Mâna Moscovei şi a PLDM-ului la Ministerul Educaţiei

Unirea Basarabiei cu România se amână. EuroCiocoii şi Unirea

14.12.2013

Noros, -3 1 0C

13.12.2013

Noros, -2 2 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.93431 Do lar ame ri can ............. 13.00671 Leu românesc ................. 4.02661 Ru blă ru sească ............... 0.3974

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Când cineva nu îndrăznește să spună ce gândește, va sfârși

prin a nu gândi ce spune”. Zenon

Cursul valutar 13.12.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 13 decembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

)Sf. Ap. Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul

Moldovei; Sf. Frumentie Episcopul; Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei

Parlamentul va dispune de un buget majorat în 2014

Liderul nord-coreean Kim Jong-un nu mai vrea să împartă puterea nici cu familia

Nicolae Văcăroiu descrie jaful metodic practicat de FMI şi Banca Mondială în ROMÂNIA

Occidentul şi provocările lui

2

8

5

4

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

EXTERNE

DEZVĂLUIRI

GEOPOLITICĂ

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 46 (923)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIAL

ABONAREA 2014

Limba română ca prilej de demagogie şi speculă politică

Fără îndoială, decizia dată de Curtea Con-stituţională privind denumirea limbii care este vorbită de ma-joritari în Republica Moldova a aprofun-dat şi mai mult diver-genţele din societate şi a turnat apă la moara unor grupări politice (şi nu doar politice) extremiste. Deşi deciziile Curţii sunt definitive şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac, hotărâ-rea instanţei în cazul limbii nu va duce la schimbarea situaţiei, pentru că înlocuirea sintagmei „limba moldo-venească” cu sintagma „limba română” în textul Con-stituţiei poate fi operată doar de Parlament. În actualul Legislativ lipseşte însă o majoritate constituţională care ar pleda pentru limba română. Deci, lucrurile nu se vor schimba.

Continuare în pag. 6 (citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)

Majoritatea parla-mentară a adoptat ieri modificările şi comple-tările la Regulamentul Parlamentului, care prevăd mai multe re-stricţii pentru deputaţi. Astfel, de-acum încolo, aleşii nu mai au voie să blocheze tribuna cen-trală a Parlamentului şi accesul la microfoane. Totodată, ei nu vor pu-tea să pună în discuție alte subiecte, decât cele incluse pe ordinea de zi.

În cazul în care se vor face comen-tarii pe alte subiecte, vor fi deconec-tate microfoanele. De asemenea, mi-crofonul le va fi închis și deputaţilor mai înceţi la vorbă, care nu vor reuși să-și formuleze întrebarea într-un mi-nut. Durata luărilor de cuvânt a fost redusă de la șapte la cinci minute.

Pauzele pe care le vor putea solici-ta fracţiunile vor fi limitate la 30 de minute, iar durata pauzelor solici-tate pe parcursul unei ședinţe nu va putea depăși o oră. În același timp,

regulamentul modificat interzice accesul cu megafoane în Parlament.

Deputaţii care vor încălca regula-mentul vor fi sancţionaţi de un func-ţionar al Serviciului Special al Le-gislativului. În cazul neconformării

deciziilor acestui funcţionar sau ale președintelui Parlamentului, aleșii poporului ar putea fi lipsiţi de 25 la sută din salariu.

Deputaţii PCRM și PL au respins modificările, afirmând că actuala

majoritate vrea să-i închidă gura opoziţiei, limitându-i acesteia drep-turile. Însă aceste prevederi se vor întoarce ca un bumerang împotriva celor care le-au instituit, au averti-zat comuniștii.

Deputaţii, fără megafoane în Parlament şi cu acces limitat la microfoane

13 DECEMBRIE 20132F L U X Actual

Buget gras pentru deputaţi şi magistraţii de la Curtea Con-stituţională, în timp ce funcţi-onarii de la Comisia Naţională de Integritate vor fi nevoiţi să strângă cureaua. Comisia Eco-nomie, Buget şi Finanţe a avizat pozitiv un proiect potrivit căruia în 2014 Parlamentul va putea cheltui peste 109 milioane de lei, iar judecătorii de la CC – aproape 19 milioane. De resurse financi-are mai modeste – 4 milioane de lei – va beneficia instituţia care verifică averile demnitarilor.

Un proiect de hotărâre, aprobat miercuri, 11 decembrie, de Comisia Economie Buget și Finanţe, alocă pentru activităţile din anul vii-tor ale Parlamentului 109 milioane de lei, cu aproape 5 milioane mai mult decât în 2013. Cele mai multe resurse financiare – peste 50 de milioane, sunt prevăzute pentru salariza-rea deputaţilor și a aparatului Legislativului. Deputaţii din opoziţie au criticat proiectul de hotărâre și au acuzat guvernarea că 4,4 milioa-ne de lei pentru deplasări peste hotare este o sumă mult prea mare.

În primele 9 luni ale anului 2013, de exemplu, pentru deplasările de serviciu ale deputaţilor s-au cheltuit 1,8 milioane de lei. Din banii statu-lui, cel mai mult s-au plimbat peste hotarele ţă-rii liberal-democraţii, urmaţi de PD, PCRM și PL.

Membrii comisiei Economie, Buget și Finan-ţe au fost darnici și când au aprobat 18,5 mili-oane de lei pentru Curtea Constituţională, cu aproximativ 70 la sută mai mult decât în 2013. Instituția motivează că are nevoie de mai mul-ţi bani pentru a construi o anexă. Totodată, Curtea va cheltui anul viitor peste 700 de mii de lei pentru celebrarea celei de-a 20-a aniver-sări a Constituției Republicii Moldova.

Deputaţii din comisie au fost mai zgârciţi însă atunci când au votat proiectul bugetului pentru Comisia Naţională de Integritate, insti-tuţie care are menirea să verifice averile dem-nitarilor. Pentru CNI au fost alocate aproxima-tiv patru milioane de lei, cu 1,2 milioane mai

puţin decât în anul 2013. Şi cum a primit mai puţini bani decât a cerut, conducerea CNI spu-ne că nu va reuși să-și îndeplinească funcţia.

Anterior, șeful CNI, Anatolie Donciu, a de-clarat că nu poate procesa toate declaraţiile de avere depuse de demnitari deoarece spe-cialiștii nu vor să muncească cu un salariu de până la 4 mii de lei. Potrivit lui Donciu, leafa ar trebui majorată până la 7 mii de lei.

Comisia Naţională de Integritate și-a înce-put activitatea în noiembrie 2012. Proiectele de hotărâre privind bugetele Parlamentului, Curţii de Conturi și Comisiei Naţionale de In-tegritate urmează a fi dezbătute în plenul Par-lamentului și vor fi adoptate dacă vor primi votul majorității deputaților.

Sursa: jurnal.md

Şeful liberalilor nereformaţi, Mi-hai Ghimpu, a informat că, în toate liceele din republică, elevii au fost obligaţi să completeze chestionare, din 6 compartimente și peste 100 de întrebări, unde figurează „nume, prenume, data nașterii, codul per-sonal din buletin, locul de muncă și ocupaţia părinţilor, venit ș.a.” , adică să dezvăluie informaţii personale, în acest mod fiind, „indubitabil”, în-călcată legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. „Este o schemă tipic sovietică, atunci când KGB-ul colecta astfel de date pentru a ști totul despre fiecare, iar acum, PLDM le urmează exemplul. Părerea mea este că aceste date sunt colec-tate pentru falsificarea alegerilor, altfel nu se explică acest ordin care a obligat elevii să completeze aces-te chestionare, încălcând tranșant legea”, a presupus Ghimpu. Adău-gând că PLDM a recurs la această soluţie din cauza pierderii masive a electoratului, situaţie demonstrată de ultimele sondaje.

Liberalii au afirmat că au fost se-sizaţi în acest sens de mai mulţi ce-tăţeni ai căror copii au fost chestio-naţi. „Dispoziţia vine de la Ministerul Educaţiei. Evident că s-a pus presiu-ne pe directorii de școli, directorii pe diriginţi, iar diriginţii, la rândul lor, au obligat elevii să completeze aces-te chestionare”, au conchis aceștia.

Ministerul a dezminţit acuzaţiile și le-a calificat drept demagogice și populiste. În cadrul unui briefing ţinut miercuri, 11 decembrie, vi-ceministrul Educației, Igor Grosu,

a explicat că datele sunt colectate în contextul procesului de defini-tivare a Sistemului Informațional Educațional.

El a negat că ar fi colectate date personale privind părinţii, menţio-nând că este solicitat doar numărul de telefon al acestora, pentru a pu-tea fi contactaţi în caz de necesitate. În ceea ce privește numărul de iden-tificare al elevilor, informaţia este necesară la completarea și elibera-rea actelor de studii (diplomelor de bacalaureat, diplomelor de studii secundar profesionale, medii de specialitate și superioare), confiden-ţialitatea datelor fiind garantată.

Igor Grosu a mai precizat că Sis-temul Informaţional Educaţional a fost creat încă în 2007, iar prima run-dă de colectare a datelor a avut loc în perioada 2011-2012. Potrivit vice-

ministrului, asemenea sisteme exis-tă în toate ţările dezvoltate, aceasta fiind necesar din mai multe conside-rente, inclusiv ca suport la elabora-rea bugetului, monitorizarea siste-mului educaţional. De asemenea, el este menit să ajute la prevenirea abandonului școlar, la identificarea copiilor aflaţi în situaţie de risc ori a celor cu necesităţi educaţionale spe-ciale etc.

Reprezentantul ministerului a condamnat încercările de politizare a unor decizii din domeniul educaţi-onal, calificându-le drept ingerinţe în procesul de învăţământ și sabota-re a eforturilor ministerului privind sporirea calităţii studiilor. Viceminis-trul a avertizat că politizarea nu va fi permisă.

O zi mai devreme, deputaţi din fracţiunea PL au mai susţinut o con-

ferinţă de presă, în cadrul căreia i-au solicitat ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să anuleze ordinul din 1 no-iembrie 2013, prin care a fost exclus examenul la Istoria românilor la ab-solvirea treptei gimnaziale.

În opinia lui Mihai Ghimpu, acest punct de vedere nu i-ar aparţine atât ministrului personal, cât, mai degrabă, PLDM-ului, și, „în mod spe-cial, președintelui PLDM, Vladimir Filat”, care și-ar fi dorit, în general, excluderea disciplinei respective din școli. „Văzând că nu este posibil să fie exclusă definitiv Istoria români-lor, s-au căutat variante prin care să fie împiedicaţi copiii să învețe Istoria românilor și au găsit – examenul de capacitate de la absolvirea gimna-ziului. Din moment ce copiii știu că nu vor avea examene, interesul lor față de această disciplină va scădea”, este de părere șeful PL, care a văzut și aici omniprezenta mână a Mosco-vei, ce tot nărăvește să ne spună „în ce limbă vorbim, cum se numește limba noastră și ce istorie trebuie să învăţăm”.

În replică, Ministerul Educaţiei a explicat că două dintre cele trei discipline de examen susţinute la absolvirea gimnaziului sunt, obliga-toriu, limba de instruire și matema-tica. A treia disciplină se schimbă, de regulă, o dată la doi ani.

„În ultimele două sesiuni de exa-mene, la absolvirea treptei gimna-ziale, al treilea examen a fost Istoria

românilor și universală. Pentru se-siunea 2014, a treia disciplină este limba străină”, a răspuns ministerul la solicitarea liberalilor.

Într-un comunicat al instituţiei se menţionează că schimbarea pe-riodică a Istoriei românilor cu alte discipline ca probă de examen la absolvirea gimnaziului nu înseamnă că disciplina respectivă este mai pu-ţin importantă. „Aceasta reprezintă doar metoda prin care Ministerul Educaţiei se asigură că și altor disci-pline din planul cadru elevii și profe-sorii le asigură aceeași atenţie, toate disciplinele obligatorii din planul cadru având menirea de a asigura formarea culturii generale necesare dezvoltării armonioase a elevilor și pregătirii lor pentru participarea ac-tivă în societate”, se mai precizează în comunicat. Iar importanţa pe care o acordă Ministerul Educaţiei disci-plinei Istoria românilor și universală este certificată de faptul că aceasta constituie o disciplină obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat pentru elevii de la profilul umanist.

Puţin probabil că argumentele vor reuși să convingă părţile, iar poli-tizarea învăţământului, chiar dacă unii declară că nu o vor admite, doar se va intensifica în următoarea peri-oadă. Ca și discuţiile despre limbă și identitate. Pentru că acesta este ca-lul de bătaie preferat în campaniile electorale.

Ioana FLOREA, FLUX

Mâna Moscovei şi a PLDM-ului la Ministerul Educaţiei

Parlamentul va dispune de un buget majorat în 2014

Partidul Liberal şi-a continuat săptămâna aceasta ofensiva împotriva rivalului său de moarte, Vladimir Filat, venind cu învinuiri la adresa Ministerului Edu-caţiei şi a ministrului Maia Sandu, instalată în funcţie de PLDM. Pentru că liberalii zic „Ministerul Educaţiei”, dar au în vedere „Filat”. Aceştia au acuzat ministerul de profil de faptul că ar obliga instituţiile de învăţă-mânt din ţară să colecteze datele cu caracter personal ale elevilor şi părinţilor acestora, scopul urmărit fiind fraudarea alegerilor parlamentare din 2014.

13 DECEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

În legătură cu hotărârea Înaltei Curţi, ar fi necesare câteva precizări. La momentul pronunţării verdictu-lui, majoritatea instituţiilor media au titrat: „Parlamentul obligat să in-troducă limba română în Constitu-ţie”, „Limba română a fost declarată limbă de stat”, „CC recunoaște limba română drept limbă oficială în Repu-blica Moldova” etc. Afirmaţiile din re-spectivele titluri par să fie ușor exa-gerate, chiar dacă nouă ne-ar plăcea mai mult să fie adevărate.

O opinie aparte în acest sens am găsit pe blogul lui Ion Grosu, care atenţiona că nicăieri în textul Hotă-rârii Curţii Constituţionale nu se sta-bilește că „limba română este limbă de stat”, ci doar include textul Decla-raţiei de Independenţă la textul Con-stituţiei.

În Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, limba română este menţionată o singură dată, și nu în partea de proclamație, ci în pre-ambul, în fraza: „REAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova și-a reafirmat as-piraţiile de libertate, independenţă și unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adu-nări Naţionale de la Chișinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărâ-rile Parlamentului Republicii Moldo-va privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991.”

Din Legea cu privire la trecerea limbii moldovenești la grafia latină, despre care reamintește Declaraţia

de Independenţă, conchide blogge-rul, este evident că pentru semnata-rii Declaraţiei de Independenţă nu există diferenţă între limba română și limba moldovenească.

„Este evident că nici Declaraţia de Independenţă și nici Hotărârea Cur-ţii nu obligă Parlamentul să modifice Constituţia și să includă sintagma „limba română este limbă de stat””, mai punctează acesta, menţionând că decizia Curţii (din nou politică) a dorit să rezolve o problemă majoră prin metoda asului din mânecă.

Pe de altă parte, ziaristul Vasile Năstase menţiona pe o reţea de so-cializare, înainte de a fi dat verdictul, că decizia istorică a fost luată de Pri-mul Parlament, care a legiferat limba română în cel mai important și de nerevizuit document – Declaraţia de Independenţă. Iar Curtea Constituţi-onală nu are o altă soluţie decât să conformeze Constituţia actului înte-meietor al acestui stat.

Ziaristul se arăta sigur de faptul că decizia CC va fi favorabilă limbii ro-mâne, pentru că, afirmă el, „aici nu e cazul să obţii biștari, nu se rezolvă probleme economice”, ci este o ches-tiune spirituală, știinţifică, dovedită, clară. Şi atunci, de ce să te faci de râs degeaba?

În definitiv, decizia Curţii pare să fie una care nu obligă pe nimeni la nimic. Acest lucru l-a recunoscut chiar președintele CC, Alexandru Tă-nase, care a menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că Parlamentul nu poate fi obligat să ţină cont de deciziile Curţii, pentru că este o insti-tuţie suverană și independentă.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru UNIMEDIA, Tănase a explicat că, în situaţia dată, Curtea a venit cu „o soluţie clară și tranșantă” privind

limba oficială în Republica Moldova. Hotărârea însă nu le impune cetăţe-nilor cum să denumească limba în care vorbesc.

„Această dispută vizează denu-mirea limbii oficiale. Limba statului este limba administraţiei, limba de instruire în școli. De acum încolo în administraţie urmează să fie folosită sintagma constituţională - limba ro-mână”, a specificat președintele Cur-ţii Constituţionale.

Dar pentru ca sintagma să ajun-gă în Constituţie, Legea Supremă ar trebui modificată de Parlament, care, așa cum zicea Tănase, ar putea să aplice decizia Curţii, „dar poate și să nu ia nicio atitudine”. Cu atât mai mult cu cât în actualul Legislativ nu există o majoritate necesară de 2/3 care să adopte o astfel de modificare. Cum nu există unanimitate în acest sens nici în coaliţia de guvernare.

Reacţiile post-factum au fost cele previzibile. Şeful democraţilor de data aceasta nu s-a mai răzgândit și a declarat ferm că este moldovean și vorbește moldovenește. Marian Lupu este convins că în Constituţie va rămâne sintagma „limba moldo-venească”, iar modificarea Constitu-ţiei în chestiunea privind limba de stat ar putea avea loc doar în cadrul unui referendum. Părerea șefului său de partid a fost susţinută de spiche-rul Igor Corman, în opinia căruia este mai important ce spun cetăţenii, de-cât „unii sau alţi politicieni”.

Tot despre referendum a vorbit și șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, care a mai precizat că formaţiunea urmează să consulte experţii, care să le spună exact dacă decizia Înaltei Curţi se încadrează în normele juris-dicţiei constituţionale ale Republicii Moldova.

În opinia liberal-democratului, modificarea prevederii articolului 13 din Constituţie, în actuala compo-nenţă a Parlamentului, nu are șanse de reușită. Perspective ar fi, într-un viitor mai îndepărtat, pe calea unui referendum, crede Streleţ.

Hotărârea Înaltei Curţi nu a adus pace și împăcare nici măcar printre autorii sesizării. Deputaţii liberali, împărţiţi acum în reformaţi și nere-formaţi, își dispută meritele și divi-

dendele. Aici ar fi cazul să precizăm că la CC au fost depuse două sesizări în aceeași chestiune – una în martie, de PLR, și alta în octombrie, de PL – ambele fiind comasate într-un sin-gur dosar.

„Lingvistul Ana Guțu a făcut drep-tate Limbii Române în Republica Moldova” au anunţat solemn libe-ralii reformatori. Numai că deputata nu vrea să se rezume doar la actul dreptăţii, ci ar vrea să se bucure, fără a fi încurcată de alţii, de „dividende-le” și laurii care i se cuvin.

Într-o postare pe blogul său, Ana Guţu îi acuză pe liberalii lui Mihai Ghimpu de plagiat și îi numește pe aceștia hoţi. „Le voi aminti celor care îi glorifică pe deputații PL că sesiza-rea a fost depusă de Ana Guțu la 26 martie, când PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitând interpretarea cu rea-voință a Constituției și legilor sta-tului. PL-ul era în așteptarea alegeri-lor anticipate. Nu-i ardea lui Ghimpu la 26 martie de limba română! El se războia cu corupții din guvernul AIE, dar desigur, care corupți nu erau cei din PL, gen ministrul transporturilor sau alți colegi de gașcă, iubitori de business cu benzină și motorină”, scrie deputata pe un ton justiţiar.

