai exact, comportamentul golănesc al premierului, care a promis să vină în Parlament cu propunerile de susţinere a cetăţenilor cu venituri reduse, dar și-a tras pe sfoară partenerii în cel mai josnic mod.

Șeful interimar al statului a informat ziariștii că, deoarece asumarea responsabilităţii este o premieră pentru Republica Moldova, el a fost nevoit să convoace mai mulţi juriști care să se pronunţe clar asupra funcţionării articolului respectiv din Constituţie. Astfel, potrivit juriștilor, deși Guvernul era în drept să-și asume responsabilitatea, proiectul de modifi care a Legii bugetului trebuia prezentat iniţial Parlamentului, pentru a fi examinat de deputaţi și doar în cazul în care nu ar fi fost de acord cu decizia Legislativul, premierul putea să iniţieze procedura de asumare a responsabilităţii.

„Prim-ministrul a încălcat Constituţia. Eu, ca președinte, ca garant al Constituţiei, nu pot admite acest lucru. Iată de ce nu a fost semnat până astăzi acest proiect de lege”, a concluzionat interimarul. Totuși, garantul Constituţiei a semnat hotărârea Exe-cutivului, pe care tot el a califi cat-o drept neconstituţională.

Pe de altă parte, Filat i-a ripostat lui Ghimpu că nu a încălcat Legea Supremă, sugerându-i acestuia să se adreseze Curţii Constituţionale pentru o interpretare competentă a prevederii respective. Șeful Cabinetului de Miniștri a acuzat președintele interimar de faptul că ar transmite un mesaj periculos pentru societate.

Președintele liberal-democrat a negat că ar fi fost invitat să participe la briefi ng, așa cum afi rmase Ghimpu. Totuși, după toate replicile maliţioase, așa cum ne-a obișnuit deja, nestatornicul partener al celor trei prieteni de nevoie a repetat, ca pe un des-cântec, fraza de serviciu despre existenţa și nemurirea AIE.

Mai degrabă, totuși, păruiala cea mare abia urmează, pentru că nimeni nu pare a fi dispus să uite și să ierte, nici în ultimul ceas, ofensele contabilizate cu meticulozitate de-atâta amar de vreme. După armistiţiul de câteva zile, încheiat pe durata afl ării mai multor ofi ciali europeni la Chișinău, războiul din interiorul coaliţiei de la guvernare, șubrezite rău odată cu intrarea în campania electorală, a fost reluat, cu și mai multă voluptate, cu lovituri subtile și exacte între cei care au rămas doar cu nostalgia pupăturilor de odinioară.

Ioana FLOREA, FLUX

Întreprinderea de pa-nifi caţie “Franzeluţa” va primi, cu titlu de împrumut, 5 mii de tone de grâu din re-zerva de stat. O deci-zie în acest sens a fost aprobată de Consiliul municipal Chișinău, ca răspuns la cererea înaintată de Guvernul Republici Moldova. În schimb, “Franzeluţa” ar trebui să se anga-jeze să nu majoreze preţurile la pâine și la produsele de panifi -caţie. Întreprinderea va trebui să-i resti-tuie statului această datorie până la 11 septembrie 2011.

În felul acesta, guvernarea încearcă să controleze creșterea preţului la pâine în perioada campaniei electorale. În total, producătorilor de pâine din ţară le vor fi distribuite 15 mii de tone de grâu, ceea ce constituie un sfert din totalul de 60 de mii de tone din rezerva de stat. Decizia Executivului a fost luată după ce mai mulţi producători s-au plâns că lucrează în pierdere și vor fi nevoiţi să majoreze preţurile la produsele lor.

Anterior, primul ministru Vladimir Filat își exprimase ne-mulţumirea în legătură cu faptul că SA „Franzeluţa” a scos din uz, din considerente de profi laxie, linia de producere a două tipuri de pâine socială - „Orășeneas-că” și „Preferată”, propunând în loc pâine mai scumpă cu 80 și, respectiv, 30 de bani. Directorul combinatului a fost convocat de urgenţă la Guvern, iar premierul a sugerat chiar că ar putea fi vorba despre o acţiune preme-ditată din partea conducerii întreprinderii și a cerut, în mod imperativ, reluarea livrărilor sor-timentelor respective de pâine. Totodată, el le-a cerut organelor abilitate să monitorizeze strict piaţa produselor de panifi caţie și să intervină ori de câte ori va fi cazul.

De ce încearcă liberalul Filat să stăpânească, cu mână de fi er, preţurile într-o economie de piaţă. Oare din grijă pentru po-porul sărăcit? Sau poate pentru că acest popor, căruia i-a promis bunăstarea, dar l-a adus într-o sărăcie și mai mare, ar putea să nu-l mai voteze în alegerile din noiembrie?

Combinatul de panificaţie „Franzeluţa” este singurul fur-nizor de pâine socială din re-publică. Problema preţului la pâine și menţinerea așa-numitei pâini sociale revine, invariabil, în atenţia politicienilor în preajma

tuturor campaniilor electorale. De regulă, cei afl aţi la guvernare se străduiesc să păstreze preţu-rile cât mai mici, acesta fi ind un atu important în retorica lor de campanie, iar opoziţia îi învinu-iește de menţinerea artifi cială a preţurilor, contrar regulilor pieţei.

În preajma scrutinului din aprilie 2009, analiștii apropi-aţi opoziţiei parlamentare de atunci vorbeau despre o scăde-re a preţurilor la produsele de primă necesitate, în plină criză economică mondială. Mai mult, ei spuneau că aceste recoman-dări, date pe un ton ultimativ, de păstrare a preţurilor la pâine și producere a sortimentelor de pâine ieftină, sunt menite să camufl eze proasta guvernare a ţării de către comuniști.

S-au schimbat cumva datele problemei acum? Deloc! S-au schimbat doar protagoniștii, pentru că acţiunile sunt aceleași și miza este aceeași. Vă mai amintiţi de recenta campanie de desecretizare a unor documente din perioada guvernării comu-niste, menite să facă senzaţie prin târg și să dea iluzia unei activităţi intense a noilor po-tentaţi. Una dintre hotărârile de-secretizate, denunţate de către ministrul de Stat, Victor Bodiu, a fost cea cu privire la distribuirea cantităţii de 9 mii de tone de grâu către două întreprinderi de

panifi caţie: Franzeluţa și Combi-natul de pâine din Bălţi!

Potrivit ministrului de Stat, grâul a fost acordat ilegal: „Acest grâu este din proprietatea statu-lui și nu poate fi donat s-au oferit gratuit”, a precizat Bodiu.

Vedem că și actualul guvern distribuie grâu din rezerva de stat și tot pentru menţinerea preţului la pâinea „electorală”. Este adevărat, în calitate de împrumut.

Directorul SA „Franzeluţa”, Eugen Baleca, afirmă că, deo-

camdată, nu prea are nevoie de acest împrumut, pentru că nu se confruntă cu o criză de grâu, ba din contra, are suficiente rezerve. Totodată, el nu a putut garanta că preţurile la pâine nu vor crește în perioada următoa-re, precizând că pâinea socială aduce întreprinderii mai multe pierderi decât venituri.

Întrebarea este cum își vor restitui datoria către stat între-prinderile care vor benefi cia de acest împrumut, dacă, să zicem, la anul vom avea o recoltă mai

proastă de grâu și preţul acestu-ia se va majora substanţial? Ine-vitabil, acestea vor fi nevoite să majoreze preţurile la produsele de panifi caţie, care vor fi stăvilite acum, pentru o scurtă perioadă de timp, printr-un „efort de voinţă” din partea premierului. Dar pe cine îl vor mai interesa preţurile exagerate atunci când alegerile vor fi deja un fapt con-sumat, iar noii instalaţi la putere se vor simţi în deplină siguranţă în fotoliile lor comode?

Ioana FLOREA, FLUX

În perioada alegerilor, pâinea devine În perioada alegerilor, pâinea devine produs strategic la preţ electoralprodus strategic la preţ electoral

De ce s-a supărat Filat pe oamenii din Cotul Morii?

Grija Premierului de Apoi sau “Cum s-au întors moldovenii acasă”

8 OCTOMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

În cadrul unei dezbateri televizate difuzată de Publika TV, analistul a făcut trimitere la doi foști fruntași ai PD, Oazu Nantoi și Oleg Serebrian, care astăzi nu se mai regăsesc printre candidaţii democraţi la alegerile din 28 noiembrie. Viorel Ciubotaru a lăsat să se înţeleagă că cei doi ar fi manifestat o atitudine diferită de cea a liderilor actuali ai PD referitor la aceste subiecte sensibile și că astfel ar fi existat riscul ca deciziile pe care urmează să le ia PD după alegeri să creeze discordanţe în partid.

„Pe mine m-a speriat lista PD. În opinia mea, această listă reprezintă securizarea a două decizii importante: cu cine să meargă în alianţă și să sprijine un proiect modernist de altă factură decât cel de europenizare”, a declarat Viorel Ciubotaru. Astfel, analistul a sugerat, deși nu a afi rmat în mod tranșant, că PD intenţionează să constituie o nouă alianţă după alegeri, însă, de această dată, cu Partidul Comuniștilor și nu cu foștii colegi din AIE. Cea de-a doua intenţie „securizată” se referă la un nou proiect de modernizare a spaţiului CSI, intenţie pe care și-a asumat-o recent și liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Iată cum a explicat Viorel Ciubotaru aceas-tă ipoteză, admiţând, totodată, că afi rmaţiile sale nu reprezintă altceva decât un punct de vedere personal și subiectiv: „Înainte de 5 aprilie, în 2007, au venit două echipe în Partidul Democrat: una a domnului Serebrian și cealaltă a domnului Nantoi. După aceea, a venit și domnul Chiril Lucinschi. Toate aceste

persoane erau destul de cunoscute opiniei publice, deci, au întărit Partidul Democrat. Cu-noaștem câte procente a luat PD la alegerile din 5 aprilie 2009. Apoi a venit domnul Lupu, cu 5-6 oameni, și s-a format acea echipă a PD care au obţinut acele mandate în Parlament. Toţi acești oameni (Nantoi, Serebrian și Andrei Popov, despre care s-a vorbit puţin mai înainte în același context – n.n.) astăzi nu mai sunt. Au rămas numai cei noi (gruparea Lupu – n.n.). În viziunea mea, acești oameni care se regăsesc astăzi în lista PD trebuie să securizeze două sau trei decizii de bază. Prima este cu cine să facă alianţă postelectorală. A doua este cea privind revenirea, într-un mod normal și nu unul unilateral, cum propune PCRM, la Memo-randumul Kozak. Nu atât la memorandum ca atare, ci mai mult la soluţionarea unui șir de probleme, cum ar fi soluţionarea confl ictului transnistrean și cel privind un nou proiect de modernizare a spaţiului CSI. În acest sens, eu nu am văzut nici o persoană care ar putea să nu voteze aceste decizii”.

De asemenea, analistul politic a accentuat că Republica Moldova devine din ce în ce mai importantă în jocul geopolitic din regiune și că se observă un interes sporit al unor actori externi importanţi, cum ar fi Uniunea Euro-peană, pe de o parte, și Federaţia Rusă, de cealaltă parte. „Pe mine mă înspăimântă cum s-au înregimentat principalii actori politici. Eu văd o apariţie foarte direcţionată a trei vectori: unul e cu România, altul e cu Rusia și ultimul – cu Europa. Mizele geopolitice au

crescut extrem de mult. Amintiţi-vă când au mai fost în Republica Moldova atât de mulţi miniștri de Externe din Uniunea Europeană. De asemenea, și în Federaţia Rusă interesul faţă de Republica Moldova este astăzi unul de neimaginat. Deci, s-au schimbat anumite condiţii, Republica Moldova este un caz aparte în cadrul Parteneriatului Estic”, a mai declarat Viorel Ciubotaru.

Menţionăm că foștii activiști ai PD la care s-a referit analistul, atât Oazu Nantoi, cât și Oleg Serebrian, au manifestat întotdeauna o poziţie tranșantă în ceea ce privește căile de soluţionare a diferendului transnistrean, aceștia pronunţându-se categoric împotriva defunctului memorandum Kozak, respins în 2003 de Vladimir Voronin, sub presiunea comunităţii internaţionale, dar și a opoziţiei creștin-democrate din Parlamentul de la Chișinău. Totodată, cei doi au susţinut ple-nar iniţiativa lui Iurie Roșca, promovată de Vladimir Voronin, privind adoptarea legii din 22 iulie 2005 cu privire la statutul raioanelor din stânga Nistrului. Această lege, adoptată de 100 din cei 101 de deputaţi, stipulează în mod expres că soluţionarea politică a conflictului transnistrean poate avea loc doar după democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea regiunii, asta însemnând, în primul rând, retragerea defi nitivă și completă a forţelor armate ruse din stânga Nistrului. În același timp, actuala enclavă separatistă poate căpăta statut de autonomie în cadrul statului unitar Republica Moldova, bucurân-du-se de aceleași drepturi ca și autonomia găgăuză. Din autonomia transnistreană ar urma să facă parte doar localităţile care se vor exprima în mod clar și univoc, prin refe-rendum, în favoarea acestei opţiuni.

Amintim că respingerea de către Vladimir Voronin a Planului Kozak, dar și a legii din 22 iulie 2005 a provocat reacţii dure din partea Moscovei, care a făcut presiuni politice și economice asupra Chișinăului, fi ind afectată serios economia Republicii Moldova. Anume atitudinea Rusiei din acea perioadă i-a deter-minat atunci pe comuniști să abandoneze vectorul prorusesc (cel puţin, pe moment) și să se reorienteze spre Uniunea Europeană. Or, și mult-discutatul vot de la 4 aprilie 2005 reprezintă o consecinţă a intenţiei eșuate de federalizare a Republicii Moldova, lucru prevăzut în documentul denumit Memoran-dumul Kozak.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Cine-i de vină? Ce-i de făcut?

Continuare din pag. 1Dacă ai sta să discuţi cu cei care umblă cu capra verde pe ogorul

patriei și lăturașii lor galben-roși-albaștri despre cauzele reale, obiective ale actualei crize politice și constituţionale, te-ai mira să primești un răspuns cât de cât limpede și coerent. Unii îţi vor spune că de vină este Constituţia, care, defectuoasă în ansamblu și chiar dacă copiată în mare parte din Constituţia României, trebuie înlocu-ită cu o altă Lege fundamentală, de croială nouă. Alţii îţi vor aduce argumentul că poporul este de vină pentru că nu a venit masiv la referendumul din 5 septembrie (da, poporul este de vină, poporul să-și dea demisia!). Iar alţii, la fel de ridicoli și depășiţi de situaţie, vor spune că nu există nici un fel de criză și că nu trebuie să facem nimic, întrucât vom avea iarăși alegeri și partidul lor va obţine majoritatea constituţională de 61 de mandate (comuniștii spun la fel!), astfel în fotoliul de șef al statului putând fi cocoţat emanatul lor.

Și, evident, dacă știm cine-i de vină în această situaţie, trebuie să vedem și CE-I DE FĂCUT? Răspunsul la a doua întrebare, în aparenţă cu mult mai greu de identifi cat, stă totuși la suprafaţă, la îndemâna oricui.

Unu: ar trebui ca întreaga noastră clasă politică să renunţe la practicarea acelui tip de discurs demagogic și găunos care nu rezolvă nimic, dar tulbură apele politicii în care fi ecare speră să pescuiască cât mai mult și mai bine. Totodată, este necesară atingerea unui consens politic privind operarea de modifi cări în Constituţie.

Doi: ar trebui să vedem care dintre articolele Constituţiei noastre (90% identică cu cea a României) introduc contradicţii, coliziuni și disfuncţii la nivelul instituţiilor centrale ale statului (Parlament, Guvern, Președinţie), pentru a ști exact unde trebuie să intervină legiuitorul, remediind textul și, astfel, excluzând orice blocaj poli-tic și instituţional pe viitor. La o privire atentă vedem că articolele buclucașe din Constituţie sunt cinci: 78 (Alegerea Președintelui), 85 (Dizolvarea Parlamentului), 89 (Demiterea (Președintelui)), 98 (Învestitura) și 73 (Iniţiativa legislativă).

Trei: în cazul în care partidele politice convin asupra necesităţii modifi cării Constituţiei, procedura este angajată în Parlament și dusă până la capăt. Alegătorul de rând, oricât ar fi de bine intenţi-onat, nu trebuie atras în bătăliile politice pe subiectul modifi cărilor constituţionale. Două proiecte de modifi care a textului Legii con-stituţionale sunt depuse în Parlament și au primit avizul pozitiv al Curţii Constituţionale. Întreaga procedură nu ar cuprinde mai mult de jumătate de an.

Problema care se ridică acum este că nici guvernarea AIE și nici opoziţia comunistă nu doresc sincer promovarea proiectelor de modifi care a Constituţiei. Și unii, și alţii speră că în viitorul legisla-tiv vor avea reprezentări mai mult decât confortabile, peste 61 de mandate din 101, și vor reveni la practicile de până acum, când este ales un Președinte cu prerogative exagerate, iar Republica Moldova va rămâne nici republică parlamentară, nici prezidenţială, întrunind elemente ale amânduror modelelor și menţinând contradicţiile, co-liziunile și riscurile de astăzi. Disfuncţiile și dezechilibrele întregului sistem politic se vor perpetua.

Am văzut că, prin atitudinea lor faţă de problema constituţională și cea a crizei politice, comuniștii sunt niște liberali sadea vopsiţi în roșu, iar liberal-democraţii sunt niște comuniști (presa a scris chiar că ar fi niște bolșevici) de alte culori. Pe fond, cele două tabere ireconci-liabile sunt o apă și un pământ, diferenţele dintre ele apărând doar la nivelul discursului demagogic practicat cu sârg și abundent.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Ex-senatorul român Ilie Ilașcu l-a acuzat pe premierul Vladi-mir Filat de faptul că a vândut însemnele vamale ale Republicii Moldova liderilor se-paratiști transnistreni.

În cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, moderată de jurnalistul Vitalie Călugăreanu, Ilie Ilașcu a fost întrebat care sunt relaţiile lui cu liderul comunist Vladimir Voronin. Iată ce a răspuns fostul încarcerat de la Tiraspol, Ilie Ilașcu: „Nu am nici o relaţie. Nu discut cu el, dar nici nu-l hulesc. Ba mai mult, nu demult, chiar acum o lună, le-am mulţumit comuniștilor pentru că în toţi acești 8 ani (de guvernare comu-nistă – n.n.), odată ce n-au putut face nimic în Transnistria, măcar nu au stricat. Nu au semnat ni-mic, nu s-au întâlnit cu dânșii (cu liderii separatiști – n.n.) și nu au semnat Planul Kozak. În timp ce numai au venit la putere ai noștri, democraţii de îndată le-au dat liber în Europa. Domnul Voronin a spus (despre Smirnov – n.n.): „Eu cu criminalul acesta nu mă întâl-nesc.”. Nu a semnat Planul Kozak și cu asta este bravo. Voronin nu le-a vândut transnistrenilor ștampilele vamale. Ștampilele vamale le-au vândut Snegur și Lucinschi și acum le-a vândut Filat. S-au Filat le-a dat pe gratis. Marfa din Transnistria va putea fi transportată peste hotare fără ca s-o verifi ce autorităţile mol-dovene”.

Amintim că Guvernul Filat a aprobat în ședinţa sa din 8 septembrie 2010 un șir de mo-

difi cări care permit „optimizarea mecanismelor și căilor de export al mărfurilor de către agenţii economici din Transnistria”. După cum a explicat în ședinţa de Guvern primul ministru Vladimir Filat, este vorba despre faptul că agenţii economici din Transnistria vor primi dreptul de a-și exporta producţia nemijlocit prin „sec-torul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”, fără a o trans-porta pe căi ocolite prin teritoriul Moldovei, ca până în prezent. La 9 septembrie a avut loc o convor-bire telefonică între președintele republicii moldovenești nistrene, Igor Smirnov, și primul ministru al Moldovei, Vladimir Filat, în cadrul căreia partea moldove-

nească a informat despre pașii întreprinși pentru îndeplinirea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul recentei întâlniri de lucru dintre președintele rmn și primul ministru al RM.

De fapt, decizia luată de Gu-vernul Filat la 8 septembrie 2010 anulează regulile de transportare a mărfurilor peste frontieră, reguli instituite prin Acordul interguver-namental moldo-ucrainean din 3 martie 2006. În conformitate cu prevederile acelui Acord intergu-vernamental, începând cu data de 4 martie 2006, posturile vamale ale Ucrainei au încetat să mai permită trecerea peste frontiera de stat a mărfurilor însoţite de documente eliberate de „vama

transnistreană” (care, apropo, se află în subordinea lui Vladimir Igorievici Smirnov, fi ul mai mare al lui Igor Nikolaevici Smirnov!). Acordul moldo-ucrainean din 3 martie 2006 a constituit o conti-nuare logică a Declaraţiei Comu-ne a prim-miniștrilor Ucrainei și Republicii Moldova din 30 decem-brie 2005, prin care a fost instituit un regim vamal comun pe seg-mentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu sprijinul și monitorizarea EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră). Pentru aceste motive, principalii agenţi economici din Transnistria s-au văzut nevoiţi să se înregistreze la Chișinău, pentru a deveni persoane juridi-ce moldovene și pentru a putea efectua orice export de mărfuri prin posturile vamale ale Repu-blicii Moldova din nordul și sudul ţării. Totodată, agenţii economici de pe malul stâng al Nistrului, dar înregistraţi la Chișinău, au căpătat dreptul de a benefi cia de avantajele oferite de Preferinţele Autonome Comerciale acordate Republicii Moldova de către UE. Contrabanda moldo-ruso-ucrai-neano-transnistreană prin Trans-nistria primise astfel cea mai mare și grea lovitură de la 1991 încoace. În aceste condiţii, începând cu luna martie 2006, „administraţia” de la Tiraspol a vorbit despre o așa-zisă „blocadă a Transnistriei din partea Moldovei”.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Fostul șef al statului, Vladimir Voronin, tot el președinte al Par-tidului Comuniștilor, a enunţat, în cadrul unei mese rotunde a experţilor din Rusia, Ucraina și Republica Moldova, câteva idei care conturează o reorientare a Partidu-lui Comuniștilor din Republica Moldova, cel puţin la nivelul discursului politic, de la obiectivul integră-rii europene la cel al integrării în zona de infl uenţă și control a Moscovei.

Vladimir Voronin a declarat că este „convins că modernizarea în baza integrării postsovietice este o urmare a valorilor euro-pene, este un răspuns pragmatic și responsabil la dezvoltarea UE” și că „Moldova are complexul unei vaci care nu a fost mulsă”.

Liderul comuniștilor, într-un contrast puternic cu discursul său din perioada 2005-2009, s-a dedat criticilor la adresa factori-lor de decizie de la Bruxelles, opi-nând că „pe parcursul ultimului an s-a demonstrat foarte convin-gător că UE nu este doar capa-bilă să asigure societăţii moldo-venești drepturi fundamentale – la identitate, securizarea hota-relor, la supremaţia legii, la un stat independent – dar vedem și o anumită selectare politică a Uniunii Europene în deciziile sale”. Aceste și alte accente critice îndreptate contra instituţiilor europene marchează în ultimul timp și discursul altor fruntași ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Ele confi rmă o abdicare a PCRM de la principi-ile cuprinse în Declaraţia Parla-mentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul poli-

tic pentru realizarea obiective-lor integrării europene, din 24 martie 2005, document iniţiat de PCRM și votat cu unanimita-tea voturilor membrilor Legisla-tivului naţional.

Revenind practic pe poziţiile pe care se situa în anul 2001, când opta pentru aderarea Republicii Moldova la așa-zisa Uniune interstatală Rusia-Bela-rus și pentru implicarea statului în chestiunile culturale, lingvis-tice și identitare, Vladimir Voro-nin își îndreaptă simpatiile către Moscova și Kiev, susţinând că, „în același timp, pentru priete-nii noștri sinceri din Ucraina și Rusia nu există polemici la subiectul: există sau nu moldo-veni, să fi e sau să nu mai fi e sta-talitatea moldovenească”.

Singura soluţie văzută de pre-ședintele PCRM pentru Repu-blica Moldova ar fi aderarea ei la structurile politice, economice și vamale din spaţiul postsovietic: „Astăzi un salt de modernizare este posibil doar în baza noului proiect de integrare post-so-vietică, proiect care este capabil să consolideze resurse umane, energetice și de transport, să formeze o nouă motivare pentru utilizarea efi cientă și de succes a acestora”. Voronin consideră că un asemenea tip de integrare ar fi o soluţie și pentru diferen-dul moldo-rus din Transnistria: „Acceptarea Moldovei în această structură rezolvă aproape auto-mat problema transnistreană, care astăzi constă 90 la sută din probleme vamale”.

Schimbarea bruscă de macaz la care recurge liderul comuniș-tilor, după predicarea valorilor și principiilor europene între 2005 și 2010, are la bază, pe de o parte, explicaţii geopolitice, iar pe de altă parte, raţiuni electo-rale, declaraţiile fi ind adresate, în primul rând, alegătorilor tipici ai PCRM, care, în mod tradiţio-nal, nutresc o puternică nostal-gie după tot ceea ce a însemnat URSS.

De precizat că acest tip de abordare a celor trei chestiuni majore, cum sunt orientarea externă a ţării, diferendul trans-nistrean și identitatea etnoling-vistică a naţiunii majoritare, a generat între anii 2001 și 2005 o serie de tensiuni puternice în societare, soldate cu ample manifestaţii stradale de protest, dintre care cele mai energice și îndelungare au avut loc în iarna-primăvara lui 2002 și toamna lui 2003, fi ind organizate de Parti-dul Popular Creștin Democrat.

Pentru a înţelege cât de mare este discrepanţa dintre actuala poziţie și orientarea politică a PCRM și poziţia sa din perioada 2005-2009, trebuie să amintim, în context, că opţiunea PCRM dintre 2005 și 2009, susţinută de toate partidele parlamentare de la acea vreme, se rezuma la pro-movarea unor direcţii principiale ale parteneriatului politic, printre care și: 1. „eforturile diplomatice, juridice și politice conjugate, precum și iniţiativele cetăţe-nești pentru realizarea Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, efortu-rile comune asupra spectrului de probleme a căror soluţionare va contribui la aderarea cât mai rapida a Republicii Moldova la comunitatea europeana”; 2. „eforturile politice conjugate, precum și iniţiativele cetăţe-nești pentru crearea unui sis-tem judecătoresc independent, care să corespundă normelor și standardelor Uniunii Europene; respectarea normelor democra-tice și a principiului supremaţiei legii în calitate de condiţii fun-damentale pentru orice reforme politice și instituţionale”; 3. „eforturile politice și diplomatice conjugate, precum și iniţiativele cetăţenești având drept scop soluţionarea pașnică și defi ni-tivă a problemei transnistrene. Reglementarea politică a acestei probleme urmează să fi e reali-zată pe baza Constituţiei ţării și normelor de drept internaţional,

în strânsa cooperare cu OSCE, Uniunea Europeană, România, Rusia, SUA și Ucraina, să prevadă democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea cât mai grab-nică a regiunii transnistrene. Instituirea unui control vamal și de frontieră efi cient pe segmen-tul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obli-gaţiilor asumate la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul privind evacuarea armamen-tului și militarilor reprezintă o condiţie indispensabilă a regle-mentării transnistrene, precum și un factor pozitiv pentru con-solidarea securităţii regionale și europene”; 4. „eforturile politice conjugate pentru dezvoltarea și afi rmarea plenară a rolului lim-bii de stat ca limbă a majorităţii populaţiei ţării noastre, precum și dezvoltarea pe baza standar-delor europene a limbilor și a culturilor tuturor minorităţilor naţionale din Republica Mol-dova”.

Mai mulţi observatori și ana-liști sunt de părere că revenirea comuniștilor la poziţiile lor din perioada de până la 2005 și mar-șarea pe un asemenea discurs politic, antieuropean, nostalgic după URSS, exclusivist și axat pe chestiunile lingvistice și identi-tare, de mare sensibilitate și cu un enorm potenţial de confrun-tare, va conduce în mod inevi-tabil, după alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010, la o nouă spirală a confruntării dintre acto-rii politici, provocând o destabi-lizare a situaţiei sociale și adân-cind criza politică din Republica Moldova.

