România România votează la votează la

ONU împotriva ONU împotriva valorilor valorilor

tradiţionaletradiţionale(Republica Moldova se abţine)

Apariţia ziarului FLUX într-un nou format (vi-neri, 5 octombrie 2012) a provocat reacţii dintre cele mai neaș-teptate în eșaloanele superioare ale puterii. Agenţii secreţi ai unei fi rme la fel de secrete, care poartă numele generic și conspirativ „OCHI ȘI URECHI” (pe scurt OU) și care ope-rează nestingherit la Chișinău și în întreaga Republică Moldova, dat fi ind că SIS-ul este cufundat de ani buni într-un somn letargic, frate cu moartea, au spionat pe la Guvern, Parlament și prin apa-ratul președintelui și ne-au informat că Filat, Lupu și Timofti s-ar fi întâlnit de urgenţă pentru a discuta des-pre acest nou fenomen de presă.

Simţindu-se ameninţaţi, ei au decis să-și coordoneze acţiunile pe viitor. În cadrul acestei întruniri, cei trei au citit cu voce tare toate cele 16 pagini ale ziarului (chiar și 2 pagini de programe TV), după care au încercat, ajutaţi de consili-erii lor mulţi și „dobă de carte”, dar,

oricum, mai școliţi decât șefi i lor,

să deslușească înţelesurile ascun-

se, încifrate și codate în paginile

ziarului.Numai Vladimir Plahotniuc a re-

fuzat lectura în comun a ziarului FLUX. E drept că iniţial, miliardarul, despre care cei de la fi rma „OCHI ȘI

URECHI” ne-au spus că ar fi , deja,

cel mai bogat om din Republica

Moldova, devansându-l chiar și pe

magnatul petrolier Anatol Stati, a

acceptat propunerea cititului în

comun.

Continuare în pag. 16

1 EURO..............................16.00381 Do lar ame ri can ............. 12.35671 Leu românesc ................. 3.51931 Ru blă ru sească ............... 0.3397Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Fără iluzie, nu există nimic, e straniu să afl i taina realităţii în irealitate”.

Emil Cioran

Cursul valutar 12.10.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 12 octombrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

12.10.2012

Noros, 11 24 0C

13.10.2012

Noros, 12 260C

Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia FLUX

GPF

Fondat în 1995 Nr. 37 (865)

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

CMYK

CMYK

Una declară şi alta fac. Autorităţile ignoră transparenţa în procesul bugetar

Combat tuberculoza în mizerie şi fără apă

Alexandru Federiuc: „Aici este Parisul meu!”

...Singur în faţa veşniciei

22

66

88

1010

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

REPORTAJ

INTERVIU

IN MEMORIAM

Firma „Firma „OCHI ŞI URECHIOCHI ŞI URECHI” transmite: ” transmite: Demnitarii moldoveni sunt în panică eni suneni suneni suneni suneni suneni sun

Gazeta Gazeta asta scrie că matale asta scrie că matale

ești contrabandist, dar eu sunt ești contrabandist, dar eu sunt marioneta matale. Dacă îi așa, nu ni marioneta matale. Dacă îi așa, nu ni

s-ar cuveni și mie vreo 2 tiruri cu s-ar cuveni și mie vreo 2 tiruri cu ţigări de contrabandă? ţigări de contrabandă?

Mihai Ghimpu – disident sau „parte egală în actul guvernării”?

Mihai Ghimpu promite iarăși să spună tot ce știe despre par-tenerii săi din AIE. Sau, aproape tot. Ceea ce înseamnă că are iarăși ceva de obţinut. De-a lungul celor trei ani de afl are la guvernare, bătrânul liberal a făcut întotdeauna pe disiden-tul și s-a comportat ca unul afl at în opoziţie, dar a profi tat pe deplin de avantajele afl ării la putere.

Această șmecherie nu-i deloc întâmplătoare, pentru că Mihai Ghimpu știe că după festinul de patru ani, vine inevitabil ziua scadenţei, când trebuie să dai socoteală pentru ceea ce ai făcut și pentru ceea ce trebuia să faci, dar nu ai făcut. Cu gândul la respectiva zi, Ghimpu se distanţează de colegii săi de Alianţă, pentru a-și putea declina orice responsabilitate pentru eventualele eșecuri. „Puterea nu vrea să facă reforme”, afi rma el într-un interviu, de parcă liberalii ar fi de trei ani într-o opoziţie profundă, de parcă nu el ar bloca de un an numirea unui șef la SIS sau a celui de la Comisia de Integritate.

Continuare în pag. 3

Cheltuieli nejustifi cate la Ministerul Educaţiei?

Prim-ministrul Vlad Filat nu este mulţumit de modul și ritmul în care se desfășoară reformele la Ministerul Educaţiei. În ciuda faptului că domeniul a fost „desemnat drept prioritar în activitatea Guvernului”, învăţământul se confruntă în continuare cu mai multe probleme. În cadrul unei ședinţe cu colectivul instituţiei, el a opinat că aceste probleme sunt condiţionate de lipsa unei abordări sistemice.

Cele mai mari nemulţumiri ale premierului au fost legate de modul în care s-au efectuat achiziţiile publice în ultimii ani. Astfel, din bugetul de 1 miliard de lei al ministerului, 82 de milioane au fost direcţionate către diverse achiziţii. În urma unor investigaţii, au fost constatate numeroase nereguli și lipsă de transparenţă la acest capitol. „De ce doar unele com-panii devin benefi ciare, care sunt criteriile de achiziţie a cărbunilor, de ce autori sau coautori ai cărţilor de studiu sunt, obligatoriu, responsabili de la Ministerul Educaţiei?!”, s-a întrebat Vladimir Filat.

Continuare în pag. 3

Nordul Republicii Moldova mai bătrân decât centrul şi sudul (citiţi pag. 4)

12 OCTOMBRIE 2012 22F L U XF L U X Actual

Dacă ar fi fost ca cineva să-i

fi întrebat pe cei care au spus

că lucrurile merg într-o direc-

ţie greșită de ce cred așa, vă

asigur că răspunsul ar fi fost

unul, deși exprimat în mod di-

ferit: pentru că cei afl aţi la pu-

tere nu au grijă să guverneze

ţara în folosul cetăţeanului, ci

doar în al lor personal. Sau, al-

tfel spus, guvernanţii fură, în

loc să guverneze.

75 de procente se apropie

totuși de o cotă critică, care

odată atinsă, ar putea să deter-

mine o evoluţie cu totul neaș-

teptată a lucrurilor. Nu vreau

să sperii pe nimeni, dar evo-

luţia lucrurilor din Republica

Moldova ar putea deveni im-

predictibilă. Asta însemnând

că am putea să ne așteptăm

la orișice, de la îmbrăţișarea în

masă a unor opţiuni politice

radicale, până la proteste vi-

olente și nesupunere în masă

faţă de autorităţi.

Ca să menţină frâiele pu-

terii, guvernanţii au recurs la

manipularea grosolană a opi-

niei publice prin mass-media,

la trucarea rezultatelor votării

de către autorităţile electora-

le (Comisia Electorală Centra-

lă, în primul rând), la închide-

rea gurii celor indezirabili. Și

până acum au reușit. Popula-

ţia acestei ţări, deși conștientă

de marea nedreptate care i se

face, până acum a tăcut și și-a

acceptat rolul de victimă do-

cilă, de jertfă adusă pe altarul

bunăstării celor afl aţi la pute-

re. Dar lucrul acesta nu poate

dura la nesfârșit. Ceasul este

aproape. Nu e mult până de-

parte. Și acest departe, care

este atât de aproape, poate

însemna foarte mult, chiar și

răsturnarea violentă, dar per-

fect democratică, a acestui re-

gim oligarhic ticălos.

Oligarhii greșesc atunci

când cred că toţi din ţara asta

sunt lași, fricoși și ticăloși. Sunt unii care nu se tem și se vor ridica și îi vor ridica și pe cei care astăzi se tem sau nu înţeleg. Și atunci mieii vor de-veni lei.

Credeţi că am exagerat? S-ar putea să fi exagerat. Deși, când stai să te gân-dești ce înseamnă 75 la sută … Trei din patru cetăţeni ai Republicii Moldova sunt în dezacord cu modul în care este guvernată/furată ţara de către Filat, Plahotniuc și Ghimpu. Nu, totuși miroase a praf de pușcă …

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Replica spicherului Marian Lupu nu a întârziat. „Toate proiectele vin în Parlament nu pentru a fi votate în mod mecanic. Nu vom găsi nici o ţară din Europa unde problema se pune în modul ăsta. Dacă deputaţii spun că modifi cările trebuie aplicate, atunci așa facem”, a punctat Lupu.

Reacţia democratului era de aștep-tat și atunci rămâne o enigmă de ce a ţinut premierul Filat să o provoace. Evident, are dreptate Marian Lupu, atunci când afi rmă că proiectele de legi ajung în Parlament pentru a fi dezbătute și dacă este cazul, modi-fi cate. Doar că, pe parcursul acestor ani de guvernare AIE, ne-am con-vins că scopul acestor dezbateri nu a fost nici pe departe îmbunătăţirea respectivelor proiecte, ci, mai de-grabă, un pretext de târg între aliaţi. De fapt, nici nu prea putem vorbi despre discuţii, ci mai mult despre aranjamente, condiţionări, șantaj și jocuri de culise.

Legea bugetului şi târgul de zile mari între aliaţiDe fi ecare dată, partenerii pre-

mierului jură că nici morţi nu-și vor da votul pentru un buget care este prost întocmit și care va duce la sără-cirea sărmanului popor. Și tot de fi e-care dată, după ce este numit preţul, după vânzoleli de culise și „tratative” la sânge, care iau locul discuţiilor principiale și la obiect, Legea este votată fără prea multe modifi cări. Prin urmare, niciodată nu avem si-guranţa că proiectele sunt criticate pentru că sunt într-adevăr proaste, sau pentru că se dorește exercitarea unor presiuni asupra partenerilor de guvernare, de dragul unor interese personale.

Să ne amintim, de exemplu, cum a fost adoptat Bugetul pentru anul 2011, cu o mare întârziere provoca-tă de lunga bătălie pentru funcţii la constituirea AIE 2. Liberalii au criticat dur proiectul bugetului, au formulat o sumedenie de obiecţii, au jurat că

nu votează, dacă acestea nu vor fi luate în considerare. Apoi șeful libe-ralilor, Mihai Ghimpu, a numit preţul – stabilirea datei alegerilor locale pe data de 5 iunie. Îndată ce doleanţa unchiului candidatului la primăria capitalei a fost acceptată, nu au mai existat niciun fel de probleme și bu-getul a fost aprobat.

Adoptarea Legii bugetului pen-tru 2012 a coincis cu a nu știu câta încercare a lui Marian Lupu de a ajunge președinte de ţară. Și am asistat atunci la un târg de zile mari, cu condiţionări din toate direcţii-le. Liberal-democraţii au încercat să amâne fericitul eveniment și au spus ferm că nu participă la stabi-lirea datei alegerilor până nu se vo-tează „tot pachetul de legi solicitat de Guvern, pentru a fi adoptate în regim prioritar”. Democraţii au spus că, dimpotrivă, cu un președinte ales, politicile fi scale și bugetul vor fi adoptate mult mai ușor. Ca să fi e mai convingători, reprezentanţii PD au făcut praf politica bugetar-fi scală pentru 2012, afi rmând că aceasta ar fi o mare dezamăgire și o dovadă a lipsei de profesionalism a Ministeru-lui de Finanţe.

Șeful liberalilor s-a agitat și el de pe margine, declarând că nu va susţine creșterea accizelor la ţigări, la băutu-rile tari și la importul de automobile, în scopul acumulării de venituri la Bugetul de Stat, sugerând că rezerva statului este la vamă.

Premierul Filat s-a gândit că ar fi bine să pună și el niște condiţii, pen-tru că i-ar trebui și lui niște garanţii. „Marian Lupu să semneze o anexă la acordul Alianţei prin care să se anga-jeze să nu facă o coaliţie cu Partidul Comuniștilor după alegeri, iar AIE să susţină Guvernul”, a solicitat acesta.

Lupu a cabrat niţel, dar după o ședinţă a Consiliului Alianţei, toa-te problemele s-au rezolvat în mod miraculos și data alegerilor prezi-denţiale a fost fi xată, după cum ne amintim, pentru 16 decembrie. Apoi a fost votată și Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012.

Democraţii au pus deja condiţii. Liberalii le formuleazăŢinând cont de experienţele ante-

rioare, nu știu dacă ne putem aștepta și de această dată la discuţii serioase pe marginea Legii bugetului, adică, la discuţii fără condiţionări. Mai ales că democraţii, de exemplu, au și spus deja ce vor. Condiţiile acestora sunt dictate de noul vector al Partidului Democrat, care speră să pătrundă pe ocina electorală a Partidului Comu-niștilor. La ultimul congres al forma-ţiunii, liderii PD și-au făcut publică intenţia de a ajunge cel mai mare partid de centru-stânga și orientarea spre politicile sociale.

Încă la începutul lunii august, șeful democraţilor, Marian Lupu, a decla-rat într-un interviu că PD nu va vota Legea bugetului pentru anul 2013, dacă majoritatea parlamentară nu va accepta Legea cu privire la noua metodă de indexare a pensiilor pe care au elaborat-o ei: „Să nu fi e pen-tru nimeni cu supărare însă, o declar deja astăzi: votul pentru un aseme-nea proiect este precondiţia de bază pentru votul Partidului Democrat a legii bugetului pentru anul viitor și a altor bugete”. Dacă pentru un lider de partid o astfel de atitudine poate fi , oarecum, explicabilă, în cazul unui șef de Parlament, această abordare este bizară și chiar abuzivă.

Implementarea proiectului va ne-cesita resurse fi nanciare suplimen-

tare, dar Lupu crede că acestea vor fi găsite, „dacă administrarea fi scală o să muncească așa cum trebuie să muncească, dacă cei din serviciile vamale vor munci așa cum trebuie să muncească.”

Dacă în privinţa democraţilor si-tuaţia este mai mult sau mai puţin clară, liberalul Mihai Ghimpu nu și-a formulat, deocamdată, explicit condiţiile. Ar putea fi vorba de cele două iniţiative legislative, care se referă la modifi carea Regulamentu-lui de funcţionare a Parlamentului și la hotărârea privind includerea lui Ghimpu în componenţa Biroului Per-manent al Parlamentului. Însă nu se știe dacă se vor limita la atât.

Organizaţiile neguvernamentale acuză lipsă de transparenţăPrincipiul de barter: votăm ceea

ce vă trebuie vouă, dacă votaţi ceea ce ne interesează pe noi ar putea să funcţioneze și de această dată. Chiar dacă nu toată lumea agreează aceas-tă lipsă de transparenţă și înţelegeri-le de culise.

Consiliul Naţional al Organizaţi-ilor Neguvernamentale consideră că proiectul Legii bugetului pentru anul 2013 a fost aprobat cu abateri de la legislaţia în vigoare, încălcân-du-se principiul transparenţei, care prevede dezbaterea publică a pro-iectelor de buget.

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc pe data de 9 octom-

brie, Valeriu Prohniţchi, directorul executiv Expert-Grup a explicat cum au avut loc așa-zisele dezbateri pu-blice în acest an. Astfel, la 21 septem-brie Ministerul Finanţelor i-a prezen-tat Guvernului Proiectul bugetului de stat pentru anul 2013, la 24 sep-tembrie acest proiect a fost plasat pe site-ul ministerului, iar la 26 septem-brie, adică peste două zile, el a fost deja aprobat de Guvern și transmis în Parlament pentru adoptare, „cu solicitarea mai mult decât deocheată ca să nu fi e modifi cat de Legislativ, ceea ce denotă o atitudine arogantă faţă de Parlament, care, de fapt, este forul suprem al oricărei societăţi care se dorește a fi democratică”.

Potrivit legislaţiei, pentru dezbate-rea proiectelor importante ar trebui prevăzute cel puţin 15 zile. În cazul Proiectului Legii bugetului, termenul ar trebui să fi e și mai mare, dată fi ind complexitatea acestuia, consideră expertul. Iar Guvernul ar fi avut doar de câștigat dacă s-ar fi angajat în dezbateri cu societatea civilă și dacă societatea ar fi avut timp să se do-cumenteze, să analizeze. „Proiectul bugetului ar fi câștigat nu doar struc-tural, ci ar fi fost și mult mai realist. Din punctul nostru de vedere, pro-iectul bugetului pentru anul 2013 se bazează pe ipoteze macroeconomice completamente nerealiste, mult prea optimiste în comparaţie cu cele care sunt acceptate în comunitatea eco-nomiștilor din Republica Moldova. Una dintre cele mai nerealiste ipote-ze este că economia în 2013 va crește cu 5 la sută. Noi așteptăm să avem, în cel mai bun caz, o creștere de un pro-cent”, a precizat Valeriu Prohniţchi.

Eduard Mihalaș, președintele Consiliului Naţional al ONG-urilor, a anunţat că membrii consiliului vor solicita organizarea audierilor publi-ce în comisiile parlamentare, pentru asigurarea participării cetăţenilor la defi nitivarea celui mai important proiect legislativ pentru anul 2013.

Este greu de spus dacă autorităţile vor da curs acestor doleanţe, pentru că politicienilor le sunt mai la înde-mână alte metode și practici, mai puţin transparente, dar mai efi cien-te. Și nu putem să nu fi m de acord cu directorul CReDO, Sergiu Ostaf, care constată că este „un decalaj puternic între ambiţii, declaraţii și ceea ce se întâmplă în practică”.

Ioana FLOREA, FLUX

Una declară şi alta fac. Autorităţile Una declară şi alta fac. Autorităţile ignoră transparenţa în procesul bugetarignoră transparenţa în procesul bugetar

Săptămâna trecută, bugetul aprobat de Guvern a ajuns în Parlament. Și tot atunci a pornit războiul declaraţiilor cu referire la adoptarea documentului în Legislativ. Mai degrabă voit decât involuntar, schim-bul de replici a fost declanșat chiar de premierul Filat, care a spus după ședinţa Executivului că nu va mai accepta ca Legea bugetului să fi e modifi cată esenţial în organul legislativ: „Buget aprobat la Guvern și apoi modifi cat categoric la Parlament eu nu am să accept.”

Sondajul CBS-AXA ne arată cât se poate de clar că 75% dintre cei chestionaţi consi-deră că lucrurile merg într-o direcţie greșită în Republica Moldova. Cred că asta constituie un record absolut pen-tru ţara noastră, nu

mai ţin minte un alt sondaj care să ateste un grad atât de mare al neîncrederii populaţiei faţă de instituţiile statului, faţă de guvernanţi și întreaga clasă politică.

Şi atunci mieii vor deveni lei

12 OCTOMBRIE 2012 3 F L U XF L U XPolitic

Continuare din pag. 1

De azi n-am să mai tac, promite Ghimpu de trei aniAltfel liniștit și cooperant, preocu-

pat în permanenţă de stabilitatea și dăinuirea Alianţei, liberalul își pierde răbdarea în momentul în care îi sunt ameninţate interesele. Atunci, el este gata să taie „în carne și în oase”, așa cum ameninţa în perioada alegerilor pentru primăria capitalei.