Replica liberalului Valeriu Muntea-nu nu a fost mai puţin acidă, aces-ta remarcând că Ana Guţu vorbeș-te despre sine la persoana a treia:

„(doamna Ana Guțu, deputatul Ana Guțu, lingvistul Ana Guțu, profesorul universitar Ana Guțu)”. Şi tot așa, de 19 ori, a contabilizat Munteanu ceea ce, în opinia lui, ar putea fi dovada unui narcisism patologic.

Disputele „lingvistice” dintre foștii colegi de partid sunt explicabile. Li-beralii, și atunci când au fost „beton”, au pedalat exclusiv pe aspectele sentimentale. Iar reformaţii nu au cum să depășească discursul lui Mi-hai Ghimpu – noi am luptat, noi v-am dat libertate, limbă, alfabet, noi sun-tem pentru adevăr – pentru că atâta au știut să spună în cei patru ani de aflare la guvernare, în lipsa oricăror alte realizări pe care să le prezinte electoratului.

Liberalii erau în constantă des-creștere și până la scindare, acum însă cele două bucăţi de partid ră-mân clar sub pragul electoral (numă-rul potenţialilor votanţi ai liberalilor fideli lui Ghimpu fiind, totuși, ceva mai mare, în virtutea unei inerţii). Această situaţie o atestă toate son-dajele de opinie realizate în ultima perioadă, cu toată marja lor de eroa-re și de manipulare.

Prin urmare, nici unii, nici alţii nu se puteau lipsi acum de această po-sibilitate (iluzorie) de a-și consolida poziţiile, subiectul denumirii limbii fiind cel mai la îndemână.

Ioana FLOREA, FLUX

Denumirea limbii, între adevăr ştiinţific şi subiect de campanie electorală

Hotărârea de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale, prin care aceasta a stabilit că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei, a fost comentată diferit în ultima perioadă. Dacă unii au calificat-o drept decizie istorică, pentru alţii nu este decât o tentativă de politizare în continuare a unei ches-tiuni strict ştiinţifice, care readuce în prim-plan conflictul privind denumirea limbii, scopul fiind sustragerea atenţiei de la proble-mele grave ale societăţii şi derapajele guvernării. Şi nu în ultimul rând, problema limbii este menţinută în zona politicului, pentru că aceasta mai poate aduce în continuare dividende politice. Cel puţin, asta mai speră politicienii.

Centrul Naţional Anticorupţie, în comun cu Procuratura Antico-rupţie, Serviciul Informaţii şi Se-curitate şi Departamentul Insti-tuţii penitenciare au desfăşurat, marţi, 10 decembrie, percheziţii la Penitenciarul nr. 9 „Pruncul”, în cadrul unei cauze penale inten-tate pe faptul depăşirii atribuţii-lor de serviciu de către angajaţii penitenciarului.

Un deținut despre care procurorii presupun că ar fi beneficiat de un regim preferenţial de detenţie, a fost depistat și reţinut în afara pe-nitenciarului, în oficiul său din capitală. Este vorba despre un cetăţean german, care desfă-șoară activităţi de antreprenor în ţara noastră, condamnat în 2009 la 7 ani de închisoare pen-tru escrocherie în proporţii deosebit de mari. Acesta a fost ridicat de mascaţi de la sediul firmei sale, Sofi Mobil SRL, de pe strada Traian, 22, din Chișinău.

Procurorii consideră că persoane din admi-nistraţia închisorii i-ar fi asigurat acestuia con-diţii speciale, deţinutul având posibilitatea să se deplaseze liber în afara instituţiei peniten-ciare și să-și administreze afacerea. Potrivit CNA, întrucât bărbatul își ispășește pedeapsa pentru infracţiuni deosebit de grave, deplasa-rea acestuia fără escortă este interzisă prin art. 216 al Codului de executare. Şefului Direcţiei Urmărire Penală din cadrul CNA, Bogdan Zum-breanu, a precizat că urmează să se stabileas-

că dacă deţinutul nu a mai beneficiat și de alte favoruri din partea administraţiei.

Zumbreanu a informat că în celula condam-natului au fost depistate mai multe obiecte interzise, între care două hard-diskuri, un bloc de sistem pentru calculator, trei telefoa-ne mobile, un ceas dotat cu cameră ascunsă, pe care gardienii nu aveau cum să nu le vadă. De asemenea, deținutul era luat de la peni-tenciar cu automobilul, acesta având și un bodyguard.

Portalul deschide.md a relatat, făcând trimi-tere la surse confidenţiale, că cetăţeanul ger-man Thomas Arend, reţinut de CNA, a reparat din banii săi, în perioada 2011-2012, blocul administrativ al penitenciarului Pruncul, in-clusiv birourile șefului securității, Ion Cerno-bravciuc, și al directorului penitenciarului, Victor Tonu, acestea fiind dotate inclusiv cu televizoare LCD.

Aceeași sursă mai afirmă că deţinutul Arend făcea trafic de substanţe narcotice în închisoa-re și că i-ar fi plătit directorului adjunct al De-partamentului Instituţiilor Penitenciare pen-tru dreptul de a se deplasa în afara instituţiei fără escortă.

Reprezentanţii DIP au anunţat iniţierea unei investigaţii de serviciu, pentru a clarifica îm-prejurările în care a fost posibilă schimbarea regimului de detenţie, în cazul unui deţinut care nu avea acest drept.

Judecătoria Buiucani a emis ieri un mandat de arest la domiciliu, pentru 20 de zile, pe nu-mele șefului Penitenciarului nr. 9 din capitală.

FLUX

Detenţie de lux, cu regim preferenţial

13 DECEMBRIE 20134F L U X Geopolitic=

Occidentul şi provocările lui(Continuare)

Două tipuri de societate supuse modernizării exogeneLa ora actuală, în toate societăţile

care au fost supuse unei modernizări exogene, pot fi evidenţiate două gru-puri mari: cele care şi-au păstrat independen-

ţa politico-economică (sau şi-au dobân-dit-o pe parcursul luptei anticoloniale); cele care şi-au pierdut-o.Dacă e să examinăm cel de-al doilea

caz, vom vedea că este vorba de o co-lonie pură, care şi-a pierdut în totalitate independenţa şi care aparţine valorilor Epocii noi nu mai mult decât indienii din rezervaţiile nord-americane. Astfel de societăţi pot fi arhaice (cum sunt unele triburi africane, sud-america-ne sau cele din zona Pacificului), dar se intersectează parţial cu structurile dezvoltate tehnologic şi destul de mo-dernizate, desfăşurate în acele spaţii de către colonizatori. Aici, între autohtoni şi modernizatori, practic, lipseşte orice intersectare de sens: statutul societăţilor locale se deosebeşte foarte puţin de cel al vieţuitoarelor din menajerie sau, în cel mai bun caz, din zona de rezervaţie, populată de specii pe cale de dispariţie (introduse în „Cartea roşie” a naturii). Într-o asemenea situaţie, modernizarea nu ţine de populaţia locală, care conti-nuă să n-o observe, confruntându-se doar cu limitări de ordin tehnic, sub forma sârmei ghimpate sau a cuştilor cu gratii din oţel.

Atunci când avem de a face cu o soci-etate care a parcurs în mod forţat o anu-me cale pe linia occidentalizării şi a mo-dernizării exogene, dar a recurs la asta ca reacţie la ameninţarea colonizării din partea Europei (Occidentului) şi a reuşit să-şi păstreze independenţa, procesul modernizării (= occidentalizării) capătă un caracter mult mai complex. Am pu-tea numi acest fenomen modernizare de apărare.

Aici în centrul atenţiei se află echili-brul între valorile caracteristice socie-tăţii tradiţionale, ce urmează a fi păs-trate pentru menţinerea identităţii, şi acele modele şi sisteme împrumutate care trebuie importate din Occident în scopul creării unor premise şi condiţii pentru o modernizare parţială (de apă-rare). În acelaşi timp, în astfel de socie-tăţi se păstrează calitatea de subiect, ce determină propriile interese, ceea ce predetermină acuitatea rezistenţei în faţa iniţiativelor colonizatoare ale Occi-dentului.

Se conturează următorul tablou: pen-tru a-şi apăra propriile interese în faţa ofensivei Occidentului, ţara (societatea) este nevoită să împrumute anumite va-lori din Occident, dar să le coreleze cu propriile valori. Acest fenomen a fost numit de către S. Huntington „moderni-zare fără occidentalizare”.

De altfel, o astfel de noţiune comportă o anume contradicţie: întrucât moderni-zarea şi occidentalizarea sunt, în esenţă, sinonime (Occident = Modernitate), este imposibil să fie promovată moderni-zarea prin detaşarea de Occident şi de copierea valorilor lui; în societăţile tradi-ţionale care nu se află în arealul culturii europene, premise pentru modernizare, pur şi simplu, nu există. Iată de ce este vorba nu despre o renunţare totală la occidentalizare, ci despre un astfel de echilibru între valorile autohtone şi cele împrumutate din Occident, care să co-respundă necesităţii de păstrare a iden-tităţii (a diferenţelor esenţiale în raport cu Occidentul) şi dezvoltării unor tehno-logii de apărare, capabile să concureze cu Occidentul în domeniile vitale (ceea ce nu poate fi realizat fără o conectare

intensă la contextul „occidental”). Prin urmare, o astfel de varietate a moder-nizării exogene se bazează pe existen-ţa unor interese independente (radical diferite de intenţiile colonizatorilor din Occident), precum şi pe îmbinarea pro-priilor valori cu cele împrumutate în mod pragmatic din Occident, (Am putea spu-ne că este vorba de o „modernizare + occidentalizare parţială”.)

Din categoria ţărilor supuse moder-nizării exogene fac parte ţări precum Rusia (pe parcursul întregii perioade a Epocii noi, ceea ce reprezintă un caz aproape singular), precum şi China, In-dia, Brazilia, Japonia de azi, unele ţări islamice, ţările din regiunea Oceanu-lui Pacific (intrate în acest proces mult mai târziu, în ultimul secol). Cu excepţia Rusiei, toate celelalte ţări care merg pe această cale au fost în anumite perioa-de colonii ale Occidentului şi au dobân-dit independenţa relativ recent sau au suferit înfrângere într-un conflict militar şi au fost ocupate (ca în cazul Japoniei).

În toate cazurile, acest tip de mo-dernizare exogenă pune pe prim-plan chestiunea echilibrului între propriile va-lori şi cele împrumutate, adică problema proporţiilor şi a calităţii elementelor, ce ţin de două forme cultural-istorice şi civilizaţionale: caracteristicile conserva-toare locale ale societăţii tradiţionale şi aşa-numitele modele „universale” şi „progresiste” ale civilizaţiei occidentale.

Esenţa relaţiilor între Rusia şi Occident constă anume în această proporţie.

Vom reveni la aceste relaţii ceva mai târziu, iar acum vom face câteva obser-vaţii de ordin geopolitic.

Concepţiile „Vest” şi „Est” în condiţiile păcii de la IaltaAcum vom examina aspectele geo-

politice ale problemei discutate şi trans-formările noţiunii „Occident” legate de ele în sec. XX.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, această noţiune începe să fie utilizată cu sens geopolitic cu refe-rire la totalitatea ţărilor dezvoltate, care au pornit pe calea dezvoltării capitalis-te. Este vorba despre încă o corectare a acestei noţiuni. Un astfel de „Occident” este de fapt identic capitalismului şi ideologiei liberal-democrate. Ţările care au avansat mai mult decât altele pe această cale erau considerate drept „Occident” în cadrul construcţiei lumii bipolare, apărute ca urmare a păcii de la Ialta (după locul unde s-a ţinut reu-niunea şefilor de stat din coaliţia anti-hitleristă – Stalin, Roosevelt şi Churchill –, care a predeterminat harta lumii în a doua parte a sec. XX).

De această dată, conceptul „Occident” se deosebeşte parţial de cel examinat mai sus. În primul rând, în accepţie ide-ologică largă, regimurile comuniste, şi, întâi de toate, URSS, care au împrumu-tat teoriile „vest-europene” ale socialis-mului şi comunismului (construite în baza observaţiilor asupra istoriei dez-voltării politice şi economice anume ale societăţilor occidentale, cu respectiva credinţă în progres şi în universalitatea acestor legităţi pentru întreaga omeni-re), aparţineau „Occidentului”. Însă, în acelaşi timp, marxismul a devenit mo-delul preferat de înfăptuire a moder-nizării societăţilor tradiţionale, model care a putut să conjuge respectarea pro-priilor interese geopolitice, păstrarea parţială a valorilor tradiţionale locale cu împrumutarea unui puternic aparat de idei, structuri, instituţii şi teorii moder-nizate şi propriu-zis occidentale. Astfel, marxismul – cel sovietic, chinez (ma-oismul), vietnamez, nord-coreean etc. – urmează a fi examinat în calitate de versiune a modernizării exogene, despre

care am vorbit mai sus. De menţionat că sub aspectul concurenţei tehnologice şi ideologice, acest proiect s-a dovedit a fi relativ reuşit.

Deşi marxismul pretindea în mod dogmatic precum că va lua locul capi-talismului atunci când acesta va atinge stadiul critic al devenirii sale, în practică totul a fost altfel: partidele comuniste au învins în acele societăţi unde ca-pitalismul era în stare embrionară, iar societatea tradiţională (în primul rând cea agrară) predomina atât sub aspect economic, cât şi cultural. Altfel zis, mar-xismul realizat în practică, victorios, s-a constituit în dezminţirea teoriilor fon-datorului său ideologic şi, dimpotrivă, istoria societăţilor capitaliste demon-strează că predicţiile lui Marx despre inevitabilitatea revoluţiilor anume în acestea au fost dezminţite de timp. Marx insista asupra faptului că în Rusia (şi în alte ţări în care predomina „modul asiatic de producţie”) nu poate să se în-tâmple o revoluţie proletară, însă ea s-a produs anume aici, iar în societăţile cu un capitalism dezvoltat aşa ceva nu s-a întâmplat.

De aici reiese o singură concluzie: în regimurile comuniste marxismul nu a fost ceea ce pretindea că ar fi, ci doar un model de modernizare exogenă, în care valorile occidentale erau acceptate doar parţial şi se conjugau de o mani-eră ascunsă cu curentele religioase es-catologice şi mesianice. În ansamblu, această procedură specifică moderni-zării – alter-modernizare pe calea socia-listă (totalitară), iar nu pe cea capitalistă (democratică) – servea pentru apărarea intereselor geopolitice şi strategice ale unor state independente, care tindeau să respingă atacurile coloniale ale Euro-pei şi (mai târziu) Americii.

Blocul strategic format în jurul URSS (avangarda acestei alter-modernizări) după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost numit „Est”. Deşi era vorba, de fapt, de o variantă a modernizării exogene, la nivel formal sistemul de valori mar-xist se întemeia pe paradigma Epocii noi în aceeaşi măsură ca şi societăţile capitaliste. În politologia perioadei „Ial-ta”, uneori în loc de formula „Est” („Estul comunist”, „blocul de Est”) era utilizată expresia „Lumea a Doua”, care cuprin-de mult mai exact ţările ce au realizat o industrializare accelerată, însoţită de o modernizare parţială şi destul de specifică (de natură comunistă) şi – cel mai important! – au reuşit să-şi păstreze independenţa geopolitică, evitând (sau eliberându-se de) colonizarea directă.

În acest caz, noţiunea „Lumea a Treia” capătă sens.

„Lumea Întâia”, adică, în conformitate cu terminologia perioadei postbelice, „Occidentul” propriu-zis se constituie din ţările cu o modernizare endogenă (Europa, America), precum şi din singu-rul caz de modernizare exogenă, însă extrem de reuşită, în cazul Japoniei ocu-pate, care a reuşit să mobilizeze energia interioară a unei naţiuni cucerite spre un salt economic gigantic în baza stan-dardelor occidentale. Dar, concomitent, Japonia şi-a pierdut independenţa geo-politică şi a devenit sub aspect strategic o colonie obedientă şi înfrântă a SUA.

„Lumea a Doua” era formată din ţări-le care ţineau de modernizarea exoge-nă, ce au ştiut să folosească metodele totalitar-socialiste de modernizare cu împrumutarea parţială şi relativ reuşită a tehnologiilor occidentale, păstrându-şi independenţa faţă de Occidentul ca-pitalist. Aceasta era numită, în înţelesul Păcii de la Ialta, „Est”.

Şi, în sfârşit, „Lumea a Treia” reunea ţă-rile cu o modernizare exogenă, a căror dezvoltare a rămas atât în urma „Primei”, cât şi a celei de-a „Doua” lumi, care nu dispuneau de o suveranitate deplină,

păstrau modul de organizare al socie-tăţii tradiţionale şi s-au văzut nevoite să depindă fie de „Occident”, fie de „Est”, reprezentând nişte colonii semidepen-dente ale uneia dintre cele nouă „lumi”.

Aşadar, dacă limităm cercetarea noas-tră la condiţiile „războiului rece” (lumii bipolare), atunci noţiunea de „Occident” va apărea ca sinonim al lagărului capita-list, al „Lumii Întâi”, care include cele mai dezvoltate şi bogate ţări ale Americii de Nord, Europei şi Japonia.

Drept stat-major al integrării „Lumii Întâi”, a „Occidentului” în acest sens con-cret, a servit Comisia Trilaterală (Trilate-ral Commission), creată în baza Consi-liului pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations) şi adunată din repre-zentanţii elitei SUA, Europei şi Japoniei. Astfel, începând cu anul 1960, un anu-me segment al intelectualilor, banche-rilor, politicienilor, savanţilor „Occiden-tului” şi-a asumat răspunderea istorică pentru procesele de globalizare şi de creare a unui „guvern mondial” în baza victoriei finale a „Occidentului” asupra restului lumii – în sens geopolitic, valo-ric, economic şi ideologic.

În anii nouăzeci, „Occidentul” devine globalConceptul de „Occident” a mai su-

ferit o transformare în anii nouăzeci ai secolului trecut, atunci când s-a prăbu-şit arhitectura lumii bipolare (Ialta). De aici încolo, modelul liberal-capitalist a devenit principalul şi singurul, comu-nismul ca proiect al alter-modernizării a ajuns la faliment, nereuşind să reziste concurenţei, iar forţa politico-militară şi economică a SUA a depăşit în mod indiscutabil poziţiile tuturor celorlalte ţări. Capitularea unilaterală a URSS şi a blocului de la Varşovia în „războiul rece”, însoţită în paralel de autodizolvare, a deschis calea globalizării şi a edificării lumii unipolare1. Filozoful american ne-oconservator Francis Fukuyama a în-ceput a vorbi despre „sfârşitul istoriei”, despre „înlocuirea politicii cu economia” şi „transformarea planetei într-o piaţă unică şi uniformă”2.

Asta însemna că noţiunea de „Occi-dent” s-a transformat în una globală şi unică, întrucât de acum încolo nimic nu mai contesta nu doar însăşi ideea mo-dernizării, ci şi proiectul ei liberal-capita-list cel mai ortodox, cel mai „occidental” din punct de vedere istoric. O victorie atât de reuşită şi impunătoare a „Occi-dentului” asupra „Estului”, adică a „Lumii Întâi” asupra celei de-a „Doua”, de fapt, a lichidat alternativele modernizării, transformând-o în singurul şi indiscu-tabilul conţinut al istoriei mondiale. Cel care dorea să rămână conectat la „con-temporaneitate” urma să recunoască supremaţia indiscutabilă a „Occidentu-

lui”, să-i exprime loialitatea şi, în acelaşi timp, să renunţe odată şi pentru tot-deauna la orice interese proprii, câtuşi de puţin diferite sau – cu atât mai mult – contrare intereselor SUA (sau, mai larg, al ţărilor blocului NATO) în calitatea lor de port-drapel al lumii unipolare.