Nu este de neglijat nici faptul că PCRM, fi ind izolat, diabolizat și respins ca partener din orice ecuaţie politică dominată de actuala putere, neprivită cu un ochi critic și păsuită de factorii europeni, este împins de pro-priile frustrări direct în braţele Moscovei.

În același timp, noul vechi dis-curs politic al liderului comuniș-

tilor moldoveni demonstrează că dorinţa de a împinge ţara în sia-jul fostului centru de putere de la Moscova are încă destui adepţi în Republica Moldova și că marile linii de confruntare politică de la noi nu sunt nici pe departe ideo-logice, ci, întâi de toate, geopoli-tice. Avem pe faţă, o dată în plus, dovada faptului că în Republica Moldova nimeni nu face politică pură sau clasică, ci toată lumea practică, pasional și fără rest, un soi de geopolitică explicabil prin poziţia noastră geostrategică de dublă periferie, a spaţiului euro-atlantic și a spaţiului de infl uenţă și control al Moscovei.

Așa sau altminteri, un ase-menea tip de discurs, reprezintă pentru interesele naţionale ale Republicii Moldova un peri-col real care nu poate fi trecut de nimeni cu vederea, întrucât riscă să compromită, pe termen mediu și lung, șansele de reinte-grare europeană și modernizare a ţării.Emil CONSTANTINIU, FLUX

PCRM schimbă macazul şi se întoarce în anul 2001PCRM schimbă macazul şi se întoarce în anul 2001

PD doreşte revenirea la Planul Kozak?Analistul politic Viorel Ciubota-ru consideră că selecţia candi-daţilor de pe lo-curile eligibile din lista electo-rală a Partidu-lui Democrat s-a făcut într-un așa mod ca să se asigure securizarea

unor decizii pe care urmează să le adopte după alegeri formaţiu-nea condusă de Marian Lupu. Una dintre ele se referă la viitoarea coaliţie postelectorală pe care o va face PD, iar cea de a doua – la revenirea, într-o nouă formulă, la Memorandumul Kozak.

ILIE ILAŞCU:

Premierul Filat i-a vândut lui Smirnov ştampilele vamale

Ilie Ilaşcu îl laudă pe Voronin şi îl blamează pe Filat

8 OCTOMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEveniment

1. Principalele probleme ale societăţii noastre sunt de ordin economic și social.

2. Ţara are nevoie de stabilitate și de echilibru între forţele politice.

3. După un an de afl are la putere, coa-liţia de guvernământ a arătat că nu constituie o alternativă pozitivă în ra-port cu fosta guvernare comunistă.

4. La baza întregii activităţi a coaliţiei de guvernământ stă logica confrun-tării. Societatea e împărţită în tabere beligerante.

5. Escaladarea conflictului între pu-tere și opoziţie aprofundează criza politică.

6. Criza politică adâncește criza econo-mică și are urmări sociale deosebit de grave.

7. Atât liberalii, cât și comuniștii au arătat egoism politic, incapacitate de dialog și nedorinţa de a găsi compro-misuri rezonabile.

8. Încercările insistente de a-și promova cu orice preţ candidaţii la funcţia de Președinte au determinat dizolvarea repetată a Parlamentului și convoca-rea de noi alegeri parlamentare.

9. Referendumul din 5 septembrie a fost o aventură politică, întreprinsă cu scopul rămânerii la putere a com-ponentelor AIE.

10. Rezultatele referendumului din 5 septembrie au reprezentat un vot de neîncredere al cetăţenilor faţă de guvernarea liberală.

11. Atât guvernarea liberală, cât și opo-ziţia comunistă au respins iniţiativa PPCD de a semna în preajma noilor alegeri “Acordul pentru Depășirea Crizei Constituţionale”.

12. În ambele tabere, interesele de partid prevalează asupra celor na-ţionale.

13. Din cauza crizei politice sunt blocate investiţiile străine.

14. Actuala putere nu a făcut reformele-cheie pe care le aștepta societatea.

15. Numărul de locuri de muncă nu crește, ceea ce amplifi că migraţia forţei de muncă peste hotare.

16. Nu sunt luate măsuri de stimulare a mediului de afaceri prin instrumen-te fi scale și de creditare cu dobânzi rezonabile.

17. Presiunea organelor de control și de urmărire penală asupra agenţilor economici devine insuportabilă.

18. Este blocată reforma administraţiei publice locale. Alianţa de guvernă-mânt nu dorește descentralizarea puterii de stat și consolidarea capa-cităţii administrative și fi nanciare a colectivităţilor locale.

19. „Verticala puterii” este menţinută

și folosită de guvernanţi pentru a

exercita presiuni asupra aleșilor

locali, care sunt constrânși să treacă

în partidele puterii.

20. Puterea judecătorească este supusă

unor atacuri permanente, legisla-

ţia în domeniu este ciopârţită și

adaptată la interesul de moment al

puterii politice.

21. Actuala conducere insistă să elimine

din sistemul judecătoresc pe toţi

cei care nu i se subordonează și

caută să îi înlocuiască cu persoane

docile.

22. Reforma Procuraturii, a Minis-

terului de Interne, a Centrului

de Combatere a Crimelor Eco-

nomice și Corupţiei este blo-

cată. Ele au rămas instrumente

de presiune asupra oamenilor

de afaceri indezirabili puterii și

sunt folosite contra oponenţilor

politici.

23. Guvernarea liberală este incapabilă

să combată corupţia, crima organi-

zată și concurenţa neloială.

24. Sărăcia și stagnarea economică

sunt urmări directe ale controlului

total al oligarhilor și al grupurilor de

interese asupra partidelor afl ate la

guvernare.

25. AIE a instalat în fruntea Serviciului de Informaţii și Securitate cadre vechi, din vârfurile fostului KGB, cu vechime de zeci de ani în organele de represiune ale regimului totalitar sovietic.

26. Compania „Teleradio- Moldova” este pusă sub un control politic dur, pro-movând aproape exclusiv exponen-ţii actualei puteri și blocând accesul opoziţiei și al societăţii civile.

27. Nici Procuratura Generală, nici Co-misia parlamentară de anchetă nu au făcut lumină asupra tragicelor evenimente de la 7 aprilie 2009. Organizatorii acelor acţiuni violente nu au fost identifi caţi.

28. Fosta guvernare comunistă a tensionat în mod artifi cial relaţiile cu România, iar actuala putere a deteriorat grav relaţiile politice și economice cu Federaţia Rusă.

29. Republica Moldova are nevoie de relaţii pozitive cu toţi vecinii.

30. Antagonizarea conflictului geo-politic este în detrimentul ţării noastre.

31. PPCD ESTE DISPUS SĂ DEZVOLTE UN DIALOG POZITIV CU TOATE FORŢELE POLITICE DIN ŢARĂ ȘI ARE UN RESPECT EGAL PENTRU TOŢI ACTORII POLITICI, PE CARE ÎI TRA-

TEAZĂ CA POTENŢIALI PARTENERI SAU OPONENŢI ȘI ÎN NICI UN CAZ CA DUȘMANI.

32. PPCD APRECIAZĂ CĂ DUPĂ ALEGE-RILE DIN 28 NOIEMBRIE, ACTUALA GUVERNARE LIBERALĂ TREBUIE SĂ PLECE, IAR FOSTA PUTERE COMU-NISTĂ NU TREBUIE SĂ REVINĂ.

33. PPCD ESTE FORŢA A TREIA, DES-CHISĂ PENTRU TOŢI CETĂŢENII ŢĂRII CARE S-AU DEZAMĂGIT DE ACTUALA PUTERE ȘI NU DORESC REVENIREA PUTERII COMUNISTE.

34. ŢARA ARE NEVOIE DE UNITATE, DE STABILITATE ȘI DE BUNĂSTARE.

35. PARTIDUL POPULAR CREȘTIN DEMO-CRAT CHEAMĂ TOŢI CETĂŢENII LA SOLIDARITATE ÎN NUMELE PATRIEI NOASTRE REPUBLICA MOLDOVA.

36. LA 28 NOIEMBRIE VOTĂM PPCD!

37. ŢARA TREBUIE GUVERNATĂ DE OAMENI DE STAT RESPONSABILI ȘI CINSTIŢI.

DOAMNE AJUTĂ!

Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD

VLAD CUBREACOV:

Am cedat locul de pe listă unui tânăr. Voi fi implicat în campania electorală a PPCD în calitate de vicepreşedinte

de partid şi de membru al staffului electoral

Vicepreședintele PPCD, Vlad Cubreacov, a decis să nu candide-ze pe lista electorală a creștin-democraţilor pentru alegerile din 28 noiembrie. El a precizat că, deși nu candidează la funcţia de deputat, se va implica activ în campania electorală a partidului, atât din po-ziţia sa de vicepreședin-te al PPCD și membru al staff ului electoral, cât și din cea de ziarist și că va depune eforturi ca for-maţiunea din care face parte să înregistreze un scor cât mai bun la ale-geri. Cubreacov a mai menţionat că decizia sa de a nu candida are legătură și cu planurile sale de creaţie, întrucât lucrează asupra unor texte pe care intenţionează să le publice în următoarea perioadă. Vă prezentăm declaraţia de presă a lui Vlad Cubreacov, făcută ca urmare a unor speculaţii apărute pe internet, referitor la neparticiparea acestuia în cursa electorală din acest an.

DeclaraţieMai mulţi colegi și prieteni m-au întrebat în ultimele zile de

ce nu candidez la alegerile parlamentare anticipate din 28 no-iembrie. Unii s-au și apucat să facă presupuneri și comentarii. În această situaţie mă văd obligat să vin cu explicaţii, pentru a face lumină asupra acestei chestiuni.

Așadar, să le luăm pe rând:Decizia de a nu candida îmi aparţine exclusiv. Ea se bazează pe

convingerea mea profundă că trebuie să cedez locul unui tânăr din Noua Generaţie a PPCD, așa cum și mie altădată colegii mai în vârstă de partid mi-au cedat locul pe lista electorală. Vreau să amintesc că eu am fost deputat în patru legislaturi consecutiv (din 1994 până în 2009), iar în legislatura dintre 1994 și 1998 am fost cel mai tânăr dintre parlamentari. Promovarea unei noi elite politice este și va rămâne o prioritate a PPCD.

Nu am candidat nici la anticipatele din 29 iulie 2009, ca, de altfel, și alţi colegi de-ai mei, care tradiţional erau pe cele mai vizibile locuri pe listă.

Chiar dacă nu sunt prezent pe lista de candidaţi, totuși nu trebuie să se înţeleagă greșit că m-aș fi retras din activitatea politică, din conducerea partidului sau că nu voi fi implicat activ în campania electorală de anul acesta. Dimpotrivă, ca membru al staff -ului electoral al PPCD, voi avea o contribuţie importantă la succesul partidului în campanie.

Voi fi prezent atât la întâlnirile din teritoriu, în calitate de per-soană de încredere a colegilor mei, cât și în presă, promovând mesajul și lista candidaţilor PPCD.

Totodată, luând în calcul durata de patru ani a viitoarei le-gislaturi, trebuie să precizez că decizia mea de a nu candida are legătură și cu planurile mele de creaţie, întrucât lucrez asupra unor texte pe care doresc să le public în următoarea perioadă.

Vlad CUBREACOV, vicepreşedinte PPCD5 octombrie 2010

Liderul PPCD, Iurie Roșca, este din nou în fruntea listei elec-torale a formaţiunii pe care o conduce. Amintim că, în cadrul alegerilor parlamen-tare anticipate din 29 iulie 2009, nici unul dintre fruntașii PPCD cu vechime în partid nu s-au regăsit în lista electorală, locurile de frunte fi ind ocupate de reprezentanţii or-ganizaţiei de tineret Noua Generaţie. Deși tinerii din PPCD conti-

nuă să domine lista electorală pentru alegerile din 28 noiem-brie, de această dată, printre ei se regăsesc și nume sonore, care s-au remarcat de-a lungul anilor în cadrul activităţilor partidului condus de Iurie Roșca și care nu

au candidat la ultimele alegeri. Printre aceștia se numără Mihai Adauge, Ștefan Secăreanu, Ale-xandru Corduneanu, Valentina Șerpul ș.a. Totodată, pe lista electorală a PPCD au intrat și reprezentanţi ai acestei forma-ţiuni din administraţia publică locală.

Lista cu candidaţii la funcţia de deputaţi din partea PPCD a fost defi nitivată și aprobată de către Consiliul Naţional al forma-ţiunii, care s-a întrunit duminică, 3 octombrie, la Chișinău. Luni, 4 octombrie, creștin-democraţii și-au înregistrat candidaţii la Comisia Electorală Centrală, intrând astfel ofi cial în campania electorală pentru alegerile din 28 noiembrie.

După cum s-a anunţat și anterior, mesajul electoral al PPCD va fi construit în jurul ideii „Calea a treia, între comuniști și liberali”. Formaţiunea va dez-volta subiectul privind necesi-tatea deblocării crizei politice

și constituţionale, pornind de

la nevoia consolidării și efici-

entizării parlamentarismului în

Republica Moldova. În același

timp, creștin-democraţii se pro-

nunţă pentru o descentralizare

reală a puterii în stat, lucru care

ar permite, în viziunea lor, con-

solidarea instituţiilor statului,

și, implicit, o dezvoltare econo-

mică durabilă. De asemenea,

PPCD pornește și de la ideea

că antagonismul din societate,

alimentat de actuala putere, dar

și de opoziţia comunistă, trebuie

oprit, astfel încât toţi cetăţenii

Republicii Moldova, indiferent

de etnie, viziuni politice etc. să

participe în comun la edifi carea

unui stat de drept, cu instituţii

funcţionale și cu o economie

prosperă. Obiectul strategic al

PPCD este integrarea în Uniunea

Europeană.

Eu nu am nici o problemă în a-mi defini poziţia mea cetăţenească în actualul con-text politic, pentru mine este foarte clar alături de cine trebuie să mă aflu. Iată de ce mă afl u în această sală. Eu sunt un scriitor rus cu traiul permanent în Moldova și nu am nici o deficienţă de co-municare cu reprezentanţii PPCD. Pot să mă laud că, de curând, am fost decorat de Uniunea Scriitorilor din Fede-raţia Rusă cu medalia „Anton Cehov” pentru dezvoltarea, popularizarea și păstrarea tradiţiilor literaturii ruse în Moldova. Iată de ce pentru mine nu există „problema naţională”. Eu particip cu plă-cere la această adunare și cu aceeași plăcere mă voi înrola în rândurile PPCD în actuala campanie electorală.

În ultimii 2 ani am făcut mai multe observaţii asupra feno-menului politic din statul nos-tru. Am avut ocazia să constat că PPCD și-a păstrat structurile teritoriale. Am mers împreună cu Iurie Roșca în tot sudul

Republicii Moldova, unde am

avut o mulţime de întâlniri cu

reprezentanţii etniilor bulgare

și găgăuze și am putut să con-

stat care este percepţia locui-

torilor sudului republicii faţă

de PPCD. Ei au o atitudine de

profund respect, deși în trecut

au existat anumite defi cienţe

de comunicare, anumite ani-

mozităţi. Oamenii înţeleg că

PPCD este un partid care luptă

pentru cimentarea statalităţii

Republicii Moldova.

Astăzi, în domeniul relaţiilor

externe, PPCD a trasat un nou

vector: relaţia cu vecinul din

Est, Ucraina. Din păcate, până

acum toţi susţineau ideea că

este necesar ca să ne înţelegem

cât mai repede cu Rusia. Cu tot

respectul pentru Rusia, dar

politicienii noștri tot timpul

uită că trebuie să prietenești

cu vecinii, dar cel mai apropiat vecin din Est este Ucraina. Mai mult, ucrainenii reprezintă cea mai importantă minoritate na-ţională din Republica Moldova. Așa se întâmplă că această minoritate rămâne tot timpul uitată. Din păcate, ucrainenii de la noi sunt incluși în cate-goria vorbitorilor de limbă rusă, dar se uită faptul că ei sunt cetăţeni ai Republicii Mol-dova, că ei iubesc Moldova și sunt gata să servească această ţară mică, care este patria lor. Ucrainenii nu uită nici de patria lor istorică, care este alături. Să nu uităm că statul ucrainean a sprijinit Republica Moldova într-un șir de chestiuni.

Consider că vectorul de politică externă îmbrăţișat de PPCD privind intensifi carea, lărgirea, dezvoltarea relaţii-lor cu Ucraina este de mare perspectivă și trebuie să fi e susţinut. Sunt gata să servesc acest partid ca PPCD să poată realiza acest proiect de mare importanţă pentru Republica Moldova.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

PPCD şi-a defi nitivat lista electoralăPPCD şi-a defi nitivat lista electorală

PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT

DE LA CONFRUNTARE LA UNITATE ŞI BUNĂSTARE

La ședinţa Consiliului Naţional al PPCD, care a avut loc duminică, 3 octombrie, a par-ticipat și cunoscutul jurnalist de limbă rusă, Mihail Lupașco, cel care, ani la rând, a prezentat ediţia de limbă rusă a emisi-unii “Mesager” de la televiziunea publică. Amintim că Mihail Lupașco a aderat la PPCD pe 1 iulie și s-a angajat să promoveze mesajul formaţiunii în rândurile alolingvilor din Republica Moldo-va. Mihail Lupașco a vorbit în faţa membri-lor Consiliului Naţio-nal PPCD. La defi niti-varea listei electorale, Consiliul l-a plasat pe Mihail Lupașco pe locul 12 în lista elec-torală. Amintim că din lista electorală a PPCD mai face parte și un alt reprezentant al mediului lingvistic rus din Republica Moldo-va. Acesta este scrii-torul și redactorul-șef al revistei culturale „Nașe pokolenie”, Iurii Kozii, cunoscut în mediul literar cu pseudonimul Gheor-ghi Kaiurov. Acesta a fost plasat pe locul 5 în lista electorală.

Afl ăm în continuare luările de cuvânt ale acestor doi candidaţi de pe listele PPCD, precum și prezentarea pe care le-a făcut-o liderul creștin-demo-crat Iurie Roșca.

Vorbitorii de limbă rusă trebuie să înţeleagă că votând pentru comunişti, ei votează pentru continuarea războiului politic

Vreau să-i mulţumesc lui Mihai și tuturor celor care au venit împreună cu el la noi. Vreau să vă spun că, în-tre timp, am reușit să organizăm un șir de activităţi culturale, nu numai politice. Spre exemplu, am organi-zat trei serate culturale și artistice dedicate poetului Vladimir Vâsoţki la Chișinău, la Bălţi și la Comrat. As-tăzi, întâmplarea face că aniversăm nașterea unui alt mare poet rus, care este foarte bine cunoscut și în limba română, Serghei Esenin. Și această acţiune se va produce sub egida ce-lei mai de prestigiu publicaţii literare

de limbă rusă - „Nașe pokolenie”. Eu mă bucur foarte mult că liderul acestei publicaţii periodice cultu-rale, un cunoscut scriitor de limbă rusă, nu numai în Republica Moldo-va, dar și în Ucraina, și în Federaţia Rusă, Gheorghi Kaiurov, este astăzi împreună cu noi. Gheorghi nu este membru al partidului nostru, dar eu îi sunt foarte recunoscător pentru că el a înţeles exact ce facem noi, care sunt scopurile noastre și le explică tuturor că PPCD merită atenţie și susţinere din partea vorbitorilor de limbă rusă.

Pentru mine este o mare cinste și onoare să fac parte din rândurile PPCD. Dragi colegi, fraţi de partid și de credinţă, în Constituţia noastră, în articolul 56, este spus că devotamentul faţă de ţară este sacru. Și credeţi-mă că majoritatea concetăţenilor noștri, pentru care rusa este limba de bază de comunicare, așa a vrut istoria să se întâmple, și nu doar rușii, dar și ucrainenii, bulgarii, găgăuzii, evreii, au un atașament foarte sincer faţă de această stipulare constituţională. Ei nu au o altă patrie, o altă ţară decât Moldova. Dar ce se întâmplă? Eu m-am gândit mult asupra diferitor imperfecţiuni ale construcţiei noastre statale, imperfecţiuni din viaţa politică, și am ajuns la concluzia că între cetăţenii vorbitori de română și cei vorbitori de rusă nu există antagonis-me și confl icte reale. Ele sunt întreţinute artifi cial de acele forţe politice care trăiesc din speculaţii, din contul acestor „antagonisme”. Există două tabere care, pe parcursul a 20 de ani, nu se ocupă de nimic altceva decât de războiul politic. Imaginaţi-vă că cei din activul partidelor liberale de guvernământ, dar și al Partidului Comuniștilor ajung fără lucru. Ei nu vor fi în stare nici măcar să vândă banane la piaţă, pentru că nimic altceva nu pot să facă decât să se ocupe cu învrăjbirea interetnică, pentru că ei trăiesc doar din întreţinerea acestui război artifi cial. Ei știu să folo-sească în mod abil anumite stereotipuri ale gândirii noastre și unele probleme pe care le-am moștenit din trecut. Din păcate, liberalii extrapolează foarte abil acele suferinţe pe care le-a adus bolșevismul tuturor ţărilor din fosta URSS, punând aceste păcate în cârca comunităţii vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova. Ei îi prezintă electoratului lor pe vorbitorii de limbă rusă ca pe agresori. Dar asta demult nu mai este așa. Să ţinem cont și de faptul că și poporul rus a avut de suferit enorm din urma bolșevismului, care a făcut milioane de victime în rândul populaţiei ruse. Să sperăm că Rusia se va debarasa treptat de această moștenire.

Pe de altă parte, comuniștii folosesc cu mare îndemânare imaginea „dușmanului de peste Prut”. Cum interimarul întreprinde vreo acţiune, tătuca imediat sare cu declaraţii la Bălţi că iată, dușmanul este peste Prut, că mâine se va întâmpla nu știu ce, că vom fi ocupaţi. Am avut un 7 aprilie, când această isterie, alimentată din ambele părţi, a atins apogeul. Ţara noastră nu va mai supravieţui unui alt 7 aprilie. Lucrul acesta trebuie explicat electoratului vorbitor de limbă rusă, lucrul acesta trebuie făcut în această campanie electorală. Să le spunem: domnilor, nu per-miteţi ca voi să deveniţi obiectul acestei speculaţii, nu permiteţi să fi ţi folosiţi drept monedă de schimb în acest război murdar, pentru că votând pentru comuniști, voi votaţi pentru războiul politic, votaţi pentru continuarea confruntărilor.

Când comuniștii se afl au la guvernare, eu i-am adresat o întrebare unuia dintre liderii lor, dacă nu greșesc, lui Victor Stepaniuc. Atunci l-am întrebat de

ce nu fac nimic ca și copiii vorbitorilor de limbă rusă să înveţe limba română, începând de la grădiniţa de copii. Căci copilul de până la 5 ani, care însușește limba vorbită, va învăţa fără difi cultate limbă literară la școală. De ce copiii vorbitorilor de limba rusă să nu cunoască de mici atât limba rusă, cât și limba română? Eu așa am procedat cu copiii mei, astfel că ei, deși au trăit într-un mediu în care se vorbea ru-sește, au însușit limba de stat și chiar au făcut studii la facultăţile din România. Răspunsul pe care l-am primit de la acest fruntaș comunist a fost următorul: „Deșteptule, dacă copiii rușilor vor învăţa limba de stat, atunci cine va vota pentru noi?”.

Nu există o opoziţie, o confruntare, un confl ict de interese între vorbitorii de limbă română și cei de limbă rusă. Toţi vor stabilitate, îmbunătăţirea situaţiei sociale și politice, ca toţi să se poată folosi de drepturile democratice, ca să putem călători liber atât la Asfi nţit, cât și la Răsărit, ca ai noștri copii să obţină o bună instruire și educaţie, ca să scăpăm treptat de toate necazurile noastre.

Consider că acei noi membri ai PPCD care repre-zintă comunitatea vorbitorilor de limbă rusă vor duce spre electorat acest mesaj. Mie îmi pare bine că mai mulţi intelectuali au fost receptivi la acest mesaj. Chiar aici, în această sală, se afl ă redactorul-șef al revistei de limbă rusă „Nașa pokolenie” (Generaţia noastră), domnul Kaiurov, care a decis să se alăture nouă.

Dacă lucrul acesta se va întâmpla sau nu depinde de noi. Cu adevărat, PPCD este acea a treia forţă care poate consolida societatea, care îi poate da o direcţie corectă, luând în consideraţie și faptul că Ortodoxia este cea care de veacuri ne-a ajutat ca să rezistăm și graţie căreia am înfruntat toate nevoile.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihail LUPAȘCO: Mihail LUPAȘCO:

În Moldova nu există un confl ict de interese între românofoni şi rusofoni

Iurie Roșca: Iurie Roșca:

PPCD merită atenţie şi susţinere din partea vorbitorilor de limbă rusă

Gheorghi Gheorghi KAIUROVKAIUROV (Iurii Kozii): (Iurii Kozii):

Minoritarii ucraineni iubesc Moldova şi sunt gata să servească această ţară mică, care este patria lor

8 OCTOMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

1. ROȘCA Iuriestr. Nucarilor 12, mun.Chișinău

31.10.1961membru

PPCDjurnalist, președinte al PPCD

2. CIOBANU Victor s. Pârliţa, rn. Ungheni 18.12.1984membru

PPCD

economist, jurist, președinte al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” a PPCD, manager la Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe”

3. ŢURCANU Igorstr. Chișinăului 17, ap. 108, or. Hâncești

14.10.1972membru

PPCDeconomist, vicepreședinte PPCD, vicepreședinte al raionului Hâncești

4. CIURU Igorstr. Bulgară 76, mun. Bălţi

26.02.1981membru

PPCDjurist, președinte al fi lialei municipale Bălţi a PPCD, consilier municipal Bălţi

5. COZII Iurii str. Aerodromul 2, ap. 25, mun Chișinău

01.12.1966membru

PPCDjurnalist, redactor-șef revista „Nașa Pokolenie”

6. ŢURCANU Dinustr. P. Rareș 38, or. Căușeni

02.03.1980membru

PPCDjurist, secretar general al PPCD

7. ADAUGE Mihailstr. Teilor 9/1, ap.100, mun. Chișinău

11.04.1958membru

PPCDistoric, consilier municipal Chișinău

8. VACULOVSCHI Ghenadiestr-la 3 Lvov, 58, mun. Chișinău

29.01.1981membru

PPCDjurist, președinte al fi lialei Chișinău a PPCD

9. MÂNDRU Nicolae str. Păcii 14/2, or. Șoldănești

02.09.1966membru

PPCDpedagog, consilier raional, președinte al fi lialei raionale Șoldănești a PPCD

10. BUȘILĂ Radustr. E. Loteanu 186, com. Trușeni, mun. Chișinău

16.12.1979membru

PPCDjurist, președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

11. ȘERPUL Valentinastr. Ismail 84, ap. 107, mun. Chișinău

22.10.1959membru

PPCDpedagog, vicepreședinte al Filialei municipale Chișinău a PPCD

12. LUPAȘCO Mihail str. Mioriţa 9/1 ap. 65, Chișinău

20.11.1963membru

PPCD

jurnalist, șef al Departamentului comunicare publică si relaţii interetnice al PPCD

13. IONIŢĂ Constantin s. Sireţi, rn. Strășeni 21.05.1965membru

PPCDprofesor de istorie, vicepreședinte al raionului Strășeni

14. SECĂREANU Ștefanstr. Toma Ciorbă 32/1, ap. 17, mun. Chișinău

08.01.1959membru

PPCDjurnalist, vicepreședinte al PPCD

15. STAVINSCHI Liubastr. M. Eminescu 14, ap. 53, or. Rezina

19.01.1961membru

PPCDpedagog, președinte al fi lialei raionale Rezina a PPCD, viceprimar al or. Rezina

16. DUDNIC Marcela s. Drocia, rn. Drochia 08.01.1987membru

PPCD

licenţiată în fi lologie, președinte, Organizaţia de Femei a PPCD, consultant clienţi Trader ICS „Metro Cash&Carry” SRL Moldova, Bălţi

17. CAPBĂTUT Alexeistr. Jucovschi 3, or. Anenii Noi

16.04.1978membru

PPCD

jurist, președinte al fi lialei raionale Anenii Noi a PPCD, consilier raional Anenii Noi, administrator SRL „PRIM-FACTOR”

18. GROSU Dragoș Drochia, sat. Șuri 19.04.1982membru

PPCDlicenţiat în istorie și drept, consultant juridic Cartelul Ţărănesc “Sf. Gheorghe”

19. NEGRU Pavel str. Iakir 29 A, ap. 73 28.08.1962membru

PPCDinginer, director Î.I. „Pavel Negru”

20. ŢURCANU Igorstr. Alexandru cel Bun, 65, ap. 2, or. Edineţ

26.06.1969membru

PPCD

jurist, președinte al fi lialei raionale Edineţ a PPCD, avocat Biroul individual de avocaţi „Igor Ţurcanu”

21. NESTEROVSCHI Valeriu str. Dacia 19, ap. 41, or. Florești

20.10.1961membru

PPCDjurist, Director SRL „Favorit”

22. TABĂRĂ Gheorghestr. Dacia 17, or. Nisporeni

24.05.1961 - economist, director „Canata” S.R.L.