„De azi, n-am să mai tac de dragul Alianţei”, a tunat și a fulgerat Ghim-pu atunci când aliaţii nu i-au votat le-gea cu privire la statutul municipiu-lui Chișinău. Și a rostit sacramentala frază, citată și astăzi în exces de unii ziariști, despre înlăturarea omului lui P și înlocuirea acestuia cu omul lui F.

Apoi, la un moment dat, când a înţeles că nu prea mai există șanse ca Marian Lupu să fi e ales președin-te și să-i elibereze lui funcţia de spi-cher, Ghimpu a pus la îndoială chiar capacitatea Alianţei de a guverna: „Care Alianţă? Uitaţi-vă, Curtea face ce vrea, judecătorii fac ce vor, exe-cutorii judecătorești fac ce vor, Pro-curatura face ce vrea”. El a pus pe seama colegilor săi și a hapsâniei acestora neregulile din ţară și am-plifi carea corupţiei. Pentru că „sus e putred”.

Uneori, liberalul dă dovadă de cu-raj extrem și se năpustește cu critici dure și asupra prietenilor săi demo-craţi. În primăvară, acesta chiar a afi rmat că „PDM și PLDM întotdeau-na au fost împreună împotriva cetă-ţenilor”. Dar el, Mihai Ghimpu, care a fost întotdeauna pentru adevăr și pentru dreptate, de ce ţine morţiș să fi e alături de cei care sunt „împotriva cetăţenilor” și să le facă jocul?

Apoi, Mihai Ghimpu și-a revendicat funcţia de prim-vicepreședinte al Le-gislativului (adică, funcţia deţinută de Plahotniuc) pentru că „PD nu poa-te avea două funcţii în conducerea Parlamentului”. Mai mult decât atât, șeful liberalilor a criticat prestaţia lui

Marian Lupu în funcţia de spicher. Pentru că el, de exemplu, dacă ar fi ajuns președinte al Parlamentului, „puteam să urgentez reformele, să fac legile mai calitative”. În cele din urmă, Ghimpu a cerut să i se dea, în calitate de recompensă, măcar func-ţia de procuror. Dar democraţii l-au luat însă cu binișorul și Ghimpu s-a resemnat.

De ce nu se tem democraţii de criticile lui Ghimpu?În general, liderii PD nu par prea

deranjaţi de aceste critici, pe care le pun pe seama caracterului mai aprins al liberalului: “Câteodată îl mai ia gura pe dinainte, dar își re-vine”. Și, de bună seamă, își revine. Pentru că sunt și aceste declaraţii parte a jocului de-a principialitatea, iar criticile sunt întotdeauna dozate și urmăresc scopuri precise.

Iată de ce, în chestiuni în care ne-am fi așteptat să-l auzim vociferând plin de indignare și legitimă mânie, Ghimpu tace mâlc. Dacă în altercaţi-ile cu comuniștii este gata să-și rupă cămașa de pe el pentru adevărul istoric, atunci când fostul fruntaș PCRM, Marian Lupu, a făcut declara-ţiile aberante despre limba română, cu și fără paranteze, Ghimpu nu a scos nici măcar un smiorcăit timid de dezacord.

Între timp, șeful liberalilor pare să fi fost convins defi nitiv să nu mai atenteze la funcţia lui Plahotniuc și ar fi dispus să se mulţumească și cu un loc în Biroul permanent al Parlamen-tului. Și ca să fi e mai convingător în demersul său, a ameninţat iarăși să spună tot. Ce-i drept, nu acum, dar mai spre sfârșitul mandatului. Ei, dar parcă nici nu a mai rămas prea mult până atunci.

„Să nu creadă că așa vor merge lucrurile, ca, la sfârșit, să spună: „Păi, noi am guvernat împreună cu PL și cu Ghimpu”. Nu, domnilor, aţi guver-nat voi. Odată ce PL – nici spicher, nici prim-vice, nici membru al Birou-

lui, nici Procuratură, nici cutare, nici cutare...”, a avertizat Ghimpu.

Transfugii din PCRM – o ameninţare pentru liberali?Situaţia liberalilor nu pare să fi e

prea bună. Ultimele sondaje îi pla-sează pe un loc destul de modest în preferinţele alegătorilor, în ciuda tuturor opintelilor acestora în „lup-ta” cu comuniștii și cu simbolurile acestora. Nu-l încântă pe Ghimpu nici plecările unor deputaţi din frac-ţiunea comuniștilor, pentru că, bă-nuiește el, aceste plecări ar putea schimba raportul de forţe în Parla-ment, ajungându-se în situaţia în care votul liberalilor nu ar mai avea nicio relevanţă și, prin urmare, nu va mai fi o armă efi cientă de șantaj și de impunere a unor anumite condiţii.

După aderarea ex-comunistului Ion Ceban la tabăra socialiștilor, Igor Dodon și-a declarat intenţia clară de a mai smulge un deputat de la comu-niști și a constitui o fracţiune a PSRM. Și Mihai Ghimpu intuiește că se va încerca marginalizarea treptată a liberalilor, iar colegii săi de la guver-nare vor fi tentaţi să rezolve anumite chestiuni mai spinoase cu comuniștii convertiţi la socialism, decât să ac-cepte condiţionările liberalilor.

De aceea, Ghimpu crede că nu există motive de bucurie, atunci când deputaţii comuniști părăsesc fracţiunea, pentru că la mijloc ar fi doar „interesul lor personal: busine-ss, probleme, dosare”. Mai mult decât atât, capul liberalilor prevede chiar o posibilă dezbinare a Alianţei, dacă se va recurge la votul „traseiștilor” în cazul aprobării unor proiecte care nu vor fi agreate de liberali.

„Aceasta nu înseamnă că noi vom accepta colegii de Alianţă azi să vo-teze cu noi, mâine cu ceilalţi. Proble-mele-cheie trebuie să fi e discutate și trebuie să fi e votul Alianţei. Noi nu suntem aici lăturași... Noi suntem parte egală în actul guvernării, indi-ferent de mandatele pe care le avem.

Și dacă vor încerca așa, atunci nu, nu... Vom lua o decizie: ori cu ei, ori cu noi”, a spus tranșant Ghimpu într-un interviu pentru Ra-dio Europa Liberă.

PL îşi ia măsuri de precauţieTotodată, liberalii nu inten-

ţionează să se limiteze doar la avertismente, ci își iau unele măsuri de precauţie. Deputa-tul Valeriu Munteanu a înain-tat o iniţiativă legislativă de modifi care a Regulamentu-lui Parlamentului, care ar împiedica „crearea unor noi fracţiuni legislative, care, de fapt, nu au fost prevă-zute în dorinţa alegători-lor”. Potrivit liberalului, fracţiunile parlamenta-re ar trebui constituite în termen de 10 zile de la formarea Parlamentului, pentru ca, ulterior, să nu mai fi e posibilă reconfi gurarea structurii organului legislativ.

De asemenea, Munteanu propune ca data ședinţelor în plen să fi e sta-bilită de Biroul Permanent al Parla-mentului, pentru a nu permite „ter-giversarea nejustifi cată a procesului legislativ”.

Iniţiativa deputatului liberal tre-buie privită în contextul celeilalte iniţiative a fracţiunii PL, prin care se solicită modifi carea componenţei numerice și nominale a Biroului Per-manent. Deputaţii consideră că ac-tuala componenţă a Biroului nu ţine cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

PL vrea ca Biroul Permanent să fi e constituit din 14 deputaţi și nu din 13, câţi sunt acum. „Având în vedere că atât președintele Parlamentului, cât și prim-vicepreședintele și vice-președintele acestuia sunt deputaţi și reprezintă fracţiunile parlamenta-re proprii, suntem în prezenţa unei disproporţii evidente a reprezen-tativităţii fracţiunilor parlamentare în structura Biroului Permanent al Parlamentului”, se spune în nota in-

formativă care însoţește proiectul de hotărâre. Fracţiunea PL propune ca cel de-al 14-lea deputat din cadrul Biroului să fi e Mihai Ghimpu.

Astfel, înţelegem de ce vor liberalii să sporească importanţa și rolul de-cizional al Biroului Permanent al Par-lamentului. Această solicitare este legată, evident, de venirea lui Ghim-pu în organul de lucru al Legislati-vului. Ce-i drept, liberal-democraţii se opun, deocamdată, introducerii chestiunii respective pe ordinea de zi a Parlamentului, afi rmând că pro-iectul de hotărâre nu a fost bine gân-dit. Ghimpu bănuiește că ar fi vorba de altceva.

Așa cum ne-am obișnuit deja, și aceste proiecte ale liberalilor, rezo-nabile sau nu, urmăresc, fără îndo-ială, anumite interese de partid. Se pare că ele convin însă mai puţin celorlalte două componente ale AIE, care, am putea intui, și-au fă-cut anumite planuri în legătură cu „transfugii” din PCRM. Dar vor reuși să se opună până la urmă? Sau Mihai Ghimpu îi va convinge prin vechea metodă: „Votaţi-ne proiectele și vă votăm bugetul!”

Ioana FLOREA, FLUX

Mihai Ghimpu – disident sau Mihai Ghimpu – disident sau „parte egală în actul guvernării”?„parte egală în actul guvernării”?

Continuare din pag. 1Totodată, prim-ministrul a promis

că aceste întrebări nu vor fi retori-ce. Toate documentele urmează să ajungă la Centrul Naţional Antico-rupţie și la Procuratura Generală.

Este vorba, în primul rând, de achiziţia a peste o sută de auto-buze în perioada 2010-2012, des-tinate transportării elevilor din localităţile rămase fără școli în urma procesului de optimizare. Potrivit protv.md, pentru cele 109 unităţi de transport a fost achitată suma de 95 de milioane de lei. Prin urmare, fi ecare vehicul a costat aproximativ un milion de lei, adică dublu faţă de preţul de la producă-tor. În afară de aceasta, se pare că nici calitatea autobuzelor produse în orașul ucrainean Zaporojie nu este dintre cele mai bune, pentru că acestea au început deja să se defecteze.

Nemulţumirile premierului se în-dreaptă, evident, către fosta condu-cere a ministerului de resort. După demiterea fostului șef de la Educa-ţie, Mihai Șleahtiţchi, noul ministru,

Maia Sandu, a promis să se edifi ce plenar în privinţa modului de admi-nistrare a bugetului instituţiei și să asigure transparenţa și corectitudi-nea în acest proces.

Într-un interviu pentru radio Euro-pa Liberă, Maia Sandu a precizat că a solicitat un audit fi nanciar-conta-bil și un audit pe achiziţiile publice, în urma cărora au fost depistate mai multe nereguli. Potrivit ministrului, ele ţin parţial de lipsa de profesio-nalism a unor funcţionari din cadrul instituţiei. Referindu-se la ceea ce ţine de achiziţionarea autobuzelor școlare, ea a menţionat că a fost con-statată lipsa anumitor acte din dosa-rele pe aceste achiziţii. „Urmează ca organele abilitate să se expună”, a concluzionat ministrul.

În cadrul întrevederii cu premierul, ministrul Educaţiei a accentuat că își dorește o discuţie sinceră și deschi-să despre reformele care se fac în domeniul educaţiei, dar și despre modul în care este administrat bu-getul instituţiei pe care o conduce: „Ministerul Educaţiei are un buget enorm – de 1 miliard de lei, ceea ce

înseamnă și o mare responsabilitate pentru noi”.

La rândul său, Vladimir Filat a dat asigurări că Maia Sandu va benefi cia de sprijinul său în calitate de prim-ministru și va avea tot suportul în promovarea transformărilor. Toto-dată, el i-a avertizat pe cei care nu pot sau nu doresc să facă reforme că „este judicios să plece și să lase locul celor care vor să muncească”.

Iniţial, de același sprijin a bene-fi ciat și fostul șef de la Educaţie, iar corectitudinea achiziţiilor nu era pusă la îndoială. La 1 iunie curent, premierul Filat, care nu ratează nici o ocazie atunci când vine vorba de împărţitul darurilor, le-a transmis personal autorităţilor locale din 21 de raioane ale republicii cheile pen-tru 40 de autobuze școlare. Într-o at-mosferă de mare sărbătoare, el a de-clarat pe un ton solemn că puterea va continua reformele structurale în domeniul educaţional, pentru a asi-gura accesul la o educaţie de calitate „pentru toţi copiii”.

Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului informa atunci

că, în total, în cadrul proiectului de

reformare structurală a sistemului

educaţional din ţară, au fost procu-

rate 109 autobuze pentru transpor-

tarea a peste 7200 de elevi din circa

150 de localităţi, în acest scop fi ind

investite peste 95 de milioane de lei

pe parcursul anilor 2010-2012. Prin

urmare, ceea ce era prezentat atunci

drept o mare realizare, se dovedește

a fi acum o investiţie nu tocmai raţio-

nală și, se pare, nici chiar legală. De ce

nu s-a făcut atunci un calcul simplu

și nu și-a pus nimeni întrebarea dacă

aceste costuri nu sunt prea mari. Și

dacă autobuzele din Zaporojie oferă

cel mai bun raport calitate-preţ. Să

sperăm că „organele abilitate” vor

răspunde la aceste întrebări.

FLUX

Cheltuieli nejustifi cate la Ministerul Educaţiei?

Hârburi de milioaneHârburi de milioane

12 OCTOMBRIE 2012 44F L U XF L U X

Gheorghe ŢURCANU, Gheorghe ŢURCANU, ministrul adjunct al Sănătăţii: ministrul adjunct al Sănătăţii:

O povară grea pe umerii tinerei generaţii

Îmbătrâni-rea demogra-fi că presu-pune o serie de provocări: pentru piaţa muncii, pen-tru sistemele de sănătate, dar și pentru calitatea vie-ţii după pen-sionare. Mulţi se așteaptă la

o degradare a calităţii vieţii persoane-lor ieșite la pensie, alţii consideră că pensionarii vor fi preocupaţi doar de propriile interese, lăsând astfel pe ume-rii tinerei generaţii o povară grea.

Alexandre SIDORENKO, Alexandre SIDORENKO, consultant al Centrului European pentru consultant al Centrului European pentru Politici de Asistenţă Socială și Cercetare Politici de Asistenţă Socială și Cercetare

din Viena, Austria: din Viena, Austria:

Republica Moldova „îmbătrâneşte rapid” Republicii Moldova, ca

și altor state din spaţiul CSI, îi este caracteristic fenomenul „îmbătrânirii rapide”, inclusiv și din ca-uza mortalităţii în rândul populaţiei apte de mun-că. În prezent, probleme-le-cheie la care trebuie de atras atenţia sunt: refor-ma modului de asistenţă a oamenilor în etate; im-plementarea acţiunilor de schimbare a imaginii oamenilor în etate prin promovarea ideii că aceștia au un rol activ în societate; includerea și abordarea serioasă a acestui subiect în Strategia de ţară 2020.

Valeriu SAINSUS, conferenţiar Valeriu SAINSUS, conferenţiar universitar, demograf, Academia de universitar, demograf, Academia de

Studii Economice din Moldova: Studii Economice din Moldova:

Bătrânii sunt limitaţi şi descurajaţiÎn ţara noastră,

vârsta de pensionare este o teroare pentru persoanele de pes-te 60 de ani. Astfel, doar 25 la sută din vârstnici sunt anga-jaţi și doar 50% au lu-crat doar un an după atingerea vârstei de pensionare. Prin vâr-sta de pensionare, bătrânii sunt limitaţi și descurajaţi. Astfel, pe de o parte, statul nu oferă condiţii ca aceste persoane să-și exercite dreptul la muncă, iar pe de altă parte, nici nu stimulează dorinţa persoanelor după vârsta de pensionare de a munci în continuare.

Valeriu SCUTELNIC, primarul Valeriu SCUTELNIC, primarul satului Bârnova, raionul Ocniţa:satului Bârnova, raionul Ocniţa:

Doar 3-4 procente dintre bătrâni sunt cât de cât asiguraţi cu cele necesare Dacă e să ana-

lizăm situaţia materială a bă-trânilor, putem spune că doar 3-4% dintre aceștia sunt cât de cât asiguraţi cu cele necesare, restul existând la limita sărăciei. Este o mare să-răcie în gospo-dăriile și casele persoanelor în etate. Majoritatea așteaptă ajutor de la copiii plecaţi la munci peste ho-tare, de la vecini și de la primărie.

FLUX

Social

Dar să revenim la prezentarea

acestei cercetări. Potrivit Olgăi Gă-

găuz, „speranţa de viaţă sănătoasă

la naștere, precum și la vârsta de 65

de ani, în ţările europene economic

dezvoltate a crescut mai repede de-

cât speranţa de viaţă generală. Ca

rezultat, europenii trăiesc mai mult,

crește durata medie a vieţii trăite

fără maladii și dizabilităţi. Acest fapt

este în concordanţă cu progresul

obţinut în domeniul ocrotirii sănă-

tăţii și promovarea modului de viaţă

sănătos. În spaţiul CSI, tranziţia eco-

nomică de lungă durată, reformarea

sistemelor de sănătate, scăderea

nivelului de trai al populaţiei rămân

în continuare factori determinanţi

care împiedică creșterea speranţei

de viaţă la naștere și a duratei me-

dii de viaţă sănătoasă”. Altfel spus,

societăţile occidentale îmbătrânesc,

acesta fi ind un rezultat al creșterii

nivelului de viaţă, iar societăţile din

spaţiul CSI, inclusiv cea din Republi-

ca Moldova, îmbătrânesc pentru că

a scăzut nivelul de viaţă.

Olga Găgăuz mai spune că mi-

graţia populaţiei, de asemenea, are

un impact negativ asupra dinamicii

efectivului și structurii populaţiei,

contribuind la amploarea procesului

de îmbătrânire demografi că. Dat fi -

ind faptul că în majoritatea cazurilor

peste hotare pleacă persoane tinere

în vârstă aptă de muncă, acest con-

tingent în structura populaţiei se micșorează și, respectiv, se modifi că raportul dintre cele trei grupe mari de vârstă (copii, adulţi, vârstnici).

Potrivit analizei, în Republica Moldova coefi cientul îmbătrânirii populaţiei constituie 14,8%, fi ind în creștere constantă pe parcursul ul-timilor 40 de ani. Cu toate acestea, populaţia ţării noastre nu este cea mai îmbătrânită de pe continentul european: o bună parte a ţărilor eu-ropene economic dezvoltate sunt cu mult mai îmbătrânite, coefi cientul de îmbătrânire având o valoare de circa două ori mai mare (de exemplu, Ita-lia, Germania, Austria, Franţa). Însă ţările dezvoltate au devenit bogate înainte de a deveni îmbătrânite, pe când Republica Moldova a devenit îmbătrânită demografi c înainte de a ajunge a fi dezvoltată economic, constată Olga Găgăuz.