De aici încolo problema era pusă doar în acest fel: în ce segment anume al „Oc-cidentului” global se va integra o ţară sau alta? Dacă modernizarea şi, respectiv, occidentalizarea au fost realizate cu suc-ces, atunci apărea şansa de integrare în „miliardul de aur” sau în zona „Nordului bogat”. Iar dacă din anumite cauze aşa ceva nu s-a putut realiza, rămânea doar integrarea în centura periferiei mondia-le, în zona „Sudului sărac”. Concomitent, diviziunea muncii la scară planetară presupunea promisiunea de moder-nizare şi pentru „Sudul sărac”, însă, de această dată, după scenariul colonial, când sclavia politică era înlocuită cu cea economică, iar importul standardelor culturale occidentale dezrădăcina în mod metodic valorile autohtone (astfel, locuitorii Coreii de Sud, care a primit un impuls puternic de modernizare exoge-nă de tip colonial, alături de o creştere economică dinamică, s-a confruntat cu o răspândire cvasitotală a protestantis-mului în mijlocul unei societăţi tradiţio-nal şamaniste, budiste şi confucianiste). Includerea tuturor ţărilor în Occidentul global nu garanta nimic, dar oferea o şansă.

Reformele s-au derulat pe acelaşi făgaş şi în Rusia, apărută ca o formaţi-une statală nouă după dezmembrarea URSS, care moştenise, la rândul său, ge-opolitica Imperiului rus. Rusia a încercat şi ea să se integreze în Occidentul glo-bal, contând pe un loc în „Nordul bogat” şi sperând să se alăture modernizării în versiunea ei magistrală (capitalistă), nu în cea deviată (socialistă). În acelaşi timp, Rusiei i se propunea, ca de altfel şi celorlalte ţări, să renunţe iniţial la pretenţiile ei globale, iar apoi şi la cele locale, mulţumindu-se cu rolul de sate-lit strategic al SUA, printre popoarele şi mai puţin modernizate, fără niciun fel de privilegii deosebite. De fapt, în ţară era introdusă o guvernare externă.

Respectiv, la putere se afla elita co-lonială – reformatorii prooccidentali şi oligarhii, care se autoidentificau drept manageri aflaţi în slujba corporaţiei glo-bale, transnaţionale, cu cartierul gene-ral situat de cealaltă parte a Atlanticului.Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

_______________1 Дугин А. Геополитика постмодерна.

СПб.: Амфора, 2007.2 Фукуяма Ф. Конец истории и

последний человек. М.: АСТ, 2004. (Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Buc., ed. Paideia, 2008)

13 DECEMBRIE 2013 5 F L U XDezv=luiri

«…Un minut de tăcere» pentru victimele genocidu-lui practicat de Banca Mon-dială şi FMI”. “FMI şi Banca Mondială reprezintă o serie de interese, în primul rând interesele celor şapte mari puteri superindustrializate, care deţin peste 56% din pachetul de acţiuni al celor două bănci.”

O carte care nu se mai găseşte!“România – jocuri de interese”,

interviu cu fostul prim-ministru Ni-colae Văcăroiu, realizat de ziaristul Gheorghe Smeoreanu. Apărută în 10.000 de exemplare, în 1998, car-tea nu se mai găsește. Pentru afir-maţiile făcute, Nicolae Văcăroiu a fost calomniat, imaginea sa a fost compromisă de specialiști în ma-nipulare, apoi a fost obligat să se retragă din politică. Așa păţesc cei care spun adevărul!

FRAGMENTE EXTRASE: Deosebit de interesant!!!

“FMI și Banca Mondială reprezintă o serie de interese, în primul rând interesele celor șapte mari puteri superindustrializate, care deţin peste 56% din pachetul de acţiuni al celor două bănci. Ca să fiu sincer cu dumneavoastră, pot să afirm că ei reprezintă în domeniul financiar-monetar, dar și în politicile economi-ce, ceea ce erau pe timpuri comisarii sovietici. Au o matrice generală, una și aceeași, pe care o aplică în toate ţările aflate în tranziţie, fără să ţină seama de specificul și de evoluţia ţă-rii respective, de perspectivele ei de dezvoltare. Este un program perfect din punct de vedere teoretic, dar care poate provoca efecte negative, mai mari sau mai mici, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare ţară.

Personal, nu cunosc vreo ţară care să fi obţinut succese în urma aplică-rii măsurilor de ajustare structurală impuse de FMI și Banca Mondială. Din contră, au avut ca efect adân-cirea crizei economice, agravând situaţia deja critică a celor săraci. (În cartea sa «Scandalul și Rușinea», editată în 1997, Bertrand Schneider – o mare personalitate a Clubului de la Roma – spunea: “Într-adevăr, câmpul vizual al Băncii Mondiale s-a îngustat într-o asemenea măsură, încât ea sfârșește prin a reprezenta o sursă de sărăcie și de subdezvol-tare în contradicţie totală cu însuși spiritul misiunii sale”.)

Un eveniment semnificativ în ceea ce privește «succesul» celor două organisme financiare internaţionale s-a petrecut în urmă cu circa doi ani, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a FMI și BIRD. Organizaţii neguver-namentale din întreaga lume au organizat în paralel un forum sub lozinca «50 de ani ajung». Toţi par-ticipanţii au fost alături de Vandana Shiva când aceasta a cerut «un mi-nut de tăcere» pentru victimele ge-nocidului practicat de Banca Mondi-ală și FMI.”

“Măsura care ni se cerea era de li-chidare rapidă a tuturor societăţilor comerciale cu pierderi, care nu-și pot onora obligaţiile financiare faţă de furnizori, bugetul de stat și de asigurări. Era o analiză economică la rece care nu ţinea seama de situaţia concretă din ţară, de efectele dezas-truoase pe care le-ar provoca asupra întregii societăţi, pe termen mediu și lung, punerea în aplicare a măsurilor propuse de aceste organisme finan-ciare internaţionale. În 1993, când se purtau aceste discuţii, aproape întreaga economie se afla în blocaj financiar, mai bine de jumătate din industrie își închisese porţile (în pri-mii trei ani de după revoluţie se pro-dusese deja o restructurare, invo-luntară, haotică), agricultura se afla

în plină criză, nemaiputând să asi-gure securitatea alimentaţiei popu-laţiei, subcapitalizarea societăţilor comerciale atinsese cote alarmante (creditul pentru producţie depășea, în medie, 75% din necesarul de ca-pital circulant) în mare parte și ca efect al practicării de dobânzi real pozitive exagerate timp de trei ani. Şi nu uitaţi că economia ajunsese în această stare după punerea în apli-care de către guvernanţi a măsurilor impuse prin acorduri de către FMI și Banca Mondială.”

“Am privatizat 2800 de unităţi și, mă rog, se poate comenta că au fost multe sau că au fost puţine, dar cri-teriul nu a fost numărul lor, ci opor-tunitatea de a le privatiza, creșterea producţiei, a calităţii acesteia în condiţii superioare de profitabi-litate. Nu mi-aș fi putut permite în niciun caz să scot la privatizare societăţile cele mai profitabile, să scot la vânzare fabricile de ciment care făceau două sute de miliarde profit pe an și să le dau unui investi-tor strategic. Trebuie să spun ori de câte ori am prilejul că aceste soci-etăţi trebuiau scoase la momentul oportun la privatizare, respectiv când ar fi existat condiţii de partici-pare a capitalului autohton la acest proces și prin ofertă publică și în orice caz printr-o formulă adecvată care să conducă la spargerea mo-nopolului. Mai ales că la fabricile de ciment – ca să rămân doar la acest exemplu – nu era nevoie de inves-tiţii deosebite, poate de câteva mi-lioane de dolari ca să fie cumpărate filtrele pentru a diminua poluarea. Am realizat că este o crimă să dai din mână societăţile cele mai pro-fitabile, să faci ceea ce a spus la un moment dat Florin Georgescu des-pre ceea ce se întâmplă acum, re-spectiv că «se naţionalizează pier-derile și se privatizează profiturile». Mi se cerea atunci – și iată că după aceea s-a și realizat – să facem pri-

vatizarea la normă, conform unui plan, fără să privesc în perspectivă, să văd în ce măsură este profitabil pentru economia naţională.”

“România, la începutul lui 1995, începuse să aibă o imagine excelen-tă în mediile politice occidentale și mai ales pe piaţa privată de capi-tal. Deci, se impunea să procedăm ca celelalte ţări, Ungaria, Polonia, Cehia, să ieșim pe piaţa privată de capital de unde să luăm două, trei miliarde de dolari, bani pe care să-i introducem în totalitate în re-zerva valutară a statului pentru a da încredere în moneda naţională. Era o măsură obligatorie, pe care alţii au realizat-o, fiindcă în acest fel puteam ieși de sub dependen-ţa totală de FMI și Banca Mondială. (…) Am avut discuţii destul de dure cu guvernatorul Băncii Naţionale, discuţii care nu au dat rezultate. Sigur, Banca Naţională n-a spus nu, de altfel o și ajutasem să poată ieși pe o astfel de piaţă, cu ajutorul ambasadorului nostru în Japonia, domnul Dijmărescu, cu care am colaborat personal pentru a intra

în legătură cu societatea financiară Nomura. Nu s-a spus deci un «nu» ferm, dar m-a deranjat enorm – și o spun pentru prima oară – faptul că în urma acestei discuţii într-un cerc restrâns, care avea un caracter oa-recum confidenţial, reprezentantul misiunii FMI a venit urgent la Bucu-rești. Cineva îl informase că premie-rul forţează ieșirea pe piaţa privată de capital. L-am întrebat de ce este interesat de această problemă, i-am explicat că rolul său este să-și vadă de atribuţiile pe care le are, că FMI și Banca Mondială sunt totuși bănci internaţionale, unde și ţara noastră este acţionar și că nu au dreptul de a trage la răspundere guvernul pen-tru intenţia de a atrage și alte surse financiare externe. Discuţia s-a în-chis foarte rapid.”

Fragmente extrase din cartea “Ro-mânia – jocuri de interese”, interviu cu fostul prim-ministru Nicolae Vă-căroiu, realizat de ziaristul Gheor-ghe Smeoreanu.

Apărută în 10.000 de exemplare, în 1998, cartea nu se mai găsește.

Sursa: inforor.com

Nicolae Văcăroiu descrie jaful metodic practicat de FMI şi Banca Mondială în ROMÂNIA

Parlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţi-lor din România au introdus câteva amendamente la Codul Penal care îi scot din categoria funcţionarilor publici pe pre-ședintele ţării, pe parlamentari și profesiile liberale. Legea a fost votata în plenul Camerei Deputaţilor, care este camera decizională.

Potrivit documentelor pu-blicate de Camera Deputaţilor, deputaţii juriști au adus amen-damente prin care să modifice „Conflictul de interese” din Codul penal și au scăzut și pedeapsa maximă pentru conflictul de inte-rese de la 5 ani la 3 ani de închisoare. Modificările au fost făcute într-o propunere legislativă privind modificarea și completarea Codului Penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu mo-dificările și completările ulterioare.

Totodată, parlamentarii, președintele și profesiile liberale au fost scoase din rândul funcţionarilor publici. Prin scoaterea par-lamentarilor din rândul funcţionarilor publici aceștia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar și alte fapte, cum ar fi conflictul de interese.

Mai exista un efect al modifică-rilor aduse Codului Penal. Potrivit HotNews.ro, acei parlamentari care și-au angajat rudele pe cabinet (cele 19 cazuri sesizate de ANI la Parchet) vor scăpa de acuzaţii, fapta fiind practic dezincriminată. 14 cazuri nu vor mai fi trimise în judecată, iar ce-lelalte cinci vor primi cel mai proba-bil achitare, beneficiind de legea pe-nală favorabilă, susţin sursele citate.

Potrivit lui Horia Georgescu, pre-ședintele Agenţiei Naţionale de In-tegritate, noile modificări aruncă în

aer dosarele penale privind conflictul de interese.„Conflictul de interese pentru membrii Parlamentului urmea-

ză să fie dezincriminat prin amendamente la Codul Penal aflate pe ordinea de zi a ședinţei de plen. Senatorii și deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective și nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de par-chet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiati-vă care dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene și NATO”, a arătat Horia Georgescu.

Sursa: evz.ro

MODIFICAREA CODULUI PENAL

Parlamentarii şi-au votat superimunitatea

13 DECEMBRIE 20136F L U X Comentarii

Urmare din pag. 1Am văzut că, în urma acestei de-

cizii, unii deja se apucă să iasă din componenţa Republicii Moldo-va, să organizeze referendumuri. Desigur, toate acestea nu se vor întâmpla, cel puţin, acum. Deo-camdată, decizia Curţii va întări poziţiile în societate ale formaţiu-nilor de extremă stângă, care sunt antiromânești și antieuropene. Tot așa, își vor consolida poziţiile pe segmentul lor de electorat cele două grupuri liberale rivale, libe-ralii lui Mihai Ghimpu și liberalii reformatori ai lui Ion Hadârcă, care au sesizat Curtea Constituţională în problema denumirii limbii. Dar societatea moldoveană nu va avea decât de pierdut de pe urma aces-tei decizii, pentru că, iarăși, atenţia ei va fi deturnată de la probleme-le pe care urmează să le decidă în mod urgent și care ameninţă existenţa Republicii Moldova ca stat. Nu le vom enumera aici, toa-tă lumea le știe: de la problemele sistemului educaţional, care edu-că tineri ce știu doar să dea și să ia șpagă, la cele economice, care duc la depopularea ţării.

În mod evident, conflictul iden-titar din Republica Moldova este un mare noroc pentru unii. Acest conflict le permite să se menţină în atenţia opiniei publice, să ia voturi la alegeri, le asigură fotolii moi de miniștri și de deputaţi și, nu în ultimul rând, le aduce mulţi, mulţi bani. Dacă acest conflict ar dispărea, ei ar rămâne cu fundul pe gheaţă. De aceea, ei vor face totul ca acest conflict identitar, ce ţine de denumirea naţiunii titulare din Republica Moldova și de denu-mirea limbii vorbită de aceasta, să dăinuie, să se perpetueze veșnic.

Să aducem un exemplu. La în-ceputul acestei săptămâni, depu-tatul comunist Grigori Petrenco a fost invitat la o dezbatere televi-zată, alături de deputatul liberal Valeriu Munteanu și de parlamen-tarul liberal reformat Ana Guţu. Ul-timii doi sunt și autorii sesizărilor depuse la Curtea Constituţională. În cadrul dezbaterilor, deputatul comunist a făcut o declaraţie bom-bă. El a spus franc că limba moldo-venească, pentru care pledează comuniștii, este, de fapt, limba română. Să-l cităm cu exactitate: „Nu avem două limbi diferite. Lim-ba este una și aceeași. Limba este identică. Noi totdeauna am avut această poziţie. Dar există două denumiri. Asta este poziţia parti-dului (Partidul Comuniștilor din

Republica Moldova – n.n.). Limba e aceeași. În România ea se nu-mește română, în Moldova ea se numește limba moldovenească”.

Dimitrie Cantemir: Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească

În mod evident că declaraţia lui Petrenco și poziţia adoptată de comuniști de această dată în problema limbii poate servi drept baza unui consens în societate în problema limbii. Mai ales că este o poziţie perfect valabilă, în confor-mitate cu realitatea și cu rigorile știinţifice. Așa e: limba moldove-nească există, ea este vorbită în Republica Moldova și a fost vorbi-tă în Moldova medievală, despre asta au scris și cronicarii. Ea nu există ca limbă distinctă de limba română, care la fel este pomenită în cronicile medievale moldove-nești. Mai ales că, sute de ani în urmă, când făceau referire la lim-ba vorbită în Ţara Moldova, aceiași cronicari i-au spus și română, și moldovenească. Iată ce spune în „Hronicul vechimii a romano-mol-do-vlahilor” (1717-1723), Dimitrie Cantemir, care este enciclopedist, care este universal, care este re-cunoscut de toţi, și la Chișinău, și la București, și la Moscova: „… Aratăsă pre scurt precum neamul moldovenilor, muntenilor, arde-lenilor, care cu toţii cu un nume de obște români se cheamă, să fie din rodul său hireși romani…”, ,,…Noi, moldovenii, LA FEL NE SPU-NEM ROMÂNI, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci ROMÂNEASCĂ, astfel că, dacă

vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: „Scis moldavice?”, ci „ŞTII ROMÂ-NEŞTE?”, adică (în latinește): „Scis Romanice?”, „… chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinu-turi de căpetenie, totuși, toţi se cheamă cu același nume de RO-MÂNI, dispreţuind, adică dând de-o parte numele de VALAHI, care le-a fost dat de către popoa-rele barbare”.

În altă lucrare a sa, „Descrie-rea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scria: „Așadar, întregul nostru neam românesc se vădește printr-o tradiţie veșnică parcă, a-și trage începutul din cetăţeni romani… Chiar dacă acest neam a fost îm-părţit în trei ţinuturi…, totuși, toţi se cheamă cu același nume de ro-mâni, dispreţuind… numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare… Noi, mol-dovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească…, ci românească, astfel că dacă vrem să-l întrebăm pe un strein de știe limba noastră, nu-l întrebăm „știi moldovenește” ci „știi românește?”.

Din ceea ce ne relatează Dimitrie Cantemir reiese clar că în Moldova medievală, Moldova timpului său, se foloseau ambele sintagme. În relaţiile cu străinii era preferată sintagma de „limbă română” de-cât cea de „limbă moldovenească”, pentru că cuprindea un areal ling-vistic mai mare, incluzând și cele-lalte principate românești, te făcea mai reprezentativ.

De ce societatea moldovenească și clasa ei politică nu ar accepta un astfel de compromis, să spună că limba pe care o vorbește este „ro-mână (moldovenească)” sau „mol-dovenească (română)”, sau să-i spună chiar „moldo-română”.

În loc să aplaude poziţia adopta-tă de Petrenco, care a recunoscut public ceea ce promotorii limbii române din Republica Moldova susţin de 20 de ani, că limba mol-dovenească este limba română, Ana Guţu și Valeriu Munteanu au luat în răspăr declaraţiile făcute de Petrenco. De ce? Oare nu pen-tru că lor le convine ca această situaţie, că disputa cu deputatul comunist Petrenco, cu PCRM, în general, este foarte profitabilă pentru acești doi liberali și pentru ceilalţi tovarăși de-ai lor de ideolo-gie?

Hai să ne imaginăm cine ar fi Ana Guţu și Valeriu Munteanu dacă în Republica Moldova nu ar exista problema identitară? Ar mai fi ei

deputaţi? În mod sigur că nu. Ar fi niște nimeni, pentru că nu sunt ca-pabili de nimic, doar de speculaţii ideologice cu iz identitar. Ei sunt exact ceea ce descria Eminescu, pe 4 ianuarie 1881, cu referire la clasa guvernantă a României din acea vreme. Şi pentru că l-am citat pe Cantemir, îl vom cita și pe Emi-nescu.