23. GÂRNEŢ Ilie s. Roșu, raionul Cahul 22.04.1982membru

PPCDpedagog, profesor de istorie, Gimnaziul Satul Roșu

24. URSU Grigore str. Alexandru cel Bun 58, ap. 30, or. Călărași

26.10.1960membru

PPCDinginer, șef sectorul reţele Centrul telecomunicaţii Călărași

25. GUȘILĂ Iliestr. Muzicescu 21, mun. Chișinău

09.09.1954membru

PPCDmedic, președinte al fi lialei raionale Căușeni a PPCD

26. RABEI Sergiustr. M. Costin 10, ap. 24, mun. Chișinău

22.12.1985membru

PPCDeconomist, director „Novara Invest” S.R.L.

27. COTRUŢĂ Călinstr. Sarmizegetusa 1, ap. 55, mun. Chișinău

21.3.1980membru

PPCD

jurist la Spitalul clinic municipal de copii „V. Ignatenco”, secretar al fi lialei municipale Chișinău a PPCD

28. CORDUNEANU Alexandrustr. Rahmaninov 49, mun. Chișinău

05.12.1953membru

PPCDinginer electronist, consilier municipal Chișinău

29. GOLOGAN Vasilestr. Ion Drută 41, com. Băcioi

13.11.1973membru

PPCDpedagog, antrenor Liceul Teoretic Grigore Vieru

30. ŢURCANU Denisstr. Eternităţii 113, or. Râșcani

10.03.1982membru

PPCD

inginer, președinte al fi lialei raionale Râșcani a PPCD consilier orășenesc, Râșcani, director Centrul de resurse și asigurare a durabilităţii investiţiilor din cadrul consiliului raional Râșcani

31. CHESARI Svetlanastr. Lomonosov 6, or. Sângera, mun. Chișinău

23.01.1974membru

PPCDjurist, consilier raional Hâncești

32. REPIDA Alexandrstr. Florilor 4/2, mun. Chișinău

10.08.1986membru

PPCDeconomist, vicepreședinte al Filialei municipale Chișinău a PPCD

33. RUSU Iuriestr. Crizantemelor 5, or. Rezina

24.08.1968membru

PPCDeconomist, director S.R.L. „Rusu –Optimal”

34. PETRE Violeta str. Mihai Viteazul 111, or. Ungheni

22.09.1970membru

PPCD

pedagog, directorul Centrului de resurse și atragere a investiţiilor din or. Ungheni, președinte al fi lialei Ungheni a PPCD, consilier raional Ungheni

35. GRIJUC Petrustr. I. Creangă 9, or. Glodeni

05.10.1956membru

PPCD

jurist, președinte al fi lialei raionale Glodeni a PPCD, director S.R.L. „Gripin-Com”

36. BOIȘTEANU Sergiustr. Sfatul Ţării 32, ap. 12, or. Drochia

29.06.1981membru

PPCD

licenţiat în știinţe politice, consultant juridic la Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe”

37. CHIŢAN Vasile s. Copăceni, rn. Sângerei 10.10.1960membru

PPCDmanager, secretar al fi lialei raionale Sângerei a PPCD, director ÎI „Axinia Chiţan”

38. MOSCALU Tudorstr. M. Varlaam 39/14, or. Drochia

01.03.1959membru

PPCD

agronom, președinte al fi lialei raionale Drochia a PPCD, consilier raional Drochia, șef IRSS Drochia

39. ROȘCA Ștefan s. Hirova, rn. Călărași 16.02.1985membru

PPCDjurist – economist, consultant juridic Asociaţia Juriștilor Creștin Democraţi

40. TĂTARU Anatols. Crihana Veche, rn. Cahul

19.08.1972membru

PPCDmedic, director SRL „Tătaru Textil”

41. BORDIAN Andreistr. Pirogov 1/26, or. Rezina

13.12.1983membru

PPCD

teolog, consilier orășenesc Rezina, președinte al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD fi liala Rezina

42. GORODENCO Vadimstr. Băcioii Noi 14/2. ap. 39, mun. Chișinău

25.02.1969membru

PPCDinstructor la Parcul de troleibuze nr. 2 al RTEC

43. JURAVSCHI Alexeistr. Ion Soltâs, s. Chircăiești, rn. Căușeni

17.03.1986membru

PPCDeconomist, contabil-șef IDRAD

44. BABCINEŢCHI Igorstr. Mihai Eminescu 94, or. Șoldănești

19.03.1970membru

PPCDdirector S.C. „Labis-com” S.R.L.

45. BOGACIOV Oleg s. Corbu, rn. Dondușeni 20.06.1956membru

PPCDelectrician, GT „Bogaciov Oleg”

46. COGĂLNICEANU Alexandru

or. Orhei, str. Troșcianschi 17 A

22.10.1966membru

PPCDinginer-constructor S.R.L. „Expo-Costaș”

47. BORTNIC Denisstr. Tcacenco 26, s. Bulboaca, rn. Anenii Noi

23.04.1984membru

PPCD

inginer, manager „Icatex-PRO” S.R.L., președinte al organizaţiei de tineret „Noua Generaţie”, fi liala Anenii Noi

48. BĂTRÂNAC Iuliastr. Independenţei 38/1, ap. 302, mun. Chișinău

27.07.1969membru

PPCD

pedagog, specialist principal Direcţia Generală de Educaţie Tineret și Sport, Consiliul Municipal Chișinău

49. BEJENARU Claudia s. Neculaeuca, rn. Orhei 01.11.1964membru

PPCDeconomist, primar satul Neculaeuca, rn. Orhei

50. GROSU Valerianstr. Mihai Eminescu nr. 18, s. Bahmut, rn. Călărași

01.04.1954membru

PPCD

arhitect, profesor de arte plastice Școala de arte pentru Copii s. Cornești, rn. Ungheni

51. CIUBOTARU Andreistr. Gh. Asachi 23, or. Călărași

10.11.1963membru

PPCDpedagog, director al Direcţiei Generale Învăţământ, Tineret și Sport, Călărași

52. HOTNOGU Vitalieor. Cahul, str. A. Mateevici 48

12.06.1988membru

PPCDeconomist, masterand, Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul

53. GUŢU Simion Bălţi, str. Bulgară 120 a, ap. 83

29.08.1960membru

PPCDprofesor, SP nr. 4, Lider Sindical, Consilier Municipal

54. RUSU Nicolae str. Victoriei 7, or. Ștefan Vodă

22.05.1955membru

PPCDmedic, cooperativa de Consum din Ștefan Vodă

55. CROITORU Andrei s. Cazangic, rn. Leova 05.01.1987membru

PPCDprofesor de chimie, Gimnaziul Cazangic, rn. Leova

56. DECUSEARĂ Tatianacom. Băcioi, mun. Chișinău

14.01.1985membru

PPCD

licenţiată în relaţii internaţionale, funcţionar la Primăria municipiului Chișinău

57. STĂVIŢĂ Anatolstr. Alexandru cel Bun 21/1, or. Soroca

03.12.1949membru

PPCDinginer, președinte al fi lialei raionale Soroca a PPCD, director S.A. „SOR-Etalon”

58. FÂNTÂNĂ Sergiustr. Nistrului 10, s. Mărăndeni, rn. Fălești

24.11.1980membru

PPCDinginer, primar satul Mărăndeni rn. Fălești

59. PROCOP Natalia str. Zelinski 28/3, ap. 8, mun. Chișinău

23.06.1983membru

PPCDdoctorand la Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Știinţe a Moldovei

60. POCRICIUC Sergiu s. Caplani, Ștefan Vodă 21.06.1971membru

PPCDjurist, specialist principal pretura Botanica

61. CUJBĂ Lucia s. Cazangic, rn. Leova 21.04.1991membru

PPCDstudentă USM, vicepreședinte, O.T. „Noua Generaţie” a PPCD

62. MOLDOVANU Vasilestr. Orheiului 24, or. Sângera, mun. Chișinău

07.10.1955membru

PPCDmaistru la magazinul universal „UNIC” S.A. din Chișinău

63. SANDU Veceslavstr. București 1, s. Orac, rn. Leova

01.06.1964membru

PPCDdirector Î.I. „Lucreţia Sandu”

64. PÂRLOG Alexandru str. Păcii 116, or. Căușeni 05.09.1990membru

PPCDmembru Biroul Permanent al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD

65. VUDVUD Catalina s. Napadova, rn. Florești 08.09.2010membru

PPCDmembru Biroul Permanent al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD

66. HATMANU Radustr. Ion Creangă 41, ap. 23, Chișinău

18.11.1976membru

PPCDprofesor, director S.R.L. „Dialect – Service”

67. NĂSTASE Vasile bd. Moscovei 18, ap. 8, Chișinău

09.10.1948membru

PPCDinginer, S.R.L. „Agro Mondial”

68. DODI Nicolaecom. Bubuieci, str. Serelor 99 A, mun. Chișinău

14.03.1952membru

PPCDinginer, consilier comunal

69. ȘEREMET Andreistr. M. Kogălniceanu 95, or. Cahul

23.05.1986membru

PPCDcoordonator proiecte la Cartelul Ţărănesc “Sfântul Gheorghe”

70. BESCHIERU Nicolaestr. Fruza 32, com. Bubuieci, mun. Chișinău

20.05.1957membru

PPCDlăcătuș S.A. „Termocom”

71. CEBOTARI Anastr. Mihai Eminescu, or. Dondușeni

10.08.1990membru

PPCDcontabil Î.I. „Acva Marin Cebotari”

72. CÂRLIG Ion s. Tănătari, str. Ion Soltâs 50, rn. Căușeni

21.03.1966membru

PPCDjurist, avocat

73. VOZIAN Igor str. Zorilor, s. Copanca, rn. Căușeni

18.02.1970membru

PPCDinginer, fermier

74. CARCEA Galinas. Lopatnic, raionul Edineţ

30.05.1968membru

PPCDpedagog, educator la Grădiniţa „Rândunica”, s. Lopatnic

75. ZĂNOAGA Roman str. 31 august 125/2, or. Șoldănești

25.03.1961membru

PPCDdirector S.C. „La Roman și Svetlana”

76. BOICO Nicolaes. Voloviţa, raionul Soroca

30.05.1951membru

PPCDadministrator „Miramax” S.R.L.

77. SALAGOR Octavianstr. Eternităţii 3, ap. 49, or. Râșcani

15.11.1980membru

PPCDlicenţiat în asistenţă socială, șef al Serviciului asistenţă socială Râșcani

78. MANOLI Mihai s. Cubani, rn. Glodeni 27.02.1992membru

PPCDstudent ASEM, Facultatea Finanţe și Bănci

79. CEBOTARI Vasile s. Șuri, rn. Drochia 02.01.1963membru

PPCDșef al cabinetului fi zio-pneomologic, Spitalul raional Drochia

80. BRĂDESCU Ghenadie or. Orhei, rn. Orhei 05.06.1978membru

PPCDmanager BC „Moldova-Agroindbank” S.A.

81. PROCA Gheorghe s. Pănășești, rn. Strășeni 21.12.1962membru

PPCDșef al ocolului silvic Scoreni, rn. Strășeni

82. NEGURĂ Oleg s. Echimauti, rn. Rezina 16101972membru

PPCDzooinginer, Gospodăria Ţărănească „Negrură Oleg Ștefan”

83. GÂLCĂ Viorel s. Mereșeuca, rn. Ocniţa 12.07.1974membru

PPCDinginer, președinte al fi lialei raionale Ocniţa a PPCD

84. MIHAI Mihails. Ciobalaccia, rn. Cantemir

12.09.1987membru

PPCDvicepreședinte O.T. „Noua Generaţie” a PPCD

85. STAVER Ion s. Scoreni, rn. Strășeni 19.07.1977membru

PPCDstudent USM, Facultatea Arheologie

86. ILARIONOV Lucia s. Izvoare, rn. Florești 16.04.1959membru

PPCDprofesoară Gimnaziul din satul Izvoare, Florești

87. VASILIAN Andreistr. Decebal 14, or. Florești

22.05.1987membru

PPCDlicenţiat în turism, șomer

88. MUSTEAŢA Ionstr. Nucarilor 27, ap. 2, s. Varniţa, rn. Anenii Noi

09.09.1969membru

PPCDinginer, Î.S. „Căile Ferate”

89. EREZAN Galinas. Cobusca Veche, rn. Anenii Noi

06.06.1969membru

PPCDprofesor Gimnaziul Cobusca Veche, rn. Anenii Noi

90. ONUŢĂ Gheorghe s. Chircani, rn. Cahul 18.03.1968membru

PPCDjurist, director ÎM „Apă-Gaz Chircani”

91. GHEŢIVU Tudoror. Cahul, str. C. Negruzi 121/22

10.10.1956membru

PPCDjurist, șef Secţie Asistenţă Socială, Consiliul Raional Cahul

92. RUDENCO Eduard s. Cotiujeni, rn. Briceni 14.07.1969membru

PPCDpedagog, președinte al fi lialei raionale Briceni a PPCD

93. ŢURCANU Vitaliestr. 31august 17, ap. 5, or. Dondușeni

31.07.1986membru

PPCDjurist, masterand

94. RAŢĂ Olgastr. M. Dragan 14, bl. 1, ap. 133, mun. Chișinău

23.03.1988membru

PPCD

studentă la Facultatea Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice și Administrative a USM

95. BEȘLEAGĂ Elena s. Sadâc, rn. Cantemir 05.09.1989membru

PPCDeconomist, USM

96. JITARI Liudmila s. Baraboi, rn. Dondușeni 03.05.1988membru

PPCDDepartamentul Planifi care Cartelul Ţărănesc „Sf. Gheorghe”

97. PELIN Ions. Cobusca Veche, rn. Anenii Noi

04.12.1990membru

PPCDstudent al INEFS, Facultatea Antrenor-manager

98. BLÎNDU Adrian s. Clocușna, rn. Ocniţa 01.05.1989membru

PPCDstudent ASEM, Facultatea Business și Administrarea Afacerilor

99. DUBINA Ludmila s. Olișcani, rn. Șoldănești 13.08.1992membru

PPCDstudentă, Colegiul de Microelectronică și Tehnică de Calcul

100. BALAN-CODREANU Ionstr. Coleșov 17, ap. 45, or. Bălţi

18.02.1991membru

PPCDstudent ASEM, Facultatea Business și Administrarea Afacerilor

101. NOROC Iurie s. Făleștii Noi, rn. Fălești 02.09.1972membruP-

PCD

student ULIM, Facultatea de istorie, secretar al fi lialei raionale Fălești a Partidului Popular Creștin Democrat

IurieROŞCA,preşedintealPartiduluiPopularCreştinDemocrat

Electorala 2010

L I S T A candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 din partea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD)parlamentare din 28 noiembrie 2010 din partea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD)

Nr. d/o Numele, prenumele Domiciliul Anul

nașteriiApartenenţa

politicăProfesia

(ocupaţia)

Nr. d/o Numele, prenumele Domiciliul Anul

nașteriiApartenenţa

politicăProfesia

(ocupaţia)

Adrrdrrrrrdrrrrrrrdrrrrrrdrdrddddrdddddrdddrdddddddddresaesaesaesaesaesaesaesaesaesasasaesa iiiiinininin in in in ininteternet: hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhttpttpttpttptttpttttppttttpppttttttpppptttpttppppttpppttttppppttppttttppttptpppttttpttttttppppptttttttptttppppppppp://:////////////://://::/:/:///::////:://:::/ fluflufluflululuuufluflufluflufluflufluxx.px.pxxxx.pxxxxxx pxxxx.px.pppx px.ppppx.px.pxxx pppx.pxx pppx.px.pxx pppx.pxx ppppx.px.pxx ppppxx ppppx.xx.ppppx.pxx...ppppppx.x.pxxx.ppppx.px.pxxx ppppppx.pxxxx ppppx.pxxxxxx.ppppppppppppppresresresresresresresresresresresresrrresrr ssssssssss.ms.mmms.mmmm.mmmmmmmm.mmmms.mmmmmmmmmm.mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm...mmmmm....mm....... d;d; dddddddddddddddd;;ddddddd;;;d;dd; E-mail:l: apapapfpffffffffffpfffluxluxluxuxxluxluxxxluxuxluxuxxuxxxuxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@FFFFFFFFFFFFFLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX EDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDI|I|||I|||||||I||||||||I|I||||I||I|||||||I|I|I|I|I|||||I||I|I|I||||I||II|I|I|I|IIII|IIIIIII||||||||||||||IAIIIIIIAAAAAIIIIAAAAAAAAAAAAIIIIIIAAAAAAAAAAAAIIAIAIAAAAAAAAAAAAAIAIAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA D DD DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDE

8 OCTOMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPolitic

Tinerii din listele electorale Tinerii din listele electorale PPCD se plasează pe primul loc în topul partidelor cu cei mai mulţi tineri pe listă

Luni, 4 octombrie, Comisia Electorală Cen-

trală a dat startul înregistrării candidaţilor

în cursa electorală pentru alegerile din

28 noiembrie. Mai multe partide politice,

unele mai vizibile, altele mai puţin vizibi-

le pe scena politică moldovenească, s-au

grăbit să-și înregistreze listele de candi-

daţi, în speranţa că vor „prinde” un loc mai

în faţă în buletinul de vot. Listele electora-

le ale candidaţilor înscriși ofi cial în cam-

pania electorală au reprezentat una dintre

principalele teme de discuţie pe parcursul

acestei săptămâni, accentul fi ind pus, în

special, pe candidaţii „cu șanse”, adică cei

plasaţi în fruntea listelor electorale ale

partidelor înregistrate la CEC.

Pentru a înţelege mai bine cine sunt cei

care ne cerșesc de această dată voturile

am făcut o mică analiză matematică por-

nind de la aceste liste, astfel încât cititorii

să înţeleagă mai bine ce reprezintă „ofer-

tele” partidelor în cadrul acestor alegeri.

Analiza noastră se axează pe vârsta,

profesia, genul candidaţilor la funcţia de

deputat, încercând, totodată, să vedem

cât de reprezentativi sunt aceștia pentru

întreg teritoriul Republicii Moldova. Deși

la CEC s-au înregistrat, până în momentul

de faţă, 12 formaţiuni politice, am stu-

diat doar listele formaţiunilor pe care le

considerăm mai vizibile pe arena politică

moldovenească și care, în opinia noastră,

au mai multe șanse să acceadă în viitorul

Parlament. Nicolae FEDERIUC, FLUX

Alianţa Moldova Noastră a reușit să surprin-dă din nou. De data aceasta prin faptul că pe lista acestui partid se regăsește cel mai în vâr-stă candidat la funcţia de deputat. Este vorba de Sturza Valentina, plasată pe locul 64 în lista electorală, a cărei vârstă este de 81 de ani. Tot în lista formaţiunii condusă de Serafi m Urechean observăm că printre primii 10 candidaţi nu se regăsește nici o persoană din teritoriu, locurile „cu șanse” fi ind ocupate exclusiv de oameni

care își au domiciliul în Chișinău. Nici tinerii nu se bucură de prea mare atenţie din partea fruntașilor AMN. Din cei 101 de candidaţi, doar 22 sunt tineri, 3 dintre ei fiind plasaţi pe locurile eligibile din lista electorală. Vârsta medie a candidaţilor AMN este de aproximativ 47 de ani.

Nici comuniștii lui Vladimir Voronin nu manifestă prea mare interes să promo-veze tinerii în Parlament. În lista acestei formaţiuni doar 20 de candidaţi fac parte din această categorie, dintre care doar doi se regăsesc printre primii 10. Cel mai în vârstă pretendent la fotoliul de parlamen-tar din partea PCRM rămâne același Ivan

Calin, de 75 de ani, plasat pe locul 59 în lista electorală, iar cel mai tânăr este un oarecare Denis Doga de 22 de ani, plasat în coada listei, pe locul 99, adică fără nici o șansă de accedere în Parlament. Vârsta media a primilor 10 candidaţi comuniști este de aproximativ 47 de ani.

Partidul Democrat, condus de prezidenţiabilul Marian Lupu, se re-marcă prin faptul că are cei mai puţini tineri incluși în lista sa de candidaţi. Astfel, observăm că din cele 101 de persoane incluse în lista electorală, tinerilor le-au fost rezervate doar 17 locuri, dintre care doar doi au șanse să devină deputaţi. De asemenea, la fel ca și în cazul AMN, printre primii 10 candidaţi din partea PD nu se numără

nici o persoană cu domiciliul în afara Chișină-ului. În ceea ce privește pregătirea profesională a candidaţilor din partea partidului lui Marian Lupu, pe locul I se plasează cadrele didactice, care ocupă 23 de locuri în lista electorală. Vârsta media a candidaţilor PDM este de aproxima-tiv 45 de ani.

Creștin-democraţii lui Iurie Roșca și-au păstrat întâietatea la capitolul promovarea tinerilor în Parlament. În lista electorală a PPCD au fost incluși 42 de tineri, dintre care 5 se regăsesc în capul listei, între primii 10 candidaţi. Acest lucru face ca media de vâr-stă a candidaţilor creștin-democraţi să nu depășească 37 de ani. Mai puţin reprezenta-tive în lista electorală a partidului condus de

Iurie Roșca sunt femeile, cărora le-au fost rezer-vate doar 19 lo-curi. Pe primul loc în lista PPCD s-au plasat juriștii (18 persoane), fi ind urmaţi de profesori (16 persoane) și economiști (15 persoane).

Cea mai mare deziluzie pentru tineri o reprezintă lista Partidului Liberal, condus de interimarul Mihai Ghimpu. Deși s-a lansat pe scena politică cu pretenţia de a aduce schim-barea clasei politice, observăm că tinerii din acest partid aproape că nu se regăsesc în lista electorală. Mai mult decât atât, PL se re-marcă prin faptul că are cea mai înaltă medie de vârstă faţă de celelalte partide, în ceea ce privește locurile eligibile, primii 10 plasaţi

în lista electorală având, în medie, aproximativ 50 de ani. În plus, de această dată, în premieră, printre candidaţii PL la funcţia de deputat nu se mai numără primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Cele mai multe locuri pe lista lui Mihai Ghimpu au fost rezervate profesorilor (19 persoane), fiind urmaţi de juriști (18 persoane) și medici (14 persoane).

Cel mai în vârstă candidat se regăseşte pe lista AMN

şi are 81 de ani

Doar 22 de tineri pe lista comuniştilor

Vârsta medie a candidaţilor AMN – 46,9306 de aniReprezentanţi TINERI – 22Reprezentanţi din Chișinău – 41 Reprezentanţi din teritoriu – 60Bărbaţi – 65Femei – 36

Profesii: Profesii: Ingineri – 20Economiști – 20Profesori – 18 Juriști – 14Medici – 7Agronomi – 4Filologi- 3 Istorici – 3 Politologi – 2Relaţii Economice Internaţionale – 2 Studenţi – 2Jurnalist – 1Tehnolog - 1 Zootehnician – 1Pilot – 1Psiholog – 1Tehnic dentar - 1

Vârsta medie a candidaţilor PDM – 45,3564 de aniReprezentanţi TINERI – 17Reprezentanţi din Chișinău -37Reprezentanţi din teritoriu – 64Bărbaţi – 68Femei – 33

Profesii:Profesii:Profesori – 23 Ingineri – 17Juriști – 15Economiști – 15Agronomi – 6Istorici – 6 Farmaciști – 3 Politologi – 3Filologi – 2 Tehnicieni mecanici – 2 Studenţi – 2Medic – 1Jurnalist – 1Tehnolog – 1 Zootehnician – 1Sportiv – 1Chimist – 1Topograf minier – 1

Vârsta medie a candidaţilor PPCD – 37,4554 de aniReprezentanţi TINERI – 42Reprezentanţi din Chișinău – 25 Reprezentanţi din teritoriu – 76Bărbaţi – 82Femei – 19

Profesii:Profesii:Juriști – 18Profesori – 16 Economiști – 15Ingineri – 15Studenţi – 10Medici – 4Jurnaliști – 4 Masteranzi – 3Agronomi – 2Mecanici-tehnicieni – 2Teolog – 1Filolog - 1 Istoric – 1 Electrician – 1 Arhitect – 1 Doctorand – 1 Tehnician-constructor – 1 Lăcătuș – 1 Asistent social – 1 Turism – 1 Relaţii Economice Internaţionale – 1 Director, antreprenor – 1

Vârsta medie a candidaţilor PL – 44,2277 de aniReprezentanţi TINERI – 24Reprezentanţi din Chișinău – 42 Reprezentanţi din teritoriu – 54Bărbaţi – 76Femei – 25

Profesii:Profesii:Profesori – 19Juriști – 18Medici – 14Ingineri – 12Economiști – 9 Istorici – 7 Filologi – 4 Fizicieni – 3Jurnaliști– 3Agronomi – 2Studenţi – 2Traducător – 1 Specialist în iluminare culturală – 1Politolog – 1Matematician – 1Minier – 1Psiholog – 1 Inspector școlar – 1Provizor analitic – 1

Vârsta medie a candidaţilor PCRM – 45,2871 de aniReprezentanţi TINERI – 20Reprezentanţi din Chișinău – 44 Reprezentanţi din teritoriu – 57Bărbaţi – 76Femei – 25

Profesii:Profesii:Juriști – 23Ingineri – 20Economiști – 15Profesori – 10Istorici – 8 Agronomi – 7Medici – 5Antropologi - 3 Jurnaliști – 2Politologi – 2Electronică și Radiofi zică– 1Student – 1Tehnician-mecanic – 1 Antrenor sportiv – 1 Matematician – 1Geograf – 1

Primii 10 candidaţiPrimii 10 candidaţiVârsta medie - 46,2 de aniReprezentanţi TINERI – 3Reprezentanţi din Chișinău – 10Reprezentanţi din teritoriu – 0Bărbaţi – 8Femei – 2

Profesii: Profesii: Ingineri – 3Juriști – 2Jurnalist – 1Istoric – 1Medic – 1Filolog – 1Relaţii Economice Internaţionale - 1

Cel mai tânăr candidat (21 de ani) – Leviţcaia Cel mai tânăr candidat (21 de ani) – Leviţcaia Felicia (poziţia 92), a.n.1989Felicia (poziţia 92), a.n.1989

Cel mai în vârstă candidat (81 de ani ) – Cel mai în vârstă candidat (81 de ani ) – Sturza Valentina (poziţia 64), a.n.1929Sturza Valentina (poziţia 64), a.n.1929

Cei mai tineri candidaţi (21 de ani) – Cei mai tineri candidaţi (21 de ani) – Crivorotico Natalia (poziţia 76) Crivorotico Natalia (poziţia 76)

și Bocancea Ivan (poziţia 81), și Bocancea Ivan (poziţia 81), ambii născuţi în 1989ambii născuţi în 1989

Cel mai în vârstă candidat (64 de ani ) – Cel mai în vârstă candidat (64 de ani ) – Balan Dumitru (poziţia 70), a.n.1946Balan Dumitru (poziţia 70), a.n.1946

Cel mai tânăr candidat Cel mai tânăr candidat (18 ani) – Dubina Ludmila (poziţia (18 ani) – Dubina Ludmila (poziţia

99), a.n.199299), a.n.1992

Cel mai în vârstă candidat Cel mai în vârstă candidat (61 de ani ) – Nastas Vasile (61 de ani ) – Nastas Vasile

(poziţia 67), a.n.1948(poziţia 67), a.n.1948

Cel mai tânăr candidat Cel mai tânăr candidat (20 de ani) – Chiorescu Doina (20 de ani) – Chiorescu Doina

(poziţia 85), a.n.1990(poziţia 85), a.n.1990

Cel mai în vârstă candidat Cel mai în vârstă candidat (64 de ani ) – Calaigjoglu Nicolae (64 de ani ) – Calaigjoglu Nicolae

(poziţia 62), a.n.1946(poziţia 62), a.n.1946

Primii 10 candidaţiPrimii 10 candidaţiVârsta medie – 46,9 de aniReprezentanţi TINERI – 2Reprezentanţi din Chișinău – 8Reprezentanţi din teritoriu – 2Bărbaţi – 7Femei – 3

Profesii :Profesii :Economiști – 5Juriști – 3 Inginer - 1Istoric – 1

Cel mai tânăr candidat (22 de ani) – Cel mai tânăr candidat (22 de ani) – Doga Denis (poziţia 99), a.n.1988Doga Denis (poziţia 99), a.n.1988

Cel mai în vârstă candidat (75 de ani) Cel mai în vârstă candidat (75 de ani) – Calin Ivan (poziţia 59), a.n.1935– Calin Ivan (poziţia 59), a.n.1935

Primii 10 candidaţiPrimii 10 candidaţiVârsta medie – 43,7 de aniReprezentanţi TINERI – 2Reprezentanţi din Chișinău – 10Reprezentanţi din teritoriu – 0Bărbaţi – 8Femei – 2

Profesii: Profesii: Ingineri – 3Juriști – 2 Economiști – 2Jurnalist – 1Istoric – 1Farmacist – 1

Primii 10 candidaţiPrimii 10 candidaţiVârsta medie - 36,7 de aniReprezentanţi ai NG – 5Reprezentanţi din Chișinău – 5Reprezentanţi din teritoriu – 5Bărbaţi – 10Femei – 0

Profesii: Profesii: Juriști – 4Economiști – 2Jurnaliști – 2Profesor – 1Istoric - 1

Primii 10 candidaţiPrimii 10 candidaţiVârsta medie – 49,6 de aniReprezentanţi TINERI – 1Reprezentanţi din Chișinău – 9Reprezentanţi din teritoriu – 1Bărbaţi – 9Femei – 1

Profesii:Profesii:Juriști – 3 Filologi - 2Fizician – 1Economist – 1Jurnalist – 1Diplomat – 1Medic – 1

PDM, partidul cu cei mai puţini tineri pe listă

Aproape jumătate dintre candidaţii PPCD sunt tineri

Partidul care a promis schimbarea – o mare

deziluzie pentru tineri

Unde sunt tinerii pe care a promis să-i promoveze

Mihai Ghimpu?