Conform autoarei Monitorului, Re-publica Moldova îmbătrânește neu-niform, în profi l teritorial ponderea populaţiei vârstnice variază pe ra-ioane, de la 10,7% în zona de centru,

până la 24,3% în zona de nord. Cel mai bătrân efectiv al populaţiei după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fi ind de 18,3%. Cele mai afectate sunt raioanele Dondu-șeni, cu o pondere a populaţiei vârst-nice de 24,3%, Drochia – 21,6%, Bri-ceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, Râșcani – 20,4% și Ocniţa – 19,8%.

Olga Găgăuz susţine că o direcţie prioritară a societăţii moldovene este adaptarea la fenomenul îmbă-trânirii populaţiei. Modernizarea sistemului de pensionare este o problemă care necesită o soluţiona-re cât mai rapidă, având drept scop creșterea treptată a vârstei de pensi-onare, egalarea acesteia dintre băr-baţi și femei, precum și implementa-rea unui format defi nit de contribuţii prin dezvoltarea unei scheme pe mai mulţi piloni. De asemenea, este necesară dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor în vârstă înaintată: ajutorul și îngrijirea la do-miciliu, programe de deservire soci-ală la nivel comunitar, instituţii care acordă îngrijire de lungă durată.

Nordul Republicii Moldova mai bătrân Nordul Republicii Moldova mai bătrân decât centrul şi sudul decât centrul şi sudul

Nordul Republicii Moldova îmbătrânește mult mai rapid decât centrul și sudul. Aceasta este constatarea pe care a făcut-o expertul asociat al IDIS „Viitorul”, doctorul în sociologie Olga Găgăuz, în cadrul unei analize prezentate pe 1 octombrie și publicate în cea de-a 14-a ediţie a Monitorului Social, scos de sub tipar de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Sch-tiftung. Potrivit unui comunicat de presă IDIS „Viitorul”, titlul acestei analize demografi ce este unul ilar, dacă nu chiar niţel satanic – „Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la benefi cii”, de parcă ar exista benefi cii din faptul că mai multă lume moare decât se naște și că po-pulaţia devine tot mai bătrână. Cu toate acestea, cerce-tarea prezintă interes dat fi ind că ne descrie problema îmbătrânirii societăţii noastre în tot dramatismul și complexitatea ei, chiar dacă autoarea nu a fost deloc inspirată în alegerea titlului.

Cea de-a 14-a ediţie a Monitorului Social cuprinde o platformă de discuţii, în care s-au regăsit poziţiile exprimate de câţiva experţi în demografi e, pe care le prezentăm şi noi mai jos

12 OCTOMBRIE 2012 55 F L U XF L U XImportant

Rezoluţia „Promovarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale graţie unei înţelegeri pro-funde a valorilor tradiţio-nale ale umanităţii” a fost adoptată în 27 septembrie 2012 de către Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Rezoluţia a fost introdusă de Fe-deraţia Rusă și a fost elaborată de către specialiștii din peste 60 de ţări. Ea s-a inspirat din poziţia Docu-mentului „Principiile doctrinare ale Bisericii Ortodoxe despre demnita-te, libertate și drepturile omului”, adoptat de Sinodul Bisericii Ruse în 26 iunie 2008. Documentul a fost pregătit și cu colaborarea statelor din Liga Arabă.

La vot s-au observat două părţi opuse. 25 de ţări au votat pentru rezoluţia care susţine înţelegerea și respectul valorilor tradiţionale. Ni-ciun stat occidental nu a fost pentru. 15 state au votat împotrivă, adică toate statele occidentale care con-sideră că valorile tradiţionale sunt utilizate pentru limitarea drepturi-lor omului în lume.

Rezoluţia demonstrează că res-pectul pentru valorile tradiţionale conduce în mod clar la respectul pentru diversitate și la respectarea drepturilor omului. Valorile tradiţiei nu sunt opuse drepturilor omului, ci sunt complementare. Drepturi-le omului, dimpotrivă, în viziune occidentală, sunt văzute ca fi ind o sfi dare a valorilor tradiţiei și o luptă împotriva tradiţiei înseși, văzută că învechită de către societatea secula-rizată occidentală.

Există un clivaj ideologic imens între Occident și, practic, tot restul lumii. O minoritate dezvoltată pre-tinde să impună noţiuni inovatoare care distrug tradiţia și înlătură religia din contextul social. În schimb, ofe-ră un individualism atroce bazat pe consumism și economie, dislocarea familiei și excluderea religiilor care sunt considerate alienante. Această viziune dezrădăcinată de tradiţie și de istorie este impusă cu forţa ar-melor sau cu puterea economică, ca fi ind o normă universală.

Occidentul urmărește eradicarea oricărei valori tradiţionale în favoa-rea unei societăţi laice, descentrate, inclusive și lipsite de fundament moral. Orice referire la religie, tradi-ţie, neam, sunt ameninţări la adresa globalizării de tip occidental.

Rezoluţia a fost adoptată cu 25 de voturi pentru: Angola, Arabia Saudi-tă, Bangladesh, Burkina Faso, Came-run, China, Congo, Cuba, Djibouti, Écuator, Federaţia Rusă, India, Indo-nezia, Iordania, Kârgâzstan, Kuweit, Libia, Malaisia, Maldive, Mauritania, Filipine, Qatar, Senegal, Thailanda, Uganda.

Au votat contra 15 state: Austria, Belgia, Botswana, Costa Rica, Spa-nia, Statele Unite, Ungaria, Italia, Mauritius, Mexic, Norvegia, Polonia, Cehia, România și Elveţia.

S-au abţinut: Benin, Chile, Guate-mala, Nigeria, Peru, Moldova și Uru-guay.

România este cert o ţară occiden-tală ca afi liere politică, civilizaţie

materială și realitate geostrategică.

În același timp, poporul român este

unul profund religios, mai mult de

95% dintre români crezând în Dum-

nezeu și practicând valorile funda-

mentale ale tradiţiei umane și creș-

tine: familie, școală, neam, Biserică.

Cu toate acestea, reprezentanţii

acestor 20 de milioane de oameni

credincioși în Dumnezeu și în valo-

rile tradiţiei calcă în picioare voinţa

tuturor și votează împotriva tradiţiei

umane, a valorilor istorice ale uma-

nităţii, împotriva familiei, neamului,

școlii, religiei, văzute ca valori noci-

ve de către politicienii spălaţi pe cre-

ier la Bruxelles.

Apartenenţa la valorile civilizaţiei

occidentale nu înseamnă niciodată

anularea valorilor tradiţionale, ci

păstrarea lor într-o cultură a diver-

sităţii și armoniei, în care religia și

educaţia sunt pilonii fundamentali

ai societăţii. Ceea ce au făcut repre-

zentanţii României la ONU a fost o

trădare a intereselor românilor care

i-au votat.

Pr. Ioan Valentin ISTRATI

Sursa: doxologia.ro

P.S.: La fel de laș și ticălos a fost și comportamentul delega-ţiei Republicii Moldova (nu doar cel al delegaţiei române), care s-a abţinut de la vot. Și delegaţia Republicii Moldova reprezintă o societate în care peste 97 la sută sunt creștini și avea datoria să voteze „pentru”.

Ipocrit și ticălos s-a dovedit a fi și comportamentul președintelui Republicii Moldova, Nicolae Ti-mofti, care, în aceeași zi în care a fost votată Rezoluţia, a ţinut un discurs în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesi-uni a Adunării Generale a ONU. În discursul său, Timofti a vorbit lung și deșirat despre drepturile omului, tocmai el fi ind cel care a încălcat în mod fl agrant drepturi-le majorităţii creștine din societa-tea noastră, promulgând Legea cu privire la egalitatea de șanse, prin care se instituie dictatura unei minorităţi minuscule de ho-mosexuali asupra majorităţii de 97 de procente de creștini.

FLUX

România votează la ONU România votează la ONU împotriva valorilor tradiţionaleîmpotriva valorilor tradiţionale

(Republica Moldova se abţine)

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe

Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă,

gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e ter-

moizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

FOTOREPORTAJ

Distracţiile bahice ale demnitarilor (I)

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

I S R A E L IERUSALIM: pelerinaj în ara Sfânt – p mântul f g duin ei

12-18 noiembrie 2012 (7 zile / 8 nop i) Grup: 30 pers. Pre : 750 eur/pers. Plecarea: Duminic , 11 noiembrie, ora 17. Sosirea: Duminic , 18 noiembrie, ora 12. Traseu: Chi in u – Leu eni -Bucure ti - Tel Aviv - Haifa - Caesarea - Muntele Tabor - Cana Galilei – Nazareth - Iordan - Muntele Fericirilor - Tabgha - Capernaum - Nazareth - Ierihon - Qumran - Marea Moart - Hozeva – Ierusalim - Betleem - Ierusalim - Jaffa - Tel Aviv - Bucure ti – Leu eni - Chi in u.

M U N T E N I A BUCURE TI: M n stirile Cernica si Antim/ Biserica Draganescu

3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 2 noiembrie, ora 21. Sosirea: Luni, 5 noiembrie, ora 22. Traseu: Chisin u - Leu eni - Bucure tii - Pas rea - Cernica - Draganescu - Samurcase ti – ig ne ti - Snagov – Pissiota - Ghighiu– C ldur ani – Chi in u.

A R D E A L ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL

30 noiembrie -2 decembrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 130/120 eur/pers. Plecarea: Joi, 29 noiembrie, ora 21. Sosirea: Duminic , 2 decembrie, ora 22. Traseu: Chi in u - Leu eni - Borze ti – F g ra – Berivoi – Dejani – Sambata de Sus - Sibiu – Alba Iulia – Râme – Turda – Dumbrava – Lacul Ro u – Chieile Bicazului – Piatra Neam - Leu eni - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

12 OCTOMBRIE 2012 66F L U XF L U X Reportaj

Spălatul pe mâini şi baia – un lux Una dintre instituţiile în care

ajung copiii care au rude bolnave de TBC este Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare din Cornești, raionul Ungheni. Instituţia în care de mai mulţi ani nu există apă curgătoare și lipsesc condiţiile elementare de igi-enă amintește puternic de perioada postbelică. Doar terenul de joc cu câteva fi are vechi înfi pte în pământ dă de înţeles că aici este totuși o in-stituţie pentru copii. În interior, pri-veliștea e și mai dezolantă - coridoa-re interminabile, dormitoare în care singurul mobilier sunt paturile, baia, deschisă o dată pe săptămână, și ve-ceul de unde vine un miros greu. În astfel de condiţii ajung să trăiască în fi ecare an cel puţin 200 de copii din toată ţara pe care statul încearcă să îi protejeze de tuberculoză.

Ministerul Sănătăţii, autoritatea care patronează școala, pretinde că centrul din Cornești este o instituţie de tip sanatorial, unde copiii sunt ajutaţi să își fortifi ce organismul ca să evite riscul contaminării cu tu-berculoză. În realitate însă, spălatul pe mâini e un lux pentru cei de aici, iar săpunul, hârtia igienică și pasta de dinţi sunt folosite mai rar decât ar trebui. Administraţia dă vina pe lipsa apei curgătoare atunci când vorbește despre igiena precară.

Am ajuns la Cornești când copiii se afl au la recreaţia mare. Cei mai mari, aranjaţi în coloană câte doi, se grăbeau la cantină - o construcţie întunecoasă, cu podea din beton, afl ată în curte. Mâncarea li se aduce în niște găleţi mari de la bucătăria situată în alt colţ al curţii.

Izolaţi, dar neprotejaţiLa câţiva metri de cantină, lângă

spălătorie, câteva femei cărau apă cu găleţile dintr-o cisternă. Apa din cele câteva fântâni de pe teritoriul instituţiei nu ajunge pentru toate necesităţile centrului. În interiorul clădirii, care stă să cadă de veche ce este, vedem mai multe butoaie de plastic pline cu apă. Grămezile de rufe care stau direct pe podea ur-mează să fi e trecute prin trei mașini de spălat de capacitate mică.

„Avem și o mașină mare, dar pen-tru a o porni am avea nevoie de vreo tonă de apă. Acestea, mai mici, se

defectează repede și trebuie să le schimbăm des. Unii copii urinează în pat și avem mult de spălat”, spune una dintre angajate.

„Apă curgătoare avem doar la ro-binetul din bucătărie – o pompăm din una din fântânile din curte. La baie este apă numai în anumite zile”, ne explică Elena Cebanu, medic-șef al instituţiei.

Din acest motiv, copiii se spală sub apă curgătoare numai o dată pe săptămână. O dovedește și grafi -cul afi șat pe ușa camerei de baie. În celelalte zile, copiii sunt mulţumiţi dacă se pot spăla măcar pe picioa-re înainte de culcare. „Avem un li-ghean în care se spală toţi copiii din cameră. Educatoarea ne toarnă apă din ceainic”, explică un băieţel.

„Nu le dăm jucării, căci se bat de la ele...”În dormitoarele în care stau în-

ghesuite unul lângă altul câteva pa-turi nu este nimic care să aminteas-că că aici trăiesc copii. Chiar dacă ar vrea să aibă lucruri personale, nu le-ar putea păstra, pentru că din cele mai multe camere lipsesc noptiere-le sau dulapurile, iar covorașe sunt în doar câteva încăperi. Copiii nu au încălţăminte de schimb, astfel încât podeaua din dormitoare e de o cu-răţenie îndoielnică.

În una din sălile de la parter îi gă-sim pe cei mai mici locatari ai Cen-trului, copii de 2-3 ani. Încăperea unde își petrec mai toată ziua e sum-bră și rece. Niciun desen pe pereţi și nici vorbă de materiale didactice, cărţi de colorat, creioane sau jocuri interactive. Nici măcar scăunele nu ajung pentru toţi, astfel încât câţiva micuţi stau direct pe podea, pe un covor strâns sul.

Singurul semn de civilizaţie este un televizor și câteva jucării vechi și rupte.

„Avem o cutie mai mare de jucă-rii, sunt vechi, dar încă bune. Nu le prea dau voie să se joace cu ele căci încep a se bate și a ţipa”, ne explică îngrijitoarea.

Instruire formalăDeoarece copiii petrec în institu-

ţie mai multe luni (conform regu-lamentului – între 6 și 7 luni), ca să nu rămână în urmă de programul școlar, în prima jumătate a zilei sunt organizate lecţii. Într-o sală de cla-să găsim vreo 20 de copii de vârstă diferită și din clase diferite – de la a III-a până la a VII-a. Deși în instituţie există permanent copii în toate cele patru clase primare, aici sunt an-gajate doar trei cadre didactice. În timp ce copiii de clasa a IV-a citesc un text, profesoara lucrează cu cei din alte clase, apoi invers. Chiar și așa, copiii nu învaţă toate obiectele din programa școlară. Astfel, elevii din clasele mari nu învaţă limbi stră-ine și întâlnesc greutăţi atunci când pleacă de aici.

La rândul lor, profesorii spun că fac tot ce le stă în puteri ca să le asi-

gure copiilor accesul la carte. „Avem și copii care nu știu alfabetul și nu știu a-și scrie numele, deși în sate-le de unde au venit erau în clasa a VIII-a. Toate acestea îi învăţăm noi”, spune Viorelia Bânzari, profesoara care predă mai multe discipline în clase diferite.

Medicul-șef al instituţiei afi rmă că a încercat de mai multe ori să înscrie copiii la școala din Cornești, ca să benefi cieze de o instruire de calita-te, iar la Centru să urmeze doar tra-tamentul. Spune însă că a renunţat întrucât părinţii copiilor din sat și administraţia școlii s-au opus.

Copiii – în izolare, părinţii – peste hotare Reforma instituţiilor rezidenţia-

le lansată acum cinci ani încă nu a ajuns la Cornești. Astfel, în timp ce în alte instituţii plasamentele nu se acceptă în lipsa unei decizii a comi-

siei raionale pentru protecţia copiilor în difi cultate, la centrul de la Cor-nești există alte re-guli și alte tradiţii. Cei mai mulţi copii ajung aici în baza unei îndreptări eli-berate de medicul ftiziopulmonolog din raion. Niciunul dintre cei care a venit aici cu o ast-fel de îndreptare nu a fost bolnav de tuberculoză. Doar un număr mic de copii vin la centru după ce s-au tratat de tuberculoză în condiţii de spital.

Pentru că nimeni nu urmărește ca părinţii acestor copii să se trateze, iar problemele fa-

miliei să se rezolve, unii ajung aici și de 2-3 ori. Astfel, lipsa unui control strict din partea statului generează posibilităţi de a manipula sistemul și a recurge la plasament în mod nejustifi cat. Este și cazul a trei fraţi din raionul Călărași - Daniela, Ște-fan și Sveatoslav - dintre care cel mai mare are opt ani, iar cel mai mic – trei. Surse din cadrul direcţiei raionale de Asistenţă socială ne-au comunicat că cei trei copii au fost plasaţi la Centrul din Cornești pen-tru a doua oară, deși în familia lor nu a fost nimeni bolnav de tubercu-loză. Adevăratul motiv pentru care

ei au ajuns în această instituţie este sărăcia de acasă. După ce i-a adus la Centru, mama lor a plecat să mun-cească în Federaţia Rusă.

Și mama Marinei, o adolescentă de 15 ani, este plecată la Moscova. Fata a ajuns aici împreună cu patru fraţi ai săi pentru că mătușa care locuia cu ei s-a îmbolnăvit de tuber-culoză. După ce și-a văzut copiii pla-saţi în instituţie pentru o durată mai mare, femeia a plecat să muncească peste hotare.

Olguţa, o altă locatară a centru-lui, a venit la Cornești acum 7 luni, împreună cu cei trei fraţi. Tatăl lor a murit de tuberculoză, iar mama a plecat să muncească peste hota-re. Spre deosebire de fraţii săi mai mici, Olguţa nu știe să scrie și nici să citească. Fata a mers la școala din sat numai atunci când o lăsa mama. Mereu avea ceva de făcut pe lângă casă și, în plus, trebuia să-și dădă-cească fraţii. La Centru fata a învăţat câte ceva, iar acum așteaptă să poa-tă pleca acasă pentru că programul de recuperare s-a încheiat. Cei patru copii spun însă, că nu pot lua legă-tura cu mama. Numărul de telefon indicat de femeie în fi șa personală este greșit. Acum ei nu mai benefi -ciază de niciun fel de tratament și stau aici doar pentru că nu au unde se duce.

Nimeni nu urmăreşte ca pericolul contaminării cu TBC să fi e exclus Așteaptă să fi e luate de la centru

și două gemene din sudul ţării - Ma-rina și Iulia. Fetele, care au opt ani, au ajuns aici pentru că mama lor s-a îmbolnăvit. Spre deosebire de mulţi alţi copii care, după ce stau la Centru, se reîntorc în focarele de tuberculoză, fetele vor merge într-un centru de plasament până când mama lor se va trata defi nitiv.

Combat tuberculoza în mizerie şi fără apă Combat tuberculoza în mizerie şi Sute de copii din Moldova sunt izolaţi în instituţii speciale și își pe-trec copilăria departe de casă, doar pentru că cineva din familia lor este bolnav de tuberculoză, iar statul nu găsește o altă cale decât să-i separe de restul. Deși nu sunt contagioși și nici bolnavi, copiii sunt scoși din familii și ţinuţi luni în șir în școli speciale, în timp ce adulţii bolnavi rămân acasă și refuză să se trateze. Astfel, când re-vin, copiii sunt expuși aceluiași risc de a se infecta, iar izolarea prin care au trecut s-a dovedit a fi de două ori inutilă.