Mihai Eminescu: Patologia societăţii noastre

„Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasă și partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, prin-cipiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au sur-pat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă gu-vernantă s-au ridicat, fără tradiţi-uni și fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul și baza naţionalităţii noastre, nu-și găsește conștiinţa raporturilor politice cu cei ce o gu-vernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambi-

ţiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pen-tru toate interesele cele mai vul-gare și cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei și numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult și ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private.

Ca dovadă a acestei stări de lu-cruri, a acestei tendenţe morale, și ca rezultat, avem distribuirea funcţiunilor publice, a oficiilor și întreprinderilor de tot felul. Nici-odată în ţara noastră nu s-a văzut clasă guvernantă mai prosperă, mai gras retribuită și mai îngrășată ca clasa guvernantă de astăzi, ră-sărită din pământ fără să ne putem da samă cum, pe când generalita-tea oamenilor de muncă suferă de strâmtorare.

Noi privim această stare de lu-cruri ca o degradare, ca o depra-vaţie a moravurilor publice care, deși profită unor indivizi, nu poate profita nici chiar partidului poli-tic ce se bucură de putere. Cu un contingent politic astfel educat ţara nu poate aștepta destinuri strălucite, nici poate spera un gu-vern tare și solid, care să întemeie-ze instituţiunile și prin ele să dea acţiunii noastre exterioare tăria de care avem nevoie. Alterarea mora-vurilor publice este o cauză de de-gradare a moravurilor private, și consecuenţa neapărată este că ca-racterul naţional se strică și pute-rea statului slăbește. Un stat unde funcţiunile publice se exploatea-ză de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp.

Noi avem trebuinţă, mai mult decât altădată și decât oricare alt stat congener din Peninsula Bal-canică, să stabilim un guvern na-ţional, serios și tare, să ne punem în poziţiune de-a putea exercita o acţiune decisivă în politica orien-tală”.

E lung citatul din Eminescu, dar edificator și merită să fie parcurs pentru a înţelege ce reprezintă clasa politică de astăzi din Repu-blica Moldova. Lumea trebuie să înţeleagă asta pentru ca să încete-ze să mai fie ostaticul acestei clase politice. Şi abia atunci vom putea să ne mișcăm încet-încet spre nor-malitate. Atunci vom putea spune și noi că nu mai distrugem, ci zi-dim.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Limba română ca prilej de demagogie şi speculă politică

13 DECEMBRIE 2013 7 F L U XComentarii

Câteva idei pe care am vrut să le punctez în emisiune și pe care nu știu cât am reușit. Scurt.

Un astfel de proiect de ţară, sin-gurul nostru proiect postcomunist anunţat, pentru că proiectele UE & NATO nu sunt proiectele noastre, ci niște proiecte externe, la care am aderat, este anunţat fără a ni se oferi nicio explicaţie. O petardă, o fumigenă de la care lăcrimăm, arun-cată de Președinte cu un scop, mai degrabă, electoral. Basarabia este o vacă bună de muls pentru că alegă-torul cu pașaport românesc de din-colo de Prut este un votant fidel al grupului Băsescu. Președintele știe bine acest lucru. Avem un proiect, domnule Băsescu? Ne puteţi arata măcar o pagină scrisă despre cum arată pașii minimi care trebuie fă-cuţi în vederea realizării acestui pro-iect? Mâine poate doriţi să refaceţi Dacia Mare sau poate chiar Bizanţul. Să o facem, dar poate ne daţi și ceva palpabil, descriptibil, măsurabil și raţional. Sau și mai bine, poate participăm și noi, cetăţenii, la acest proiect sau noi suntem doar carne de tun buni doar la robie și război?

Bun. Dar ce vor zice Comisarii Po-porului de la Bruxelles fără de care nu mișcă nimic în front aici? Mă tem că la prima mârâială vom face ce fa-cem de obicei: vom sta drepţi, vom executa și vom semna în alb orice ne cer ei.

Dar oare ce părere vor avea des-pre acest proiect cămătarii de la FMI, fără de care nu stabilim nici preţul la pâine? Bancherii, știm bine, au în acest moment cel mai greu cuvânt de spus. Oare de ce? România se

comportă de ceva vreme ca o sim-plă gubernie a Bruxellesului & FMI. Nu cred că România poate avea cu-raj și resurse să-și propună un pro-iect fără acordul celor de la centru.

Dar ce spun liderii politici de la Chișinău? Au spus unanim NU. Ei nu vor, firește, să-și piardă privilegiile și au anunţat că au un alt proiect de stat: independenţă, integrare în UE, bunăstare etc. Nu vor nicio Unire. Citiţi declaraţiile prim-ministrului Leancă, ale președintelui Timofti și ale liderilor partidelor de guver-nare Filat și Lupu. Un NU răspicat. Opoziţia spune un NU și mai radical. Dar are și România din când în când complexele ei de „frate mai mare”.

Ştim ce vrea populaţia din cele două ţări? Să întrebăm cetăţenii ce-lor două ţări, nu să facem sondaje pe colţul mesei. Să facem un refe-rendum…

Dacă cetăţenii celor două ţări își doresc Unirea, de ce nicio forţă po-litică din RO sau RM nu-și asumă un astfel de proiect ca program politic? Banal de simplu: nu vor fi votaţi. Altele sunt priorităţile, problemele, urgenţele și realităţile celor două ţări. Partidul Liberal din RM, care mai flutură ideea unirii pe la TV, fluc-tuează între 7 și 10 %. Ăsta e nucleul dur al unioniștilor din RM. În rest, ideea care domină în RM la mai toa-te nivelele este cea statalistă. Vreau să văd o forţă politică care-și asumă un astfel de proiect. Nu veţi vedea curând așa ceva. Avem însă Alianţa pentru Integrarea Europeană pen-tru că UE este mirajul la care visează o majoritate confortabilă. Dar nu se știe până când.

Cum putem acorda credit unei eli-te politice românești care de câţiva ani de zile tot promite 100 de mili-oane de euro Republicii Moldova, bani care s-au pierdut prin tratate, ministere, comisii etc.? Cert este că aceasta dovedește o incapacitate a României de a gestiona minime probleme și fonduri financiare. Des-pre ce proiect de ţară vorbim?

Cum e posibil să anunţăm cu sur-le și trâmbiţe un simplu gazoduct de la Iași la Ungheni și să nu fim ca-pabili să-l facem de atâta timp? Nu putem suda și monta câteva ţevi pe un spaţiu atât de mic? Cum poţi să acorzi credit unei elite politice care nu e capabilă să realizeze un banal proiect?

Era să uit de faimoasele consulate românești din Moldova. Se spune că ambasadele și consulatele sunt ima-ginea ţării pe care o reprezintă. E prima instituţie cu care se intersec-tează un cetăţean al unei alte ţări. Eu, personal, m-am săturat să aud plângeri cu nemiluita de la rude, prieteni, cunoștinţe. Toţi se plâng de tratamentul inuman la care sunt supuși. Am cel puţin cinci prieteni care au zis că nu vor mai călca în via-ţa lor în aceste consulate românești. Își iau vize de la bulgari, unguri, ger-mani, francezi. Nu mai vor să aibă de-a face cu consulatele românești. Oare de ce? Şi vorbim de oameni care știu să lupte pentru dreptu-rile lor, oameni cu stare și umblaţi în lume. Nu vreau să-mi imaginez cum sunt trataţi oamenii veniţi de pe la ţară… Ultimul exemplu este al amicului Dumitru Crudu. Dacă nu putem să facem să funcţioneze un amărât de consulat, la ce proiect de ţară visează președintele Băsescu? Să dovedim mai întâi că știm să fa-cem să funcţioneze un ghișeu.

Avem însă și un proiect reușit: bursele nenumărate acordate ele-vilor și studenţilor din RM. Din 90, chiar dacă cu anumite probleme, acest proiect este cel mai consistent proiect al RO în relaţia cu RM. Din păcate, nimeni nu a gândit un pas mai departe și nu l-a dezvoltat.

Realitatea este că avem o ţară care nu-și poate număra propriii săi cetăţenii, care nu e capabilă să organizeze un elementar recensă-mânt și care nu ne poate oferi date minime despre propriii săi cetăţeni: câţi mai suntem, pe unde mai sun-tem, cu ce ne ocupăm etc. Cum ar putea o astfel de ţară să ne spună care sunt problemele reale ale RM, un stat vecin și independent? Ştie cineva la Cotroceni că RM este un spaţiu care și-a construit moder-nitatea, așa fragilă cum e ea, apar-ţinând unor state precum Rusia Ţaristă și URSS și doar câţiva ani României? Își pune cineva proble-ma că aceasta presupune un alt tip de organizare, infrastructură, con-strucţie socială, mentalitate, cultu-ră urbană etc.? De minorităţile cu problemele lor, nu mai vorbesc. Se întreabă cineva de ce doar 5% din românofoni se consideră români și 95% moldoveni (2004) sau 15% la 85% într-o altă variantă? Anali-zează în profunzime cineva aceste date? Mă îndoiesc. Nouă ne place să vorbim doar despre identitatea

naţională și uităm sau ignorăm multiplele identităţi care ne pot crea mari probleme: identităţi po-litice, sociale, religioase, culturale etc. Mare atenţie și cu fantasmele identităţii naţionale: elita Basara-biei a fost doar parţial prezentă la proiectul de construcţie naţională a sec. 19, iar ce avem azi în Basarabia este, mai degrabă, un produs naţio-nal sovietic combinat cu mitologia naţional-românească a sec. 19. E o temă sensibilă și destul de compli-cată care trebuie analizată atent. Cunoaște cineva la București, în afara câtorva specialiști, aceste pro-bleme? De problema migraţiei, for-ţei de muncă, pensionarilor nu mai spun nimic. Chiar dacă seamănă cu problemele din RO, lucrurile stau di-ferit. Cine poate face un proiect de ţară de o astfel de anvergură, când în loc să avem instituţii serioase de cercetare pe zona respectivă, noi ne informăm din povești și poezii. Rușii produc studii și analize pe RM mult mai bune. Oare de ce? Marea parte a așa-zișilor experţi pe Mol-dova nu cunosc decât drumul de la aeroport la hotelurile scumpe din centrul orașului, de la restaurantele pretenţioase, unde mănâncă numai „expaţii” și noii ciocoi moldoveni – între timp, declaraţi eurociocoi – la beciurile cu vinuri vechi de la Cri-cova sau Mileștii Mici. Aceștia să ne facă proiectul de ţară? Un astfel de proiect va fi un proiect pentru euro-ciocoi care în bună tradiţie a vechi-lor ciocoi își vor abandona marea parte a cetăţenilor în vederea rea-lizării unui proiect pentru interesul propriului grup. Majoritatea cetă-ţenilor nu au loc într-un astfel de proiect. Am mai trecut prin astfel de proiecte.

Da, avem un precedent al unui astfel de proiect: Unirea de la 1918. Romantic, entuziast, problematic. Avem o evaluare a modului în care s-a derulat acest proiect cu date concrete? Administraţie, economie, agricultură etc. Nu. Oare are un con-ţinut real ameninţarea românească – „Basarabia te mănâncă!” sau cea moldovenească – „cel mai bine a fost când rușii plecaseră, iar româ-nii încă nu sosiseră!”. Cum a admi-nistrat România acest teritoriu, ce a lăsat în urmă? E în folosul nostru să analizăm lucid și fără emfază și ro-mantisme ieftine.

Dar poate vreţi să știţi cum se cheltuiesc banii publici care „pre-gătesc” un astfel de proiect posibil? Catastrofal! Avem Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP) prin care merg bani spre grupuri-le românilor de afară. Marea parte pleacă în RM. Pe ce se duc? Să vă

dau un exemplu (sursa Victoria Sto-iciu): „În anul 2010, 94 000 de euro din bugetul DRP au reprezentat fi-nanţări direcţionate către Mitropo-lia Basarabiei (faţă de 35 000 euro pentru proiecte culturale și educaţi-onale): susţinerea financiară pentru plata onorariilor preoţilor slujitori, sprijinirea centrului administrativ al Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române prin „achiziţio-narea unui autoturism care va fi fo-losit pentru eficientizarea activităţii centrului eparhial”. Iată și câteva mostre de proiecte educaţional-cul-turale: editarea volumului „Crime-le regimului totalitar comunist în RASSM (1924-1940) și RSSM (1940-1941 și 1944-1989)” sau sprijinirea simpozionului „Anul 1940 în istoria românilor”, organizat „cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la drama-ticele evenimente ale anului 1940 pentru destinul românilor”.

De ce se duc banii în aceste zone și nu spre niște nevoi reale și cu ade-vărat importante? Simplu. Politicie-nii de la București folosesc resurse pentru a-și hrăni nucleele centrale ale clientelismului politic care pot aduce voturi și sprijin politic. Şi firește, în așa-zisa „zonă educaţio-nală & culturală”. „Românii de pro-fesie” care trăiesc binișor din aceste surse și fac mult zgomot la timpul potrivit trebuie întreţinuţi. Patrio-tismul în zona noastră are un preţ și se numără de multe ori în bani. E o miză proastă, e un joc foarte prost al statului Român care are un talent de a miza pe „cai morţi”. Așa nu poţi construi nimic solid: oricând poate veni cineva care să plătească mai bine sau poate schimba „patrioţii”. Toate aceste lucruri trebuie regân-dite, dar elita noastră politică nu e capabilă să gândească strategic și tactic, nu e capabilă să construiască proiecte minime. Dar vrem un nou proiect de ţară: România Mare – 2. Vast proiect.

Președintele Băsescu poate scoa-te multe fumigene. El este un politi-cian cinic, fără scrupule și ne va mai oferi surprize. Înainte, discursul po-pulist și naţionalist de acest tip era apanajul partidului România Mare. Acum, el este monopolizat de Co-troceni. Moldovenii sunt oameni ini-moși, foarte sensibili, că au învăţat-o de la ruși și varsă ușor lacrimi. Dar sunt și iuţi la mânie, cum ne spune cronicarul. Însă înţeleptul ne spune ceva și mai important: nu plângeţi, nu râdeţi, nu disperaţi, ci înţelegeţi. Şi mai ales, nu credeţi în ciocoii noi sau vechi, chiar dacă acum și-au pus pe frunte prefixul Euro. Fiţi vigilenţi!

Vasile ERNUSursa: platzforma.md

Unirea Basarabiei cu România se amână. EuroCiocoii şi Unirea

Am fost invitat la TVR1 la emisiunea „Între bine şi rău”, la o dezbatere pe tema: Unirea cu Basarabia. Toţi invitaţii făceau parte cam din acelaşi grup politic: o viziune libe-rală, cu puternic accent de sec.19, centrată pe etnicism, ornat cu atribuirea unui rol civilizator „european” „patri-ei Mamă” faţă de „copilul mai mic” dinspre Est, Basara-bia. Eu am fost adus, probabil, pe post de oaie neagră: pentru a ne juca de-a diversitatea. Totul a pornit de la declaraţia Preşedintelui Băsescu care a anunţat un nou proiect de ţară: unirea Republicii Moldova cu România.

13 DECEMBRIE 20138F L U X

Presa oficială din Coreea de Nord a difuzat luni, 9 decembrie, fotografii cu unchiul liderului Kim Jong-un înlăturat de pe scaun de către poliţie în timpul unei reuniuni, imagini neobişnuite pentru această ţară, ce evidenţiază decăderea bruscă a celui care era considerat numărul doi în ierarhia de la Phenian.

Coreea de Nord a confirmat în cursul dimineţii de luni demiterea influentului unchi, eminenţa gri a regimului, care a fost acuzat că este un insurgent corupt, un bărbat afe-meiat și un toxicoman.

Potrivit agenţiei de presă KCNA, unul dintre principalele canale ale propagandei regimului comunist, Jang a fost demis pentru că a comis „acte criminale” și a condus un grup „contrarevoluţionar”.

Înlăturarea acestui demnitar și executarea a doi dintre consilierii săi apropiaţi au fost anunţate săptămâ-na trecută de serviciile de informaţii sud-coreene. Televiziunea publi-că – singura existentă în Coreea de Nord – a difuzat două fotografii ale lui Jang Song-Thaek, unde poate fi văzut cum este smuls din scaun de doi bărbaţi în uniformă, în timpul a ceea ce pare a fi o adunare politică, sub privirile înmărmurite ale înalţi-lor demnitari.

Este extrem de rar în Coreea de Nord să se facă publice imagini în care sunt umiliţi oficiali de rang înalt. Mișcarea este considerată ul-timul pas al „liderului suprem” Kim Jong-un de a-și consolida puterea prin înlăturarea unchiului său, confi-dentul tatălui său, din sfera condu-cerii.

Prin demiterea rușinoasă a aces-tuia, Kim Jong-un „decapitează” ve-chea gardă de lideri de la Phenian, în funcţii de pe vremea tatălui său, Kim Jong-il, pentru a-și instaura noii locotenenţi, spun analiștii.

Alte imagini, publicate de televi-ziunea nord-coreeană, îl arată pe liderul Kim Jong-un în timp ce pri-vește nonșalant adunarea de pe un

podium și înconjurat de alţi oficiali de rang înalt a partidului, între care Kim Yong-Nam, președintele ţării (titlu onorific), și Choe Ryong-Hae, confidentul liderului nord-coreean.

Căderea din graţie a lui Jan Song Thaek marchează un punct fără precedent pentru Coreea de Nord. Alături de soţia acestuia, Kim Kyong Hu, unchiul lui Kim Jong-un era con-siderat „paznicul dinastiei Kim” și de multe ori i s-a atribuit puterea, ne-potul său fiind văzut, mai degrabă, drept paravan.

Cea mai recentă astfel de situaţie a avut loc în primăvară, în contextul unei acutizări a retoricii antiameri-cane a Coreii de Nord, care-i ame-ninţa constant cu „focul nuclear” pe americani și pe sud-coreeni.

Atunci, la fiecare apariţie publică, Kim Jong-un era însoţit de cuplul Kim Kyong Hu și Jan Song Thaek, un-chiul și mătușa sa, ambii în vârstă de 66 de ani. Cei doi au fost aleși perso-nal de Kim Jong-il, fostul lider nord-coreean, pentru a-i ajuta fiul să-și consolideze autoritatea. Mătușa sa este ușor de recunoscut: aproape fără excepţie, ea este singura femeie în fotografiile oficiale de la Phenian. Ea conduce Departamentul pentru Organizare și Ghidare.

Soţul ei, care a fost cel mai apro-piat confident al defunctului lider Kim Jong-il, era vicepreședintele Comisiei pentru Apărare Naţională și este omul de legătură cu China, al cărei sprijin reprezintă încă perfuzi-ile care ţin în viaţă economia nord-coreeană.

Însă misiunea primordială a cu-plului era asigurarea continuită-

ţii dinastiei Kim, iar pentru asta ei trebuie să-i creeze lui Kim Jong-un imaginea unui lider dur, ferm, care înspăimântă Vestul.

Dinastia Kim a venit la putere în 1948, când Kim Il-sung a preluat frâ-iele puterii și a devenit „Președintele Etern”. Nepotul său, cunoscut acum ca „Liderul Suprem” – formulă de adresare folosită și de Fidel Castro în mesajul pe care i l-a transmis, face eforturi pentru a se asemăna chiar și fizic cu bunicul său.

Ca fiică a primului lider al ţării, sora celui de-al doilea și acum mătușa celui de-al treilea, Kim Kyong Hu a fost o figură politică înaltă în ultimele patru de-cenii. A dispărut din viaţa publică în pe-rioada 2003-2009, aparent căzând din graţiile familiei. În 2010 însă a reapărut mai puternică decât niciodată și a fost făcută general cu patru stele în același an.

