Politicianul Iurie Roșca a atacat în instanţa de judecată decizia Procuraturii Generale de a nu admite spre exa-minare dosarul privind uzurparea puterii de stat. Iurie Roșca acuză instituţia că ar fi părtinitoare și că încalcă procedurile stabilite de legislaţia în vigoare, inclusiv prin faptul că a refuzat să examineze, cel puţin, probe-le prezentate în acest sens.

Amintim că, încă în luna martie a acestui an, Iurie Roș-ca, în calitate de reprezentant al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, a înaintat un demers Procuraturii Generale în care a argumentat cum s-a recurs la uzurparea puterii în stat începând cu anul 2009. Pe 26 martie, reprezentanţii CACD au fost invitaţi la Procuratura Municipală pentru a prezenta dovezi în legătură cu uzurparea puterii de stat de către exponenţii coaliţiei de guvernământ. Iurie Roșca a fost audiat de procurori și a depus și o serie de probe, prin care a argumentat vinovăţia celor trei lideri ai coaliţiei de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Procuratura Generală a informat că examinează adresarea membrilor Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei, ca, ulterior, aceasta să respingă cererea semnată de Iurie Roșca. Reprezentanţii CACD s-au adresat la procu-rorul ierarhic superior cu o scrisoare de 30 de pagini, ce-

rându-i să decidă asupra necesităţii iniţierii cauzei penale. Și cel de-al doilea procuror a respins cererea, menţionând că ar fi nefondată, fără ca, cel puţin, să examineze probele video și cele în formă scrisă prezentate de Iurie Roșca.

1 EURO..............................14.89251 Do lar ame ri can ............. 12.00621 Leu românesc ................ 3.32881 Ru blă ru sească ............... 0.3622

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile

și printre toţi oamenii. Și visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu știe unde, poate între ai săi”.

Octavian Paler

Cursul valutar 1.06.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 1 iunie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1.06.2012

Noros, 15 24 0C

2.06.2012

Noros, 14 26 0C

Sf. Mc. Patrichie, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Chiri-achi; Cuv. Memnon (Odovania Înălţării)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Dispare pâinea socială?

Chirtoacă ori e un demagog incompetent, ori ne are pe toţi de proşti

Despre prăbuşirea lui Lupu, stagnarea lui Ghimpu şi cedările lui Filat

Reformele se fac cu jumătăţi de măsură, pentru că nu există voinţă politică

22

33

44

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

IMPORTANT

OPINII

ECONOMIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1552TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 20 (848)

Igor Dodon a declarat în faţa jurnaliștilor că sesizarea celor doi vizează sintagma „orienta-re sexuală” din Legea asigurării egalităţii. „Modifi cările pe care le-am propus au două căi de soluţionare: prima este ceea ce facem acum, adică depunerea la Curtea Constituţională a sesi-zării. A doua ar fi votarea în Par-lament de către, cel puţin, 51 de deputaţi a modifi cărilor scrise în contestaţie”, a declarat președin-tele Partidului Socialiștilor.

L-am solicitat pe Ghenadie Vaculovschi să explice care este motivaţia acestei acţiuni comu-ne dintre un socialist și un creș-tin-democrat. Iată ce a declarat expertul în drept constituţional pentru FLUX: „Astăzi l-am însoţit pe domnul deputat Igor Dodon la Curtea Constituţională, unde dumnealui a depus o sesizare pentru controlul constituţiona-lităţii unor prevederi din Legea privind asigurarea egalităţii. Este vorba de o acţiune comună, în-dreptată spre apărarea valorilor morale, dreptăţii, unităţii naţio-nale, demnităţii omului, exerci-tării cu demnitate a dreptului de proprietate și activităţii cultelor religioase. Ne-am înţeles că vom pleda împreună în faţa Curţii

Constituţionale pentru susţine-rea sesizării depusă azi.

Noi avem viziuni diferite asupra multor aspecte, domnul Dodon reprezentând un curent socia-list, iar eu fi ind creștin-democrat. Aceasta însă nu ne-a împiedicat să facem front comun în vederea apărării valorilor fundamentale sacre ale poporului nostru.

Legea contestată astăzi de noi la Curtea Constituţională con-ţine o serie de norme care sunt formulate de o manieră cel puţin stranie, iar aplicarea normelor a căror constituţionalitate am cerut să fi e verifi cată poate să conducă în viitor la abuzuri și nedreptăţi în exercitarea de către mulţi cetă-ţeni ai ţării noastre a drepturilor și libertăţilor lor fundamentale. Ne-am propus să apărăm drep-turile și garanţiile care ţin de li-bertatea de exprimare, exercita-rea cu demnitate a dreptului de proprietate, pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ ale cultelor religioase etc.

Sper că autoritatea de jurisdic-ţie constituţională va fi obiectivă și onestă faţă de cetăţenii noștri și nu va acţiona în baza unei agende alcătuită de cercuri din afara Republicii Moldova”.

FLUX

Dodon şi Vaculovschi contestă legea care Dodon şi Vaculovschi contestă legea care instituie homodictatura instituie homodictatura Liderul Partidului Socialiștilor din Republi-

ca Moldova, Igor Dodon, a depus ieri, fi ind asistat de juristul creștin-democrat Ghenadie Vaculovschi, o sesizare la Curtea Constituţio-nală prin care contestă șase articole din Le-gea cu privire la asigurarea egalităţii.

Homosexualitatea şi găinăriile lui Plahotniuc

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Majorarea salariilor a fost amânată din lipsă de bani.

Dar acum o lună erau?

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

Despre creştinofobie, egalitate, „papagali inconştienţi”, anateme şi mentalitatea francmasonică

a unor oameni de stat din Republica Moldova (3)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

În fi ecare an, în Republica

Moldova, cancerul ucide populaţia unui

sat mare (citiţi pag. 6)

Procuratura Generală refuză să efectueze ancheta privind uzurparea puterii de stat. Iurie Roşca contestă în instanţă decizia procurorilor

1 IUNIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Ne-ar fi plăcut și nouă să credem că în politica moldo-venească a apărut un bărbat de stat moral, cu verticalitate, sincer, chiar dacă are un trecut controversat și chiar dacă a devenit miliardar peste noapte. Din păcate, trebuie să consta-tăm contrariul, Plahotniuc nu este nici haiduc, nici bărbat de stat, nici sincer nu e și este total lipsit de verticalitate. În mate-rie de afaceri și averi este un oligarh, un ditamai miliardar, în politică – un simplu găinar.

Vă amintiţi cum, acum un an, oligarhul făcea spume la gură declarând că se va opune adoptării legii antidiscriminare? Dacă nu, atunci vă amintim noi. Deci, anul trecut, Guvernul Filat a aprobat respectivul proiect de lege și l-a prezentat, pe 22 fe-bruarie 2011, în Parlament spre adoptare. Dar graţie Bisericii și mai multor organizaţii creș-tine, proiectul a fost retras din agenda legislativă. Tot atunci, președintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democrati-că și Transparentă, Radu Bușilă, i-a solicitat printr-o scrisoare deschisă lui Vladimir Plahotniuc să-și facă publică poziţia faţă de proiectul înaintat de Guvern. La care domnul Vladimir Pla-hotniuc a declarat în mod franc că nu susţine nici un proiect de lege care legiferează noţiunea

de „orientare sexuală” ca unul dintre criteriile de nediscrimi-nare, adică se opune protejării și promovării practicilor pede-raste prin lege. Iată ce a decla-rat atunci Plahotniuc: „Afirm cu certitudine că includerea, în art. l al Legii, în calitate de criteriu privind prevenirea și combaterea discriminării, a noţiunii de „orientare sexuală” contravine tradiţiilor seculare ale poporului nostru ortodox, conform cărora, practicile ho-mosexuale sunt condamnate și considerate amorale. Personal mă voi opune oricăror încercări de a legaliza aceste practici, respectiv nu voi susţine acest proiect de lege dacă noţiunea de „orientare sexuală” nu va fi exclusă din criteriile antidiscri-minare”.

Și cum s-a ţinut de cuvânt, cum s-a opus domnul Plahotniuc încercării de a legaliza practicile homosexuale în Republica Mol-dova, a noţiunii de „orientare sexuală”, care, potrivit lui, „con-travine tradiţiilor seculare ale po-porului nostru ortodox”? În nici un fel. Plahotniuc, în mod ipocrit, a absentat de la respectiva ședin-ţă a Parlamentului și atât.

Deci, nu s-a opus așa cum a promis acum un an. Căci, dacă se opunea, dacă era, cu adevă-rat, un bărbat de stat, dacă era sincer și avea verticalitate, ar fi

mers la ședinţa Parlamentului, ar fi luat cuvântul de la tribuna Legislativului și i-ar fi chemat pe deputaţii AIE și, în special, pe cei din PD să nu voteze această lege rușinoasă. Toată lumea știe că el este fi nanţatorul și, deci, stăpânul Partidului Democrat, nu Marian Lupu și nici Dumitru Diacov. Dacă Plahotniuc le spu-nea deputaţilor PD să nu voteze, aceștia în mod sigur că nu ar fi votat. Și această blestemată lege nu ar fi fost adoptată. Așa însă, el i-a lăsat să voteze, ba, probabil, chiar le-a spus să meargă și să voteze. Și legea a fost adoptată și prin aportul lui, chiar dacă el nu a ridicat mâna.

Tot găinărie politică poate fi calificat și gestul liderului PD, Marian Lupu, care, pe de o parte, condamnă practicile ho-mosexuale, califi cându-le drept perverse și amorale, iar pe de

altă parte, declară că va vota le-gea respectării egalităţii (o altă denumire a vechiului proiect de lege care se numea antidiscrimi-nare) și chiar o votează.

Să urmărim declaraţiile lui Marian Lupu făcute cu doar câteva zile înaintea votului din Parlament la un post de tele-viziune.

Mai întâi, Lupu declară că „homosexualii nu sunt oameni ca și noi”. „Nu sunt ca și noi. Sunt oameni, dar nu sunt ca și noi. Nu te supăra (se adresea-ză prezentatoarei – n.n.), cel puţin, vorbesc despre mine. Eu

văd o contradicţie foarte mare între aceste norme de extre-me: căsătorii, parade, băieţi de aceștia în chiloţei, care vor ieși în stradă. Eu tratez lucru-rile astea ca desfrâu. Eu știu că au căzut civilizaţii super dezvoltate pentru că nu au menţinut normele morale, Imperiul Roman a căzut din această cauză. Nu voi accepta să avem familii homosexuale. Mii de ani a existat această formă de familie, înseamnă că aceasta e cea mai bună. Cum să nu știe copilul cine-i mama, cine-i tata? În prima redacţie a legii, era pericolul căsătoriei (homosexuale – n.n.)”, a declarat președintele Parlamentului.

Cu toate acestea, Marian Lupu declară că deputaţii par-tidului lui vor vota legea. Ce e asta, făţărnicie sau schizofrenie politică? „PD este gata să exami-

neze și să voteze acest proiect de lege, mai trebuie modifi cate niște lucruri, care nu ţin de con-cept. Pe de o parte, satisfacem cerinţa Uniunii Europene, cu toate că, măcar împușcaţi-mă, dar nu înţeleg legătura dintre minorităţi și regimul de vize cu UE”, a constatat Lupu. Păi, sigur că nu există nici o legătură între liberalizarea regimului de vize și legiferarea practicilor sexuale pederaste în Republica Moldova, că impunerea acestei legi este abuzivă, că prin ea se atentează la morala publică, la valorile noastre spirituale și

naţionale. Și dacă e așa, de ce aţi votat, domnule Marian Lupu? De ce?

Pe lângă faptul că este făţar-nic, Marian Lupu mai și minte de îngheaţă apele. În aceeași emisi-une TV, el face următoarea afi r-maţie: „Drepturile minorităţilor sexuale nu se extind și nu se vor extinde asupra suprimării pozi-ţiei Bisericii Ortodoxe, care, în predicile ţinute de cucernicii părinţi, au tot dreptul să se ghi-deze de Biblie și să promoveze valorile anti Sodoma și Gomo-ra”. Agramată exprimare (ca, de altfel, orice discurs al politicia-nului lung de doi metri), dar din care am putea să înţelegem că el pretinde că prevederile legii asigurării egalităţii nu se vor ex-tinde asupra Bisericii, a preoţilor care vor putea să ia atitudine, să critice practicile homosexuale. Nimic mai fals. Marian Lupu știe foarte bine că legea a fost adop-tată anume pentru a le închide gura, a-i pedepsi, a-i trage la răspundere penală pe cei care vor spune adevărul despre so-domiţi, despre practicile lor se-xuale rușinoase și scârbavnice. Legea asigurării egalităţii este doar primul pas. Dar vor urma și alţii, inclusiv modifi cări la Co-dul Penal, încât îţi vor interzice să pui la îndoială moralitatea practicilor homosexuale și chiar să faci trimitere în acest sens la textul Sfi ntei Scripturi. Acesta este, de fapt, scopul ascuns al adoptării acestei legi, urmărit de guvernanţii noștri și de patronii lor din Occident.

Este clar pentru toată lumea că premierul Filat este cel care le-a jurat comisarilor europeni că va adopta această porcărie de lege. Probabil că nu a făcut-o dezinteresat, i-au dat ceva sau i-au promis că îi vor da. Dar Filat a făcut acest lucru deschis, și-a asumat, într-un fel, această ispravă josnică. Cel puţin, nu s-a ascuns după deget. Pe când Plahotniuc și Lupu au făcut ace-lași lucru, votând și susţinând adoptarea legii prin care a fost legiferată pederastia, numai că, mimând, în mod ipocrit, ino-cenţa, făcând-o pe mironosiţele

nevinovate și chiar revoltate de

conţinutul și prevederile legii.

Scriu aceste rânduri fără a nu-

tri vreo speranţă că lucrurile s-ar

putea schimba cumva, că actuala

componenţă a Parlamentului ar

putea să revină la această lege

satanică și să îndrepte lucrurile,

așa cum le cere deputaţilor Mi-

tropolitul Basarabiei, ÎPS Petru

Păduraru. Dar am convingerea

că după votul deputaţilor AIE din

25 mai pentru legea asigurării

egalităţii anumite lucruri se vor

schimba în Republica Moldova.

Am convingerea că după acest

act sinistru din Parlament, alegă-

torii vor fi mai atenţi atunci când

își vor alege deputaţii, nu se vor

mai lăsa prostiţi de demagogi,

patrioţi de carton, pungași mă-

runţi sau hoţi la drumul mare. Cu

atât mai mult nu-i vor mai vota

pe actualii guvernanţi. Despre

Lupu, Filat, Plahotniuc, Ghimpu,

dar și Timofti, care a promulgat

legea peste noapte, lumea va

spune doar atât: ăștia au legiferat

homosexualitatea în Republica

Moldova, ei pe noi nu ne repre-

zintă, ei îi reprezintă pe pederaști

și ăștia să-i voteze. Atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Din discuţiile cu mai multă lume, care a con-tactat în mod direct cu domnul Vladimir Plahot-niuc, am afl at că acesta are prostul obicei de a-și roade unghiile de la mâini cu dinţii. Și că mai aruncă priviri repezi împrejur, asemenea unui hoţ care vrea să se asigure că nu l-a văzut nimeni că a băgat mâna într-un buzunar străin. La înce-put am crezut că lumea, pur și simplu, îl invidiază pentru că este putred de bogat, foarte puternic și infl uent și de aceea îl bârfește. Dar iată că tot mai mulţi îmi confi rmau că, în timpul discuţiilor purtate cu ei, Plahotniuc își rodea frenetic un-ghiile, încât aceștia aveau temerea că oligarhul ar putea rămâne fără degetele de la mâini. Iar acum iată am și probe foto, realizate de unul dintre bloggerii care a participat la întâlnirea cu miliardarul. Vladimir Plahotniuc, cu adevărat, își roade unghiile și privește speriat în jur.

Rosul unghiilor sau onicofagia (denumirea știinţifi că a fenomenului) este tic nervos, carac-teristic persoanelor care suferă de anxietate, de

tot felul de fobii. De ce se teme oare domnul Pla-hotniuc? Aici pe pământ, în Republica Moldova, Plahotniuc nu se teme de nimeni, el controlează Justiţia, Procuratura, CCCEC, SIS, nici măcar de Filat nu se teme, ba dimpotrivă, Filat se lasă șantajat de Plahotniuc. De Dumnezeu tot nu se teme, căci dacă se temea nu ar fi votat legea prin care a fost legiferată homosexualitatea. Atunci care e cauza, de ce boală suferă oligarhul onico-fag și sunt oare prafuri pentru aceasta?

S-ar putea ca răspunsul să fi e mult mai simplu. Rosul unghiilor este caracteristic și oamenilor mărunţi nu la statură, ci la sufl et, celor slabi cu duhul. Se spune că după o perioadă, ticul trece, cum trece omul de 30 de ani se debarasează de acest gest indecent totuși. Dar nu la toţi. Unii continuă să-și roadă unghiile, chiar dacă, între timp, ajung să fi e miliardari, atotputer-nici și înalţi demnitari. Să fi e oare acesta cazul domnului Plahotniuc. Dacă e așa, noi sincer îl compătimim.

Homosexualitatea şi găinăriile lui Plahotniuc Homosexualitatea şi găinăriile lui Plahotniuc

Foto

: ale

xleb

edev

27.w

ordp

ress

.com

Foto

: ale

xleb

edev

27.w

ordp

ress

.com

Vă amintiţi ce scriau bloggerii (nu toţi, dar mulţi dintre ei) după întâlnirea avută cu Vladimir Plahotniuc, cum îl dezmierdau, că este sincer, că e patriot, că el va fi cel care va moderniza ţara și câte și mai câte? Mai că nu te făceau să crezi că Plahotniuc este Mesia pentru Republica Moldova și pentru poporul

ei oropsit și dezorientat. Păpușarul nu mai era păpușar, ci deja Haiduc.

De ceva timp suntem obișnuiţi cu faptul că politicul a impregnat întreaga noastră existen-ţă, iar orice pas făcut de o persoană publică trebuie neapărat gândit și dintr-o perspectivă politică. Acest lucru s-a văzut în momentul lan-sării campaniei pentru introducerea disciplinei „Bazele culturii ortodoxe”, proiect care în sine a fost unul absolut apolitic și binevenit pentru întreaga societate, dar care a ajuns mai târziu să fi e utilizat în lupta politică, ceea ce a lovit grav în autoritatea Bisericii, în pofi da faptului că Mitro-politul a declarat deschis că nu intenţionează să susţină nici un partid. Probabil, această poziţie a și determinat mai târziu ostilitatea unei bune părţi a politicienilor faţă de Biserică.

După schimbarea puterii politice de la Chiși-nău, Mitropolia Moldovei s-a trezit între ciocan și nicovală: opoziţia a început să suspecteze Biserica de susţinerea puterii, puterea a început să suspecteze Biserica de susţinerea opoziţiei. În același timp, nu au lipsit intrigile din interiorul Mitropoliei, precum și unele semnale ostile din partea Patriarhiei Moscovei. Toate aceste lupte s-au răsfrânt negativ asupra unităţii și vieţii bi-sericești, mai ales asupra acelor credincioși care nu sunt preocupaţi de viaţa politică. În aceste condiţii, ÎPS Vladimir i-a revenit o sarcină grea de a menţine unitatea Bisericii în condiţiile în care aceasta continuă să fie asemenea unei corăbii nau-fragiate și încolţite din toate părţile de dușmani.

D a c ă vă m a i amintiţi, la scurt timp după pleca-rea Patriarhului Ki-ril de la Chișinău, Guvernul Filat a propus o nouă re-dacţie a legii cul-telor, care, practic, desfiinţa Biserica din calitatea sa de instituţie. Evident, aici era vorba de un șantaj la care era supusă Mitro-polia, probabil, din cauză că nu a răs-puns unor aștep-tări ale guvernării. Pe de altă parte, au continuat tentati-vele opoziţiei de a atrage Biserica în jocurile sale poli-tice, care a sperat că, în acest fel, va

„delegitima” actuala guvernare. Refuzul mitropo-litului de a face partizanat politic a trezit reacţii isterizate. Se spune prin târg că, într-o discuţie privată, Voronin ar fi mărturisit într-un acces de furie că în cazul în care revine la guvernare, „ar fi gata să-l spânzure pe mitropolit” pentru o presupusă susţinere a Guvernului Filat. Dar, se prea poate că acesta să nu fi e decât un zvon ca și oricare altul.

Nu e de mirare că în tot acest „balamuc”, grupurile care fac lobby pentru minorităţile se-xuale au reușit să-și ducă până la capăt treaba, spre bucuria „unora” din interiorul Mitropoliei, care încearcă astăzi să redirecţioneze această înfrângere împotriva Bisericii-Mamă.

Adevărul adevărat este că vina pentru adop-tarea legii nu o poartă o persoană concretă, ci minciuna și discordia care domină în obștea creștinească. Nu trebuie să uităm că atacul asu-pra mitropolitului este un atac asupra Sfântului Sinod, în calitatea lui de autoritate supremă a Bisericii și care poartă răspundere pentru toate acţiunile și inacţiunile Mitropoliei. Se pare că acest lucru nu prea îl conștientizează cei care se lasă implicaţi în astfel de intrigi, chiar dacă sunt purtaţi de niște intenţii nobile.

În vremurile pe care le trăim acum este nevoie, în primul rând, de o dreaptă judecată (cap rece

– inimă fierbinte), iar dreaptă judeca-tă nu putem avea în cazul în care nu suntem uniţi în duh. Probabil, de aici vin și ispite-le unor persoane bine intenţionate, care nu conștien-tizează câtă daună aduc Trupului lui Hristos. Dreaptă ju-decată, smerenie și unitate, anume din cauza lipsei acesto-ra ortodocșii pierd teren în propria lor ţară. Anume de aici ar trebui să înceapă schimbarea.

De ce totuși a tăcut mitropolitul? Pentru că, de cele mai multe ori, tă-cerea este cea mai b u n ă d ova d ă a dreptei judecăţi.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

De ce a tăcut mitropolitul?„De ce a tăcut mitropolitul?” se întreabă unii. Aici ar trebui evidenţiat din start că este vorba anume de „unii”, adică de 2-3 persoane care au provocat intenţionat un scandal, profi tând de un moment tensionat din societate. O bună par-te a clerului și credincioșilor cunosc răspunsul la această întrebare și continuă să fi e alături de ÎPS Vladimir, neînţelegând motivul pentru care „unii” încearcă să provoace „o furtună în pahar”. S-ar crea senzaţia că acești „unii” sunt preocu-paţi mai mult de reglarea unor conturi decât de problema „legii nediscriminare” în sine.

Primăria satului Negrea din raionul Hâncești a organizat, pe 25 mai, o conferinţă de presă la care a anunţat lansarea proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru rea-lizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre – TOURIST”. Proiectul este fi nanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Opera-ţional Comun de Coo-perare în Bazinul Mării Negre 2007-2013.

Respectivul program are menirea de a iniţia parteneriate strategice pentru susţinerea dezvoltării economice durabi-le în Bazinul Mării Negre prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Benefi ciarul proiectului este municipalitatea orașului Eufo-rie din România, iar primăria Negrea din Republica Moldova, ca și Institutul European pentru Turismul Cultural „EUREKA” din Bulgaria, este partener. Proiec-tul se va desfășura pe o perioadă de 20 de luni.

Obiectivul proiectului care a fost lansat la Negrea este crea-rea unui cadru strategic comun

pentru dezvoltarea turismului în bazinul Mării Negre. Partenerii implicaţi în proiect își propun să creeze o Strategie Comună pentru dezvoltarea turismului în Bazinul Mării Negre, ca un factor-cheie pentru dezvolta-rea economică a regiunii. În acest scop vor fi organizate și desfășurate grupuri de lucru și schimburi de experienţă cu re-prezentanţi din sectorul turistic, ai autorităţilor publice și altor instituţii competente. De ase-menea, va fi creată o Strategie pentru Dezvoltarea Turismului în Bazinul Mării Negre, precum va fi desfășurat și un Târg de Turism și o Conferinţă pentru anunţarea lansării Strategiei.

Am observat o legitate inte-resantă. În Republica Mol-dova, politicienii au cicluri de activism. Ciclul săptămâ-nal, care devine apoi lunar, anual, cincinal etc.

Astfel, Filat săptămânal ameninţă cu propria demisie.

Ghimpu săptămânal se opune la fi e-care lege în Parlament, ajungând până la faza în care se opune deja și la propriile iniţiative legislative.

Partidul Democrat săptămânal priva-tizează câte ceva: ba insulele de la lacul Sculeni, ba garajul Parlamentului, ba Termocomul, ba Telecomul.

Președintele Timofti în prima săptă-mână respinge câte o lege a AIE, ca a doua săptămână s-o promulge. Și tot așa.

PCRM săptămânal lansează câte un nou referendum, renunţând cu vehemen-ţă la cel anunţat anterior.

PSRM săptămânal ne propune câte o

alternativă: președinte alternativ, guvern

alternativ, istorie alternativă, drapel

alternativ.

PSD săptămânal lansează câte o

acuzaţie: contra liberalilor, socialiștilor,

comuniștilor, contra homosexualilor,

zmeilor, agrarienilor și marţienilor.

PNL, adică unioniștii, și Patrioţii Mol-

dovei, adică antiunioniștii, săptămânal

organizează câte un marș pro și antiunire, la care săptămânal își împart generos șuturi în fund și pumni în cap în numele „idealului naţional” și „adevărului istoric”. După marș, și unii, și alţii recunosc că ade-vărul doare. Apropo, aceste lupte politice sunt săptămânal susţinute de lupte „inte-lectuale”, în care româniștii primitivi, care anterior erau moldoveniști și membri PCUS, îi acuza pe moldoveniști, că ei ar fi și mai primitivi și invers. Și unii, și alţii se ambalează, se umfl ă în pene, își dau aere de mari savanţi și ultimi cunoscători ai adevărului istoric (isteric). Mă amuză fap-tul că și unii, și alţii poartă, în majoritatea cazurilor, familii ucrainene…

Așa arată ciclurile politice la moldo-veni.

Americanii, când au pătruns esenţa acestui fenomen, au lăcrimat: după 8 ani de stagnare, Moldova, revine la nor-malitate…

Bogdan ŢÂRTEA

Sursa: vox.publika.md

Despre ciclu la politicieni…

Asigurarea tuturor solicitanţilor cu pâine socială este imposibilă deoa-rece preţul la grâu a crescut consi-derabil. Dacă anterior un kilogram de grâu costa 85 de bani, acum e 3 lei. Pâinea socială aduce pierderi brutarilor și producătorilor de cereale, spune ministrul Agricultu-rii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

„La preţul de 3 lei pentru un kilogram de grâu

nu mai putem asigura rafturi pline cu pâine so-

cială. Eu înţeleg că sunt categorii de persoane

care au nevoie de această pâine. Știm că este un

produs social important. Dar dacă vom obliga

agenţii economici să producă mai mult, riscăm

să avem numai fabrici falimentare”, a subliniat

ministrul în cadrul unei conferinţe de presă, scrie

info-prim.md.

Vasile Bumacov i-a îndemnat pe cei care doresc

pâine socială să se trezească mai dimineaţă ca să o

mai găsească prin magazine. Dacă nu vor, atunci

să meargă prin sate și să vadă la ce oră se trezesc

agricultorii și cum lucrează ei toată ziua ca mai

apoi să le ceară să producă în detrimentul său.

Ofi cialul susţine că în anul curent va fi recoltat

destul grâu cât să asigure siguranţa alimentară,

dar producătorii nu vor avea, practic, nimic pentru

export. Porumbul, fl oarea-soarelui și alte culturi

social importante au reușit să se refacă după ploile

din luna curentă.

Sursa: bizmedia.md

Dispare pâinea socială?

Satul Negrea, Hânceşti, partener într-un amplu proiect de dezvoltare a turismului în Bazinul Mării Negre

1 IUNIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Bravul nostru primar general al ca-

pitalei, Dorin Chirtoacă, a întrecut

deja orice măsură. Deși campania

electorală s-a încheiat de mult,

acesta își continuă show-urile

electorale de prost-gust, având,

probabil, impresia că locuitorii ca-

pitalei sunt cu toţii niște imbecili.

Ultima dată l-am văzut pe Chirtoacă la o fabrică de asamblare a troleibuzelor, care, cică, își va începe activitatea în cu-rând, unde ce credeţi că făcea?... Punea faianţă pe pereţi! Desigur, e treaba lui cum își face imagine, chiar nu mă inte-resează. Dar chiar nu se găsește nimeni din anturajul său să-i explice prietenește că aceste bufonade îl fac să arate ridicol, că toate aceste ipostaze caraghioase îi fac mai mult deserviciu decât imagine? Până și azi îmi vine să râd când îmi amintesc cum, în campania electorală, s-a lovit cu o scândură drept în barbă, încercând, chipurile, să-i ajute pe niște muncitori care schimbau ţevile de canalizare pe o stradă din Chișinău…

Totuși, altul este subiectul la care am vrut să mă refer. Este vorba de tragicul accident rutier care s-a produs săptămâna aceasta în capitală, în care a fost implicat un microbuz de pe ruta 110. Faptul că au loc accidente în care sunt implicate

microbuzele de pe rutele publice, pline, de cele mai multe ori, cu pasageri, nu mai miră pe nimeni. Pentru că asemenea accidente au loc aproape în fiecare zi. Cu toate acestea, cazul respectiv a atras atenţia opiniei publice întrucât a avut consecinţe extrem de grave pentru cei afl aţi în microbuz, 16 dintre ei, inclusiv șoferul, ajungând în stare gravă și foarte gravă la Spitalul de urgenţă.

Asaltat de jurnaliști, primarul Chir-toacă i-a convocat în ședinţă de urgenţă pe reprezentanţii Direcţiei generale transport public și căi de comunicaţie și pe administratorii rutelor municipale de microbuz, cărora le-a cerut să i-a mă-suri suplimentare în privinţa securităţii pasagerilor în microbuzele de pe rute. Dorin Chirtoacă le-a spus acestora, cu o mină gravă, că acest incident denotă atitudinea persoanelor responsabile de transportarea călătorilor. „În goană după venit, se uită, de fapt, cel mai important lucru – asigurarea securităţii pasagerilor”, a spus Chirtoacă, adăugând că „situaţia nu mai poate fi tolerată, iar măsurile care vor fi întreprinse vor fi dure, dar necesare și acestea vor fi în strictă concordanţă cu legea”. Mai mult decât atât, edilul le-a arătat din deget administratorilor rutelor municipale de microbuz, ameninţându-i că nu va accepta majorarea tarifelor dacă

nu vor fi respectate condiţiile prevăzute de lege în privinţa transportului public de călători.

Și cam atât. A doua zi, microbuzele circulau la fel ca înainte: șoferii continu-au să oprească unde le trăsnea prin cap, umpleau microbuzele până la refuz cu oameni și își continuau goana după pa-sageri, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat cu doar o zi înainte.

Deși toată lumea aștepta ca, după acel tragic accident, să fi e luate, în sfârșit, măsuri efi ciente în privinţa transportului public de călători în capitală, ne-am ales iarăși cu un spectacol ieftin regizat de Chirtoacă și cu același coșmar cu „rutiere” în rol principal, care, se pare, nu se va termina niciodată.

Cât îi revine lui Chirtoacă din afacerea cu „rutiere”?În campania electorală din 2007, Dorin

Chirtoacă le promitea chișinăuienilor că le va construi o ditamai linie de metrou în capitală și că astfel, problema trans-portului public de călători va fi rezolvată, odată și pentru totdeauna. Au trecut patru ani, timp în care microbuzele s-au învechit de-a binelea, troleibuzele și au-tobuzele, vechi și ele de când lumea, au

devenit și mai hodorogite, iar de metrou nici pomină.

În 2011, Chirtoacă s-a avântat într-o nouă competiţie electorală, cu promisiuni la fel de noi. De această dată, el n-a mai pomenit nimic de metrou, însă le-a promis alegătorilor că va construi linii de tramvai în Chișinău și că va rezolva, în acest mod, mult-discutata problemă a transportului public din capitală. Mai mult decât atât, acesta a contractat un credit de la „parte-nerii externi” și a procurat în grabă câteva troleibuze noi, înșelând, și de această dată, vigilenţa chișinăuienilor.