Apa este depozitată în toate vasele de la spălătorieApa este depozitată în toate vasele de la spălătorieÎn dormitoare nu există niciun fel de mobilă, În dormitoare nu există niciun fel de mobilă, iar copiii umblă desculţi pe podeaua receiar copiii umblă desculţi pe podeaua receSala de duș, plină de igrasieSala de duș, plină de igrasie

Cantina, o încăpere sumbră și receCantina, o încăpere sumbră și rece

O cană de lapte și o bomboană – toată gustarea O cană de lapte și o bomboană – toată gustarea de la recreaţia marede la recreaţia mare

12 OCTOMBRIE 2012 77 F L U XF L U XReportaj

Administraţia instituţiei recu-noaște că nu colaborează cu secţi-ile de asistenţă socială, astfel încât nicio structură nu urmărește ca această perioadă de recuperare, plătită din banii statului, să nu fi e în van.

Reintegrarea copiilor din Centrul ftiziopneumologic nu este coor-donată cu autorităţile locale după expirarea perioadei de afl are în in-stituţie. Familia biologică sau extin-să nu dispune de niciun document precum că cei de acasă sunt sănătoși și nu prezintă pericol pentru copil. Medicul-șef Elena Cebanu afi rmă că foarte mulţi copii ajung la Centru în mod repetat, deoarece părinţii nu se tratează. Unii copii ajung să facă boala, chiar dacă statul a investit de mai multe ori în reabilitarea lor.

Buget de milioane pentru un confort discutabilPotrivit administraţiei centrului,

costul mediu pentru întreţinerea

unui copil se ridică la 42 de mii de lei pe an. În ultimii trei ani, bugetul alocat instituţiei a fost într-o conti-nuă majorare, ajungând în anul cu-rent la peste 5 milioane de lei. Deși statul alocă mai mulţi bani, condiţi-ile rămân neschimbate.

Conform unor normative stabili-te încă în 2009 de Guvern, pentru alimentarea copiilor ar trebui să se aloce nu mai puţin de 44 de lei pe zi. În realitate, costul pentru hrana copiilor este redusă exact cu 30 la sută și constituie nu mai mult de 30 de lei pe zi. Din acești bani, ad-ministraţia instituţiei trebuie să le asigure copiilor cinci mese pe zi.

Se economisește drastic și la asi-gurarea cu medicamente. Astfel, pentru acestea se alocă exact de două ori mai puţini bani, 5 lei pe zi,

în loc de 11 lei cât prevăd nor-mativele.

Deși pare enorm, bugetul instituţiei nu pre-vede bani pentru procurarea hai-nelor și încălţă-mintei pentru copii. Pe cei mai mulţi i-am găsit încălţaţi în șlapi vechi de gumă și în haine po-nosite. Angajaţii instituţiei ne-au spus că hainele și încălţămintea pe care le poar-tă copiii sunt din donaţii. Cei mai mulţi nu au ce aduce de acasă, unde, în majoritatea cazurilor, dom-nește sărăcia.

Deși este o instituţie pentru co-pii, Centrul de la Cornești nu are și nici nu a avut un psiholog în state-

le de personal. Mulţi dintre cei care se afl ă aici ar avea nevoie de consultaţia unui astfel de specialist, ţinând cont că despărţirea de casă și de părinţi e o traumă pentru fi ecare copil. Astfel, tentativele de evadare sunt numeroase, iar personalul face faţă cu greu acestor si-tuaţii.

În loc să reformeze insti-tuţia, care nu corespunde rigorilor unui centru pentru copii, în anul curent Minis-terul Sănătăţii a alocat un milion de lei pentru recon-strucţia faţadei și reparaţia

căilor de acces în clădire.

Izolarea copiilor din familiile cu tuberculoză – nejustifi cată Experţii în sănătate publică cred

că izolarea copiilor din familiile cu tuberculoză nu este justifi cată, de-oarece instituţiile rezidenţiale, ca și spitalele, sunt o sursă de infecţie. Viorel Soltan, directorul Centrului de Politici și Analize în Sănătate (PAS), consideră că statul trebuie să îi determine pe bolnavii de tuber-culoză să urmeze tratamentul și nu să izoleze copiii.

„Este sufi cient ca bolnavii să pri-mească tratamentul o săptămână pentru ca virulenţa sau capacitatea

de a-i infecta pe ceilalţi să se reducă

considerabil”, susţine expertul.

Totodată, Viorel Soltan crede că

persoanele infectate cu tubercu-

loză ar putea să se vindece mai re-

pede și mai ușor dacă ar benefi cia

de tratament ambulatoriu și nu ar fi

izolate în spitale. O cercetare reali-

zată de Centrul de Politici și Analize

în Sănătate (PAS) arată că în spitale,

pacienţii preiau forme mai grave ale

tuberculozei, rezistente la antibi-

otice, care ulterior necesită costuri

mult mai mari pentru tratament.

„În spital trebuie să meargă cei cu

forme grave, dar spitalul nu trebuie

utilizat ca izolare. Foarte multe argu-

mente sunt că ei sunt contagioși, se

teme tot satul și ei trebuie izolaţi. La

momentul în care iniţiezi tratamen-

tul, virulenţa scade brusc, practic,

după trei săptămâni de tratament

este imposibil să te îmbolnăvești de

la el”, spune Viorel Soltan.

Potrivit datelor Ministerului Să-

nătăţii, incidenţa cazurilor noi de

tuberculoză în rândul copiilor, în

anii 2005-2011 a fost în descreștere.

Astfel, dacă în anul 2005 erau înre-

gistrate 31,2 cazuri la 100 de mii de

locuitori, în 2011 numărul acestora

a constituit 26,4 cazuri la 100 de mii

de locuitori.

Natalia PORUBIN, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

www.investigatii.md

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru șanse ega-le și diversitate”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate și Participare Ci-vică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Combat tuberculoza în mizerie şi fără apă fără apă

Scaune nu ajung pentru toţiScaune nu ajung pentru toţi

Copiii pot doar visa la jucăriiCopiii pot doar visa la jucării

Femeile de la spălătorie cară apa din cisternăFemeile de la spălătorie cară apa din cisternă

FOTOREPORTAJ

Distracţiile bahice ale demnitarilor (II)

12 OCTOMBRIE 2012 88F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Condorii Negri este o trupă care iese din ti-parele promovate și ce-rute pe piaţa muzicală actuală. Ascult de câte-va zile piesele voastre și am fost plăcut sur-prinsă că astăzi muzi-ca poate fi abordată și în felul în care o faceţi voi, dintr-o iniţiativă nobilă, fără a vă dori cu tot dinadinsul să fi ţi pe plac, în vogă. Sunt curi-oasă să afl u ce drum ai parcurs până să ajungi în acest punct. Ai o pre-gătire muzicală?- La vârsta de șapte ani

părinţii m-au dat la școa-la muzicală și am studiat ţambalul timp de patru ani. Provin dintr-o fa-milie care are tangenţe cu muzica. Tatăl meu este muzici-an, a cântat în mai multe formaţii cunoscute în tinereţea lui. De la vârsta de 8 ani am început să cânt la chitară. În familie am cântat în-totdeauna cu fratele care, printre altele, face și el parte din forma-ţie. Graţie faptului că atunci când m-am întors din Franţa reușisem să fac niște economii, am investit acești bani în tehnică și aparataj muzical și uite așa a fost posibilă realizarea ideii de Condorii Negri.

- O abordare tipic nemoldove-nească. Omul nostru când revi-ne de peste hotare, își cumpără apartament sau se lansează în afaceri.- Eu am investit în tehnică, iar

tehnica bună îţi facilitează astăzi mult lucrul și constituie o investi-ţie reușită.

- Și cum ai început să-ţi pui în practică ideile tale muzicale?- În familie. Tata cântă la chitară-

bass, fratele – chitară și eu chitară solo. Ni s-a alăturat pentru înce-put un vechi tovarăș de-al tatei, care a cântat la tobe. Iar rezultatul muncii noastre a fost 50 la 50, un melanj dintre stilurile retro și mo-

dern. După asta ni s-a alăturat ba-teristul de la Edict, la acea perioa-dă Edict-ul se destrămase. Treptat tata și colegul lui s-au detașat și a început o nouă etapă Condorii Ne-gri împreună cu Adrian Cataraga. Eu am fost doar iniţiatorul, restul a decurs oarecum fi resc. Acum stilul nostru muzical este ușor în trans-formare și datorită colaborării cu naistul Cătălin Vutcariov și frații Postoronca (Mihai – tobe, Ștefan – chitară, Gheorghe – chitară-bass) cu care am înregistrat deja câteva piese. De asemenea, alături de noi este și Marcela Graur, pe care am cunoscut-o prin intermediul Noii Generaţii.

- Când spui schimbare de stil la ce te referi?- Schimbare de stil în sensul că

adăugăm mai multe elemente po-pulare.

- Dar aveai o idee clară despre ceea ce vrei să faci, o strategie de marketing, dacă ne-am expri-ma în termeni actuali, sau ai vrut doar să vezi ce se poate întâmpla din această iniţiativă a ta?- Am vrut să fac ceva inspirat din

muzica bună.

- Se resimte infl uenţa celor de la Pasărea Co-libri și Mondial.

- Și la asta s-ar mai adăuga Pasărea Pho-enix, pe mine ei mă infl uenţează și mă in-spiră mai mult. Mi-ar plăcea să pot să conti-nui istoria lor. După aia l-am întâlnit pe Ghe-orghe Feghiu, un om care e și el mai vechi în domeniu, în reperto-riul nostru avem mai multe piese compuse de el. Gheorghe este mai mult infl uenţat de Pasărea Colibri și uite deja colaborarea cu el poate fi numită pe-rioada Condorii Negri. Dar vreau să subliniez că n-a fost ceva pla-

nifi cat. Ei bine, o strategie exista oricum, dar nu era ceva orientat spre anumite cuceriri, planifi cări. Avem piese pentru un album, ne gândim la un videoclip... Dacă am fi avut o strategie de promovare, am fi schimbat stilul, pentru că e bine știut că acest gen de muzică nu este acum „cerut de piaţă”, nu se înscrie în parametrii show-biz-ului actual.

- Și voi aveţi și o ţinută scenică necomercială.- Da, vestimentaţia noastră este

caracteristică genului muzical, este sobră, clasică.

- Mai faceţi ceva în afară de mu-zică?- Fiecare dintre noi este angajat

undeva. Nu trăim doar din muzi-că.

- Tu ce pregătire profesională ai?- Am absolvit două facultăţi în

Franţa (Université Paris 6 - Pierre et Marie Curie), una în domeniul pedagogiei sportive și una de me-dicină sportivă. În Republica Mol-dova am absolvit Universitatea de Sport, sunt fost campion naţional

la judo și când am decis să-mi ur-mez studiile în Franţa, nu mi-am mai schimbat profi lul.

- În muzica românească mai sunt nume care au absolvit facultăţi cu profi l sportiv, Vasile Șeicaru, de exemplu, fi ind unul dintre ei.- Și Roman de la Zdob și Zdub a

absolvit o facultate cu profi l spor-tiv, la fel și Dinu Ciobanu, fratele lui Nelly Ciobanu, cel care a pus baze-le formaţiei Dinamit, cu el am fost colegi la facultate, doar că a absol-vit înaintea mea... Până la urmă, și sportul este o artă, iar majoritatea muzicienilor nu trăiesc doar din muzică, e necesar să obţii și o me-serie care să-ţi asigure un câștig în paralel cu muzica.

- Să revenim la sport.- Eu m-am despărţit, practic, de

sport odată cu absolvirea facultă-ţii. Am făcut acest lucru poate mai mult din inerţie și nu exclud faptul că aș putea reveni peste vreo zece ani, deja în calitate de pedagog, pentru a împărtăși din experienţa pe care am acumulat-o. Mai ales că studiile din Franţa au fost foar-te interesante în acest sens și ar fi păcat să nu transmit și altora din aceste cunoștinţe.

- Mai cu seamă că la capitolul pe-dagogie sportivă, în Republica Moldova întâlnim mari carenţe și acest lucru are o legătură direc-tă cu rezultatele pe care le obţin sportivii noștri la diferite compe-tiţii sportive internaţionale.- Există o dualitate în pedagogia

sportivă acum. În prezent, în lume, acest domeniu cunoaște o dezvol-tare foarte rapidă. La nivelul de învăţământ pe care îl au și la con-diţiile care li se oferă în Republica Moldova, sportivii noștri fac maxi-mum de efort pentru a obţine re-zultate. Și, sincer vă spun, mă mir că aceste rezultate există. La Insti-tutul la care mi-am urmat eu stu-diile în Franţa, laboratoarele sunt dotate cu tehnică de ultima oră, la ei vin sportivi din lotul american sau german ca să facă experimen-te pentru a obţine tehnici care i-ar ajuta să obţină rezultate cât mai performante. În Franţa am învăţat tehnici și metode contradictorii

celor care se predau în Republica Moldova, ceea ce se recomandă la noi, la ei este condamnabil la nivel de pedagogie sportivă. La noi încă se mai predau metode depășite și sunt prezentate ca fi ind actuale. Rezultatele pe care le obţin spor-tivii din Republica Moldova la ora actuală se datorează entuziasmu-lui și talentului. Eu am văzut și în ce condiţii trăiesc sportivii din Franţa, în afară de faptul că au un salariu foarte bun, au condiţii de trai, posibilitatea de a se alimen-ta adecvat și condiţii de antrena-ment foarte bune. Faptul că anul acesta, sportivii noștri au primit recompense din partea statului este îmbucurător și este un stimu-lent pentru viitor.

- Cum și de ce ai ales să mergi în Franţa?- Dragostea pentru Franţa și tot

ce e legat de cultura franceză mi-a fost cultivată în familie, mama mea este profesoară de limbă franceză. Și nu mă vedeam în altă parte pes-te hotare decât în Franţa.

- Nu ai avut tentaţia să rămâi acolo?- La început credeam că voi ră-

mâne. Dar acum când distanţa nu mai are nicio importanţă, poţi ajunge la Paris în două ore și nu doar în Franţa, te poţi deplasa ori-unde vrei, nu te mai simţi legat de anumite circumstanţe, comodităţi. Nu mai trebuie să alegi între unde vrea sufl etul tău să fi i și unde ţi-ar fi mai convenabil să te afl i. Eu am locuit ani în șir în centrul orașului Paris, chiar lângă Turnul Eiff el și vreau să vă spun că peste o peri-oadă ajungi să nu-l mai observi, treci fără emoţii pe lângă el ca pe lângă orice alt edifi ciu sau monu-ment de arhitectură. Îi înţeleg per-fect pe cei care vor să plece, dar în ce mă privește, am primit o altă educaţie, pe mine familia mă adu-ce acasă, noi suntem patru copii, suntem uniţi, vrem să fi m aproape. Aici este Parisul meu, dacă vreţi! Recent m-am întors din Paris și mă duc iar acolo peste câteva zile, la nunta surorii mele. Plec frecvent încolo și cu concerte, deci mă pot întoarce oricând, dar îmi place să fi u acasă.

GENERAŢIA 2002

Alexandru Federiuc: „Aici este Parisul meu!”Alexandru Federiuc: „Aici este Parisul meu!”Invitatul rubricii de astăzi este Alexandru Federiuc, solistul formaţiei Condorii Negri, fost campion naţional la judo (2002), membru al Noii Generaţii

12 OCTOMBRIE 2012 99 F L U XF L U XInterviu

CMYK

CMYK

- Știu că ai făcut parte din Orga-nizaţia de Tineret „Noua Gene-raţie”. Ce a însemnat pentru tine această perioadă?- La „Noua Generaţie” eu am ade-

rat în 2002, iar în 2004 am plecat la studii în Franţa și am ţinut mult timp legătura cu colegii mei de atunci și mai suntem încă în relaţii de prietenie.

- Ce te-a atras să faci parte din această organizaţie?- Primul lucru care m-a atras a

fost socializarea. Era o echipă de tineri străluciţi, aveam ce discuta, aveam ce învăţa unul de la altul, se desfășurau diverse seminare, sta-

gii care au avut un rol important în pregătirea noastră. Dintotdeauna am fost atras de oamenii și grupu-rile de la care am avut ce învăţa. Nu îmi place să mă afl u în grupuri, în echipe în care nu am perspecti-ve de creștere, în care eu sunt cel mai avansat. E o teorie deja cunos-cută, dacă într-un grup nu mai ai unde te mișca, degradezi. Acesta a fost primul imbold pentru care am aderat la Noua Generaţie. Al doi-lea a fost cel legat de patriotism, evident.

- O perioadă ai lipsit din Repu-blica Moldova, când te-ai întors ai observat anumite schimbări, diferenţe dintre generaţia ta și a celor care acum câţiva ani erau de vârsta ta?- Tinerii astăzi sunt la fel oriun-

de. De exemplu, eu nu percep ni-cio diferenţă dintre tinerii noștri din liceu și liceenii din Franţa. Se îmbracă la fel, vorbesc la fel, se comportă la fel. Politicienii doar au rămas la nivelul la care erau și înainte de căderea URSS. Pe ei tre-cerea timpului nu i-a atins. Cu mici excepţii, în Parlamentul Republicii Moldova sunt astăzi aceleași feţe care au mai fost și în trecut. Tine-retul nu este reprezentat și nici re-prezentativ astăzi în organele de conducere și asta este foarte re-gretabil, cu excepţia, iarăși spun, a unor persoane create după chipul și asemănarea predecesorilor lor. Ceea ce se întâmplă acum la noi e similar cu ceea ce se întâmpla în Franţa anilor ’50-’60. Societatea noastră se afl ă acum la o răscruce. Din Europa putem prelua acum foarte multe experienţe, dar pe unele le putem exclude, deoarece

avem privilegiul că putem învăţa din greșelile altora.

- Nu ai fost niciodată tentat să te implici în politică?- Evident, cum altfel? Am făcut

doar parte dintr-o organizaţie de tineret al unui partid politic și acest gând nu avea cum să mă ocoleas-că. Eu nu am fost străin de această activitate nici în străinătate. Am fost președintele Comunităţii mol-dovenești și vicepreședintele Aso-ciaţiei Studenţilor moldoveni din Franţa. Vrei, nu vrei, chiar și o aso-ciaţie culturală poate fi tratată ca o implicare în politică. Iar în timpul protestelor din 2009, care au avut

loc în Republica Mol-dova, am fost chemat imediat la securitatea franceză, unde s-au interesat dacă nu pre-gătim acţiuni similare și la Paris. Le-am răs-puns că reprezentăm o asociaţie culturală care nu-și propune astfel de proteste, dar acest lucru de-monstrează o dată în plus că orice gen de organizaţie are cono-taţii politice. În ce mă privește, există uneori gânduri ce ţin de o eventuală carieră po-litică, cu siguranţă pot spune doar că nu mă voi implica niciodată într-o astfel de activi-tate fără un master în domeniu. Și recunosc public acest lucru pentru prima dată, mă gândesc chiar la un eventual master în ști-inţe politice în viitorul apropiat. Fără studii nu vreau să abordez

acest domeniu, eu nu agreez și nici nu încurajez diletanţii și diletantis-mul sub nicio formă.