Jang Song-thaek, personajele-cheie ale puterii de la PhenianUnchiul liderului nord-coreean

Kim Jong-un a fost prezentat mult timp ca mentorul său. Jang Song-thaek, soţul surorii lui Kim Jong-il, a fost timp de decenii unul dintre personajele-cheie ale puterii de la Phenian, exercitate de trei generaţii de către familia Kim (bunicul, tatăl și fiul), de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până în prezent. El a ghidat primii pași ai nepotului său la conducerea ţării.

Considerat numărul doi în cadrul regimului de unii experţi, el era, în opinia altora, regentul lui Kim Jong-un care, în vârstă de aproximativ 30 de ani, nu avea experienţa necesară să exercite puterea într-un stat în-chis, asaltat în mod constant.

Yang Moo-jin, un profesor la Uni-versitatea pentru studii nord-coree-ne de la Seul, evocă îndepărtarea lui Jang Song-thaek ca pe „cea mai im-portantă acţiune politică din Coreea

de Nord de la instalarea la putere a lui Kim Jong-un”.

„Jang (Song-thaek) a jucat un rol crucial, ajutându-l pe Kim Jong-un să își instaleze puterea după moar-tea tatălui său, servindu-i ca men-tor”, subliniază el.

Kim Jong-un a preluat locul tatălui său, Kim Jong-il, mort în decembrie 2011 în urma unei crize cardiace. La rândul său, Kim Jong-il a condus Co-reea stalinistă de la decesul, în 1994, al tatălui său, Kim Il-sung, fondato-rul Republicii Populare Democratice Coreea (RPDC), în 1948.

Susţinător al reformelor economice Probabil victimă a unei prime

epurări, în anii ’70 ai secului trecut, Jang Song-thaek a căzut în dizgraţie în 2004, sub acuzaţia de corupţie, obișnuită în jocul puterii în Coreea de Nord.

Trimis la „reeducare” ca oţelar, el a fost reabilitat anul următor și a fost promovat în 2007 la conducerea ad-ministraţiei Partidului Muncitorilor, un lucru care i-a oferit putere asupra poliţiei și justiţiei.

El și-a sporit influenţa în mod con-siderabil după atacul cerebral suferit de Kim Jong-il în 2008, dar și după moartea acestuia, trei ani mai târziu. Însă Jang Song-thaek era prezentat în străinătate ca un moderat, chiar ca un reformator, cel puţin în plan economic. Interminabila confrunta-re dintre Phenian, pe de o parte, și Seul și aliaţii săi, pe de altă parte, cu privire la programul nuclear nord-coreean au putut să joace un rol în

destituirea sa, sunt de părere unii specialiști.

„Jang (Song-thaek) a vizitat Core-ea de Sud, unde a putut să își facă o idee despre societatea capitalistă, și a asistat, totodată, la schimbările din China”, relevă Kim Yong-hyun de la Universitatea Dongguk de la Seul.

„Era personalitatea cea mai dispu-să să militeze agresiv pentru intro-ducerea unor reforme și deschiderea regimului nord-coreean”, adaugă el. Jang Song-thaek ar fi putut să piar-dă în conflictul cu Choe Ryong-hae, un militar de rang înalt și șeful „Biro-ului Politic” al Armatei Populare din Coreea, pe care Kim Jong-un l-a în-sărcinat recent să îl reprezinte la Bei-jing. Experţi contactaţi de către AFP au opinii foarte împărţite cu privire la faptul dacă îndepărtarea lui Jang Song-thaek, la care Kim Jong-un ar fi putut să fie nevoit să recurgă, îi va slăbi sau îi va consolida puterea per-sonală.

În opinia lui Cheong Seong-chang, de la Institutul Sejong, „Kim Jong-un controlează ferm puterea” după destituirea unchiului său, care probabil a format împreună cu apro-piaţii săi executaţi „un clan politic separat”, reprezentând o ameninţa-re la adresa tânărului Kim Jong-un.

Soţia lui Jang Song-thaek și, toto-dată, sora lui Kim Jong-il, Kyong-hui, în vârstă de 67 de ani, este, de ase-menea, un personaj central al regi-mului, de aproximativ 40 de ani. În septembrie 2010, ea a fost avansată la gradul de general cu patru stele, în același timp cu Kim Jong-un.

După adevarul.ro

Imagini cu unchiul „liderului suprem” în timp ce este înlăturat cu forţa de la o reuniune

Externe

CMYK

Liderul nord-coreean Kim Jong-un nu mai vrea să împartă puterea nici cu familia

13 DECEMBRIE 2013 9 F L U XExterne

CMYK

Progresul tranziţiei Europei de la combustibili fosili la energie rege-nerabilă este evident în modul în care s-a modificat mixul energetic al celor mai multe state europene. Această perioadă de tranziţie lasă în urmă cărbunele și pune accen-tul pe generarea energiei prin ar-derea gazelor naturale, un com-bustibil mai puţin poluant și care poate fi asigurat în cantităţi sufici-ente de Norvegia și Rusia.

Problema Europei este politica discriminatorie prin care Moscova își tratează clienţii, oferind condiţii mai favorabile ţărilor de la care are de câștigat mai mult decât bani – ţări precum Germania – și preţuri uriașe statelor – și nu puţine – care nu au altă sursă de gaze de-cât Rusia. În felul acesta, Kremlinul s-a asigurat că UE nu are o politică coerentă de reducere a dependen-ţei energetice și că își păstrează influenţa în Europa, mai ales asu-pra foștilor sateliţi comuniști din Europa de Est, unde ţări precum Bulgaria, Cehia și statele baltice depind aproape în totalitate de gazele rusești. Pe lângă preţurile discriminatorii, un alt efect nega-tiv al dependenţei de gazele ru-sești este vulnerabilitatea faţă de importurile din Rusia, fapt dovedit de penuriile de combustibil care au urmat suspendării livrărilor de gaze dinspre Rusia spre Europa. În 2009 mii de bulgari au rămas fără încălzire în miez de iarnă după o dispută între Rusia și Ucraina lega-tă de preţul gazelor.

Agresivitatea Rusiei maschează dependenţa ei de banii EuropeiDe ce această politică agresivă

a Moscovei? Pentru că în timp ce Europa este dependentă de ex-porturile rusești de energie, buge-tul Rusiei este dependent de veni-turile aduse de vânzarea de petrol și gaze către Europa, scrie revista Diplomatic Courier. Apoi Moscova încearcă să obţină acum maximul posibil, având în vedere că resur-sele aproape că au ajuns la maxi-mul de exploatare cu tehnologia actuală, învechită.

De asemenea, la nivel internaţi-onal creșterea preţurilor energiei și eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au avut ca rezultat mai mult sprijin financiar pentru cercetarea și dezvoltarea surselor alternative de energie, inclusiv energia solară, eoliană și hidro.

Având rezerve semnificative de combustibili fosili, Rusia nu a avut motive să finanţeze studii privind dezvoltarea tehnologiei și diversi-ficarea surselor de energie, ceea ce face ca economia să fie periculos de dependentă de hidrocarburi. Petrolul și gazele naturale contri-buie cu până la 80% la veniturile Rusiei din exporturi.

Creșterea rapidă a preţurilor pe-trolului și gazelor din anii 2000 i-a permis Rusiei să progreseze din

poziţia de stat aflat în 1998 în pra-gul colapsului financiar la o econo-mie cu creștere susţinută.

Iar Moscova insistă pe energie. Prin Gazprom, monopolul expor-turilor de gaze, Rusia își extinde reţeaua energetică la nivel interna-ţional. Compania face eforturi pen-tru a achiziţiona active energetice din Africa, inclusiv nucleare. State-le pe care Moscova le curtează sunt Algeria, Angola, Egipt, Namibia, Ni-geria, Libia și Africa de Sud.

Petrolul și gazele rusești au o pondere de peste 30% în importu-rile de combustibil ale Europei, însă sunt diferenţe majore între Vest și Est în privinţa dependenţei de energia din Rusia, remarcă Diplo-matic Courier. Deși cantitatea de gaze consumate de statele est-eu-ropene este mai mică în comparaţie cu, spre exemplu, cele ale Germa-niei sau Italiei, ele sunt mai depen-dente de importurile din Rusia.

De ce acceptă Germania, cea mai mare economie europeană, jocul Rusiei?În particular, Ucraina este vulne-

rabilă la întreruperea livrărilor din Rusia. Aceasta nu doar că este o ţară crucială în transportul gazelor rusești către Europa, pe aici tre-când 80% din gazele destinate ţă-rilor europene, dar, de asemenea, depinde de combustibilul rusesc pentru acoperirea consumului de energie și de veniturile din tarife-le de tranzit. Prin aceste pârghii

energetice Moscova își „îngenun-chează“ partenerii comerciali.

Lipsa de sprijin din partea Ber-linului este una dintre cauzele co-lapsului proiectului gazoductului Nabucco, susţinut de UE și SUA și care ar fi trebuit să reducă depen-denţa Europei de gazele rusești.

În schimb, Germania, cel mai mare consumator de energie din Europa, a încurajat construirea gazoductului rus Nord Stream ca-re-i furnizează acum gaze natura-le direct din Rusia. Germania are nevoie de gazele Rusiei, pe care Gazprom i le vinde mai ieftin decât statelor din Est, până când își duce la capăt reforma sectorului energi-ei, prin care vrea ca până în 2030 energia din surse regenerabile să ajungă la o pondere de 30% în total. Germania are însă și o sursă alternativă majoră de gaze, Norve-gia, la care estul nu are acces. Mai mult, E.ON, cel mai mare furnizor de gaze din Germania, a semnat anul acesta un contract de import cu compania canadiană Pieridae Energy în cadrul strategiei de a-și reduce dependenţa de achiziţiile din Rusia. Gazele canadiene vor fi vândute în Europa de Vest, inclu-siv Germania, potrivit Deutsche Welle.

Așadar, Rusia este pentru Ger-mania o sursă alternativă de ener-gie, una importantă totuși, iar relaţia dintre Rusia și Germania este una care se apropie de inter-dependenţă.

Pe de o parte, exporturile sunt esenţiale pentru dezvoltarea eco-nomică a Germaniei și de aceea au

nevoie de sprijin politic intern și extern.

Rusia reprezintă cea mai impor-tantă sursă de materii prime, de cărbune și petrol și o destinaţie tot mai importantă pentru expor-turile germane. Pe de altă parte, Rusia este presată de realităţi-le economice să-și modernizeze sectorul energetic și să-și reducă dependenţa de exporturile de ma-terii prime, iar pentru aceasta are nevoie de investiţiile și tehnologia Germaniei, scrie European Council on Foreign Relations.

Relaţia cu năbădăi a Bulgariei cu Rusia se bazează pe interese reciprocePrezentată ca un succes al Bulga-

riei în faţa Rusiei, inaugurarea sec-ţiunii bulgare, din această toamnă, a gazoductului rus South Stream a fost făcută în prezenţa ţarului ga-zelor naturale, Alexei Miller, șeful Gazprom. Politicienii bulgari s-au grăbit să spună că proiectul este profitabil în special pentru Bulgaria.

Dividendele ar urma să vină încă din primul an de funcţionare a ga-zoductului, în 2018 – ceva ce ni-ciun alt stat nu a putut obţine, deși acordurile iniţiale dintre Sofia și Gazprom prevedeau distribuirea dividendelor după 15 ani. De ase-menea, „taxele de tranzit au fost negociate astfel încât Bulgaria nu poate pierde nimic“, a spus minis-trul bulgar al Energiei, Dragomir Stoinev.

Proiectul ar crea 5.000 de locuri de muncă cu un efort minim din partea Bulgariei. Dar este greu de crezut că Miller s-ar fi deplasat la Sofia dacă mediul politic i-ar fi fost ostil. El a venit cu destule arme în arsenal. Compania rusă Atomstroyexport cere daune de un miliard de leva Sofiei după ce Bulgaria a renunţat la planul de a construi cu ajutor rusesc centrala nucleară de la Belene. Aceste da-une, spun experţii, Rusia le va ob-ţine în procesul de arbitraj în care atacă Bulgaria. Nu trebuie uitat că bulgarii au devenit mai cooperanţi referitor la gazoductul rus după ce Gazprom a ameninţat în urma unui conflict legat de proiectele energetice ruse din Bulgaria că va înlocui Bulgaria cu România.

Sursa: Ziarul Financiar

Războiul surd al Europei pentru energie şi al Rusiei pentru bani şi influenţă

Prin forţarea Ucrainei să întoarcă spatele Europei „din motive economice“ Rusia a demonstrat din nou cât de letale îi sunt cele două arme cu care îşi apără şi chiar extinde influenţa la nivel mondial şi asupra Uniunii Europene, anume comerţul şi, mai ales, ener-gia, iar aceasta într-un moment în care tranziţia către energie mai curată face Europa mai vulnerabilă.

13 DECEMBRIE 201310F L U X Cultur=

Miercuri, 11 decembrie, la Muzeul Național de Artă al Moldovei a avut loc conferinţa de presă consacrată celei de-a treia ediţii a Balului Brazi-lor de Crăciun.

Balul Brazilor de Crăciun este un proiect-concurs al cărui scop este încurajarea potenţialului tânăr creator şi al instituţiilor care îl cultivă, încurajarea viziunilor con-temporane şi încurajarea acestor viziuni. Din păcate, studenții acestor facultăți nu dispun de materiale ele-mentare pentru realizarea orelor practice.

Lucrările expuse reprezintă diferite idei originale ale tinerilor, transformate în … brazi, confecționați din di-verse materiale, de la bucăți din plastic, sticlă, chibrituri, stofe, bănuți, becuri, ceramică…

Expoziţia din acest an cuprinde 60 de brazi, realizaţi manual, în diverse tehnici, de către studenţii Academiei de Teatru, Muzică şi Arte Plastice şi Universitatea Tehni-că din Moldova. Vizitatorii vor avea posibilitatea să vo-teze, în baza biletului de intrare la expozițiile muzeului, pentru bradul preferat. Lucrarea care va acumula cele mai multe voturi ale vizitatorilor va fi desemnată câşti-gătoare în categoria „Ales de public”, creatorul acestei lucrări va primi un premiu de trei mii de lei. Pe 20 de-cembrie, în cadrul Balului Brazilor de Crăciun, cele mai frumoase lucrări vor fi licitate şi va fi desemnat câştigă-torul premiului „Cel mai frumos Brad de Crăciun”, auto-rul lucrării va primi un premiu bănesc în sumă de cinci mii de lei.

Beneficiarii ediției din anul trecut a Balului Brazilor de Crăciun au fost studenții Facultății de Arte Plasti-ce a AMTAP. Luminița Gorcinschi, reprezentanta Aca-demiei, a declarat în cadrul conferinței de presă că în urma licitației de anul trecut, cu banii adunați pe bra-

zii confecționați de studenți, au fost cumpărate două maşini de cusut, două surfilatoare, un fier de călcat mo-dern. Patru calculatoare, hârtie, rechizite indispensabile procesului de studiu şi pentru orele practice la faculta-tea de profil.

Organizatorii evenimentului sunt: jurnalista şi pre-zentatoarea tv Nata Albot şi Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

Mai multe detalii despre proiect puteţi găsi pe www.facebook.com/balulbrazilordecraciun.

Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 11-19 decembrie 2013.

Banii obținuți din licitația brazilor realizați de studenții celor două facultăți vor fi folosiți pentru achiziționarea rechizitelor şi materiei prime pentru studenții de la Arte Plastice de la AMTAP şi de la Facultatea Design Vesti-mentar şi Arte Decorative de la UTM. Licitația Brazilor de Crăciun se va desfăşura pe 20 decembrie.

ANIVERSARERadu Beligan, un actor demn de Cartea Recordurilor GuinnessActorul român Radu Be-ligan, care va împlini, sâmbătă, 14 decembrie, 95 de ani, va primi titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena de teatru din partea Cărţii Recordurilor Guinness. Duminică, 15 decembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti, imediat după spectacolul «Egoistul», jucat şi regizat de Radu Beligan, acesta va primi titlul de cel mai lon-geviv actor încă în activita-te pe scena unui teatru. Premiul îi va fi înmânat de prezentatorul TV Cătălin Măruţă, care, îm-

preună cu echipa emisiunii «La Măruţă», a făcut demersurile pentru ca numele actorului Radu Beligan să fie înscris în Guinness World Records.

Radu Beligan va fi sărbătorit şi în ziua în care împlineşte 95 de ani, pe 14 decembrie, la Teatrul “Metropolis” din Bucureşti, unde cel mai longeviv artist al scenei româneşti va juca în premiera spectacolului «Lecţia de vio-loncel», în regia lui Felix Alexa.

Radu Beligan împarte de peste 70 de ani bucurii, emoţii şi sentimente tuturor celor care umplu cu entuziasm sălile de spectacole.

Radu Beligan, născut pe 14 decembrie 1918, are o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. El a interpretat roluri celebre, în mari ca-podopere ale dramaturgiei române şi universale, piese semnate, printre alţii, de Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodată, el este cunoscut publicului român în calitate de regizor al unor spectacole pre-cum «Egoistul» de Jean Anouilh, «O scrisoare pierdută» de I. L. Caragiale, «Doctor fără voie» de J. B. P. Molière, «Străini în noapte» de Eric Assous.

Radu Beligan a fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti, în-tre anii 1961 şi 1969, şi director al Teatrului Naţional Bucureşti, între 1969 şi 1990. De asemenea, a fost profesor la Institutul de Teatru şi Film, între 1950 şi 1965, şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, în semn de recunoaştere a activităţii sale în domeniul artei.

A fost decorat, printre altele, cu Ordinul «Serviciul Credincios» în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan şi Or-dinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de Ofiţer, din partea Franţei. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Ci-nematografică «I. L. Caragiale» din Bucureşti.

Joi, 12 decembrie curent, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, a avut loc vernisa-jul expoziţiei personale “Emil Childescu. Oamenii secolului XX”.

Expoziţia conține 45 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate în anii 1970-2000.

Emil Childescu, artist plastic care s-a manifestat în pictură, grafică şi sculptură, s-a născut la 7 mai 1937 în comuna Sculeni, judeţul Bălţi (în prezent rn. Ungheni, Republica Mol-

dova). În perioada 1957–1959 a studiat la Şcoala Republicană de arte plas-tice „I. E. Repin” (în prezent Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”). În anul 1957 debutează cu compoziţia „Călăreţii” la expoziţia „40 ani ai Marii Revoluţii Socialiste din Oc-tombrie”, fiind elev în anul II la Colegiul de Arte Plasti-ce „Alexandru Plămădeală”, Chişinău. În anul 1965 devi-ne membru al UAP din RM. Artistul a avut numeroase expoziţii personale în repu-blică şi peste hotare.

Printre expoziţiile de grup ale artistului pot fi menţionate: “40 ani ai Ma-rii Revoluţii Socialiste din Octombrie”, Muzeul Repu-blican de Arte Plastice (în prezent MNAM), Chişinău (1957); „Hudojniki Mira”, Pi-nacoteca de Stat, Vologda

(1958); Expoziţia Unională a plas-ticienilor militari, Moscova (1959, 1960); Autumnala, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Saloanele de primăvară, Mu-zeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Limba noas-tră cea română, Centrul Expoziţio-nal Constantin Brâncuşi, Chişinău (1999).