Până la urmă, principalii furnizori de servicii de transport public au rămas tot proprietarii de microbuze. Lumea a rămas la fel de nemulţumită, iar trafi cul rutier – la fel de infernal…

Încă nu s-a găsit nimeni care să efec-tueze o investigaţie amănunţită privind proprietarii rutelor de microbuze din Chi-șinău și conexiunile acestora cu decidenţii din cadrul Primăriei capitalei. Ceea ce se vede însă cu ochiul liber e că businessul cu maxi-taxiurile este unul extrem de profi tabil, iar aleșii locali par să fi e destul de motivaţi să lase lucrurile așa cum sunt.

Chirtoacă, la rândul său, o face pe mortul în popușoi, organizând ședinţe de doi bani, în urma cărora nimic nu se rezolvă. Că dacă ar fi fost sincer și ar fi dorit cu adevărat să rezolve această problemă, alta era să fi e situaţia acum.

Chișinăul este, probabil, singura ca-pitală din lume unde principalul mijloc de transport public sunt microbuzele. Și, pe lângă faptul că pasagerii din Chișinău sunt expuși permanent riscului de a ni-meri în accident, bugetul Primăriei este prejudiciat enorm din cauza șmenarilor care gestionează acest domeniu. Chiar și în lipsa unor date concrete în acest sens, este evident că cea mai mare parte din banii acumulaţi de la călători intră direct în pungile proprietarilor de microbuze și, desigur, în buzunarele încăpătoare ale boșilor din Primărie. Și e puţin probabil ca Dorin Chirtoacă să nu cunoască dede-subturile acestei situaţii. Or, în situaţia în care primarul continuă să bată câmpii, este evident că îi pică și lui ceva din toată această megaafacere.

Așa că mai slăbește-ne, domnule primar.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Politicienii ne promit iarăși

o toamnă fi erbinte. Nu știm

dacă se vor face ca în trecut

dezvăluiri despre păpușari,

raideri și mafi oţi, în schimb

sunt lansate preziceri dintre

cele mai sumbre cu privire la

colapsul economic în care ar

putea intra ţara.

Șeful socialiștilor, Igor Dodon, este aproape sigur că în toamnă, Gu-vernul ar putea intra în incapacitate de plată. În cadrul unei conferinţe de presă, acesta a declarat că a votat pentru alegerea președintelui, deoa-rece credea că liderii Alianţei se vor lăsa de politică și se vor concentra pe rezolvarea adevăratelor proble-me: „Acum vedem doar declaraţii, acuzaţii și certuri pentru funcţii, dar problemele economice și sociale sunt lăsate la o parte. Dacă situaţia nu se schimbă, Guvernul are toate șansele să intre în toamnă în incapacitate de plată”.

Producţia industrială descrește, Guvernul a ratat anul acesta încasări la buget de peste 300 de milioane de lei și există riscul că în toamnă nu vor putea fi achitate salariile și pensiile, a mai afi rmat Dodon.

Lăsăm pe seama liderului socialist naivităţile și iluziile sale legate de alegerea președintelui. Vom spune doar că avem îndoieli în privinţa adevăratelor motive care l-au de-terminat să participe la scrutinul prezidenţial. Mai interesante sunt însă soluţiile pe care le propune acesta pentru salvarea situaţiei. Igor Dodon a anunţat că o echipă de profesioniști va lucra la elaborarea unui nou program de guvernare. Totodată, socialiștii intenţionează să propună și un guvern de alternativă din care vor face parte miniștri din

guvernele Tarlev și Greceanâi. „Vom propune un cabinet alternativ, cu o echipă de profesioniști, care va veni până în toamnă cu soluţii concrete”, a declarat Dodon.

Pe de altă parte, „surse avizate” sugerează că premierul Filat ar putea să demisioneze din funcţie, cel târziu spre sfârșitul acestui an. Portalul HotNeus menţiona, făcând trimitere la surse, că Filat ar căuta, împreună cu cei mai apropiaţi consilieri, ”o soluţie pentru a face acest pas la momentul potrivit, astfel încât să nu piardă din imagine”.

Nu ar fi prima dată când Filat ame-ninţă cu demisia. De data aceasta, informaţia a fost lansată pe surse, pentru a ne convinge, probabil, de se-riozitatea intenţiilor. Disensiunile tot mai accentuate din ultimul timp din cadrul Alianţei, schimbul de replici tot mai dur la care se dedau politicienii, dezvăluirile incendiare cu privire la Procuratura Generală, controlată de democraţi, lansate de partidul premierului, ne fac să credem că mai spre toamnă am putea asista la demonstraţii de forţă spectaculoase. Dar poate și la regrupări de forţă.

Zvonurile despre o posibilă de-misie a actualului premier nu sunt o noutate. Ca, de altfel, și cele despre intenţiile de a provoca noi alegeri anticipate. Nu există însă nici o certitudine că democraţii nu vor crea împreună cu comuniștii o nouă majoritate parlamentară care să-și instaleze propriul guvern. Ceea ce putem intui astăzi este că mișcările care au loc pe scena politică nu sunt deloc întâmplătoare: nici zvonurile transmise de „sursele avizate”, nici „reforma” de partid a lui Plahotniuc, nici previziunile apocaliptice și nici „noul guvern” al lui Dodon.

Ioana FLOREA, FLUX

Controlul lui Filat asupra MAI şi reformele de doi bani de la acest ministerMinisterul Afacerilor Interne se afl ă sub con-trolul prim-ministrului Vlad Filat. Mai mult, instituţia este un instrument prin intermediul căruia premierul își satisface interesele. De-claraţiile au fost făcute în platoul Fabrika.

„Pentru mine este clar că Vlad Filat îl apără pe Roibu, deoarece are anumite interese. Nu există schimbare, deoarece există in-terese politice ale premierului și președintelui PLDM, Vlad Filat. Prim-ministrul de fi ecare dată face piruete lingvistice și îl apără pe acest domn. Sute și sute de ofi ţeri de valoare pleacă de nevoie, deoarece acolo domină cumetrismul”, a declarat Iurie Roșca.

De aceeași părere este și președintele Centrului de Iniţiativă și Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, care spune că reformele care se implementează la MAI sunt de doi bani.

„Depolitizarea nu va fi atâta timp cât actuala guvernare are interese. Mai există interese faţă de unele proprietăţi, care încă nu au fost acaparate. Depolitizarea poate să dureze un pic. Im-portant este ce reforme se fac la aceste instituţii. Sunt reforme de doi bani”, a menţionat Ion Dron.

De cealaltă parte, șeful adjunct al Departamentului Poliţie al MAI, Ion Bodrug, spune că totuși, reformele se produc. „Reforma nu este ceva virtual. Este vorba nu numai despre reforma la MAI, dar în general”, a precizat Bodrug.

Ministrul de Interne, Alexei Roibu, se afl ă în vizorul deputa-ţilor de mai mult timp. Primii care au cerut demisia conducerii Ministerului de Interne au fost reprezentanţii PCRM. Acum o lună, mai mulţi politicieni, inclusiv din rândurile extraparlamentarilor, declarau că Roibu ar trebui să părăsească fotoliul de ministru, pentru că nivelul infracţionalităţii crește în mod galopant.

În același timp, ministrul Roibu recunoaște existenţa unor probleme la capitolul prevenirii crimelor, dar spune că nu vede nici un motiv pentru a-și da demisia. Acum trei săptămâni însă, Alexei Roibu a spus că va pleca atunci când va fi luată o decizie în acest sens.

Deputatul neafi liat Mihai Godea solicita chiar convocarea unei ședinţe speciale a Guvernului. Iar creștin-democraţii spuneau că la conducerea Ministerului de Interne ar trebui să fi e o persoană din afara sistemului. Socialistul Igor Dodon este de părere că numărul crimelor din ultima perioadă a crescut din cauza indi-ferenţei Ministerului de Interne faţă de colaboratorii săi.

Dosare de milioane ascunse de stat

Acuzaţii dure la adresa Procuraturii Generale! Învinuirile vin din partea deputatului PLDM, Ion Butmalai, și au fost făcute în platoul Fabrika. Parlamentarul acuză Procuratura de sustragerea ilegală din cadrul Ministerului de Interne a mai multor dosare.

„Procuratura Generală a retras ilegal de la Ministerul de Interne șapte cauze penale în privinţa „Nipon” SRL, unde este vorba despre 115 milioane. De asemenea, dosare care se referă la spălare de bani, evaziuni fi scale. Aceste dosare stau în safeurile procurorilor. Se stopează și nu se duc în instanţă. De aceasta, noi, membrii Comisiei pentru Securitate Naţională, Apărare și Ordine Publică, vrem ca să vină în Parlament toţi cei patru generali pen-tru a vorbi despre această situaţie”, a declarat Ion Butmalai.

Președintele Centrului de Iniţiativă și Monitorizare a Auto-rităţilor Publice, Ion Dron, este de părere că anume acum este momentul ca aceste instituţii să fi e „luate la ochi”.

„În ultimii 5 ani, autorităţile statului au fost folosite ca instru-mente pentru desproprietărirea unor persoane. MAI a fost unul din aceste instrumente. După astfel de declaraţii tunurile trebuie îndreptate spre aceste instituţii”, consideră Ion Dron.

Deocamdată, reprezentanţi Procuraturii Generale nu au putut fi contactaţi pentru a comenta acuzaţiile.

Sursa: publika.md

Preconizata majora-re salarială pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică a fost amâna-tă, din lipsa surselor de fi nanţare, dar și din cauza „reacţiilor popu-liste” din Parlament. Chiar dacă anterior se declara că respec-tivele majorări nu vor fi o problemă pentru bugetul statului.

La începutul lunii mai, mi-nistrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, afirma într-un inter-viu pentru Europa Liberă că banii sunt prevăzuţi în Legea bugetului de stat. Pentru acei funcţionari publici care deja benefi ciază de această creștere operată de la 1 aprilie, banii sunt deja bugetaţi, a specifi cat ministrul. Adică, este vorba des-pre funcţionarii ale căror salarii au fost majorate cu 12,5 la sută. „Ceea ce ţine de persoanele cu demnitate publică, abia în luna iulie va fi, probabil, operată majorarea. Suma totală este de 56 de milioane. Poate părea că e cea mai mare majorare, dar, de fapt, vizează un număr relativ mic de oameni cu o anumită responsabilitate sau demnitate publică și costul este relativ mic, comparativ cu alte majorări”, a precizat ministrul.

Salariile demnitarilor urmau

să crească substanţial, cu aproa-pe 60 la sută. Potrivit deciziei Guvernului, de lefuri mai mari trebuiau să benefi cieze miniștrii, deputaţii, dar și președintele ţării. Astfel, salariile deputaţilor ar fi ajuns la peste 10 mii de lei, al șefi lor comisiilor parlamen-tare – la peste 11 mii, spicherul și premierul ar fi încasat salarii lunare de câte 13 mii de lei, iar președintele ţării - de 15 mii. Nu vor fi afectaţi însă doar demnitarii de rang superior. De asemenea, nu vor fi majorate nici salariile primarilor, judecă-torilor, procurorilor etc.

Declaraţii în acest sens a făcut același ministru al Finanţelor care, la doar câteva săptămâni, și-a temperat optimismul și a spus că Guvernul își retrage ini-ţiativa: „Este vorba de demnitarii publici, de acele funcţii alese, cum sunt primarii, miniștrii, parlamentarii, judecătorii, pro-curorii. Aceste categorii sunt vi-zate. Acea iniţiativă legislativă a fost retrasă. De fapt, nu anulăm această majorare. O amânăm pentru un timp mai bun, inclusiv din punct de vedere al situaţiei bugetare.”

Informaţia a fost confi rmată la scurt timp și de premierul Vladimir Filat, care a anunţat că majorarea salariilor celor care deţin funcţii de demnitate publi-că a fost amânată „până la iden-tifi carea surselor de fi nanţare”. ,,Nu putem să ne angajăm într-o acţiune care prevede cheltuieli bugetare fără să avem sursa de

fi nanţare. Experienţa guvernării comuniste nu o s-o repetăm, atunci când ţara mai nu a fost dusă la faliment din cauza acelor proiecte care nu aveau la bază venit real fi nanciar pentru ca să fi e partea de acoperire”, a decla-rat Filat la Europa Liberă. Acesta s-a arătat deranjat cel mai mult de faptul că nu s-a reușit ma-jorarea salariilor demnitarilor din administraţia publică locală „care chiar merită”.

Actuala guvernare are tot dreptul să se considere mai bună, mai onestă, mai respon-sabilă decât cea comunistă, dar ne întrebăm cu insistenţă, cum puteau să se volatilizeze într-un timp atât de scurt sursele prevă-zute pentru creșterile salariale? Sau, totuși, experţii FMI i-au deschis premierului ochii și i-au demonstrat că nu prea are bani pentru majorări? Vladimir Filat susţine că nu Fondul a impus retragerea proiectului. „Această sumă de bani, care era alocată pentru majorări, trebuia să fi e demonstrată ca sursă de venit. Noi, din păcate, avem o situaţie deloc ușoară, asupra căreia ni-meni nu încearcă să discute în modul cel mai serios, care vizea-ză economia ţării”, a recunoscut premierul.

Dincolo de faptul că Filat ne dă de înţeles că doar el este cel care meditează, serios și îndelung, la problemele care „vizează economia ţări”, din aceste afi rmaţii înţelegem totuși că FMI-ul nu a primit un răspuns

la întrebarea cu privire la sursa

de venit.

Dacă între decizia Execu-

tivului și declaraţia actuală a

premierului ar fi fost o distanţă

de mai multe luni, am fi încercat,

deși cu greu, să ne imaginăm că

nu se știa despre lipsa surselor

de finanţare pentru creșterile

salariale preconizate. Dar cum

respectivul proiect a fost apro-

bat de Guvern cu puţin timp în

urmă, la 11 aprilie, este inexpli-

cabilă această lipsă de coerenţă

a premierului și a miniștrilor de

resort. De ce s-a angajat totuși

Guvernul „într-o acţiune care

prevede cheltuieli bugetare”,

fără să aibă surse de fi nanţare.

Este vorba despre o incompe-

tenţă crasă a Executivului ori la

mijloc este cu totul altceva. De

exemplu, veșnicele rivalităţi,

suspiciuni, goana după avantaje

de imagine și lupta pentru su-

premaţie din interiorul Alianţei

de guvernământ.

Dincolo de celelalte raţiuni,

era aproape sigur că proiectul

propus de Guvern nu va fi apro-

bat de Parlament. În ceea ce-i

privea pe deputaţi și miniștri, șe-

ful Legislativului, Marian Lupu,

declarase deja cu ceva timp în

urmă că salariile acestora nu vor

fi majorate prea curând. Adeptul

unui mod auster de viaţă, care

nu poartă ceasuri scumpe și ha-

ine marca Gucci, Dolce&Gabana,

spicherul a opinat că „demnitarii

și miniștrii pot să mai aștepte”.

Probabil, anume la aceste

declaraţii s-a referit primul mi-

nistru atunci când a afi rmat că

„în Parlament a existat prea mult

populism în discutarea acelui

proiect de lege și, din păcate, nu a

fost aprobat în termenii care erau

puși la dispoziţie”. Totuși, populis-

mul din Parlament este motivul

retragerii proiectului sau lipsa

surselor de fi nanţare? Și oare nu

tot populism a fost adoptarea

proiectului de către Guvern, din

moment ce, afl ăm acum, nu au

existat sursele necesare pentru

majorarea salariilor?

Este o măsură amânată, nu

anulată, a ţinut să precizeze

premierul. Și nu mai are nici

o importanţă până când va fi

amânată. Acţiunile de imagine

le-au reușit tuturor. Spicherul

a arăt că se gândește la popor,

nu la propriul buzunar, pentru

că el se mulţumește cu puţinul.

Premierul și-a demonstrat bu-

nele intenţii care, a câta oară,

nu au găsit înţelegere în Parla-

ment. Și, până la urmă, intenţia

contează.

Ioana FLOREA, FLUX

Zona euro, în pericol de dezintegrare fi nanciarăZona euro este în pericol de “dezintegrare fi nanci-

ară” și trebuie să-și folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza băncile în difi cultate (Banca Centrală Europeană a împrumutat deja o mie de miliarde de euro băncilor în luna decem-brie 2011, de peste două ori mai mult decât UE și FMI au împrumutat Greciei, Irlandei și Portugaliei), dar și să se îndrepte către o uniune bancară transnaţională, dacă dorește să evite acest scenariu. O primă măsură ţine de introducerea euroobligaţiunilor, despre care, până la alegerea noului președinte al Franţei, Germa-nia a interzis orice discuţie.

Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene care conţine descrierea situaţiei instabile a UE și măsurile de urmat pentru a pune capăt celor deja trei ani de criză economică.

“Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare fi nanciară, este nevoie de mai multă coordonare în supervizarea economiilor și a managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” care ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în raport.

Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Fin-landa, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie) au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum defi citul public, exporturile în scădere și bulele imobiliare.

Alte 23 de state sunt avertizate asupra depășirii ţintei de defi cit bugetar. Excepţie fac doar Estonia, Finlanda, Suedia și Luxemburg.

Foarte grav este că cele trei ţări care stârnesc îngrijorări în acest raport sunt chiar cele mai mari trei economii din zona euro, după Germania: Franţa, Italia și Spania.

Spania este cea mai mare îngrijorare a acestui raport, care critică lipsa de curaj a premierului de dreapta Mariano Rajoy în privinţa reformelor. Dobân-da obligaţiunilor spaniole a ajuns la 6,7%, o cifră îngri-jorătoare, pentru că la 7% dobândă, Grecia, Irlanda și Portugalia s-au decis să apeleze la împrumuturile de la UE și FMI. De această dată vorbim însă de o economie mult mai mare decât cele trei luate la un loc.

Promisiunea premierului Rajoy de a reduce defi -citul bugetar de la 8,9% în 2011, la 3% în 2013 este irealizabilă. Pentru a obţine derogări de la îndeplinirea obiectivului, se așteaptă ca UE să impună Spaniei noi reduceri salariale și concedieri în sectorul bugetar, alături de majorări ale TVA.

Franţa este monitorizată pentru că are un defi cit bugetar de 4,4% din PIB prevăzut pentru acest an, peste limita de 3%. “Deși ţinta de 4,4% pentru acest an pare realizabilă, distanţa până la 3% rămâne una semnifi cativă”, arată raportul. Problema este că președintele Francois Hollande a promis înfi inţarea a 60.000 de locuri de muncă în învăţământ și o redu-cere a vârstei de pensionare la 60 de ani, măsuri care îi lasă o marjă mică de manevra pentru a mai reduce defi citul bugetar.

Cât privește statele din afara zonei euro, doar Litu-ania îndeplinește criteriile de aderare. Marea Britanie și Danemarca exclud aderarea la zona euro.

Astfel, doar Bulgaria, Suedia și Cehia îndeplinesc criteriul infl aţiei. Cu excepţia Suediei, toate statele au deficit bugetar excesiv. În schimb, cu excepţia Ungariei, toate aceste state au o datorie publică de sub 60% din PIB.

Călin MARCHIEVICI

Sursa: cotidianul.ro

Majorarea salariilor a fost amânată din lipsă de bani. Majorarea salariilor a fost amânată din lipsă de bani. Dar acum o lună erau?Dar acum o lună erau?

Guvern de alternativă, demisie şi mica apocalipsă de la toamnă

Chirtoacă ori e un demagog incompetent, ori ne are pe toţi de proşti

1 IUNIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIOpinii

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

Gata, stimabili bloggeri? V-aţi liniștit? Nu mai spuneţi nimic despre Plahotniuc? Despre cât de deștept, inteligent ca o cobră și bogat este. Sau cât de tare, puternic, carismatic vi s-a părut. Aţi terminat să-l înjuraţi, să-l înfi eraţi de toate relele: de la puternicele cutremure din firava economie moldovenească, ce se concentrează tot mai mult în mâinile unor grupări aproape interlope, până la politica de pubelă, ce ne sufocă cotidianul? Poate v-aţi amintit detalii din viaţa de student și o s-o ţineţi langa cu o nouă poveste de succes despre cum a fost amărât și cum a ajuns om? Sper din sufl et că nu.

Domniile voastre, bloggerii, aţi avut o mică întâlnire cu această persoană politică (atenţie, nu personalitate politică!) și aţi creat o zarvă de n-a mai înţeles lumea ce aţi vrut să spuneţi despre mult dezbătutul subiect “Plaho”. Oricum, până la voi s-au scris râuri de articole, s-au răspuns cu oceane de comenta-rii. Rezultatul? Nu mai știi unde începe realul Vlad Plahotniuc și unde se termină fantasticul domn Plahotniuc. Căci s-a creat dintr-un ţânţar armăsar și dintr-un biet businessman de curte al comuniștilor o persoană controversată, dar plină de virtuţi.

Când mă gândesc la domnul Plahotniuc, în minte îmi vin două comparaţii. Prima, cu Brit-nei Spirs, care, în goana după publicitate, de

frică să nu rămână departe de urechile și ochii lumii, făcea tot felul de trăsnăi. Era sigură că nu rata prima pagina a tabloidelor. Câte nu i-au venit prin tărtăcuţă? S-a ras pe cap, și-a arătat lenjeria intimă când cobora din limuzine (de parcă nu i-o vedeau oamenii sufi cient de mult pe scenă). La rândul său, domnul Plahotniuc pare să pună la cale tot felul de șmecherii care put chiar până la mine, la București, a PR de dragul PR-ului. Din categoria, nu putem sta în umbră, despre noi trebuie să se vorbească mai tot timpul. A doua comparaţie nu are legătură cu vreo persoană publică, vedetă ori criminal în serie, mai curând cu o practică ruptă din fi lmele cu spioni. Este vorba de bătrâna și efi cienta “dezinformare”. În era internetului, orice știre care ajunge în spaţiul virtual nu mai poate fi ștearsă, eliminată, combătută… decât cu o altă informaţie. Se pune la cale un fel de intoxicare prin un noian de alte știri care te încurcă să mai vezi adevărul. Practic, cea mai mare provocare a secolului nostru este analiza informaţiei, nu depistarea ei. Avem prea multă informaţie, care este cea bună? Avem nu un domn Plahotniuc, avem sute de domni Plahotniuc. Care este realul? Probabil că nici dânsul nu știe.

Sunt sigur, stimate cititor, chiar acum îţi încolţește în cap o întrebare, asta dacă nu o fi existând deja acolo: bun, dar de ce ne into-xici cu partea dumitale de Plahotniuc? Aveţi

dreptate. Până și eu, cel care spun că s-a făcut prea mult tam-tam pe marginea subiectului, îl tratez în aceste rânduri, deci sporesc tam-tamul. Doar că, vedeţi voi, există o mică deo-sebire care trage binișor la cântar. Eu nu simt o ură mobilizatoare, încât să-i dedic tomuri de articole și nici nu-l admir, mai mult sau mai puţin interesat, ca să mă apuc să compun biblioteci despre faptele plahotniciene. Ceea ce am nu este decât un interes pur știinţifi c, ca al unui botanist care urmărește un câmp de micșunele.

Analiza pură, stimabililor, nicidecum pa-siunea mistuitoare, îmi șoptește că domnul Plahotniuc este doar un produs al unui mar-keting politic. În spatele acestui marketing stă un om care nu iese în evidenţă decât printr-un cont gras în bancă. Atât. Da, averea sa este controversată. Da, a fost bancherul răzvrătit și tare câștigat al comuniștilor. Așa și? Dar nu despre bani este vorba aici, ci despre sufl et. Dostoievski spune că există două feluri de oameni: de geniu și oameni banali (banal nu neapărat în sensul peiorativ al cuvântului). Oamenii banali, plini de platitudini se împart, la rândul lor, în două categorii: cei care conști-entizează și nu își fac inimă rea, pur și simplu vor trăi cu asta având o viaţă liniștită; și cei care nu-și vor recunoaște niciodată că sunt oameni obișnuiţi. Exemplare dintre acestea există în toate păturile societăţii și pot fi extrem de periculoși. Trăind plat, gândind plat, ei nu vor accepta starea în care se afl ă și vor dori să facă ceva măreţ ca să rămână în istorie. Acum nu contează că acest lucru măreţ este o crimă ori o donaţie de un milion de euro.

Așadar, după mine, domnul Plahotniuc nu este decât un Vlad Filat, dar în altă funcţie politică. Pe scurt, niște oameni cu o inteligenţă de stradă, dar cu sufl ete banale, triste și cu care nu aș avea ce să discut fi e și într-un offl ine. Așa că, stimabili bloggeri, după ce a trecut euforia întâlnirii, scrutaţi-vă neuronii și priviţi-l fără afectare pe domnul Plahotniuc. Nu-i așa că, îmbrăcat într-un simplu pulover în carouri, fără ceasul de 50 de mii de euro la mână, fără staff -ul mărișor, nu este decât un amărât de omulean cu care nu ai nicio tragere de inimă să schimbi barem două vorbe despre vreme?

Vitalie COJOCARI

Sursa: cojocari.ro

Aceste manifestări, care, în ultimul timp, devin pronunţate sunt cauzate de con-solidarea slabă a instituţiilor, dar, mai cu seamă, de emanciparea unor lideri politici, care-și manifestă haotic comportamentul, încercând să-și depășească anumite com-plexe, inconștienţi de problematica intere-sului naţional. Pe parcursul independenţei s-a creat un stat slab, la limita falimentării, iar guvernările care s-au perindat la putere au fost incapabile să promoveze reforme.

În democraţiile moderne, partidele sunt instituţiile politice reprezentative ale diverselor categorii sociale. Partidele politice moldovenești generează o criză a reprezentării politice, determinând astfel opinia că acestea nu reprezintă în mod strict clase și categorii sociale, ci interese proprii în lupta pentru putere. Partidele din Republica Moldova nu sunt partide reale, etichetele democrat, liberal, comunist etc. nu corespund conţinutului. Criza repre-zentării generează înstrăinarea partidelor, guvernelor faţă de cetăţeni, favorizând po-pulismul. Populismul e un fenomen politic modern, întreţinut pe terenul democraţiei. Populismul e o îmbinare între demagogie și promisiuni de tot felul, cu scopul nedecla-rat de a obţine sprijin popular și voturi cât mai multe în alegeri. Populismul simulează spiritul democratic, dar, în fond, îl lipsește de conţinut.

Populismul moldovenesc a mistificat democraţia și pluralismul, mascând dema-gogia și promisiunile deșarte. În numele poporului, nevoilor poporului, voinţei po-porului, suveranităţii naţionale, se justifi că acţiunile de politică internă și externă. În general, populismul, ca formă demagogică de infl uenţare, folosește diverse tehnici de legitimare a puterii pentru a-i spori atracţia

și credibilitatea, obţinând susţinerea cetă-

ţenilor. Promisiunile făcute de populiști nu

sunt îndeplinite ulterior. Scopul câștigării

puterii scuză mijloacele în lupta pentru

putere, neasumându-și nici o responsabili-

tate faţă de promisiunile făcute cetăţenilor.

Populismul este folosit de toate partidele,

fără excepţie.

Partidele politice din Moldova manifestă

un dogmatism intolerant; fi ecare dintre ele

crede că întruchipează adevărul și soluţia

viitorului ţării, până și însăși democraţia.

Dogmatismul își pune pecetea pe atmo-

sfera politică, creând tensiuni marcate de

intoleranţă. Acestuia i se mai suprapun

prejudecăţile și erorile puterii, stângăciile

și slăbiciunile ei, rezultate și din criza de

autoritate.

În cadrul procesului democratic moldo-

venesc, suveranitatea poporului a fost sub-

stituită cu suveranitatea parlamentului sau a majorităţii guvernante, care după alegeri a ocolit voinţa și chiar opţiunea alegători-lor. Adică democraţia parlamentară o fost substituită cu demagogia parlamentară.

Parlamentarul moldovean este cu gân-dul permanent la reînnoirea mandatului, el devine meseriaș în ţinerea discursurilor, care îi aduce un spor de popularitate și capital politic. Discursurile sunt pline de demagogie și de tot genul de mistifi cări politice cu scop de manipulare, menite să-l menţină permanent în atenţia opiniei publice.

Excesul de demagogie la politicienii moldoveni compromite democraţia, cre-ând cetăţenilor percepţia că prea mult se vorbește și prea puţin se face. Ei, politici-enii, au reușit să transforme instituţiile și serviciile publice din mijloace pentru rea-lizarea binelui societăţii în mijloace pentru realizarea intereselor personale, precum și ale cercurilor înguste de partid. Iată de ce ideile de democraţie, parlament, liberta-te, egalitate, prosperitate etc. au devenit cuvinte fără sens, deoarece politicienii au uitat de interesele publice majore, regu-lile democraţiei propriu-zise și minimum de moralitate necesară într-o democraţie funcţională.

Vasile CROITORU

Sursa: vox.publika.md

O platformă conservatoare pentru o opoziţie

extraparlamentară unită?Fiţi de acord, este destul de straniu să vezi niște formaţiuni de stânga care apără valorile familiei și Biserica, opunându-se vehement unei legi care vine să aplice tocmai principiile egalitariste. Desigur, în Republica Moldova totul este posibil. Se prea poate toate aceste manifestări patriotarde să nu fi e decât niște isterii populiste, care sunt caracteristice pen-tru toate partidele politice. Cu toate astea, nu putem ignora existenţa unui proces de soli-difi care a unor idei comune pentru un șir de formaţiuni și mișcări politice de opoziţie.

În Republica Moldova nu au existat niciodată partide politice doctrinare, cu atât mai mult de stânga. O formaţiune politică se consolida fie în jurul unei personalităţi, fie în jurul unor antipatii. Acum, în premieră, opoziţia politică are șansa de a se uni în baza unei platforme unice, a unei platforme de esenţă conservatoare, care începe a fi percepută la nivel instinctual de masele populare.

Avantajul conservatorismului constă în fl exibilitatea sa. Con-servatorismul respinge orice construcţii ideologice universale abstracte, fi e ele de dreapta, fi e ele de stânga, punând în centru atașamentul faţă de valorile tradiţionale. Iată de ce în diferite momente ale istoriei aici se puteau integra atât personalităţile și mișcări cu viziuni de dreapta, cât și de stânga.

Opoziţia de astăzi trebuie să se unească în baza unei platforme clar conservatoare, în opoziţie cu o guvernare liberală, fără a că-uta să exploateze niște clișee ale trecutului (cum ar fi : „unionism vs moldovenism” sau „limba moldovenească vs limba română”), care sunt deja expirate.

Succesul unei astfel de opoziţii va depinde de capacitatea de a scoate în evidenţă problemele care nu au fost subiectul unor dezbateri în ultimii ani, eclipsându-le pe cele vechi, dar și de iden-tifi care a unui “lider naţional” necompromis. Doar astfel opoziţia extraparlamentară ar avea șansa de a atrage atât electoratul formaţiunilor din tabăra liberală, cât și din tabăra comunistă, constituind acea „a treia forţă” stabilizatoare pe care o așteaptă cu nerăbdare societatea moldovenească.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

Este cunoscut faptul că în ac-tul guvernării, mai ales pe timp de criză, este importantă asuma-rea sacrifi ciului în promovarea unor reforme sistemice, care vor da rezultate în viitor. Nu poţi face un pas înainte și doi înapoi, ezita, revizui permanent traseul și programul. E nevoie de Voinţă politică și fermitate. E nevoie de un Lider al guvernării, program, mesaj, iniţiative proprii, asuma-te, nu preluate din exterior.

Altfel stau lucrurile în AIE. În Alianţă sunt, cel puţin, două partide a căror existenţă este justifi cată de lupta cu un al trei-lea membru al coaliţiei de guver-nământ. La reforme se gândesc în ultimul rând, la sacrifi cii – nici atât. Un lider recunoscut de toţi nu au, program – cu atât mai mult. Fiecare e pe cont propriu.

Liderii AIE şi sacrifi ciul politic

Marian LupuMarian LupuDeși în 2009 Lupu avea un

rating de încredere ce depășea 50%, fi ind văzut ca lider naţional incontestabil de electorat, din 2011, spicherul Parlamentului e în declin vizibil. Parţial, expli-caţia e în faptul că acesta nu are nici o performanţă politică sau, cel puţin, un plan, un program sau un mesaj politic cu care să se asocieze. Războiul politic nu l-a oprit, bunăstarea nu se vede nici la orizont.