- Dar nu ai obosit de atâtea studii universitare și postuniversitare?- Nu cred că trebuie să ne oprim

vreodată din învăţat. E o reminis-cenţă a mentalităţii sovietice îm-părţirea activităţilor, preocupărilor pe ani, pe vârste: că omul trebuie să meargă la școală la 7 ani, să ter-mine facultatea la 20, 21 de ani, să se angajeze la lucru, să facă copii și afaceri până la 30... etc. Nu există limite în acest sens. În pedagogie, studiul se clasifi că în învăţarea în grup și individual. La noi se prac-tică mai mult învăţarea în grup: la grădiniţă, la școală, la facultate... În Franţa se pune mult accent pe studiile individuale. Mai cu seamă

că într-un grup întotdeauna vor fi persoane care se evidenţiază și cu ei trebuie să lucrezi individual, să le dai program suplimentar de studiu. Nu poţi să-l ţii pe acest indi-vid în același ritm cu unul mai pu-ţin avansat și viceversa. În Franţa există metoda de lucru individual, ca pe urmă acest individ să fi e scos din grup și plasat în unul mai avan-sat, ajutându-l astfel să evolueze. Drama societăţii noastre e că am moștenit din trecut frica de a ne evidenţia. O să vă dau un exemplu din proprie experienţă. Nu știu, până în prezent n-am lucrat la stat, dar în Republica Moldova am avut câteva tentative în sectorul privat și am abandonat în scurt timp. E uluitor ce se întâmplă în acest sector, unde patronul ar trebui să aibă un simţ mult mai pragmatic, să angajeze oameni buni, compe-tenţi, care să miște carul din loc și care să-l ajute să aibă o afacere profi tabilă. La noi, spre exemplu, patronul angajează un specialist pe marketing și tot el îi spune ce să facă. Păi, dacă tu știi mai bine, la ce ai angajat un specialist? Dar dacă l-ai angajat, ascultă-l. Eu am lucrat în Franţa, în paralel cu ore-le de studii până când am decis să revin în ţară, într-o companie de turism, unde, peste câţiva ani de la

angajare, am avansat în funcţia de responsabil pe Europa de Est. Și vă spun cu toată sinceritatea că în ac-tivitatea pe care am desfășurat-o am avut libertate totală. Atâta timp cât activitatea dă rezultate bune, nu se implică nimeni în domeniul tău, ești lăsat să-ţi faci treaba cum găsești tu de cuviinţă, în limitele legii și ale bunului-simţ. Când vii cu o nouă iniţiativă, ţi se răspunde: fă cum găsești de cuviinţă, tu ești specialistul responsabil de acest domeniu. La noi nu e așa, aici încă predomină mentalitatea sovieti-că unde toţi ascultă de nacialnik și doar nacialnikul e specialist, și doar el și „buhalterul” iau decizii.

- Așa se întâmplă în orice dome-niu. Fac acum o paralelă între ceea ce spui tu și orice întâlnire a deputaţilor, miniștrilor și primu-lui ministru cu presa, de exem-plu. Ei își permit să le dea indi-caţii jurnaliștilor cum să trateze corect un subiect, cum să scrie „drept” știrile. Sau să îi înveţe pe pedagogi cum să predea mai bine, ori pe judecători cum să re-zolve cazurile, ei sunt experţi în toate domeniile și nimeni în afa-ră de ei nu-și fac meseria corect în ţara asta.- Asta e cea mai mare greșeală

pe care o poate face un politici-an, astfel de intervenţii generează pericole sociale. Tu fi i exemplu de bun meseriaș în domeniul pe care îl practici și nu da altora lecţii.

- Să revenim la planurile și acti-vităţile tale din prezent și cele de viitor apropiat. Nu te gândești că e timpul să întemeiezi o fami-lie, să pășești într-o altă etapă a vieţii tale?- Mă simt deja pregătit pentru

această etapă, dar încă n-am pla-nuri stabilite. Se va întâmpla atunci când va fi momentul potrivit.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare.- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

DIN MOLDOVA, PRIN ROMÂNIA, SPRE JAPONIA

Sasha Lopez este noul No.1

al topului iTunes dance

Cunoscut la început drept DJ. Serge din Studio One, Serge Is-trati a început de câţiva ani o ca-rieră pe cont propriu (cu numele de scenă Sasha Lopez) în Româ-nia. De curând, hitul său “All My People” este noul No.1 al topului iTunes dance din Japonia, o per-formanţă de care se învrednicea pentru prima dată o altă trupă din Republica Moldova, O-Zone, iar ulterior o cântăreaţă de doar 3 ani, născută, de asemenea, la Chișinău, Cleopatra Stratan. De menţionat doar că toate trei proiecte, la vremea când au cu-noscut succesul în Japonia, erau reprezentate de aceeași casă de discuri din România.

Single-ul “All My People” a fost lansat în anul 2010 și a reușit de-a lungul timpului să atingă performanţe greu de egalat. Li-cenţiat în întreaga lume, piesa lui Sasha Lopez a ocupat prima poziţie a topurilor muzicale din Spania, Canada, Bulgaria, Ame-rica de Sud și a fi gurat între pri-mele 10 hituri în clasamentele muzicale din Germania, Austria, Elveţia, Israel.

Acum, single-ul “All My People” este No.1 în Japonia, performan-ţa atinsă până acum, așa cum am menţionat și mai sus, de doar 2 piese românești, printre care hit-ul O-zone - “Dragostea din tei”.

“Este o surpriză extraordinară. Mă simt onorat de poziţia pe care „All My People” o ocupă în topul dance din Japonia. Este a treia piesă din România care a reușit o asemenea performanţă și vreau să mulţumesc întregii mele echi-pe, casei de discuri Cat Music și tuturor radiourilor care au susţi-nut piesa. Sper ca și “Everybody Feels Alright”, actualul single, să calce pe urmele “All My People” și să ajungă următorul No.1”, a declarat în presa românească Sa-sha Lopez.

„Orice om capătă două feluri de educaţie: una

pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi”.

Samuel Smiles

G`ndul s=pt=m`nii

12 OCTOMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Şocant

George Maior, șeful Ser-viciului Român de Infor-maţii, confi rmă temerile și recunoaște că România este o posibilă ţintă a atentatelor teroriste. Motivele ar fi , spune Maior, prezenţa trupelor românești în Afganistan și scutul antirachetă de la Deveselu.

„Sunt semnale pe care și noi le re-

ceptăm, suntem atenţi. Am mai spus

și repet: nu suntem scutiţi de aceas-

tă ameninţare, ea este în creștere.

Suntem pe harta unor organizaţii

importante teroriste datorită unor

dezvoltări legate de prezenţa tru-

pelor românești în Afganistan, dar și

datorită poziţionărilor faţă de scutul

antirachetă de la Deveselu”, a decla-

rat Maior pentru Realitatea TV.

România, tărâm islamicMaior a făcut aceste precizări în

contextul recentelor declaraţii ale șeicului Omar Bakri privind posibili-tatea comiterii unor atacuri teroriste pe teritoriul României.

Șeicul Omar Bakri, unul dintre li-derii militanţi islamiști, a declarat că România, alături de Bulgaria, este o ţintă legitimă, argumentul fi ind ace-la că cele două state participă cu tru-pe la războiul din Afganistan. Într-un interviu acordat ziarului „24 Chasa”, sirianul a susţinut că România este un tărâm islamic care va trebui recu-perat de musulmani, trimiterea fi ind la faptul că Balcanii s-au afl at sub ocupaţie otomană pentru mai bine de patru secole.

„Dacă islamul a intrat odată pe un tărâm, acesta devine islamic și mu-sulmanii sunt obligaţi să-l elibereze într-o zi. De exemplu, Spania este

pământ islamic, la fel și Europa de Est: România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo și Bosnia”, a declarat Omar Bakri, precizând că prin pris-ma colaborării cu Israelul, Bulgaria și România pot deveni ţinte teroriste:

„Dar din cauza trupelor sale din Afganistan și Irak și din cauza co-laborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine și o ţintă legitimă. Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru și în România, și în alte state. Asta depinde de tactica și de strategia concretă”, a mai spus șeicul Omar Bakri.

Expulzat din Arabia Saudită, Bakri a primit azil politic din partea Ma-rii Britanii, stat care l-a „adăpostit” timp de 19 ani. Sirianul a fost nevoit să părăsească teritoriul britanic în anul 2004, imediat după atentatele din Londra, în prezent afl ându-se în Liban.

Printre citatele celebre care al-cătuiesc portretul lui Omar Bakri se numără cel referitor la Osama Bin Laden („Pentru ce să-l condamn? Îl condamn pe Tony Blair, îl condamn pe George W. Bush. Nu-l voi învino-văţi niciodată pe Osama Bin Laden și nici pe vreun alt musulman”), pre-cum și descrierea făcută Israelului: „Vorbim de un cancer localizat în ini-ma lumii musulmane. Trebuie eradi-cat și îndepărtat”.

Afi rmaţiile lui Bakri au venit în contextul tensiunilor apărute între Turcia și Siria. Ankara a recurs la bombardarea unor obiective din Si-ria, drept represalii la incidentul care s-a produs săptămâna trecută, când mai multe obuze lansate din Siria au lovit un oraș turc.

Potrivit șefului SRI, șeicul sirian a încercat să intre în România în

trecut: „Omar Bakri a fost în analiza Serviciului în trecut. A încercat să vină în România, are conexiuni cu România, este unul la care ne uităm cu atenţie (...) Mesajul său nu este doar un mesaj sau un discurs pur re-toric. Este un mesaj la care ne uităm cu atenţie”.

Declaraţiile lui Bakri – o ameninţare generală, nu una directăPurtătorul de cuvânt al SRI, Sorin

Sava, a afi rmat la România TV, că de-claraţiile șeicului Omar Bakri privind justifi carea unor atentate teroriste pe teritoriul României reprezintă o ameninţare generală și nu una directă, pe care SRI o va analiza în cooperare cu partenerii externi ai Serviciului.

„Declaraţiile respectivului șeic nu fac decât să confi rme evaluările SRI. Vă amintesc declaraţiile dom-nului George Maior care a spus că riscul ameninţărilor teroriste este în creștere și că Serviciul Român de Informaţii se concentrează mai mult

decât în alţi ani pe acest fenomen”, a declarat Sava.

Pe de altă parte, Sava a spus că spusele șeicului nu înseamnă că este iminent un atac terorist în România. „Ameninţarea este una generală, nu una directă privind România. Nu este o ameninţare iminentă, dar este în creș-tere (...) Aș vrea să nu exacerbăm ce a spus șeicul. SRI a luat toate măsurile pentru cunoașterea situaţiilor cu po-tenţial terorist”, a declarat Sorin Sava.

Acesta a precizat că SRI colabo-rează foarte bine cu DIICOT și cu partenerii externi în combaterea te-rorismului, îndeosebi în monitoriza-rea fl uxurilor fi nanciare ce ar putea fi nanţa acţiuni teroriste, în circulaţia persoanelor suspecte, dar și în pre-venirea constituirii de celule teroris-te în România.

„Până acum în România a fost li-niște, iar în bună măsură acest lucru s-a petrecut și datorită SRI”, a apre-ciat Sava.

El a adăugat că, deocamdată, nu există date care să conducă la creș-terea nivelului de alertă peste nive-lul „precaut”.

FLUX, cu referire la România TV

ŞEFUL SRI, GEORGE MAIOR:

România e pe harta unor organizaţii teroristeRomânia e pe harta unor organizaţii teroriste

Șeicul Omar BakriȘeicul Omar Bakri

Șeful SRI, George MaiorȘeful SRI, George Maior

“Să fi ţi sănătoși și nu uitaţi să vă iubiţi, pen-tru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieţii și unde nu este dragoste nu este nimic. Să trăiţi, să fi ţi sănătoși și să fi ţi întotdeauna în-drăgostiţi”, acest ultim îndemn rostit de Aureliu Busuioc pe 17 mai 2012, la lansarea ultimei sale cărţi „Și a fost noapte...”, a fost preluat săptămâ-na asta de toată presa noastră și prezentat ase-meni unui testament.

A fost ultima întâlnire a scriitorului cu publi-cul, ultima ședinţă de autografe. De altfel, în cadrul acestei întâlniri, mai multe afi rmaţii ale marelui scriitor pot fi considerate profetice, pre-cum, spre exemplu:

„Vreau să mă pregătesc pentru cele veșnice, pentru că, dacă am trăit viaţa fără niciun Dum-nezeu, e timpul ca spre sfârșit să mă întorc la drumul cel drept și să încerc să-l pătrund până la sfârșit așa cum a hotărât Dumnezeu în prima lui hotărâre. Nu știu dacă am să reușesc. În orice caz, vreau să las în urma mea o amintire plină de... nici nu știu de ce... de fapte mai mult sau mai puţin bune, de hotărâri mai mult sau mai puţin idioate, de tot ceea ce este viaţa unui om, la urma urmei. Și vreau în felul acesta să demon-strez că am fost și eu om, măcar acum la sfârșit să mi se recunoască lucrul acesta”.

Iar cu doar trei zile înainte să moară, pe 5 oc-tombrie, Aureliu Busuioc, în scaun cu rotile din cauza stării de sănătate care îi cauza probleme locomotorii, a participat la Adunarea Genera-lă extraordinară de dare de seamă și alegeri a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. La

doar câteva zile după acest eveniment, proas-păt-alesul președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, poetul Arcadie Suceveanu, semna necrologul instituţiei pe care o conduce și care anunţa decesul lui Aureliu Busuioc: „Tre-cerea în eternitate a lui Aureliu Busuioc este o pierdere grea și incomensurabilă pentru litera-tura și cultura din Basarabia. (...) Aureliu Busu-ioc a impus în literatura noastră imaginea scri-itorului intelectual, al scrisului elevat, al limbii române profunde și fl uente. Este scriitorul care a adus în proza sa lumea citadină, urbană. (...). Aureliu Busuioc a fost întotdeauna un scriitor cu o acută și permanentă conștiinţă artistică. Creaţia sa este una elevată, rafi nată, de o fi ne-ţe și de un deosebit farmec estetic, în special, poezia”.

Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928, în satul Cobâlca, azi Codreanca, din jude-ţul Orhei. Este poet, prozator, dramaturg, publi-cist, traducător. A debutat cu volumul de poezie „Prafuri amare”, în 1955, după care au urmat multe altele. Autor al romanelor „Singur în faţa dragostei” (1966), „Unchiul din Paris” (1973), „Local - ploi de scurtă durată” (1986), „Lătrând la lună” (1997), „Pactizând cu diavolul” (1999), „Spune-mi Gioni” (2003), „Hronicul Găinarilor” (2006). Ultimul a fost reeditat recent, Aureliu Busuioc fi ind primul scriitor basarabean care apare în Colecţia „Clasic” a Editurii Cartier.

Nu putem neglija nici opera pentru copii: în 1955 a lansat placheta de versuri „La pădure”. I-au urmat: „Aventurile lui Nătăfl eaţă” (1961),

„Cizmele cocostârcului”, „Marele răţoi Max” (1967-1968), „Noile aventuri ale lui Nătăfl eaţă” (1978), „Când bunicul era nepot” (2008), „Sfre-deluș” (2009), „Vizavi de vizavarză” (2011).

Precum nu putem trece cu vederea piesele de teatru „Radu Ștefan - Întâiul și Ultimul”, “Și sub cerul acela”.

Criticul literar român Alex Ștefănescu avea să-l caracterizeze în felul următor: „Aureliu Bu-suioc contrazice imaginea consacrată a scriito-rului basarabean. Nu este patriarhal, ci mon-den, nu este patetic, ci ironic. Înalt și masiv, cu părul negru ușor cârlionţat, cu sprâncene groa-se, desenate decis, cu un cap de împărat roman, aduce aminte de Toma Caragiu. Are, ca și el, o voce melodios-bărbătească și domină, prin in-teligenţa sa efervescentă și umorul demistifi ca-tor, pe cei afl aţi în jurul lui. Devine imediat, în orice grup s-ar afl a, „masculul dominant”. (...) În

scris are eleganţă și o autoritate fi rească. Dacă se joacă, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn”.

Instruit la școala românească, fost ofi ţer al Ar-matei Române, bun cunoscător al limbii latine, bun declamator din creaţia poeţilor latini, Au-reliu Busuioc a fost un adevărat deschizător de cale în literatura noastră, părintele postmoder-nismului și, pe drept cuvânt, generalul eticii și esteticii literare din Basarabia.

Plecarea lui la cele sfi nte nu lasă niciun gol în literatura din Republica Moldova, pentru că afl area lui printre noi tocmai a umplut goluri incomensurabile datorită moștenirii literare pe care ne-a lăsat-o și de care sperăm să fi e demni și pe viitor colegii săi de breaslă.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și prie-tenilor scriitorului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Liliana POPUŞOI, FLUX

IN MEMORIAM AURELIU BUSUIOC

...Singur în faţa veşniciei

12 OCTOMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

12 octombrie EvenimenteEvenimente1492: Exploratorul Cristofor Columb a ajuns pe

insulele Bahamas; credea că a atins Asia de Est

1777: Grigore al III-lea Ghica este ucis la Iași din porunca sultanului

1808: Napoleon I și Alexandru I semnează convenția prin care Rusia anexează Moldova și Țara Românească

1449: Bătălia de la Tămășeni, pe Siret. Cu spri-jinul lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II–lea devine domn al Moldovei

1595: Ștefan Răzvan, domn al Moldovei, ocupă Bucureștii

1810: Primul festival Oktoberfest: Cetățenii din München au fost invitați să se bucure de celebrarea căsătoriei prințului Ludwig I al Bavariei cu prințesa Therese von Sachsen-Hildburghausen

1823: Scoțianul Charles MacIntosh a pus în vânzare primele pelerine de ploaie

1872: Decret imperial privind înfi ințarea Universității din Cluj, în limba maghiară, cu patru facultăți: fi losofi e și litere, matematică și științele naturii, drept și medicină

1910: A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămășițele împă-ratului Otto al III-lea (Sfântul Imperiu Roman) (980-1002)

1925: A fost inaugurată Universitatea Guadala-jara din Mexic

1964: Sovieticii au lansat Voskhod I în spațiu, prima navă spațială capabilă să trans-porte trei persoane pe orbita Pămân-tului

1968: Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic; România a obținut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz)

2005: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită

NașteriNașteri1537: Regele Eduard al VI-lea al Angliei (d.

1553)1860: Elmer Ambrose Sperry, om de știință

american (d. 1930)1881: Cecil B. de Mille, regizor american (d.

1959)1896: Eugenio Montale, poet italian, laureat al

Premiului Nobel (d. 1981)1935: Luciano Pavarotti, tenor italian (d. 2007)1951: Peter Goldsworthy, scriitor australian1982: Paweł Golański, fotbalist polonez

DeceseDecese638: Papa Honoriu I642: Papa Ioan al IV-lea1492: Piero della Francesca, pictor italian1576: Maximilian al II-lea, împărat roman (n.