Criticul de artă Constantin Spânu scrie despre Emil Childescu: „Practi-când pe parcursul îndelungatei ac-tivităţi de creaţie grafica de şevalet, grafica de carte, acuarela şi pictura în ulei, artistul a creat opere me-morabile ce se caracterizează prin inspirate abordări tematice şi distin-se realizări plastice. Fiind orientate spre soluţionarea unor probleme de ordin sintactic, axiologic sau tehno-logic, opţiunile plasticianului întot-deauna încorporează în sine două caracteristici indispensabile – cea de realizare a operei la un înalt nivel artistic şi cea de valorificare inteli-gibilă a mesajului, înzestrându-l pe acesta cu valori de sorginte pronun-ţat umanistă. Or, nu întâmplător ar-tistul în mare parte este preocupat de reprezentarea plastică a omului. Imaginea şi personalitatea acestuia constituie adesea chintesenţa ope-rei în stampele grafice, tablourile tematice şi desigur în genul portre-

tului, gen practicat de către plastici-an pe parcursul întregii activităţi de creaţie”.

În anul 1994, artistului i s-a decer-nat Premiul Naţional pentru artele plastice din Republica Moldova; în 1999 – Medalia Eminescu, Republica Moldova, şi Premiul pentru arta gra-fică acordat de UAP RM, iar în anul 2000 – Premiul ONU din Republica Moldova. În anul 1997, lui Emil Chil-descu i s-a conferit titlul Maestru al Artei din Republica Moldova.

Operele artistului se păstrează în colecţii publice: Pinacoteca Republi-

cană A. Losev (Bender), Casa-muzeu Rali, Casa-Muzeu A. S. Puşkin, Mu-zeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu, Mu-zeul Naţional de Artă al Moldovei, dar şi în colecţii private în Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Lituania, Marea Bri-tanie, Polonia, Moldova, România, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 12 ianuarie 2014.

EXPOZIŢIE

Cumperi un brad, susţii tinerii artiști

“Emil Childescu. Oamenii secolului XX”

13 DECEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

9.XI.1992La Răchitoasa (Bacău), verva fostului pri-

mar al comunei, actualmente director al şcolii din localitate. Amintiri din activităţile de odinioară când, la adunările comuniştilor, bieţii vorbitori, ţărani, se aventurau să utili-zeze expresii neologistice, vorbind despre lucruri „sofistricate” (sofisticate), „secţionări dure” (sancţionări) şi „voturi de blană” (de blam!).

Am prezentat la Bacău suplimentul zia-rului „Viaţa satului”, caietele de cultură, cum le-am zis, dedicate lui George Bacovia. A fost cu noi şi Vasile Spinei, redactorul-şef al pu-blicaţiei respective. Ion Ungureanu a fost la înălţime în vreo două discursuri.

Alte prezenţe: George Bălăiţă, Radu Câr-neci.

Dragul de Sergiu Adam „mă dotează” cu un cadou pe care mi-l promisese, ca mare generos ce este! – o maşină de dactilografiat „Olimpya international”.

La Sighetu Marmaţiei am plecat împreu-nă cu Vasile Spinei (el a asigurat transportul, maşina ziarului „Făclia” cu un şofer excelent şi omenos, Constantin Caraman). Drum lung, anevoios, dar captivant. Pe culmile Carpaţilor – iarnă adevărată, lapoviţă, polei. Împingem la „Volgă”, alergăm din urma ei, sărind din mers în ea, cu riscul de a nimeri, alunecând, sub roţi. Slavă Domnului, ne-am descurcat. La întoarcere însă, drumul a fost bun, inclusiv pe culmile munţilor, la pasul de trecere.

Cazaţi la hotelul „Marmaţia”. (Da, încă un partener-drumeţ, Bogdan Ardelean, sighe-ţean, student la Universitatea din Chişinău, facultatea psihologie). Prezenţi – Ion Mure-şan, Mircea Petean, Radu Săplăcan, Gheor-ghe Pârja, Victor Basarab de la ziarul „Azi”. Premii – Gavril Ciuban din Vişeu, un poet excelent, pentru cartea-i de debut. Surprins, mă pomenesc distins cu Premiul Serilor de Poezie de la Deseşti „Nichita Stănescu”, un alt premiu – unei domniţe pentru manuscris.

Călătorie în localitatea Petrova (25 de kilo-metri de la Sighet). Cenaclul „Eminescu” din localitate la 25 de ani. Versuri, copii frumoşi, entuziasta profesoară, dna Vulpe (la origine, basarabeancă), în faţa unui cor de copii, pa-lincă de multe accente/ focuri, vervă.

Altă călătorie – în neuitatul Deseşti (cam tot 25 de kilometri de la Sighetu Marmaţiei). Ah, Maramureşul fermecător prin toate ale sale, înainte de orice – prin oamenii săi ini-moşi, sufletişti! Moment de omagiere în sala „Nichita Stănescu”, unde las cu evlavie volu-mul poetului „Vorbire de singur zeu”, pe care l-am editat în colecţia „Cele mai frumoase poezii”. Discuţii cu Ion Pop Taină, cu fratele lui Gh. M. Bârlea, ambii de la firma care a spon-sorizat premiul „N. Stănescu”. Un spectacol folcloric al copiilor din Deseşti – mari artişti, domnule! Au avut turnee prin Danemarca, Franţa. O solistă de excepţie căreia, drept semn de preţuire, i-am dăruit setul de cărţi din colecţia „Poezii de duminică”. O masă co-pioasă cu oameni frumoşi şi cântec de ceteră maramureşeană. Mama şi fratele lui Ghe-orghe Pârja m-au impresionat ca alese per-soane ce sunt. Poetul din Sighetu Marmaţiei Ştefan Cămăraşu nu mă slăbeşte din compli-mente, văzându-mă bun de ambasador al… României în vreo ţară importantă. Zice că reiese din comportamentul, din felul meu de a fi şi de a vorbi, diplomatic şi interesant. Se vede că exagerează, – dar cine poate împie-dica omul să aibă anumite simpatii?...

Într-o şuetă întreţinută cu Ion Mureşan şi Radu Săplăcan „nasc” un termen ingenios, dar, poate, dureros pentru conştiinţa noas-tră; Radu vorbeşte de Ion Mureşan ca de un „handicapat”, glumind cu drag, fireşte, iar eu deriv: handi-carpat/ handi-carpaţi. (O tâmpe-nie nevoită, dar spusă cu strângere de inimă, chiar când explodez în glumă.)

Comportamentul de frumos boem al unui poet ucrainean-român (regret, dar i-am ui-tat numele). Când plecăm de la Sighet spre Deseşti, lui nu-i place autocarul, care nu are confort, ci scaune ne-moi, dure, reci ca nişte taburete. În semn de protest, ucraineanul opreşte autobuzul, coboară. Noi plecăm mai departe. El ia un taxi, ne depăşeşte, claxonea-ză a triumf, ca peste alte câteva sute de metri să coboare din taxi, revenind în autobuz. Se vede că preţul pe care i-l ceruse taximetristul l-a readus la realitate din boemie. Oricum, şi-a demonstrat protestul faţă de ne-dotatul nostru autocar, iar când urcă din nou, îşi pune chipiul sub fund, pe scaunul dur şi rece. Cei-lalţi îl încolţesc cu glumele, la un moment dat, poetul zice: „În faţa deşteptăciunii voastre îmi scot chipiul”, după care chiar şi-l scoate… de sub fund. Ingenios! Iar la Deseşti îi place cum cântă solista, scotoceşte prin buzunare, poate găseşte ceva ce ar putea fi de cadou. Însă negăsind nimic, îşi cere scuze, spunân-du-i domnişoarei: „Nu vă supăraţi, însă, până găsesc un cadou pentru dumneavoastră, vă ofer cu autograful meu pianul de la casa de cultură”.

La Sighet, ne întoarcem bine dispuşi. Fa-cem o seară-noapte de frumoasă demenţă cu Ion Mureşan şi Radu Săplăcan. Ion citeşte versuri mari, formidabile. Abia acum îl desco-păr ca pe un poet foarte dotat, important.

Facem haz pe seama lui A., căruia i-am întins o cursă, lăsându-i în uşă un bileţel din partea (iertare, dar, de, – ţară tristă plină de humor!) doamnei deputat Bertzi (la tineret liberali). Dar a pornit astfel: Vasile Spinei, cu care eram în aceeaşi cameră, zice: „Ai văzut cum îi curg ochii lui A. după tânăra deputa-tă?” Chiar atunci zic: „Vrei să-i jucăm festa?” „Cum?” „Dă-mi o filă de hârtie şi pix”. Vasile se execută. Eu ticluiesc un bileţel pentru colegul nostru, veşnic nutrind ambiţii gran-domane şi crezând că e un interlocutor in-teresant, de luat în seamă, şi care îşi băgase în cap (îi cunosc psihologia) că şi de această dată a fost preţuit la mare valoare. Biletul: „Mult stimate dle A., iertaţi-mi cutezanţa, însă aş dori să ne întâlnim la ora 18,00… etc…” Îi zic lui Vasile: „Uite, i-l pun în uşă şi să vezi că se dă la nadă”. Vasile: „Ei, da! Im-posibil! Ce, e chiar atât de?” E… Stai niţel, aşteaptă şi, de intră A. cu problema, păstrea-ză seriozitatea. Într-adevăr, peste un timp bătăi în uşa noastră. Noi, prefăcându-ne că moţăim întinşi pe pat, suntem serioşi foc. Intră A. Priveşte iscoditor, să depisteze ceva ce ar da de bănuit. Nu depistează. După care face: „Voi plecaţi la Petrova?” Sigur că plecăm. Mai tace câteva clipe, după care: „Dar eu cred că nu voi merge…” „De ce?”, întrebăm, chiar de cunoşteam deja motivul: vorba e că, în bileţel, dna deputat îi fixase (din partea noastră!) întâlnire la ora 18,00, tocmai când trebuia să pornească echipa la întâlnirea cu cititorii!

Ei bine, A. se tot frământă, să meargă, să nu meargă, să… Dar, uimitor, în acelaşi auto-car urcă, să meargă cu noi, şi dna deputată de la liberali-tineret, astfel că problema era ca şi cum pe jumătate rezolvată… Numai că până la această „jumătate” urmase ceva, despre care discutam/ analizam după revenirea la Sighet.

Ce spectacol, ce caragialism a ieşit! Ion Mureşan, căruia deja A. i se şi destăinuise „în problemă”, o luase şi el de bună, compătimin-du-l şi, concomitent, cicălindu-l pentru gafele comise: cum să te apropii tu de dna deputat, arătându-i bileţelul şi întrebând-o dacă chiar dânsa l-a scris? N-ai văzut că în jur erau şi alte persoane? Poate că şi cei din garda de corp! Ah, ah, ce gafă! Cum putea ea să recunoască că ţi-a scris? Şi A. intră în apele disperării. Îmi spun Mureşan şi Spinei: şi-a scos bereta şi zi-cea că, iată, îşi smulge părul din cap! Cum de a putut el, idiotul, să comită atare impruden-ţă?! Şi tot aşa, bietul coleg, a rămas în drama-tice remuşcări, dar, concomitent cu convin-gerea că tânăra şi frumoasa doamnă deputat îl simpatizează şi îl preţuieşte…

Ce hohote de râs! Ce demenţă dezlănţuită! Mureşan povesteşte cum intrase în grafolo-gie, luând şi el biletul ticluit de mine drept unul autentic, ce venea de la deputată, de-monstrându-i lui A. că în literele „încondeiate de doamnă” e multă afecţiune: „Uite la acest B. Vezi ce rotunjime sensibilă, ce?…” Şi tot aşa, şi el, Mureşan, crezând că într-adevăr e ceva serios, descifrează frazele scrise de mine… Ei, dar când ne întoarcem, A. găseşte de cuviinţă să-mi spună de afectivitatea deputăţească, arătându-mi şi mie biletul… Ce naivitate sau, poate, chiar prostie! Regret, dar nu mai pot îndrepta această situaţie stupidă…

Muzeul lemnului din Sighetu Marmaţiei. Apoi călătorim la Săpânţa, să vedem cimitirul vesel. Neobişnuit, straniu şi cam greu de în-ţeles (acceptat). Săplăcan zice că Marin Preda ar fi avut dreptate, afirmând că respectivul cimitir e: „O stupiditate… o anomalie bolnă-vicioasă…” Cine ştie… Dar l-am văzut şi noi.

Printre aceste călătorii, am primit şi noi oaspeţi. La Teatrul „Mateevici” s-a dat un spectacol din poezia lui Stănescu. De la Bucu-reşti şi Timişoara au venit Gheorghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu, Ion Drăgănoiu, Dora Stănescu, Alexandru Condeiescu… Am orga-nizat o seară şi la US.

Citesc corectura volumului de dialoguri „Spunerea de sine”. Mari suluri de şpalturi printate, scoase din computer. Metrii de co-rectură desfăşuraţi din sul şerpuiesc pe de o parte şi de alta a mesei la care corectez nu-meroasele greşeli: computeristele noastre au încă mult până să ajungă la o alfabetizare-gramatizare românească…

Sosind de la Sighet, aflu cu stupoare că ve-cinii-prietenii Dum. s-au lansat într-o „operă” de bârfă la adresa mea. Ce-aş putea să le fac? Distanţare şi neluare în seamă…

În colecţia „Poezii de duminică” au mai apărut Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Au-reliu Busuioc şi Nicolae Esinencu. Agnesa R. îşi manifestă nemulţumirea, cerşind titluri, vrând să editeze cărţi, atacându-i pe toţi cei-lalţi. Parodia lui Cărare cu „Căţeaua rămâne căţea” parcă ar fi fost scrisă ieri.

10.XI.1992Seara, la Răchitoasa, parcă observăm o

umbră de tristeţe şi derută apărută brusc pe feţele amfitrionilor noştri… Până la urmă aflăm ce aflară ei şi nu ştiau dacă trebuie sau nu să ne spună şi nouă – radioul transmisese că Ion şi Doina Aldea-Teodorovici nimeriseră într-un accident de maşină fatal…

La Bacău, împreună cu Cârneci şi Savin, ne-am întâlnit cu elevii şi profesorii de la li-ceul de aviaţie. La Sighetu Marmaţiei, împre-ună cu Mircea Petean, la liceul „Dragoş Vodă”, unde şi-a făcut studiile şi Alexandru Ivasiuc. În ambele cazuri – multă căldură, curtoazie şi foarte puţin timp pentru dialog.

Ieri, radio Chişinău transmite un dialog cu mine şi bibliotecara Elena Anghel din Alba Iu-lia, ceea ce mă făcu să-mi amintesc că, acum două săptămâni, în cadrul zilelor bibliotecii „Transilvania” din Chişinău, am avut lansarea cărţii de poeme „Şoimul de aur”. Mulţi oas-peţi din Cluj-Napoca, bibliotecari de la noi. Surpriza – lectura fermecătoare a versurilor mele de către dna Elena Anghel. De altfel, am aflat că scena şi microfonul nu-i sunt deloc străine – a avut mai multe recitaluri şi cu pu-blic, şi în studio radio.

Cu oaspeţii din Transilvania am vizitat şi pivniţele de la Cojuşna.

13.XI.1992În drum spre Sighet, când puneam la cale

„Caietele de cultură” dedicate mitului, m-am oferit să scriu argumentul, cuvântul înainte, la care B. tăcu… aricit, agresiv; chipurile: „Da eu credeţi că n-aş putea scrie?” Ştiam că nu poate, dar nu am insistat. Să scrie, dacă do-reşte. Şi iată că, scremându-se cât s-o fi scre-mut, „spectaculosul” B. a eşuat: neputinţa şi incompetenţa s-au dovedit a fi şi mai şi decât orgoliul. „Scrie te rog tu, eu sunt ocupat la re-vistă etc.” Ei, lasă-mă să fii ocupat acolo, unde mai nimeni nu face nimic…

CALEIDOSCOP

13 decembrieEvenimente 1524: Este confirmat la Istanbul ca domn al Țării

Românești, Radu de la Afumați (1522–1529), în urma victoriilor obținute de domnitorul român în perioada 1522–1524

1642: Noua Zeelandă a fost descoperită de navi-gatorul olandez Abel Tasman

1863: Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mânăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848

1921: Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu

1928: Are loc, la Filarmonica din New York, pre-miera compoziției „Un american la Paris”, de George Gershwin

1941: Al Doilea Război Mondial: România și Unga-ria declară război Statelor Unite

1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale orga-nizate de sindicatul «Solidaritatea»

1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreii, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost sem-nată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea

1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat desig-nul bancnotelor EURO

2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljenițân, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i-a fost decernat Marele Premiu al Academiei Fran-ceze de Științe Morale și Politice

2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004

2003: Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit

Nașteri1521: Papa Sixtus al V-lea (d. 1590)1553: Henric al IV-lea al Franței (1589-1610), înte-

meietorul dinastiei de Burbon (d. 1610)1720: Carlo Gozzi, dramaturg italian (d. 1806)1797: Heinrich Heine, poet german (d. 1856)1816: Werner von Siemens, inginer și industriaș

german (d. 1892)1876: Mihai Lungeanu, prozator român (d. 1966)1895: Roman Gruber, muzicolog rus (d. 1962)1923: Philip Warren Anderson, fizician american,

laureat al Premiului Nobel pe anul 19771969: Murat Nasyrov, cântăreț, compozitor și artist

rus (d. 2007)

Decese1124: Papa Calixt al II-lea1204: Moise Maimonide, filosof, medic din Evul

Mediu (n. 1135)1250: Frederic al II-lea, Împărat Roman (n. 1194)1466: Donatello, sculptor italian (n. 1386)1693: Mitropolitul Dosoftei (n. 1624)1784: Samuel Johnson, scriitor și lexicograf brita-

nic (n. 1709)1909: Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855)1935: Victor Grignard, chimist francez, laureat al

Premiului Nobel (n. 1871)1944: Wassily Kandinsky, pictor rus stabilit în

Franța (n. 1866)1983: Nichita Stănescu, poet, eseist român, lau-

reat al Premiului Herder (n. 1933)1984: Vicente Aleixandre, poet spaniol, laureat al

Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1898)

SărbătoriRomânia: Ziua tipografului

Leo BUTNARU

AH, MARAMUREŞULE FERMECĂTOR!(Pagini de jurnal)

13 DECEMBRIE 201312F L U X

Nu putem sub nicio formă să con-cepem o masă în stil ucrainean fără o ciorbă, pentru că nu există masă la care să nu se servească o supă sau un borş, rece sau caldă, cu carne ori cu legume, lapte, peşte etc. Iar din cele câteva sute de reţete ucrainene de supe, cu siguranţă vei găsi una pe gustul tău. Eu am ales o reţetă uşoară, cu multe legume, tocmai bună pentru zilele friguroase de iarnă.

Supă de legumeIngrediente:

1 morcov1 rădăcină de pătrunjelo bucăţică de ţelină1 ceapă10 ciuperci medii1 roşie7-8 bucheţele de conopidă2-3 cartofiverdeaţăsmântână2 linguri de orez2-3 linguri de uleisareTocăm ceapa mărunt şi o punem

într-o cratiţă cu 2–3 linguri de ulei. Tă-iem cubuleţe morcovul, ţelina şi rădă-

cina de pătrunjel şi le adăugăm peste ceapă, amestecăm, acoperim cu un ca-pac şi lăsăm 3-4 minute. Adăugăm ciu-percile tăiate felii, apoi turnăm deasu-pra 2 ½ l de apă şi adăugăm sare. Când apa începe să fiarbă, punem cartofii tăiaţi cubuleţe, acoperim şi lăsăm 10 minute. Apoi crestăm roşia pe o parte şi o punem în cratiţă, adăugăm orezul spălat şi conopida, punem capacul şi lăsăm să dea în clocot. Punem verdea-ţa, acoperim cratiţa cu capac şi stin-gem focul. Lăsăm aşa 10 minute, după care e gata de servit. Eu am mâncat-o cu smântână şi pâine de secară. Voi ce alegeţi?