Plus la toate, Lupu a făcut o serie de acţiuni și demersuri dubioase:

- a ţinut în suspans doi ani întreaga ţara, cramponându-se de postul de președinte. Doi ani a stagnat reforma, tocmai din

ambiţiile sale. Astăzi, acesta nu cedează funcţia de spicher în fa-voarea lui Ghimpu, cum prevede acordul AIE;

- i-a permis lui Plahotniuc să vină în prima linie în politică, deși în vara lui 2009 îl critica dur, declarând că e membru al „familiei domnești”;

- a mers în continuare pe blocarea și critica oricărei ac-tivităţi a Guvernului, în care el controlează blocul economic și Justiţia;

- a acoperit politic monopo-lurile și cartelurile;

- a protejat raiderii, în pofi da intervenţiei ambasadorilor UE și a prejudiciilor enorme aduse de aceștia economiei naţionale;

- a criticat relaţiile cu FMI, chiar dacă Republica Moldova a sem-nat cu acesta un Memorandum, negociat, de altfel, de ministrul Economiei, membru al PD.

- a criticat întâlnirile lui Filat cu Smirnov și Șevciuk, chiar dacă acestea au fost apreciate de SUA, UE, OSCE și Rusia;

- s-a opus și se opune depoli-tizării Justiţiei, fapt ce compro-mite planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE;

- a iniţiat modificarea Con-stituţiei prin referendum, chiar dacă era GARANT al Constitu-ţiei;

- s-a opus legii antidiscrimi-nare, chiar dacă iniţial s-a anga-jat s-o adopte, prin semnarea Planului de Acţiuni cu UE. Mai apoi, tot atât de subit și inexpli-cabil, a votat-o;

- s-a declarat eurosceptic, fi ind, concomitent, membru al unei alianţe care se pretinde a fi pentru integrare europeană.

De fapt, fi nalul pentru Lupu ar putea fi trist: acesta riscă să fi e aruncat de la cârma partidului de către Vlad Plahotniuc, care în ultima vreme își face propria campanie de imagine (votul uninominal, scrisorile către ce-tăţeni, întâlnirea cu bloggerii, ajutoarele umanitare). Lupu, în viziunea noastră, este sacrifi cat de Plahotniuc, scos la rampă în situaţii în care de fi ecare dată se compromite. De fapt, în viitor, adică după 2014, Lupu puţin probabil că va mai ocupa vreo funcţie de vârf în stat. Cariera sa politică se afl ă pe linie des-cendentă.

Mihai GhimpuMihai GhimpuMihai Ghimpu, spre deosebi-

re de Lupu, are mesaj – „unirea cu România” și „Jos Comuniștii”. Plus la toate, Ghimpu este un bun negociator, un lider cu o voinţă puternică. Marele său atu e în capacitatea de a crea senza-ţia sincerităţii, prin dezvăluirea unor detalii din interiorul AIE. Dezvăluiri care, până la urmă, aduc prejudicii de imagine AIE. Ghimpu, pentru propriul alegă-tor, a înregistrat performanţe: decretul din 24 iunie, declara-rea zilei de 16 mai – de doliu, amendarea pentru publicitatea în limba rusă etc.

Dar Ghimpu nu este în stare să sacrifi ce interesul de partid de dragul celui naţional.

Ghimpu preferă să vorbească de sacrificiul său personal de dragul AIE, prin renunţarea la funcţia de spicher. La un mo-ment, chiar l-am crezut. Mai târziu, același Ghimpu a cerut cu insistenţă funcţia de procu-ror general și pe cea de spicher, de altfel, la pachet. Fiecare lege strategică este blocată de Ghimpu, care lasă impresia că-și comercializează voturile. Stra-tegia lui Ghimpu e simplă: vreţi rectifi carea bugetului – anulaţi funcţia de președinte CMC. Vreţi lege antidiscriminare – votaţi „reforma” CCCEC și puneţi omul meu în frunte. Vreţi președinte ales – puneţi oamenii mei în aparatul acestuia, nu vă atingeţi de Termocom etc.

De fapt, Ghimpu a compromis tot ce poate însemna integrare europeană. S-a opus votării bu-getului, compromiţând relaţiile cu FMI, legii antidiscriminare, depolitizării Justiţiei. A blocat toţi candidaţii la funcţia de președinte. În plus, deputaţii PL nu au venit nici cu un proiect de lege din agenda europeană a Republicii Moldova. Chiar și stra-tegia Moldova 2020, elaborată inclusiv de PL, a fost blocată de același Ghimpu.

Atât în Parlament, cât și în Gu-vern, dar și la Primărie, liberalii și Ghimpu personal se ocupă strict de probleme de business: promovează legea cazinourilor, propun castrarea pedofi lilor, în spatele cărora s-ar afl a intere-sele unor fi rme specializate pe domeniu, se opun demonopo-lizării pieţelor agricole, din care primăria își extrage dividende fabuloase, creează probleme pentru firmele de publicitate stradală din capitală pentru a oferi spaţiu firmei lui Lucian Chirtoacă, amplasează chioș-curile Megapress și Cebacot, sărind peste CMC. Mai nou, unii deputaţi liberali promovează interesele firmei Avicola. De majorarea preţurilor la apă prin instalarea contoarelor achitate de cetăţeni și intenţia de majo-rare a preţului pentru călătoriile cu maxi-taxiurile, în spatele că-rora se afl ă consilierul liberal Iu. Topală, nici nu mai vorbesc. Din partidul intelectualilor, PL s-a transformat din 2010 în partidul marilor businessmeni.

Vlad FilatVlad FilatVlad Filat a fost lider incon-

testabil al AIE în 2009-2011 gra-ţie funcţiei ocupate, percepţiei publice și acţiunilor sale hotă-râte. Astăzi e „lider” la capitolul responsabilităţi, fi ind lipsit de pârghii și autoritatea necesară în interiorul AIE. Or, în lipsa liderului, AIE nu va demonstra performanţă.

Premierul are mesaj – inte-grarea europeană, are și anu-mite performanţe (creșterea economică, chiar dacă fragilă, menţinerea relativ intactă a sistemului social, chiar dacă în statele vecine programele sociale sunt reduse dramatic, progrese pe fi liera europeană și pe dosarul transnistrean).

Filat a realizat o serie de cedări, care din perspectiva supravieţuirii AIE și integrării europene au fost benefi ce. Mă întreb, dacă aceste cedări au fost

benefi ce pentru progresul refor-mei în genere. Astfel, premierul s-a remarcat prin câteva acţiuni:

- a acceptat funcţia de premi-er într-o perioadă de criza;

- a acceptat cele mai proble-matice ministere (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii), a căror reformare este o iluzie fără sprijin parlamentar. Mai mult, din motive neclare Filat a renunţat la controlul Ministe-rului Economiei. Adevărul e la suprafaţă: un premier care nu controlează economia nu are pârghii sufi ciente și spaţiu de manevră;

- a acceptat de dragul supra-vieţuirii AIE ca Procuratura să se afl e în mâinile unui oligarh, adică în mâinile acelor indivizi care din start au compromis justiţia în ţară;

- și-a retras candidatul din cursa pentru Chișinău, oferind șansa forţelor de dreapta să-l promoveze pe eternul candidat la Primărie. Mulţumirea i-a venit chiar imediat după așezarea în fotoliu a primarului. Ultimul a declarat că ar fi câștigat ori-cum!

- a respins ideea formării Consiliul Naţional pentru Re-formarea Justiţiei, permiţându-i lui Lupu și Plahotniuc să creeze acest organ și să dirijeze reforma Justiţiei. Rezultatele „reformei” le vedem cu toţii;

- a întreprins pași periculoși din punct de vedere politic pe chestiunea transnistreană, având o serie de întâlniri directe cu Smirnov și Șevciuk, care au condus la deblocarea negocie-rilor în formatul 5+2 și reluarea circulaţiei trenurilor prin regiu-nea transnistreană. Amintim cu acest prilej că întâlnirile au fost dur criticate de „partenerii de coaliţie” , adică PD și PL, nemai-vorbind de opoziţie;

- a cedat în cazul legii antidis-criminare, revizuind textul iniţial al acesteia;

- mai nou, în cazul reformei

CCCEC, a cedat Parlamentului

controlul asupra acestei insti-

tuţii strategice. Chiar nu înţeleg

sensul acestei cedări, fiindcă

în orice ecuaţie, Guvernul este

responsabil și de combaterea

corupţiei. Cum o va face acum,

nu știu.

Cedările lui Filat, în special în

problema Procuraturii și CCCEC,

ca și renunţarea la iniţiativa de

a demite un șir de miniștri, îmi

par dubioase. Filat cedează

prea mult, parţial, din cauza

angajamentelor externe, pe

care și le-a asumat personal. Și

aici este o greșeală. Nu-ţi poţi

asuma angajamente, neavând

pârghii și parteneriate parla-

mentare mai largi. Practic, Filat

este singurul premier în istoria

ţării cu responsabilităţi sporite

și cu pârghii limitate.

Altfel spus, Filat își sapă sin-

gur groapa, dacă nu-și va revizui

principiile de activitate în cadrul

AIE. Cu atât mai mult că prin

alegerea lui Timofti, acordul

AIE a devenit nevalabil. Nu

poate funcţiona o guvernare de

coaliţie în care unul își asumă

toate riscurile, iar ceilalţi își trag

dividende politice. Nu poţi ca,

de fi ecare dată când ai nevoie ca

Parlamentul să voteze o lege, să

ameninţi cu demisia din funcţia

de premier ca deputaţi să voteze

această lege. E o probă elocven-

tă că ceva e putred în alianţă.

Concluzia este următoarea:

AIE nu va avea performanţă

atât timp cât nu va avea un Lider,

un Mesaj, un Program Inovativ

(nu preluat de la FMI) și o Agen-

dă comună, dar și o disponibili-

tate pentru sacrifi ciu.

Dacă Guvernul nu va obţine

pârghii, nu va deveni funcţional

și performant, anticipatele se

pot produce în orice timp. Iar

preţul acestora pentru AIE va fi unul extrem de mare.

Bogdan ŢÂRDEA

Sursa: bogdantsirdea.eu

Despre prăbuşirea lui Lupu, stagnarea lui Ghimpu Despre prăbuşirea lui Lupu, stagnarea lui Ghimpu şi cedările lui Filatşi cedările lui Filat

Ultimul son-daj IPP arată că Vlad Filat a scăzut de la un rating de 18% la unul de 13%. Marian Lupu se pră-bușește: de la un rating de 16 % a ajuns să aibă 6%. Ghimpu stag-nează, având constant un rating de 4%.

Mai simplu vorbind, Lupu a căzut defi nitiv din cohorta liderilor naţionali, Ghimpu nici nu s-a ridicat, Filat fi ind singurul care încă mai oferă suport de imagine acestei structuri. Concluzia e clară – prăbușirea lui Filat va însemna și prăbu-șirea defi nitivă a alianţei.

Plahotniuc fără staff, ceas, haine scumpe şi lipsit de marketing politic

Democraţia demagogicăProcesele democratice din Moldova sunt pline de difi cultăţi, contradicţii și paradoxuri, majoritatea așteptărilor de ”fericire democratică” au dezamăgit cetăţenii. Imperfecţiunea democraţiei actuale moldovenești este generată, în mare parte, de excesul oligarhiei, exce-sul demagogiei și inefi cienţa guverna-mentală.

1 IUNIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

Să fiu sincer, eram convins că Președintele Re-publicii Moldova va da dovadă de bună-credinţă și responsabilita-te faţă de ţara și poporul pe care îl conduce și nu va semna legea egalităţii șanse-lor, dar nu a fost să fie, și-a lăsat amprenta ruși-noasă pe o lege fără care această

ţară putea să mai trăiască vreo sută-două de ani. Iată legea conform căreia trebuie castraţi pedofi lii a blocat-o, care, de fapt, pedepsește lepădăturile ce-și bat joc de copii, dar asta care lezează demnitatea cetăţenilor acestei ţări, în scurt timp, ia și urat “drum bun”. Dar ce să-i faci, ia minte de unde nu-i. Dle Președinte, chiar nu aveţi demnitate de om? Oare trebuie să pășiţi peste lucrurile sfi nte ce le-aţi primit odată cu căldura părin-ţilor? Înainte de a promulga această lege din ce cauză nu aţi sunat-o pe mama D-voastră să-i cereţi părerea? Cum credeţi, ce ar răspunde mama D-voastră? Sunt încrezut că nu v-ar milui pe capul sur. Îmi pare rău să zic, dar, dle Președinte, mi-i rușine că am așa conducător al Republicii Moldova.

Mi se pare că pentru cei de la guvernare e greu de sesizat faptul că poporul Republicii Moldova este constituit și din cetăţeni simpli, creștini, cu frică de Dumnezeu. Pentru cetăţenii simpli nu este pe înţeles cum un Guvern, un Parlament și un Președinte, ce sunt aleși să aducă liniștea în ţara, au elaborat, au votat și au promulgat o lege rușinoasă. Oare atât de mult v-au plătit că aţi călcat în picioare un popor întreg. Eu sunt convins că consilierii D-voastră au văzut cum pe reţelele de socializare se indignează chiar și cei mai aprigi susţi-nători al partidelor de la guvernare. Apoi să știţi că odată cu acest dispreţ de la voi fug zeci de mii de alegători. Până la urmă, nici regim liberalizat de vize nu veţi primi de la europeni și nici respectul alegătorilor.

Un lucru care m-a șocat este faptul că PEDERAȘTII deja au dat de știre. Încă legea nu era promulgată că, iată, Gender Doc M a și purces la acţiune, l-a declarat la Procuratura Generală pe bloggerul Dragoș Galbur pentru instigare la violenţă împotriva celor cu orientare netradiţională. Apoi ce reiese că, odată cu această lege, le-aţi dezlegat mâinile? A prins la curaj pederastia din Republica Moldova. “Bravo”, domnilor deputaţi, pentru munca asiduă pe care aţi depus-o la această lege. Prin internet deja v-au numit PARLAMENTUL DE LEGISLA-TURA ALBASTRĂ.

Am o ultimă întrebare: Nu vă este frică de BLESTEM? Sau credeţi că pe banii pe care vi-i plătește Europa veţi putea cumpăra iertarea poporului. Nimeni încă nu a scăpat dacă a intrat în nemila Bisericii.

Dumnezeu să vă păzească și să vă miluiască…

Veaceslav BURLACSursa: vox.publika.md

Zilele trecute, Guvernul Filat a votat în galop controversatul proiect de lege privind asigura-rea egalităţii de șanse, sfi dând interesele Bisericii Ortodoxe din Moldova și ignorând episcopii, clerul și revendicările creștinilor. Tot în galop a votat și Parla-mentul acest proiect de lege în două lecturi, minţind ierarhii celei mai importante comunităţi religioase, cărora le-a promis că nu va adopta legea înainte de a se sfătui și cu reprezentanţii ei, și trecând cu vederea cererile câtorva sute de protestatari pe care i-a lăsat „să discute” cu cam toţi atâţia poliţiști, inclusiv „specialiștii în negocieri” cu poporul de la brigada de poliţie cu destinaţie specială. Președin-tele Nicolae Timofti a citit și el în galop proiectul de lege și l-a promulgat tot în galop, anun-ţând încruntat, dar mai „la trap” prin purtătorul său de cuvânt că protestul sutelor de creștini și preoţi din faţa reședinţei președintelui „este puţin cam întârziat”. Iată că dl președinte Timofti, după ce ne-a înduioșat cu toleranţa sa părintească faţă de integritatea pedofililor, în-calecă calul asigurării egalităţii de șanse ca să nu pară cumva mai chibzuit decât cei care l-au încoronat șef de stat.

Ambasada SUA a apreciat galopul autorităţilor de la Chi-șinău și a bătut din palme: „Bra-vo, băieţi”. Pionierii „băieţeilor în chiloţei” (ca să-l citez pe dl președinte al Parlamentului), împreună cu comsomoliștii din fabricile de opinie publică, au preluat și ei refrenul am-basadei. Partizanii din coaliţia de nediscriminare, care la 23 mai erau „profund dezamăgiţi, nedumeriţi și îngrijoraţi faţă de acţiunile Guvernului în legătură cu proiectul de lege antidiscri-minare”, pe data de 25 mai s-au dumirit că trebuie să salute și ei

„promovarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament a Legii privind asigurarea ega-lităţii”. Și au executat salutul repejor, teatral și militărește. Că nu e bine să nu fi i de acord cu dătătorii de granturi.

Ce s-a schimbat în RM după promulgarea legii?Din punctul meu de vede-

re s-au schimbat trei lucruri. Primul, comisarii „atracţiilor romantice” au prins la curaj, au început monitorizarea și cen-zurarea discursurilor publice și a celor din spaţiul virtual. De data aceasta, Gender Doc M a ridicat degetul ameninţător spre președintele Parlamentului, obligându-l printr-o scrisoare ofi cială să-și ceară public scuze de la persoanele homosexuale din RM pe care, în opinia aces-tora, spicherul le-ar fi insultat și le-ar fi lezat demnitatea umană prin anumite declaraţii făcute la un anume post de televiziune. Curajul pionierilor și comsomo-liștilor nediscriminării a mers până la următorul titlu, care se vrea o replică inspirată pentru Marian Lupu: „Și heterosexualii sunt oameni!”. Cam cu astfel de lozinci se încearcă promovarea egalităţii în RM.

O altă ţintă a lor a fost și bloggerul Dragoș Galbur, care, fi ind sub impresia unor acţiuni violente împotriva activiștilor homosexuali din Ucraina, a

încercat să anticipeze pe blogul său personal ce s-ar întâmpla dacă „gay-ii și lesbienele… vor încerca să facă parade prin Mol-dova”. Presupunerea lui a fost că aceștia „vor fi , pur și simplu, măcelăriţi, bătuţi, poate chiar uciși…”. Afi rmaţia bloggerului se baza pe opinia lui personală că, atunci „…când vine vorba de asemenea chestii, moldovenii tare repede se mobilizează și devin foarte agresivi…”.

Puteţi să nu fiţi de acord cu mine, dar cred că verbul „a măcelări” caracterizează, mai degrabă, spiritul filmelor de acţiune decât felul de a fi al moldovenilor. Iar pretinsa agre-sivitate a moldovenilor faţă de homosexuali, din câte cunosc eu, n-a mers niciodată mai de-parte decât o simplă blamare, care uneori a luat forma unor blenduieli, dar nu mai mult. În fi ne, bloggerul a fost denunţat la Procuratura Generală de că-tre Gender Doc M pe motiv de discriminare a homosexualilor și incitare la ură. Eu personal n-am văzut în acest articol in-citare la ură. Dacă am înţeles corect, intenţia autorului, care este medic de profesie, a fost să preîntâmpine situaţia nedorită când moldovenii ar fi provocaţi cu parade ale mândriei. Câteva cuvinte folosite impropriu și evaluarea exagerată a potenţia-lului agresiv al moldovenilor au fost sufi ciente pentru un denunţ la Procuratură.

Sunt sigur că după câteva ședinţe de judecată, atitudinile neprietenești faţă de apărătorii homosexualilor vor fi și mai puţin prietenești. Observaţi că vorbesc de avocaţii persoanelor homosexuale și nu de homose-xuali. Asta pentru că în circa 15 luni de dispute asupra legii ne-discriminare, oamenii au reușit să vadă doar doi homosexuali în piele și oase la televizor. Primul e Alexei Maricikov. Și al doilea e

Artiom Zavadovschi. Poate să fi fost și una-două lesbiene la dez-baterile televizate. Impresia mea subiectivă este că în Moldova avem mai mulţi avocaţi și propa-gandiști ai minorităţilor sexuale decât reprezentanţi propriu-ziși ai acestei minorităţi.

Și dacă societatea a devenit mai puţin tolerantă, atunci a de-venit mai puţin tolerantă faţă de activismul Antoniţei Fonari, a lui Oleg Brega, Sergiu Ostaf, Angeli-ca Frolov, Natalia Ghilașcu, Petru Clej ș.a. Realitatea, așa cum o văd eu, este că oamenii au aler-gie de la atitudinile neadecvate ale acestor propagandiști care au făcut din drepturile a circa 20 de oameni o problemă de stat și o piedică în calea integrării europene a RM. Iar tensiunea din societate este menţinută artifi cial anume de acești pro-pagandiști care (cu excepţia lui Sergiu Ostaf, care este mai echilibrat în exprimare) în elanul luptei lor disperate operează cu fel de fel de etichete și invective dintre care cele mai îndrăgite sunt „homofobi”, „fanatici”, „pite-cantropi”, „talibani”, „habotnici” „inchizitori” și tot așa.

Mă rog, dacă aceste cuvinte fac parte din arsenalul politici-lor de nediscriminare, să nu se supere domnii propagandiști când li se răspunde în manieră vechi-testamentară conform principiului „dinte pentru din-te”. Știu că ei preferă „politica celuilalt obraz”, dar în polemi-cile televizate, și, mai ales, în cele de pe reţelele de sociali-zare este ineficient să predici iubirea și iertarea. Acum, între paranteze fi e spus, recunosc că și subsemnatul a întrecut orice măsură într-o păruială ordinară (de care nu sunt deloc mândru) de pe internet cu un anume cetăţean care declara RM Repu-blica Pitecantropilor Homofobi Moldova și cu care sper să mă văd vreodată faţă către faţă.

Deci, primul efect al adoptării legii de asigurare a șanselor și a dezbaterilor este că promotorii legii au obţinut un instrument de cenzură și presiune juridică asupra oponenţilor, provocând tensiuni în societatea pe care au divizat-o în homosexuali, propa-gandiști și homofobi.

Al doilea lucru care a venit ca efect al luptelor contra acestei legi a fost atragerea Bisericii Ortodoxe într-un joc politic în care și liberalii, și Biserica vor pierde. Liberalii, împreună cu liberal-democraţii, vor pierde cam 7-10 la sută din electoratul creștin care la viitoarele alegeri va avea de ales între creștin-democraţi, democraţi, socialiști sau comuniști. În condiţiile în care Partidul Comuniștilor are în sondaje poziţia de lider, aceste procente ar putea fi decisive. Biserica va pierde la capitolul imagine, pentru că va fi asociată cu prigonitorul ei de 70 de ani, care, speculând îndărătnicia liberal-democraţilor, a reușit să-și asume rolul de apărător al credinţei și valorilor creștine. Biserica va mai pierde și pentru că conducătorii ei sunt și vor fi folosiţi în continuare de către diferite forţe politice, care nu vor ezita să-i atragă în jocul lor care, de cele mai multe ori, are scopuri și metode neortodoxe.

Al treilea lucru și cel mai grav, din punctul meu de vedere, este încrâncenarea luptătorilor din ambele tabere, care a permis unor politicieni să redirecţione-ze protestele faţă de o lege în proteste împotriva conducători-lor statului și a Bisericii. Cererea de a da anatemei pe cei 53 de deputaţi care au votat legea asigurării de șanse (chiar dacă și eu, ca și marea majoritate, sunt împotriva acestei legi) nu este o cerere în duhul Evangheliei și a Bisericii lui Hristos. Anate-ma înseamnă mai mult decât excomunicare din biserică, ea presupune și blestemarea celui excomunicat.

„Anatema este cea mai grea pedeapsă pe care o poate da Biserica. Ea se dă contra celor ce dispreţuiesc și atacă adevărurile dogmatice, morale și de cult și prin aceasta ei duc la rătăcire și pierzare de sufl et pe cei ne-știutori, devenind periculoși societăţii bisericești. Anatema cuprinde blestem, afurisenie și predare a celui anatemisit pe mâna satanei, de care ascultă și ale cărui fapte și misiune o împli-nește, devenind mort sufl etește și vrăjmaș lui Dumnezeu. Ceea ce este pedeapsa cu moartea în legile de stat, este anatemisirea în legile Bisericii” (Exod. 8,32; Lev. 20, l-22 Deut. 13,1-10; 17,1-9; 20, 2-15; Mat. 21,18; Rom. 9,3; I Cor. 5,1-3; 16,2-12; Gal. 3,8-9; Const. Ap. II, 28,47-50). Prin ana-temisire, “se afierosește acela

diavolului și mai mult să n-aibă parte de mântuire și să se facă înstrăinat de Hristos”.

„Nimănui dintre creștini sau clerici nu-i este îngăduit să în-trebuinţeze anatema, nici chiar în glumă, căci face mare păcat (Mat. 5, 21-26); numai Sfântul Sinod poate folosi această ana-temă, după ce a epuizat toate mijloacele de îndreptare și cel vinovat a fost judecat și osân-dit public, pentru fapte contra adevărurilor lui Dumnezeu și a Bisericii Sale…”.

Și ca să arăt cât de aspră este anatema pusă pe dușmanii Bise-ricii voi aduce aici și un fragment din modelul de anatemizare: „Pământul să nu-i sufere picioa-rele ca să umble pe el; apa să nu-l spele și să-l hrănească, când o va bea, aerul să nu-i ușureze respiraţia. La fi ecare pas să fi e cuprins de spaima morţii adusă de păcatele lui; asupra capului să se învârtească păcatul lui Cain (Fac. 4, H-16) și secera lui Zaharia (5,1-4) ca să-i curme viaţa lui. Sângele lui să se înnegrească și măruntaiele lui să putrezească. Damblaua să cuprindă toate mădularele lui, de la picioare până la cap, să nu mai audă și să nu mai vadă, ca să nu mai hulească și nici să mai vorbească contra lui Dumnezeu (F. Ap. 3, 11; Regi 5, 6). Masa și hrana lui să se prefacă în amărăciune, iar băutura lui în venin chinuitor (Lev. 26,26). Somnul lui să fie tulburat de diavol, care stă de-a dreapta lui (I Regi 16,14; 19,9) și furia lui Nabucodonosor să-l stăpânească (Daniel, 4, 13; 5, 21); satana să-i umbrească viaţa lui cu aripile sale cele negre ca un stăpânitor, care-l aduce la muncile cele veșnice. Munca lui să fi e blestemată, agonisirea lui în pulbere să se prefacă. Urmașii lui într-un neam să se stingă dacă vor fi ca el, iar tinereţea lor să fi e secerată de moartea cea năprasnică (I Regi 2, 34; Iov, 1, 18-19). După moarte, trupul lui

să nu-l primească pământul, ci să stea ca un cadavru înnegrit și cuprins de împuţiciune. Sufl etul lui diavolul să-l ia, cu care s-a împrietenit și căruia i-a slujit, ca să-l ducă în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui, duhurilor celor necurate și sufl etelor oamenilor celor spur-caţi (Matei, 25, 41; II Petru 2, 4-10; Apoc. 16-14; 19, 20)”.

Nu sunt nici pe departe ex-pert în cele ale Bisericii, dar nu cred că este cazul să se ceară această practică folosită în ca-zuri extreme pentru tocmai 53 de votanţi cu hurta. Apropo, din câte se știe, sub anatemă se află autorii revoluţiei din Octombrie, pe care Patriarhul rus Tihon i-a excomunicat ca pe „inamici deschiși sau deghizaţi ai lui Hristos”: „Prin autoritatea cu care m-a însărcinat Dum-nezeu, noi vă interzicem să vă apropiaţi de Tainele lui Hristos; vă anatemizăm, doar dacă mai purtaţi încă numele de creștin și aparţineţi, prin naștere, Bisericii Ortodoxe…”.

Și un alt caz cunoscut este anatema pusă pe Francmaso-nerie de către Biserica Ortodoxă Română în baza ”Studiului Asu-pra Francmasoneriei”, întocmit de ÎPS Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului și votat de Sfântul Si-nod în ședinţa sa de la 11 Martie 1937 (aici http://foaienationala.ro/hotrrile-sfntului-sinod-asu-pra-francmasoneriei.html).

Partea mai interesantă e că și între votanţii și promotorii Legii privind asigurarea șanselor se regăsesc persoane despre care presa a scris că ar face parte din Loji masonice. Nu le mai dau numele că lumea îi știe. Chiar însăși ideea de Egalitate, pe care speculează legea pro-vine din textele Protocoalelor Înţelepţilor Sionului, chiar dacă autenticitatea acestor texte este contestată de unii istorici. Să vedem deci și punctul de vedere al iniţiaţilor expus în primul pro-

tocol francmasonic I din care am

mai citat la început.

„…Noi, încă din vechime, am

aruncat poporului cuvintele:

LIBERTATE, EGALITATE, FRA-

TERNITATE, cuvinte repetate

de atâtea ori de către papagalii

inconștienţi care, atrași din toate

părţile de această momeală, nu

s-au folosit de ea decât pentru

a nimici prosperitatea lumii și

adevărata libertate individuală,

altădată atât de bine asigurată

prin constrângerea mulţimii.

Oamenii care s-au crezut inte-

ligenţi, n-au știut să descurce

înţelesul ascuns al acestor cu-

vinte și n-au văzut deloc că ele

se contraziceau, ei nu au văzut

că în realitate nu există egalitate

în natură și că nu poate să existe

libertate, că natura însăși a creat

inegalitatea minţilor, a caracte-

relor și a inteligenţelor, atât de

mult supuse legilor ei.

Acești oameni nu au înţeles

că mulţimea este o putere oar-

bă și că parveniţii pe care și-i

alege pentru a o guverna nu

sunt mai puţini orbi în politică

decât ea însăși. N-au înţeles că

iniţiatul, cel introdus în tainele

politicii, fie el chiar un prost,

poate guverna, în vreme ce

mulţimea neiniţiaţilor, fi e chiar

plini de geniu, nu înţeleg nimic

din politică… Totuși, în lumea

întreagă, cuvintele LIBERTATE,

EGALITATE, FRATERNITATE au

adus în rândurile noastre, prin

mijlocirea agenţilor noștri orbi,

legiuni întregi de creștini care ne

purtau cu însufl eţire steagurile.

Aceste cuvinte erau pentru ei

niște viermi care rodeau pros-

peritatea tuturora, distrugând

peste tot pacea, solidaritatea,

stăpânind pe dedesubt toate

instituţiile Statului…”

Cam cinic? Posibil. Dar nu

e tot.

(Va urma.)

Igor PÂNZARU

Sursa: ioanatan.wordpress.com

Foarte des adep-ţii mișcării homo-sexuale utili-zează noţiunea de „ho-mofob” în sens peio-rativ, care, potrivit

propagandei lor ofi ciale, ar reprezenta o tulburare psihică generată de o „homosexuali-tate latentă”. Termenul a fost propus de un activ promotor al intereselor minorităţilor sexu-ale – George Weinberg, care a încercat să prezinte această atitudine drept patologie în una din lucrările sale (1972, „Society and the Healthy Ho-mosexual”).

Cu toate astea, termenul a fost considerat neadecvat și confuz de către reprezentanţii mediului academic. Astăzi, acest termen este tot mai contestat în mediul știinţifi c, benefi -ciind de mai multă utilizare ca drept etichetă politică (asemenea celui de “fascist” în mediul comunist, atribuit oricăror mișcări anticomu-niste). Termenul „homofob” a devenit foarte comod pentru mișcările progay, care, în acest fel, etichetează orice dezacord faţă de politica promovată de minorităţile sexuale.

Cu toate acestea, în opinia unei bune părţi a specialiștilor, „homofobia” nu reprezintă o „fobie”, cum ar fi , spre exemplu, în cazul „claustrofobiei” (frica faţă de spaţiile închise), “agrofobiei” (teama de a fi blocat într-un loc),

„ailurofobiei”(frica faţă de pisici), ci doar o „neacceptare”. De regulă, fobiile sunt însoţite de așa simptome caracteristice ca ameţeală, greaţă, transpiraţie, tensiune musculară, palpitaţii. Așa-numita „homofobie” nu este însoţită de astfel de manifestări, ceea ce în-seamnă că ea nu poate fi considerată o „fobie” în sens clinic.

Sociologii Walter Hudson și Wendell Ricketts sunt cei care au propus utilizarea termenului de „homonegativism” drept alternativă la „homofobie”. În opinia lor, termenul de „homofobie” a devenit unul prea vag și peiorativ, care a fost extins în mod greșit și asupra atitudinii negative faţă de homosexualitate din motive ideologice, morale și religioase. În opinia lor, homofobia presupune doar o atitudine afectivă faţă de homosexuali (aversiune, anxietate), în timp ce homonegativismul presupune o atitudine intelectuală faţă de această deviere sexuală. În acest fel, ei recomandă evitarea utilizării termenului „homofob” în cazul tuturor atitu-dinilor negative faţă de homosexuali.