1527)1730: Frederick al IV-lea, rege al Danemarcei și

al Norvegiei (n. 1671)1777: Grigore al III-lea Ghica, domnitor al

Moldovei1837: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui Wil-

liam I al Olandei (n. 1774)1863: Andrei Mureșanu, poet, creatorul

marșului revoluționar de la 1848 (n. 1816)

1870: Robert Lee, general american, coman-dantul armatei sudiste în timpul Războ-iului de secesiune (n. 1807)

1924: Anatole France, autor francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1844)

1965: Paul Hermann Müller, biochimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1899)

1969: Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondi-ală la patinaj între 1927 și 1936 (n. 1912)

1971: Dean Gooderham Acheson, om politic american (n. 1893)

1981: Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, pro-zatoare, memorialistă (n. 1895)

3.I.19863.I.1986Anul acesta redacţia a lucrat ceva mai

bine, dar nu destul, în vederea creșterii tirajului „LA”. Chiar am pus rămășag (Reni-ţă, Blajinu, Olărescu, Anton, Zbârciog, eu): cine prevede creșterea tirajului (plus-mi-nus cincizeci de exemplare) faţă de anul trecut – acela câștigă. Am ghicit precis: + 300. Puţin, dar spre bine.

Pe când vecinii noștri, cei de la revista „Nistru”, iar sunt la cota zero. Abia de-au atins trei mii. Mazilu face, expres, o glumă: „Revista noastră devine raritate bibliogra-fi că”. Trist, umor, Gheorghe, foarte trist.

7.I.19867.I.1986Ieri, la 22,45, am luat autobuzul spre Cer-

năuţi. Astăzi, acum o oră, am ajuns în urbea subcarpatină, am aprins gazul în sobă și la baie. (Apartamentul cumetrilor Cernomo-reţ, ce doresc să revină la Chișinău.) Până se dezmorţește locuinţa, scriu înfășurat în-tr-o pătură. La Chișinău – 0 grade, nici zare de zăpadă. Aici – iarna intră în drepturile ei: un puigan timid de ger, zăpadă și aer ce face bine… până la tuse (e mai puţin umed, trebuie să te aclimatizezi). Făcut-am navetă de recunoaștere prin apartament. Lumina din salon cam palidă. O să am nevoie de o lampă de masă. Poate mi-o împrumută Ze-grea sau Tărâţeanu. Astăzi o să le telefonez, spre seară, când vor reveni de la serviciu.

Iar la Chișinău, pe 4 și 5 ianuarie am fost prins în agape amicale. Prima – la Blajini: ziua de naștere a Carolinei. A doua – la noi: ziua subsemnatului, plus zece ani de la că-sătorie. Iar patru spre cinci le-am prelungit până pe la ora… cinci spre dimineaţă la Dolgani. Mihai Dolgan ne-a pus și impri-marea concertului pe care „Lăutarii” l-au susţinut acum trei-patru luni în Danemar-ca (undeva, mai înainte, vorbeam de seara petrecută la Nicolae Sulac, în ajunul plecă-rii acestuia în Danemarca): Loteanu, Vie-ru, Gheno… Virtuoși băieţii! Însă, în urma unor tertipuri de etică, ansamblul se des-tramă. Majoritatea muzicanţilor pleacă. Nic. Botgros ia alţii, de la „Folclor”. Pleacă și de acolo. Așa e când se schimbă șefi i de orchestră (la „Folc” – Neamţu). Dar sigur, formaţiile își vor relua ritmurile normale de activitate.

Ziua (pe 5) trecuseră pe la noi Senic și Blajinu. Seara – Dolganii, Mihai și Lidia, Dina Cocea, Blajinii, familia Cernomoreţ. Dolganii au cântat la bis celebra parodie ce vizează obsesia introducerii italienismelor în textele de estradă de la noi – „Amore”.

Cernăuţiul e unicul oraș în care am su-praplătit pentru transportul urban cu un… bumb de la haină. Troleibuzele – supraîn-cărcate; aici, astfel de amenzi, zburate din cheutori, ca bobul de porumb de pe plita încinsă, sunt frecvente și „obligatorii”.

De la librăria centrală am procurat câte ceva (Arghezi, Barbu, Voltaire…). „Buchi-nistul” e mai modest ca cel de la Chișinău.

8.I.19868.I.1986Seară de Crăciun petrecută la Ilie Ze-

grea. Prezent și Vasile Tărâţeanu. Au venit colindători – actori de la teatrul din Cer-năuţi. Colinde ucrainene. Frumoase. După plecarea lor, Niţa, soţia lui Ilie, își amintește

un șir de colinde din Transcarpatia. Sute de versuri de o frumuseţe rară.

Când îl petrecem pe Tărâţeanu, Ilie își amintește că de mult timp se gândește să scrie o tabletă de ziua lui Eminescu. Are deja și titlul, dintr-o colindă: „Ninsă ramură de brad”.

Revenind în apartamentul de pe strada Goethe, obsedat de cele vorbite cu Ilie și cu Vasile despre Eminescu, las baltă alte pa-gini și am meditat la opera și destinul Lu-ceafărului. Cam tensionat, am încropit trei pagini la mașină. E necesară o revenire ne-grăbită asupra lor. Mâine, probabil, voi mai sintetiza anumite idei, aprecieri de ordin personal, dar care, probabil, ar putea inse-ra și opiniile altora. E posibil să le cizelez și să le citesc la seara Eminescu, propusă de Tărâţeanu, dacă o fi să o ţinem.

Ieri, mai discutam cu Ilie și despre lecturi. Am ajuns la concluzia că vâlva ce cuprinse-se vânzarea de carte este în evidentă des-creștere. Eu unul pot judeca și după faptul că la „Buchinistul” chișinăuian găsesc volu-me după care acum un an, doi, se goneau „marii bibliofi li”; până la urmă, însă, gonacii s-au dovedit a fi niște pseudo…, revânzând noi-nouţi volume de Takuboku, de lirică medievală japoneză, chineză etc. În urma acestei scăderi a șocului avem și noi a ne alege cu cărţi de valoare, pe care, înaintea noastră, reușiseră să pună mâna diletanţii daţi în febră înșelătoare de drag de litera-tură.

9.I.19869.I.1986Din ce numea Baudelaire „harababura

visurilor” am reţinut momentul că îl pe-treceam pe Dumitru Matcovschi la… New York. El ne vorbea cu atâta precizie despre capitala transoceanică, încât eu, ironizând ușor, i l-am prezentat nu mai ţin minte cui drept american new-yorkez sadea.

– De ce ironizez? – zice, fără a se supăra, Matcovschi. – Eu doar am studiat câţiva ani la New York, îl cunosc bine.

A-a-a-a, – fac eu, dar fără să mă mir cine știe ce.

Stau să cumpăr o franzelă. Femeia di-naintea mea alege îndelung, pipăind ba o franzelă, ba alta. Îi fac observaţie. Aro-gantă, agresivă, răspunde: „Чт-о-о?! Эти рабочие руки!” (Ce-e? Acestea sunt mâini de muncitor!) Cine a spus că mâinile mun-citoare nu trebuie să cunoască și ele etica elementară, igiena primară? Cam despre ceea ce scria Kataev în „LG”: inteligenţa trebuie să pătrundă în toţi porii societăţii, să se înceteze cu fel de fel de suspiciuni, cu privilegiile acordate muncitorilor și miliţie-nilor neciopliţi, care oricând pot jigni omul de carte; ăștia nu au a duce societatea spre succese sigure, cultură, bunăstare. Când in-ginerul e aproape cel mai prost plătit dintre toţi angajaţii unei uzine, cum să conlucrezi cu occidentalul?...

10.I.198610.I.1986Presupuneam că peste perete exersea-

ză la pian vreun pici („crăcănat la degete”, cum se zice). Însă azi dimineaţă văd pe sca-ră doi muncitori în salopete pătate cu var și vopsea. Unul către celălalt: „Ce zici, o să cânţi și azi la pian? Poate ajungi Chopin.” Aha, iată misterul: muncitorii fac reparaţie în apartamentul vecin, unde se afl ă instru-mentul. Din când în când, îi încearcă la auz coardele. Am reţinut că exersează de obicei între orele 13 și 14, adică la vremea mesei. Poftim, muncă fi zică alternând cu harul muzelor! Splendid detaliu de proză. Deja „muzicantul” nu mă va mai enerva.

8.VI.20028.VI.2002A murit marea actriţă Nineta Roseti, năs-

cută la Iași în 1913. Se retrăsese într-un sat din preajma Bucureștilor. Înmormântare

sărăcăcioasă, după cum spune crainicul TVR și precum se vede din imaginile repor-tericești. 15-20 de însoţitori. Cică Ministe-rul Culturii a trimis o coroană. În aceeași zi, premierul Năstase, apoi președintele Ilies-cu îl primesc cu fast pe boxerul Doroftei. Mă rog, caz naţional! Prezenţi toţi miniștrii, consilierii. Șampanie. Primă de 250 de mili-oane de lei. Dar pentru celebra Nineta Ro-seti… Ce să mai spui? E secolul picioarelor și al pumnilor. Teatrul?... Totul e un teatru al deșertăciunilor și devalorizărilor non-stop.

10.VI.200210.VI.2002Ieri, în timpul meciului Japonia–Rusia,

după marcarea golului de către extrem-ori-entali (începutul reprizei a doua), Moscova e cuprinsă de nebunie, devastată, în fl ăcări. Turmentaţi și înrăiţi, vlăjgani, brute fascis-toide – mii – prind a arunca tot ce le cade sub mână, sticle de băutură, incendiază automobile, atacă până și o ambulanţă, o mașină a televiziunii, fac ţăndări vitrine, ca-ută localuri ale patronilor chinezi, niponi, devastându-le. Mii, zeci de mii de barbari adunaţi pe Piaţa manejului, la doar 50-100 de metri de Kremlin, de buna intenţie a primăriei metropolei, care își zise să insta-leze acolo ecrane enorme de televiziune, pentru ca rușii, de, să vadă și ei, împreună, colectivist ce pot în fotbal; să vadă „absolut pașnic” ca și obligatoria… victorie a echi-pei lor. Dar… nu a fost să fi e. Au pierdut. De unde și furia gloatei îndobitocite. Au murit două persoane, un miliţian și un proprietar de automobil, ambii înjunghiaţi. Miliţia? Vai de ea! Vreo 10 sticleţi călări stăteau si-deraţi, înspăimântaţi, fără să îndrăznească a întreprinde ceva. Abia peste o oră și ju-mătate au sosit trupe speciale. Oribil, apo-caliptic; pe scurt, cu adevărat rusește…

Apropo de turmentare. La fi nala Români-ei la fotbal, respectivul stadion bucureștean era „ornamentat” de jur-împrejur cu vreo 40-60 de panouri enorme (în două rânduri!) ce făceau reclamă numai și numai vodcii „Stalinskaia” (…pentru… (ne)oameni puter-nici… ușor… nemernici…). Nici un altfel de panou, nici o altfel de reclamă, decât „Stalin-skaia”! După o atare panoramare pe o arenă sportivă, e foarte trist de ușor de imaginat starea economică a societăţii, starea ei exis-tenţială în general, preocupările cetăţenilor ei… Pe când la mondialele din Koreea de Sud și Japonia, pe atâtea și atâtea stadioane, nu vei vedea reclame pro-alcool. Însă la noi…

Leo BUTNARU

TENCUITORUL ŞI PIANUL(Pagini de jurnal)

În ziua plecării lui Aureliu BusuiocAzi cucul ţi-a cântat prea mult din dreaptaai număratai tot număratpână ai abandonat aritmetica aceasta ca o trecere parcăde la single la microsion… (sigurîţi mai amintești obiectele alea de vinil – aziatât de arhaice...)

chiar așa: ai număratai tot număratpână ai abandonat… – era deja prea mult?Dar dacă acea pasăre gri-opacănu mai număra anici zile doar… – sărăcăcios dar…

10.X.2012

Ora 13:05

L.B.

12 OCTOMBRIE 2012 1212F L U XF L U X Cultur=

(Continuare din numărul trecut)Identitatea toponimică româ-

nească a fost de mult observată, dar

nu și sufi cient de bine argumentată

și just interpretată. La baza unor co-

incidenţe de nume ale satelor men-

ţionate documentar în sec. XV-XVI,

pe teritoriul Transilvaniei și Moldo-

vei, a fost lansată teoria migraţio-

nistă, conform căreia romanicii s-au

deplasat spre est de Carpaţi anume

în perioada atestării lor în docu-

mente (sec. XV-XVI), și nu mai îna-

inte. Astfel s-a încercat a demonstra

prezenţa mult mai timpurie a slavi-

lor în Moldova faţă de români, care,

chipurile, au pătruns aici mai târziu

și, deci, reprezintă o populaţie veni-

tă, migratorie, care “a ocupat” și “a

colonizat” aceste teritorii. Au fost emise și alte opinii, potrivit cărora coincidenţa de nume topice ar fi în-tâmplătoare sau, mai mult, artifi ci-ală, special creată de administraţia română în perioada antebelică. Or, lucrurile s-au petrecut, după cum am văzut, tocmai invers.

A fost, și mai e nevoie, de mari eforturi spirituale și profesionale, pentru a dărâma temeiurile doctri-nei “prefabricate”, eronate, conform căreia moldovenii ar vorbi o limbă aparte, o altă limbă, deosebită de cea română, din care cauză, chipu-rile, ei ar trebui să dispună deci și de o altă scriere, de o altă literatură, de o altă onomastică și, prin urmare, de o altă toponimie. Politica aceas-ta este promovată și astăzi de către

liderii separatiști și de unii politici-eni impostori.

Reconstituirea fondului toponi-mic românesc, revenirea la denu-mirile tradiţional-istorice ale sate-lor și orașelor noastre, punerea în drepturi, cu statut de așezări inde-pendente, de sine stătătoare, a lo-calităţilor odinioară comasate sau scoase de la evidenţă, reglementa-rea scrierii numelor topice – toate aceste acţiuni vor restabili echili-brul identităţii onimice și vor reno-va patrimoniul toponimic naţional basarabean.

În anul 1991, când luaseră am-ploare evenimentele din cadrul mișcării de eliberare din cătușele totalitarismului sovietic și de renaș-terea noastră naţională, Societatea “Limba Noastră cea Română” din Chișinău a lansat acţiunea patrioti-că de intensifi care a legăturilor de prietenie dintre românii din dreap-ta și din stânga Prutului, sub generi-cul „Sate gemene”. În anii 1990-1995, ziarele și revistele basarabene, la rubrica “Hai să dăm mână cu mână”, publicau articole cu același generic, semnate de cercetătorii Anatol Ere-mia, Emil Mândâcanu și Ion Holban. În 1998, Societatea “Limba Noastră cea Română” din Chișinău și Socie-tatea “Ștefan cel Mare” din Suceava au relansat aceeași acţiune, scopul preconizat fi ind stabilirea unor strânse relaţii de frăţie și întrajuto-

rare pe toate planurile între locu-itorii satelor cu denumiri identice situate pe ambele maluri ale Prutu-lui. Pentru a susţine în continuare această acţiune, revista “Flux” din Chișinău, timp de mai mulţi ani, începând din septembrie 1998, a publicat la tema dată materiale cu caracter istoric și lingvistic, inclusiv repertoriile localităţilor cu denumiri identice sau etimologic înrudite din unele judeţe din România și din Re-publica Moldova. În anul 2000 o se-rie de materiale la aceeași temă au fost publicate în revista “Ţara”.

Drept consecinţă, legăturile de prietenie și frăţie ale locuitorilor din “satele gemene”, într-adevăr, s-au amplifi cat și și-au lărgit spaţiul geo-grafi c. S-au stabilit relaţii economi-ce și culturale directe între mai mul-te comune și sate cu aceleași nume:

Colibași, Vorniceni, Stroiești, Pogănești, Slobozia, Costești, Todirești, Medeleni ș.a. Locuitorii de pe ambele maluri

au realizat acţiuni comune la nivel

de localitate, școală, familie.

Studiul identităţii numelor de

locuri și localităţi de pe ambele

maluri ale Prutului va contribui ne-

greșit la cunoașterea istoriei, limbii

și culturii naţionale, va servi drept

prilej de a ne regăsi, după ani și ani

de răzleţire, după decenii de des-

părţire și înstrăinare, puse la cale de

străini, de a ne apropia unii de alţii,

organizând în acest scop întruniri și

acţiuni comune la toate nivelurile

și în toate sferele de activitate.

Anatol EREMIA, doctor în fi lologie,

Lilia STEGĂRESCU, cercetător ştiinţifi c

TOPONIMIE ŞI ISTORIE

Sate gemene cu denumiri identice (II)

La 7 septembrie curent s-au împli-nit 10 ani de la moartea ilustrului lingvist român Eugen Coșeriu, care și-a desfășurat cea mai mare parte a strălucitei sale activităţi în exil și a fost membru de onoare al Aca-demiei Române (din 1991). Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugen Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX.

La un deceniu de la decesul marelui sa-vant, Fundaţia „Moldova” din Washington, DC, în parteneriat cu Primăria comunei Mi-hăileni (localitatea în care s-a născut Eugen Coșeriu) din raionul Râșcani, Republica Mol-dova, a anunţat că solicită donaţii pentru a contribui fi nanciar la instalarea la baștină a bustului lui Eugen Coșeriu.

Bustul este realizat de sculptorul Gheor-ghe Gheorghiţă din Iași, orașul în care Co-

șeriu și-a făcut studiile. Potrivit calculelor, toate lucrările, inclusiv turnarea bustului în bronz, instalarea fundaţiei, sunt estimate la 150 de mii de lei MDL (sau 12,2 mii USD sau 9,4 mii EUR).

Iniţiativa Fundaţiei „Moldova” a avut un impact foarte mare, deoarece pentru data de 14 octombrie, în ziua în care comuna Mihăileni își sărbătorește hramul, primăria localităţii anunţă deja dezvelirea și sfi nţirea bustului marelui savant.

Manifestările vor debuta la ora 12.00, în prezența mai multor scriitori și academicieni din Chișinău și Bălți.

****Eugen Coșeriu (sau Eugenio Coseriu, n. 27

iulie 1921, comuna Mihăileni, județul Bălți, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a absolvit liceul “Ion Creangă” din orașul Bălți, apoi și-a con-tinuat studiile în fi lologie la universitățile din Iași, Roma; a mai studiat fi losofi e la Universi-tatea din Milano. Între 1950 și 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 și 1963 fi ind profesor-invitat și la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Tübingen. Mai multe generații de discipoli ai lui Eugen Coșeriu constituie Școala de lingvistică de la Tübingen. A fost Doctor Ho-noris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume.

Doctor în Filologie și Filosofi e, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii des-pre principiile fundamentale ale fi lologiei, Coșeriu contribuie la îmbogățirea metodo-logiei disciplinelor lingvistice.