Marele mit electoral al Partidului Liberal s-a spulberat cu desă-vârșire. După cum ziceam și anterior, sloganul despre promovarea tinerilor din PL la guvernare a fost un bluf și a avut un scop bine determinat – promovarea nepotului Dorin, prin care a fost creată iluzia unui partid de tineri și pentru tineri. În fond, s-a mizat pe inducerea în eroare a unei felii din electorat, mai ales a celui tânăr, care chiar a crezut în promisiunile de campanie ale formaţiunii. În realitate, s-a urmărit realizarea unui soi de rebranding, pentru a scoate din anonimatul profund și iremediabil partidul condus, fără fl er, de „nanu Mihai”.

Dovada acestui fapt este și lista electorală a formaţiunii pentru alegerile din 28 noiembrie, în care nu se mai regăsește Dorin Chir-toacă, în schimb și-au ocupat locurile de cinste „monștrii sacri” ai partidului. Dacă aruncăm o privire asupra primilor 10 candidaţi din această listă, îl găsim doar pe încă tânărul Valeriu Munteanu și relativ tânărul Vladimir Lupan. În rest, cu tot efortul și bunăvoinţa, la categoria „tineri” nu prea avem ce încadra. În urma unui calcul simplu, adică adunarea vârstei respectivilor candidaţi și împărţirea cifrei obţinute la 10, am obţinut vârsta medie a primilor 10 candidaţi, care este egală cu 50 de ani. Și să nu vă imaginaţi că următorii can-didaţi de pe locurile considerate eligibile ar schimba cumva situaţia. Dimpotrivă, ar mai adăuga vreun an–doi la media de vârstă, pentru că și aceștia au aproape sau peste 50 de ani.

Nu avem nimic cu oamenii și cu vârsta acestora, doar că în ale-gerile precedente, tinerii au susţinut masiv o formaţiune care le promitea schimbarea și promovarea tinerilor în viaţa politică. Până la urmă, tinerii s-au ales doar cu iluziile pierdute, iar marii făuritori de iluzii din cadrul partidului trudesc la crearea unor noi mituri pentru publicul a tot consumator.

Ioana FLOREA, FLUX

Liderii, putem zice, deja fostei Alianţe de guvernământ au mai găsit un prilej pentru reglări de conturi. Pri-lejul a fost unul toc-mai potrivit pentru șeful Guvernului, Vla-dimir Filat, care s-a trezit fără miniștri la ședinţa cabinetului. Executivul a devenit, practic, nefuncţional, deoarece majoritatea miniștrilor au fost degrevaţi din func-ţii, fi ind înscriși pe listele electorale ale partidelor pe care le reprezintă. Și iarăși au rămas să munceas-că doar premierul și miniștrii PLDM.

Marţi, 5 octombrie, Vladi-mir Filat i-a somat pe membrii Guvernului, care au fost incluși în listele electorale pentru ale-gerile din 28 noiembrie, să-și retragă fi ecare candidatura din liste și să revină în funcţii sau să fi e înlocuiţi cu alte persoane.

Filat a explicat și procedura de substituire a miniștrilor: „Miniștrii sunt demiși prin de-cret prezidenţial și tot prin decret sunt numiţi alţii în locul

lor, la solicitarea Guvernului”. Totodată, referindu-se la în-registrarea listei de candidaţi a PLDM, premierul a dat de înţeles că formaţiunea sa nu se grăbește, pentru că nu are ne-voie de o campanie prea lungă, iar ţara trebuie guvernată și pe perioada campaniei electorale. În realitate, altceva se ascunde în dosul acestor afi rmaţii infatu-ate și patetice ale șefului liberal-democrat, și anume, utilizarea în deplină măsură a resurselor administrative, dar și materiale pe care le oferă înaltele funcţii. Astfel că, făcând abstracţie de luptele inerente unor astfel de situaţii pentru locurile eli-gibile de pe lista formaţiunii, Filat într-adevăr nu are unde se grăbi, dacă presupunem că unii miniștri înaintaţi de formaţiune se vor regăsi printre candidaţii acesteia la alegerile din 28 noiembrie. Deci, premierul tri-șează ca întotdeauna, pentru că din poziţia de ministru poţi face o campanie mult mai efi cientă pentru partidul tău, chiar dacă, formal, te declari neimplicat și nu ești înregistrat la CEC.

Tot un fel de prostire a electo-ratului vrea să încerce și Partidul Liberal. În declaraţia Biroului Politic al acestuia se spune că miniștrii liberali se vor retrage de pe lista electorală pentru o perioadă anumită. În replică la cererea lui Filat, conducerea liberală precizează următoarele:

„Miniștrii din partea PL își înde-plinesc în continuare funcţiile și îngrijorările exprimate nu au nici un temei, fi indcă lista elec-torală încă nu a fost înregistrată. Biroul Politic al PL, cunoscând din timp faptul că miniștrii Alianţei pentru Integrare Euro-peană vor participa la alegeri, în ziua aprobării listei a luat decizia ca, după prezentarea acesteia la CEC și după difuzarea ei în mediile de informare, pen-tru a fi cunoscută de publicul larg, miniștrii PL să se retragă de pe listă pe o perioadă, în conformitate cu prevederile Codului Electoral”.

Și, evident, din declaraţie nu putea să lipsească tradiţiona-lele deja împunsături la adresa fostului aliat: „În cazul în care primul ministru i-ar fi consultat pe colegii din AIE, toate aceste aspecte ar fi fost explicate, fără să lase loc unor interpretări electorale și nemaifi ind nevoie ca să se comunice cu noi prin intermediul presei”.

Tradusă într-un limbaj mai pe înţelesul tuturor, în declaraţia sa PL spune, de fapt, că miniștrii care vor participa la alegeri se vor preface o perioadă de timp că nu participă la scrutin și vor activa în calitate de miniștri, dar în realitate, toată lumea va ști că ei candidează pentru funcţiile de deputat. Numai că, din pos-tura respectivă, cu avantajele pe care le oferă funcţiile respective,

activitatea electorală a acestora

în favoarea partidului va fi mult

mai lucrativă.

Și Partidul Democrat a re-

acţionat prompt la declaraţia

provocatoare a premierului

liberal-democrat, precizând că

este firesc ca unii membri de

partid, delegaţi în guvern, care

sunt buni profesioniști, să se

regăsească pe listele formaţiu-

nii. Totodată, șeful PD, Marian

Lupu, i-a amintit lui Filat că

legea permite ca atribuţiile mi-

niștrilor degrevaţi din funcţie,

pe perioada campaniei electo-

rale, să fi e exercitate de către

un viceministru. Mai mult, PD

nu vede de ce suspendarea din

funcţie a unor miniștri ar crea

impedimente în administrarea

treburilor publice, or, aceste

chestiuni au fost puse la punct

pe perioada celor 19 ani de

independenţă.

Ce a urmărit totuși neliniș-

titul nostru premier când și-a

chemat acasă miniștrii împrăș-

tiaţi prin listele electorale? Cu siguranţă, nu doar exacerbarea meritului său exclusiv în „actul guvernării”. Trișor înnăscut, Filat repetă fariseic cu orice ocazie că Alianţa există graţie răbdării și efortului său personal. În realitate, el pare să fi e cel mai interesat de demolarea acesteia și, implicit, a foștilor parteneri de la guvernare, în numele unui singur și suprem scop – puterea absolută.

Ioana FLOREA, FLUX

În campania electorală, unii miniştri nu vor fi degrevaţi din funcţii, dar se vor preface că nu candidează

8 OCTOMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Teleobservator

Pasat: Filat, mai dictator decât Voronin, îl şantajează pe mitropolitul Vladimir Din păcate, din toate cele

spuse de Pasat la Fabrika, presa a preluat și a tirajat doar afi rmaţia acestuia că premierul Filat, care se visează președinte, tinde să instaureze în Republica Moldova un regim mai autoritar decât cel al ex-președintelui Voronin. După ce a povestit cum i-a dis-trus Voronin cariera și familia, fapt pentru care nu-l poate ierta, chiar dacă se dă cel mai pios creș-tin din sud-estul Europei, Pasat a spus că Filat este și mai rău decât Voronin. „Vladimir Voronin mi-a distrus familia. Nu am de gând să mă răzbun, dar nu am iertat și nu voi uita”, a declarat Pasat, ca să adauge: „dacă, Doamne ferește, Filat ajunge să fi e pre-ședinte, ne vom aminti de Voro-nin, ca de cel mai mare demo-crat. Filat a subminat securita-tea economică a ţării și a fost în atenţia SIS-ului”. Tot acolo, el a mai spus că „Filat l-a șantajat pe mitropolitul Moldovei, Vladi-mir” pentru ca acesta să nu mai meargă împreună cu Pasat în aventura politică privind orga-nizarea referendumului pentru predarea bazelor Ortodoxiei în școală.

„Revelaţia” şi „lecturile” lui Pasat Mass-media care a preluat

aceste declaraţii ale lui Pasat, în special, cele care îl simpatizau mai puţin pe Filat, a trecut cu vederea, din păcate, alte afi rma-ţii ale ex-securistului nr. 1. Spre exemplu, nimeni nu a remarcat faptul că la întrebarea comen-tatorului politic Igor Boţan cum a ajuns Pasat la Dumnezeu: prin revelaţie sau prin lecturi, acesta a făcut o pauză lungă, fapt ce tră-dează că individul nu are habar ce înseamnă revelaţie, precum nu are habar nici de faptul că cineva poate să ajungă să creadă în Dumnezeu în urma lecturilor, a răspuns: „Venirea omului la Dumnezeu este tot prin Dum-nezeu. Dumnezeu îl aduce pe om la Dumnezeu”. În felul acesta, Pasat lansează o blasfemie, dat fi ind faptul că nu toţi oamenii sunt credincioși, iar, potrivit ex-securistului nr.1, „Dumnezeu îl aduce pe om la Dumnezeu”. Pasat pretinde că Dumnezeu se face vinovat de faptul că unii nu ajung la Dumnezeu. Se vede că Pasat nu știe că din inima omului, credinţa pornește către Dumnezeu. „Cred, Doamne!

Ajută necredinţei mele” (Marcu 9, 24), spune versetul biblic. Deci, credinţa nu este opera creaţiei divine, ci rezultatul trăirii religi-oase a omului.

Este evident că Igor Boţan a supraestimat exagerat de mult capacităţile intelectuale și cunoș-tinţele teologice ale lui Pasat adre-sându-i această întrebare. Boţan mai bine l-ar fi întrebat dacă el s-a dus la mitropolitul Vladimir sau acesta la ex-securistul nr.1.

Pasat nu cunoaşte nici un scriitor religios Urmează o altă întrebare a

domnului Igor Boţan: „Cine v-a marcat cel mai mult din scriitorii religioși?” care l-a forţat pe Pasat să recunoască că nu cunoaște nici măcar un scriitor religios și că habar nu are că există scriitori religioși. „Noi la fi ecare scriitor o să găsim tematica religioasă. Chiar și la Ion Druţă și la … eu n-aș spune că a fost un scriitor care …”, a bâlbâit cel care are pretenţia să devină promotorul prin referendum a studierii reli-giei în școală. Pasat nu a auzit nici de rusul Dostoievski, nici de românii Nichifor Crainic, Nico-lae Steinhardt, Valeriu Anania, Dumitru Stăniloae, Petre Ţuţea, ca să dăm doar câteva nume sonore din marile literaturi orto-doxe rusă și română, accesibile în original pentru majoritatea absolută a concetăţenilor noș-

tri, care vorbesc și citesc atât în română, cât și în rusă.

Urmează o altă întrebare de-a lui Igor Boţan, care, iarăși, îl des-fi inţează pe „cuviosul” securist: „Dar din legendele biblice care pun în evidenţă modul în care omul crede, care vă este cea mai apropiată?”. Iarăși pauză îndelungată. Într-un fi nal, Pasat mozolește un răspuns din care reiese clar că nu cunoaște nici măcar o legendă biblică, dar poate că, în general, nu știe ce-i aia legendă biblică: „În toate legendele găsim câte ceva. În toate absolut”. Iată că această pramatie de om, care nu dis-pune nici de cele mai elementare

cunoștinţe, lipsită de orice cul-tură generală, nemaivorbind de cunoștinţe și cultură teologică, pretinde să exprime în politică vrerea credincioșilor din Repu-blica Moldova, să devină vocea mirenilor, a preoţilor și călugări-lor, a tot ceea ce însemnă laicat, cler și cin monahal.

Pasat, cu vilă la RubliovkaÎnsă să nu credeţi că acesta a

fost apogeul manifestării „crești-nismului” lui Pasat în emisiunea de la Publika TV. Nu, acesta abia urmează. Vom trece peste cele povestite sau sugerate de Pasat privind relaţia lui cu Anatoli Ciu-bais de la RAO EES ROSSII, des-pre felul cum l-a miluit acesta pe Pasat, făcându-l consilier și plă-tindu-i un salariu de 80 de mii de dolari pe lună, despre viaţa lui bună și dulce de multimilionar sau despre vila lui din prestigi-osul cartier moscovit Rubliovka, vilă obţinută prin sudoarea frun-ţii lui de securist sârguincios. De asemenea, nu vom insista nici asupra afi rmaţiilor lui Pasat, care a spus-o nu știu a câta oară, că pe el l-a achitat, l-a scos din puș-cărie nu Justiţia din Republica Moldova, ci ex-președintele Vladimir Voronin, în urma pre-siunilor care s-au făcut asupra acestuia din partea Uniunii Euro-pene, a SUA și, în special, din partea Federaţiei Ruse. Să înţele-gem că Pasat a fost, și poate mai

este, un securist moldovean care le convine tuturor: și europeni-lor, și americanilor, și rușilor, mai puţin Republicii Moldova, odată ce aceștia l-au eliberat forţând mâna Justiţiei din ţara noastră. Dacă nu era așa, s-ar fi putut ca Pasat să fi stat și astăzi după gra-tii pentru cele săvârșite în cele două mandate de ministru al Apărării și de director SIS.

Momentul cel mai interesant din emisiune a intervenit atunci când moderatoarea Natalia Morari l-a întrebat pe Pasat „de ce în 1998 i-a oferit mitropo-litului Vladimir gradul militar de colonel”. „Mitropolitul Mol-dovei, ca și toţi preoţii, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova și sunt în evidenţă militară. A venit termenul, i-am acordat gradul. Și nu numai mitropo-litului. Noi am acordat grade și la preoţii militari din uni-tăţile militare. Ei toţi primesc grade militare. Eu nu văd nici o problemă. A fost o speculaţie cândva, pe timpuri”, a răspuns Pasat. Nu vrem să aruncăm nici o bănuială asupra mitropolitului, dar nu putem să nu ne întrebăm câţi preoţi militari au ajuns de la gradul de colonel și de când sau când a fost mitropolitul Vladimir preot militar, în care din unităţile militare din Republica Moldova?

Seminaristul Valeriu Isac: Mitropolitul Vladimir este securist şi este dirijat de PasatCapac la toate a pus întreba-

rea unui telespectator, care s-a prezentat seminaristul Valeriu Isac și care a anunţat că mai mulţi preoţi din cadrul Mitropoliei Moldovei sunt gata să treacă la Mitropolia Basarabiei din cauza implicării în politică a mitropoli-tului Vladimir alături de Pasat.

„Referitor la domnul Pasat. Toată campania asta care a fost cu Mitropolia, s-au grămădit o seamă de preoţi care au ţinut o conferinţă de presă pe care i-am întrebat: „De ce ieșiţi cu această propagandă de apărare a domnului Pasat?”. La care pre-oţii mi-au răspuns: „Ce să spun, fratele meu. Mitropolitul este un securist, este dirijat de Pasat, noi suntem nevoiţi, suntem puși în această situaţie. Asta este situaţia. Sperăm ca să ieșim cu ajutorul bunului Dumnezeu și din această capcană. Dar odată ce s-a pornit, noi suntem nevoiţi să-l susţinem”. Și o bună parte dintre preoţi care veneau, care erau nevoiţi să vină, să discute chestiile respective în faţa pre-sei, spuneau că o bună parte dintre colegii noștri sunt gata să treacă la Mitropolia Basarabiei din pricina la situaţia respec-tivă”, a declarat seminaristul Valeriu Isac, adăugând că „mai mulţi preoţi au fost impuși de către mitropolit să susţină (pro-iectul politic al ex-securistului nr.1 – n.n.), care a fost impus de către Pasat”.

Pasat îl are la cherem pe mitropolitul Vladimir La aceste acuzaţii grave, Pasat

nu a putut să răspundă decât printr-o singură frază care nu face decât să confi rme cele afi rmate

de seminaristul Valeriu Isac: „Nu este nici o scindare în Biserică, fi indcă nu au putut fi impuși peste 40 de mii de oameni să vină în faţa catedralei la 8 mai”. Pasat s-a făcut că nu înţelege că este acuzat de faptul că îl șanta-jează, „îl impune” pe mitropolitul Vladimir să-i susţină proiectul lui politic, căci acest seminarist nu a afi rmat că Pasat le-a impus pe cele câteva mii (nu au fost chiar 40 de mii) de persoane pe care Mitropolia Moldovei le-a adunat pe 8 mai 2010 în faţa Catedralei „Acoperământul Maicii Domnu-lui” din centrul capitalei.

Pasat încearcă să compromită şi Mitropolia Basarabiei Ba mai mult, Pasat încearcă să

implice în jocul lui politic mur-dar și Mitropolia Basarabiei, afi r-mând în mod fariseic că și preoţii Bisericii Române din Republica Moldova sunt gata să-l aducă pe ex-securistul nr.1 în Parlament. „Referitor la Mitropolia Basa-rabiei, eu sincer am fost foarte mult mirat că foarte mulţi pre-oţi de la Mitropolia Basarabiei susţin ideea referendumului privind predarea religiei în școală”, a declarat cel mai iubit dintre toţi moldovenii de către europeni, americani și ruși, atât de iubit încât aceștia l-au scos de la pârnaie. Afi rmaţia lui Pasat este o minciună crasă, dat fi ind că nu a existat nici măcar o voce din Mitropolia Basarabiei care să-l susţină în încercarea lui de a prelua puterea în Republica Moldova. Cu atât mai mult, ase-menea declaraţii nu a făcut nici ÎPS Petru Păduraru, singurul în măsură să vorbească în numele Mitropoliei Basarabiei.

Pasat susţine că preoţii trebuie să facă politicianism În cadrul aceleiași emisiuni,

Pasat a mai fost întrebat de ce implică Biserica în politică, la care acesta a răspuns „fi losofi c”: „Toţi spun așa: Biserica se implică în politică. Dar Biserica nu poate să stea în afara problemelor care sunt în societate. Biserica tot este parte componentă în această societate. Preoţii sunt și ei cetăţeni ai Republicii Mol-dova, au și ei copii, copiii tot trebuie educaţi. Noi nu putem să spunem că Biserica trebuie să stea în afară. Citisem zilele acestea la părintele Ion Ghe-

orghe Calciu (corect: Gheorghe Calciu Dumitreasa – n.n.) din România o interesantă para-lelă la ceea ce spuneţi dumnea-voastră. Ce trebuie să facă Bise-rica, să se implice în politică sau nu? A spus că nu (Gheorghe Cal-ciu Dumitreasa - n.n.), în politică trebuie să se implice cei care se ocupă, oamenii simpli, laici. Dar să nu încurcăm, sunt două lucruri. Este politică și este poli-ticianism. Iată în cea de-a doua variantă preoţii trebuie să se implice”. Iată că „fi losoful orto-dox” și, totodată, securist (fără ghilimele), care, după cum se și vede, este agramat, afi rmă că preoţii nu trebuie să facă poli-tică, ci politicianism. DEX-ul dă următoarea defi niţie pentru acest cuvânt: mimare a activităţii politice autentice; politică orien-

tată spre rezolvarea unor interese personale. Deci, potrivit lui Pasat, preoţii ar trebui să facă politică orientată spre rezolvarea intere-selor lor personale. Poate acesta a fost și argumentul cu care Pasat l-a convins pe mitropolitul Vladi-mir să se implice în politică? Ne întrebăm, nu afi rmăm, pentru că s-ar putea ca înaltpreasfi nţia sa, în preocuparea zilnică pen-tru bunăstarea turmei pe care o păstorește, să aibă alte motive, mult mai intime, de care noi nici nu bănuim.

Nu avem cum să cunoaștem ce a stat la baza înţelegerilor Pasat - Cantarean, putem bănui doar. Însă nu ne vom lansa în bănuieli, pentru a nu intra în păcat, mai ales că s-ar putea ca adevărul să răbufnească singur la suprafaţă. Dar suntem în drept

să facem o constatare pornind de la ceea ce cunoaștem.

În emisiunea de la Publika TV, Pasat s-a arătat sigur de faptul că formaţiunea sa „umanistă” va accede în Parlament. Proba-bil că Pasat a ajuns la această concluzie ghicind (creștinește) în bobi, căci sondajele nu-l cre-ditează cu o asemenea șansă, pentru el și neșansă pentru ţara noastră. Ceea ce putem să afi r-măm cu certitudine este că prin proiectul său politico-securis-tico-„religios” compromite ire-mediabil Mitropolia Moldovei și aduce grave atingeri Ortodoxiei din Republica Moldova. Această constatare este confi rmată și de sondaje. Dacă până la lansarea acestui proiect fariseic Biserica Ortodoxă era instituţia credi-tată cu cea mai mare încredere de către populaţie, acum situ-aţia s-a schimbat. Cercetarea sociologică „Sondajul naţional – Moldova”, realizat în luna sep-tembrie 2010 de Baltic Surveys Ltd. / The Gallup Organisation, la comanda Institutului Repu-blican Internaţional, arată clar că Mitropolia Moldovei nu mai este instituţia creditată cu cea mai multă încredere de către cetăţeni. Mitropolia Moldovei a fost surclasată, surpriză! de către sistemul educaţional și chiar de mass-media, deși cu doar trei luni în urmă, în mai 2010, Mitro-polia Moldovei deţinea prima poziţie. În lunamai 2010, 67% dintre cei chestionaţi în acest sondaj declarau că au încredere în Mitropolia Moldovei, dar în septembrie 2010 doar 52% au afi rmat acest lucru, respectiv constatăm că încrederea popu-laţiei faţă de această structură bisericească a scăzut cu tocmai 15 la sută. Situaţia Mitropoliei Moldovei la capitolul încredere este dezastruoasă, dacă ţinem cont de faptul că oamenii au spus că au mai multă încredere în sistemul educaţional, acolo unde toţi știu că se ia mită cu sacul, și faţă de mass-media, care s-au lăsat aproape total-mente cumpărate de politici-eni și oligarhi. Deci, percepţia cetăţeanului simplu este că la Mitropolia Moldovei, lucrurile stau mai prost decât în sistemul educaţional și în mass-media. Și nu de mirare. Ce altă concluzie ar putea să tragă acesta după ce timp de câteva luni bune i-au văzut pe cei doi, Pasat și mitro-politul Vladimir, ţinându-se de mână pe panourile stradale împânzite în toată ţara? Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Pasat compromite iremediabil Mitropolia MoldoveiPasat compromite iremediabil Mitropolia MoldoveiPe 30 septembrie, ex-securistul nr. 1, Valeriu Pasat, s-a dat în spectacol la emi-siunea Fabrika de la Publika TV. Pasat a încercat să-i convin-gă pe telespectatori că ar fi un Mesia al Republicii Moldova,

care ne va izbăvi de corupţie, sărăcie și de toate nevoile. Adevărul este însă altul: prin inepţiile debitate în cadrul acestei emisiuni și prin afi lie-rea sa cu mitropolitul Moldovei, Vladimir, Pasat compromite Biserică Ortodoxă din Republica Moldova.

IRI Baltic Surveys / The Gallup Organization MOLDOVA NATIONAL STUDY, September 201039

ÎÎncrederea ncrederea îîn institun institu ii ii ((septembrie septembrie 2010) 2010) 5554

5250

4847464646454544

42424141

3737

34343433

28

26

2421

23

23

2741

41

39

42

1917

25

24

3426

29

29

4245

49

17

19

2429

29

30

2713

13

16

13

3741

33

35

2537

34

37

2421

18

Sistemul de Educa ie

Mass-media din Moldova

Mitropolia Moldovei

UE

Mitropolia Basarabiei

Banca Na ional

Armata

Guvernul

Parlamentul

Sistemul de ocrotire a s n t ii

Pre edin ia

ONU

ONGurile

CSI

SUA

Comisia Electoral Central

Uniunile businessmanilor

Sindicatele

NATO

Instan a judec toreasc

Partidele politice

Poli ia

Favorabil Nefavorabil F r opinie

IRI Baltic Surveys / The Gallup Organization MOLDOVA NATIONAL STUDY, May-June 201040

ÎÎncrederea ncrederea îîn institun institu ii ii ((mai mai 2010) 2010) 67

6461

575353

5050

48464646

4444444343

393534

32

17

24

20

24

22

32

27

28

31

30

44

45

21

28

46

31

44

34

48

53

48

16

11

19

19

25

15

23

22

21

24

10

9

35

28

10

26

13

27

17

13

20

Mitropolia Moldovei

Mass-media din Moldova

UE

Mitropolia Basarabiei

ONU

Sistemul de Educa ie

SUA

CSI

Armata

Banca Na ional

Guvernul

Parlamentul

ONGurile

Uniunile businessmanilor

Pre edin ia

Sindicatele

Sistemul de ocrotire a s n t ii

NATO

Instan a judec toreasc

Poli ia

Partidele politice

Favorabil Nefavorabil F r opinie

8 OCTOMBRIE 20108 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReportaj

La 1 octombrie, Înaltprea-sfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, împre-ună cu un sobor de preoţi, slujba de sfi nţire a sediului Consulatului General al Ro-mâniei din orașul Bălţi.

Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru l-a felicitat pe dl Dumitru-Nicanor Teculescu, consulul general al Români-ei la Bălţi, și pe toţi angajaţii Consula-tului din capitala de nord al Republicii Moldova cu ocazia sfi nţirii instituţiei, dorindu-le succes în activitatea diplo-matică și subliniind că: „Este un lucru bun că, în sfârșit, s-a reușit să se des-chidă, aici, la Bălţi, acest Consulat, care este de mare folos pentru românii din partea de nord a Republicii Moldova”. Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei i-a dăruit domnului consul o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos „spre rugăciune și întărire spirituală”.

Printre subiectele abordate de În-altpreasfi nţitul Petru și preoţii pre-zenţi la eveniment, în cadrul discuţiei cu domnul consul, au fost: păstorirea episcopului Visarion Puiu la Bălţi, pe-rioada de în care Întâistătătorul Mitro-

poliei Basarabiei a fost episcop la Bălţi și modul în care a fost nevoit să pără-sească acest oraș în 1992, reactivarea Mitropoliei Basarabiei și persecuţiile la care au fost supuși preoţii Mitropoli-ei Basarabiei și altele.

Dl consul Dumitru-Nicanor Tecu-lescu, la rândul său, l-a informat pe Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei despre conceptele și modul de lucru a instituţiei pe care o conduce, sublini-ind, printre altele: „Acest Consulat este un Consulat ultramodern, cu o factură europeană sub mai multe aspecte: ca dotare tehnică, ca rigoare profesiona-lă și ca respect pentru cetăţean. Noi l-am pus pe cetăţean, realmente, în mijlocul activităţii noastre, pentru că am pornit de la un concept, și profe-sional, dar și creștin: cel care apelează la serviciile noastre, poate să fi e tatăl nostru, poate să fi e fratele nostru, poa-te să fi e copilul nostru. Deci, merită să fi e trataţi cu același respect, pentru că toţi cetăţenii au aceleași drepturi, in-diferent de funcţia sau de bogăţia pe care o au. Și acest lucru a făcut ca cei care apelează la serviciile noastre să simtă că la noi, oamenii sunt trataţi cu cel mai mare respect, că noi suntem în slujba lor, dar, în același timp, cu dem-nitatea unor diplomaţi, a unor funcţio-nari, care își fac lucrul profesionist”.

„Sfi nţirea Consulatului a fost o do-rinţă de a noastră încă de la deschi-dere. Eu personal am un mare respect pentru tot ceea ce ţine de religie, de Biserică. Și dintotdeauna am avut această idee, pe care o propag și co-legilor mei, și tuturor, că orice local, orice instituţie trebuie sfi nţite. Acest eveniment îi acordă instituţiei noastre, care are niște reguli precise, un carac-ter spiritual de înălţare în a face ceea ce facem pentru oameni cu omenie și respectul cuvenit. Sfi nţirea Consulatu-lui, departe de a fi un eveniment pur

formal, a fost o dorinţă de a noastră și cu atât mai mult ne-am simţit onoraţi de acceptul Înaltpreasfi nţiei Voastre de a veni împreună cu un sobor de preoţi să sfi nţiţi instituţia și, implicit, pe umilii slujbași, care suntem noi.

Angajaţii Consulatului sunt toţi creștini ortodocși, și cei tineri, și cei mai în vârstă, au un profund respect pentru religie și pentru om. Respectul pentru om, pentru semenul nostru, este, până la urmă, o formă de respect pentru Cel de Sus. Nu poţi să-L res-pecţi pe Dumnezeu, ignorând sau ne-

acordând atenţia cuvenită semenilor”, a mai spus domnul consul.

Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh al Petru a fost însoţit de Preacucerni-cul părinte protoiereu Valeriu Cernei, protopop de Bălţi, și alţi clerici ai Mi-tropoliei Basarabiei.

Consulatul Român de la Bălţi a fost deschis la 9 iulie 2010 și timp de mai multe luni a fost amenajat după cerin-ţele riguroase ale spaţiului Schengen, unde România urmează să intre în luna martie 2011.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Vicepreşedintele raionului Sângerei, Petru Gherman, a fost

restabilit în funcţie de către instanţa de judecată

Vicepreședin-tele raionului Sângerei, Petru Gher-man, liderul fi lialei locale a PPCD, a fost restabilit în funcţie de către instanţa de judecată, după ce a fost destituit abu-ziv de către Consiliul raio-nal, la cererea președintelui raionului, Va-sile Doga.

Petru Gherman, care obţinuse mandatul de consilier din par-tea Partidului Popular Creștin Democrat în cadrul localelor din 2007, a fost ales în funcţia de vicepreședinte al raionului prin decizia nr. 4/3.1 din 29 iunie 2007 a Consiliului raional Sânge-rei.

În baza deciziei respective, președintele raionului Sângerei, Vasile Doga, a încheiat cu Petru German un contract individual de muncă pe o durată determinată – pe perioada mandatului, începând cu data de 29 iunie 2007.

Încheierea contractului individual de muncă cu Petru Gher-man a fost determinată de prevederile art. 17 din Legea servi-ciului public nr. 443 – XII din 04.05.95, prin care era prevăzută încadrarea în muncă a funcţionarului public prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea unei hotărâri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin.

Cu toate acestea, pe data 25 martie 2010, Consiliul raional a decis încetarea raporturilor de serviciu cu Petru Gherman, vi-cepreședinte al raionului, în legătură cu împlinirea vârstei de pensionare.

Petru Gherman nu a fost de acord cu această decizie, pe care o consideră ilegală, motivând că astfel i se încalcă dreptul la muncă, și a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat: anularea deciziei nr. 3/10 din 25 martie 2010, resta-bilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei, plata compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, precum și repararea prejudiciului moral.

La 28 septembrie 2010, Judecătoria Sângerei a hotărât admi-terea parţială a acţiunii lui Petru Gherman și a dispus anularea deciziei Consiliului raional Sângerei, prin care au fost încetate raporturile de muncă, restabilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei și încasarea compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă în sumă de 31 313 lei, cheltuieli pentru asistenţa juridică. Instanţa a refuzat însă sati-sfacerea reparării prejudiciului moral.

Conform art. 256 Cod procedură civilă, instanţa a dispus exe-cutarea imediată a hotărârii în partea ce ţine de restabilirea în serviciu și plata unui salariu mediu lunar.

La 28 septembrie 2010, titlul executoriu despre restabilirea în funcţie și plata unui salariu mediu lunar a fost depus de către Petru Gherman la consiliul raional pentru a fi executat.

Urmează ca președintele raionului Sângerei să convoace imediat ședinţa extraordinară a Consiliului raional Sângerei și să fi e adoptată o decizie în baza titlului executoriu. Legislaţia Republicii Moldova prevede răspunderea penală și administra-tivă pentru refuzul de a executa hotărârea judecătorească.

Petru Gherman a fost reprezentat în instanţă de către vice-președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, avocatul Igor Ţurcanu.

Mihai Ghimpu, chemat să răspundă în faţa instanţei Președintele interimar Mihai Ghimpu este citat pentru 12 noiembrie să se prezinte la Judecătoria sectoru-lui Buiucani a capitalei în calitate pârât pentru că l-a insultat în mod public pe juristul Radu Bușilă, strâm-bându-se și schimonosindu-i numele. Pe 7 septem-brie, Mihai Ghimpu a recurs la insulte în adresa lui Radu Bușila deoarece acesta s-a angajat să-l reprezin-te în instanţă pe Vladimir Ghimp, vărul șefului interi-mar al statului.

FLUX a scris anterior că Vladimir Ghimp riscă să fi e deposedat de o parte din terenul din curtea casei în care locuiește, după ce șeful interimar al statului, împreună cu nepotul său, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local Colo-niţa să adopte o decizie prin care acesta să fi e desproprietărit. Consiliul sătesc Coloniţa a cedat presiunilor lui Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, adoptând o hotărâre ilegală prin care a retras din proprietatea lui Vladimir Ghimp o parte din terenul său de-ţinut legal. Suprafaţa terenului retras ilegal din proprietate este de 0,0107 hectare, adică 107 metri pătraţi. În momentul în care a afl at că Radu Bușilă îl va asista juridic pe vărul său, Vladimir Ghimp, interimarul a recurs la injurii în adresa lui Bușilă.

„Consider că declaraţiile președintelui interimar Mihai Ghim-pu, care a schimonosit intenţionat numele meu, reprezintă o in-

jurie publică, care a adus grave prejudicii onoarei, demnităţii și reputaţiei mele profesionale”, afi rmă Radu Bușilă într-un comu-nicat de presă.

Juristul și-a făcut publică decizia de a-l acţiona pe Mihai Ghimpu în instanţa de judecată și de a-i solicita acestuia daune morale, în mărime de 1 000 000 de lei. Radu Bușilă a mai menţi-onat că, în cazul în care va obţine câștig de cauză în instanţă, va dona acești bani copiilor bolnavi de cancer internaţi la Spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Reprezentanţii mai multor instituţii me-dia de limbă rusă din Chișinău s-au întrunit marţi, 5 octombrie, în cadrul unei mese rotunde, unde au dezbătut problemele cu care se confruntă presa din Republica Moldova. Una dintre problemele aborda-te a fost și cea pri-vind defi cienţele de comunicare dintre reprezentanţii presei de limbă română și cei de limbă rusă. În opinia jurnaliștilor, reprezentanţii mass-media sunt divizaţi în diverse tabere, deseori beligerante, se atacă reciproc și nu sunt solidari atunci când cineva dintre co-legi este supus atacu-rilor publice. Această situaţie nu-i permite presei să devină cu adevărat cea de-a pa-tra putere în stat. În acest context, jurna-liștii și-au îndemnat colegii de breaslă să nu se mai certe între ei, ci, dimpotrivă, să fi e uniţi și să se spri-jine reciproc, indife-rent de limba în care își fac meseria.

„Fiind implicaţi activ în lup-tele politice din ultimii ani, jurnaliștii uită că rolul lor prin-cipal este de a se afl a în slujba cetăţeanului și nu în cea a po-liticienilor sau a altor grupuri de interese. Este timpul să ne întoarcem în albia profesiona-lismului și să facem ceea ce ar trebuie să facem”, a declarat moderatoarea dezbaterilor, Svetlana Derevșcikova, redac-torul ediţiei de Chișinău a pu-blicaţiei „Izvestia”.

Redactorul-șef al portalului informaţional eNews, Iulia Se-mionova, a atras atenţia celor prezenţi la masa rotundă că în Republica Moldova, jurnaliș-

tii nu se respectă reciproc, de aceea, ei nu pot cere societăţii să-i respecte. „La noi nu există o comunitate a jurnaliștilor care să reprezinte cu adevărat o for-ţă. Suntem foarte dispersaţi. Opinia mea este că jurnaliștii

nu ar mai trebui să se divizeze în funcţie de simpatiile politi-ce. Chiar dacă la noi presa este extrem de politizată. Pentru că noi activăm în aceeași ţară și pentru aceeași ţară. Iată însă ce se întâmplă la noi: Atunci când Antena C, Euro TV, Pro TV se confruntau cu probleme, nimeni dintre jurnaliștii „de stânga” nu a manifestat com-pasiune și atenţie faţă de aceș-ti oameni. Nu peste mult timp situaţia s-a inversat. Cu aceleași probleme se confruntă astăzi postul de televiziune NIT. Toţi tac. Tac și asociaţiile de profi l. Acţionând în acest mod, noi arătăm societăţii că nici măcar noi, jurnaliștii, nu ne respectăm reciproc. Iar dacă noi pe noi nu ne respectăm, cum îi putem cere societăţii să ne respecte? De aceea, eu mi-aș dori ca aso-ciaţiile de media să organizeze periodic mese rotunde pentru jurnaliști, astfel încât aceștia să poată, cel puţin, să facă cunoș-tinţă, să se vadă la faţă”, a men-ţionat Iulia Semionova.

Președintele PPCD, Iurie Roș-ca, prezent și el la eveniment, atât în calitate de politician, dar și de jurnalist, a accentuat că presa ar putea să determine re-forme importante pentru ţară, în cazul în care ar fi solidară și ar acţiona în comun.

„Trebuie să ne gândim și de ce au loc atacuri asupra presei sau de ce jurnaliștii se simt vul-nerabili în faţa Puterii, a politi-cienilor. În primul rând, această situaţie este determinată de forţa limitată a justiţiei moldo-vene. Eu mi-aș dori ca jurnaliș-tii să fi e solidari și în cazul unor probleme concrete de interes major, cum ar fi cele ce ţin de

buna funcţionare a instituţiilor democratice, dacă tot ne dorim să avem un stat de drept. De exemplu, mi-aș dori să-i văd pe jurnaliști solidari, cerând la unison partidelor politice sau candidaţilor la funcţia de de-putat să modifi ce statutul Pro-curaturii, astfel încât această instituţie să nu mai reprezin-te un instrument de presiune asupra oponenţilor Puterii și să-și aroge funcţia de avocat al acesteia, pentru că acest lucru se perpetuează deja de 20 de ani, sau să ia atitudine faţă de activitatea Centrului Antico-rupţie sau cea a Ministerului de Interne. Vorbesc despre aceste lucruri pentru că eu le consider ca fi ind fundamentale. Noi spu-nem că jurnaliștii nu au proce-dat corect într-o situaţie sau alta, însă atunci când „ai noș-

tri”, cei pe care îi simpatizăm

ca jurnaliști, ajung la putere,

ne spunem: „Dumnezeu cu ea

de Procuratură, putere jude-

cătorească etc. Dacă tot sunt

ai noștri la putere lasă-i să facă

presiuni asupra celor care nu

sunt de-ai noștri”. Are loc un fel

de dedublare a personalităţii,

ceea ce nu este normal”, a spus

Iurie Roșca.

Directorul Centrului pentru

Jurnalism Independent (CJI),

Nadine Gogu, a menţionat că,

după 2000, jurnaliștii au înce-

tat să-și mai ascundă simpatiile

politice, iar astfel presa nu-și în-

deplinește rolul său de a patra

putere în stat. „Acest lucru nu

are loc doar de un an și jumă-

tate, cum s-a menţionat aici, ci

de mult timp înainte. Până în

anul 2000, chiar dacă exista un

anumit partizanat, chiar dacă anumiţi jurnaliști de la anumite instituţii mass-media erau an-gajaţi politic, se făcea mai voa-lat, nu era evident. După 2000-2001, lucrurile s-au schimbat. Acest lucru a devenit mai vizi-bil, în special, după 2005, când au început să se facă monito-rizări. Mai ales în campaniile electorale s-a văzut extrem de clar ce culori politice au diverse mijloace de informare în masă”, a spus Nadine Gogu. Directorul CJI a mai adăugat că, nici după 29 iulie 2009, după schimbarea puterii în Republica Moldova, situaţia la acest capitol nu s-a schimbat. „Este exact la fel, doar că rolurile au fost inversate. Cei care susţineau în 2009 Puterea, astăzi susţin Opoziţia, iar cei care susţineau Opoziţia, astăzi susţin Puterea”, a mai spus Na-dine Gogu.

Printre participanţii la masa rotundă care s-au mai numărat și Serghei Reazanţev, produ-cător general la postul de tele-viziune NIT, Cornel Mihalache, membru al Consiliului Coordo-nator al Audiovizualului, Mihail Lupașco, fost prezentator al bu-letinului de știri în limbă rusă la postul public de televiziune ș.a.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Jurnaliştii de limbă rusă îi cheamă la Jurnaliştii de limbă rusă îi cheamă la dialog pe colegii lor de limbă românădialog pe colegii lor de limbă română„Nu contează în ce limbă ne facem meseria. Cu toţii suntem cetăţeni şi patrioţi ai Republicii Moldova”

Mitropolitul Basarabiei a sfi nţit Consulatul General al României din Bălţi

Detașamente militare construiesc damba pentru a stopa scurgereaLa începutul săptămânii, în

Ungaria a avut loc un accident care, posibil, poate afecta și Re-publica Moldova. Pe 4 octom-brie, la uzina metalurgică Ajka Timfoldgya, amplasată la 160 km în sud vest de la Budapesta, a avut loc o scurgere uriașă de substanțe chimice extrem de nocive. În orașul Kolontar, unde se afl ă întreprinderea, acciden-tul produs a cauzat revărsări

enorme de deșeuri toxice care au nimerit în unul din tributa-rii Dunării. Dacă scurgerea nu va fi localizată la timp, statele precum Croația, Serbia, Româ-nia, Bulgaria, Moldova (circa 35 la sută din teritoriul nostru național face parte din bazinul dunărean) și Ucraina riscă la fel să sufere prejudicii ecologice și economice serioase. Drept ca-talizator al răspândirii acestei pete roșii pe teritoriul ungar servesc precipitațiile abunden-te specifi ce pentru această pe-rioadă sezonieră.

În ziua producerii catastrofei tehnogene din Kolontar, prin intermediul sistemului AEFS,

au fost înștiințate toate statele afl ate în bazinul Dunării (în Re-publica Moldova, instituția res-ponsabilă de AEFS este Serviciul Hidrometeorologic de Stat).

Lungimea segmentului indicat constituie 1500 kmS-o luăm de la început. Du-

nărea este cel de-al doilea fl u-viu al Europei, cu o lungime de 2,778 km de la izvor până la vărsarea în Marea Neagră, parcurgând în drumul său con-texte politice, economice și istorice foarte diferite. Este, de asemenea, un simbol cultural

al trecutului bogat al Europei Centrale și speranța pentru vi-itoarea integrare.

Bazinul de colectare al Dună-rii este extrem de larg și divers. El găzduiește ecosisteme foarte diferite, incluzând zone umede de importanţă europeană (de ex. peșteri carstice, lacuri alpi-ne și de stepă, pădurile din lun-cile inundabile, Delta Dunării). Asigurând suportul și resursele pentru mai mult de 80 de mili-oane de oameni, Dunărea scal-dă cel mai mare număr de țări. Nenumărați afl uenți se varsă în Dunăre, printre care Inn, Mora-va, Tisa, Sava și Prut. Regiunea în care s-a produs catastrofa deja nu va mai putea fi popu-lată pentru următorii 10 ani, iar dacă acest blestem roșu va ajunge în Dunăre este greu de prezis care vor fi consecințele

Accidentul din Kolontar este primul de așa dimensiuni după curățarea masivă a deșeurilor care au nimerit în Dunăre după industrializarea sovietică. Re-zervorul de tip deschis aparține uzinei care produce aluminiu. După accident, masa roșie și vâscoasă, alcătuită din metale alcaline, metale grele și sodă caustică, care se conținea în re-zervor, a nimerit în unul din tri-butarii Dunării. Catastrofa s-a întâmplat luni, pe 4 octombrie, iar miercuri deja Comisia Euro-peană bătea alarma și dădea indicații guvernului ungar.

Regimul de poluare a DunăriiPoluarea a fost și este proble-

mă serioasă în regiunea Dunării. Volumul nutrienților, în princi-pal proveniți din îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd uti-lizate în agricultură, scurgerile din gunoiul menajer urban ce ajung în apele bazinului Du-nării sunt foarte mari. Feno-menul reprezintă un factor de risc atât pentru sursele locale de apă potabilă, cât și pentru Marea Neagră. Situația este înrăutățită de poluarea prove-nită din industrie. Inundațiile care s-au abătut asupra Europei Centrale și bazinului Dunării în august 2000, sunt consecințele și parțial rezultatul deciziilor economice din trecut care au dus la defrișarea și distrugerea

luncilor inundabile naturale din bazinul Dunării. De asemenea, încălzirea globală, precum și de-gradarea capacității de retenție a zonelor inundabile naturale a redus capacitatea de autoepu-rare și absorbție a nutrienților.

În 1998, Convenția pen-tru Protecția Râului Dunărea (DRPC) a intrat în vigoare după ce a fost ratifi cată de 8 state dunărene și Comisia Europea-nă. ICPDR a fost creată pentru a coordona implementarea convenției. Succesul depinde de îmbunătățirea mijloacelor de management de bazin, cum ar fi : sistemul de avertizare în caz de accident, rețeaua de mo-nitoring transnațională pen-tru calitatea apei și sistemul informațional pentru Dunăre.

(DANUBIS)

Moldova, ameninţată de revărsările de deşeuri din Ungaria

8 OCTOMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Cultur=

Pe 1 octombrie, chiar de

Ziua Internaţională a Mu-

zicii, la Teatrul Naţional de

Operă și Balet (TNOB) din

Chișinău a fost organizată

o conferinţă de presă în

cadrul căreia au fost pre-

zentate proiectele pentru

stagiunea 2010-2011, care

includ trei premiere, prin-

tre care un balet pe muzica

lui Freddie Mercury, plus

readaptările unor specta-

cole pentru copii din reper-

toriul teatrului și montarea

unor povești noi.

Una dintre surprizele acestei stagi-uni o va constitui spectacolul „Mireasa Ţarului”, de Nikolai Rimski-Korsakov, premieră despre care directorul institu-ţiei, Valeria Șeican, a declarat că „va fi o probă de calitate pentru grupa artistică a TNOB al cărui repertoriu constituie, în mare parte, spectacole pe muzica lui Ceaikovski, Puccini, Verdi”.

„Mireasa Ţarului” este o capodoperă a culturii clasice rusești, stilul muzical al compozitorului fi ind absolut diferit de cel al altor compozitori ruși, dar și universali. Pentru prima dată această operă a avut premiera la Chișinău la 7 decembrie 1958. În octombrie 2010, „Mireasa Ţarului” va vedea lumina rampei pentru a doua oară în Repu-blica Moldova. Acţiunea operei are

loc în timpul domniei lui Ivan Groznâi, o perioadă extrem de dramatică în istoria poporului rus. Opera este scrisă în 1898, în baza dramei de L.A. Mei, cu un libret semnat de însuși compozi-torul Rimski-Korsakov în colaborare cu I. F. Tiumenev, limbajul semantic al creaţiei este de o veridicitate sub-limă, muzica redând cele mai fine nuanţări psihologice, specifi ce fi ecărui personaj în parte, unor grupuri de personaje, discrepanţa dintre păturile sociale și mistuirile interne ale fi ecărui caracter în parte. Și cu toate că Ivan Groznâi nu apare în operă, prezenţa lui exteriorizată în forţele distructive și mefi stofi ce domină întreaga acţiune a operei. Limbajul muzical frapează prin bogăţia coloristică și timbrală, dar și prin virtuozitatea pasajelor instrumentale. Este o partitură cu un grad sporit de complexitate și pentru conducătorul artistic – dirijorul, de-oarece ţesătura muzicală e complex brodată cu schimburi de tonalităţi, metrică, ritm și moduri.

Directorul general al teatrului, Vale-ria Șeican, a declarat că „Mireasa Ţaru-lui” de Rimski-Korsakov: „Este o operă foarte difi cilă, care nu se interpretează în toate teatrele, chiar în Rusia sunt doar câteva instituţii care își permit să pună în scenă această capodoperă. Ea vine să îmbogăţească repertoriul tea-trului. Este cel mai costisitor proiect realizat la Operă până acum”.

Valeria Șeican a mai spus că spec-tacolul va fi unul contemporan, dar păstrând tradiţiile culturii rusești prin

jocul actoricesc, costume și redarea atmosferei specifi ce din perioada în care are loc acţiunea. De asemenea, directorul teatrului a mai specifi cat că pentru acest spectacol au fost realizate decoruri inedite și costume complicate, de epocă.

În acest spectacol sunt antrenaţi 30 de soliști ai Operei Naţionale, câte zece pentru fiecare spectacol, trei dintre soliști sunt debutanţi, selectaţi în urma unor audieri organizate în luna august, pentru a suplini trupa teatrului. „Mireasa Ţarului” va avea trei distribuţii, premiera spectacolului va avea loc pe 22, 23, 24 octombrie și în fi ecare zi de premieră va apărea în sce-nă o nouă distribuţie. Administraţia TNOB a decis să aleagă trei distribuţii

pentru acest spectacol pentru a evita situaţiile când unii dintre soliști vor fi plecaţi în turnee sau din alte motive nu vor putea ieși pe scenă.

Un alt proiect ambiţios este monta-rea în decembrie a operetei „Liliacul”, de Johann Strauss (fi ul), în parteneriat cu Opera de Stat din Viena.

Pentru 2011 este planifi cată pre-miera operei „Otello”, de Verdi. Teatrul mai programează o surpriză: realiza-rea în 2011 a unui balet pe muzica lui Freddie Mercury.

Pentru copii, va fi remontat „Cip-polino” și vor fi realizate în premieră un șir de balete - „Doctorul Aoleu”, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, „Peter Pan”.

Și pentru a oferi posibilitatea

persoanelor cu venituri modeste să

frecventeze TNOB, Valeria Șeican a

anunţat că din această stagiune, cu

titlu de experiment, vor fi puse în vân-

zare bilete cu un preţ redus de 15 lei,

la repetiţiile generale, comparativ cu

30-50 de lei la spectacole sau 50-300

lei la unele festivaluri sau premiere.

Stagiunea 2010-2011 a Operei Na-

ţionale a fost deschisă în luna septem-

brie cu opera „Aida”, în cadrul ediţiei

a XVIII-a a Festivalului Internaţional

al Vedetelor de Operă și Balet „Invită

Maria Bieșu”, desfășurat în perioada

10-17 septembrie.

Liliana POPUŞOI, FLUX

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1736. Ce a însemnat cartea pentru mine și ce rol are ea în viaţa mea? Despre asta aș pu-tea să vorbesc o zi și-o noapte, pentru că eu sunt cel care, din copilărie, citesc, citesc, citesc și, uneori, mă gândesc dacă nu cumva am fost și eu unul dintre acei voinici născuţi cu cartea în mână, din basmele poporului român… Maică-mea m-a în-văţat să citesc înainte de a mă duce la școală. M-a învăţat să citesc cu litere slavonești, vechi bisericești, m-a învăţat să citesc cu litere rusești…

(…)Părinţii trebuie să-i deprindă

pe copii să citească, să îndră-gească această minune care este cartea. Și să-i ducă la biseri-că, să le cultive sentimentul reli-gios. Pentru că, dacă n-ai aceste două sentimente – dragostea de carte și sentimentul religios – nu te poţi realiza ca om.

Vladimir BEȘLEAGĂ, în „Timpul”, 21 noiembrie 2009

1737. Incontestabil, rein-troducerea alfabetului latin și decretarea limbii române ca limbă oficială (de stat) în urma „revoluţiei limbii” din 1989 reprezintă o mare victorie a românilor basarabeni asupra unei nedreptăţi care părea că nu mai are sfârșit.

Andrei CRIJANOVSCHI. Dicţionar de difi cultăţi ale lim-bii române. „ARC”, 2000

Notă. Am fost și sunt strâns legat sufl etește de omul aces-ta. Un amănunt: soţia lui, Raisa, mi-a fost elevă la Școala peda-gogică din Călărași.

1738. Atenţie! Vin maniacii care vor să scoată ochii scrierii noastre latine.

Grigore VIERU

1739. De regulă, în limba aceasta (română – n.n.) se scrie cu alfabet chirilic, dar persoa-nele instruite îl înlocuiesc deja cu grafi a latină (…). Rușii ma-nifestă o oarecare iritare faţă de aceasta. Ei i-au înzestrat pe moldoveni cu alfabetul lor, (…) dar moldo-valahii preferă literele latine și propria lor ad-ministraţie. E departe de mine intenţia de a-i blama pentru acest fapt.