Cu toate astea, lobby-ul agresiv al co-munităţii gay a determinat introducerea termenului de „homofob” în viaţa politică și jurisprudenţă, împreună cu termenul nu mai puţin confuz precum este cel de „discrimina-re”, deschizând portiţa pentru interpretări eronate care, în cele din urmă, servesc drept instrument de represiune împotriva celor care nu acceptă ideologia „corectitudinii politice”.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal

Democrat din MoldovaStreleţ Valeriu

Deliu Tudor

Ţap Iurie

Agache Angel

Apostolachi Iurie

Balan Ion

Butmalai Ion

Chiorescu Iurie

Cimbriciuc Alexandru

Ciobanu Ghenadie

Ciobanu Maria

Dimitriu Anatolie

Frumosu Elena

Furdui Simion

Grișciuc Simion

Hotineanu Vladimir

Ionaș Ivan

Ioniţă Veaceslav

Juravschi Nicolae

Lucinschi Chiril

Mocanu Gheorghe

Nasu Maria

Olaru Nicolae

Palihovici Liliana

Pleșca Nae-Simion

Știrbate Petru

Vacarciuc Andrei

Vlah Petru

Zaporojan Lilian

Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat

din MoldovaDiacov Dumitru

Corman Igor

Apolschii Raisa

Bolboceanu Iurie

Botnari Vasile

Candu Andrian

Guma Valeriu

Jantuan Stella

Lupu Marian

Stoianoglo Alexandru

Stratan Valentina

Ţulea Oleg

Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal

Hadârcă Ion

Fusu Corina

Munteanu Valeriu

Bodrug Oleg

Brega Gheorghe

Cojocaru Vadim

Ghimpu Mihai

Guţu Ana

Nemerenco Valeriu

Popa Victor

Saharneanu Vladimir

Vieru Boris

Despre creştinofobie, egalitate, „papagali inconştienţi”, anateme şi Despre creştinofobie, egalitate, „papagali inconştienţi”, anateme şi mentalitatea francmasonică a unor oameni de stat din Republica Moldova (3)mentalitatea francmasonică a unor oameni de stat din Republica Moldova (3)„…Politica nu are nici o legătură cu morala. Guvernul care

se lasă condus de morală nu este politic şi, prin urmare, puterea lui este şubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să se folosească de viclenie şi făţărnicie. Marile

însuşiri ale poporului – sinceritatea şi cinstea – sunt defecte pentru politică, pentru că ele doboară regi şi tronuri mai

uşor decât duşmanul cel mai puternic. Aceste însuşiri trebuie să le lăsăm regatelor creştine; noi nu trebuie în nici

un caz să le luăm drept călăuză…”

(Primul protocol secret francmasonic)

Oare nu vă este frică de BLESTEM dle Preşedinte şi dlor deputaţi…?

Lista deputaţilor care au votat PENTRU

adoptarea legii egalităţii:

Homofobie sau homonegativism?

1 IUNIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Am avut și un raport al performan-ţelor acestui Guvern în Parlament, din care am înţeles că... nu avem cum să nu zburăm în cosmos curând și să nu ajungem din urmă și chiar să depășim America la capitolul dezvoltare eco-nomică și societate democratică.

Și asta ca recent, datorită vizitei la Chișinău a șefului Misiunii FMI, Niko-lay Gueorguiev, să afl ăm că bugetul statului, aflat în poziţie de “start” pentru zbor în cosmos, de fapt este afectat de un defi cit de 600 de mili-oane de lei. Am mai afl at că pentru primul trimestru al anului, Vama și Fiscul au încasat cu 3,4% mai puţin decât planifi ca Ministerul Finanţelor la elaborarea Legii Bugetului, ca să nu mai vorbim de eventuale supraînde-pliniri ale estimărilor bugetare. Și ca să nu mai menţionăm și recenta reeșa-lonare de către Ministerul Finanţelor a preconizatului grafic de creșteri salariale pentru bugetari. Hm... Asta cum vine? Cum să încadrăm asta în peisajul pictat în culori roz, cu racheta moldovenească, ce mai așteaptă doar numărătoarea inversă pentru decola-re spre... cosmos?

Cum pot scădea încasările la bu-get pe fundalul creșterii economice și industriale, a dinamicii pozitive a importurilor și exporturilor? Și, mai ales, cum e posibil acest fenomen în contextul reintroducerii de la 1 ianuarie 2012 a impozitului pe venit pentru întreprinderi și a majorării considerabile a accizelor aplicate la importul și producerea unor categorii importante de mărfuri??? Nici o logică nu mai poate fi constructivă atunci când e vorba de statistica moldove-nească și performanţele guvernării, în raport cu ce are lumea pe masă în această ţară.

În contextul aceleiași logici “șchioa-pe”, Fiscul a început recent o luptă fără

precedent ca amploare cu unul din cei mai mari dușmani ai bugetului moldovenesc: divinul transnistrean. De vreo două săptămâni tot umblă stresaţi mirii moldoveni. Și asta de-oarece au la nunţi oaspeţi nepoftiţi, în persoana inspectorilor fi scali ai lui Platon, care dacă sunt serviţi din sticle de “KVINT” de la Tiraspol fără timbre de acciz moldovenești, aplică amenzi de la 50 până la 250 de mii de lei.

Sincer să fi u, atunci când am auzit pentru prima dată despre acest feno-men, am crezut că este o glumă. Da una proastă de tot. Asta cum vine? Oare cum și pe unde se aduce alcoolul de la Tiraspol în partea dreaptă a Nis-trului? Oare nu prin Vama lui Baliţchi, care e al lui Filat, care s-a ameţit cu ceva timp în urmă în compania lui Smirnov la un meci de fotbal anume cu un asemenea divin netimbrat?! De ce Vama zice că nu e nici o problemă să aduci la Chișinău vodca și divinul de la Tiraspol, iar Fiscul lui Platon, care e tot al lui Filat, zice că acest di-vin, care ajunge, de altfel, în cantităţi neesenţiale comparativ cu ce se vinde prin cafenelele și restaurantele din Chișinău și pe la mesele de la nunţile moldovenilor, este una din cele mai grave probleme ale bugetului mol-dovenesc???

Nu știu eu câte din cele 600 de milioane “pierdute” sunt puse de că-tre Platon anume pe seama nunţilor moldovenilor și câte pe incapacitatea administrativă a sa și a amicului său Baliţchi de a impozita creșterea eco-nomică, importurile, exporturile și, implicit, veniturile, dar situaţia chiar pare a fi una caraghioasă, mai ales că la Vama moldovenească plouă ca de obicei. Și ne-a convins că ploaia este cel mai de notat eveniment în rutina Vămii moldovenești același Tudor Baliţchi (alias “Valet”), care nicicum

nu-și poate găsi o altă ocupaţie mai de conţinut și de esenţă pentru sistemul fi scal al unei ţări care se vrea în cos-mos, decât tradiţionalele sale atestări și... nu râdeţi... reorganizări! Da, după reorganizarea din primăvara lui 2010, atestarea din 2011, în 2012 avem din nou... reorganizare!!!

Am impresia că dacă Gueorguiev este preocupat de defi citul bugetului de stat, Baliţchi are în grijă permanen-tă un alt buget, pe care îl completează sârguincios la fi ecare “reorganizare” sau “atestare”. Nu știu dacă a avut de unde în calitate de administrator la “IPTEH”, dar măcar de la ULIM ar fi trebuit să însușească valetul că pen-tru a reorganiza, trebuie mai întâi să ORGANIZEZI ceva.

Săptămâna trecută, la una dintre ședinţele la care am avut onoarea să particip și eu, liderii sindicatelor angajaţilor din serviciul public, care la 1 mai îi strigau, alături de colegii lor din alte ramuri, urale premierului la cogeamite miting de “protest” “anti”-guvernamental, nu înţelegeau de ce nu pot striga “urale” și cu ocazia lansării rachetei moldovenești în cos-mos. Se plângeau că sunt în discuţii “aprinse” cu Ministerul Finanţelor pe marginea scandaloasei reeșalonări a majorărilor de salarii pentru funcţio-narii publici și că nu înţeleg de ce reor-ganizările de la Vamă nu duc la majo-rarea încasărilor în buget și, respectiv, la majorarea salariilor bugetarilor, dar exact viceversa. Nu înţeleg sin-dicatele și ce o fi având Baliţchi cu ... Convenţia colectivă semnată în 2011 de Federaţia Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice și Ministerul Fi-nanţelor, pe care o folosește în cadrul reorganizărilor cotidiene... nu tocmai

conform destinaţiei fi rești a acesteia. Asta dacă ne exprimăm mai cenzurat. Mare le-a fost mirarea sindicaliștilor să vadă că racheta în care ei s-au pornit în cosmos, alături de Guvern, este, de fapt, de carton.

Cam tot așa cum s-au mirat și procesatorii de carne de premierul moldovean, altădată mare luptător împotriva schemelor frauduloase de import a cărnii, care la o recentă în-trunire cu reprezentanţii patronatelor i-a apostrofat pe producătorii care au îndrăznit să-i ceară socoteală în privinţa contrabandei de carne, suge-rându-le să-și închidă gurile, pentru că tot ei și procesează, de fapt, carnea de contrabandă. Da, Guvernul de la Chi-șinău a ajuns să nu mai sesizeze nici o diferenţă între un operator economic loial legii și un contrabandist. O fi ăsta “happy-end”-ul din povestea cu Făt-Frumosul pe cal alb?! Cam nu pare...

Și iarăși la moldoveni capra face, iar oaia trage. Când în premieră mon-dială duty-free-urile moldovenești mai că nu vând benzină cu scutiri de taxe, când cel mai cosmic Guvern, al celei mai cosmice ţări europene contractează servicii juridice de peste 10 milioane de lei pe un singur dosar, pentru a pierde alte 50 de milioane de euro, când Fiscul aruncă sute de mili-oane de lei în tornada schemelor de restituire a TVA la exportul mărfurilor, atunci poate vreo câteva sute de mii de lei încasate de la nuntașii moldo-veni chiar le vor permite guvernanţi-lor să-și mai spele șoricul de pe obraz în faţa FMI-ului?! Cine știe, poate chiar nunţile din satele și orașele moldove-nești împiedică racheta Guvernului să decoleze spre cosmos?!

Veaceslav BALACCI

„Screeningul profi lactic în depistarea precoce

a cancerului”În perioada 4-10 iunie, Ministerul Sănătăţii va desfășura Săptămâna „Anticancer”, care va avea genericul „Screeningul profi lactic în depistarea precoce a cancerului”.

Potrivit unui comunicat al Serviciului relaţii cu publicul și mass-media al Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Institutul Oncologic”, scopul acestui eveniment este de a atrage atenţia populaţiei asupra pericolului pe care îl comportă această boală, dar care, depistată la timp, poate avea șanse de vindecare.

Un rol important în această problemă are efectuarea scree-ningului de cancer, care permite detectarea bolii într-un stadiu precoce. Descoperirea tumorii într-un stadiu incipient și trata-mentul corespunzător cresc rata supravieţuirii, dovedind astfel importanţa screeningului în aceste cazuri. Deja a fost demons-trată efi cienţa screeningului în depistarea unor tipuri de cancer mamar, col uterin, colorectal, de prostată.

Cancerul reprezintă cauza majoră de deces în întreaga lume. Anual, peste 12 milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu cancer, iar 7,6 milioane de oameni decedează din cauza acestei boli.

În anul 2011, în Republica Moldova, au fost luaţi în evidenţă 8 080 de bolnavi primari (în anul 2010 au fost luaţi în evidenţă 7 852 de bolnavi). Mortalitatea prin tumori maligne a constituit 5 635 de decese (2010 – 5632). Prevalenţa a constituit, în 2011, 45 587 de bolnavi în evidenţă (anul 2010 – 43 799 de bolnavi în evidenţă).

În anul 2011, în structura morbidităţii prin tumori maligne în Republica Moldova, după localizări, pe primul loc se afl ă cancerul colorectal cu 12,6 % (anul 2010 – 13,0%). Pe locul doi se afl ă cancerul glandei mamare și cancer pulmonar cu 11,1% (anul 2010 – 10,6% și 10,8% corespunzător). Pe locul trei se afl ă cancerul pielii cu 9,7% (anul 2010 – 9,0%). Pe locul patru se afl ă hemoblastoze cu 6,0% (anul 2010 – 5,8%). Pe locul cinci se afl ă cancerul gastric cu 5,4% (anul 2010 – 6,2%). Între populaţia masculină prevalează cancerul pulmonar cu – 17,7%, cancerul colorectal – 14,2% cancerul prostatei – 7,0%. Dintre localizările de bază ale tumorilor maligne la populaţia feminină prevalează cancerul sânului – 22,1%, cancerul colorectal – 11,1%, cancerul colului uterin – 7,8%.

Un rol deosebit de important în diagnosticul, tratamentul și reabilitarea bolnavilor oncologici revine depistării precoce a tumorilor maligne. În anul 2011, acest indice a constituit 34,3%, fi ind în creștere faţă de anul 2010 (31,8%), inclusiv: cancerul glandei mamare – 60,7% (anul 2010 – 59,8%), cancerul colului uterin – 40,2% (anul 2010 – 40,5%), cancerul rectului – 39,6% (anul 2010 – 32,0%), cancerul colonului – 26,1% (anul 2010 – 22,4%) și cancer prostată – 19,8% (anul 2010 – 11,1%).

Săptămâna „Anticancer” are loc anual în luna iunie, conform calendarului Ministerului Sănătăţii, se mai arată în comunicatul Serviciului relaţii cu publicul și mass-media al Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Institutul Oncologic”.

Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, analistul economic Iurie Gotișan vorbește des-pre șomajul printre tineri, dar și despre ponderea economiei gri în economia moldovenească.

- Dacă e să ne ghidăm de teoria economică, o creștere economică, așa după cum se știe că am avut în 2011, creștere care, în mod normal, este susţinută de investiţii în ma-joritatea sectoarelor productive, atrage după sine și noi locuri de muncă, adică creșterea ocupării. Ei, or, la noi situaţia de pe piaţa muncii tinde în cealaltă extremă și asta dacă ne uităm doar pe statistici. Parcă avem o creștere economică, dar, în același timp, și un nivel ridicat al șomajului. Și chiar dacă, deocamdată, nu avem cifre privind rata șomajului pentru primele luni ale acestui an, niște simple evaluări subiective ne indică că tot mai multă lume e pe drumuri sau în căutarea unui loc de muncă. Anul trecut chiar, rata șomajului a fost de aproape șapte la sută, fi ind în creștere faţă de 2010 și presupun că tendinţa se va păstra și pentru anul curent.

- Și asta cum se explică? Patronii alungă lumea în stra-dă? Disponibilizează? Nu au cu ce le plăti? Cum lămu-riţi situaţia? - Vina unei asemenea conjuncturi ar cădea pe seama

consecinţelor crizei. Tot mai multe întreprinderi, spre exemplu, nu mai activează la randamentele de altă dată, de acum un an-doi. Nu mai au solicitări din afară la mărfurile și producţia fabricată, or, scăderea bruscă a exporturilor, care, de altfel, tot în statistici este vizată, este, de fapt, o explicaţie fi rească în acest sens. Într-un fi nal, patronilor nu le rămâne decât să recurgă la disponibilizări de personal sau să trimită angajaţii în șomaj tehnic neplătit. Totodată, ar putea fi vorba și despre retehnologizarea sau moderni-zarea echipamentelor din mai multe sectoare generatoare de creștere economică, fi ind vorba aici de instalaţii de ultimă generaţie, care, de regulă, solicită mai puţină forţă de muncă fi zică. O dovadă în acest sens ar fi că statistica indică vizibil o creștere a investiţiilor în echipamente și utilaje moderne. Or, companiile sau întreprinderile nu mai reangajează decât o parte din angajaţii care au fost disponibilizaţi anterior din cauza diminuării cererii sau sunt angajaţi doar cei care trec de niște selecţii riguroase urmare a noilor reguli de piaţă.

- Domnule Gotișan, cât de mult am putea să credem în aceste date oferite de statistică, din moment ce există foarte multă lume care lucrează în baza unui contract temporar? Sau că s-au făcut disponibilizări și nu s-a anunţat? Unii experţi înclină să creadă că șomajul ar fi chiar dublu, decât cel care este anunţat ofi cial. - Mai mult sau mai puţin sunt și eu de aceeași părere.

Avem situaţii când multe persoane ofi cial sunt înregistrate ca șomeri la ofi ciile forţei de muncă, însă, de facto, prestează munci la negru sau în sectorul informal, activităţi care cu dificultate sunt contabilizate, după cum aţi spus și Dumneavoas-tră. Numărul șomerilor în Moldova cred că ar fi de trei ori mai mare decât în prezent, adică decât cel pe care-l oferă statistica ofi cială, adică am avea o rată a șomajului de 20 la sută și nu de 7 la sută, cum este înregistrată în prezent. Pentru că peste 200 de mii de persoane,

dacă nu chiar mai mult, sunt persoane care activează pe cont propriu în agricultură, este un sector care este puţin contabilizat sau intră în statistici, care prestează servicii pentru alţi angajatori, care primesc pensii sau alte ajutoare sociale. Este destul de greu să se afl e câte locuri de muncă noi sunt create și câte sunt distruse. Or, acest indicator, pentru cei care se ocupă de elaborarea politicilor, este extrem de important în a vedea în ce măsură economia se adaptează la schimbări. Spre exemplu, noi avem o pondere mare a contractelor temporare de muncă, iarăși Dumnea-voastră pomenise-ţi, însă nu duce la scăderea șomajului, ci din contra, la creșterea lui.

- Am avut și Misiunea FMI la Chișinău, s-a constatat: economia este în descreștere, industria în declin, în agricultură nu e limpede ce se întâmplă. Armata șome-rilor ar putea să crească. Soluţiile care ar fi ? - Anii ce ne așteaptă vor fi anii goanei după joburi. Lo-

curile de muncă vor fi principala obsesie a oamenilor. Și o asemenea situaţie nu este tipică doar Republicii Moldova. Guvernul, de rând cu actorii sociali, mă refer la patronate, sindicate, ar trebui să se gândească la diverse forme de solidaritate socială precum se practică în Occident, ca redu-cerea timpului de lucru, concedii fără plată, plata a 75 la sută din salariu când lucrătorul stă acasă pentru că activitatea economică este slabă ș.a.m.d. Toate acestea sunt situaţii excepţionale, când angajatorul trece prin momente difi cile, ca, de exemplu, lipsa de comenzi. Pentru angajat reducerea timpului de lucru este o alternativă preferabilă concedierii colective, după cum se face în prezent. Se cere mai multă instruire și recalifi care pentru cei care și-au pierdut locul de muncă. Ar trebui să se respecte un echilibru dintre cerere și ofertă de pe piaţa muncii, mai ales ceea ce oferă sistemul nostru de învăţământ, în special cel superior.

- În caz contrar, creșterea șomajului înseamnă sporirea exodului. Moldovenii vor fi obligaţi într-un fel să pără-sească ţara și să meargă în căutarea unui loc de muncă în afara ţării. - Absolut. O altă alternativă nu există, decât să-și pără-

sească ţara, familiile, părinţii, copiii și să caute alte opţiuni în afara ţării.

Sursa: europalibera.org

În fi ecare an, în Republica Moldova, cancerul ucide populaţia unui sat mare În fi ecare an, în Republica Moldova, cancerul ucide populaţia unui sat mare

Cu toate acestea, trebuie să constatăm că lupta împotriva cancerului nu constituie nici pe departe una dintre preocupările autorităţilor de la Chișinău. Guver-nanţii nu sunt câtuși de puţin alar-maţi de victimele pe care le face cancerul. Urmăriţi, spre exemplu, luările de cuvânt ale premierului Filat și număraţi de câte ori acesta a abordat problema morbidităţii și mortalităţii prin cancer și de câte ori a abordat falsa problemă a respectării drepturilor celor care au o orientare sexuală netradiţi-onală, adică a homosexualilor și lesbienelor. Premierul ne-a vorbit mai că în fi ecare zi despre faptul că nu avem dreptul să-i discriminăm pe cei care se dedau unor practici sexuale perverse și chiar lege le-a făcut, dar mai niciodată despre cei care mor de cancer.

Dreptul la viaţă al oamenilor acestei ţări de canceroși nu con-tează pentru guvernanţi, deși sunt un șir de factori care duc la cancer și care sunt provocaţi de guvernarea proastă a acestei ţări. Conform datelor de specialitate, factorii ce provoacă cancerul sunt: tutun – 30%, infecţii – 10%, alimentaţie nesănătoasă – 33%, factori legaţi de sănătatea re-producerii – 7%, profesie – 4%, lumina solară și radiaţiile ioni-zante – 3%, poluare – 2%, produși industriali – 1%, medicamente și proceduri medicale – 1%, aditivi alimentari – 1%, alcool – 2%, fac-tori necunoscuţi – 6%. Desigur, autorităţile nu poartă nici o vină pentru faptul că unii cetăţeni fumează și care, drept rezultat, se

îmbolnăvesc de cancer, deși și aici ar avea niște responsabilităţi. Dar iată că o bună parte din populaţie se alimentează nesănătos, suferă de foame, cam 10 la sută după statistica Ministerului Sănătăţii, este vina directă a guvernării. Și acest fapt duce la îmbolnăviri de cancer.

Nu mai vorbim de faptul că foarte mulţi dintre cetăţenii ţării noastre nu merg la timp la medic pentru că nu au nici o leţcaie în buzunar, iar fără bani înseamnă doar să baţi drumul în zadar. Dar dacă este așa, cum poate fi pre-venită această boală într-o fază incipientă? Și să nu ne spuneţi că tratamentul de cancer este gratuit, asigurat de stat. Cei care au mers să se trateze au să vă contrazică, aducând și probe în acest sens.

Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, deschiderea locurilor de muncă, accesul la o alimentaţie sănătoasă, accesul la educaţie, la asistenţă medicală de calitate, toate acestea sunt în afara preocu-părilor Guvernului și a majorităţii parlamentare. Premierul Filat are doar grija liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, pentru ca populaţia, în număr cât mai mare, să plece, să-și lase casa, pământul, părinţii, copiii sau să-i ducă și pe aceștia în străinătate. Și să propage și homosexualitatea, să o ridice prin lege la rang de normalitate, pentru a se naște cât mai puţini copii. Și așa se nasc mai puţini oameni decât mor. În același scop, guvernarea este an-trenată într-o campanie febrilă de

propagare a metodelor de contra-cepţie. Și mai lasă ca maladii cum sunt cancerul sau cele cardiace să căsăpească nemilos populaţia. Ca iarăși, numărul oamenilor acestei ţări să fi e tot mai mic.

Să nu credeţi că facem aici niște constatări apocaliptice doar pentru a înfiera în mod gratuit guvernarea liberală și democrată a lui Filat, Ghimpu, Lupu, Plahot-niuc și, mai nou, Timofti, care, în fond, nu se deosebește cu nimic de cea a lui Voronin. Nu, căci aces-te constatări pornesc de la date-le concrete furnizate de Biroul Naţional de Statistică, care arată că, pe parcursul anului trecut, în Republica Moldova au decedat 39 220 de persoane, astfel, rata mortalităţii generale a constituit 11 decese la 1 000 de locuitori. Potrivit datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii, structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat în raport cu anii precedenţi: cele mai multe decese (57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicaţiile și traumele (7,8%), bolile aparatului respirator (4,8%).

Actuala guvernare se face vino-vată de practicarea genocidului în raport cu propriul popor, ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să rămână, vorba regretatului poet Adrian Păunescu, „pământul sterp și gol”. Acesta este programul de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Probabil că această integrare europeană presupune doar integrarea te-ritoriului Republicii Moldova în Uniunea Europeană, a pământu-lui, pădurilor, râurilor, lacurilor, a tuturor bunurilor acestei ţări, dar nu și a oamenilor. Aceștia ar fi bine ca până atunci să dispară, căci Europa nu are nevoie de niște fundamentaliști ortodocși, care sunt atât de necivilizaţi, atât de

sălbatici, încât nu acceptă să facă sex bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: După cum știe toată lumea, ziarul FLUX nu publică poezii, asta pentru că nu suntem o publicaţie de literatură sau critică literară, ci de informaţii, analize și comentarii politice, sociale și economice. De

data aceasta însă, vom face o ex-cepţie și vom publica „Manifestul pentru sănătatea Pământului” al re-gretatului Adrian Păunescu. Acesta este de un dramatism sfâșietor și constituie un apel către potentaţii lumii ca aceștia „să dea banii noștri pentru sănătate”, și nu pentru arme, „… banii care curg/Ca să distrugă rase, neamuri, naţii!” adică pentru creșterea puterii și bogăţiei „oa-

menilor politici” ai lumii. Apelul regretatului Păunescu este perfect valabil și în cazul oamenilor noștri politici, care, e adevărat, nu dau banii noștri pentru arme, ci, pur și simplu, și-i însușesc, dar tot pentru creșterea puterii și averii lor.

Lectură plăcută, dragi cititori, dacă lectura acestor versuri poate fi plăcută.

S. P., FLUX

Aproape am ajuns să ne mândrimCă mai rapid în acest veac se moare,Că noi ne-mbolnăvim și suferimDe boala bolilor fără scăpare.

Stupizi actori ai tragicului rol,Mai și avem puterea inumanăDe a vorbi despre această ranăCe va lăsa pământul sterp și gol.

Noi suntem fi ii veacului bolnav,Noi suntem canceroșii de elită.Nu ne mai vindecăm cu nici un praf,Bieţi iovi pe o planetă părăsită.

Și mai avem și straniul obiceiDe-a spune, și-n piept a ne și bateCă moartea ne-a făcut averea eiVânzând înstrăinata sănătate.

Și chiar acum, când eu acestea scriu,Când vă vorbesc plângând la fi ecare,Pentru un om sub cer e prea târziu...Un om măcar ireversibil moare.

Oameni politici încă sănătoși,Bărbaţi puternici situaţi la cârmă,Priviţi acest pământ de canceroși!Uitaţi-vă voi înșivă în urmă!

De nu cumva sunteţi și voi pândiţiȘi de sfârșitul nu vă e departe,De nu v-a pus în drum ca să-i stârniţiOgoare de cenușă muma moarte.

Și dacă vă convingeţi că-i real,Că omul hăituit de moarte este,Că zeul lumii cade de pe calStrăpuns ca de leucemii celeste,

Dacă nevasta unuia stă subPuterea bolii mari ca într-o cușcă,Dacă e cancer într-al lumii trupȘi-n nervii ei miros de praf de pușcă,

De ce luptaţi cu armele de focȘi-aţi dus moartea la perfecţiune?De ce nu puneţi banii la un locPentru afl area leacurilor bune?

Ca nu atât un ne-nsemnat câștigAl vreunui doctor să ne enerveze,Ci banii daţi pe moarte și pe frigSă pună omenirea-n paranteze.

Nu-i număraţi ilustrului chirurgBanii luaţi pe grave operaţiiDacă nu știţi și banii care curgCa să distrugă rase, neamuri, naţii!

Mătușa mea face economiiLa gaz, lumină și ades la carneFără a-nţelege și a știCă-n spate omenirea-i pune coarne.

Degeaba sunt chemaţi marii sărmaniCureaua să o strângă cu credinţă,Când voi zvârliţi fără vreo trebuinţăSudoarea lor și-a sutelor de ani.

Ne mor părinţi de cancer și ne morCopii și fraţi, și cunoscuţi, și rudeNimic n-amână ora morţii lor,Urechea cerului nu-i mai aude.

Am merita și noi să mai trăim.Daţi banii noștri pentru sănătate,Că astăzi am ajuns să ne mândrimCu boala noastră, prima între toate.

Vrem viaţă pentru cei ce i-am născut.Vrem viaţă pentru noi, afl aţi în viaţă,Că moartea chiar în noi lucrează mutAcum, când noi vorbim despre viaţă.

Vrem să trăim! Putem să dăm și șperţPentru măcar un an de sănătate.Opriţi, vă implorăm, acest comerţDe moarte și de tot ce nu se poate.

Oameni politici, bunii noștri fraţi,Noi v-am cedat și ranguri, și proporţii.Dar nu putem continua.Stopaţi această competiţie a morţii...

Adrian PĂUNESCU

Manifest pentru sănătatea Pământului

Republica Moldova, „acest pământ de canceroşi”Datele furnizate de Institutul Oncologic sunt de-a dreptul șocante și înspăimântătoare: peste 8 000 de persoane luate în evidenţă doar anul trecut și 5 635 de decese din cauza tumorilor maligne. 5 635 de persoane decedate. Vă imaginaţi ce cifră enormă este aceasta, ea fi ind egală cu numărul de locuitori al unui sat mare, chiar foarte mare din Republica Moldova sau 2-3 localităţi cu o populaţie medie. Deci, am putea spune că, în fi ecare an, cancerul șterge de pe faţa pământului un sat mare de oameni, cu tot cu femei, bărbaţi și chiar copii.

IURIE GOTIŞAN:

Rata şomajului e de 20 la sută şi nu de 7 la sută,

cum arată statistica ofi cială Am parcurs o perioadă pli-nă, în care ni s-au umplut inimile de mândrie că sun-tem moldoveni. Am avut și sărbători patriotice, și zi(le) ale Europei, și ale Victoriei, și drapele imen-se în faţa celui mai patriot de până acum Guvern al acestei ţări.

VEACESLAV BALACCI:

Baliţchi, Platon, cosmosul şi nunţile moldovenilor. Ah, da... şi sindicatele!

1 IUNIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

În cadrul unei conferinţe de presă, director executiv ADEPT, Igor Boţan, a opinat că reformele se fac cu jumătăţi de măsură și aceste jumătăţi de măsură sunt o expresie a relaţiilor tensionate din Alianţa pentru Integrare Europea-nă. Problema este gravă pentru că au fost politizate instituţii ale statului care nu pot fi politizate, a mai menţionat el. „Avem o situaţie care ar trebui să ne pună în gardă pe toţi. Aceste instituţii, cum ar fi Procuratura, SIS-ul, Centrul pentru Combaterea Corupţiei, sunt folosi-te în calitate de instrumente prin care să-și ţină în suspans colegii. Procuratura are dosare pe care le ţine pe poliţă. SIS-ul, de aseme-nea, are informaţii. Centrul are altfel de informaţii. Așadar, în loc să combată fl agelurile cu care se confruntă societatea, ei folosesc instituţiile statului pentru a se ţine în „chingi” unii pe alţii și pentru a avea posibilitatea să utilizeze schemele despre care s-a vorbit atât de mult în societate”.

Boţan este de părerea că for-maţiunile din AIE vor acces la pârghii și nu depolitizare, așa cum prevede, de altfel, chiar acordul de constituire a Alianţei. Reformele nu se fac așa cum trebuie, de o manieră complexă, pentru că exis-tă interese. Dacă ar exista voinţă politică, dacă ar exista o abordare coerentă a tuturor problemelor, a concluzionat directorul ADEPT, Republica Moldova ar fi avut un parcurs mult mai rapid în procesul de integrare europeană.

Opinia a fost împărtășită și de directorul executiv al Centrului Ex-pert-Grup, Valeriu Prohniţchi, care a menţionat că pentru implemen-tarea reformelor este necesară consolidarea voinţei politice. „La nivelul autorităţilor de politici, este necesară o abordare strate-gică în promovarea reformelor. Pentru că „deseori aceste instituţii sunt orbite de interese pe termen foarte scurt și nu sunt în stare să urmărească o agendă strategică pe termen lung”, a specificat Prohniţchi.

Integrarea europeană ar trebui să aibă și o reflecţie bugetară foarte clară, or, noi nu vedem în programele care sunt adoptate la nivel de ministere această re-fl ecţie bugetară, a mai menţionat directorul Expert-Grup.