Opera științifi că a lui Eugen Coșeriu n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apă-

rut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. Traducerea în românește a Lecțiilor de lingvistică generală a fost un eveniment re-verberant în viața academică de la Chișinău și București. Lucrarea este una de referință în domeniu, apariția ei marchează, în opinia discipolului de la Cluj al lui Coșeriu, lingvistul Mircea Borcilă, „un moment impor-tant în procesul istoric de recuperare a gândirii științifi ce a marelui savant și de emancipare a teoriei lingvistice românești”, dat fi ind că „în contextul numeroaselor cărți de același gen apărute, în diverse limbi, în ultima jumătate de secol, aceste Lecții de lingvistică generală se disting, într-un mod deosebit de pregnant, prin altitudinea epistemiologică și vas-titatea orizontului investigațional, prin temeinicia inegalabilă cu care sunt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane și, nu în ultimul rând, prin limpezimea și cla-ritatea cu care sunt înfățișate contu-rurile abordării proprii asupra feno-menului lingvistic”. Totuși, în mod evident, concepția coșeriană trebuie studi-ată în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care și l-au propus discipolii marelui fi lolog.

Eugen Coșeriu a menținut legături strân-se cu mediul științifi c românesc și cu baștina, revenind deseori atât în satul său natal, cât și la București, Cluj, Chișinău. În calitate de om de știință nu a ezitat să-și susțină cu fermi-tate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicție cu un regim sau al-tul. Referindu-se la practicile de „purifi care lingvistică” la care recurg autoritățile de la Chișinău, promovând ideea existenței unei

limbi moldovenești, în cadrul conferinței

științifi ce Unitatea limbii române - cu privi-

re specială la Basarabia și Bucovina, Eugen

Coșeriu a reiterat opinia, pe care a susținut-o

mereu, că „a promova sub orice formă o limbă

moldovenească, deosebită de limba româ-

na, este, din punct de vedere strict lingvistic,

ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifi că.

Din punct de vedere istoric și practic este o

absurditate, o utopie, și din punct de vedere

politic e o anulare a identității etnice și cul-

turale a unui popor și deci un act de genocid

etnico-cultural”.

DE HRAMUL SATULUI

Eugen Coşeriu revine la baştinăEugen Coşeriu revine la baştină

12 OCTOMBRIE 2012 1313 F L U XF L U XDiverse

Capricii culinareCapricii culinareMAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B9Vitamina B9 este un factor antianemic, cunoscut și sub numele de acid folic, deoarece a fost extras din frunze de vegetale. Este o vitamină hidrosolubilă, care e sensibilă la căldură și la mediile acide și alcaline.

Doza zilnică recomandatăDoza zilnică recomandatăVariază în funcţie de vârstă și de

starea fi ziologică a persoanei, între 100 și 600 mcg.

Surse de vitamina B9Surse de vitamina B9Acidul folic este foarte răspândit

în regnul vegetal, mai ales în legu-mele verzi (spanac, sparanghel, salată verde, fasole verde, mazăre, castraveţi, varză), morcov, roșii, car-tofi . Se mai găsește în unele fructe (caise, portocale, banane, migdale), dar și în produse animale (fi cat, lap-te, brânzeturi fermentate).

O cantitate mică de acid folic poate fi sintetizată de fl ora intesti-nală.

Rolul vitaminei B9 în organismRolul vitaminei B9 în organismDefi citul de acid folic poate apa-

re datorită unui aport insufi cient prin alimentaţie, datorită existenţei unei tulburări de absorbţie intesti-nală sau în urma unui tratament cu medicamente care au acţiune antifolică. De asemenea, acidul fo-lic poate fi distrus prin prepararea termică a alimentelor care îl conţin.

Principala manifestare a carenţei de acid folic este o formă de anemie macrocitară, și anume anemia me-galoblastică sau anemia Biermer. Defi citul, în formele mai ușoare, se poate manifesta prin pierderea poftei de mâncare, anxietate, as-tenie, depresie, tulburări digesti-ve (ulceraţii intestinale, diaree). În cazul gravidelor cu defi cit de acid folic crește riscul apariţiei defecte-lor de tub neural concretizate prin anomalii congenitale la făt.

Excesul de vitamina B9Excesul de vitamina B9Vitamina B9 nu poate fi supra-

dozată, fi ind o vitamină solubilă în apă. Totuși s-a demonstrat că doze mari de acid folic administrate timp îndelungat pot reduce capacitatea organismului de a absorbi zincul.

Salată capriIngrediente: 150 g brânză

mozzarella, 4 felii șuncă, 2 ro-șii, 2 bucăţi anason, 15 ml ulei de măsline (2 linguri), 100 ml oteţ balsamic, 30 g zahăr brun, 1 praf sare, 1 praf piper negru măcinat, 2 frunze de busuioc

Mod de preparare: Într-o ti-gaie, pune oţetul cu zahărul și anasonul la foc mic. Trebu-ie fi erte până când oţetul începe să scadă, aproximativ un sfert de oră. În paralel, taie roșiile felii și înfășoară-le în fe-liile de șuncă. Așază-le apoi în tavă și stropește puţin ulei deasupra, presară sare și piper. Se lasă la cuptor până când șunca începe să se rumenească, adică preţ de aproximativ 20 de minute. Pe un platou, pune mozzarella tăiată felii sau bucăţele, ornează-l cu frunzele de busuioc și așază apoi ro-șiile scoase din cuptor, peste care se toarnă sosul de ana-son. Se servește caldă.

Specialitate cu şalăuIngrediente: 600 g fi le

de șalău, coaja rasă de la o lămâie verde, 500 g cartofi , 200 g ciuperci, 2-3 morcovi, 1 fi r de praz, cimbru, sare, piper, maioneză, zeama de la 2-3 lămâi

Mod de preparare: Se pun feliile de șalău să fi arbă în apă cu sare și câteva boabe de piper negru. Se lasă aproximativ 15 minute la foc mic și apoi se scot cu spumiera în sită, să se scurgă. Pentru un gust bun, se presară cimbru și câteva picături de lămâie ames-tecată cu ulei de măsline și coajă rasă de lămâie verde. Se-parat, se pun cartofi i și morcovii să fi arbă în apă cu sare, iar ciupercile se curăţă, se spală, se taie rondele și se călesc în

puţin ulei de măsline. După ce s-au fi ert morcovii și cartofi i, se taie felii, se condimentează cu sare și piper, se amestecă ciupercile cu maioneza, morcovii, șalăul fi ert și prazul tăiat rondele. Se ornează cu fi re de praz.

Tort de ciocolată cu cremă caramel Ingrediente: Pentru blat:

10 ouă, 10 linguri zahăr, 6 linguri făină, 4 linguri cacao, 4 linguri nuci mă-cinate, coajă de lămâie și de portocale, 1 praf sare, 1 plic zahăr vanilat

Pentru cremă: 300 g nuci coapte, 300 g zahăr, 200 g unt, 4 gălbenușuri, 100 ml lapte

Pentru sirop: 250 g zahăr, 500 ml apă, baton de vanilie, 2 linguri whisky

Pentru glazură: 300 g ciocolată, 30 g unt

Mod de preparare: Se separă ouăle. Gălbenușurile se freacă cu sare, iar albușurile se bat spumă. Se adaugă zahă-rul în ploaie, apoi zahărul vanilat și se bat bine. Se adaugă gălbenușurile, făina și cacaua cernută. Nucile și coaja de lă-mâie și de portocale se adaugă la sfârșit și se amestecă ușor să nu facă cocoloașe. Se tapetează forma de tort cu hârtie de copt, se toarnă compoziţia de blat. Se întinde uniform și se bagă în cuptorul încălzit în prealabil. Se prepară siropul din zahăr, apă și mirodenii și se lasă să fi arbă până scade la jumătate. Separat, se caramelizează zahărul, se adaugă un-tul moale, laptele fi erbinte, gălbenușurile și se fi erbe la baie de aburi. Se obţine o cremă caramel delicioasă. La sfârșit, se adaugă nucile coapte și măcinate. Se amestecă și se lasă să se răcească. Ciocolata se rupe bucăţi mici, se adaugă untul și se lasă să se topească la baie de aburi. Se scoate blatul, se lasă să se răcească, se taie și se însiropează. Se toarnă crema caramel și se ornează cu glazura de ciocolată.

PERICOLUL energizantelorpentru sănătate Cât zahăr şi

cofeină conţine o cutie de băutură şi ce AFECŢIUNI

provoacăBăuturile energizante re-prezintă un pericol iminent pentru sănătatea consu-matorilor, acestea având în compoziţie o cantitate foarte mare de zahăr și cofeină. Consumate în mod regulat, energizantele pot duce la afecţiuni grave ale sănătăţii și chiar și la deces, potrivit experţilor citaţi de Mediafax.

Medicul Hans-Peter Kubis, ex-pert în nutriţie, atrage atenţia asu-pra efectelor pe care consumul ex-cesiv de băuturi cu efect energizant le are asupra sănătăţii. Acesta susţi-ne că o cutie mare de energizant de circa 437 de mililitri are în compo-nenţă aproximativ 13 linguriţe de zahăr și 150 de miligrame de cofe-ină, adică echivalentul a patru cești de cafea instant, scrie Daily Mail.

Efectul asupra sănătăţii celor care consumă în mod regulat ener-gizante este unul devastator, medi-cul spunând că băuturile de acest tip pot cauza accelerarea ritmului cardiac, presiune arterială ridicată, probleme cu somnul, creșterea în greutate, spasme musculare, ame-ţeli și senzaţie de vomă. Consumul acestui tip de băuturi în mod re-gulat poate cauza chiar moartea subită.

Rezultatele descoperite în urma unui studiu realizat la începutul acestui an l-au șocat pe Kubis, ast-fel încât acesta susţine că nu mai consumă nici un fel de băuturi aci-dulate, văzând ce efect au acestea asupra organismului.

Conform medicului, combinaţia alcool-zahăr-cofeină poate păcăli creierul în a crede că se simte plin de energie, în timp ce restul corpu-lui trebuie să se adapteze la efecte-le negative pe care aceste substan-ţe le au asupra corpului, care uneori pot duce chiar la moarte.

Doctorul Kubis susţine că oa-menii ar trebui să se ferească de băuturile energizante. Comparaţia energizantelor cu cafeaua solubilă sau ceaiul sunt nepotrivite, susţi-ne medicul, deoarece acestea din urmă nu se pot consuma foarte rapid, fi ind de obicei prea fi erbinţi. Pe deasupra, ceaiul sau cafeaua se servesc în cantităţi mult mai mici, iar acestea nu conţin de obicei mai mult de 51 de grame de zahăr. “Bă-uturile energizante au gust dulce, astfel încât ele sunt foarte atră-gătoare pentru copii sau tineri, în timp ce ceaiurile nu sunt atât de atractive pentru aceștia deoarece pot fi amărui. Șansele ca un tânăr să consume un echivalent de 150 de miligrame de cofeină din ceai sau cafea sunt foarte mici, în timp ce șansele ca aceștia să consume și o a doua cutie de băuturi energi-zante sunt foarte mari”, a declarat doctorul Kubis.

Odată cu scăderea temperatu-rilor, consultanţii în frumuseţe spun că rutina de îngrijire a pielii trebuie adaptată sezo-nului rece. Potrivit acestora, măștile naturale reprezintă o soluţie la îndemână pentru a menţine pielea hidratată în această perioadă a anului.

Astfel, masca pe bază de mere nu ar trebui să lipsească din ritualul de frumuseţe în sezonul rece. Un mare avantaj al acestui tratament de în-grijire a pielii îl reprezintă faptul că merele reprezintă o sursă bogată de vitamina C, antioxidant recunos-cut pentru efectele sale benefi ce

împotriva ridurilor. Pentru a realiza

această mască aveţi nevoie de un

măr, iaurt, miere și puţin praf de

amidon alimentar. Mărul se dă prin

răzătoare și se amestecă cu trei lin-

gurile de iaurt, de preferinţă nede-

gresat. Se obţine astfel un piure în

care se adaugă un vârf de linguriţă

de praf de amidon și o linguriţă de

miere.

Toate ingredientele se ameste-

că bine până se obţine un amestec

omogen, care se va aplica pe faţă,

gât și decolteu. Masca din mere se

lasă să acţioneze timp de 20 de mi-

nute, iar apoi se îndepărtează cu

apă călduţă.

Este bine de știut că amidonul are și o acţiune de închidere a porilor, de aceea este indicat ca ingredientul să fi e folosit din când în când în trata-mentele de îngrijire a tenului și să fi e adăugat în cantităţi reduse.

Roşu bordo, culoarea vedetă din această toamnăSTUDIU: Mănânci gras, îţi SCADE

inteligenţaUn studiu american a demon-strat că hrana hipercalorică slăbește funcţiile cognitive. Este un motiv în plus pentru ca oamenii să mănânce sănă-tos, informează Agerpres.

Alimentele foarte grase reduc irigarea creierului, lucru care ar putea explica un grad mai scăzut

de inteligenţă. Se știa că felurile de mâncare grase duc la creșterea greutăţii. Acum s-a afl at și că induc o încetinire a activităţii creierului.

Cercetători de la Universitatea Washington au realizat un studiu pe șoareci de laborator. La cei hrăniţi cu mâncare hipercalorică, oamenii de știinţă au observat scăderea irigării hipocampului, zona cerebrală care gestionează învăţarea și memoria. ”Cobaii ajunși obezi în urma unei alimentaţii foarte grase înregistrează rezultate mai puţin bune decât tovarășii lor cu greutate normală la testele cognitive”, arată au-torii studiului.

FRUMUSEŢE

Masca pe bază de mere, ideală pentru ten în sezonul rece

Bordoul este o culoare cu personalitate, ce se asortează foarte ușor. Atunci când o vei purta îţi va da un aer sofi sticat și provo-cator. Numele culorii vine de la denumirea unui oraș din sudul Franţei, renumit pen-tru vinul roșu care se produce în această zonă.

Poate fi purtată ziua, în combinaţie cu nuanţe mai deschise, sau seara, asortată cu negru sau verde închis. Bordoul poate fi alăturat și cu albastru, lila deschis sau gal-ben muștar. La această culoare se potrivesc

foarte bine bijuteriile mari, aurii. Dacă op-tezi pentru o astfel de culoare la o rochie de seară nu uita de machiaj. Pentru că este o culoare puternică, dacă nu te vei machia, vei crea un contrast prea puternic între faţă și rochie. Poţi să încerci un smokey eyes în nuanţe fumurii, se va potrivi perfect.

Este de menţionat că alăturarea bordo-albastru este una foarte sexy, dar și bordo-galben muștar este una foarte reușită. Așa că, încearcă-le și tu!

Eva.ro

12 OCTOMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.10 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI

ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Videoteca copiilor. 9.55 Ștefan

Agachi. Performanțe vechi și noi. 10.30 Reporterul de gardă.

11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00

Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta

albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Serial. “DORA”. 15.20 Film.

“JACK HUNTER. MORMÂNTUL LUI AKHENATON” (SUA, 2008).

17.40 Profi l de savant. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER

(rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor.

Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Documentar.

“Bariere invizibile în Europa”. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00

TVMi. 3.50 Johann Straus. “O mie și una de nopți”. 5.15 Music

Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00

Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Mol-

dova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Engaged and Underage (r) 07:00

Doamne de poveste (r) 07:30 Reţeta

de acasă (r) 07:45 Serial: Lara (r) 08:45

Videoclipuri 09:15 Serial: Lara (r) 10:15

Acasă în bucătărie (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Poveștiri

adevărate (r) 12:15 Serial: Regina Sudului (r) 13:45 Videoclipuri

14:15 Doamne de poveste (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30

Cristina Show: Invitaţi actorii din “Fructul oprit” 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la

indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00

Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Doamne de po-

veste (r) 02:30 Cristina Show: Invitaţi actorii din “Fructul oprit”(r)

03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Avionul buclucaș (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de

Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4346 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu

Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.9, 10, anul III

01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.18, an 4

02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Pariu cu

viaţa (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial:

În mintea criminalului (r) 05:30 În Profunzime cu Lorena Bogza

(r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05

“На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра

Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Prime-

le știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости

01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Prima Oră”

(R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00,

20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 9.30, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35

Tezaur folcloric. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.00 Jurnal plus.

4.50 Pe scurt despre orice. 5.00 Avocații schimbării. 6.15 TVR

55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 IN-

TERNATIONALES 6:24 INTERNATIONALES 6:43 GEOPOLITIS 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH

INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00

FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS

13:35 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 LOUIS RENAULT & ANDRÉ CITROËN, LA COURSE

DU SIÈCLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03

LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS

LA POLICE 20:30 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:23

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES

- NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR

DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:03 LE CRI DU HIBOU 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:04 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.40 Picături

de “Dor”. Program muzical. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15

Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Jocurile

Delfi ce. Kiev 2012. Selecțiuni din concurs. 10.45 Cinemateca

universală. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Documentar pentru

copii. “Planeta albastră”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial.

“DORA”. 15.45 Documentar. “Integrarea romilor în viața socială”.

16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.15 Fotbal. Preliminariile Campi-

onatului Mondial. San-Marino - Moldova. Transmisiune în direct

din San-Marino. În pauză: ȘTIRI (rus.) 23.05 Profi l de savant. 23.15,

0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50

M.Mussorgsky. “Noapte pe muntele chel”. 5.15 La curțile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00

Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știri-

le Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Vide-

oclipuri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45

Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri

09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15

Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de

poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15

Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna

(primul episod) 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de

rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30

Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate

(r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15

Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-

leshopping 14:00 Film: O zi cu noroc 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4347 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ca în rai 22:30 Știrile Pro Tv cu

Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30

Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.19, an 4 00:30

Film: Ca în rai (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45

Știrile Pro Tv din sport 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05

“На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра

Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20

“Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные

новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50

“Городские пижоны”. “Обитель лжи” 02:20 “Городские пижоны”.

“Калифрения”. Новые серии 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.45, 18.00,

20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de

procente. 14.00, 18.55, 2.50 Jurnalul TVR. 3.50 Jurnal plus. 4.40 Pe

scurt despre orice. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE

11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 13:35 UN ÉTÉ À ALGER 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE

15:58 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:51 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:37 ANGÈLE ET TONY 20:57 FLASH INFO 20:59 JE

SENS LE BEAT QUI MONTE EN MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:01 LA VIE EN MIETTES 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01

THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.45 Docu-

mentar. “Integrarea romilor în viața socia-

lă”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(rus.). 9.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40

ARTelier. 10.10 .... pe urmele lui Șefan cel Mare. 10.30, 5.25 Știință

și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.50 Documentar. “Discriminarea și drepturile omului la locul de

muncă”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Videoteca copiilor.

15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs

de inteligență. 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea

animalelor”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 19.00

MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Alternative. Discrimina-

rea pe înțelesul tuturor. 22.35 Serial. “DORA”. 0.15 Documentar.