Prosper MÉRIMÉE, scriitor francez (1803-1870)

1740. Lacrimile strămoși-lor, sângele lor, și sudorile lor, stoarse de când s-au răzleţit de Mama România, nu mă lasă să tac. Și nimeni din Basarabia, din cei care trăiesc din munca și sudoarea moldovenilor, care

trăiesc pe pământ udat cu sânge și lacrimi, nu are dreptul să tacă. Acum e timpul să ne învăţăm a trăi românește și a uita vre-murile ţarismului… Dacă vom sfărâma toate pietrele ce le întâl-nim pe drum, atunci și poporul întunecat va deschide ochii și va înţelege că omul luminat poate să facă mai mult decât cel întunecat…

Preot Nicolae STADNICOV-comuna Ţânţăreni. Art. „Glasul preotului”, 1.IV.1918

1741. Suna-va ceasul dezrobirii mâineȘi lanul va cădea în praf însângerat,Și vei cunoaște-atunci tu, bietule Române,C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat…Preot P. GHEORGHIAN.

19051742. Niciodată n-o să prinzi

interes faţă de știinţă dacă n-o să trezești în tine interesul pen-tru a citi, pentru a cunoaște ceva nou…

Gheorghe RACOVIŢĂ. Da-rurile înţelepciunii. Chișinău, 2006

1743. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii… Resimt fi ecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.

Nicolae MANOLESCU

1744. Libertatea este im-posibilă fără multă, extrem de multă știinţă de carte investită în spiritul unui popor și al fi ecărui cetăţean luat aparte, libertatea socială și individuală nu există fără o inteligenţă râvnită, ob-ţinută și asumată întru faptă temeinică.

Leo BUTNARU, în „Flux”, 30 ianuarie 2009

1745. Cei ce topesc multe lu-mânări în citirea cărţilor, tocesc și vederea ochilor trupului, dar cei ce n-au căutat niciodată pe slove, măcar că și-au păzit mai ascuţită vederea ochilor, însă neștiinţa i-a vârât în întuneric și în tartarul necunoștinţei.

Dimitrie CANTEMIR

Valentin Mândâcanu

„Sufl etele mari au voinţă, cele slabe doar dorinţă”.

Proverb chinezesc

G`ndul s=pt=m`nii

AMBIŢII MARI LA OPERĂAMBIŢII MARI LA OPERĂ

„Mireasa Ţarului” – un examen dur şi scump la TNOB„Mireasa Ţarului” – un examen dur şi scump la TNOB

AGENDĂ CULTURALĂMuzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

„Oameni cuvioși și harnici. Coloniștii germani în Basarabia” este titlul unei expoziţii organizate de Muzeul Naţional de Ar-heologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Moldova-Institut Leipzig, care va avea loc pe 12 octombrie, la ora 16.00.

La 14 octombrie, începând cu ora 11.00, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei va găzdui secţiunea de Muzică naţională a Festivalului Internaţional de muzică corală. Vor concerta formaţii corale din România, Letonia, Rusia, Georgia și Republica Moldova. Locul desfășurării: Sala Albastră.

Tot la 14 octombrie, cu începere de la ora 13.00, va fi inau-gurată expoziţia „Comunităţile timpurii de păstori în spaţiul pruto-nistrean (eneolitic - epoca fi erului)”, organizator: Sectorul Arheologie Preistorică al MNAIM.

Manifestări cultural-artistice dedicate Hramului Oraşului Chişinău

În acest an, evenimentele dedicate Hramului Orașului Chi-șinău au demarat cu o săptămână înainte, pe 7 octombrie, cu o expoziţie de fotografi e „Chișinăul de ieri, de azi și de mâine”, care a fost vernisată în scuarul monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt. Expoziţia va dura până la sărbătoarea orașului. În pro-gramul manifestărilor dedicate Hramului se înscrie și concursul Internaţional de dansuri sportive „Chișinău Open-2010”, care va avea loc la Palatul Republicii. De asemenea, la Sala cu Orgă, pe data de 11 octombrie, îi va fi adus un omagiu fostului primar Nicolae Costin, prin lansarea albumului omagial „Nicolae Costin, promotor al renașterii naţionale”.

În cadrul manifestărilor dedicate Hramului se desfășoară și a doua ediţie a Festivalului de Poezie „Grigore Vieru”, organizat de Primăria orașului Iași și Primăria orașului Chișinău, cu suportul Ministerului Culturii. Deschiderea ofi cială a festivalului are loc în acest an la Iași, pe data de 10.10.2010, la ora 10:00, iar Gala Premiilor va avea loc la Chișinău, la Sala cu Orgă, pe data de 12 octombrie, la ora 17:00. În cadrul festivalului vor fi dezvelite și două plăci comemorative: una pe blocul unde a locuit Grigore Vieru din strada Nicolae Iorga, și a doua care va fi amplasată pe faţada blocului în care a locuit maestrul Mihai Dolgan din bule-vardul Ștefan cel Mare și Sfânt, 71.

Pe 12 octombrie, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși” va avea loc vernisarea expoziţiei personale artistului plastic Tudor Zbârnea.

În perioada 7-14 octombrie, la Chișinău se desfășoară Gala Internaţională a Teatrelor de Păpuși „Licurici - 65”. Evenimentul mar-chează și 65 de ani de activitate a Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”. Criticul de teatru Pavel Proca, de la Bălţi, scrie despre acest jubileu și acest teatru: „Fără a mă con-sidera povăţuitor sau teoretician-păpușar, spun că Teatrul „Licurici” este o lume care vibrează continuu. Este o omenime care zămislește încântare, graţie, muzică, dans, colorituri grăitoare, plutiri în imagini de vis „prin poveste rostogol”. „Licuriciul” vechi, „Licuriciul” nou are un fel al său unic de a fi : deschis, prietenos, boem, care îi stă foarte bine la șaizeci și cinci de veleaturi. Întâlnim aici vârstnici ai scenei care își păstrează o admirabilă prospeţime și tinereţe sufl eteas-că. Întâlnim aici actori-începători, cu caș la gură, totalmente dedaţi teatrului și artei de animaţie. „Licurici” e un univers și o sufl are în care s-au defi nit, s-au maturizat regizori, actori, scenografi, butaforiști, iluminiști, administratori, tehnicieni. Toţi pe deplin stăpâni pe măiestria lor „brăţară de aur”. Toţi absolut convinși că doar în această formă de activitate teatrală și-au găsit justifi cări de creaţie și de viaţă”. Cu referire la festival, Pavel Proca spune: „Titus Jucov, animatorul acestui prestigios festival, a pornit de la ide-ea de a evidenţia creativitatea păpușarilor noștri – teatrul de păpuși și valorile culturii universale – în vederea cercetării posibilită-ţilor de a înscrie arta de animaţie naţională în circuitul valorilor europene. Judecând după titluri, după orizontul tematic, după bogăţia de idei, după varietatea subiecte-lor, „Licurici” a reușit să facă corp comun cu acel nivel de cultură și spiritualitate care-i justifi că nașterea scenică”.

În acest an, festivalul a ajuns la a patra ediţie și, tradiţional, întrunește teatre de păpuși și de animaţie din România, Rusia, Ucraina, Belarus, Franţa, Bulgaria, Israel, Germania, Republica Moldova. Astfel, la Gala Internaţională a Teatrelor de Păpuși “Licurici - 65“ putem vedea 21 de spectacole prezentate de 17 co-lective, 175 de participanţi, dintre care 130 de actori, 19 regizori, 11 pictori-scenografi, 6 dramaturgi, 9 critici de specialitate.

Pentru părinţi, prezentăm mai jos agenda festivalului, cu spectacolele pe care trebuie să le vedeţi neapărat împre-ună cu copiii dvs.

CALEIDOSCOP8 octombrie

EvenimenteEvenimente* 1434: Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași,

datând din vremea lui Alexandru cel Bun.

* 1878: Armata română, victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

* 1939: Al doilea Război Mondial: Germania anexează vestul Poloniei.

* 1967: Liderul Che Guevara și oamenii lui au fost capturați în Bolivia.

* 1992: S-a deschis Centrul Cultural Român din Budapesta.

* 2005: Un seism de 7,6 pe scara Richter a zguduit Pakistanul, fi ind simțit și în India și Afganistan.

* 2009: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, primește Premiul Nobel pentru Literatură

NașteriNașteri* 1889: Nina Arbore, pictoriță, grafi ciană româncă (d. 1942)

* 1892: Marina Țvetaeva, poet rus (d. 1941)

* 1895: Juan Perón, politician argentinian (d. 1974)

* 1923: Ion Voicu, violonist român (d. 1997)

* 1970: Mat Damon, actor britanic

* 1986: Adela Popescu, actriță și interpretă româncă de muzică ușoară

DeceseDecese* 1754: Henry Fielding, scriitor englez (n. 1707)

* 1914: Dimitrie A. Sturdza-Miclăușanu, istoric și politician român (n. 1833)

* 1939: George Mihail Zamfi rescu, scriitor român (n. 1898)

* 1992: Willy Brandt, politician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1913)

* 2008: George Emil Palade, om de știință american de origine româ-nă, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974) (n. 1912).

Republica Moldova a mar-

cat, la 1 octombrie, Ziua In-

ternaţională a Persoanelor

în Etate. Cu această ocazie,

în acest an, Asociaţia pentru

Educaţie “Neoumanitas” din

or. Strășeni a organizat un

concert dedicat vârstnici-

lor, la care au participat și

invitaţi speciali, printre care

ministrul Muncii, Protecţiei

Sociale și Familiei, Valenti-

na Buliga, reprezentanţi ai

Fundaţiei pentru Dezvol-

tarea Republicii Moldova

“Edelweiss”, autorităţile

locale și membri ai FPC

“Bioprotect” SRL.

Concertul a avut loc în curtea Centrului de zi pentru persoanele în etate “Răsărit”, pentru toţi buneii care doreau să se distreze un pic și să câștige premii. Fundaţia “Edelweiss”, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale, și Familiei, a do-nat 80 de plapumi, dintre care 70 le-au fost înmânate bătrânilor prezenţi la sărbătoare, iar 10 - persoanelor în etate care se afl ă în grija centrului de plasament și nu au putut fi prezente la eveniment. La concert au partici-pat copiii și elevii din instituţiile de învăţământ locale, iar cei mai cura-joși vârstnici au cântat și au dansat, asigurându-le tuturor celor prezenţi o dispoziţie bună.

“Adresez cele mai sincere felici-tări și urări de sănătate persoanelor

de vârsta a treia. Fiind convinsă de faptul că oamenii în etate din RM nu au parte de viaţa pe care o merită, îmi exprim regretul și sunt solidară doleanţelor acestora de a avea un trai decent. De aceea, adresez un apel către populaţia republicii de a manifesta atitudine deosebită, cu grija și respect, faţă de oamenii în etate. Ajutaţi-i să-și trăiască bătrâ-neţile în liniște, pace, belșug și înţe-legere alături de cei dragi” a declarat Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și a Familiei.

Fundaţia “Edelweiss”, de aseme-nea, a felicitat benefi ciarii Centrului “Răsărit“: “Datoria fi ecăruia dintre noi este să contribuie la dezvolta-rea ţării noastre, ceea ce va duce la bunăstarea tuturor cetăţenilor moldoveni. Această frumoasă săr-bătoare ne oferă posibilitatea să aducem mulţumiri acelor bunici care și-au adus, la rândul lor, apor-tul la dezvoltarea ţării. Este rândul nostru să Vă sprijinim și, în acest context, permiteţi-ne să vă oferim în dar aceste seturi de plapume care, cu siguranţă, vă vor fi foarte utile. Sincere felicitări!” a menţionat Lara Castraveţ, coordonator Proiecte “Edelweiss”.

******Fundația EDELWEISS este o

organizaţie neguvernamentală, nonprofi t și apolitică, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad

Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dez-voltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crea-rea oportunităţilor pentru oame-

nii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oame-nilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dina-mismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și expe-rienţa anilor.

Adriana Iepure, pentru FLUX

“Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate”, sărbătorită la azilul de bătrâni din Străşeni

GALA INTERNAŢIONALĂ A TEATRELOR DE PĂPUŞI LICURICI – 65, ediţia a IV-a08.10.10, „Spărgătorul de nuci”, Teatrul de Păpuși din Baia Mare (România), ora 10.00

08.10.10, «Мечо пух и приятели», Куклен Театър „Усмивки” (Sofi a, Bulgaria), ora 12:30

08.10.10, „Сказка цепочка”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17:00

09.10.10, „Povestea de Crăciun”, Teatrul de Păpuși “Gulliver” (Galaţi, România), ora 10:00

09.10.10, „Povestea omuleţului alb”, Teatrul “Arlechino” (Brașov, România), ora 12:30

09.10.10, „Fata Babei și fata Moșneagului”, Teatrul Republican „Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17:00

10.10.10, «Гуси-лебеди», Набережночелнинский Театр Кукол (Rep. Tatarstan, Rusia), ora 10.00

10.10.10, „Circul din pădure”, Teatrul de antrepriză „Magic” (Chișinău, Moldova), ora12:30

10.10.10, „Pe petite histoire”, Compagnie „Sabine Londault” (Paris, Franţa), ora17:00

11.10.10, „Чему старэюць людзi?” Беларускi Тэатр Лялек (Мinsk, Belarus), ora 10.00

11.10.10, „Eu și marioneta”, Teatrul Municipal de Marionete (Chișinău, Moldova), ora 12.00

11.10.10, „Безымянная звезда”, Театр Кукол “Огниво” (Moscova, Rusia), ora 17.00

12.10.10, „Гуси – Лебеди”, Крымский Aкадемический Театр Кукол (Simferopol,Ucraina), ora 10:00

12.10.10, „Little Amadeus”, A Gadit Theatre (Tel Aviv, Israel), ora 12:30

12.10.10, „Silence”, Compagnie Bodecker & Neander (Stuttgart, Germania), ora 17.00

13.10.10, „Păcală”, Teatrul de animaţie “Ţăndărică” (București, România), ora 10.00

13.10.10, „Făcătorii destinului”, Teatrul Municipal de Păpuși „Guguţă” (Chișinău, Moldova), ora 12.30

13.10.10, „Аленкий цветочек”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17.00

14.10.10, „Ursul păcălit de vulpe”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” (Iași, România), ora 10.00

14.10.10, „Золушка”, Крымский Aкадемический Театр Кукол (Simferopol,Ucraina), ora 12.30

14.10.10, „Luceafărul”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17.00

14.10.10, Închiderea festivă și celebrarea jubileului, ora 18:00

ANIVERSARE

Teatrul „Licurici” – 65 de ani de basm şi patru Gale Internaţionale a Teatrelor de Păpuşi

8 OCTOMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Turnaţi vin şi daţi… sarmaleTurnaţi vin şi daţi… sarmale

Diverse

Chiar dacă mâncăm sarmale pe par-cursul întregului an, până la urmă, sarmalele rămân a fi totuși o mânca-re de toamnă sau, mai degrabă, de nuntă. Fiind un popor eminamente tradiţionalist, oricât de sofi sticată ar fi nunta, oricâte fi neţuri și mâncă-ruri exotice ar fi clădite pe mese, în câteva niveluri, într-un periculos joc de echilibristică, aceasta nu va avea niciodată un fi nal logic fără tradiţio-nala farfurie cu sarmale. Cine, să-mi spuneţi, își va pune banul, cu inima ușoară și neîmpovărată de păreri de rău, fără a aprecia, mai întâi, dacă sarmalele nu au fost prea sărate, dacă au fost sufi cient de bine fi erte, dacă au fost destul de mărunte, dacă nu s-a lipit orezul și dacă s-au topit în gură. Până la urmă, sar-maua la noi rămâne a fi criteriul reușitei unei nunţi. „Sarmalele au fost bune”, - deci, putem spune că nunta a fost un succes.

Și încă un motiv pentru care am ales sar-malele: cu puţin timp în urmă, în România s-a desfășurat festivalul sarmalelor. Vă ima-ginaţi ce festin al gurmanzilor a fost acolo, ce arome răspândeau ceaunele enorme cu sarmale, fi erte la foc de lemne, cu tot felul de umpluturi, după reţete transmise din generaţii în generaţii. Festivalul este unul tradiţional, la el înscriindu-se participanţi din toată ţara, dar și din afara acesteia. Chiar dacă noi nu avem un asemenea festi-val, nimic nu ne împiedică să învârtim și noi un ceaun de sarmale, pe care să le fi erbem afară, la cotlon, evident, dacă-l avem, sau, dacă nu, la cuptorul de la aragaz. Reţeta – la discreţie: una pe care o aveţi de la mama și bunica, de la o prietenă care se pricepe bine în ale gătitului sau dintr-o carte de bu-

cate. Dacă nu aveţi o reţetă anume, care să constituie specialitatea casei, încercaţi una dintre cele pe care vi le propun eu aici. În-cep cu sarmalele românești, gătite după o reţetă dintr-o carte de bucate foarte veche, prezentată la una dintre ediţiile anterioare ale festivalului sarmalelor.

Sarmale româneştiTocaţi cu satârul sau cu un cuţit potrivit

un kilogram de carne de porc și 100 g de slă-nină afumată. Tăiaţi mărunt 200 g de ceapă și căliţi-o, împreună cu 250 g de orez ales și spălat bine, într-o lingură de untură. Ames-tecaţi ceapa cu carnea, potriviţi de sare, pi-per și boia dulce. Între timp, pregătiţi foile de varză murată și înfășuraţi sărmăluţe cât mai mici. (Înfășuratul sărmăluţelor nu este o treabă prea complicată, dar pentru cine nu a făcut niciodată lucrul acesta, ar fi ne-cesar un curs intensiv de iniţiere, predat de mama, de vreo mătușă sau, de ce nu, chiar de mama-soacră.) Așezaţi cu grijă sărmălu-ţele într-un vas de pământ ars, un ceaun de tuci sau, dacă nu aveţi nici una, nici alta, - în-tr-o cratiţă, pe un strat mai gros de varză to-cată cât mai mărunt. Adăugaţi apoi o lingu-ră de untură topită, o foaie de dafi n, boabe de piper, o crenguţă de cimbru și bulion de roșii subţiat cu apă. Acoperiţi vasul și fi er-beţi sarmalele, la foc mic, timp de două ore. Luaţi apoi capacul și daţi cratiţa la cuptor, să se rumenească puţin sarmalele. Mai puteţi pune între sarmale și bucăţi de costiţă afu-mată. Nu mai zic că puteţi înveli sarmalele și în foi de viţă.

Dacă aţi observat, pe la noi se pune mai puţină carne în sarmale, decât în cele tra-diţionale românești. Sau, cel puţin, așa se fac sarmalele pe la mine pe acasă. Un secret al sarmalelor deosebit de savuroase este folosirea câtorva feluri de carne în compo-ziţia pentru umplutură. Eu vă recomand să încercaţi următorul amestec: carne de porc,

vită și piept de raţă sau gâscă, în pro-porţii aproximativ egale. Reţeta care urmează este tot una bogată în căr-nuri și, deci, mai periculoasă pentru siluetă, dar, fi indcă nu facem sarma-le chiar în fi ecare zi, ni le putem per-mite uneori.

Sarmale coapte în dovleac

Pregătiţi umplutura de sarmale dintr-un kilogram de carne, ames-tec de vită și porc, tocată sau tăiată cât mai mărunt, două cepe tăiate

mărunt, 250 g de orez spălat, 100 g de slă-nină afumată, sare, piper, busuioc și cimbru după gust. Mai adăugaţi și un dovlecel, ras pe răzătoarea mică. Spălaţi foile de varză acră și înfășuraţi sarmalele pe care le puneţi într-o cratiţă. Turnaţi apă cât să le cuprindă și fi erbeţi-le 30-40 de minute. Luaţi un do-vleac mare, rotund, tăiaţi-i un capac, scoa-teţi-i seminţele și spălaţi-l bine. Mutaţi apoi sarmalele în dovleac, alternând rândurile de sarmale cu felii de kaizer sau costiţă afuma-tă. Deasupra presăraţi mărar tocat mărunt. Puneţi dovleacul umplut într-o cratiţă mai adâncă în care aţi turnat un păhar de ulei și apă, apoi daţi-l la cuptor pentru aproxima-tiv 3 ore. Serviţi sarmalele cu smântână.

Următoarea reţetă de sarmale ar putea face deliciul unei mese de sărbătoare, de Crăciun, de exemplu, pentru că, pe lângă gustul fantastic, aceste sarmale au și un as-pect deosebit.

Sarmale cu surpriză, fi erte în vinTocaţi un kilogram de carne de porc și

amestecaţi-o cu două cepe tăiate mărunt și călite în puţin ulei sau untură. Adăugaţi 100 g de orez spălat, 1-2 linguri de pastă de tomate, sare și piper după gust. Omogeni-zaţi compoziţia și faceţi sărmăluţe mai mici, înfășurate în foi de varză murată. Puneţi apoi câte 3 sărmăluţe mici și câte o buca-tă de cârnaţ proaspăt într-o foaie mare de varză și împachetaţi. Procedaţi la fel și cu restul sarmalelor. Veţi avea nevoie în total de aproximativ 400 g de cârnaţi proaspeţi. Pe fundul unei cratiţe așezaţi, mai întâi, un strat de varză tocat, puneţi apoi „cuiburile” de sarmale și alternaţi, tot așa, straturile de sarmale cu cele de varză. Ultimul strat tre-buie să fi e de varză tocată. Turnaţi apoi un litru de vin alb, sec, și o jumătate de litru de apă. Fierbeţi sarmalele la cuptor circa 2-3 ore, la foc potrivit, până scade aproape tot

lichidul. Serviţi sarmalele cu mămăligă. În acest preparat nu se pune cimbru și nici nu se servește cu smântână, deoarece sarma-lele trebuie să păstreze savoarea vinului.

Acum să trecem ușor de la tradiţie la avangardism, moderat desigur. Aţi gustat vreo dată sarmale cu pește. Eu am încercat ceva mai demult niște go-goșari umpluţi cu somon și orez, care au fost delicioși. Reţeta care urmează este pentru cei dornici să guste ceva mai neobișnuit, dar și pentru adepţii unui mod de viaţă sănătos.

Sarmale în foi de varză acră, cu peşte

Treceţi prin mașina de tocat carne cam o jumătate de kilogram de fi leu

de pește, proaspăt sau decongelat, împre-ună cu 50 g de slănină afumată sau 100 g de ceafă de porc afumată și 1-2 cepe toca-te și călite ușor în ulei. Adăugaţi la tocătură un vârf de cuţit de ienibahar, 200 g de orez spălat, 25 g de făină, 50 ml de suc de roșii și mărar tocat. Faceţi din această umplutu-ră sarmale potrivite. Pentru aromă, puneţi în oala în care veţi fi erbe sarmalele o foaie de dafi n, o crenguţă de cimbru și boabe de piper. Le fi erbeţi în mod obișnuit, la aragaz sau în cuptor.

Până la sarmalele bogate și cărnoase de Crăciun mai avem de trecut peste un post care, deși nu este foarte aspru, este totuși destul de lung. Pentru cei care vor decide să-și mai înfrâneze poftele, inclusiv gastro-nomice, sarmalele de post ar fi o alternati-vă bună pentru o masă cât mai diversă. În sarmalele de post veţi pune ceva mai multă ceapă, dar și o bucată de praz, un morcov, ras sau tăiat cât mai mărunt, o rădăcină de pătrunjel. Eu mai pun și o bucăţică de varză proaspătă, tocată foarte fi n, astfel ca sarma-lele, în lipsa cărnii, să fi e mai moi. În unele zone, sarmalele se fac și acum, deși mai rar, cu crupe de porumb sau amestec de orez cu crupe. Cu niște ani în urmă, aceasta era

amestecul tradiţional, mai ales pentru oale-le mari de sarmale care se făceau la nunţi, praznice sau la anumite sărbători. Aveau un gust aparte, mai ales cum le făcea străbuni-ca mea, mărunte cât o prună din cele bru-mării. Un gust original au sarmalele cu nuci, la fel de potrivite pentru un meniu de post.

Sarmale de post cu nuciTăiaţi mărunt 5-6 cepe, puneţi-le într-o

cratiţă, împreună cu un pahar de apă și lă-saţi să fi arbă 10 minute. Adăugaţi peste cea-pă doi morcovi, trei cartofi și o ţelină mică, date pe răzătoare. Puneţi o jumătate de ki-logram de orez spălat bine, un păhar de suc de roșii și fi erbeţi până se evaporă lichidul. Luaţi compoziţia de pe foc și mai adăugaţi 100 g de nuci tocate, un pahar de ulei și pă-

trunjel tocat mărunt. Înfășuraţi sarmalele în foi de varză acră sau dulce, opărite, așezaţi-le într-o cratiţă, turnaţi apă cât să le acopere și daţi-le la cuptor. Dacă pregătiţi sarmalele cu varză dulce, puteţi adăuga la fi ert și pu-ţin borș acru sau suc de lămâie, după gust, atunci când sunt aproape gata.

Tot răscolind prin fel de fel de cărţi și re-viste de specialitate, am acumulat un nu-măr impresionant de reţete de sarmale din-tre cele mai originale. Astăzi ne oprim aici, dar ulterior am putea continua periplul, mai aruncând câte o privire și prin cratiţele cu sarmale ale vecinilor noștri greci sau polo-nezi, de exemplu. Până la o nouă întâlnire vă zic, iarăși, poftă bună!

Laura POPOVICI, FLUX

Un lucru este cert în prezen-tul sezon rece: se poartă fru-museţea. Peste tot, pe toate podiumurile găsim un amestec senzual de simplitate cu ele-ganţa remarcabilă, mai ales în rândul accesoriilor. Toamna lui 2010 începe cu bijuterii masi-ve, cu berete franţuzești și cu-rele în accente de culoare și se continuă cu o iarnă unde blana ocupă primul loc, fi e că sunt că-ciuli sau fulare, unde mănușile din piele ne protejează de frig într-un mod feminin și ochelarii de soare retro ne feresc ochii de zăpada strălucitoare.

Accesoriile din sezonul rece sunt pregătite să ofere fi ecărei ţinute un farmec aparte, având, totodată, capacitatea de a se asorta oricărei personalităţi, fi e că ești o femeie elegantă, non-conformistă sau clasi-că. Din lista de mai jos, cu siguranţă vei găsi cel puţin un accesoriu care să ţi se potrivească:

Mănuși din pieleMănuși din pieleEleganţa desăvâr-

șită, mănușile din piele se asortează la orice ţinută, fi e că vorbim de un palton sau de o geacă de fas. Însă anul aces-ta, spre deosebire de alţi ani,

mănușile din piele, indiferent de culoarea lor, trebuie să fi e lungi, până la cot sau până la jumătatea antebraţului.

Curele în nuanţe tariCurele în nuanţe tariP e n -

tru că în acest sezon se p o a r t ă f o a r t e

mult negrul și nuanţele de gri, trebuie să introducem în ţinută și mici accente de culoare. Iată că designerii ne propun curele-le subţiri sau centurile, care tre-buie să fi e în nuanţe tari, pentru a contrasta cu ţinutele neutre.

Ochelari de soare Ochelari de soare supradimensionaţisupradimensionaţi

Deși se menţine nota retro din sezonul cald, ochelarii de soare din acest sezon rece nu numai că trebuie să fi e cu lentile cât

mai mari, dar se remar-că și prin rama foarte groasă, mai ales în secţiunea laterală.

Pălării retroPălării retroNu sunt ele

foarte prac-tice, pentru că trebuie să admitem că ne feresc mai mult de ploaie sau ninsoare, nu și de frig,

însă sunt foarte feminine. Poţi să alegi o pălărie cu boruri largi, inspirată de anii 80, sau o pălă-rie masculină, desprinsă din era jazzului.

Mai practice decât pălăriile și cu o notă mai tinerească, berete-le franţuzești au revenit pe podi-umuri. Partea cea mai frumoasă este că le poţi alege în orice nu-anţă dorești, de la cele mai aprin-se la nuanţe neutre delicate.