Expertul consideră prioritară accelerarea reformei administra-ţiei publice centrale și administra-ţiei publice locale, fără de care in-tegrarea europeană va ajunge un proces căruia nu-i vom mai da de capăt: „În particular, din punctul nostru de vedere, este imperativă reforma autorităţilor centrale de politici. În primul rând, este vorba despre eliminarea confl ictelor de interese în activitatea ministerelor și autorităţilor centrale de politici și determinarea mai clară a man-datului instituţional pe care îl au aceste autorităţi. Pentru că astăzi vedem, din păcate, din partea unor ministere de linie, un interes mai mare faţă de administrarea proprietăţilor, inclusiv a întreprin-derilor publice, ceea ce generează confl icte de interese acute, decât interesul de a formula și imple-menta politici”.

Raportul prezentat de către ADEPT și Expert-Grup se referă la modul în care au evoluat reforme-le pe mai multe domenii. Analiza scoate în evidenţă principalele blocaje, neconcordanţe, defi cien-ţe care duc la tergiversarea refor-melor și, implicit, la înregistrarea unor progrese nesemnifi cative pe calea integrării europene.

Protecţia şi realizarea drepturilor omului Situaţia în domeniul dreptu-

rilor omului nu a înregistrat un progres sesizabil de către publicul larg, deși Guvernul a continuat să îmbunătăţească cadrul legal naţional pentru protecţia dreptu-rilor omului. Buna implementare a legislaţiei existente continuă a fi împiedicată de lipsa unor

mecanisme eficiente de inves-tigare/sancţionare a cazurilor de violare a drepturilor omului, lipsa resurselor fi nanciare și ad-ministrative necesare pentru realizarea planurilor de acţiuni și programelor naţionale în dome-niul drepturilor omului, corupţia în rândul funcţionarilor publici și a organelor de drept, politizarea instituţiilor de stat, dar și gradul redus de conștientizare a impor-tanţei drepturilor omului de către agenţii responsabili de realizarea legislaţiei. Trezește îngrijorări

lipsa vreunui progres în investi-garea și sancţionarea adecvată a abuzurilor comise în timpul eve-nimentelor din aprilie 2009 de către Procuratură și instanţele de judecată. Numărul sentinţelor de condamnare reală a vinovaţilor este infi m, iar pedepsele aplicate nu sunt în măsură să descurajeze abuzuri pe viitor.

Reforma Justiţiei Deși există obligaţii asumate

pe plan intern și extern, reformele în domeniul Justiţiei nu au depășit stadiul elaborării și adoptării unor acte legislative și normative, iar impactul adoptării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei este, practic, insesizabil la nivel intern, inclusiv pe motivul tărăgănării punerii în aplicare și respectării cu stricteţe a parametrilor temporali stabiliţi de Strategie și Planul de implementare a acesteia. Resur-sele umane și fi nanciare alocate pentru reforma Justiţiei nu au cunoscut schimbări cantitative sesizabile. Justiţia nu este perce-pută ca independentă de factorii politici și administrativi, nivelul ridicat de percepere a corupţiei în sistem reduce încrederea în actul de justiţie, în instanţele judecă-torești și în exponenţii sistemului per ansamblu.

Reforma Procuraturii a rămas la nivelul conceptelor de modi-ficare a cadrului legislativ, fără schimbări de sistem ori statut general. Activitatea Procuraturii rămâne supusă criticilor la nivelul ofi cialilor publici (guvernamen-tali), din partea mass-media și a justiţiarilor. Sistemul Procuraturii nu este considerat independent și nici efi cient, infl uenţele politice nu au fost eliminate.

Combaterea corupţiei Combaterea corupţiei con-

stituie unul dintre cele mai mari eșecuri ale autorităţilor Republicii Moldova, atât sub aspectul imple-mentării angajamentelor faţă de UE, cât și sub aspectul realizărilor la nivel naţional, intern. Existenţa legislaţiei racordate la standarde-le comunitare și recomandările in-stituţiilor specializate, adoptarea Strategiei naţionale anticorupţie și a Planului de implementare a acesteia nu au efect necesar și sesizabil. Legile și planurile anticorupţie sunt reduse de lipsa capacităţilor administrative, dar și de factori subiectivi, dintre care principalele neajunsuri rămân voinţa politică redusă. Nefuncţi-onarea mecanismului declarării averii, veniturilor și intereselor este determinată de eșuarea con-stituirii și funcţionării adecvate a Comisiei Naţionale de Integritate, dar, în mare parte, este infl uenţat de nedorinţa clasei politice de a crea un sistem independent de control al integrităţii.

Reglementarea transnistreană Schimbarea guvernării în re-

giunea transnistreană a creat premise pentru intensifi carea dia-logului dintre Guvernul Republicii Moldova și administraţia transnis-treană, însă eforturile Guvernului Republicii Moldova în vederea reglementării transnistrene au avut un impact pozitiv moderat. Principalul succes în procesul re-glementării transnistrene l-a con-stituit decizia de reluare plenară a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană. Prin adoptarea tacticii „pașilor mici”, administraţia transnistreană vine să contribuie la soluţionarea pro-blemelor de zi cu zi a cetăţenilor și la promovarea măsurilor de con-solidare a încrederii, însă evită să dea curs discuţiilor pe marginea problemelor fundamentale, care ar aduce atingere scopului decla-rat de consolidare a independen-ţei și suveranităţii autoproclamate a regiunii transnistrene.

Pieţele şi politicile fi nanciareCea mai controversată evoluţie

în acest domeniu o reprezintă pro-punerea BNM de a lega dobânzile fl otante la produsele bancare la o listă de indicatori de referinţă stabiliţi de banca centrală. Deși argumentul protejării drepturilor consumatorilor este unul destul de ponderabil, BNM ar trebui să trateze atent eventualele implica-ţii negative ale acestei propuneri, care, eminamente, este una admi-nistrativă și care nu se încadrează în logica pieţei. O altă iniţiativă care merită a fi menţionată este propunerea de modifi care a struc-

turii organelor de conducere ale BNM conform modelului Băncii Centrale Europene (BCE), trans-punerea ad verbatum din statutul BCE a condiţiilor de revocare a membrilor organelor de condu-cere și modifi carea procedurii de aprobare a devizului de cheltuieli a instituţiei. Principalele îngrijo-rări ţin de o serie de prevederi care riscă să submineze independenţa BNM și care prezintă devieri de la bunele practici internaţionale în domeniu, cum ar fi : includerea în componenţa organului de supra-veghere a unui membru numit de Guvern; eventualele confl icte de interese, caracterul insufi cient de restrictiv al interdicţiei privind procurarea de către BNM pe piaţa primară a creanţelor emise de stat.

Instituţiile de reglementare a pieţeiÎn acest domeniu a fost obser-

vată o tergiversare în adoptarea legilor în domeniul concurenţei. Aprobate în prima lectură, le-gea privind concurenţa și legea privind ajutorul de stat lasă încă multe întrebări fără răspuns, ge-nerând, în același timp, îngrijorări vizavi de domeniul de acoperire și instrumentele de reglementare. Nici planul privind dezvoltarea achiziţiilor publice pentru anii 2010-2013 încă nu a fost adoptat. Ca urmare, și acţiunile ce ţin de armonizarea legislativă și reforma instituţională a Agenţiei de Achi-ziţii Publice întârzie.

Politicile comercialeCea mai importantă realizare a

primului trimestru 2012 poate fi considerată demararea propriu-zisă a negocierilor pe marginea

ZLSAC, prima rundă fiind orga-nizată în perioada de raportare și înalt apreciată de ambele părţi afl ate în dialog. Au fost îndeplini-te o serie de obligaţii punctuale pe care Moldova și le-a asumat (aprobarea strategiei în domeniul siguranţei alimentare, restabilirea serviciilor de control fi tosanitar și veterinar la câteva puncte de trecere auto a frontierei). Totuși, există o serie de domenii difi cile – cum ar fi reglementările tehnice și standardele sanitare și fi tosani-tare – în care progresul este mai lent decât necesar.

Un domeniu care nu a primit până în prezent atenţia cuveni-tă este Dezvoltarea durabilă și promovarea dialogului social. În cadrul Planului de Acţiuni privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene (CE) pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZL-SAC), Republica Moldova și-a asumat un angajament important pentru promovarea dezvoltării durabile și în particular a amelio-rării cadrului instituţional aferent mediului social. Experţii constată că în pofi da recomandărilor CE și a obligaţiilor pe care și le-a asumat Republica Moldova faţă de UE, nu a fost adoptată nici o decizie privind crearea Consiliului Econo-mico-Social. Tergiversarea imple-mentării unei recomandări atât de specifi ce a Comisiei Europene ţine mai mult de costul acestei măsuri pentru decidenţii politici în urma reducerii autonomiei decizionale a acestora, și mai puţin de unele aspecte fi nanciare sau organiza-torii care pot fi invocate.

Versiunea completă a publica-ţiei „Euromonitor” nr.23, precum și ediţiile precedente sunt accesibile pe site-urile www.e-democracy.md și www.expert-grup.org.

FLUX

Centrul Analitic Independent EX-PERT-GRUP, cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Gu-vernare, a prezentat recent, în cadrul unei mese rotunde, rapoartele din seria „Despre cum se pierd banii publici: Mo-nitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2011 și Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul IV anul 2011”.

Raportul „Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul IV anul 2011” se referă la constatările Cur-ţii și scoate în prim-plan cele mai frec-vente și mai grave încălcări depistate. De asemenea, raportul include un top 10 al instituţiilor cu cel mai mare risc de prejudicii constatat de Curte.

Mai mult de jumătate din deciziile Curţii de Conturi nu sunt executateRaportul anual „Monitorizarea înde-

plinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2011” analizează răspunsurile primite de Curtea de Conturi privind executarea recomandărilor stipulate în rapoartele sale. Răspunsurile sunt evaluate conform criteriilor: Disciplină, Calitate și Impact. Raportul mai conţine și o evaluare sistematizată a implicării organelor ierarhic superioare și de drept în executarea recomandărilor Curţii de Conturi și în recuperarea pre-judiciilor. Rezultatele obţinute în urma analizei riguroase a informaţiei de la CC sunt alarmante. Este îngrijorător nive-lul de neexecutare a deciziilor Curţii (56,4%), ceea ce implică tergiversarea soluţionării defi cienţelor depistate în urma rapoartelor de audit.

Expert-Grup prezintă o analiză detali-ată a cinci rapoarte ale Curţii de Conturi, publicate în trimestrul IV al anului 2011.

Studiul conţine o sinteza a hotărârilor Curţii, analiza comunicatelor privind rapoartele Guvernului cu referinţă la executarea bugetului asigurărilor sociale și a fondurilor obligatorii de asistenţă medicală, precum și gestionarea patri-moniului public de către SA „Termocom”, întreprinderile municipale „Parcul Urban de Autobuze” și ”Regia Transport Elec-tric”, în perioada anilor 2009-2010.

Inefi cienţă, lipsa controlului intern şi lacune în domeniul normativ şi legalPotrivit experţilor, cele mai frecven-

te nereguli depistate de către echipele de audit ale Curţii de Conturi ţin de inefi cienţa sau, în unele cazuri, chiar de lipsa controlului intern în cadrul organi-zaţiilor și instituţiilor auditate, precum și de lacunele importante în cadrul ma-nagementului fi nanciar al acestora. În anumite cazuri, au fost invocate inclusiv lacune în domeniul cadrului normativ și cadrului legal în vigoare.

În perioada analizată au fost publi-cate două hotărâri ale Curţii de Conturi privind auditul rapoartelor Guvernului Republicii Moldova, și anume: „Privind executarea bugetului asigurărilor so-ciale de stat pe anul 2010” și „Privind executarea fondurilor asigurării obliga-torii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2010”. În urma controalelor de audit efectuate de către Curtea de Conturi la cele două instituţii, Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) și Casa Naţională de Asigurări în Medi-cină (CNAM), inclusiv la autorităţile din subordinea acestora, au fost constatate mai multe iregularităţi, la executarea veniturilor, la executarea cheltuielilor și utilizarea rezervelor, precum și la implementarea recomandărilor făcute

de către Curtea de Conturi ca urmare a controalelor precedente.

Astfel, a fost constatată creșterea continuă a datoriilor contribuabililor faţă de bugetul asigurărilor sociale, în unele cazuri datoriile fi ind și de 2-3 ani.

De asemenea, echipele de audit ale Curţii au constatat că nu este respectat termenul de emitere a deciziei de acor-dare a dreptului la pensie, au identifi cat cazuri de stabilire și calculare incorectă a stagiului de cotizare, de calculare in-corectă a venitului asigurat și a mărimii pensiei. Au fost identifi cate iregularităţi la calcularea pensiilor funcţionarilor publici, în special în teritoriu.

De asemenea, au fost depistate discrepanţe între actele normative și le-gislative în vigoare, în special în ceea ce ţine de formarea și utilizarea rezervelor care se formează la fi nele perioadei de gestionare de către instituţiile medico-sanitare publice din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Defi cienţe la gestionarea resurselor şi administrarea patrimoniului publicÎn perioada analizată au fost publi-

cate și trei hotărâri ale Curţii de Conturi

privind auditul gestionării patrimoniu-lui public de către întreprinderile de stat, și anume: „Privind Raportul audi-tului gestionării patrimoniului public de către S.A. “Termocom” pe perioada anilor 2009-2010”, „Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public la Întreprinderea municipală „Parcul urban de autobuze” pe anii 2009-2010” și „Privind Raportul audi-tului gestionării patrimoniului public la Întreprinderea municipală „Regia Transport Electric” în anii 2009-2010”.

Constatările, concluziile și reco-mandările ce se conţin în rapoartele de audit menţionate se referă, în principal, la disciplina financiară, la gestionarea resurselor și administra-rea patrimoniului public, între care utilizarea capacităţilor de producţie, condiţiile de furnizare lucrări / prestare servicii, situaţia economico-fi nanciară, managementul achiziţiilor de mărfuri, lucrări și servicii, sistemul de control și audit intern etc.

ConcluziileExpert-grupÎn urma analizei efectuate, Expert-

Grup a formulat un șir de concluzii. Astfel, practic, toate entităţile audi-

tate au prezentat încălcări și defi cienţe la diverse capitole, unele dintre defi -cienţe nefi ind înlăturate nici la etapa

efectuării controlului de audit curent, deși au fost emise hotărâri cu recoman-dări concrete în perioada precedentă, ceea ce denotă că pentru atingerea performanţei și efi cienţei scontate în administrarea patrimoniului public este necesar un efort consolidat și co-ordonat din partea tuturor entităţilor vizate;

Defi cienţele și iregularităţile depis-tate în cazul executării veniturilor la instituţiile de stat analizate, denotă in-clusiv neajunsuri la capitolul disciplină a contribuabililor, care nu întotdeauna respectă prevederile actelor normative în vigoare, ceea ce duce, ca rezultat, la creșterea continuă a datoriilor contri-buabililor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat și, implicit, are un impact negativ asupra stabilirii drepturilor la pensie ale persoanelor asigurate;

Iregularităţile și abaterile constatate la nivel de administrare a informaţiei privind volumul și valoarea servici-ilor medicale acordate persoanelor asigurate de către Guvern din contul mijloacelor bugetului de stat constituie un impediment important în asigura-rea calităţii administrării mijloacelor respective și satisfacerea necesităţilor persoanelor asigurate;

Instituţiile medico-sanitare publice în condiţiile actuale sunt impuse să caute modalităţi adiţionale pentru recuperarea cheltuielilor real efectuate pentru serviciile real prestate și care nu au fost achitate din FAOAM, ca rezultat al deficienţelor depistate în cadrul reglementar aplicat la etapa actuală, ceea ce implicit conduce la aplicarea anumitor tarife adiţionale la serviciile real prestate pacienţilor;

Defi cienţele și iregularităţile consta-tate la calcularea și stabilirea cuantu-mului pensiilor, stabilirea și calcularea incorectă a stagiului de cotizare, cal-cularea incorectă a venitului asigurat denotă carenţe semnifi cative privind profesionalismul și atenţia persona-lului nemijlocit responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate, precum și necesitatea unei coordonări și monitorizări mai minuţioase din par-tea responsabililor pentru asigurarea calităţii activităţii acestora;

Abaterile și defi cienţele depistate la capitolul reglementărilor interne la

unele dintre instituţiile și întreprinde-rile auditate, demonstrează existenţa lacunelor și discrepanţelor la nivelul ca-drului normativ regulator în vigoare și, respectiv, a permis efectuarea anumitor derogări și încălcări fără a putea fi luate măsurile de rigoare. Prin urmare, sunt necesare eforturi consolidate pentru înlăturarea cât mai rapidă a acestora;

Utilizarea, în unele cazuri, neraţi-onală de către întreprinderile de stat auditate a capacităţilor de producţie, prestare a serviciilor, gestionare a spaţiilor disponibile a generat costuri înalte de producţie și întreţinere, ceea ce evident determină riscul înrăutăţirii situaţiei economico-fi nanciare a între-prinderilor auditate;

Deficienţele importante în cazul metodologiei aplicate de întreprinde-rile auditate au condus la calcularea și aplicarea anumitor tarife și costuri nefondate, ceea ce reprezintă o situ-aţie gravă în special ţinând cont de

actuala stare economico-fi nanciară a populaţiei;

Carenţele semnifi cative la gestiona-rea economico-fi nanciară a companiilor au condus la acumularea unor noi da-torii creditoare și, implicit, la majorarea tarifelor aplicate, ceea ce demonstrează necesitatea întreprinderii măsurilor de rigoare în termenul cât mai apropiat în cazul în care se dorește creșterea nivelului de satisfacţie a consumato-rilor fi nali;

Nerespectarea principiilor de trans-parenţă la organizarea și efectuarea licitaţiilor pentru achiziţia de mărfuri, lucrări și servicii continuă să fi e o pro-blemă importantă și generează riscul de executare neconformă a lucrărilor, precum și executarea acestora la preţuri nefondate, ceea ce implicit conduce la creșterea costurilor și ca rezultat la desfășurarea unei activităţi economico-fi nanciare defi ciente.

Sursa: www.expert-grup.org

Vinăria Purcari, premiată cu aur în China

Vinurile de Purcari au fost premiate cu o medalie de aur și două de argint în cadrul Concursului Internaţional „China International Wine & Spirit Competition”, desfă-șurat la Beijing, în perioada 23-25 aprilie curent.

Concursul a fost organizat în conformitate cu regulamentul Orga-nizaţiei Internaţionale a Vinului și a Viţei de vie (OIV), iar juriul a fost format din oenologi din diferite ţări. „China International Wine & Spirit Competition” este unul dintre cele mai importante concursuri de profi l din China, fi ind apreciat în întreaga lume. Evenimentul este organizat în fi ecare an la Beijing, în cadrul expoziţiei internaţionale WINE CHINA EXPO, care reunește vinifi catori renumiţi în toată lumea.

La ediţia din 2012 au participat mai mult de 300 de producători din 30 de ţări ale lumii, printre care Franţa, Australia, SUA, Italia, Spania, Republica Moldova, România, China ș.a. Wine China Expo este un eveniment cultural foarte popular la Beijing. Anul acesta, expoziţia a atras mai mult de 12 mii de vizitatori.

Precizăm că, în ultimii ani, piaţa vinului în partea de nord a Chi-nei este caracterizată de o creștere de două cifre pe an. Vinul este considerat un produs modern, iar consumul de vinuri – un simbol al subtilităţii. Vânzarea vinului constituie 50% din cifra de vânzare a alcoolului în regiune.

Până în momentul de faţă, vinurile de Purcari au benefi ciat de peste 80 de distincţii internaţionale. Linia sortimentală include trei vinuri de coupage: Negru, Roșu și Alb de Purcari și 9 vinuri de soi. În galeriile Purcari se păstrează colecţia de vinuri din perioada 1948-1987, devenită parte a patrimoniului naţional.

Conacul Purcari a fost fondat în anul 1827. În 2003, pe teritoriul conacului au fost construite un complex modern de producere și un hotel în stilul chateau-urilor franceze. Galeriile de vinuri s-au păstrat în starea lor iniţială, iar beciurile de vin sunt cele mai vechi din ţară. Procesul de producere este axat pe partide limitate. Anual, Vinăria Purcari produce în jur de 500 de mii de sticle de vin.

FLUX

În Republica Moldova, 1 km de drum reparat costă jumătate de milion de euro

Peste 9 milioane de euro au fost investiți pentru reparația a 21 de km de drum din R. Moldova, adică aproximativ jumătate de milion de euro pentru 1 km.

Este vorba despre o porțiune de drum dintre satele Stăuceni și Cricova, a cărei reparație a început pe 25 martie curent și este preco-nizată pentru o perioadă de 18 luni.

În comparație cu R. Moldova, reconstrucţia unui kilometru de drum în Spania costă aproximativ 44 de mii de euro.

Conform reprezentantului Administrației de Stat a Drumurilor, investițiile pentru reparația acestei porțiuni de drum vin din partea unui antreprenor din Austria, iar acum se pregătește șantierul de lucru.

”Este vorba de o porțiune de 21 km de drum, inclusiv podul, care va fi reabilitat complet. Acest proiect este condus de o companie din Austria, care este însoțită de trei experți internaționali și șase locali. Actualmente se pregătește șantierul de lucru, iar timp de 18 luni drumul trebuie să fi e gata”, a declarat Gheorghe Curmei, manager-șef-adjunct în cadrul Administrației de Stat a Drumurilor.

Potrivit studiului „Investigarea transparenţei și efi cienţei econo-mice a utilizării Fondului Rutier al Republicii Moldova”, realizat de Centrul analitic independent „Expert Grup”, cu suportul fi nanciar al Soros-Moldova, reconstrucţia unui kilometru de drum bituminos de talie naţională în Estonia costă 150 de mii de dolari SUA (aproxima-tiv 120 de mii de euro), iar în Spania costurile pentru 1 km de drum bituminos sunt mult mai mici, atingând suma de 55 de mii de dolari SUA (aproximativ 44 de mii de euro).

Menționăm că în cadrul unei conferinţe internaționale, organizată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) în perioada 22–25 mai curent, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat că anul acesta se va acorda o mare atenție reparației drumurilor, iar Uniunea Europeană a pus în aplicare, din 2007 până în anul 2013, 300 de mln de euro, dintre care, 75 de mln de euro pentru sporirea calităţii vinului autohton, alte 75 de mln de euro fi ind pentru reconstrucţia drumurilor naţionale.

Sursa: union.md

Reformele se fac cu jumătăţi de măsură, Reformele se fac cu jumătăţi de măsură, pentru că nu există voinţă politicăpentru că nu există voinţă politică

Republica Moldova stagnează la capitolul imple-mentarea reformelor, practic, în toate domenii-le-cheie. La această concluzie au ajuns experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Centrului Analitic Expert-Grup, care au prezentat miercuri, 30 mai, rezultatele monitori-zării procesului de implementare de către auto-rităţile Republicii Moldova a reformelor asumate în cadrul procesului de integrare europeană. Rezultatele monitorizării, precum și prognozele privind evoluţia în domeniile monitorizate au apărut în publicaţia trimestrială Euromonitor.

Cum se pierd banii publici? Încălcări și defi cienţe, iregularităţi și abateri! Acestea sunt câteva dintre cuvintele care descriu problemele depistate în cadrul unor instituţii de stat și a unor entităţi vizate. Ca-renţele semnifi cative la gestionarea economico-fi nanciară a compani-ilor au condus la acumularea unor noi datorii creditoare și, implicit, la majorarea tarifelor aplicate, iar iregularităţile și defi cienţele depistate la capitolul gestionării patrimoniului public denotă necesitatea ela-borării unui mecanism de monitorizare și administrare bine defi nit. Curtea de Conturi (CC) propune recomandări și înaintează cerinţe, însă acestea, de cele mai multe ori, sunt trecute cu vederea.

Cum se pierd banii publici: sinteza rapoartelor Curţii de Conturi

1 IUNIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDosar

Politicianul Iurie Roșca a atacat în instanţa de judecată decizia Procuraturii Generale de a nu admite spre examina-re dosarul privind uzurparea puterii de stat. Iurie Roșca acuză instituţia că ar fi părti-nitoare și că încalcă procedu-rile stabilite de legislaţia în vigoare, inclusiv prin faptul că a refuzat să examineze, cel puţin, probele prezentate în acest sens.

Amintim că, încă în luna mar-tie a acestui an, Iurie Roșca, în calitate de reprezentant al

Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, a înaintat un demers Pro-curaturii Generale în care a argumentat cum s-a recurs la uzurparea puterii în stat începând cu anul 2009. Pe 26 martie, reprezentanţii CACD au fost invitaţi la Procuratura Municipală pentru a pre-zenta dovezi în legătură cu uzurparea puterii de stat de către exponenţii coaliţiei de guvernământ. Iurie Roșca a fost audiat de procurori și a depus și o serie de probe, prin care a argumentat vinovăţia

celor trei lideri ai coaliţiei de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Procuratura Generală a infor-mat că examinează adresarea membrilor Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei, ca, ulterior, aceasta să respingă cererea semnată de Iurie Roșca. Reprezentanţii CACD s-au adresat la pro-curorul ierarhic superior cu o scrisoare de 30 de pagini, cerându-i să decidă asupra ne-cesităţii iniţierii cauzei penale. Și cel de-al doilea procuror a respins cererea, menţionând

că ar fi nefondată, fără ca, cel puţin, să examineze probele video și cele în formă scrisă prezentate de Iurie Roșca.

Potrivit lui Iurie Roșca, conclu-ziile procurorilor că nu ar exis-ta componenţă de infracţiune fără de a se da o apreciere probelor video și materialelor sub formă de înscrisuri sunt nefondate și ilegale. Vă pre-zentăm, în continuare, argu-mentaţia juridică prezentată de Iurie Roșca Judecătoriei sectorului Râșcani din Chiși-nău.

Subsemnatul, petiţionarul Roșca Iurie, în conformitate cu prevederile art. 313, alin. (3) și alin. (5) Cod de procedură pena-lă, solicit:

Să fi e anulată ordonanţa Prim-adjunctului procurorului general Andrei Pântea din 04 mai 2012, prin care a fost respinsă ca neîntemeia-tă plângerea cet. Roșca Iurie, prin care a solicitat anularea ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi pena-le din 27 martie 2012, adoptată de către procurorul Secţiei conducere a urmăririi penale în organele cen-trale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Lucreţia Zaharia, din mo-tivele indicate în partea descriptivă a acelei ordonanţe;

Să fie anulată ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale din 27.03.2012, emisa de procuro-rul în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV din cadrul Direcţiei conducere și exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale, Lucreţia Zaharia, prin care a fost refuzată pornirea urmăririi penale pe sem-nele componenţei de infracţiune, prevăzută de art. 339 Cod penal;

Să fi e obligată Procuratura Ge-nerală să lichideze încălcările admi-se la examinarea scrisorii deschise a Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei din 22 februarie 2012

Motivele de fapt și de drept Motivele de fapt și de drept ale plângeriiale plângerii

1. Prin scrisoarea nr. 16- 43/12 – 727 din 03.04.2012 mi-a fost adusă la cunoștinţă ordonanţa procurorului în Secţia conduce-re a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV din cadrul Direcţiei conducere și exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale, Lucreţia Zaharia, în care a fost indicat că temeiul de refuz în pornirea urmăririi penale se bazează pe prevederile art. 275, pct. 3) Cod procedură penală, deoarece fapta n-ar întruni ele-mentele infracţiunilor prevăzute de art. 182 și art. 339 Cod penal, iar în cazul dezacordului cu hotă-rârea adoptată sunt în drept să o contest în ordinea prevăzută de art. 2991 și 313 Cod de procedură penală.

2. Ordonanţa din 27 martie 2012 prin care a fost refuzată pornirea urmăririi penale a fost contestată la procurorul ierarhic superior.

3. Prin scrisoarea nr. 16 – 43/12 – 1002 din 07.05.2012, semnată de prim-adjunctul procurorului general Andrei Pântea, pe care am pornit-o la 16 mai 2012, mi-a fost adusă la cunoștinţă ordonanţa de respingere a plângerii, prin care am solicitat anularea ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi pe-nale din 27 martie 2012, adoptată de către procurorul Secţiei condu-

cere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuratu-rii Generale, Lucreţia Zaharia.

4. Consider că ambele ordo-nanţe ale procurorilor din Pro-curatura Generală sunt pasibile anulării de către judecătorul de instrucţie, fapt pentru care aduc următoarele argumente:

5. Art. 313, alin. (5) Cod pro-cedură penală, prevede compe-tenţa judecătorului de instrucţie de a adopta o încheiere prin care să oblige procurorul să lichideze încălcările depistate ale dreptu-rilor și libertăţilor omului sau ale persoanei juridice, și, după caz, declară nulitatea actului sau ac-ţiunii procesuale atacate, inclu-siv să declare nule ordonanţele contestate și să oblige procurorii să examineze plângerea privind pornirea urmăririi penale obiectiv și multiaspectual pentru a elimina toate defi cienţele admise de pro-curori și a adopta o altă ordonanţă în conformitate cu legea.

6. În art. 274, alin. (5) Cod procedură penală este stabilită obligaţia procurorului care exa-minează plângerea și ajunge la concluzia de a nu porni urmărirea penală ca ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale să fi e motivată. Norma legală în cauză obligă procurorul să examineze minuţios plângerea sub toate aspectele, să analizeze și să con-cluzioneze asupra tuturor argu-mentelor petiţionarului, inclusiv asupra tuturor probelor prezenta-te. Mai mult decât atât, procurorul trebuie să întreprindă din propria iniţiativă acţiuni care ar conduce la examinarea obiectivă și justă a plângerii.

7. Instanţa de judecată va con-stata că atât procurorul Lucreţia Zaharia, cât și procurorul ierarhic superior Andrei Pântea nu numai că au evitat să analizeze și să cer-ceteze argumentele obiective ale petiţionarului, dar și au evitat să cerceteze probele prezentate de petiţionar, cum ar fi probe-le video și copiile Acordului de constituire și funcţionare a AIE–2, a anexelor acestuia și a Suplimentului la Acord, care au fost prezentate procurorului ie-rarhic superior.

8. Procurorul ierarhic superi-or a evitat să cerceteze și să se pronunţe asupra următoarelor probe video, prezentate de că-tre petiţionar pe un disc DVD, și anume:

• VIDEO 1. Anunţarea de către liderii partidelor componente ale AIE-1, la 7 iulie 2010, a deciziei de a organiza un referendum de mo-difi care a art. 78 din Constituţie. Această secvenţă video se referă la capitolul „XII. TERGIVERSAREA ALEGERII PREȘEDINTELUI REPU-BLICII DE CĂTRE AIE-1 ȘI AIE–2 CA ELEMENT-CHEIE DE UZURPARE A

PUTERII DE STAT ” din Demersul prezentat anterior (Omega, 7 iu-lie 2010);

• VIDEO 2. Modifi cările la Co-dul Electoral favorizează partidele din AIE. Paragraful: Modifi cări la Codul Electoral care au permis menţinerea forţată la putere a uzurpatorilor din Demers (NIT, 2 martie 2011);

• VIDEO 3.0. Președintele Cur-ţii Constituţionale, D. Pulbere, re-proșează Parlamentului că încalcă Legea Supremă (Publika, 5 sep-tembrie 2011);

• VIDEO 3.1. D. Pulbere susţine că Parlamentul trebuie dizolvat până pe 28 septembrie (MIR, 23 septembrie 2011); Curtea Consti-tuţională anunţă decizia de a anu-la Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 (ProTV, 12 ianuarie 2012);

• VIDEO 4. Emisiunea „Fabrika” la Publika TV din 16 noiembrie 2011, invitat – Mihai Ghimpu, care dezvăluie conţinutul anexelor la Acordul AIE;

• VIDEO 5. Funcţii împărţite între componentele AIE, în afara Acordului. Agenţia Naţională pen-tru Protecţia Concurenţei, Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Co-ordonator al Audiovizualului (Pu-blika TV, 17 noiembrie 2011);

• VIDEO 6. și 7. Marian Lupu îndeamnă deputaţii să demon-streze buletinele, în pofi da deci-ziei comisiei speciale (Publika TV, 13 decembrie 2011 și, respectiv, Publika.md, 15 decembrie 2011);

• VIDEO 8. Curtea Constituţi-onală decide anularea Hotărârii Parlamentului din 23 decembrie 2011 (ProTV, 12 ianuarie 2012);

• VIDEO 9.0. Marian Lupu con-testă public decizia Curţii Con-stituţionale prin care s-a decis că demonstrarea buletinelor de vot în cadrul procedurii secrete a fost neconstituţională (Publika TV, 12 ianuarie 2012);

• VIDEO 9.1. AIE anunţă orga-nizarea unui referendum constitu-ţional în aprilie (ProTV, 15 ianua-rie 2012);

• VIDEO 9.2. Al. Tănase face de-claraţii politice în calitate de pre-ședinte al Curţii Constituţionale (TV7, 18 ianuarie 2012);

• VIDEO 9.3. Liderii AIE renun-ţă la referendum și declară că vor purcede la alegerea șefului statu-lui în Parlament (Publika.md, 11 februarie 2012);

• VIDEO 9.4. Mihai Ghimpu declară că pretinde să preia con-ducerea Procuraturii Generale (ProTV, 17 martie 2012).