Cu toate că am gătit această supă de legume, nu uităm că cel mai îndră-git şi cunoscut este borşul ucrainean cu sfeclă roşie şi varză, servit obligato-riu cu smântână.

Următoarea reţetă cu siguranţă sa-tisface şi gusturile celui mai pretenţios gurmand. O reţetă tipică bucătăriei ucrainene: gustoasă, consistentă, dar şi uşor de preparat. Cu toate că este considerată o reţetă definitorie pen-tru Ucraina, originile acesteia sunt de undeva din Franţa, fiind inventat de un bucătar pe nume Nicolas Appert, iar bucătarii ucraineni ar fi preluat-o şi introdus-o mai întâi în cele mai sofisti-cate restaurante din Kiev, pe la 1970, ca mai apoi să ajungă pe mesele oa-menilor de rând. Popularitatea acestui fel de mâncare a trecut peste graniţe sub denumirea de Pârjoală ca la Kiev (kotleta po kievsky) odată cu plecarea emigranţilor în Statele Unite, dar şi în alte ţări, unde au început să o pregă-tească pentru a aduce, pe meleaguri străine, gustul de acasă.

Pârjoală ca la KievIngrediente:

1 piept de pui50 g de unt1 legătură de pătrunjel1 ou2 linguri de lapte8-10 linguri de pesmet

Spălăm pieptul de pui, îl tăiem în 2 bucăţi. Acoperim feliile de carne cu folie alimentară şi le batem ca pentru şniţel şi le condimentăm.

Tocăm verdeaţa mărunt şi o ames-tecăm cu untul până obţinem o pastă omogenă. Punem pasta obţinută la congelator pentru a se întări, timp de 5-7 minute. După care pe fiecare buca-tă de pui punem câte o jumătate din cantitatea de cremă de unt. Rulăm car-nea şi o fixăm cu câteva scobitori.

Batem oul cu laptele. Trecem car-nea prin ou, apoi prin pesmet, având grijă să se prindă pesmetul pe toate părţile.

Încingem ulei într-o tigaie şi prăjim pieptul de pui pe ambele părţi, timp

de 5 minute. Apoi îl punem într-o tavă şi-l dăm la cuptor pentru alte 10-15 minute, la 180 de grade.

Eh, şi să nu uităm de măria sa carto-ful, una dintre cele mai utilizate legu-me în bucătăria ucraineană. Următoa-rea reţetă este una tradiţională, ce are pe post de vedetă cartoful.

KartofleanikiIngrediente:

8-10 cartofi150 g de ciuperci1 ceapăsmântânăverdeaţă

Spălăm, curăţăm şi tăiem cartofii cubuleţe. Îi punem într-o cratiţă, îi acoperim cu apă, punem sare şi câte-va boabe de piper în apă şi-i punem la fiert pentru 20 de minute. Verificăm dacă sunt fierţi, apoi scurgem apa. Îi pisăm ca pentru pireu şi amestecăm compoziţia cu 10 linguri de făină.

Într-o tigaie călim ceapa tocată mă-runt şi ciupercile tăiate felii subţiri.

Cu palmele înmuiate în făină, luăm din pireu şi formăm nişte turte ovale, cât jumătate de palmă. În centrul lor punem o linguriţă de ciuperci. Îndoim apoi turta, lipindu-i marginile. Proce-dăm la fel şi cu restul compoziţiei. În-cingem ulei într-o tigaie şi prăjim tur-tele cu ciuperci pe ambele părţi, timp de 2-3 minute.

Amestecăm smântâna cu verdeaţă, o punem peste kartofleaniki şi sunt gata de servit.

Un desert cunoscut de toată lumea din estul Europei, foarte uşor de pre-parat, ideal pentru mic dejun sau o gustare rapidă sunt sârniki, sau cum le mai numim pe la noi, brânzoaice.

SârnikiIngrediente:

500 g de brânză de vaci2 ouă2 linguri de griş5–6 linguri de făinăAmestecăm toate ingredientele şi

formăm nişte bile din masa obţinută. Încingem uleiul într-o tigaie şi rume-nim puţin, pe fiecare parte, brânzoai-cele. Apoi le punem pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la 150 de grade.

Ce-mi place mie cel mai mult, este că acestea sunt la fel de gustoase dacă sunt servite ca o gustare sărată, cu smântână, sau pe post de desert, cu dulceaţă, sau ce mai poftim noi.

În continuare pregătim vareniki sau, cum sunt numiţi pe la noi: colţu-naşi. Îi găsim la ucraineni cu o varieta-te infinită de umpluturi: de la cartofi, ficat, brânză, până la vişine, căpşuni, cireşe etc. Dar eu am ales, pentru zilele în care nu vrem să stăm prea mult prin bucătărie, colţunaşii leneşi cu brânză.

Felul acesta e răspândit în întreaga lume, de la raviolli la italieni, la khinka-lii georgienilor, aşa că nu putem spune dacă ucrainenii au descoperit prima dată această reţetă sau alte popoare. Cert este că au devenit emblematici pentru gastronomia ucraineană, iar multe bucătării din regiune au preluat reţeta.

VarenikiIngrediente:

300-400 g de brânză de vaci1 ou1 cană de făină.sare

Amestecăm toate ingredientele până le omogenizăm foarte bine. Îm-părţim aluatul în trei părţi egale, din care formăm nişte suluri, cu diametrul de 2-3 cm. Iar din acestea tăiem ron-dele. Punem într-o cratiţă la fiert 3-4 litri de apă, iar când începe să fiarbă punem şi colţunaşii noştri. Îi fierbem 10 minute, până se ridică la suprafaţă, apoi îi scoatem cu ajutorul unei linguri cu găuri. Se servesc calzi, cu smântână şi cu verdeaţă tocată deasupra.

Poftă bună să aveţi, până la un nou periplu aromat şi delicios!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Magazin

Iată că veni timpul pentru un nou voiaj gastronomic. În dorinţa de a cunoaşte locuri noi şi d e s c o p e r i

bucate de pe alte meleaguri, pornim spre vecina noas-tră – Ucraina. Frumuseţea naturii, diversitatea cultura-lă şi tradiţiile culinare de aici, cu siguranţă, nu te vor lăsa indiferent.

Poposim în pitorescul Lvov, considerat un oraş bi-juterie al Ucrainei. Și pe bună dreptate, căci stilul ar-hitectural distinct, îmbinarea deosebită de tradiţii, culturi, obiceiuri, l-au aşezat în lista selectă a oraşelor incluse în patrimoniul UNESCO. Aici găsim mai mult de jumătate din monumentele arhitecturale din întreaga Ucraină, astfel, nu e de mirare că centrul vechi al ora-şului, ce îmbină aerul occidental şi cel slav, a fost inclus în lista patrimoniului mondial.

Începem să explorăm oraşul chiar din inima acestu-ia: Piaţa Rynok, care este centrul vieţii politice, publi-ce, culturale şi comerciale a oraşului, de mai bine de 500 de ani.

Plimbându-ne pe străduţele încărcate de istorie, privirile ne sunt furate de clădirile care parcă ne spun, prin formele, culorile şi stilurile arhitecturale împleti-te armonios – baroc, renascentist şi clasic – povestea acestui oraş deosebit. Istoria ocupaţiei poloneze, do-minaţia austro-ungară, caracterul slav – toate sunt im-pregnate parcă în aceste clădiri vechi.

Ajungem apoi spre Parcul Castelului, amplasat pe un deal falnic deasupra oraşului. Aici descoperim ru-inele unui vechi castel, dar tot aici ni se deschide şi o imagine panoramică a oraşului.

Un punct de atracţie pentru mulţi turişti şi pelerini sunt frumoasele biserici din Lvov, mici şi vechi, gran-dioase, ortodoxe, catolice, armene, toate au câte o po-veste a lor şi o frumuseţe aparte.

Una dintre cele mai impresionante, considerată şi una dintre cele mai importante pentru cultura creştină din Ucraina este biserica Adormirea Maicii Domnului, ce datează în 1631.

Considerat drept centru cultural al Ucrainei, la Lvov găsim şi unele dintre cele mai vechi şi importante uni-versităţi din ţară, dar şi multe muzee, galerii de artă, teatre şi săli de concerte, ce satisfac gusturile tuturor împătimiţilor de artă şi cultură.

Nu ştiu ce sentimente v-a trezit vouă vizitarea Lvov-ului, dar pe mine această călătorie, chiar dacă e doar printre rânduri şi gânduri, m-a făcut să îndrăgesc acest oraş de poveste.

Iar pentru a arunca o ultimă privire asupra oraşu-lui, vă invit să luăm masa în unul din localurile aflate la etajul unei clădiri vechi, pentru a savura bucătăria ucraineană în timp ce admirăm de sus priveliştea deo-sebită ce ni se deschide în faţa ochilor.

Bucătăria ucraineană este una originală datorită di-versităţii de stiluri gastronomice pe care le îmbină, în special est-europene, dar şi turceşti, germane, ungare, poloneze etc.

Cu toate că, inevitabil, când ne gândim la gastrono-mia ucraineană, ne amintim de omniprezenta bucată de slănină, care este consumată cu plăcere de către ucraineni, aceasta, de fapt, nu ocupă cel mai impor-tant loc în bucătăria locului.

Un preparat nelipsit însă de pe mesele ucraine-nilor este pâinea. Din cele mai vechi timpuri aceasta a deţinut un loc aparte în bucătăria lor. Oamenii au respectat pâinea, fiind considerată un dar sfânt de la Dumnezeu. Considerat şi în vremurile noastre un lu-cru sacru, pâinea joacă un rol important, bine definit, în toate obiceiurile populare ucrainene şi în eveni-mentele familiale. Pâinea este folosită pentru a aduce binecuvântări divine la început de cale, este folosi-tă la ceremonia de căsătorie, când se naşte un copil, precum şi când este sfinţită o nouă casă. Considera-tă drept semn de ospitalitate, oaspeţii de onoare din cadrul unor evenimente şi sărbători sunt întâmpinaţi printr-un ceremonial în care le este oferită pâine şi sare. În trecut, pregătirea aluatului şi coacerea pâinii erau însoţite de practici rituale pline de mister, fiind considerate aproape acte de magie. Astăzi, aceste ri-tualuri şi-au pierdut o parte din semnificaţii, dar s-au păstrat în tradiţia populară. Aşa că nu vă miraţi dacă veţi găsi pe masă cel puţin două-trei feluri de pâine, de secară, chifle cu usturoi etc.

MAPAMOND CULINARLasă-ţi mintea să pornească într-o călătorie

printr-o stranie nouă lume. Lasă deoparte tot ce credeai până acum despre lume. Lasă-ţi

sufletul să se îndrepte într-acolo unde tânjeşti

să fii… Închide-ţi ochii şi permite-i spiritului tău să

se înalţe, şi vei trăi cum n-ai făcut-o vreodată

Erich Fromm

Descoperiri culinare în Ucraina

13 DECEMBRIE 2013 13 F L U X

În perioada sărbători-lor de iarnă, bradul de Crăciun este centrul de atenție al casei tale. Decorarea bradului de Crăciun presupune par-ticiparea întregii familii şi poate deveni în timp o tradiție amuzantă de familie, la care, atât copi-ii, cât şi cei mai în vârstă vor da o mână de ajutor pentru agățarea în brad a celor mai frumoase orna-mente de Crăciun. Înainte de a da play cd-ului cu co-

linde de Crăciun te invităm să citeşti câteva tendințe în materie de brazi de Crăciun pentru anul 2013 care vor transforma pomul tău de Cră-ciun în cel mai invidiat brad.

1. Bradul monocrom – Keep it simple!

De regulă, roşu şi verde sunt “ve-detele” Crăciunului tradițional. Noi îți propunem să ieşi din zona ta de

confort şi să optezi pentru un brad monocrom, adică într-o singură cu-loare. Alege ornamentele şi globuri-le de Crăciun în culoarea ta preferată şi purcede la împodobirea bradului. Astfel, pomul tău îți va oglindi per-fect personalitatea şi va răspândi căldura sufletească în toată casa.

2. Bradul animal print – Go wild!

Cu ajutorul animal print-ului bra-dul tău de Crăciun va avea un look clasic şi sofisticat. Optează pentru panglici cu print-ul tău preferat sau, pur şi simplu, agață în brad în loc de globuri, animale din lemn sau din alte materiale, de diverse forme şi mărimi. Vei scoate în evidență latura ta sălbatică… roarr!

3. Brad vizitat de elfi – Childish fun!

Elfii moşului devin din ce în ce mai populari, mai ales în rândul co-piilor. Înlocuieşte globurile clasice de Crăciun cu elfi de diferite forme şi mărimi. Te vei simți ca în copi-lărie când parinții tăi îți spuneau poveşti despre spiriduşii şi ajutoa-rele Moşului.

4. Ornamente cu țurțuri – Ice queen!

Țurțurii de diferite forme şi mă-rimi vor reflecta lumina şi accentele

de culoare existente în casă şi vor da bradului tău un efect dramatic, dar şi elegant, în acelaşi timp.

5. Bradul feminin – Go pink!

Dacă vrei totuşi să păstrezi o linie clasică şi elegantă anul acesta, află că rozul nu se demodează niciodată. Alege un brad artificial de culoare roz sau împodobeşte-l pe cel natural cu globuri şi ornamente de culoare roz. O altă opțiune ar fi să foloseşti globuri argintii sau aurii ca bază şi să adaugi tonuri de roz ca accente.

Ca totul să fie perfect, împache-tează cadourile celor dragi în coli de ambalat de culoare roz sau pune-le în pungi drăguțe cu mesaje simpati-ce de aceeaşi culoare.

Un alt element important îl repre-zintă şi bradul în sine. Piața brazilor de Crăciun oferă foarte multe vari-ante, de la brazi în ghiveci, pe care îi poți planta ulterior în curte, până la brazi artificiali de diverse culori şi mărimi.

Pentru a avea atmosfera perfectă de Crăciun, bradul trebuie să se po-trivească şi cu dimensiunea camerei în care îl vei amplasa. Un pom prea mare dă senzația de spațiu înghe-suit, ceea ce nu e deloc plăcut. Dacă pe lângă spiritul Crăciunului, simți şi spiritual eco, poți opta pentru un brad artificial.

Kudika.ro

Diverse

STUDIUSomnul permite

creierului să se cureţe

Somnul permite cre-ierului să se cureţe de deşeurile acumulate în timpul perioadei de veghe datorită unui mecanism descope-rit recent şi care este activ îndeosebi când oamenii dorm, arată un studiu difuzat săptă-mâna trecută şi preluat de AFP.

Această descoperire ar putea îmbunătăţi înţelegerea funcţiilor biologice ale somnului şi s-ar sta-bili tratamente adecvate împo-triva bolilor neurologice precum Alzheimer, apreciază cercetătorii, al căror studiu este publicat în re-vista americană Science.

„Creierul are diferite stări de funcţionare în timpul perioade-lor de veghe şi de somn, arată cercetările”, spune dr. Maiken Nedergaard de la Facultatea de Medicină a Universităţii Roches-ter (New York), principalul autor al studiului.

„De fapt, calitatea de recu-perare a somnului rezultă din eliminarea deşeurilor produse de activitatea neuronală, care se acumulează în timpul perioadei de veghe”, adaugă el,

La această activitate de cură-ţare creierul utilizează un sistem unic numit „glimfatic”’, deosebit de activ în timpul somnului şi care permite curăţarea de toxine-le responsabile de boala Alzhei-mer şi alte boli neurologice.

În plus, cercetătorii au des-coperit că celulele cerebrale îşi reduc dimensiunile cu 60% în timpul somnului, permiţând de-şeurilor să fie scoase mai eficient.

Sistemul limfatic asigură eli-minarea deşeurilor celulare din organism, dar nu şi din creier, protejat de un sistem complex de porţi de acces moleculare ce con-trolează intrările şi ieşirile. Cer-cetătorii au observat prima oară acest sistem de curăţare cerebral datorită unei noi tehnologii de imagistică, utilizată pe şoareci, al căror creier este asemănător cu al omului.

Acest mecanism integrat în sistemul sanguin cerebral pom-pează fluidul cerebrospinal prin ţesuturi şi îl trimite purificat, deşeurile fiind transportate de sânge până la ficat, de unde sunt eliminate. Eliminarea toxinelor din creier este esenţială, fiindcă acumularea lor, ca şi cea a protei-nelor toxice, poate provoca boala Alzheimer.

Aproape toate bolile neurode-generative sunt legate de o acu-mulare de deşeuri celulare, subli-niază cercetătorii.

AGERPRES.ro

BRADUL DE CRĂCIUN

Tendinţe în anul 2013

FRUMOASE DE SĂRBĂTORIGhidul sprâncenelor perfecte

Sprâncenele groase sunt în tendinţe de câteva sezoane deja, dar pentru că linia între „perfect” şi „prea mult” este foarte subţire, trebuie ţinut cont de câteva sfaturi pentru rezultate optime.Colecţiile Stella McCartney, Chloe, Balmain

şi Victoria Beckham pentru toamnă/iarnă 2013 au fost prezentate de modele care au atras aten-ţia, din punctul de vedere al machiajului, prin accentul pus pe sprâncenele bine definite, iar look-ul natural nu este în niciun caz suficient. Machiajul sprâncenelor este un element de care trebuie să ţină cont toate femeile, fie că vorbim despre make-up de zi sau de seară.

„Creioanele cu textură foarte fină sunt potri-vite pentru femeile care doresc să dea o formă sprâncenelor – prin umplerea golurilor, acestea vor căpăta un look definit şi vor face privirea mai intensă. Aplicaţi culoarea prin mişcări cât mai uşoare, pe care le puteţi estompa puţin cu ajutorul degetelor”, spune Shava-ta Singh, deţinătoarea unui salon pentru îngrijirea sprâncenelor în Londra.

Chiar şi femeile cu sprâncene dese sunt sfă-tuite să folosească farduri pentru această parte a feţei, însă trebuie să aleagă o culoare foarte apropiată de nuanţa naturală a părului din acea zonă.

Pentru a completa look-ul, gelurile pentru sprâncene sunt perfecte pentru a păstra aceeaşi formă întreaga zi, fără fire răzvrătite.

Însă pentru cele mai bune rezultate, cel puţin o dată pe lună, femeile ar trebui să apeleze la ajutorul unui specialist. Acesta va da o formă po-trivită fiecărei fizinomii în parte, pentru a pune cel mai bine în valoare forma feţei şi a ochilor. De aici totul va deveni mult mai simplu, dacă le sunt acordate zilnic câteva minute.

„Este mult mai uşor să smulgi două fire de păr crescute în fiecare zi şi să menţii astfel forma corectă, decât să faci acest lucru o dată pe săptămână”, mai spune Shavata.