Căciuli ruseștiCăciuli ruseștiIată ce ne trebuie când nin-

soarea nu se mai oprește și viscolul ne îngheaţă obrajii: că-ciulile rusești, omnipre-zente pe podiumurile sezoanelor reci de câţiva ani buni. Investește într-o astfel de căciulă, în nu-anţe de gri sau de maro. Nu vei regreta.

Fes tricotatFes tricotatDacă nu ţi se potrivesc

căciulile rusești, atunci te poţi feri de frig într-un

mod mai puţin evident, cu un fes simplu tricotat. Poartă astfel de căciuli numai la ţinutele ca-sual sau cel mult smart-casual.

Bentiţe negreBentiţe negrePentru zilele mai calde de

toamnă sau chiar de iarnă, poţi să apelezi la o bentiţă mai lată, care să îţi acopere urechile. Se poartă bentiţele negre, care pot avea rol de protecţie sau, pur și simplu, rol decorativ, mai ales când te grăbești și nu ai timp să îţi coafezi părul.

Fulare din blanăFulare din blanăSă nu crezi că nu se poartă și

fularele normale, tricotate, însă cea mai importantă tendinţă este cea a fularelor din blană. Acestea nu numai că sunt ex-trem de practice, dar pot să ofe-re oricărei ţinute o notă distinc-tă de eleganţă. Poţi opta pentru cele din blană artifi cială.

Cercei candelabruCercei candelabruÎn categoria

bijuteriilor, pe primul loc se clasează cerce-ii candelabru, foarte lungi. Aceștia sunt în special aurii și au cel puţin trei lanţuri decorate cu pietre semi-preţioase.

Inele voluminoaseInele voluminoaseCa și brăţările suprapuse, un

inel uriaș poate să reprezinte el singur o adevărată capodope-ră care să îţi evidenţieze ţinuta aleasă. Nu ai nevoie de nici o altă bijuterie. Un inel de acest gen va fi îndeajuns.

Brăţări suprapuseBrăţări suprapuseO tendinţă ce se păstrează din

sezonul cald, brăţările suprapu-se. Două, trei, chiar patru brăţări la o singură mână sunt îndeajuns pentru a scoate o ţinută din ano-nimat, mai ales dacă aduc accen-te de culoare. Dacă porţi aceste brăţări nu mai ai nevoie de inele, cel puţin nu pe aceeași mână.

Coliere statementColiere statementLa baza gâtului, colierele sta-

tement devin în acest sezon

adevărate opere de artă. Poar-

tă-le în special peste rochiile la

baza gâtului, astfel încât colie-

rul să stea peste material și să

dea senzaţia că face parte din

modelul ţinutei tale. Dacă alegi

un astfel de colier este reco-

mandat ca ţinuta să fi e uni. Un

imprimeu ar putea fi prea mult.

Linii delicateLinii delicateDacă bijuteriile masive nu te

atrag, nu trebuie să intri în pa-

nică, designerii au avut grijă să

ne ofere și bijuterii în linii deli-

cate, pentru femeile care prefe-

ră simplitatea. Poţi oricând să

apelezi la bijuterii clasice, cum

ar fi un pandantiv simplu, un

lănţișor sau o brăţară rafi nată

sau un ceas clasic metalic sau

cu o curea subţire de piele.

Este la modă, este accesoriul pe care îl vezi la toate vedete-le. Unul, două, mai multe, mai mici sau pe suprafeţe mai mari ale corpului. Îţi dorești, dar e greu să te decizi asupra locului și desenului. Ai vrea să îţi faci și tu, dar îţi este frică că te vei plictisi de el. În plus, cum îl vei avea pentru tot restul vieţii, trebuie să te reprezinte.

Ales cu atenţie, tatuajul îţi poate susţi-ne personalitatea, poate trezi curiozităţi și atrage priviri.

Cea mai frecventă greșeală care se comi-te în cazul tatuajului este excesul. De foar-te multe ori ceva frumos se poate transfor-ma în ceva vulgar, dacă nu știi unde să te oprești.

O altă greșeală o reprezintă tatuajele care reprezintă numele iubitului. Ce vei face dacă relaţia se va termina și următo-rul iubit va da cu ochii de numele celuilalt? Sunt multe alte metode pentru a-i arăta iu-birea, nu e nevoie să-ţi scrii pe piele pentru totdeauna numele lui.

Un alt aspect la care trebuie să te gân-dești este alegerea locului în care îţi vei face tatuajul. Uneori poate fi prea vulgar pentru a mai fi sexi sau misterios.

Alegerea simbolului este o problemă personală, dar pe care va trebui s-o tra-tezi cu atenţie. Nu este un simplu acce-soriu, este accesoriul cu care vei trăi me-reu, despre care vei fi întrebată, cu care vei fi asociată. Va fi „eticheta” ta.

Iată câteva exemple de tatuaje și semnifi caţia lor. Gândește-te dacă te regăsești într-un astfel de desen sau îţi poţi crea singură propriul simbol.

Tatuajele brăţară - sunt cele mai răs-pândite modele de tatuaje. Le poţi vedea peste tot - de la rockeri până la femei tinere. Un astfel de tatuaj este o alegere clasică de model de tatuaj și poate fi făcut pe încheietura mâinii sau glezna piciorului.

Tatuajele cu fl uturi - în mitologia grea-că psihicul a fost reprezentat prin aripi de fl uture. Fluturii sunt asociaţi cu ri-dicarea sufl etului și ieșirea din cocon, transformarea de la terestru la aer.

Tatuarea armelor - acest tatuaj sem-nifi că adesea puterea și violenţa. Este înzestrat cu un simbolism letal.

Tatuajul cheii sol - cheia muzicală este un simbol preferat al iubitorilor muzicii.

Tatuajele fl orale - culorile sunt o parte im-portantă a semnifi caţiei tatuajelor fl orale. Trandafi rul roșu cu alb semnifi că unitatea, pe când trandafi rul roșu semnifi că frumu-

seţea necondiţionată. Trandafi rii negrii simbolizează moartea sau un set de idei, credinţe.

Zonele cele mai des tatuate sunt degetul inelar, încheietura mâinii, umărul, gâtul, mai ales partea din spate, șoldurile, după ureche și partea interioară a gleznei.

SĂNĂTATEFă-ţi pasta de

dinţi acasăNu ai nici un motiv să nu-ţi îngrijești dinţii, iar pentru o mai bună îngrijire a acestora îţi oferim o reţetă pentru a-ţi putea crea propria pastă de dinţi la tine acasă.

Încearcă următoarea reţetă pentru a face o pastă de dinţi de casă:

1/4 de lingură de ulei de mentă (peppermint);1/4 de lingură de ulei de mentă (spearmint);1/4 de ceașcă de arorut;1/4 de ceașcă de praf de iris;1 lingură de salvie.

Amestecă toate aceste ingrediente într-un castron. Adaugă apă până când se formează o pastă cu consistenţa dorită de tine (mai groasă sau subţire). Ţine totul la temperatura came-rei într-un borcan acoperit. Folosește în loc de peppermint și spearmint câte o jumătate de lingură de ulei de scorţișoară și ulei de cuișoare.

Amestec simplu de pastă de dinţi:Amestec simplu de pastă de dinţi:Bicarbonat de sodiu; sare; apă; glicerină; ulei de mentă (pep-

permint).

Amestecă 3 părţi de bicarbonat de sodiu cu o parte de sare. Adaugă 3 linguri de glicerină la fi ecare sfert de ceașcă al acestui amestec, apoi adaugă apă pentru a face o pastă groasă. Adaugă câteva picături de ulei de mentă (peppermint) pentru un gust mai bun. Astfel obţii o pastă pentru dinţi simplă și bună.

Pasta de dinţi cu aromă de mentăPasta de dinţi cu aromă de mentă6 linguri de praf de copt;1/3 de lingură de sare;4 linguri de glicerină;15 picături de mentă (peppermint).

Indicaţii: Se amestecă bine. Ar trebui să rezulte o pastă de consistenţă groasă. Păstrează totul într-un recipient și credeţi-ne că te va surprinde prospeţimea pe care o vei resimţi în gură prin pasta de dinţi obţinută în acest mod.

SFATURI UTILECele mai utile zece băuturi

Sucul de rodii. În plus, faţă de elementele menţionate, acest suc conţine calciu, fosfor, magneziu, fi er și sodiu. Este extrem de benefi c pentru sistemul cardiovascular, însă nu este re-comandat persoanelor care suferă de ulcer sau aciditate stomacală ridicată.

Vinul roșu. Această băutură este recunoscută pentru abilităţile sale de a reduce riscurile de dezvoltare a cancerului. Din acest motiv, mul-ţi dintre medici recomandă consumarea unei cantităţi de 30 de mililitri de vin roșu zilnic.

Sucul de grepfrut. Conţine multe vitamine din grupa

B, benefi ce pentru păr și unghii, precum

și acid ascorbic, ce luptă împotri-va mi-crobilor. În plus,

sucul de grepfrut ajută la îmbunătăţirea capacităţilor de memorare, luptă împotriva cancerului la sân și menţine elasticitatea pielii.

Sucul de mure. Murele sunt cunoscute pentru capacitatea de a îmbunătăţi vederea și de a lup-ta împotriva diareii. De asemenea, aceste fructe luptă împotriva diabetului, previn dezvoltarea afecţiunilor gingiilor și menţin tinereţea între-gului organism.

Sucul de cireșe. Conţine vitamina A, necesară pentru dinţi și ochi, fi er și vitamina C, care luptă împotriva infecţiilor. În plus, împiedică dezvol-tarea mai multor tipuri de cancer.

Sucul de acai. Aceste fructe conţin pigmenţi speciali care hidratează pielea și îi previn îmbă-trânirea. Ele mai conţin și mulţi acizi grași nece-sari pentru funcţionarea normală a creierului și a sistemului nervos.

Sucul de merișor. Are o acţiune antipiretică (combate febra), ajutând la tratarea efi cientă a răcelilor. Acest suc elimină toxinele din orga-nism, având o puternică acţiune diuretică.

Sucul de portocale. Mărește rezistenţa orga-nismului la gripă, îndepărtează oboseala, acti-vează funcţiile creierului și întărește vasele de sânge.

Ceaiul. Nu contează prea mult tipul ceaiului, dar nu ar trebui să fi e din acela îmbuteliat, care se găsește în orice magazin. Ceaiul este o bău-tură revigorantă care ajută la combaterea afec-ţiunilor inimii și a multor alte infecţii.

Sucul de mere. Poate fi folosit pentru a ameli-ora și trata ateroscleroza, afecţiuni ale fi catului, ale vezicii urinare și ale rinichilor.

Apa oxigenată conţine peroxid de oxigen, care are o acţiune mult mai blândă decât clorul. Pentru albirea rufelor, cel mai bine este să le înmuiaţi, două ore, în apă ameste-cată cu apă oxigenată, iar apoi să le spălaţi în mașina automată, la o temperatura în-altă. Pentru a evita ca la spălat culorile din unele haine să se imprime și pe altele sau ca hainele colorate să se decoloreze, adăugaţi în mașina de spălat o lingură de alcool alb, menajer.

Hainele curăţate chimic sau cele pe care le aduceţi de la curăţătorie este bine să le ae-risiţi un timp mai îndelungat, afară, înainte de a le purta.

Pentru a înlătura mirosul de transpiraţie sau de vechi, din cămăși sau din diverse hai-ne, puneţi în mașina de spălat 50-60 de gra-me de bicarbonat, fără alt detergent, apoi fi xaţi pe programul de clătire.

Perdelele îngălbenite și feţele de masă pă-tate devin din nou frumoase și albe dacă ală-turi de detergent puneţi în mașina de spălat și un pacheţel de praf de copt.

Pardoseala de gresie din băi și bucătării va fi întotdeauna curată și strălucitoare dacă o șter-geţi, regulat, cu o cârpă îmbibată în alcool.

Covoarele se curăţă frumos dacă se șterge suprafaţa acestora cu un tampon înmuiat în esenţă concentrată de ceai.

Cum se scot diverse pete?Pentru cele de grăsime, presăraţi peste

pată puţin praf de amidon și frecaţi ușor. Lă-

saţi să acţioneze 10-20 de minute, apoi fre-caţi cu o perie sau cu un burete aspru. Tur-naţi deasupra foarte puţin detergent pentru vase și spălaţi haina la cea mai înaltă tempe-ratură pe care o suportă.

Din zer de lapte și sare se prepară o pas-tă, cu care se pot scoate petele de mucegai. Se clătește, apoi se spală cu apă caldă. Dacă ţesătura e albă sau de culoare deschisă, se poate întinde afară, întrucât razele soarelui au un ușor efect de înălbire.

Pentru petele de transpiraţie, se amestecă o lingură de sare cu o lingură de bicarbonat de sodiu și se adaugă atâta apă cât să se obţină o pastă. Se freacă pata cu ea. Se lasă amestecul pe pată, aproximativ o oră, apoi se spală.

Pentru a înlătura urmele de grăsime de pe guler, preparaţi o pastă din bicarbonat de sodiu și puţin detergent de vase. Se freacă locurile murdare, se lasă să acţioneze 50-60 de minute, apoi se clătește bine.

Doriţi un detergent natural, ecologic, ief-tin, ușor de preparat și care elimină petele de grăsime și murdăria? Miroase plăcut, nu este toxic și are efect de lungă durată. Se fo-losește la curăţatul chiuvetelor și al vaselor din oţel inoxidabil, pentru suprafeţele de lemn, podele de ceramică și suprafeţe din plastic.

Cum se prepară? Se amestecă 600 de ml de oţet alb, 250 de ml apă, 20 de picături de ulei aromat de eucalipt și 20 de picături de ulei de levănţică.

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Accesoriile sezonului rece 2010-2011

Ce spune tatuajul tău despre tine? Trucuri gospodăreştiTrucuri gospodăreşti

8 OCTOMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 8.30 Concert. Pepe la Chișinău

10.40 Film românesc. Dacii. România

1967 12.20 Concert. Seara moldovenilor

15.00 Documentar. Vinurile Moldovei 15.30Desene animate

17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Recital . Zinaida Julea 18.30

Documentar. Turismul în Moldova 19.00 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.4. Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00

Concert. Jocul moldovenilor 22.50 Film românesc. Castelul

din Carpaţi. România 1981 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30 Te-

leshopping 07:00 Film serial: Pe

cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r)

(AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalin-

da (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15

Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ

16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea

de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești

reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30

Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima

telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12)

(romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP)

(romance) 2:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată

de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film

serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30

Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30

Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial:

Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? Omul care aduce cartea

10:00 Film: Soarele ucigaș (r) 12:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.9, anul I 14:00 Film:

Nedreptate oarbă 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3844

17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:30 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa

22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Moștenirea, ep.8 00:00 Serial: Fringe, ep.9, anul I 01:00 Film:

Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa (r) 02:30 Știrile Pro

Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15

Promotor (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.8 (r) 05:00 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00

Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро».

Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

10.30 «Знакомство с родителями» 11.25

«Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный

приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости

14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами)

15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55

«Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50

«Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55

«Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время»

21.30 «Банды» 22.30 «Человек и закон» с Алексеем

Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 «Судите сами»

с Максимом Шевченко 0.45 Джулия Робертс в фильме

«Эрин Брокович» 3.00 Новости 3.05 Сериал «Спасите

Грейс» 3.50 «Охота на наркоту»

6.00, 7.00, 8.00,

16.00, 23.10 ȘTIRI.

6.10, 7.10 Bună di-

mineaţa! 8.15 Respiro. 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia

la “Acoperămîntul Maicii Domnului”. Transmisiune în direct.

9.30 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.20 Respiro. Schiţă

despre casa-muzeu “Vasile Pogor”. 10.30 ARTelier. 11.00

Miracolul dansului. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25

Film. “VĂLEU, VĂLEU NU TURNA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1991).

14.50, 16.10 “20 de ani în faţa dragostei”. Gheorghe Ţopa.

17.15 Respiro. Versuri în lectura actriţei Ninela Caranfi l. 17.35

Dor. Oraș minunat - Chișinău. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIO-

COLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 1.15 Vector european.

20.30 Povestea de seară. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50

Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40 Perpetuum

mobile. 23.20 Film. “ÎNTOARCEREA LA “LAGUNA ALBASTRĂ”

(SUA, 1991). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici

și acum. Știri. 2.30 Dor. 3.00 Respiro. 3.10 Perpetuum mobile.

3.40 Ritmuri folclorice cu formaţia “Etnos”. 4.40 Cu noi la tea-

tru. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-

scop (desene animate, meteo

Moldova, horoscop) 8:00 ’Ne-

atza cu Razvan si Dani. diver-

tisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial.

11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden”

serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie

14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00

Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets

of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin in-

formational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial.

21:30 “Сокровище Амазонки” (США 2003) “The Rundown”

fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertis-

ment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator

2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOI-

SIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA

VIE / Fiction Episode 919 12:00 BELLE-BAIE / Fiction A la recherche de...

12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360°

- GEO / Documentaire Japon, la voie du thé 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:05 DOMBAIS & FILS / Fiction Episode 2/2 16:45 L’AUTRE EMOI

Mélanie Laurent 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MOURIR

D’AIMER / Fiction 21:15 L’AUTRE EMOI Bruno Lochet 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 LE SOLITAIRE / Cinéma 23:35 INFRAROUGE / Court

métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS 1:55 LA GRANDE

LIBRAIRIE 2:50 QUESTION A LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10

VERDICT / Documentaire L’aff aire Caubisens

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.6,7

9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.6,7 10.30

Telecinemateca. Indestructibilul. Thriller.

SUA 2000 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal

cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.35

19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.4 Ep.17,18 20.50

Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Film românesc. Dacii.

România 1967 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30 Te-

leshopping 07:00 Film serial: Pe

cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi

(r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial:

Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film

serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15

Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ

16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de

ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale

despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance)

21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30

Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea

Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (ro-

mance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30

Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r)

(AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? Omul care aduce cartea 10:00

Film: Pe un alt drum (r) 12:00 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într o pastilă,

ep.8, anul I 14:30 Film: Soarele ucigaș 16:00 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.3843 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Triplu X II 22:25 Profi t 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.7

00:00 Serial: Fringe, ep.8 01:00 Film: Triplu X II (r) 02:30 Știrile

Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.7 (r) 05:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости

9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение

9.30 «Жить здорово!» 10.30 «Знакомство с

родителями» 11.25 «Контрольная закупка»

12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы»

14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00

Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом

Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный

фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55

«Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30

«Голоса» 22.30 Среда обитания. «Шампунь на вашу голову»

23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. «Тэтчер. Женщина

на вершине власти» 0.55 Остросюжетный фильм «В тылу

врага: Ось зла» 2.35 Валентина Теличкина, Виктор Павлов

в фильме «Ловкачи» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Ловкачи».

Продолжение

6.00, 7.00, 8.00,

16.00, 23.10 ȘTIRI.

6.10, 7.10 Bună di-

mineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05, 2.35

Congresul IV al Originarilor din RM. Transmisiune în direct

de la Ceremonia de decorare a participanţilor la Congresul IV

al Originarilor din RM. 10.30 Zona liberă. 11.00 Documentar.

“Jurnal de călătorie”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25

Focus. Magazin TV. 14.15 Film. “FEMEIA IUBITĂ A MECANICULUI

GAVRILOV” (URSS, 1981). 15.30 Gagauz ogea. 16.10 Docu-

mentar. “Veșmintele lumii. California”. 16.35 De-ale pescarilor.

Program de divertisment. 17.05 Documentar. “Global 3000”.

17.35 Russkii mir. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 4.40 “TVMI - locul întâlnirilor”.

Talk-show cu participanţi la Congresul IV al Originarilor din

RM. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30,

4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI”

(Franţa, 2006). 22.45, 23.25 Film. “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA,

1980). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 2.30, 5.35 Descoperă Moldova. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-

scop (desene animate, meteo

Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza

cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:15

„Tatuajul” (Franta 1968) „Le Tatoue” fi lm artistic. 13:00 Ob-

servator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de

stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis”

(Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00

“Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului”

(Romania 2009) serial. 21:30 “Уловки Норбита” (США 2007)

“Norbit” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos.

divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” “The

Offi ce” serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of

Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE

10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05

LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 918

12:00 BELLE-BAIE / Fiction Bouleversements à BELLE-BAIE /

Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE

13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire La 2 CV

l’amour toujours 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DERNIER

MAQUIS / Cinéma 16:40 TANT QUE TU RESPIRES / Court métra-

ge 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 QUESTION A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35

DOMBAIS & FILS / Fiction Episode 2/2 21:15 L’AUTRE EMOI Aïssa

Maïga 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT

D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 RENÉ

/ Fiction Episode 1 1:40 RENÉ / Fiction Episode 2 2:35 TEMPS

PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES BRUMES DU

MANENGOUBA / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10

Ep.5,6 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.5,6

10.30 Telecinemateca. Click. Acţiune.

SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Serial. MASH. Sez.3 Ep.23,24 18.00 Serial. Luna. Ep.34 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.4 Ep.16,17 20.50 Desene

animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00

Telecinemateca. Indestructibilul. Thriller. SUA 2000 0.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30 Te-

leshopping 07:00 Film serial: Pe

cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r)

(AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosa-

linda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15

Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ

16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea

de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești

reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30

Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima

telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP)

(romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată

de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film

serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30

Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30

Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial:

Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? Omul care aduce cartea 10:00

Serial: Om sărac, om bogat, ep.79, 80

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.7, anul I 14:00

Film: Pe un alt drum 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3842

17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:30 Film: Spot 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30

Serial: Moștenirea, ep.6 00:30 Serial: Fringe, ep.7, anul I

01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.79, 80 (r) 03:00 Știrile

Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.6 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00

Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро».

Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

10.30 «Знакомство с родителями» 11.25

«Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный

приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости

14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами)

15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55

«Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50

«Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!»

19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00

«Время» 21.30 «Гаражи» 22.30 «Прости, если сможешь»

23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Комедия

«Роллеры» 2.40 Наталья Егорова в фильме «Арифметика

любви» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Арифметика любви».

Продолжение

6.00, 7.00, 8.00,

16.00, 23.10 ȘTIRI.

6.10, 7.10 Bună di-

mineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Documen-

tar. “Veșmintele lumii. California”. 9.35 O carte pentru tine. 9.45

Congresul IV al Originarilor din RM. Deschiderea Congresului.

Transmisiune în direct de la Palatul Republicii. 11.30 Bună

dimineaţa! (reluare). 13.25 Politica în direct. Talk-show. 14.10

Documentar. “Insulele Seychelles - perla Oceanului Indian”.

15.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.10 Documentar.

“Planeta arborilor”. 16.35 Cu noi la teatru. 17.05 Documentar.

“Arts 21”. 17.35 Gagauz ogea. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIO-

COLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10

Documentar. “Euromaxx”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 21.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII

NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40, 23.20 Film. “CONFESIUNI-

LE UNUI ANONIM” (SUA). 0.45 Respiro. Program muzical. 1.00

Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15

Vedete la bis! 4.30 Congresul IV al Originarilor din RM. Deschi-

derea Congresului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-

scop (desene animate, meteo

Moldova, horoscop) 8:00 ’Ne-

atza cu Razvan si Dani. diver-

tisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial.

11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden”

serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie

14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator

16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00

Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30

“Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “300

спартанцев” (США 2006) “300” fi lm artistic. 23:45 Un Show

Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy”

(SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis”

(Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct.

news magazine (reluare)

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT

NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS

11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fic-

tion Episode 917 12:00 FRANÇOIS EN SERIE / Fiction Episode 22 :

C’est quoi être prêt ? 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DIAMANTS, LES NOUVEAUX

MONDES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05

RENÉ / Fiction Episode 1 15:50 RENÉ / Fiction Episode 2 16:30

CARNETS DE VOYAGE / Documentaire L’Islande 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS

PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ECO 19:35 LES MORFALOUS / Cinéma 21:20 MEET-

MARKET.CA / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

MOURIR D’AIMER / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50

LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL

4:10 VERDICT / Documentaire L’aff aire Crouillère

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2

Ep. 9,10 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15

Telecinemateca. Ioana D’ Arc. Joan of Ark.

Aventuri. SUA 1999 13.50 Film indian 16.30 Telecinemateca.

O iubire fără sfârșit. What dreams may come Dramă. SUA

1998 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.4. Ep.20,21

20.00 Concert. Formaţia Bond 21.00 Desene animate 22.00

Telecinemateca. Războiul minţii. PUSH. SF. SUA 2009 00.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial: Pe

cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi

(r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial:

Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film

serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Cinema ACASĂ: Fraţii (“Kane and Abel”) (partea a III a) (AP)

(dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film

serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ

17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre

viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii

tineri bogaţi (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 20:30 Cinema

ACASĂ: Întâlnire cu Făt Frumos (“Meet Prince Charming”) (12)

(romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial:

Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Întâlnire cu Făt

Frumos (r) (12) (romance) 04:30 Film serial: Luna fermecată

(AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Ce se întâmplă,

doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Ta-

buică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial:

Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.1, anul III 14:00 Promotor

14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t

20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Superman

revine 23:45 Box: Războiul rece”: Klitschko vs. Shannon Briggs

01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Ce

se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Film: Pumping Iron: Viaţa lui

Arnold Schwarzenegger 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică

(r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 Юозас Будрайтис,

Сергей Бондарчук, Николай Крючков в

приключенческом фильме “Бархатный

сезон” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.10

“Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55

Премьера. “Мой сын - Андрей Краско” 12.00 Новости

(с субтитрами) 12.10 “Наталья Селезнева. С широко

раскрытыми глазами” 13.15 Многосерийный фильм

“Террористка Иванова” 16.55 Ирина Муравьева в фильме

“Самая обаятельная и привлекательная” 18.25 “Большие

гонки” 19.50 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута

славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон”

22.40 “Детектор лжи” 23.40 “Что? Где? Когда?” 0.50 Роберт

Де Ниро в остросюжетном фильме “Игра в прятки” 2.35

Мишель Пфайффер в триллере “В ночи” 4.30 Сериал

“Спасите Грейс”

@6 6.00, 12.00,

15.00, 23.00 ȘTIRI.

6.10 Documentar.

“Mein Kamph - așa a fost scris”. 7.05 Serial. “STAGIARII” (Fran-

ţa). 8.00 Documentar. “Pe urmele leneșilor gigantici”. 9.00

Magazinul copiilor. 9.30 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Dor.

Program muzical. 11.00 Bună seara! Talk-show. 11.50 În ritm

de dans. 12.10 Documentar. “Hermanito”. 13.40 Documentar.

“Arts 21”. 14.05 Respiro. Program muzical. 14.15 Lumina

adevărului. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”.

16.25 Respiro. Program muzical. 16.35 Documentar. “Isabelle

Hupert, admirată de o lume întreagă”. 17.35, 1.20 Grigore

Vieru. Poezie și destin. 18.15 Templul muzicii. 19.00 MESAGER

(rus.) 19.35 Erudit-cafe. 20.20 Respiro. Artistul plastic Anatolie

Siliţchi. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.05, 23.15

Film. “REGATUL CERULUI” (Marea Britanie, Spania, SUA, 2005).

0.45 Respiro. Versuri în lectura actriţei Ninela Caranfi l. 1.00

Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Nu am timp să-mbătrânesc.

Benefi ce cu Olga Ciolacu. 4.30 Focus TV. 5.00 La curţile dorului.

5.30 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “As-

térix et les Vikings” (Franta 2006)

desene animate. 9:00 „Extempo-

ral la dirigentie” (Romania 1987)

fi lm artistic. 11:00 “Cutremurul” (SUA 1974) „EarthquaKe” fi lm

artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985)

“Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show

16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burla-

cul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Во имя короля:

История осады подземелья” (Германия, США, Канада 2006)

“In the Name of the King: A Dungeon Siege Tale” fi lm artistic.

22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste.

divertisment 2:00 Observator 2:45 “Cutremurul” (SUA 1974)

„EarthquaKe” fi lm artistic. 4:45 „Operatiunea Scorpionul”

(Hong Kong 1991) “Operation Scorpio” fi lm artistic.