1. În opinia noastră, procurorul ierarhic superior era obligat să dea aprecieri concrete asupra acţiuni-lor liderilor AIE–2, care nu numai că sunt fapte de notorietate pu-blică (unanim cunoscute), dar și au fost argumentate din punct de

vedere faptic și juridic în explicaţia scrisă din 16 martie 2012, prezen-tate procurorului Lucreţia Zaharia. Dânsa era obligată să motiveze în ordonanţă de ce probele video sunt respinse de către procuror și de ce acţiunile liderilor AIE–2 nu constituie latura obiectivă și subiectivă a infracţiunii de uzurpare a puterii în stat.

2. Mai mult decât atât, după cum rezultă din ambele plângeri, există probe materiale bine cunos-cute asupra cărora petiţionarul a insistat atât în faţa procurorului ie-rarhic inferior, cât și în faţa procu-rorului ierarhic superior ca să le fi e dată o apreciere. Este vorba despre Acordul de constituire și funcţi-onare a AIE–2, a anexelor aces-tuia și a Suplimentului la Acord. Aceste aprecieri se impuneau cel puţin din motivul că înscrisurile menţionate constituie probe care confi rmă latura obiectivă a infrac-ţiunii de uzurpare a puterii în stat. Prin urmare, concluziile procurori-lor că nu ar exista componenţă de infracţiune fără de a se da o apre-ciere probelor video și probelor materiale sub formă de înscrisuri sunt nefondate și ilegale.

3. Este adevărat că în Codul de procedură penală nu e stabilită expres obligativitatea de a se lua explicaţii de la persoanele vizate ca acţiune de procedură penală. Însă, din sensul art. 274, alin. (5) Cod procedură penală rezultă fără echivoc faptul că pentru ca procurorul să fi e în drept să emi-tă o ordonanţă motivată de re-fuz în pornirea urmăririi penale, urma să ia cel puţin explicaţii de la persoanele vizate în plânge-re, care, în opinia noastră, sunt vinovate de uzurparea puterii în stat. Astfel, în ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale era obligatoriu să fi e constatată, cel puţin, poziţia domnilor Lupu Ma-rian, Ghimpu Mihai și Filat Vlad în ceea ce ţine de acuzaţiile aduse cu privire la uzurparea puterii în stat. Procurorul era obligat să ches-tioneze persoanele indicate și să constate: dacă există sau nu Acordul de constituire a AIE–2 împreună cu anexele, inclusiv cele secrete, dacă probele video prezentate îi vizează pe ei sau alte persoane, dacă în acţiunile lor există sau nu componenţa de infracţiune privind uzurpa-rea puterii în stat etc.

4. Procurorul era obligat să constate dacă conţinutul Acor-dului de constituire a AIE–2 îm-preună cu anexele, inclusiv cele secrete, prin care conducătorii AIE–2 au decis să limiteze prero-gativele constituţionale ale Pre-ședintelui Republicii Moldova și să subordoneze instituţia Pre-ședinţiei unui organ, cum este Consiliul AIE–2, de asemenea, au decis să partajeze între ei in-

stituţiile autonome ale statului și să impună un control politic asupra lor (Curtea de Conturi, Procuratura Generală, CEC-ul, SIS-ul și altele), reprezintă acţi-uni de uzurpare a puterii în stat sau, cel puţin, să constate dacă prin înţelegerile conducătorilor AIE–2 de subordonare politică a instituţiilor autonome ale sta-tului se încalcă sau nu legislaţia Republicii Moldova prin prisma argumentelor de ordin juridic și faptic aduse în faţa procurorilor de către petiţionar.

5. Or, procurorii s–au limitat la o formală cercetare a plângerii, postându-se, de fapt, în poziţia de apărători ai liderilor AIE–2, iar prin refuzul de a porni urmărirea pe-nală asupra cazului uzurpării pu-terii în stat, i-au absolvit pe aceștia de pedeapsa prevăzută de lege. Această atitudine confi rmă adevă-rul că și instituţia Procuraturii este subordonată politic celor care de-ţin la momentul actual puterea în stat, iar Republica Moldova este un „stat captiv”.

6. Concluzia trasă de procuror, care stă la baza respingerii solicită-rii de a începe urmărirea penală, nu conţine o argumentaţie solidă. Ci-tăm: „În rezultatul controlului efec-tuat s-a stabilit că faptele sesizate nu întrunesc elementele infracţiunii prevăzute de art. 339 Cod penal și anume în speţă lipsește atât latura obiectivă, cât și subiectivă a com-ponenţei de infracţiune de uzurpare a puterii de stat și, respectiv, lipsesc temeiurile ce ar condiţiona pornirea urmăririi penale”. Faptele sesizate vizează acţiuni concrete, legate de acordul de constituire a AIE–2 cu anexele publice și secrete și urmă-toarele acţiuni ale liderilor AIE–2 de tergiversare ilegală a procedurii de alegere a Președintelui Republi-cii Moldova și de menţinere abu-zivă la putere. Așa cum am arătat mai sus, atât procurorul ierarhic inferior, cât și procurorul ierarhic superior au evitat să elucideze ac-ţiunile liderilor AIE–2 sub aspectul infracţiunii de uzurpare a puterii de stat, fapt care demonstrează lipsa de imparţialitate și obiec-tivitate din partea procurorilor. Acest adevăr se confi rmă prin con-ţinutul ordonanţelor contestate, în care nici în partea constatatoare, nici în partea descriptivă, dar nici în partea de motivare a ordonan-ţelor nu se regăsește nici o aluzie la probele materiale prezentate de petiţionar în susţinerea argumen-telor sale.

7. Este cel puţin stranie și ur-mătoarea concluzie a procuroru-lui ierarhic superior: „Dat fi ind fap-tul că în interpelarea menţionată se solicită tragerea la răspundere penală a domnului Marian Lupu, Președintele Parlamentului, Preșe-dinte interimar al Republicii Mol-dova, pentru pretinsele încălcări ale

Constituţiei, motiv din care aceasta a fost examinată de către procuror potrivit art. 274 din Codul de proce-dură penală, deși ambele adresări, după formă și conţinut nu întrunesc cerinţele prevăzute de art. 262-263 Cod de procedură penală”. Aici este evidentă interpretarea eronată a legii de către procurorul ierarhic superior, deoarece art. 262 Cod procedură penală reglementea-ză modul de sesizare a organului de urmărire penală, iar art. 263, alin. (1) Cod procedură penală indică faptul că o plângere este înștiinţarea făcută de o persoană fi zică sau de o persoană juridică, căreia i s-a cauzat un prejudiciu printr-o infracţiune. Dacă organul de urmărire penală a considerat că „ambele adresări”, vorba pro-curorului, nu întrunesc cerinţele prevăzute de art. 262-263 Cod de procedură penală, atunci tre-buia în conformitate cu legea cu privire la petiţionare să se explice petiţionarilor formula corectă de adresare, dar nu să se înregistre-ze plângerea unui grup de per-soane, membri CACD, în R – 1 de evidenţă a sesizărilor centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale la 22.02.2012 sub nr. 12.

8. În partea constatatoare a ordonanţelor, ambii procurori au evitat să indice faptul că, la 16 mar-tie 2012, petiţionarul Roșca Iurie a înaintat procurorului Lucreţia Za-haria o explicaţie în formă scrisă, care se încadrează în prevederile art. 263, alin. (3) Cod procedură penală. Adică, plângerea conţine numele, prenumele, calitatea și domiciliul petiţionarului, descrie-rea faptei care formează obiectul plângerii, a indicat făptuitorii și mijloacele de probă care dove-desc culpa celor vizaţi.

9. Se vede foarte clar că pro-curorii din cadrul Procuraturii Generale s-au limitat de a cerceta plângerea doar în limitele declara-ţiei Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, care a servit drept temei de înregistrare a Declaraţiei în R – 1 de eviden-ţă a sesizărilor centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale la 22.02.2012 cu nr. 12.

10. Motivul invocat de procu-rorul ierarhic superior, precum că „nu poate condiţiona abrogarea ordonanţei contestate nici faptul că în cadrul controlului efectuat de procuror nu au fost luate explicaţii de la cet. A. Tănase, D. Pulbere, Iu. Ciocan și alţii, acţiuni care nu sunt reglementate de Codul de procedu-ră penală și care nu se impuneau a fi efectuate reieșind din fondul ca-zului în speţă” este eronat. Procu-rorul ierarhic superior era obligat să explice în ordonanţa sa în baza cărui act normativ la 16 martie 2012 au fost citate 3 persoane, membri CACD, iar procurorul ierarhic inferior a luat explicaţii

de la aceștia. Oare nu era cazul ca procurorul Lucreţia Zaharia, să invite și să ia explicaţii de la per-soanele care, conform art. 263, alin. (3) Cod procedură penală, erau indicate ca făptuitori ai infracţiunii în explicaţiile scrise din 16 martie 2012?

11. Este eronată și ilegală și următoarea concluzie a procuro-rului ierarhic superior: „atât prin interpelarea grupului de deputaţi din cadrul fracţiunii parlamentare a PCRM, cât și prin scrisoarea mem-brilor „Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei” a fost solicitată începerea urmăririi pena-le pentru săvârșirea infracţiunii de uzurpare a puterii de stat, în con-formitate cu prevederile Codului de procedură penală, s-a decis exami-narea adresărilor într-o procedură unică” pentru că: în ordonanţa procurorului ierarhic inferior Lu-creţia Zaharia a fost indicat că: „... în conformitate cu prevederile Ordinului comun nr. 121/254/286 – 0/95” din 18 iulie 2008 „privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracţiuni, adresă-rile menţionate au fost examinate într-o procedură unică”.

12. Din logica procurorului ie-rarhic superior ar reieși că Ordinul comun nr. 121/254/286 – 0/95” din 18 iulie 2008 „privind evi-denţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale și a persoane-lor care au săvârșit infracţiuni, adresările menţionate au fost examinate într-o procedură uni-că” este echivalent cu normele de procedură penală. Normele de procedură penală sunt stabili-te prin lege organică, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, iar ordinul în cauză este un act de dispoziţie intern, subordonat normelor de procedură penală și nu poate fi echivalat cu legea. Mai mult decât atât, ordinul în cauză poate fi atribuit la actele admi-nistrative cu caracter normativ și care poate fi contestat în instanţa de judecată în ordinea contencio-sului administrativ.

13. De aici rezultă și o abatere esenţială și care nu poate sta la baza unor acte de dispoziţie ale procurorilor, cum sunt ordonanţa de refuz în pornirea urmăriri pe-nale și ordonanţa de refuz în sati-sfacerea plângerii împotriva refu-zului de a porni urmărirea penală.

14. Astfel, normele de procedu-ră penală nu prevăd posibilitatea de a examina în procedură unică a două sau mai multe adresări în-tr-o procedură unică. Articolele 2791, alin. (1) și (3) Cod procedu-ră penală stabilesc că legea pre-vede conexarea cauzelor penale prin emiterea unei ordonanţe a procurorului. În așa fel, nu exista nici un temei legal ca sesizările PCRM și CACD să fi e examina-

te în aceeași procedură. Acest lucru ar fi fost posibil doar dacă ar fi fost intentate dosare penale, iar procurorul, printr-o ordonanţă motivată, ar fi fost în drept să co-nexeze două cauze penale în una singură.

15. Procurorul ierarhic superi-or admite în motivarea ordonan-ţei sale o confuzie, afi rmând că „nu afectează legalitatea hotărârii procurorului L. Zaharia faptul că însăși în textul actului procesual procurorul nu a explicat persoane-lor interesate modalitatea contes-tării ordonanţei, deoarece Codul de procedură penală nu stabilește așa cerinţe faţă de astfel de decizii și nu prevede sancţiunea nulităţii pentru omisiuni de acest fel”. De aici reiese că procurorul ierarhic superior a pus un semn de egalitate între actul procesual penal și decizia procurorului.

16. Conform art. 279, alin. (1) Cod procedură penală, organul de urmărire penală efectuează acţiunile de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederi-le prezentului cod și numai după pornirea urmăririi penale, cu ex-cepţia acţiunilor prevăzute în art. 118 (cercetare la faţa locului) și în art. 130 (percheziţie corporală sau ridicarea), acestea pot fi efectuate și până la pornirea urmăririi.

17. Ordonanţa de refuz în por-nirea urmăririi penale nu repre-zintă în sine un act procesual de urmărire penală, ci un act de dis-poziţie al procurorului, emis în vir-tutea legii și atribuţiilor sale. Evi-dent că orice act de dispoziţie al procurorului, pentru care sunt prevăzute căi de atac, inclusiv ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale, trebuie să con-ţină termenul și modul de con-testare a actului de dispoziţie.

18. După cum am menţionat, ordonanţa procurorului ierarhic superior a fost recepţionată la 16 mai 2012. În așa fel, termenul de 10 zile pentru înaintarea plângerii judecătorului de instrucţie începe a curge de la 17 mai 2012 și expiră la 28 mai 2012, prima zi de lucru după ziua de 26 mai 2012 - zi de odihnă și când expiră termenul de prescripţie.

24 mai 2012

Petiţionar Roşca Iurie

Anexe: Copia plângerii pentru procuror

Copia ordonanţei Prim-adjunct al Procurorului General Andrei Pân-tea din 04 mai 2012

Copia ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale din 27.03.2012 al procurorului în Sec-ţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV din cadrul Direcţiei conducere și exerci-tare a urmăririi penale a Procuratu-rii Generale, Lucreţia Zaharia

Procuratura Generală refuză să efectueze ancheta privind uzurparea Procuratura Generală refuză să efectueze ancheta privind uzurparea puterii de stat. Iurie Roşca contestă în instanţă decizia procurorilor puterii de stat. Iurie Roşca contestă în instanţă decizia procurorilor

Judecătoria sectorului Râșcani din municipiul Chișinău

Petiţionar: Iurie Roșca,str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

Intimat: Procuratura Generală a Republicii Moldova

Plângereîmpotriva ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale din 27.03.2012 și împotriva ordonanţei de

respingere a plângerii privind anularea ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale din 04 mai 2012

1 IUNIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

- Preoţii și ierarhii trebuie să facă politică?

- Preotul e călăuzitorul du-hovnicesc al omenirii creștine, dar este interesat de proble-mele întregii omeniri, prin urmare este angajat în toate problemele omenești, și, cu atât mai mult, în cele de orien-tare a lumii. Deci, dacă politica înseamnă orientare, preotul se ocupă de politică. Având în ve-dere nedesăvârșirea condiţiei umane, în care formele sunt în continuă schimbare, preoţii nu guvernează, ci veghează gu-vernările; ei veghează binele, deci se fi xează pe un plan spiri-tual-moral și ideatic. Clerul tre-buie să-și menţină libertatea și independenţa faţă de sectorul politic tocmai pentru a-l putea înrâuri (infl uenţa) și, eventu-al, a-l primeni (revigora). Dar a lăsa lumea să fi e guvernată la întâmplare, înseamnă a-și pierde misiunea lui clericală. Ideală este societatea condusă prin conlucrarea divină și uma-nă, clericală și laică, bisericeas-că și statală. Clerului îi revine greaua misiune de a forma spi-ritualitatea pe fundalul căreia să se desfășoare istoria.

- Care sunt domeniile în care clerul poate lucra direct?

- În primul rând, lui îi este

rezervat domeniul sacrului.

Toţi creștinii au har, dar numai

clerul îl administrează.

În al doilea rând, este cu-

vântul, prin toate formele lui

de exprimare: rostire, sunet,

mișcare, culoare, imagine.

Deci, clerul poate face edu-

caţie, învăţământ, fi lozofi e, po-

ezie, artă, muzică, publicistică,

ziaristică, știinţă, sociologie și

economie. De asemenea, el e

chemat să gândească politic și

să se pronunţe în problemele

politice, dar asta în funcţie de

circumstanţele istorice. Uneori

creștinii au negat anumite gu-

vernări, alteori le-au recunos-

cut fără a și le însuși, iar când

au putut, au dat expresie unor

guvernări proprii. Însă adesea

aceste guvernări sunt crești-

ne ca formă, dar fără conţinut

creștin, căci forţele politice au

reușit să înfrângă punctul de

vedere creștin.

Amintim, în acest sens, lup-

ta dusă de Sfântul Ioan Gură

de Aur cu împăratul Arcadie și

de robia ce s-a practicat în lu-

mea creștină.

E știut că mănăstirile au ju-

cat un rol cultural major, că

au avut rol educativ strălucit,

rol social de caritate și rol de

propovăduire a creștinismului. Prin bărbaţii purtători de Duh, ele au înrâurit adesea politica și istoria, deși n-au reușit tot-deauna să le ridice la nivelul conștiinţei creștine.

Însă astăzi satana se teme să nu piardă puterea asupra lumii, de aceea este în plină ofensivă împotriva creștinilor, atât mo-nahi, cât și laici. Monahismul este discreditat prin sloganuri false și rău intenţionate. Dia-volul îi ispitește pe creștinii de azi, ca pe Domnul în munte, să fi e asemenea lui, iar când ei re-fuză, trece la metoda extermi-nării lor prin toate mijloacele. Unii vin cu aur să ne cumpere, alţii vin cu sabia să ne taie, noi însă (să) ne adâncim în duhul evanghelic.

Avem nevoie de mărturisi-tori și trăitori creștini, monahi și laici. Nu ne retragem din bă-tălia istoriei, ci ne formăm și ne oţelim în îndârjita ei tensiune. Lui Hristos i-a fost încredinţată toată puterea în cer și pe pă-mânt. Torturile la care suntem supuși sunt uși prin care Hris-tos reîmprospătează și ridică mai sus Biserica și lumea.

- Poate exista o falsă liber-tate?

- Dacă poate exista un Hris-

tos mincinos, este fi resc să

existe și o libertate falsă. Ea

poate fi spirituală, politică sau

socială. Toate formele de ma-

nifestare a libertăţii sunt valo-

roase numai în Adevăr.

- Care sunt dușmanii din afa-

ră ai comunităţii creștine?

- Sunt interesele individu-

ale care se opun comunităţii

din egoism ori orgoliu, sunt

interesele care se organizează

colectiv pentru a-i apăra egois-

mul și orgoliul, și, în fi ne, sunt

orgoliile și egoismul care se

organizează politic și care mi-

nează comunitatea creștină.

- În faţa atâtor dușmani, ce

trebuie să facă creștinii?

- Să lupte, să îndrăzneas-

că, să-i înfrunte pe toţi cei ce

se opun binelui și adevărului,

răspunzând deopotrivă indi-

vizilor, organizaţiilor și tuturor

formelor politice anticreștine.

- Trebuie să ajungă, deci, la

puterea politică?

- Trebuie să impună respect

și libertate din partea puterii

politice!

Un popor cu o vie conștiinţă

creștină va avea și o guvernare

pe principii creștine. Comuni-

tatea însă să nu se confunde cu

statul, pentru a nu se ajunge la tiranie și la abuzuri.

- Ce e deci de făcut?

- Să formăm conștiinţa creș-tină a oamenilor.

- Dar sunt prea mulţi creștini

care nu pricep sensul și ros-

tul comunităţii creștine!

- Din păcate, acesta e adevă-rul. Creștinii botezaţi de azi nu au nici pregătirea sufl etească a catehumenilor ori a penitenţi-lor de odinioară.

- Oare vinul cel nou al Evan-

gheliei a avut cândva bur-

dufuri noi pe potriva lui?

- Au fost oameni care au tră-it sfi nţenia, au fost și societăţi ce s-au străduit întru dreptate, dar mai e mult de făcut. Crești-nismul nu se poate declara sa-

tisfăcut cu un număr de sfi nţi, nici cu un număr de mănăstiri, ci cu un mod de viaţă și cu o so-cietate creștină.

- Acorzi încredere oamenilor?

- Da, dar și răspundere.

- Încercând să schimbăm lumea, nu există riscul să cădem în istoricitate și ome-nitate?

- Omul nu se poate salva fără Dumnezeu. Istoria nu se poate desăvârși fără aspiraţia trans-cendentală, de aceea credinţa este baza întregii lumi creștine. Avem nevoie de har, mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat har, căutăm, la rândul nostru, să ne îndeplinim rolul de oameni. Am fost mântuiţi prin Hristos, rămâne să ne mântuim și prin faptele noastre.

„Cum seceta începuse din sud, din stepa Bălţului, în ţinutu-rile din nord se mai găseau ceva roade și ţăranii au pornit într-acolo după o bucată de pâine, o fărâmă de măligă sau altceva de mâncare. Vindeau icoanele de prin casă, prosoape, covoa-re, lucruri din aur, vindeau orice pentru cât de puţină hrană. Noi am avut noroc că bunelul a fost înţelept, a făcut o groapă mare de sfeclă de nutreţ, a știut să do-sească oleacă de pâine, am avut văcușoară și câteva oiţe. Totuși, când am ajuns în primăvară, foa-mea a dat buzna și la noi în casă. Atunci bunelul a pregătit vreo douăzeci de piei de miel și m-a trimis cu ele în Bucovina, după hrană. Împlinisem de acum 18 ani, eram descurcăreţ și bunelul avea nădejde în mine.

Împreună cu niște băietani de seama mea ne-am urcat într-un tren marfar și am ajuns la Cernă-uţi după miezul nopţii. Acolo nu aveai cum să te rătăcești, fi indcă erau două curente mari de oa-meni: o parte se îndreptau spre orașul Sneatin, cu saci și torbe pline cu lucruri de schimbat pe de-ale gurii, iar cei mai mulţi se

pregăteau să plece la fabrica „Ju-cika”, la groapa cu jom. Eu, fi ind căscăun, n-am ajuns în piaţa cen-trală din orașul Sneatin, ci luat de un curent mare de oameni, m-am trezit lângă groapa cu jom. Groa-pa aceea să fi avut vreo 10 metri pe 20 și era plină cu o pastă găl-buie de tăieţei de sfeclă de la fa-brica de zahăr de alături. Cum am ajuns acolo, un zdrahon înalt m-a și avertizat în rusește că trebuie să plătesc cinci ruble dacă vreau un loc pe marginea gropii. După ce i le-am dat, mi-a întins o bu-cată de tablă și m-a sfătuit să-mi aduc vreascuri, să scot jom și să coc turte să mănânc.

Tabloul pe care l-am văzut atunci nu-l voi putea uita nicio-dată. Plângeau și pietrele de mila sărmanilor oameni care foiau în jom ca viermii în rană! Dezbră-caţi de la jumătate în jos, femei și bărbaţi de-a valma răscoleau în masa aceea puturoasă și căutau să ia mai de la adânc, unde jomul era mai galben. Îl luau, îl ameste-cau cu câte o boghiţă de hurluia-lă, făceau niște turte și le mâncau. După ce înghiţeau lacom, mulţi dintre ei se îngălbeneau la faţă, începeau să tremure, vomitau.

Unii mureau acolo, pe margine, cu o boghiţă de jom în mână – în loc să-și facă cruce, ţineau jomul acela în mână...Cadavrele, acope-rite de roiuri de muște, rămâneau acolo, dar mulţimea parcă nici nu le observa, având un singur scop: să scoată cât mai mult jom din groapă.

Acolo am văzut pentru prima dată cum oamenii goliţi de cre-dinţă și de conștiinţă ajung să își piardă și simplele instincte ome-nești. Roind în jurul acelei gropi și săptămâni întregi, dormind sub cerul liber, fără să se spele și să se închine Mântuitorului, unii ajungeau să se scape în panta-loni, iar alţii își făceau nevoile în faţa tuturor, pe mal. Groapa aceea afurisită părea să fi e ulti-ma fază de chinuri, ultima vamă pe care o treceau basarabenii. Aveam impresia că s-a adunat

acolo toată Basarabia, ca să guste din ospăţul „viitorului luminos” pe care „marele tătuc” îl pregătea popoarelor.

Când am văzut eu toate lucru-rile astea, mi-am strâns binișor chelicelele subţioară și fără să mai stau mult pe gânduri, m-am pornit spre gara din Cernăuţi, de unde cu un tren marfar am ple-cat la Sneatin. Am trecut Prutul înfrăţindu-mă cu mai mulţi vlăj-gani – că Prutul curge năvalnic și dacă încerci să-l treci de unul singur, te-ai dus sub răchiţi – și am ajuns în piaţă. Acolo, ce să vezi? Oameni de toate vârstele – copii, femei, bătrâni – stăteau cu lucruri de vândut: pielicele, blă-nuri, haine, dar mai ales covoare, care îmbrăcaseră toată piaţa. Am stat aproape toată ziua și nimeni nu m-a întrebat nimic. Când pier-dusem orice speranţă și eram fl ă-

mând lipit pământului – că cele două turte pe care mi le pusese bunica în traistă la plecare le în-fulicasem – s-a apropiat de mine un moșneguţ scund, cu o cușmă ţurcănească și m-a întrebat cât vreau pe pielicele. I-am spus că vreau de mâncare și moșul mi-a zis să vin după dânsul, că mi le cumpără. M-am socotit puţin și am zis: fi e ce-o fi , mă duc și gata! Îmi era teamă c-ar putea să mă omoare și să-mi ia marfa, că se mai întâmplaseră din astea, dar nici n-aveam de ales. Moșul m-a dus mai deoparte de piaţă, la o căruţă cu un cal legat la carâmb:

- Iaca, dragul moșului, cu ca-lul ista mă hrănesc eu...Ei, dar să vedem amu ce să-ţi dau pe pieli-cele...

Le-a trecut el prin mână, le-a făcut valuri, le-a încercat într-un fel și în altul – că erau anumite ce-rinţe pentru piei, nu se cumpărau oricum. A numărat douăsprezece și opt mi le-a dat înapoi zicând:

- Cu aistea ţi-i mai prinde foa-mea câtăva vreme, până a face pâinea frunte și la voi.

Pe cele douăsprezece piei mi-a dat o căldare de orz, două căldări de cartofi și două străchini de fasole. Asta a fost pentru mine o bucurie nemaipomenită. Le-am pus pe toate într-un sac și moș-neagul mi-a spus:

- Te duce moșul până la gară, că-i în cale. Și să-i dai drumul drept acasă, să nu mai cauţi alt-ceva! Ţi-ajunge asta. Dacă sunteţi gospodari, oţi ţârâi câte olecuţică și v-o ajunge!

L-am ascultat pe moșneag, m-am căţărat pe primul marfar și m-am dus drept acasă. Pe urmă a început a ploua și la noi câte pu-ţin, iar în toamna lui ’47 am avut recoltă bunicică de porumb și sa-tul a început să mai capete vlagă. Însă convoiul spre cimitir tot nu contenea. Până în ’48-’49 au tot

murit din pricina foamei, pentru că mâncaseră nu numai jom, ci și pământ, și glod, iar organismul de-acuma nu mai ţinea. Oame-nii nu mai aveau putere nici să-și bocească morţii. Mergeau tăcuţi la cimitir, cu ochii duși în fundul capului, întrebându-se fi ecare în sinea lui dacă pe dânsul va mai

avea cine-l petrece pe ultimul drum...”

Cartea se găsește și pe rafturi-le librăriei noastre - http://www.publicatiiortodoxe.ro/recoman-dari/sa-nu-ne-razbuna-i-martu-rii-despre-suferin-ele-romanilor-din-basarabia.html

Sursa: publicatiiortodoxe.ro

FiatLUX

VALERIU GAFENCU:

Preoţii nu guvernează, ci veghează guvernările!Preoţii nu guvernează, ci veghează guvernările!Dialoguri dintre Valeriu Gafencu și Ioan Ianolide, extrase din cartea

“Sfântul închisorilor – mărturii despre Valeriu Gafencu”

Iubiţi întru Hristos fraţi Iubiţi întru Hristos fraţi și surori,și surori,

Unitatea noastră este iarăși pusă la încercare prin tulburările recente din societatea autohtonă; stăm din nou în faţa pericolului unei dezbinări sfâ-șietoare. Pentru a ţine piept tuturor ispitelor care cad tot mai năprasnice asupra noastră, trebuie să rămânem uniţi și să demonstrăm că suntem o forţă capabilă să se opună unor deci-zii și acţiuni protivnice moralităţii și demnităţii noastre.

Nu trebuie să uităm că mai presus de convingerile personale există un scop măreţ și nobil – cel de a sluji Bise-ricii, iar prin aceasta de a sluji și popo-rului. Dacă vom neglija această misiu-ne comună, vom contribui involuntar la crearea și menţinerea frământărilor sociale pe care le trăim și care, într-un fi nal, ar putea zdruncina defi nitiv te-melia valorică pe care este construită buna orânduire a vieţii sociale.

De această stare de încordare și in-stabilitate internă se bucură cei care nu vor ca în Biserică și ţară să domnească pacea și liniștea, cei care doresc pro-vocarea haosului pentru a-și atinge propriile scopuri și interese. Iată de ce considerăm că în situaţia creată este cel mai binevenit să ne păstrăm calmul și să ne dăm mâna pentru ca împreu-

nă să lucrăm în continuare la făurirea

unui viitor demn pentru Dreptslăvi-

toarea Biserică și binecredinciosul Său

popor, or, nimeni altcineva nu va face

acest lucru pentru noi.

Iubiţi confraţi slujitori Iubiţi confraţi slujitori și creștini binecredincioși,și creștini binecredincioși,

De-a lungul timpului, Mitropolia

Chișinăului și a Întregii Moldove a fost

ţinta multor acţiuni de discreditare, s-a

dorit compromiterea acestei instituţii

deoarece încă de la crearea statului

Republica Moldova, a fost un garant

al frăţiei și păcii între cetăţenii acestei

ţări, stare de lucruri care nu a conve-

nit și nu convine celor care își doresc o

altă orânduire. Am reușit să rezistăm

și să ne concentrăm forţele creatoa-

re spre fapte nobile prin intermediul

dumneavoastră și cu dumneavoastră,

or, poporul este cel care reprezintă și

prin care există o structură eclezială.

În continuare se cere același lucru – să

rămânem uniţi și să demonstrăm că

nimeni și nimic nu poate sta în calea

afi rmării noastre ca oameni iubitori de

Dumnezeu și de pace.

Prin post, rugăciune și răbdare,

Domnul ni le va descoperi în timp pe

toate și atunci vom realiza la ce peri-

cole am fost supuși, însă, în același

timp, vom conștientiza ceva mult mai

important: pu-terea Atotţiito-rului de a-i în-drepta și de a-i ocroti pe robii Săi credincioși și capacităţile oa-menilor atunci când sunt însu-fl eţiţi de nobilul scop al păstrării unităţii.

Suntem în preajma unei mari sărbători a Bisericii Or-todoxe – Du-minica Mare, ce marchea-ză pogorârea Duhului Sfânt peste Apostoli, sfi nţind astfel unitatea crești-nă. Să luăm deci aminte la im-portanţa aces-tui eveniment și asemenea Ves-titorilor Evangheliei lui Hristos să ră-mânem neclintiţi în credinţa noastră și fermi în dorinţa de a depăși această criză socială. Numai așa vom fi de ne-învins și vom reuși să ţinem piept tu-

turor ispitelor și obstacolelor care ni

se ivesc în cale.

Cu arhierești binecuvântări,

Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove

Mitropolia Basara-biei este dezamăgită și condamnă atitu-dinea majorităţii din Parlamentul Republi-cii Moldova care, sfi -dând tradiţia unui po-por cu datini creștine de două mii de ani și părerea populaţiei, a votat vineri, 25 mai, o lege anticreștină, nu-mită „pentru egalitate de șanse”, care ţinteș-te temelia societăţii noastre – familia. Cei care au votat au co-mis un păcat grav.