“Evoluția”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Profi l de savant. 5.15

Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00

Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Game Show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30

Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videocli-

puri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial:

Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15

Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri

adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste

(r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial:

Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste

la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00

Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și

înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă

în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

O zi cu noroc (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-

leshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial:

Viaţa în Africa, ep.5, 6, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4348 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.3

22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist

- În mintea criminalului, ep.20, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Serviciul Român

de Comedie (r) 01:45 - Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Serial:

În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время

обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ

ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Иван Стебунов, Александра Урсуляк в многосерийном

фильме “Однолюбы” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний

Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без

свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”.

Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.45, 18.00,

20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00,

13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55,

2.45 Jurnalul TVR. 2.25 Rom european. 3.45 Jurnal plus. 4.35 Călător

pe viață. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06

FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 PORTS

D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FLEUR DU MAL

16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:35 CHEZ MAUPASSANT

21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 KADHAFI:

MORT OU VIF 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA

POLICE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:51 LES BLEUS, PREMI-

ERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Documentar.

“Discriminarea și drepturile omului la

locul de muncă”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Pădurea tropi-

cală umedă”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”.

15.45 Părinți și copii. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Picături de “Dor”.

Program muzical. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

“5” din “35”. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20 Reporterul

de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10

Orchestra Simfonică din Viena. Concert. 1.00 TVMi. 1.20 Evan-

tai folcloric. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Respiro. Program

muzical. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film ar-

tistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show pă-

cătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Vide-

oclipuri 07:30 Reţeta de acasă(r) 07:45

Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri

09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15

Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne

de poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri

14:15 Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai

18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30

Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate

(r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15

Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Film: Propunere de Crăciun 16:00 Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4349 17:00 Știrile Pro Tv cu

Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.5,

an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.3 22:30 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin 22:30 Film: Piraţii aerului 00:45 Știrile Pro Tv

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:15 Serial:

Spitalul de demenţă (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

(r) 03:30 Film: Piraţii aerului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05

“На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра

Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Prime-

le știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости

01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:20 “Городские

пижоны”. “Гримм” 03:00 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00,

20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz

SRL. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 3.45 Jurnal plus. 4.35 Călător

pe viață. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE

CHEFS 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COL-

LECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36

RÊVER LE FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04

CHEZ MAUPASSANT 16:04 CHEZ MAUPASSANT 16:40 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA

SUITE 18:46 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA VIE EN

MIETTES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:02 LA FIN DU SILENCE 23:19 DOUBLE MIXTE 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:52 RÊVER LE FRANÇAIS 2:44 QUESTIONS

À LA UNE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 APOCALYPSE, LA

2E GUERRE MONDIALE

15 OCTOMBRIE 16 OCTOMBRIE 17 OCTOMBRIE 18 OCTOMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

12 OCTOMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecUn fel special de entuziasm te poate cuprinde acum, dar vine însoţit și de neșansa de a nu-l putea transmite mai departe celor din jur, așa cum ţi-ai dori.

TaurUn ochi râde, privind spre afa-ceri, unul plânge, uitându-se la relaţiile importante, care par să se prăbușească. De fapt, situ-aţia de ansamblu nu e rea de-loc.

GemeniContactele din a doua parte a săptămânii se anunţă mai re-confortante și revigorante, mai ales că vor contribui la reface-rea optimismului de care ai ne-voie acum.

RacInima te cheamă spre casă, dar acorzi multă atenţie responsa-bilităţilor sociale și profesiona-le. Cel mai bine ar fi să armoni-zezi cele două tendinţe fi rești.

LeuPerioada nu este în întregime pe gustul tău, dar nu contează astfel de detalii când ai atâtea probleme importante de rezol-vat, inclusiv pentru membrii fa-miliei.

FecioarăAspectele fi nanciare se blo-chează, cele legate de întâlniri, documente etc. se desfășoară mai ușor. Așa că ar fi cazul să fi i cât mai atent(ă) și prudent(ă).

BalanţăAcum nu poţi fi obiectiv(ă) și va trebui să fi i atent(ă) la mesa-jele pe care ţi le adresează cei care te cunosc mai bine și care îţi doresc binele cu adevărat.

ScorpionLucrurile merg în favoarea ta. Totuși, ar fi util să fi i atent(ă) la informaţiile care ajung la tine, mai ales la cele sosite pe căi in-directe, căci undeva, ceva lip-sește.

SăgetătorAi un curaj deosebit, o îndrăz-neală care face ca toate preo-cupările să ţi se pară mai inte-resante. Există însă și o frână care limitează puţin acest elan.

CapricornVrei să fi i parte a unui proiect, dar nu să ocupi și primul loc la investiţii, indiferent că e vorba de bani sau alte resurse. Acesta e elementul care te ţine în loc.

VărsătorO perioadă dinamică, cu mo-mente frumoase în compania prietenilor. Nu ai nevoie de prezenţa lor fi zică, e sufi cient să te gândești la unul și te sună sau tu îl contactezi.

PeştiAi energie pentru toate res-ponsabilităţile asumate, dar nu ai și timp pentru a visa cu ochii deschiși la dorinţele tale secre-te. La fi nalul săptămânii, acest aspect va conta mai puţin.

12-19 octombrie12-19 octombrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15,

2.10 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și

lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector

european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru

copii. “Planeta albastră”. 13.40 Svitanok. 14.10 Orchestra Simfonică

din Viena. Concert. 15.45 Moldovenii de pretutindeni. 16.15 A. Dvorak.

Simfonia 8. Interpretează “Youth Orchestra”. 17.40 Videoteca copiilor.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Orchestra

de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. Program muzical. 22.20 Fii

tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.30 Știință și inovare. 3.50

Medalion muzical. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model

by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs

autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00

Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videocli-

puri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial: Un

colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial:

Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri adevă-

rate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste (r) 12:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial: Demon și înger

15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial:

Refugiul 20:30 Serial: Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30

Serial: În numele iubirii 23:30 Engaged and Underage 00:30 Poveștiri

adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r)

03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30

Engaged and Underage (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Propunere de

Craciun (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Film: Pasiune neașteptată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4350 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:30 Vocea României 22:45 Film: Esenţa răului 01:00 Film: Pasiune

neașteptată (r) 02:45 Film: Esenţa răului (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00

“Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ

РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край

света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 Поле чудес 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера

сезона. “Голос” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 Премьера. Комедия

Ивана Дыховичного “Европа - Азия” 01:55 “Иван Дыховичный.

Жизнь на взлете” 02:50 “Prima Oră” (R) 04:40 “Primele știri” (rom)

(R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30,

1.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00,

13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00,

18.55, 4.00 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viață. Selecțiuni. 2.55 e-

Forum. 5.00 Avocații schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRA-

LE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN

PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES

CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA

DI STASIO 13:35 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 LA VIE EN MIETTES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉ-

CIAL 21:03 FLASH INFO 21:07 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS

PAS DANS LA POLICE 22:57 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA

POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 1:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:50 UN VILLAGE

FRANÇAIS 2:38 MISE AU POINT 3:28 TV5MONDE LE JOURNAL

4:02 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“JACK HUNTER ȘI STEAUA PARADISULUI”

(SUA, 2008). 7.45 Documentar. “Arts 21”.

8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Evoluția”. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar.

“Global 3000”. 12.00, 3.00 M.Iablonscaia. “Maimuța de pluș”. Spectacol

al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.00, 1.10 Eterna

chemare a plasticianului Teodor Buzu. 13.50 “La o aniversare...” Gavriil

Gronic la 55 de ani. Spectacol muzical. Partea I. 15.10 Serial în desen

animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani!

Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus

(rus.) 17.50, 2.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

Episoadele 1 și 2. 23.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00

TVMi. 2.35 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15

Mireasă pentru fi ul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs

autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teles-

hopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00

Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008

20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La

altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:00 Engaged and Underage (r) 07:00 Po-

veștiri de noapte (r) 07:30 Reţeta de acasă (r)

07:45 Videoclipuri 08:00 Serial: Un colţ de rai

(r) 09:00 Doamne de poveste (r) 09:30 Serial:

Dragoste la indigo (r) 10:30 Poveștiri adevărate (r) 11:00 Serial: Refu-

giul (r) 12:00 Videoclipuri 12:30 Serial: Regina Sudului (r) 14:00 Acasă

în bucătărie 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Lara 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial:

Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii

23:30 Engaged and Underage 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial:

Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Poveștiri de noapte

(r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30 Engaged and Underage (r)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întamplă doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-

hopping 13:20 Film: Micul ei secret 15:00 Teleshopping 15:15 Film:

Cavalerii Mesei Rotunde 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro

Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Nașa 22:45

Film: Infern de ziua îndrăgostiţilor 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile

Pro Tv din sport 02:30 Film: Nașa (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Ta-

buică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Лев Лещенко. Ни минуты

покоя” 07:05 Валерий Золотухин, Владимир

Высоцкий в фильме “Хозяин тайги “ 08:25

“Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и

умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Фабрика звезд”. 10 лет спустя” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Абракадабра” 14:25 “Да

ладно!” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Никита Михалков.

Сами с усами” 16:05 Премьера. “Народная медицина” 16:55 “Жди

меня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 19:20 Премьера. “Минута славы”

шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50

“Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?”

00:45 Премьера. Фильм Мартина Скорсезе “Джордж Харрисон:

Жизнь в материальном мире”. Часть 2-я 02:30 Приключенческий

фильм “Флика” 04:00 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме

“Военный ныряльщик”

7.00, 23.50 O dată’n viață.

9.00 - 14.00, 18.00 20.30

Seriale. 14.00, 18.55, 2.35

Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 1.40 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei

să fi i milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin

informațional. 3.35 Europa mea. 4.05 Profesioniștii. 4.15 Viața satului.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES

10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES

DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:50

MON AMI GROMPF 11:02 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL

11:39 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LES

ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE

LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 « 10 » 16:26 « 10 » 16:56 FLASH INFO 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

ARTE REPORTAGE 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:05

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES STARS DU RIRE

S’AMUSENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN

DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7

JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Evoluția”. 7.00 Profi l de savant. 7.15

Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii.

8.50 ... pe urmele lui Șefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre

victorie! Concurs de inteligență. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Por-

trete în timp. Ștefan Lozan. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Copiii cântă

Bach. Program muzical. 13.40 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.50 “La o aniversare...” Gavriil Gronic la 55

de ani. Spectacol muzical. Partea II. 16.15 Chișinăul de ieri și de azi.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru

Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete

la bis. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25

Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping

11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Concert 15.45

Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de

undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emi-

siune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert

03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te

cunosc de undeva

06:00 Engaged and Underage (r) 07:00 Po-

veștiri de noapte (r) 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Videoclipuri 08:00 Serial: Un colţ

de rai (r) 09:00 Acasă în bucătărie (r) 09:30

Serial: Dragoste la indigo (r) 10:30 Poveștiri adevărate (r) 11:00 Serial:

Refugiul (r) 12:00 Videoclipuri 12:30 Serial: Regina Sudului (r) 14:00

Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Doamne de poveste 17:30 Serial: Lara 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Se-

rial: Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele

iubirii 23:30 Engaged and Underage 00:30 Doamne de poveste (r)

01:30 Serial : Demon și înger 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Poveștiri

de noapte (r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30 Engaged and

Underage (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshop-

ping 13:05 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:00

Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Iron Man - Omul de oţel

23:00 Film: Scor fi nal 01:30 Apropo Tv (r) 02:15 Film: Iron Man - Omul

de oţel (r) 04:00 Film: Scor fi nal (r) 06:00 Ce se întamplă doctore? (r)

06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Никита Михалков. Сами

с усами” 07:15 Татьяна Догилева, Андрей

Миронов в фильме “Блондинка за углом”

08:35 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки”

с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Сергей Безруков, Валерий

Золотухин, Нина Русланова, Татьяна Догилева в многосерийном

фильме “Участок” 14:55 Галина Польских, Евгений Евстигнеев

в комедии “ По семейным обстоятельствам” 17:10 “Большие

гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда

обитания. “Еда без границ” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 Премьера. “Муслим Магомаев. “Ты моя мелодия” 00:40

“Мульт личности” 01:10 “Yesterday live” 02:05 “Городские пижоны”.

Премьера. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 02:50 “Sin-

teza săptămânii” (R) 03:20 Джереми Айронс в приключенческом

фильме “Эрагон”

7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă

aștepți... 9.00-12.50, 17.20,

20.30 Seriale. 12.50, 16.10 O

dată’n viață. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00

Da sau nu? 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 22.45 Dănutz

SRL. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Universul credinței. 5.50 Pelerin. 6.15

TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART

7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:21 LES

VOYAGES DE BALTHAZAR 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39

LÉONARD 10:48 MON AMI GROMPF 11:00 MON AMI GROMPF 11:12

GALACTIK FOOTBALL 11:36 TACTIK 12:03 SCIENCE OU FICTION 12:33

1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE

14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT

DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC

18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10

INTERNATIONALES 20:00 NUS & CULOTTÉS 20:58 FLASH INFO 21:00

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN PAPILLON SUR L’ÉPAULE 23:37

LE DRAP ÉCARLATE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA FIN DU SILENCE

2:11 DOUBLE MIXTE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

19 OCTOMBRIE 20 OCTOMBRIE 21 OCTOMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 4404TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

12 OCTOMBRIE 2012 1616F L U XF L U X

Urmare din pagina 1Dar când a ajuns rândul lui Mihai Ghimpu, acesta a

început a silabisi, iar Plahotniuc s-a enervat și a părăsit cercul acestor intelectuali periculoși, spunând că până citește Ghimpu un rând, el reușește să facă un milion de euro. Fiind un om al acţiunii, Plahotniuc a mers repede la toate chioșcurile din Chișinău și a cumpărat ziarele FLUX pe care le-a găsit în vânzare. După care și-a anunţat con-silierii și tehnologii din domeniul „lustruirii imaginilor și-fonate” că de azi încolo, la toate întrunirile cu alegătorii și, mai ales, la cele din perioada campaniilor electorale, nu va mai merge cu mită și pomeni (bani, ulei, făină, macaroa-ne, orez, găini), ci va distribui câte un exemplar al ziarului FLUX. În felul acesta, Plahotniuc speră că îl va putea învin-ge în alegeri pe rivalul său de moarte – Vladimir Filat, că va prelua puterea și îl va băga pe Filfi zon la pușcărie, pentru contrabanda cu ţigări, pe un termen de 25 de ani.

Agenţii conspirativi ai OU-ului susţin că intenţia lui Pla-hotniuc este ca, în acest termen de 25 de ani, cât Filat va sta la pârnaie, să se retragă și din business, și din politică, să iasă la pensie și să citească liniștit la gura sobei FLUX-ul. După care, spun iscoadele OU-ului, când Filat va ieși de la pușcărie, Plahotniuc îi va organiza un test ca să vadă dacă rivalul său s-a lăsat sau nu de vechea meserie de contra-bandist. Dacă testul îl va depista pozitiv pe Filat, adică va

constata că acesta vrea să se apuce din nou de contrabanda cu ţigări, atunci Plahotniuc, ca un adevărat justiţi-ar, va merge din nou din chioșc în chioșc să cumpere ziarul FLUX, să-l distribuie alegătorilor, să câștige din nou alegerile și să-l bage iarăși pe Filat la pușcărie pe un termen de încă 25 de ani. De data asta, Plahotniuc va fi sigur că Filat nu va mai ieși de la pârnaie ca să se apuce din nou de rele. Așa că, având conștiinţa împăcată, știind că tizul său se afl ă în siguranţă la răcoare, Plahotniuc va putea să citească FLUX-ul liniștit, la gura sobei, până la adânci bătrâneţe.

Acestea sunt informaţiile care ne-au fost comunicate de agenţii de la „OCHI ȘI URECHI” din eșaloanele superioa-re ale puterii. Aceștia ne-au promis că săptămâna viitoare vor veni cu noi informaţii preţioase despre conducătorii ţării noastre.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, omul de legătură cu agenţii

fi rmei „OCHI ŞI URECHI”

Pamflet

CMYK

CMYK

„OU”-l transmite: Demnitarii moldoveni sunt în panică „OU”-l transmite: Demnitarii moldoveni sunt în panică

Tare-mi place Tare-mi place să citesc ziarul FLUX. Regret să citesc ziarul FLUX. Regret

că atunci când mergeam la școală nu că atunci când mergeam la școală nu am învăţat toate literele alfabetului și acum am învăţat toate literele alfabetului și acum

îmi vine cam greu la citit. Dar, de cum apare FLUX-îmi vine cam greu la citit. Dar, de cum apare FLUX-ul, las la o parte toate treburile juridice ale statului și ul, las la o parte toate treburile juridice ale statului și

mă pun pe citit. Timp de o săptămână, până la cealaltă mă pun pe citit. Timp de o săptămână, până la cealaltă vineri, pe la jumătatea gazetei tot ajung eu. Dar am să-l vineri, pe la jumătatea gazetei tot ajung eu. Dar am să-l

rog pe nepotu-meu Dorin să mă înveţe toate literele rog pe nepotu-meu Dorin să mă înveţe toate literele alfabetului, că oricum nu face nimic la Primărie. alfabetului, că oricum nu face nimic la Primărie.

Și atunci am să citesc tot ziarul și n-o să Și atunci am să citesc tot ziarul și n-o să mai râdă Plahotniuc de mine. mai râdă Plahotniuc de mine.

Fiule, Fiule, FLUX-ul scrie FLUX-ul scrie

că tu ţii mai mult cu că tu ţii mai mult cu pederaștii decât cu pederaștii decât cu

creștinii?!creștinii?!

Dragii Dragii mei copii, citiţi FLUX-ul mei copii, citiţi FLUX-ul

dacă nu vreţi să fi ţi infl uenţaţi, dacă nu vreţi să fi ţi infl uenţaţi, amăgiţi, manipulaţi, intoxicaţi, de tot amăgiţi, manipulaţi, intoxicaţi, de tot

felul de oligarhi, bandiţi, demagogi, hoţi, felul de oligarhi, bandiţi, demagogi, hoţi, miliardari, găinari, moguli de presă, miliardari, găinari, moguli de presă,

șarlatani politici care sugrumă șarlatani politici care sugrumă astăzi această ţară.astăzi această ţară.

- Vladimir - Vladimir Nicolaevici, de ce FLUX-ul scrie Nicolaevici, de ce FLUX-ul scrie

numai de rău despre mine? numai de rău despre mine? - Ei, Marian Ilici, dar ce ai făcut mata de „ghini”, - Ei, Marian Ilici, dar ce ai făcut mata de „ghini”,

ca să scrie FLUX-ul de „ghini”? Și cum poate ca să scrie FLUX-ul de „ghini”? Și cum poate să scrie de „ghini” despre 2 metri să scrie de „ghini” despre 2 metri

de bulbuci? de bulbuci?

- Citești FLUX-ul, - Citești FLUX-ul, tinere? Tare-mi place cum tinere? Tare-mi place cum

scrie gazeta aceasta despre moșu-scrie gazeta aceasta despre moșu-tău Ghimpu. Zice că ar fi mocofan. tău Ghimpu. Zice că ar fi mocofan.

Ha-ha-ha!Ha-ha-ha!

- Dar despre matale – că ești impotent - Dar despre matale – că ești impotent politic. Ha-ha-ha! politic. Ha-ha-ha!

- ?!- ?!