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Recon-

struction 6:30 EN PAYS DE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00

TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE -

MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE -

MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR

BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU (SAISON 2)

12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES

TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES ANIMAUX ET DES

HOMMES / Documentaire Il faut sauver le matou Miro 15:55

ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

17:55 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE

1:40 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:55 GEOPOLITIS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

4:30 CITE GUIDE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10

Ep.7,8 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.7,8

10.30 Film românesc. Castelul din

Carpaţi. România 1981 13.00 Film indian 15.30 Desene

animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna.

Sez. 1 Ep.36 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.4.

Ep.19,20 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia

21.15Telecinemateca. Ioana D’ Arc. Joan of Ark. Aventuri.

SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film se-

rial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii

tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping

09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45

Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O

mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping

14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial:

Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30

Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de

ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești

reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance)

20:30 Cinema ACASĂ: Secrete din trecut (“Easy Virtue”)

(12) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance)

00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film

serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ:

Secrete din trecut (r) (12) (romance) 04:30 Film serial:

Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? Omul care aduce cartea

10:00 Film: Nedreptate oarbă (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul

Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.3845 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00

Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00

Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.30 “Жить здорово!”

10.30 “Знакомство с родителями” 11.25

“Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами)

15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55

“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай

поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Музыкальный

фестиваль “Голосящий КиВиН” 23.55 Фильм “Чужой

против хищников” 1.35 Грегори Пек в фильме “Мыс

страха” 3.30 Валерий Гаркалин, Елена Сафонова в

фильме “Катала” 4.45 Сериал “Спасите Грейс”

6.00, 7.00, 8.00,

16.00, 23.15 ȘTIRI.

6.10, 7.10 Bună

dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05

Vector european. 9.50 Film. “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA,

1980). 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “ÎN-

TOARCEREA LA “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA, 1991). 15.05

Russkii mir. 15.35 Abraziv. 16.10 Documentar. “Jurnal de

călătorie. Guatemala”. 16.40 Erudit-cafe. 17.30 Portrete în

timp. Simion Ghimpu, scriitor. 18.05 Serial. “DRAGOSTE

ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună

seara! Talk-show. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker

plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager.

Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa,

2006). 22.45 Moldovenii de pretutindeni. 23.30 Docu-

mentar. “Hermanito”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Abraziv. 1.40 “Muzica și

natura”. Program de muzică clasică. 2.30 ARTelier. 3.50

Dimensiuni europene. 4.40 Retro TV. Melodii de altăda-

tă. 5.00 Portrete în timp. 5.30 Respiro. 5.45 Calendarul

zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Calei-

doscop (desene animate, me-

teo Moldova, horoscop) 8:00

’Neatza cu Razvan si Dani.

divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009)

serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets

of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “Sobolanul”

(SUA 2000) “Rat” fi lm artistic. 16:00 Observator 17:00

“Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational

20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30

“Хеллбой: Герой из пекла» (США 2004) «Hellboy” fi lm

artistic. 0:30 “O iubire fara sfarsit” (SUA 1998) “What

Dreams May Come” fi lm artistic. 2:30 ”Misiune pentru

presedinte” (SUA 2000) “The President’s Man” fi lm artistic.

4:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden”

serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

5:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL

5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA

POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU

MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 920

12:00 BELLE-BAIE / Fiction Au nom du père 12:30 NEC

PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE

13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres

& des Hommes” La pêche dans tous ses états 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MOURIR D’AIMER / Fiction

16:45 L’AUTRE EMOI Aïssa Maïga 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 1

22:50 RENÉ / Fiction Episode 2 23:35 TRESORS DE CIVILI-

SATION / Documentaire Portugal, mosaïque de cultures

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 DOMBAIS

& FILS / Fiction Episode 2/2 2:40 UNE HEURE SUR TERRE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AMERIQUE DES

AMISH / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation

.Sez 10 Ep 4,5 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5

Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. O altă viaţă.

Beyond the sea. Dramă. SUA 2004 13.00 Film indian 15.30

Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.22,23 18.00

Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea

Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Repu-

blica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.4 Ep.15,16 20.30 Desene

animate 21.00Telecinemateca. Click. Acţiune. SUA 2006 22.40

Telecinemateca. Croaziera. Boat trip. Comedie. SUA 2002 0.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial: Pe

cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi

(r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial:

Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film

serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15

Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ

16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de

Acasă 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale

despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance)

21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30

Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea

Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP)

(romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ

01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire

și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a

Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (di-

vertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

Producţie: Telemundo, Columbia/ SUA, 2007

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? Omul care aduce cartea 10:00

Film: Alex Rider Micul spion (r) 12:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.6, anul I 14:00 Româ-

nia, te iubesc! (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.3841 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Moștenirea, ep.5 00:00 Serial: Fringe, ep.6, anul I 01:00 Film:

Anaconda 2: Goana după orhideea blestemată 02:30 Știrile

Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: Moștenirea ep.5 (r) 05:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе у тро” 9.00

Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.30 “Жить здорово!”

10.30 “Знакомство с родителями” 11.25

“Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный

судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След”

19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время”

21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Воры в законе”

23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии

0.45 Джо Пеши в детективе “Фотограф” 2.30 Комедия

“Толстушки” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Толстушки”.

Продолжение

6.00, 7.00, 8.00,

16.00, 23.10 ȘTIRI.

6.10, 7.10 Bună di-

mineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Baștina.

Magazin agricol. 10.05 Documentar. “Imagini care tratează”.

11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Bună dimineaţa!

(reluare). 13.25 Film. “MÎINE SAU POIMÎINE” (SUA, 2004). 15.20

Documentar. “Arts 21”. 15.45 Respiro. Schiţă despre Ștefan cel

Mare. 16.10 Documentar. “Insulele Seychelles - perla Oceanu-

lui Indian”. 17.10 Circul din Moscova în turneu. 18.05 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00

Politica în direct. Talk-show. 20.35 Povestea de seară. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50

Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40 Maga-

zinele UEFA. 23.25 Film. “TÂNĂR ȘI DEPRIMAT ÎN AMERICA”

(SUA, Germania, 2001). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La

noi în sat. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 3.50 O carte pentru tine.

4.40 Ziua Naţională a Vinului. Reportaj. 5.20 La curţile dorului.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-

scop (desene animate, meteo

Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza

cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:00 “Se-

crete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00

Observator 14:00 „Micul Nikita” (SUA 1988) „Little Nikita” fi lm

artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia

2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Repor-

ter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania

2009) serial. 21:30 “Я, снова я и Ирэн” (США 2000) “Me, Myself

& Irene” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos.

divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00

Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of

Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TE-

LETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 EN PAYS

DE 11:00 FLASH 11:05 VISITE LIBRE 11:30 PLUS BELLE LA VIE /

Fiction Episode 916 12:00 FRANÇOIS EN SERIE / Fiction Episode 21

: C’est quoi être père ? 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05

L’EPICERIE 13:30 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Immi-

grés, 1945-1981 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU

TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 RENÉ / Fiction Episode

1 20:20 RENÉ / Fiction Episode 2 21:15 L’AUTRE EMOI Aïssa Maïga

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:05 360° - GEO /

Documentaire Japon, la voie du thé 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:50 TGV / Cinéma 2:25 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

DES BLOUSES BLANCHES AUX MAINS SALES / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 15 OCTOMBRIE 16 OCTOMBRIE 17 OCTOMBRIE 14 OCTOMBRIE 11 OCTOMBRIE 12 OCTOMBRIE Luni 13 OCTOMBRIE

Miercuri

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez.

2 Ep. 10,11 11.00 Telecinemateca.

Războiul minţii. PUSH. SF. SUA 2009

13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.4- 8 16.30 Concert 18.30

Serial. Dosarele X. The X - files. Sez. 4 Ep.21,22 20.00

Concert. Laurenţiu Cazan și Natalia Barbu 21.00 Desene

animate 21.30Telecinemateca. Odesa în fl ăcări. În rolul

principal Maria Cebotari. România – Italia 1942 00.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de

femeie (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial:

Pe cuvânt de femeie (AP) (ro-

mance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri

bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film

serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping

11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15

Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Moondance Alexander

(“Moondance Alexander”) (AP) (romance) 15:30 Film

serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda

(AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de

poveste emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Cam-

pionatul mundial de dans (Mexic, 2010), (“Campeonato

Mundial de Baile”) primul episod 20:30 Cinema ACASĂ:

Miss Agent Secret (“Miss Congeniality”) (12) (acţiune)

22:45 La naiba, să poveștim! emisiune prezentată de

Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Campionatul

mondial de dans (Mexic, 2010), primul episod (r) 01:30

Cinema ACASĂ: Miss Agent Secret (r) (12) (acţiune) 03:30

La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:30 Film

serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00

Film: Un tată disperat 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 Film:

Superman revine (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile

Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45

Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45

Film: Fereastra secretă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15

Apropo Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Film: Fereastra

secretă (r) 04:45 După 20 de ani (r) 05:30 România, te

iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи”

6.35 Василий Шукшин в фильме “Два

Федора” 8.00 “Dimineaţa pe Prime”

9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10

“Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30

“Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с

субтитрами) 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 13.00 “Тур де

Франс” 13.55 Вся правда о еде. “Как стать желанным”

14.45 Воскресный “Ералаш” 15.10 Премьера. “Джанни

Версаче. Жертва моды” 16.10 Мерил Стрип, Энн

Хэтэуэй в фильме “Дьявол носит Prada” 18.05 “Лед и

пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-

аналитическая программа 22.00 “Большая разница”

23.00 “Познер” 23.55 Остросюжетный фильм “Люди Х”

1.40 Фильм “Небо со мной” 3.15 “Пока все дома” 4.00

Профилактика

6.00, 15.00, 23.15

ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Isabelle

Hupert, admirată de o lume întreagă”. 7.05 Film. “ANO-

TIMPUL DORINŢELOR” (SUA, 1984). 8.45 Locuinţa mea.

9.15 Cinemateca universală. 9.30 Focus. Magazin TV. 10.00

Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul

sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.10 Serial. “STAGIARII”

(Franţa). 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Euromaxx”. 15.10,

4.30 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii

muzicale. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”. 16.30

Film. “HEIDI” (SUA). 18.15 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER

(rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.20 O carte pentru tine. 20.35

Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii

tânăr! 22.25, 23.15 Film. “TEHNICA AGĂŢATULUI” (SUA,

2005). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii

de pretutindeni. 2.30 Poezii dedicate teatrului. 2.40 Docu-

mentar. “Piaţa poporului”. 3.00 În ritm de dans. 3.10 Cronos

european. 3.20 Din culisele “Eurovision”-ului. Retrospecţii.

5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30

“Donkey Xote” (Italia, Spania

2007) desene animate. 9:00

“Alo, aterizeaza strabunica !”

(Romania 1981) fi lm artistic. 11:00 Burlacul. reality-show

13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Mo-

onlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show

15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment

17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00

“Аризонская мечта” (США, Франция 1993) “Arizona

Dream” fi lm artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment

0:00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 1:30

Observator 2:15 “Alo, aterizeaza strabunica !” (Romania

1981) fi lm artistic. 3:45 „Strazile indurarii” (SUA 2000)

„Mercy Streets” fi lm artistic.

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Evoluti-

ons 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:50 REFLETS

SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RA-

DIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE

- PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10

TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO,

ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40

TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR

BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - TACTIK 11:50 DEJA VU (SAISON 2) 12:30

LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 LE MONDE DU SPORT

13:45 NOUVO 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 LA PETITE

VIE / Fiction Le frère jumeau 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTER-

NATIONALES 20:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire

“Des Terres & des Hommes” Terre nourricière et commerce

fl ottant 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HARRAGAS / Cinéma

23:40 HUMANITAIRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE SOLITAIRE / Cinéma 2:25

TANT QUE TU RESPIRES / Court métrage 2:45 KIOSQUE

3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 L’AFFAIRE FAREWELL /

Documentaire L’espion de la vengeance

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

SE VINDESE VINDEGOSPODĂRIA DLUI GOSPODĂRIA DLUI

CONSTANTIN CONSTANTIN DELINSCHI DELINSCHI

din satul CENUŞA, din satul CENUŞA, FLOREŞTIFLOREŞTI

TEL.: 0-79-600-261TEL.: 0-79-600-261

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 aprilie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 1,8 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 70 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 80 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 1,2 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079774425 079774425

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

ASOCIAŢIA ASOCIAŢIA JURIȘTILOR JURIȘTILOR

CREȘTIN-CREȘTIN-DEMOCRAŢIDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 10marţi 100000 – 12 – 120000

joi 10joi 100000 – 12 – 120000

Persoană de contact: Mihai BușilăPersoană de contact: Mihai Bușilătel: (022) 92 76 71; mob: 079502402tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402

e-mail: busilaradu@gmail.come-mail: busilaradu@gmail.compagina web: juristi.mdpagina web: juristi.md

Adresa: str. N. Iorga, 8, or. ChișinăuAdresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

8 OCTOMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

ÎN STRAIE DE TOAMNĂ

Ionel Istrati – „Nu vreau să cred”Pentru că toamna se numără bobo-cii, Ionel Istrati a decis să fi e și el cât mai harnic toamna asta. La începu-tul acestei luni, interpretul a lansat o nouă piesă – „Nu vreau să cred”, la care a colaborat cu Igor Sârbu, text și muzică, Sergiu Mustaţă și Sandu Gorgos, mix și mastering.

De asemenea, interpretul ne propune și o versiune nouă a site-ului său ofi cial - http://ionel-istrati.com/, site pe care protagonistul este foarte activ și deschis pentru comunicare. Nu vrem și noi să credem că astea sunt singu-rele noutăţi pentru toamna curentă, așa că suntem curioși să afl ăm ce urmează.

L. P., FLUX

Siesta

Deși la început părea doar un

zvon, iată că acesta s-a confi rmat.

Interpretul Adrian Ursu a recunos-

cut miercuri, pentru știrile PRO TV,

că s-a despărţit de soţia sa, jurnalis-

ta Doina Cernavca, după o căsnicie

care a durat un an și jumătate. Cei

doi s-au căsătorit pe 30 aprilie 2009.

„Nepotrivire de caracter” a fost

motivul pe care l-a invocat Adrian,

pentru că Doina s-a abţinut să facă

declaraţii pentru presă.

Cântăreţul a ţinut să menţioneze

că încă nu au depus actele de divorţ

și că motivul despărţirii nu a surve-

nit din cauza altei femei. Interpretul

a mai spus că va rămâne în relaţii

bune cu Doina, ea fi indu-i director

de imagine și manager.

Și pentru că nu au depus actele

pentru divorţ, cine știe, poate mai

este loc de gândire și răzgândire?

Adrian Ursu, din nou solo?Adrian Ursu, din nou solo?

BerbecO săptămână de muncă intensă, de grijă faţă de propria sănătate și de preocupare pentru calita-tea relaţiilor pe care le stabiliţi cu ceilalţi. Vă prin-de bine să vă ocupaţi și de cei din jurul vostru.

TaurSunteţi nevoiţi să faceţi concesii ca să fi ţi ascul-taţi de cei dragi, pentru că vechile metode au-toritare nu mai funcţionează. Este bine să nu le ascundeţi adevărul despre ce aveţi de gând să faceţi.

GemeniFamilia și casa sunt în centrul atenţiei voastre, fi e pentru că nu aveţi altceva mai bun de făcut, fi e pentru că simţiţi că nu v-aţi mai ocupat de multă vreme, din toată inima, de aceste probleme.

RacO săptămână în care urmăriţi efi cienţa în primul rând, adică faceţi un drum cu gândul că veţi pu-tea rezolva mai multe lucruri deodată. Unele din-tre intenţiile voastre se vor concretiza fără difi -cultăţi.

LeuChestiunile fi nanciare pe care le aveţi în atenţie pot fi rezolvate, dar nici una nu se poate soluţio-na acum. În loc să vă așteptaţi să descoperiţi so-luţia-minune, ar fi mai bine să învăţaţi să faceţi pași mici.

FecioarăPuneţi paie pe foc în confl ictele altora, fără să vă daţi seama, și apoi suportaţi tot voi consecinţe-le. Aveţi ocazia de a afl a că de multe ori ultimul sosit într-o ceartă mai veche poate deveni singu-rul vinovat.

BalanţăStarea de sănătate poate fi delicată din cauza acumulărilor negative, iar lipsa de energie vă poate conduce către o dispoziţie mai puţin ve-selă sau spre un ritm ceva mai lent al tuturor ac-tivităţilor.

ScorpionSunteţi protejaţi, pentru că deja aveţi convinge-rea că fi ecare dintre cei care se declară prietenii voștri acum vă poate deveni adversar peste un timp. Acum puteţi avea ocazia să vedeţi că aţi avut dreptate.

SăgetătorProvocarea acestei perioade este să vă integraţi cât puteţi de bine în mediul de la serviciu, să evi-taţi reacţiile exagerate la criticile altora, fi e ele și nedrepte sau rezultate din analize superfi ciale.

CapricornVă simţiţi vizaţi de anumite decizii ale superiori-lor, care vin cu ideea că ar trebui făcută o selecţie mai strictă a angajaţilor. Teama voastră nu este justifi cată, pentru că nu puteţi fi înlocuiţi ușor.

VărsătorTrebuie să vă ocupaţi de unele chestiuni fi nanci-are la care oricum aţi cam evitat să vă gândiţi în ultima vreme. Măsurile pe care le luaţi trebuie să fi e concrete, pentru a ajunge la echilibru.

PeştiPrima parte a acestei perioade poate fi confuză. Vă propuneţi să fi nalizaţi tot felul de lucruri și nu vă puteţi ocupa de nimic așa cum trebuie. Poate ar fi mai bine să nu vă stresaţi cu obiective cura-joase și să lucraţi.

8-15 octombrie8-15 octombrie

MIHAI E MARTIN

Iar „Simion cu pila lungă” le convoacă pe Shakira şi Pamela Anderson

Deși afi rmă că trupa Catharsis nu se des-parte, fi ecare dintre cei doi soliști au câte un proiect solo. Mai nou, Mihai și-a luat un nou nume de scenă, Martin. Cântăreţul spune că noul său nume scenic este un omagiu adus tatălui său pe care îl chema Martin și a murit când Mihai avea o lună. Recent, „brunetul” formaţiei Catharsis a re-înregistrat piesa „Simion cu pila lungă” în variantă solo. Piesa, o cimilitură, a fost foarte populară în perioada în care Catharsis abia își începuse activitatea muzicală. În varianta lui Martin, acest cântec suferă câteva modifi cări, în ea apar noi personaje, precum Shakira sau Pamela Anderson.

Noua versiune a piesei este înregistrată în colabo-rare cu DJ Ţigănaș, care folosește în cântec și un nou instrument, drâmba. Cei doi și-ar fi dorit să găsească pe cineva cântând la pilă, dar pentru că nu au reușit, s-au gândit că piesa va suna original și cu sunetul drâmbei.

Martin lucrează în prezent la primul său album solo și are deja înregistrate o bună parte din piese. Lansarea se preconizează pentru 17 noiembrie, ziua în care Mihai Budurin va împlini 42 de ani.

L. P., FLUX

Oamenii care cred într-o forţă su-perioară trăiesc mai mult și luptă mai bine cu bolile decât aceia care sunt atei.În urma unui stu-

diu s-a descoperit că, indiferent de religia unei persoane, în cazul unei suferinţe sau a unei condiţii fi zice precare, credinciosul trăiește mai mult decât un pacient cu aceeași boală, dar care nu crede în nimic.

Doctorul Franco Bonaguidi a obser-vat mai mulţi pacienţi care aveau nevoie

de un transplant de ficat. Mai exact, el

a monitorizat 179 de pacienţi, în pe-

rioada ianuarie 2004-decembrie 2009. Toţi bolna-vii necesitau un transplant și erau

în condiţie destul de rea. În mod in-

explicabil, cei care erau credincioși

s-au simţit mult mai bine și înainte, și după

transplant, iar în cazul unor situaţii grave, similare,

credincioșii au supravieţuit, iar ateii au fost răpuși de boală.

Studiul și rezultatele sale au fost publicate în revista americană „Liver Transplant”.

Sasha Lopez, alias DJ Serge de la Studio One, a înregistrat o nouă colaborare cu un interpret din Republica Moldova. De data aceasta, Serge a lucrat cu Broono, concurent în cea de-a doua „Fabrică de Staruri”. Piesa se numește “All My Pe-ople”, muzică și versuri: Sasha Lopez, Broono, Cristina Haios, vocal – Broono & Jo.

„Jo este una dintre cele mai bune vo-caliste din România, dar, deocamdată, identitatea acesteia este o taină și vrem s-o păstrăm așa. Jo este un pseudonim. „All My People” are deja patru remixuri și se bucură de apreciere din partea specialiștilor”, a declarat Sasha Lopez.

Pentru “All My Pe-ople” nu s-a făcut încă un videoclip, dar piesa poate fi ascultată pe YouTube. Aș-teptăm și alte realizări.

L. P., FLUX

“ALL MY PEOPLE”

Sasha Lopez „se ia” de Broono

STUDIU

Persoanele credincioase trăiesc mai mult

Sezonul premiilor Nobel din 2010 a debutat luni, 4 octombrie, la Stockholm, cu decernarea distincţiei pentru Medicină și Fiziolo-gie și va culmina cu pre-miul pentru Pace.Premiul pentru medicină a revenit cer-

cetătorul britanic Robert Edwards, pentru contribuţia sa în dezvoltarea tehnicilor de fertilizare in vitro. Câștigătorul a fost desemnat, ca și până acum, de Adunarea Nobel a Institutului Karolinska.

Un ofi cial de la Vatican: Premiul pentru Medicină, „complet deplasat”Un oficial de la Vatican a contestat

decizia de acordare a Premiului Nobel pentru Medicină cercetătorului britanic Robert Edwards, considerând acest gest ca fi ind “complet deplasat”. Ignacio Carrasco de Paula, directorul Pontifi cal Academy for Life, susţine că decizia co-mitetului de decernare a Premiului Nobel a ignorat controversele etice declanșate de descoperirile profesorului Edwards. El este de părere că dacă Robert Edwards nu ar fi efectuat aceste cercetări “nu ar exista piaţa pentru ovule umane, nu ar exista congelatoare pline cu embrioni care așteaptă să fi e implantaţi în utere sau, cel mai probabil, să fie folosiţi în cercetare sau să moară, abandonaţi și uitaţi de toţi”.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină a fost oferit pen-tru două descoperiri de o importanţă majoră. Cercetătorul german Harald zur Hausen a identifi cat virusul papiloma, principalul responsabil pentru apariţia cancerului cervical. Descoperirea lui a dus la realizarea unui vaccin care va salva femeile de această boală grea. Al doilea premiu a fost oferit cercetătorilor francezi Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier, pentru descoperirea virusu-lui imunodefi cienţei umane, HIV.

Cele mai așteptate sunt însă premiile Nobel pentru Pace. Anul acesta, comite-tul norvegian va trebui să aleagă dintr-un număr record de 237 de candidaţi, printre care se afl ă disidenţi chinezi, dar și crea-torii internetului. Controversatul Premiu Nobel pentru Pace a fost decernat anul trecut lui Barack Obama într-un moment în care se afl a la Casa Albă de mai puţin de un an, iar Statele Unite erau angajate pe plan militar în Irak și în Afganistan.

Premiul Nobel pentru Pace va fi decer-nat anul acesta la Oslo, pe 8 octombrie, în timp ce premiile Nobel pentru Fizică, Chimie, Literatură și Economie au fost anunţate pe 5, 6, 7, respectiv, 11 octom-brie, la Stockholm, orașul natal al lui Alfred Nobel.

Nobelul pentru Fizică a revenit ruşilorPremiul Nobel pentru Fizică pentru

anul 2010 este decernat savanţilor de ori-gine rusă Andre Geim și Konstantin No-

voselov, absolvenţi ai renumitului Institut de Fizică și Tehnică din Moscova, ambii în prezent colaboratori ai Universităţii din Mancester, Marea Britanie, pentru descoperirea și studierea membranelor constituite dintr-un singur strat atomar de carbon, numite în literatura știinţifi că foi de grafen („graphene sheets”). Andre Geim este în vârstă de 51 de ani, iar cole-gul său, Konstantin Novoselov, are doar 36 ani și se plasează, în urma deciziei de la Stockolm, printre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel.

Un american şi doi japonezi împart Premiul pentru ChimieAmericanul Richard F. Heck (Universi-

tatea Delaware/ SUA) și japonezii Ei-Ichi Negishi (Universitatea Purdue/ SUA) și Akira Suzuki (Universitatea Hokkaido/ Japonia) au fost recompensaţi, miercuri, 6 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2010 pentru cercetările lor din domeniul sintezei organice, a anunţat comitetul Nobel.

În 2009, Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Venkatra-man Ramakrishnan, Thomas A. Steitz și Ada E. Yo pentru studii efectuate asupra ribozomilor.

Joi, după masă, a fost anunţat câști-gătorul Premiul Nobel pentru Literatură pe 2010, care a fost atribuit scriitorului peruan Mario Vargas Llosa. Favoritul pari-urilor la premiul pentru literatură pentru acest an a fost însă Tomas Transtromer,

poet și scriitorul suedez. Casa britanică de pariuri „Ladbrokes” i-a acordat scri-itorului suedez o cotă de câștig de 5 la 1. Astfel, acesta se plasase înaintea altor scriitori renumiţi, precum polonezul Adam Zagajewski, sud-coreanul Ko Un ori sirianul Adonis, fi ecare dintre ei cu o cotă de 8 la 1.

În 2009, Nobelul pentru literatură i-a revenit scriitoarei germane de origine română Herta Muller. Din 1901 de când este acordat acest premiu, doar 12 femei au intrat în posesia lui.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,09 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câștigători pe fi ecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, după ce bogatul industriaș Alfred Nobel și-a dedicat averea în acest scop, cu excepţia premiului pentru economie, instituit în 1968 de către Banca Centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inven-tatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

SĂPTĂMÂNA PREMIILOR NOBEL

Laureaţi, pretendenţi, controverse

Deși au fost deja la prima ecografi e, Andra și Cătălin-Măruţă încă nu știu ce vor avea, băiat sau fată. Cele două vedete s-au gândit deja la un nume pentru copilaș, în cazul în care va fi fată, ei s-au gândit să o boteze Alma Maria.

”Dacă va fi fetiţă, ne gândim să o botezăm Alma Maria, e un nume sfânt, superb și... internaţional, are toate calităţile... Însă dacă va fi băieţel, încă nu știm ce nume va purta, avem încă câteva luni să ne gândim la acest amănunt”, a declarat prezentatorul tv Cătălin Măruţă.

Cântăreaţa, însărcinată în patru luni, a declarat că nu are pofte ciudate și chiar a slăbit câteva kilo-grame în această perioadă.

Specialiștii spun despre An-dra că este una dintre cele mai frumoase voci feminine din Ro-mânia, alături de Monica Anghel,

Luminiţa Anghel, Paula Seling, Ana Mladinovici (vocea unei trupe care cântă heavy metal) și Elena Gheorghe.

ÎNSĂRCINATĂ ÎN LUNA A PATRA

Andra a ales deja un nume Andra a ales deja un nume pentru copilul eipentru copilul ei

INCERTITUDINEScorpions ar putea să nu cânte la Chişinău de Hramul OraşuluiL e g e n d a r a

trupă Scorpi-ons și-a amânat concertul din Atena și ar pu-tea să nu ajungă nici la Chișinău. Por talul gre -ekreporter.com, anunţă că solis-tul Klaus Meine a făcut laringită și medicii i-au recomandat să nu cânte o săp-tămână.

Din această cauză, nu se știe cu siguranţă dacă cei de la Scorpions își vor putea onora angajamentele pentru concertele din Bulgaria și Republica Moldova. Se așteaptă verdictul medicilor.

Portalul greekreporter.com scrie că fanii din Atena vor putea merge cu biletele deja cum-părate la concertul pe care trupa îl va susţine mai târziu. Data va fi anunţată în câteva zile. Scorpions a postat o înregistrare video pentru fanii din Atena în care le mulţumește pentru înţelegere și le promite că vor urca în scenă cât de repede va fi posibil.

Concertul de la Chișinău este programat pen-tru 14 octombrie, pe stadionul Zimbru din capi-tală. Biletele costă între 160 și 500 de lei și sunt în vânzare de la sfârșitul lunii septembrie.