Sub pretextul drepturilor omului și pentru a obţine așa-zisele facilităţi de circulaţie în Europa, deputaţii au lovit în valorile naţionale și în credinţa creștină și au atentat la existenţa noastră ca popor.

Omul are șanse egale pentru a păcătui, la fel cum și a deveni sfânt, de la creaţie. Depinde de fi ecare persoa-nă ce alege, pierzania sau lumina. A proteja pă-catul însă printr-o lege este o jignire adusă lui Dumnezeu. Prin această lege se dorește, în pri-mul rând, facilitarea propagandei acestui mod

păcătos de viaţă.Cei care au votat

legea „pentru egalita-te de șanse” trebuie să știe că, în felul acesta, ei sunt complici la acest păcat împreună cu cei care îl săvârșesc. Este o rușine pentru un popor cu o morală creștină bimilenară să aibă asemenea repre-zentanţi care, în mod demonstrativ, calcă în picioare valorile sale spirituale.

Mitropolia Basara-biei îndeamnă clericii și creștinii să înalţe rugăciuni ca Bunul Dumnezeu să lumi-neze minţile celor de la conducere, ca aceș-tia să conștientizeze greșeala pe care au comis-o și să caute posibilităţi pentru a o corecta. În același timp, și slujitorii alta-

relor, și enoriașii de rând, cu timp și fără timp, prin faptă și cuvânt, sunt datori să apere și să propovăduiască modul creștin de viaţă și sfi nte-le noastre valori ortodoxe.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

MITROPOLIA BASARABIEI DESPRE LEGEA „PENTRU EGALITATE DE ŞANSE”:

A proteja păcatul printr-o lege este o jignire adusă lui Dumnezeu

ÎPS Vladimir: Nimeni şi nimic nu poate sta în calea afi rmării noastre ca oameni iubitori de Dumnezeu şi de pace

Mesajul Mitropolitului Vladimir în urma unor declaraţii denigratoare la adresa Bisericii

„Plângeau pietrele de mila sărmanilor oameni care foiau în jom ca viermii în rană”

De curând a văzut lumina tiparului volumul „Să nu ne răzbunaţi! Mărturii despre sufe-rinţele sfi nţilor din Basarabia”, primul din seria de cărţi ce însumează relatările celor care au trăit vitregiile istoriei sub comu-nism. Rezultat al unui amplu proiect de cercetare iniţiat de monahul Moise Iorgovan de la mănăstirea Oașa, volumul povestește adevăruri zguduitoare, pe care regimul și-a dat toată străduinţa să le șteargă din istorie. Vă invităm la lectura unui mic fragment din carte, care povestește despre ororile foame-tei din Basarabia anilor 1946-1947.

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

MARAMURE i BUCOVINA 29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: Mar i, 2 iulie, ora 22. Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUN II CARPA I, Pasul Prislop, M n.Sf.Treime, Mun ii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, M n.Moisei, Bogdan Vod : Acas la Bogdan I, întemeietorul rii Moldova. Cazare: Sighetu Marma iei

Ziua 2, Sâmb t , 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli M n.BÂRSANA: Participare la hram, M n. Peri, S pân a: Cimitirul vesel, Sighetu Marma iei: Muzeul-Memorial Sighet. Cazare: Bârsana.

Ziua 3, Duminic , 1 iulie M n.Dragomire ti, M n.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, M n.Moldovi a, M n.Sucevi a, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod tefan cel Mare M n.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod tefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Drago Vod , Dealul Crucii, SUCEAVA: M n. i Moa tele Sf.Ioan cel Nou, IA I: CCatedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, M n.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir i Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui tefan cel Mare i Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

1 IUNIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

BITEI 2012BITEI 2012CALEIDOSCOP

1 iunie EvenimenteEvenimente193: Împăratul roman Marcus Didius este

asasinat în palatul său1475: Prima menţiune documentară a orașului

Craiova1910: Membrii expediţiei către Polul Sud

conduși de Robert Falcon Scott părăsesc Anglia

1914: Vizita ofi cială a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanţa

1937: Se desfi inţează Universitatea Săsească, unitate politică și administrativă a sașilor transilvăneni ce a activat din 1876 ca fundaţie

1939: Alegeri parlamentare în România, în urma cărora Frontul Renașterii Naţio-nale – care prezentase liste unice, fără contracandidaţi – obţine toate locurile în Adunarea Deputaţilor și în Senat

1941: Al Doilea Război Mondial: Creta capitu-lează în faţa Germaniei

1949: A fost inaugurat Teatrul de Stat din Reșiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius

1957: A fost înfi inţat, la București, Muzeul Lite-raturii Române. A fost fondat de către criticul și istoricul literar Perpessicius, care a fost și primul director al instituţiei

1957: A fost fondată, la Chișinău, Camera Naţi-onală a Cărţii din Republica Moldova

1967: The Beatles lansează albumul „Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band”

1980: Postul de televiziune american „Cable News Network” (CNN) a efectuat prima transmisie

2004: Adunarea Generală a ONU declară anul 2005 ca An Internaţional al Fizicii, în amintirea împlinirii a o sută de ani de la publicarea celebrelor lucrări ale lui Albert Einstein

2009: Un Airbus A 330, aparţinând companiei Air France, a dispărut deasupra Oceanu-lui Atlantic; avionul avea la bord 228 de persoane

NașteriNașteri1636: Nicolae Milescu Spătarul, scriitor

memorialist, teolog și diplomat român (d. 1708)

1796: Nicolas Léonard Sadi Carnot, fi zician francez (d. 1832)

1926: Marilyn Monroe, actriţă americană (d. 1962)

1953: Xi Jinping, om politic chinez1956: Mircea Cărtărescu, scriitor român1962: Adriean Videanu, politician român1971: Monica Anghel, interpretă româncă de

muzică ușoară1974: Alanis Morissette, interpretă canadiană

de muzică ușoară

DeceseDecese1841: Nicolas Appert, inventator francez (n.

1749)1846: Papa Grigore al XVI-lea (n. 1765)1868: James Buchanan, al 15-lea președinte al

Statelor Unite (n. 1791)1941: Hans Berger, medic psihiatru german (n.

1873)1946: Constantin „Piki” Vasiliu, general român

(executat) (n. 1882)1946: Gheorghe Alexianu, politician român

(executat) (n. 1897)1946: Ion Antonescu, mareșal, politician român

(executat) (n. 1882)1946: Mihai Antonescu, politician român (exe-

cutat) (n. 1904)2008: Yves Saint-Laurent, designer de modă

francez (n. 1936)

SărbătoriSărbătoriZiua Internaţională a Ocrotirii CopiluluiSamoa: Ziua naţională. Aniversarea proclamării

independenţei (1962)

În această perioadă, la Chișinău are loc cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Scenice BITEI. Genericul din acest an este „Teatrele se întâlnesc la Chișinău”. După cum v-am anunţat și în ediţiile anterioare ale ziarului nostru, agen-da festivalului este una foarte diversă și atrenan-tă, ea include conferinţe de presă, prezentări de carte, lansări de revistă, spectacole de teatru, dans și muzică etc.

A zecea ediţie BITEI a debutat pe 25 mai cu un spectacol extraordinar de muzică și dans coreean, intitulat „Trup și Sufl et”, prezentat de grupul tradiţional de percuţie TAE-GEUK. „Autograful” oferit publicului fes-tivalului de sud-coreeni a fost unul memorabil. Dansurile, măștile, cos-tumele, măiestria artiștilor și, în special, sincronizarea perfectă a instrumentiștilor pe ritmul tobelor tradiţionale au meritat pe deplin aplauzele publicului și au fost cele care „au vrăjit” ca această ediţie să pășească cu dreptul.

Ediţia din acest an a Festivalului Bienalei Teatrului „Eugene Ionesco” este ca o invitaţie la meditaţie, la colaborare. Pentru mine personal este a șaptea ediţie BITEI la care asist și o percep drept una dintre cele mai mature, asumate. Prin activităţile și spectacolele incluse în agenda sa, BITEI adresează un mesaj care ne fl atează, pentru că vizează un public/ spectator/ consumator avizat, de la care se pretinde un anumit bagaj de cunoștinţe și o anumită doză de capacităţi de asimilare și disimilare. Temele alese în acest an nu ne soli-cită, nu ne înspăimântă și nici nu ne promit nimic. Sunt o trecere în revistă a unor spectacole reușite pentru instituţiile pe care le reprezintă, în ritmul timpului și a problemelor pe care le parcurgem și ne solicită doar atenţie și înţelegere. Nu este o ediţie care împarte lumea în categorii și nici pe grupuri, temele prezentate nu se pretind a bate alarme, ci a prezenta, mai degrabă, consecinţe ale faptelor noastre, pe care, dacă e târziu să le evităm, trebuie să găsim resurse să le diminuăm, să le depășim.

Prima etapă a ediţiei BITEI din acest an a fost marcată de prezenţa lui Matei Vișniec în cadrul festivalului. Și mă refer aici nu doar la lansarea cărţii „Matei Vișniec. Mirajul cuvintelor calde”, ci, mai cu seamă, la cele două spectacole: „Angajare de clovni” și „Caii la fereastră”.

„Angajare de clovni”„Angajare de clovni” a fost prezen-

tat duminică, 27 mai, de Teatrul Dra-matic din Batumi „Ilya Chavchavadze”, în regia lui Giorgi Tavadze.

„Angajare de clovni” este unul dintre cele mai montate piese de teatru în toată lumea. Autorul însuși mărturisește că a scris acest text în-tr-o perioadă de maximă oboseală, este ultima piesă scrisă înainte să părăsească România, o piesă profund realistă.

Spectacolul prezintă istoria a trei bufoni bătrâni care se întâlnesc într-o anticameră, unde speră să capete o slujbă și, evident, încearcă să se convingă unul pe altul să renunţe la ideea de a căpăta o slujbă în favoa-rea celuilalt. Școala georgiană de teatru se bucură de mare apreciere printre cunoscătorii teatrali, iar jocul celor trei actori: Pepino – Ramaz Ioseliani, Filipo – Tite Komakhidze, Nikolo – Mamuka Manjgaladze, este de-a dreptul copleșitor. Actorii sunt foarte organici, jocul lor, deși pare fi resc, nonșalant, este executat cu o exactitate pedantă.

“Angajare de clovni” este o tragi-comedie care oferă, prin excelenţă, o refl ecţie dură asupra destinelor a trei clovni în lupta pentru existenţă. O ve-selă, dar și tristă imagine a artistului în căutarea sensului pierdut. Cei trei își cunosc unul altuia trucurile, caracte-rele, eșecurile, fobiile și marasmele, îl cunosc pe celălalt la fel cum se cunosc pe ei înșiși. Ei se șicanează continuu, complotează unul împotriva celuilalt, orice farsă jucată pe seama celuilalt li se pare amuzantă, justifi cată. Ei fac cu greu delimitarea între viaţă și joc, de altfel, ei nu se integrează în viaţa de din afara manejului, nu concep o altă viaţă decât cea din arenă, unde regulile nu sunt cu nimic mai blânde. Pentru ei răutăţile și meschinăriile sunt firești, fac parte din program, ele sunt însoţite de glume, iată de ce, chiar și atunci când îl ucid pe unul dintre colegii lor, nu conștientizează pe deplin ce au făcut. Unde pui că înainte de decesul propriu-zis, acesta se prefăcuse deja odată mort.

Într-un fi nal, cei trei par să conști-entizeze că așteptau, de fapt, o slujbă în anticamera din cer. Și viaţa de apoi, pentru ei, tot o arenă este.

Spectacolul este impresionant și din punct de vedere tehnic, scenogra-fi c. În pofi da faptului că au trebuit să regândească spaţiul și transpunerea scenică a spectacolului, deoarece scena Naţionalului chișinăuian nu le oferă posibilităţile create de Teatrul din Batumi, spectacolul care este compus din nenumărate mizansce-ne tehnice, nu a avut de suferit. Iar

cortina din placaj cu cele trei uși pe care am avut ocazia s-o vedem la Chișinău, la Batumi, de fapt, con-stituie un zid imens din beton, care cântărește 20 de tone (!) și care nu a putut fi transportată la noi și dacă ar fi fost posibil acest lucru, podeaua scenei de la Naţionalul nostru nu ar fi suportat această greutate. Repet însă, detaliile tehnice nu au știrbit nicidecum din valoarea și farmecul spectacolului georgian.

Drastic Dance „O”Luni, 28 mai, Compania Drastic

Dance „O” din Tokyo, Japonia, a pre-zentat un impresionant spectacol de dans „Culorile”, în regia lui Inoue Omo. Spectacolul de o oră și jumătate a prezentat, prin intermediul mișcării scenice, istoria unei ţări care știe să renască din propria cenușă. Începând cu istoria ţării de după război, con-tinuând cu drama din Hiroshima și încheind șirul încercărilor la care au fost supuși cu gestul samurailor de la Fokushima, dansatorii din Japonia ne-au oferit, prin spectacolul lor, o veritabilă lecţie de curaj. În ultima parte a spectacolului, dansatorii s-au transformat, îmbrăcând maiouri multicolore și interpretând dansuri moderne, pe ritmuri occidentale și europene, asta în pofida faptului că pe tricourile multicolore aveau imprimat semnul radiaţiei. Mesajul fiind acela că în pofida faptului că drama rămâne pentru totdeauna în suflet, viaţa trebuie trăită privind înainte. Japonia oferă un model de fi losofi e și abordare a vieţii coborât parcă de pe alte planete. O ţară care, până aproape de mijlocul secolului trecut, era privită ca una aproape feudală, reușește să devină una din puterile economice și culturale ale lumii și, fără să abolească monarhia, unul dintre modelele de democraţie exemplare ale lumii.

„Caii la fereastră”Tot luni, la Teatrul Rus „A. P. Cehov”,

publicul a avut ocazia să urmărească spectacolul „Caii la fereastră” de Matei Vișniec, în regia lui Petru Vut-cărău, spectacol prezentat de trupa Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Teatrul din Botoșani este un pri-eten fi del al BITEI, el participând cu spectacole la fi ecare ediţie a festiva-lului. În acest an am avut bucuria să urmărim un spectacol în montarea lui Petru Vutcărău, de a ale cărui spec-tacole ni se făcuse dor în adevăratul sens al cuvântului.

În ansamblu, „Caii la fereastră” este o parodie sumativă a tehnici-lor teatrului absurd, dramaturgul folosind cu dezinvoltură parabola,

intertextualitatea, ironia, perso-najele-simbol, jocurile gratuite de cuvinte, paradoxurile scenice, criza comunicării, dezarticularea limba-jului, confuzia spaţială și temporală. Personajele piesei sunt un Mesager enigmatic și atemporal, mama, fi ul, fi ica, tatăl, soţia, soţul... Ca în teatrul antic, Mesagerul e un fel de agent al destinului, un stăpân al registrului temporal, care apare din când în când, evocând mari evenimente ale istoriei. Piesa într-un act „Caii la fereastră” de Matei Vișniec aduce în atenţie tema războiului, care distruge omul atât din punct de vedere psihic, cât și fi zic, în mod nejustifi cat.

Spectacolul lui Petru Vutcărău, deși lasă neschimbat textul lui Viș-niec, ne duce cu gândul că nu doar războaiele sunt vinovate de dramele cu care se confruntă oamenii, aces-tea continuă și pe timp de pace, ci, în general, confl ictele de orice gen, care macină personalitatea omului, îl dezumanizează. Sutele de bocanci legaţi cu sfoară, care sunt aduși pe scenă la fi nal, care au călcat cu talpa murdară pe multe sufl ete și conștiin-ţe, vin să sublinieze, o dată în plus, acest lucru.

„Miriam W.”Marţi, 29 mai, la Teatrul Naţional

„Mihai Eminescu” s-a jucat specta-colul „Miriam W.” a Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești. Ploieștiul a participat pentru prima dată la BITEI și a lăsat publicului o impresie pu-ternică. Doza de surprindere pe care ne-a „cauzat-o” trupa Teatrului „Toma Caragiu” s-a datorat, în cea mai mare parte, și copilului teribil al teatrului românesc Radu Afrim. Cei care au mai avut ocazia să vadă spectacolele lui pot afi rma cu toată certitudinea că Radu Afrim, care a regizat „Miriam W.”, este completamente alt Radu Afrim, dar care nu cedează cu nimic prin ascuţimea simţului regizoral și nici percepţia și regândirea emoţiei scenice. Radu Afrim surprinde în acest spectacol cu o gândire regizorală asemeni unei lucrări de giuvaergiu. El renunţă la orice urmă de excentrism, decorul, personajele, costumele, lu-mina, culorile sunt fi rești, palpabile, acţiunea este construită astfel și emo-ţiile redate într-o manieră de parcă ar trage de sertarele din minţile fi ecărui spectator prezent în sală. Cu un text care îţi ţine încordate la maximum toate simţurile, de frică să nu pierzi ceva, regizorul reușește să fi e și ironic, și cinic, și amuzant (cu gust amar, dar savuros) și nespus de sensibil.

Spectacolul „Miriam W.”, după un text de Savyon Liebrecht, în regia lui Radu Afrim, ne prezintă povestea unei tinere și a casei ei, din care, deși

a plecat de 20 de ani, tot nu poate evada.

Sinopsisul acestui spectacol ar fi următorul: o femeie se întoarce după douăzeci de ani la casa părintească, de unde plecase după moartea tată-lui, când ea însăși avea douăzeci de ani. Casa, nelocuită acum, urmează să fi e vândută. Imersiunea personajului în amintiri aduce la lumină straturi ascunse ale celor ce s-au întâmplat cândva. Întrebări nerezolvate ţin, de fapt, în suspensie viaţa imediată a fe-meii. Planurile de timp juxtapuse sunt anii 1960 și anii 1990. Relaţia proble-matică dintre părinţi și copii apare în formă agravată ca urmare a radicalei dislocări geografice și individuale posttraumatice. Prin două personaje feminine – surorile supravieţuitoare

ale lagărului de concentrare – se evocă reacţiile radical diferite care au rezultat din experienţa lor comună extremă. Amintirile de care nu pot scăpa cele două creează impresia instaurării unui nou Holocaust, prin exterminare emoţională, pentru familiile acestora.

În mod curios, fi nalul acestui spec-tacol, deși cu o puternică încărcătură emoţională, îţi creează impresia unei descătușări, printr-o simplă frază ros-tită de Miriam W., care reușește totuși să se rupă de casa amintirilor.

Vom reveni și în numerele urmă-toare ale ziarului FLUX cu informaţii despre alte activităţi din cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Scenice BITEI 2012.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Notiţe pe marginea unui festivalNotiţe pe marginea unui festival

Duminică, 27 mai, în cadrul Festivalu-lui Internaţional al Artelor Scenice BITEI a fost lansată cartea „Matei Vișniec. Mira-jul cuvintelor calde”, scrisă de Daniela Magiaru.

Matei Vișniec este o pre-zenţă obișnuită la BITEI, chiar dacă nu întotdeauna ajunge să participe personal la acest festival, până în prezent însă nu s-a întâmplat să lipsească din agenda festivalului spec-tacole realizate după textul celui mai cunoscut și montat dramaturg român peste hota-re. Ediţia din acest an a Bienalei Teatrului „Eugene Ionesco” a găzduit două montări după Vișniec – „Angajare de clovni”, prezentat de Teatrul Dramatic de Stat „Ilya Chavchavadze” din Batumi, Georgia, și „Caii la fereastră”, produc-ţie a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, România, în montarea lui Petru Vutcărău.

Un fapt curios este acela că am-bele piese care „s-au întâlnit” la Chi-șinău în cadrul acestui festival sunt emblematice pentru destinul drama-turgului. „Angajare de clovni”, scrisă acum 24 de ani, a fost ultima piesă pe care a scris-o în România, înainte să ceară azil politic în Franţa. În 1987, spectacolul realizat în baza piesei lui Matei Vișniec, „Caii la fereastră”, care prezintă, cu tehnicile teatrului absurd, maniera în care destinele oamenilor sunt modifi cate de oro-rile războiului, a fost interzis, cu o zi înainte de premiera sa la Teatrul „Nottara”. În acea perioadă, Matei Vișniec, afl at în Franţa, a hotărât să

se stabilească definitiv în această ţară și a cerut azil politic. Piesa „Caii la fereastră” avea să se joace pentru prima dată în ţara care l-a adoptat, în Franţa, în anul 1992.

La 31 de ani, când ajunge la Paris, Matei Vișniec lasă culturii române o operă deja semnifi cativă, un roman, foarte multe piese și câteva volume de poezie – Intră în cultura franceză prin poezie, „Le sage à l’heure du thé”, este distins cu premiul Cea mai bună carte de poezie din 1984.

După 1989, devine autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, la radio și la televiziune. În octombrie 1996, Teatrul Naţional din Timișoara organizează un festival „Matei Vișniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în câteva manuale școlare alternative.

Revenind la lan-sarea cărţii „Matei Vișniec. Mirajul cu-vintelor calde”, ea s-a înscris perfect în agenda festiva-lului BTEI. În cadrul conferinţei de presă moderate de Petre Guran, directorul Institutului Cultu-ral Român „Mihai Eminescu”, Daniela Magiaru a declarat: „Încercarea mea a fost echivalentă cu munca unui detec-tiv. Am adunat indi-cii pe două fronturi: o dată, cele oferite de opera lui Matei Vișniec și, în al doi-lea rând, cele critice. Opera exegetică nu a fost generoasă

sau era împrăștiată prin articole și studii mici în reviste”.

Matei Vișniec s-a declarat impre-sionat de gestul autoarei de a aduna într-o carte activitatea sa de peste 30 de ani. „Viaţa scriitorului este o imensă dezordine. Și e emoţionant să vezi că un ochi din exterior poate să-ţi pună ordine în viaţă și să-ţi ofe-re oglinda întreagă, când cea în care te uiţi tu e spartă. Daniela a plasat piesele mele după criterii tematice, a descoperit lucruri la care eu nu mă gândeam, mi-a creat un portret pe care eu nu-l știam, a adus armonie acolo unde la mine era doar teamă, îndoială”, a mărturisit dramaturgul.

„Eu sunt un autor care în con-tinuare se luptă, are angoase, e nemulţumit, e furios că piesa cutare a fost montată prost, că piesa cutare e bună, dar nu e montată de câţiva ani, sau că o alta a fost sfârtecată.

Din când în când mă supăr, mai scriu câte un roman sau un eseu, sunt și jurnalist. Viaţa mea este un balamuc, ca să nu zic un bordel”, a mai menţi-onat Vișniec.

Dramaturg, scriitor, jurnalist, Matei Vișniec consideră că România și Republica Moldova au foarte pu-ţine produse competitive de trimis la export, cu excepţia culturii. „Dacă aș fi președintele Moldovei sau al României, aș institui o lege: fi ecare om politic să meargă o dată pe săp-tămână la teatru, iar o dată pe lună să citească o carte. Le-aș face și o listă cu fi lme adevărate (că la televizor ei se uită) să vadă ce înseamnă cinema-tograful de artă. Ridicarea nivelului de cultură al oamenilor politici este o urgenţă enormă în Estul Europei”, consideră dramaturgul.

În această ordine de idei, Vișniec a explicat: „Cultura aduce bani, dar nu imediat. Investiţiile în cultură pe termen lung sunt, de fapt, cele mai rentabile. Creând proiecte culturale, pregătești evenimente, chiar turism pentru 10-15-20-30 de ani. Eu vin din Franţa, unde aproape fi ecare oraș și-a inventat propriul său festival. În România, încep să se trezească și acolo, ceea ce produce circulaţie de oameni, formează public, creează dialog, declanșează alte proiecte”.

Ziua de duminică, 27 mai, a fost Ziua Matei Vișniec, deoarece la doar o oră după conferinţa susţinută în cadrul BITEI, autorul și-a prezentat la Chișinău și cele două volume din opera poetică, apărute la Editura Cartier. „Îmi face mare plăcere să am aceste cărţi compacte, în care am ales ce-am scris eu mai bun în mate-rie de poezie”, a recunoscut el.

Scriitorul a fost prima dată la Chișinău în 1985 și participă pentru a patra oară la BITEI.

L. P., FLUX

Astăzi, în cadrul ediţiei jubiliare a Festiva-lului Internaţional al Artelor Scenice are loc lansarea cărţii „Radu Poclitaru. Dans liber”, despre cunoscutul coregraf moldovean de talie internaţională Radu Poclitaru.

Ediţia în cauză este una dintre primele cercetări con-sacrate emblematicului coregraf al contemporaneităţii Radu Poclitaru. Importanţa studiului rezidă în faptul că are în calitate de subiect viaţa și activitatea compatrio-tului nostru, cunoscut și apreciat în mai multe ţări ale lumii. Fără rezerve, Radu Poclitaru poate fi considerat unul dintre puţinii maeștri care ne-au dus faima departe de hotarele ţării, simbolizând prin creaţia și specifi cul artei, îmbinată cu elemental classic. Alături de cele mai reprezentative personalităţi – Maria Cibotari, Ion Druţă, Emil Loteanu, Boris Eifman – Radu Poclitaru își aduce aportul unui nou balet, astfel înscriind Moldova în teza-urul universal al culturii teatrale.

Autoarea cărţii «Radu Poclitaru. Dans liber», Elena Uzun, critic muzical, pe parcursul a mai mult de un sfert de secol ne delectează cu studiile sale publicate în mass-media. Pentru aportul ei în promovarea evenimentelor culturale în presa periodică a fost distinsă cu titlul de Laureat al Fundaţiei «Irina Arhipova» (Moscova, 2004). Experienţa obţinută în timp i-a permis să analizeze și să generalizeze activitatea originală a coreografi ei lui Radu Poclitaru.

În studiul de faţă, autoarea cercetează creaţia maes-trului de balet având în calitate de suport atât materialele din presă, cât și propriile impresii și cercetări. Realizează o periodizare a creaţiei maestrului, analizează 16 spectaco-le de balet, simultan prezentându-ne concluzii originale

care conturează un tablou complex pluridimensional al activităţii lui Radu Poclitaru ca regizor captivate de «sinteza genurilor». Autoarea clasifi că lucrările lui Radu Poclitaru în felul următor: operă-balet «Cele șapte păcate de moarte al micilor burghezi » (K.Weill), potpuriul operei-balet «Forţele destinului» ( G.Verdi, A.Boito, G.Puccini), opera-balet și varianta televizată «Carmen.TV» (G.Bizet), baletul și fi lmul «Cenușăreasa» (O.Hodosco), baletul-suită «Ploaia», povestea-balet pentru adulţi «Spărgătorul de nuci» (P.Ceaikovski), «baletul îndoit» «Mitul veronez: Shakespearexperiente», baletul-defi leu «Tabloul de la expoziţie» (M.Musorgski).

Radu Poclitaru a fost premiat cu multiple premii la diferite festivaluri și concursuri: «Kievskaya Pektorali» (Ucraina), Concursul internaţional «Oleg Danovski» (România), Festivalul internaţional «Music of the World» (Italia), Concursul internaţional «Serge Lifari» (Ucraina), Concursul internaţional al artiștilor de balet și al core-grafi lor din Varna (Bulgaria), Concursul internaţional al artiștilor de balet și al coregrafi lor din Moscova (Rusia), Festivalul internaţional de coregrafi e contemporană din Vitebsk (Belarus), Concursul internaţional al artiștilor de balet «Arabesk» (Rusia).

În general, se poate afi rma că creaţia lui Radu Poclitaru este strâns legată de spaţiul postmodernismului, care actualmente a devenit cel mai adecvat spiritului omului contemporan. Făcând abstracţie de faptul că teatrul de balet postmodern nu este menit auditoriului de masă, studiul «Radu Poclitaru. Dans liber» este realizat atât de emoţional, expus de autoare întru-un limbaj atât de clar și accesibil, încât captivează nu numai specialiștii din domeniu, ci și auditoriul larg, pe admiratorii teatrului muzical contemporan.

Elena MIRONENKO, doctor în studiul artelor

DISTINCŢII BITEI 2012

Petru Vutcărău a primit Premiul European pentru Cultură

Premiul European pentru Cul-tură 2012 a ajuns și în Repu-blica Moldova. BITEI – Bienala Teatrului “Eugene Ionesco” – și directorul acestui festival și al Teatrului “Eugene Ionesco”, Petru Vutcărău, au fost premi-aţi la deschiderea festivalului în data de 25 mai, de către Foru-mul European pentru Cultură, cu ocazia celei de-a X-a ediţii, aniversară, BITEI.

Distincţia i-a fost înmânată lui Petru Vutcărău de Diter Topp, directorul Kultur Forum Europa.

Decernarea Premiului European Pentru Cultură este o certifi care a festivalului BITEI în calitatea sa de ambasador al culturii.

Kultur Forum Europa a anunţat că BITEI este recunoscut la nivel mondial pentru aportul său în construirea podurilor culturale între Europa de Est și de Vest, pentru promovarea înţelegerii, toleranţei și resemnarea care îi unește pe oamenii de pretutindeni.

Un festival poate fi și, uneori, chiar trebuie să fi e unul nonconformist. Un festival de teatru trebuie să-și asume sarcina de a oferi hrană pentru idei și gânduri. Aceasta este o altă sarcină a unui teatru într-o ţară democrată. Scopul educativ al festivalului BITEI este de a îmbogăţi actorii și publicul prin noile tendinţe la nivel artistic, recunoscute peste hotarele ţării și mai puţin în Moldova.

Acestea sunt doar câteva dintre criteriile după care s-a condus Forumul European de Cultură în vederea decernării Premiului European pentru Realizări Culturale 2012 Festivalului BITEI – în calitatea sa de mediator între culturile ţărilor din Est și Vest.

Forumul European pentru Cultură a fost fondat la iniţiativa lui Hans-Di-etrich Genscher (ministrul german de Externe) în 1992, pentru a promova ideea europeană în toate domeniile culturii.

Rusanda CURCĂ, pentru FLUX

„Matei Vişniec. Mirajul cuvintelor calde”CARTE BITEI

Elena Uzun – „Dans liber”

1 IUNIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 18.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-tar. “Descoperirile an-

tichităţii”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 2.15 “Dorule, dor”. In memoriam. Anatol Neamţu. Spectacol mu-zical. Partea II. 14.00 Baștina. Magazin agri-col. 15.00 Evantai folcloric. 15.45 Cultura azi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Omul de lângă... 17.45 Povestea de seară. 18.15 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.25 Filler. Profi l de savant. 18.35 Fotbal. Cam-pionatul European 2012. Spania - Italia. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Cam-pionatul European 2012. Irlanda - Croaţia. 23.35 Fotbal. Campionatul European 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Erudit-cafe. 3.15 Fii tânăr! 4.10 La datorie. 4.30 Noaptea muzeelor. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te

pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Te-leshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teles-hopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:15 Film seriale: Iubi-re blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teles-

hopping 07:30 Film serial: Legături riscan-te (r) (AP) (romance) 08:30 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:30 Te-leshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (ro-mance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Filmserial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Empe-ratriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv Ce se intampla, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Steel

(r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eu, cu mine și Irene 23:00 Film: Fraţii 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 ApropoTv (r) 02:00 Film: Eu, cu mine și Irene (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:30 Film: Cinci iubite din trecutul meu (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 06:55 Михаил Козаков, Олег

Табаков, Юрий Яковлев в фильме “Выстрел” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Дарья Донцова. Безумная оптимистка” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “VIP Confidențe” 13:20 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение” 16:35 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 “Принцесса Диана. Последний день в Париже” 23:45 “Прожекторперисхилтон” 00:20 Премьера. “Вся жизнь в перчатках” 01:00 Прик люченческая комедия “Братья Ньютон” 03:05 Станислав Любшин, Юрий Яковлев, Евгений Леонов в комедии “Кин-дза-дза” 05:15 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Să mă aștepţi. . . 8 . 3 0 , 10.00 Se-

rial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 9.30, 14.00, 17.00 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Concert. 17.45, 0.10 Zona euro. 19.25 Tezaur folcloric. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 22.30 O dată’n viaţă. 1.50 Teleenciclopedia. 2.50 Ediţie specială. 4.30 Universul Credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 BAKLAVA BLUES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:58 REFLETS SUD 8:49 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRE-NADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:30 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:09 INTERNA-TIONALES 20:01 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:00 LES GAÎTÉS DE L’ESCADRON 0:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 TOI ET MOI 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial documen-tar. “Planeta albastră”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.10 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 15.50 Portrete în timp. Constantin Rusnac. Acro-stihuri. 16.30 Focus. Magazin TV. 17.40 Respiro. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 1.00 TVMi. 1.05 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzi-cal. Partea II. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Melodii populare cu Olga Ciolacu.