One.ro

Idei de cadouri pentru prieteni

Atunci când sărbătorile bat la uşă şi tu încă n-ai apucat să te orga-nizezi cu lista de cumpărături, avem noi câteva idei simpatice de cadouri, numai bune pen-tru a fi oferite prietenilor.În fiecare an, în apropierea sărbăto-

rilor de iarnă, apare şi dilema: ce cado-uri cumpărăm? Iar dacă iubitul, mama sau prietena cea mai bună sunt mai uşor de „nimerit“ (pentru că petreci suficient de mult timp cu ei şi ştii de ce lucruri ar avea nevoie, ce şi-ar dori să primească în dar), nu îţi vine prea uşor să cumperi daruri pentru colegii de birou, mătuşa simpatică sau verişoara cu care te întâlneşti doar de câteva ori pe an, amicii la care vei merge în vizită de casă nouă. Noi ţi-am pregătit câteva idei de cadouri mici şi sim-patice, care să nu-ţi dea peste cap bugetul.

Indiferent cât de multe (sau puţine) ca-douri ai de făcut anul acesta, ai grijă să respecţi câteva reguli de bază:

• Chiar dacă e vorba doar de o carte sau un CD, nu uita că prezentarea e importantă: ambalează frumos orice cadou şi leagă-l cu o fundă.

• Nu cumpăra cadouri la întâmplare: nimeni nu-şi doreşte lucruri pe care să le ţină apoi luni la rând în debara. Nu ştii nimic despre preferinţele decorative ale gazdei? Limitează-te la o cutie cu bomboane de ciocolată de bună calitate sau o sticlă de vin.

• Nu fă cadouri prea personale (haine sau parfumuri) unor persoane de care nu eşti foarte apropiată.

• Nu cumpăra flori în ghiveci dacă nu eşti convinsă că destinatarul cadoului adoră să grădinărească şi niciodată nu lua cadou un animal de companie (nu, nici măcar un peştişor auriu!).

Glamourmagazine.ro

13 DECEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 „Speranţă pentru viaţă”. Agenţia de transplant. 15.00 Documentar. „Teoria improbabilităţii”. 15.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.55 Documentar. „La drum”. 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Valeriu Ciurea, Maestru în Artă. 22.50 Cultura azi. 23.35 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale

de har şi adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Casa Ibacka (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Doamne de poveste (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Moş Crăciun există! 11:00 Apropo tv (r) 12:00 România,

te iubesc! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tanar si nelinistit, ep.4637 Moş Crăciun există! 15:00 MasterChef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.10, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55

«Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Оттепель». Многосерийный фильм Валерия Тодоровского 00:20 «Primele ştiri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «Познер» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Жди меня»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50,

3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 DESTINATIONS GOÛTS 10:35 LE DESIGN EST PARTO-UT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LIBAN, DES GUERRES ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:45 FLA-SH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 VOYOUS, VOYELLES 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Colecţia design”. 15.35 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. Filmul „Balonul”. 23.40 Docu-mentar. „Euromaxx”. 0.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Festivalul „Maria Tănase”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Tele-

shopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Maricruz (r) 11:30 Casa Ibacka (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Dincolo de poveştiri (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Cum să fii bărbat

13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4638 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Căsătorie de Crăciun 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrităţii 23:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Dexter, ep.11 , an 8 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Оттепель». Многосерийный фильм Валерия Тодоровского 00:20 «Primele ştiri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «На ночь глядя» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50,

3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LITTORAL 6:02 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 LA CITÉ DISPARUE DE POMPÉI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:35 FLASH INFO 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES FEMMES DU 6E ÉTAGE 21:22 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:46 UNITÉ 9 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Fii tânăr! 15.40 Videoteca copiilor. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESA-GER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Seri-al. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. «Euromaxx». 0.00 Fotbal non-stop. 0.40 Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Tele-shopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Frien-dzone (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-shopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Căsătorie

de Crăciun (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4639 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.11 21:30 Tanti Florica, ep.11 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. «Третья мировая». Многосерийный фильм 00:20 «Primele ştiri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «Политика» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seria-le. 10.00, 16.10, 17.20,

23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 DESTINATIONS GOÛTS 13:37 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FRISSON DES COLLINES 16:45 LES ADIEUX DE LA GRISE 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ROUGE BRÉSIL 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NOUS 23:47 NOUVO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 - ŞTIRI. 6.15, 1.05 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.35 Bună di-

mineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune în direct. 9.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 10.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Ştiri pozitive. 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Sub acelaşi cer. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. „MĂREŢUL HAR”. 2.45 Documentar. „Arts 21”. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Mar-ket 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Friendzone (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! (r)

13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4640 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Secrete din trecut 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: New York Taxi 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.12 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară Tanti Florica perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Истина где-то

рядом» 10:00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Владимира Путина. Прямая трансляция 13:00 Новости (с субтитрами) 13:15 «Жить здорово!» 14:10 «Модный приговор» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:15 «Время обедать!» 15:50 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 16:50 «Истина где-то рядом» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 «Андрей Макаревич. Машина его времени» 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:35 Премьера. «Третья мировая». Многосерийный фильм 00:35 «Primele ştiri» (rus) 00:50 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Швеции 02:50 «Prima Oră» (R) 04:30 «Истина где-то рядом»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50,

3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 SAVOUREUSES

ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 ROUGE BRÉSIL 16:34 À BON EN-TENDEUR 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PAR-TIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SAFARI 23:47 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 LE VAGABOND ENSORCELÉ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

16 DECEMBRIE 17 DECEMBRIE 18 DECEMBRIE 19 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

13 DECEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecIese la iveală agresivitatea de care ai încercat să te ferești zi-lele trecute. Va fi greu să nu o exprimi, dar poţi controla felul în care faci acest lucru.

TaurExistă riscul de a iniţia un ade-vărat tir de acuzaţii asupra celor din jur, mai ales asupra anturajului. În loc să cauţi vi-novaţi, ar fi mai cinstit să gă-sești soluţii.

GemeniApropiaţii dau dovadă de im-pulsivitate, de o viteză de reac-ţie în refuz sau în respingerea dialogului cu tine. Nu pune la inimă, sunt momente de con-fuzie.

RacAi nevoie de o judecată obiec-tivă, într-o perioadă care nu te ajută deloc. Altfel riști să tragi concluzii greșite despre colegi, șefi și intenţiile reale ale aces-tora.

LeuCurajul de care dai dovadă se poate întoarce împotriva ta, dacă ai tendinţa de a prelua controlul asupra vieţii celor-lalţi, pentru că tu știi mai bine ce e de făcut.

FecioarăS-ar putea să te confrunţi cu unele cheltuieli urgente, care te vor supăra. Pot fi obligaţii neachitate la timp, din cauză că ai preferat să dai banii în alte părţi.

BalanţăPe lângă ideile bune, cuvintele frumoase și poate chiar unele surprize, te poţi aștepta și la momente încărcate de tensiu-ne, peste care va trebui să treci.

ScorpionO perioadă în care încordarea acumulată poate răbufni. Chiar dacă nu tu vei izbucni, vei su-porta consecinţele tensiunii pe care ai creat-o zilele trecute în anturaj.

SăgetătorTe supără mult anumite replici ale unor prieteni care, pe lângă faptul că nu știu ce vorbesc, se mai și reped să te condamne pentru anumite decizii luate.

CapricornSurse de stres există, proble-me sunt destule, mai ai nevo-ie doar de o scânteie pentru a izbucni într-o criză de persona-litate, la orice mică provocare.

VărsătorCât timp discuţi despre proiec-tele tale, totul este bine. Când intri în contact cu cei din an-turaj care nu sunt de acord cu tine, bucuria dispare.

PeştiEști din ce în ce mai atent la fe-lul în care sunt apreciate efor-turile tale chiar de cei care be-neficiază de ele. Acum ai putea chiar să exagerezi puţin.

13-20 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Sub acelaşi cer. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Euromaxx”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Po-vestea. 19.55 Documentar. „Filmele Vladei”. 20.45 Profil de savant. Andrei Ursu, academician. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Secrete din trecut (r) 13:00

Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4641 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: New York Taxi (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 3 22:45 Box 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviciul Român de Comedie (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Pri-ma Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55

«Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:20 «Время» 21:40 «Moldova are Talent» 23:25 «Универсальный артист» 01:10 «Primele ştiri» (rus) 01:25 «Вечерний Ургант» 02:10 «U2: С небес на землю» 03:35 Ольга Яковлева, Валентин Гафт в фильме «Таня» 05:30 «Истина где-то рядом»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50,

3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:38 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 16:46 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC 23:33 D’EST EN OUEST 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA COMMANDERIE 1:46 LA COMMANDERIE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. „Civilizaţia chineză”. 8.00 Festivalul „Maria Tănase”. 9.00 Documentar. „Teoria

improbabilităţii”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „Arts 21”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parte-neriate pentru fiecare copil. 13.40 2013 - Anul Spiridon Vangheli. 15.00 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 2.00 Portrete în timp. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.35 Documentar. „Revenirea maestrului”. 4.30 Documentar. „Filmele Vladei”. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-mula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md

17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Co-medy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Diaman-tul nopţii (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Maricruz (r) 11:30 Casa Ibacka (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 Celebritatile anului 2012 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doc-tore? 11:00 I like IT - Moş Crăciun există! 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile

PRO TV 13:15 Teleshopping - Moş Crăciun există! 13:30 Film: O zi perfectă 15:15 Film: Eroi de rasă 16:45 Film: Singur acasă 3 (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Şti-rile PROTV (r) 03:00 Film: Eroi de rasă (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Олег Борисов, Анатолий Солоницын в фильме «Остановился поезд» 08:20 «Играй,

гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 «Moldova are Talent» (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «Идеальный ремонт» 13:15 Teleshopping 13:35 Премьера. «Охота на шпильках» 14:20 К юбилею Галины Волчек. Фильм «Осенний марафон» 16:00 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Финляндии 18:25 Премьера. «Галина Волчек. Новый образ к юбилею» 19:25 Юбилейный вечер Галины Волчек в театре «Современник» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:50 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:35 «Успеть до полуночи» 00:10 «Что? Где? Когда?» 01:20 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная Чехии - сборная Швеции 03:00 Фильм «Серебряная стрела» 04:45 Любовь Виролайнен, Владимир Ивашов в фильме «Дорога домой»

7.00, 0.00, 4.45, 6.45 Diver-tisment. 8.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show

TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 14.00, 15.10, 18.00, 19.25, 1.05 Seriale. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 MEDITERRANEO

6:04 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 36,9° 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:11 360° - GÉO 16:56 FLASH INFO 16:58 TARATATA 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:33 PASSE-MOI LES JUMELLES - LES 20 ANS 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:30 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 L’INVITÉ 1:04 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:22 HAVANA DANZA 3:22 ACOUSTIC 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 D’EST EN OUEST 4:35 D’EST EN OUEST

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. „Apa, aurul albastru”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05, 2.00 Portrete în timp.

8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Co-lecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Jungla apei dulci”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05 Oleg Negruţă. „În glumă şi în serios”. Serată de creaţie. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 Anatol Viţu. „Viaţă, tare dragă-mi eşti”. Spectacol muzical. 21.20 Săptămâna sportivă. 23.20, 5.30 Documentar. „Global 3000”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv. 2.30 În Premieră. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvă-luiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani - Moş Crăciun există! 11:15 Film: O zi perfectă (r) 13:00 Ştirile PROTV - Moş Crăciun există!

13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 23:00 Film: Misiune de recuperare 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: Băieţi răi (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 «Ефим Шифрин. Человек-костюм» 07:00 Иннокентий Смоктуновский, Татьяна Самойлова в

фильме «Неотправленное письмо» 08:35 «Служу Отчизне!» 09:05 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. «Романовы» 13:25 «Свадебный переполох» 14:05 «Ералаш» 14:35 Премьера. «Народная марка» в Кремле 16:25 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Чехии 19:00 «Replica» 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22:45 «Ледниковый период» 01:40 «Повтори!» Пародийное шоу 03:40 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная Финляндии - сборная Швеции

7.00, 19.00, 4.55 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 20.35, 4.30, 6.35 Divertis-

ment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25, 23.00 Seriale. 21.00 „Moldova are talent”. 5.25 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT 6:22 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:25 WARI 7:53 RE-FLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 13:59 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 LE BAR DE L’EUROPE 19:42 LA QUÊTE DES VENTS 20:44 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’AILE OU LA CUISSE 23:42 BIZNESS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT ! 1:34 SAFARI 3:19 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

20 DECEMBRIE 21 DECEMBRIE 22 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1849TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

13 DECEMBRIE 201316F L U X Siesta

CMYK

CMYK

Moldova Eco-Energetică este or-ganizată de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică la iniţiativa Proiectului Energie şi Bi-omasă din Moldova, finanţat de Uni-unea Europeană şi implementat de PNUD Moldova.

Organizatorii şi-au propus ca prin intermediul acestei competiţii să susţină cele mai importante ini-ţiative în producerea, transmiterea,

distribuţia şi consumul eficient de energie din surse regenerabile, pre-cum şi în dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, a inovaţiilor în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Unul dintre campionii sectorului eco-energetic este şi Tudor Coşleţ, directorul întreprinderii "Europlast-grup". Cu această ocazie i-am adre-sat câteva întrebări.

- Domnule Tudor Coșleţ, recent v-aţi ales cu un nou premiu. De data aceasta este vorba despre Gala Moldova Eco-Energetică 2013. În ce a constat, mai exact, partici-parea dvs. acolo și de ce premiu v-aţi învrednicit? - Anul acesta a fost organizată a

treia ediţie a galei, la care compania noastră a participat pentru prima dată. În total au fost depuse 60 de dosare. După o verificare şi selectare minuţioasă, activitatea întreprinde-

rii „Europlastgrup” a fost apreciată cu „Premiul special”. Juriul a menţio-nat că noi avem grijă să respectăm cei mai importanţi indici de calitate şi că ne conducem după conceptul 3E: Eficient, Economic, Ecologic.

- În ce constă activitatea compa-niei dumneavoastră? - Firma «Europlastgrup» a fost

fondată şi înregistrată în anul 1991, cu sediul şi cu baza de producere în satul de baştină Ulmu. De atunci

activează, producând, în colaborare cu firma italiană „Universal Tubi”, protectoare pentru pro-tejarea filetului la ţevile folosite în industria pe-trolieră. Acestea se co-mercializează în multe state din Europa, Ame-rica de Nord şi de Sud. La producerea acestor protectoare se utilizea-

ză termoplastautomate, care, în pro-cesul tehnologic, consumă destul de multă energie electrică. Am tot încercat să găsim o soluţie pentru a minimaliza consumul de ener-gie. Până la urmă, am optat pentru varianta de a procura convertoare produse în Italia. După instalarea acestora, consumul de energie s-a micşorat cu 30%.

- Ce vă propuneţi să realizaţi pe viitor în acest domeniu? Conside-

raţi că este de perspectivă pentru Republica Moldova? - Bineînţeles că premiul m-a mo-

tivat şi mai mult să continui activi-tatea în acest domeniu. Mi-aş dori să mai desfăşor şi alte proiecte în sectorul energiei alternative la Com-plexul industrial comercial „Codru”. Consider că Republica Moldova are mari perspective de a dezvolta acest segment industrial.

În urma acestui concurs, mi s-a oferit posibilitatea să merg într-o vi-zită de studiu la Hannover, Germa-nia. Acolo voi participa la o expoziţie dedicată eficienţei energetice şi voi vedea care sunt ultimele tehnologii în acest domeniu. Îmi doresc foarte mult să implementăm tehnologiile nemţilor şi la noi în ţară.

- Mulţumim. Succes în continuare.- Mulţumesc şi eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Antreprenorul Tudor Coşleţ, premiat la Gala Moldova Eco-Energetică 2013

La ediţia din acest an a Galei Moldova Eco-Energetică au fost premiate 18 iniţiative de succes în domeniul uti-lizării şi promovării energiei regenerabile şi a eficienţei energetice. Evenimentul a avut loc pe 6 decembrie curent, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, în prezen-ţa a peste 300 de invitaţi: reprezentanţi ai conducerii de vârf a Republicii Moldova, miniştri, ambasadori, re-prezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, sectorului privat, mediului academic şi ai societăţii civile.

Daniel Barbu, şi-a prezentat ieri demisia din funcţia de ministru al Culturii din România. Demisia ministrului Daniel Barbu vine după

ce acesta a participat, duminica trecută, la o se-rie de manifestări denumite „SpectActor” de la Teatrul Naţional din Craiova, iar, la finalul aces-tora, a răspuns mai multor întrebări venite din rândul celor prezenţi în sala de spectacole.

Printre răspunsurile ministrului s-a numărat şi cel în care a făcut referire la suma mare aloca-tă pentru programul de prevenire şi combatere HIV/SIDA: «La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat cu adevărat următorul lucru. Credeţi-mă, nu vreau să par cinic în faţa dumneavoastră, cu tot respectul pentru respec-tiva categorie de concetăţeni ai noştri. Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi trata-rea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci, ai Mi-nisterul Culturii şi programul naţional de com-batere şi tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Perso-nal, nu înţeleg. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festiva-lul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la ju-mătate», a spus ministrul Daniel Barbu.

Marţi, 10 decembrie, Ministerul Culturii a re-mis un comunicat în care arăta că Barbu «regretă

profund» «comparaţia nefericită» între bugetul programului de prevenire HIV şi bugetul progra-melor ministerului pe care îl conduce şi îşi cere scuze «tuturor celor care s-au simţit ofensaţi ori lezaţi de aceste afirmaţiile inadecvate».

Declaraţiile ministrului Daniel Barbu au fost comentate de preşedintele Traian Băsescu şi de liderul PNL, Crin Antonescu.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu a decla-rat, miercuri seară, că Victor Ponta trebuia să îl demită pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, ime-diat, chiar de la Johannesburg – unde premierul se afla pentru funeraliile lui Nelson Mandela –, arătând că acesta nu poate demisiona pentru că «este un om cu handicap sufletesc».

«Unui om care spune aşa ceva nu poţi să-i pretinzi să-şi dea demisia, pentru că el este cu handicap sufletesc. Un astfel de om, că-i politici-an, că-i om simplu, este un om care are handicap sufletesc, deci nu te poţi aştepta la un astfel de individ să aibă responsabilitatea gestului demi-

siei. Dar premierul trebuia să îl demită imediat», a spus şeful statului, într-o emisiune a postului B1 Tv.

Preşedintele a arătat că cei mai mulţi sero-pozitivi din România sunt acei bebeluşi care, pe vremea regimului Ceauşescu, erau vaccinaţi la naştere.

«Noi toţi ştim de unde provine numărul mare de seropozitivi, de la acele injecţii care se făceau copiilor, bebeluşilor în spitale în ultimele luni, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu şi în primii ani de democraţie, după ‘90, plecau copiii infectaţi de la naştere», a spus Traian Băsescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Cultu-rii, duminică, ministrul Daniel Barbu a fost invi-tat «în calitate privată, de universitar şi autor», să susţină o conferinţă la Teatrul Naţional din Craiova.

«Conferinţa a avut ca temă «Statul cultural: istorie, memorie şi crize». După conferinţă, la se-siunea informală de întrebări şi răspunsuri, do-rind să ilustreze transformările pe care politicile de finanţare a programelor şi evenimentelor culturale le traversează în majoritatea statelor europene, inclusiv în România, ministrul a re-curs la o comparaţie între bugetul unui program de sănătate publică şi bugetul programelor Mi-nisterului Culturii», se arată în comunicatul citat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, «deşi nu s-a referit nicio clipă la persoane, ci doar la programe şi nivele de finanţare, comparaţia a fost cu totul neferici-tă, după cum nepotrivite au fost şi consideraţiile ce au însoţit-o».

SCANDAL

Ministrul Culturii din România a demisionat