07.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubi-re blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teles-hopping 07:30 Rețeta de

acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Te-leshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Crime în numele artei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr ţi neliniţtit, ep.4253 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: A fost odată în Mexic - Desperado 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.3, an 5 00:00 Film: A fost odată în Mexic - Desperado 2 (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Știrile Pro TV (r) 03:30 Film: Ia o pauză ! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Побег”. Новый сезон 23:20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “На ночь глядя” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “DA sau NU” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30 O dată’n viaţă. 9.25, 22.30, 2.00 Se-rial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin infor-maţional. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 14.30 O dată’n viaţă. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.15 TVR 55. 3.10 Lumea modei. 4.25 Nocturne. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS UL-TRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:03 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UNE NOU-VELLE VIE 21:01 LES NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TOI ET MOI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 ARLETTY, LADY PANAME 2:47 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Docu-mentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.10 Noaptea Europea-nă a Muzeelor. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Portrete în timp. Valeriu Calancea, actor. 22.50, 0.10 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 0.40 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.05 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical. Partea I. 3.50 Music Mania. 5.10 Picături de “Dor”. Mihai Bătrânu. 5.25 Focus. Magazin TV.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-

ping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vân-dut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Auto-Expert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Serial: Viaţa în Africa, ep.5,6 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4252 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Masterchef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.2, an 5 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Masterchef (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Побег”. Новый сезон 23:20 “Среда обитания”. “Туристы и аферисты” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “В контексте” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “DA sau NU” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30 O dată’n viaţă. 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 România deșteaptă. 13.10, 14.30, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.50 Circ interna-ţional. 3.15 Lumea modei. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TOUT LE MONDE IL EST BEAU, TOUT LE MONDE IL EST GENTIL 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JUIN 40, LE GRAND CHAOS 23:31 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 MIRADOR 2 1:41 MIRADOR 2 2:30 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “A DOUA ȘAN-

SĂ”. 6.35, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Gala laureaţilor. 23.30, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Melodii populare cu Zinaida Bolbo-ceanu. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshop-ping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Ac-ces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iu-bire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Empe-ratriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshop-ping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Ca-meleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ia o pauză ! 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.21,22 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4251 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.1, an 5 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 MasterChef (r) 03:30 Se-rial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Film: Ia o pauză ! (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения з а п е р е р ы в в

вещании с 06.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 “Женский доктор”. Многосерийный ф и л ь м 1 7 : 0 0 “ Д е в и ч ь я о х о т а ”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Побег”. Новый сезон 23:20 “Никита Хрущев. Голос из прошлого”. Фильм 4-й 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Гражданин Гордон” 02:20 Хилари Суонк в фильме “Парни не плачут” 04:10 “VIP Confi dențe” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00

Zoo show. 8.30, 13.10 O dată’n viaţă. 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.000, 23.30 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00 Re-porter. Buletin informaţional. 11.10 Prim plan. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Tele-enciclopedia. 3.00-7.00 Revizie tehnică.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTI-NENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RE-CETTES DE CHEFS 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉ-TOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENA-UD 13:35 LES MÉLODIES DU BONHEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MIRADOR 2 15:48 MIRADOR 2 16:33 LES NOUVEAUX PARADIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JO-URNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 POLAR 21:13 FLASH INFO 21:18 LA ROUTINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNE NOUVELLE VIE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:46 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO

6.00, 21.00, 18.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”

(Italia). 8.00 Vedete la bis. 9.05 Filler. Profi l de savant. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Trei surori”. Spectacol al Teatrului “Luceafărul”. 14.10, 2.15 “Dorule, dor”. In memoriam. Anatol Neamţu. Spectacol muzical. Partea I. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.45 Povestea de seară. 18.15 Documentar. “Euromaxx”. 18.45 Fotbal. Campionatul European 2012. Olanda - Danemarca. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Campionatul European 2012. Portugalia - Germania. 23.35 Fotbal. Campionatul European 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Dor. Program muzical. 3.15 Descoperă Moldova. 3.30 Film de scurt metraj. “VECI-NII”. 4.10 O seară în familie. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film ar-

tistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Plasa de stele 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:15 Film serial: Iubi-re blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teles-

hopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Came-leonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale des-pre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldo-van și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Came-leonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Lassie 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cinci iubite din trecutul meu 17:00 Film: Steel 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Ultimul samurai 23:45 Film: Înainte sa afle diavolul că ai murit 02:00 Film: Lassie (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Știrile Pro Tv din Sport 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:05 Телеканал “Доброе утро”

09:40 “Контрольная закупка” 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 Новости 12:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:20 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Между нами, девочками” 18:50 “Поле чудес” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 23:00 Премьера. “В тени Солнца нации” 00:15 “Что? Где? Когда?” 01:30 Бетт Дэвис, Мэрилин Монро в фильме “Все о Еве” 03:45 “DA sau NU” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Ca la carte. 7.40, 3.35 Teza-

ur folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. 13.20 Bebe magia. 14.00, 21.00 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 16.00 “Vrei să fi i milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.50 O dată’n viaţă. 20.00, 6.30 Re-porter. Buletin informaţional. 20.30, 21.50 Serial. 22.50 Distractis Show. 23.50 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 AMMA, LES AVEUGLES DE DAKAR 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COM-PRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOUR-NAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 FALÒ 13:57 MAGAZINE 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 16:00 FICTION 16:23 FICTION 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 LA MAGIE DU BRENNUS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TARATATA 22:03 TARATATA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:05 CLAUDE LÉVEILLÉE... INTEMPOREL 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 18.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Almanah cinemato-grafi c. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 16.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Svitanok. 14.10 Portrete în timp. 14.40 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 16.15 Videoteca copiilor. 17.15 Accente economice. 17.45 Povestea de seară. 18.15 Respiro. 18.25 Fotbal. Campionatul European 2012. Polonia - Grecia. 21.00 MESAGER (rom.). 21.30 Fotbal. Campionatul European 2012. Rusia - Cehia. 23.35 Fotbal. Campionatul European 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Do-cumentar. “Xinjant”. 1.00 TVMi. 1.20 Ritmuri populare cu orchestra “Plai moldovenesc”. 3.50 Music Mania. 4.10 Recital. Formaţia “Zdob și Zdub”.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubi-re blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teles-

hopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rete-ta de acasa 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiu-ne cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (ro-mance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Crime în numele artei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Incredere 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4254 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Atracţie explozivă 22:30 Film: Luptătorul Muay Thai 00:45 Serial: CSI Miami , ep 9, an 6 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Film: Atracţie explozivă (r) 04:00 Film: Incredere (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:25 “Seara Tarziu” 23:30 “Primele știri” (rus) 23:45 Оксана Мысина, Дмитрий Назаров в комедии “Уроки обольщения” 01:35 Сьюзан Сэрэндон в фильме “Где угодно, только не здесь” 03:20 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Zo o

show. 8.30, 13.10 O dată’n viaţă. 9.25, 22.50, 1.50 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.50, 6.30 Reporter. Bu-letin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 14.30, 19.00, 0.15 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 15.25, 21.50, 1.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50, 20.30 Teleenci-clopedia. 2.40, 6.15 TVR 55. 4.20 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 EN PAYS DE... 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UNE NOUVELLE VIE 16:30 FLASH INFO 16:32 LES NOUVEAUX PARADIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:06 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MIRADOR 2 22:45 MIRADOR 2 23:33 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 BELLEVILLE TOUR 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE DUR DÉSIR DE DURER

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 9.40 Reporterul de gardă. 10.25 Vedete la bis. 11.25, 13.10 A.P. Cehov. “Unchiul Vanea”. Spectacol. 14.45, 1.15 Cultura azi. 15.30 Săptămâna sportivă. 16.00 Documentar. “Arts 21”. 17.15 Serial. “AVENTU-RILE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Respiro. Pro-gram muzical. 18.00 Portrete în timp. Steliana Grama. 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 Melodii populare cu Zinaida Bolboceanu. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sin-teză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubi-re blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teles-

hopping 07:30 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:30 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Te-leshopping 10:30 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Te-leshopping 14:15 Doamne de poveste (r) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire bleste-mată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: În libertate (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 14:45 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4250 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serial: Pariu cu viaţa (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gon-ţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12, an 6 00:00 Știrile Pro Tv cu Na-talia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Apropo Tv (r) 01:45 Serviciul Roman de Comedie (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Film: Lupul de mare, partea II (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Побег”. Новый сезон 23:20 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 “Познер” 01:45 Ночные новости 02:00 Мэттью Бродерик, Кристофер Уокен в фильме “Билокси блюз” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agen-dă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 16.35, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 13.15, 20.30, 1.45 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.30 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 0.55 Se-rial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 4.25 Prim plan. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTER-NATIONALES 6:18 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JO-URNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:05 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:35 SADATE BEGIN, LE CHEMIN DE LA PAIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN MONDE DANS TOUS SES ÉTATS 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MIRADOR 2 20:19 MIRADOR 2 21:03 LES NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COU-SINADES - ILS DANSENT 22:44 COUSINADES - LE LOTISSEMENT 23:33 COUSINADES - PHO-TO SÉVICES 23:41 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CONSENTEMENT MUTUEL 2:40 ARTE REPORTAGE 3:32 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 8 IUNIE 9 IUNIE 10 IUNIE 7 IUNIE 4 IUNIE 5 IUNIE Luni 6 IUNIE

Miercuri

1 IUNIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Maria, recent ai fost desem-nată în calitate de secretară a organizaţiei municipale a tinerilor creștin-democraţi. Ai reușit deja să „guști” din activitatea aceasta? Cum e?

- Le sunt recunoscătoare co-legilor mei pentru încrederea acordată. Munca de secretariat este o experienţă nouă pentru mine, însă cu siguranţă voi de-prinde multe. Chiar am început să acţionez imediat, pentru a înţelege specifi cul responsabili-tăţii mele din cadrul organizaţiei de tineret a fi lialei municipale. Încă nu pot spune că am făcut foarte multe, însă am reușit să întocmesc câteva procese-ver-bale ale Biroului Permanent, să telefonez tinerii și să organizăm câteva activităţi. Este interesant și, totodată, neobișnuit, eu fi ind conștientă că experienţa pe care o voi acumula pe parcurs îmi va fi de un real folos.

- Colegii tăi spun că ești foar-te responsabilă și punctuală. Anume aceste calităţi i-au fă-cut să-ţi încredinţeze această muncă deloc ușoară?

- E plăcut să aud așa califi ca-tive din partea colegilor. Sper să nu-i dezamăgesc. Sincer vor-bind am rămas plăcut surprinsă când mi s-a propus să activez în cadrul organizaţiei municipale de tineret. Nu am stat mult pe gânduri și am acceptat, pentru că eu știu că grupul din care fac parte este unul spiritual, ce pune preţ pe valori și are bine-cuvântarea Domnului. Eu, fi ind de mică crescută de către bunici la ţară, am învăţat să am frică de Dumnezeu și să cunosc valorile creștine. Nu pot spune că este o muncă difi cilă, pentru că Dum-nezeu nu ne dă mai mult decât putem duce. El ne arată calea, iar datoria noastră este să vedem darul ce ni-l oferă cu atâta dra-

goste. Dumnezeu ne învaţă să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Noi, tinerii din Noua Generaţie, asta și facem - ne ajutăm unul pe celălalt și încercăm să construim o FAMILIE. Eu sunt pregătită pentru multă muncă și pentru o creștere continuă.

- De unde interesul pentru

politică? Vii dintr-o familie cu

vechime în PPCD, nu?

- Da, vin dintr-o familie cu atitudine, care nu poate sta, pur și simplu, să contempleze reali-tatea. Bunelul meu, Gheorghe Moscalu, a fost coleg de școală, prieten de familie și de cauză cu regretatul Nicolae Testemiţanu. Tatăl meu este unul dintre fon-datorii Partidului Popular Creștin Democrat și președintele fi lialei Drochia. El este cel care mi-a in-sufl at interes și dragoste pentru politică. Însă trebuie să recunosc că interesul real l-am început a simţi abia acum câţiva ani. Să de-vin membru PPCD a fost alegerea mea. Nu am fost infl uenţată. Tata, când a afl at că eu am început să mă integrez mai serios în cadrul organizaţiei municipale, a rămas plăcut surprins.

- Cred că de mică veneai cu

tatăl tău la tot felul de con-

ferinţe, congrese, adunări.

Ce amintiri ai? Ce reprezenta

PPCD-ul pentru tine atunci?

- Este adevărat, eram prezentă la mai multe activităţi. Mă uitam la tinerii din NG cu admiraţie, însă nu mă gândeam că voi ac-tiva și eu aici peste ceva timp. Acum îmi dau seama că timpul a trecut și nu mai sunt acea micuţă care venea cu tata la sediu și care se uita la toţi de jos în sus. Acum s-au schimbat rolurile - deja mă uit eu de sus în jos. Și să nu mă în-ţelegeţi greșit. Se întâmplă asta pentru că eu, pur și simplu, sunt o persoană destul de înaltă. PP-

CD-ul pentru mine din totdeauna a fost și va rămâne principala forţă politică, un exemplu de demnitate. Avem istorie în spate, avem prezent și, cu siguranţă, avem și un viitor - viitorul Repu-blicii Moldova. Alături de PPCD și de Noua Generaţie am amintiri frumoase, de neuitat chiar. Am avut posibilitatea să mergem în excursie pe la mănăstirile din Moldova, să participăm la școli de vară, la diverse traininguri de instruire. Chiar și protestele care au avut loc iarna aceasta au fost pentru mine încă o dovadă că partidul din care fac parte poate să ia atitudine faţă de cele ce se întâmplă.

- Tatăl tău, Tudor Moscalu, are un simţ al umorului deo-sebit. L-ai moștenit și tu?

- Știţi, „surcica nu sare departe de trunchi”. Eu zic că această zicală este valabilă și în cazul meu. Atâta pot spune doar. Pri-etenii mei știu mai bine. Nu-mi plac oamenii mahmuri, veșnic supăraţi pe propria soartă sau pe vecinul de bloc.

- Unde îţi faci studiile?

- Studiez la Colegiul de Arte Plastice ,,Alexandru Plămădeală’’, specialitatea Pictură, la profeso-rul și membrul Uniunii Artiștilor Plastici din RM - Anatol Mocanu. Și dacă tot am menţionat de profesorul meu, nu pot să uit și de omul care a crezut în mine și în talentul meu, prima mea profesoară de pictură, dna Lilia Fiodorov.

- De unde pasiunea pentru pictură? Este în familie cine-va cu aptitudini în această direcţie?

- Bunicile mele, Dumnezeu să le odihnească, au cusut goble-nuri, au croșetat și au brodat. Pot spune că de la ele am moștenit plăcerea pentru artă. Obiectele confecţionate de ele mă inspiră și acum. Am decis să fac pictură pentru că am simţit că dome-niul acesta poate să-mi aducă multă plăcere. Eu, dacă fac ceva, trebuie s-o fac cu maximum de seriozitate și dăruire. Altfel nu e posibil. Mă regăsesc în pictură. Sunt fericită pentru că știu ce vreau să fac.

- Ce pictezi cel mai des? Ai unele decoruri la care revii?

- Pe parcursul anului de studiu îndeplinesc mai mult sarcinile care ni se dau la ore. Însă mie îmi place să pictez în ulei. Și anume

icoane. E ceva deosebit.

- Sunt curioasă să afl u care este culoarea ta preferată, culoarea pe care o utilizezi cel mai des în picturile tale?

- Galbenul este culoarea mea preferată. Zic eu că e de esenţă divină, clară și pătrunzătoare. Ea îmi aduce buna dispoziţie. Nu pot spune că în picturile mele dau preferinţă anumitor culori, paleta mea fi ind de fi ecare dată plină de orice amestec. Însă recu-nosc că omit uneori culorile cam sumbre. Explicaţia e simplă: eu văd viaţa doar în culori vii.

- Ce părere au prietenii, cole-gii, apropiaţii tăi despre ceea ce faci?

- În general, ei consideră că fac ceva util și interesant. Mă susţin de cele mai multe ori. Bineînţe-les că există și opinii mai puţin deschise și sincere. Însă asta nu mă prea afectează. Eu mi-am ales calea deja. Trăiesc cu arta, cu frumosul, sunt pasionată de dans, broderie, muzică. Chiar am absolvit și Școala de muzică din orașul Drochia. Nu știu cum se vor împăca toate acestea cu politica, însă am certitudinea că voi face ceea ce voi putea eu mai bine.

- Cum vezi arta zilelor noas-tre? Încotro se îndreaptă?

- În Moldova avem multe ta-lente, dar care nu sunt valorifi ca-te. Din păcate, statul refuză să le susţină. Avem posibilitatea să ne facem cunoscuţi prin artă dacă aceasta ar fi stimulată și încura-jată. Însă în Moldova nu se pune preţ pe adevărata valoare, nu se investește în tinerii talentaţi. Spun asta cu mare durere și păre-re de rău și iată de ce eu consider că este nevoie urgent de o nouă generaţie la guvernare.

- Ai un frate mai mare. El cu ce se ocupă?

- Da, îl cheamă Adrian și stu-diază saxofonul la Colegiul de muzică din orașul Soroca. El este pasionat de colecţionarea obiectelor vechi. Chiar pot să vă dezvălui un secret de-al lui: are o colecţie impresionantă de fi ere de călcat, insigne și diverse obiecte din gospodăriile ţără-nești de altă dată. La noi acasă e un adevărat muzeu.

- Pe lângă pictură, mai ai tu o pasiune. Toate domnișoare-le de la Noua Generaţie știu la cine să se adreseze atunci când au nevoie de niște ac-

cesorii mai deosebite. Cercei,

inele, broșe – toate făcute

manual de tine. Chiar și bă-

ieţii îţi solicită ajutorul atunci

când vor să facă un cadou

original fetelor.

- Eu am făcut din aceasta o pasiune. Vă spuneam că bunicile mele aveau mâini dibace. Am avut de la cine deprinde această îndemânare. Atunci când am o clipă liberă mă apuc de croșetat. Îmi vine în minte modelul pe loc. Și îmi reușește, zic eu. Asta mi-o confi rmă și prietenii de la Noua Generaţie, care mă tot laudă și mă apreciază. Mă bucur foarte mult că fetele au gust și apreci-ază accesoriile făcute manual. Și băieţii de la noi sunt foarte originali, dăruind astfel de cado-uri. Ce să zic? Dacă aveţi nevoie, adresaţi-vă.

- Ești originară din orașul

Drochia. Ce înseamnă acasă

pentru tine?

- Pentru mine acasă înseamnă revenirea la izvoare. Familia mea este acolo și asta spune totul. Mai obișnuiesc, atunci când merg în oraș, să mă întâlnesc cu foștii co-legi și ne împărtășim impresiile. Pălăvrăgim și ne mai aducem aminte de toate șotiile pe care le-am făcut împreună. Drochia este frumoasă. Avem aici o Catedrală foarte mare. Ne mândrim și cu monumentul lui Mihai Eminescu, Nicolae Testemiţanu și cu bustul

lui Ștefan cel Mare. Apropo, iniţiator al instalării bustului lui Ștefan cel Mare și al monu-mentului lui Mihai Eminescu a fost chiar tatăl meu. Pot să mai spun că oamenii de aici sunt de o frumuseţe sufl etească rară, cu spirit gospodăresc, chibzuinţă și cumsecădenie. Chiar vă invit în ospeţie la Drochia. Vorbesc eu cu mama și pregătește ea niște plăcinte așa cum numai la noi se fac.

- Presupun că ai niște pla-

nuri pentru sezonul estival.

Din start știu că vei și croșeta

mult, nu?

- Am un itinerar foarte frumos de făcut. Cel puţin tata mi-a promis că în vara aceasta vom face o excursie în Bucovina, la Cernăuţi, în Valea Cosminului, la mormântul lui Aron Pumnul și la Cristinești - localitatea de baștină a lui B. P. Hasdeu. Să sperăm că se va ţine de cuvânt. Îi mai reamin-tesc și pe această cale.

Da, este adevărat că nu am să las croșeta și pensula la o parte. Aș vrea că vara aceasta să revin la pasiunea mea de mai înainte - pictatul icoanelor pe lemn.

- Vacanţă frumoasă îţi urăm.

- Mulţumesc mult. Să ne în-tâlnim la toamnă cu impresii frumoase și vise realizate.

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecEste o săptămână potrivită pentru a ieși mai mult, pentru întâlniri romantice și pen-tru a petrece câteva ore deosebite în com-pania copiilor. Dorinţele trebuie amânate din cauza priorităţilor.

TaurCele mai importante probleme pe care le bifaţi în această perioadă sunt cele legate de familie. Singurul element de care aveţi nevoie este mai mult calm în discuţii pen-tru că sunteţi tentaţi să luaţi măsuri dure fără explicaţii.

GemeniPentru a avea o săptămână reușită, ar fi bine să uitaţi anumite cuvinte care v-au fost adresate și care v-au marcat mult. Pe lângă asta va trebui să fi ţi atenţi la ceea ce spuneţi și mai ales cu cine vorbiţi.

RacVă simţiţi protejaţi prin faptul că anumi-te persoane plasate în locuri strategice vă oferă informaţii preţioase. Cu toate aces-tea, perioada se anunţă tensionată din ca-uza problemelor bănești.

LeuSunteţi energici, centraţi pe propria per-soană și dornici de acţiune. Pe acest fond pot să apară momente tensionate în relaţia cu șefi i, din cauza lipsei de simţ practic de care dau dovadă aceștia.

FecioarăPot să apară schimbări de situaţie în deci-ziile pe care le-aţi luat împreună cu unul dintre parteneri sau cu persoana iubită. Nu aveţi motive de teamă, aceste modifi cări se vor dovedi benefi ce pe termen lung.

BalanţăÎncă de la începutul săptămânii veţi avea mai multe ocazii de a vă simţi iritaţi din ca-uza numeroaselor solicitări venite din par-tea prietenilor sau, dimpotrivă, a refuzului acestora de a vă ajuta.

ScorpionSunt posibile momente tensionate la lo-cul de muncă sau chiar confl icte verbale cu partenerii. Sunt mici probleme care nu du-rează mult, așa că nu are rost să îi luaţi prea în serios pe cei care vă supără.

SăgetătorEste posibil ca unele obligaţii de serviciu să nu vă convină din cauză că aţi prefera să fa-ceţi altceva sau că vă este refuzată o cerere legată de concediu din pricina volumului de muncă existent.

CapricornAveţi ocazia de a consolida relaţia cu per-soana iubită, chiar dacă nu îi îndepliniţi do-rinţele așa cum și-ar fi dorit. E o perioadă a pasiunii în tot ce faceţi, până și în momen-tele petrecute în compania celor dragi.

VărsătorVă ocupaţi de parteneri sau de alţi apropi-aţi care s-ar putea să reacţioneze neplăcut la acest exces de atenţie din partea voastră. E posibil să caute motive ca să înţeleagă de ce vă interesaţi de ei atât de mult.

PeştiTot de probleme din anturajul apropiat tre-buie să vă ocupaţi și săptămâna asta. Rude-le au nevoie de cineva care să le organizeze activitatea sau vă cer părerea pentru că nu se pot hotărî de unde să înceapă.

1-8 iunie1-8 iunie

GENERAŢIA 2002

Maria Moscalu: „Văd viaţa doar în culori vii” Maria Moscalu: „Văd viaţa doar în culori vii” În echipa Noii Generaţii de la fi liala municipa-

lă s-a integrat o tânără care a produs imediat

impresie. Maria Moscalu, fata ce vine dintr-o

familie cu vechime în PPCD, este foarte deschi-

să și sociabilă. Cu simţul umorului, ea reușește

să adune oameni dragi lângă ea. Asta pentru

că respectă și pune preţ pe prietenie și pe

adevăratele valori. Maria este o fi re artistică.

Îndrăgostită de pictură, pasionată de croșeta-

re, cu o voce deosebită, tânăra ne-a spus că îi

place ceea ce face. Chiar simte că este pe calea

cea dreaptă. Nu uită nici de activitatea politică,

aceasta fi ind pentru ea o misiune, un fel de a fi .

9.I.19869.I.1986

Din cea ce numea Baudelaire „haraba-bura visurilor”, am reţinut momentul că îl petreceam pe Dumitru Matcovschi la… New York. El ne vorbea cu atâta precizie despre capitala transoceanică, încât eu, ușor glumeţ, i l-am prezentat nu mai ţin minte cui drept american new-yorkez sadea.

– De ce glumești? – zice, fără a se supăra, D. Matcovschi. – Eu doar am studiat câţiva ani la New York, îl cunosc bine.

– A-a-a-a, – fac eu, dar fără să mă mir cine știe ce. Adică, așa și trebuia să fi e.

23.V.198623.V.1986

În aproape o lună, cât a trecut de la ultimele notiţe de aici, s-au întâmplat

evenimente multe și pestriţe. Dar, se vede, nu au fost din cele importante, care să te dea cu nasul în pagina albă a jurnalului. Congresul scriitorilor – juma butaforie, dorită de tâmpul rămas încă de pe vremea impostorului: el știe că orice înfăţișare a adevărului în haosul culturii și ideologiei este o acuzaţie directă ce i se aduce. Pare-se, P. Petric nu mai are unde înainta: trebuie să se retragă. Și să nu mai ragă.

Cuvântări drastice: Serafi m Saka, Du-mitru Matcovschi, M. Gh. Cibotaru, mai de altă natură – despre natură – Gheorghe Malarciuc. Demnă de atenţia și intervenţia Leonidei. Cea a lui Leons Briedis – numaide-cât. De altfel, cu „moldoveanul” de la Riga am tăifăsuit. Gr. Vieru a boicotat congresul, pur și simplu nu a venit. Da, ceva demn de atenţie – și logoreicul Lupan.

După ce aude porcăriile lui Cruceniuc, Istru, Vitalie Baltag îmi zice cu adâncă tristeţe: „Leo, acum înţeleg: de te ţii îm-preună cu cre… din ăștia, poţi degrada completamente”.

14.VIII.198614.VIII.1986

Articolul lui Dumitru Matcovschi din „Literaturnaia gazeta”, Moscova. Principi-al, dramatic, scandalos. Celor „de sus” nu le place, dar nu mai e de umblat cu ochii legaţi.

10.XII.198610.XII.1986

Merită de ţinut minte adunarea de partid (deschisă), în special necruţătoa-rele cuvântări ale lui Dumitru Matcovschi, Nicolae Esinencu. P. Boţu și Arh. Cibotaru au prins a-și primi plata pentru nepăsare și ridicula lor atrofi e. Paiaţele trecutului? Posibil…

5.VII.-9.VIII.19865.VII.-9.VIII.1986

Vârtej de evenimente. Atacuri în presă la adresa scriitorilor – vizaţi Malarciuc, Mat-covschi, Vieru, Strâmbeanu, Saka, Burghiu. Ștabii ori că nu au înţeles ce înseamnă restructurarea, ori sunt zero-diplomaţi. Speriaţi, în agonie. Ce târâturi!

15-18.IX.198715-18.IX.1987

Ziua literaturii din Moldova la Casa Centrală a Literaţilor (ŢDL) din Mosco-va. Tren, vorbă lungă. Ziua de naștere a lui D. Matcovschi. Neastâmpărul lui N. Esinencu. În fond, necesare și astfel de călătorii. Am scris o relatare în „LA”. Meseria, nu?

4.II.19884.II.1988

Ce am mai făcut? Un eseu despre By-ron, un dialog cu Dumitru Matcovschi, confi rmat, în sfârșit, redactor-șef la revista „Nistru”.

21.VII.198921.VII.1989

Dimineaţa, imprim la radio schiţa de portret despre Vasile Leviţchi (pentru 30 iulie), apoi plec la spitalul nr. 1, unde te-lealmanahul literar pregătește o emisiune dedicată lui Dumitru Matcovschi (pentru 8 august). Acolo, mă salută cineva de la etaj, de lângă salonul în care se afl ă suferindul poet. Medicul coboară, se recomandă: „Iovu”. Aha! E fratele naistului Vasile Iovu; băieţi de mare sufl et! La piept – insigna cu tricolor și cap de zimbru. Tricolorul stă arborat și în arborele din faţa camerei lui Matcovschi. E al doilea – spune Iovu. Pri-mul a fost arborat cu două luni în urmă. Medicii nu l-au coborât, iar pe la 5 seara au venit doi miliţieni și, dezvinovăţindu-se cu timiditate, au spus că au ordin să dea tricolorul jos. Bolnavii s-au revoltat apoi, oamenii ce vin seara pe terenul din faţa spitalului au învins: tricolorul e acolo, unde au dorit ei să fi e.

„Vezi busuiocul de la geamul lui Matcov-schi?” – mă întrebă medicul Iovu. Privesc: un vazon cu steblă frumoasă, graţioasă la spic, de busuioc înfl orit. „În seara zilei accidentului, aici a venit multă lume – cu lumânări. O femeie între două vârste a bătut multe mătănii pentru sănătatea lui Mitică, apoi a cerut un ghiveci și a pus

câteva seminţe, zicând profetic: „Să știţi, dacă încolţesc, dacă răsare fi rul de busu-ioc, Matcovschi are zile de trăit”. „Precum vezi, – încheie dl Iovu, – busuiocul a răsărit, a crescut, a înfl orit. Să dea Domnul ca fe-meia să fi e cu adevărat profet”. Pe ghiveci e încleiat un bileţel pe care este indicată data sădirii busuiocului: 17.05.1989. Ziua accidentului”.

Cum se simte Matcovschi? Ieri i-au scos ghipsul, ceea ce înseamnă că fracturile, multele, s-au prins sufi cient. A ridicat mâna dreaptă: mare bucurie! Înseamnă că centre-le cerebrale își revin încetul cu încetul din amorţeală. Vorbește lucid, însă uneori trece într-o stare de onirism: i se pare că trebuie să-i ia un interviu lui Kennedy, că trebuie să se întâlnească cu Korotici de la revista „Ogoniok”… Da, medicii presupun că vreun an ar mai trebui să fi e sub supravegherea lor. Eu sper să treacă mai curând perioada de convalescenţă.

La geam apare doamna Alexandrina. Ne salutăm prin semne. Operatorul TV reușește să întoarcă obiectivul camerei spre busuioc și soţia din geamul de la etaj al spitalului orășenesc nr. 1. Poimâine, îmi spune Iovu, Matcovschi va fi transportat la spitalul republican.

Leo BUTNARU

DUMITRU MATCOVSCHI, TRICOLORUL ŞI FIRUL DE BUSUIOC

(File de jurnal)(File de jurnal)

CULORILE MUZICII

Karizma a susţinut primul concert solo din cariera sa

Pe 24 mai, la Teatrul de Operă și Balet a avut loc pri-mul concert solo din cariera Karizmei. Evenimentul a fost unul ieșit din tiparele obișnuite pentru acest gen de manifestări la Chișinău, deoarece, prin scenografi e,

lumini și costume, s-a creat o atmosferă de urban chic, de concert plasat la înălţime, pe acoperișul unui zgâ-rie-nori, cu lumini și imagini din New York-ul nocturn. Cu genericul „Colours of My Soul”, interpreta a adus în scenă, timp de o oră și jumătate, 15 piese scrise de nouă compozitori din Republica Moldova și România, precum Ion Aldea-Teodorovici, Mihai Dolgan, Alexandru Gorgos, Adrian Ursu... Piesele interpretate au fost reorchestrate de compozitorul Octavian Coteţ, care, de fapt, a fost și producătorul muzical al concertului, acompaniat de Angry Band. La concertul Karizmei a avut loc și debutul formaţiei Angry Band.

Concertul a fost sută la sută live, Karizma spărgând cli-șeele de cântăreaţă-dansatoare, rezultatelor celor câtorva luni de muncă în studio pentru acest concert ne-au adus în prim-plan o cântăreaţă matură și rafi nată. Sperăm că artista va repeta în curând experienţa acestui concert.

L. P., FLUX