(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

16.05.2015

Noros, 9 23 0C

15.05.2015

Noros, 9 22 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 20.25111 Do lar ame ri can ............. 17.71061 Leu românesc ................. 4.54071 Ru blă ru sească ............... 0.3546Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Lucrurile frumoase sunt puţine... Dacă le lași fără

răspuns e păcat.

Camil Petrescu

Cursul valutar 15.05.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 15 mai 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Aduc. moaștelor Sf. Ierarh Atanasie cel Mare

David Cameron vrea să devanseze referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasăEurasia în viziunea metafi zică şi geopolitică a lui Jean Parvulesco

Instituţiile fi nanciare internaţionale avertizează. Prognoze sumbre privind economiile statelor din Europa de Est, inclusiv Moldova

Un fel de „scandal diplomatic” între Chişinău şi Bucureşti

44

66

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

EXTERNE

GEOPOLITIC

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 17 (990)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Expert polonez: Oligarhii ce guvernează la moment Moldova sunt principalii

adversari ai integrării europeneRepublica Moldova este dominată fără drept de apel de două clanuri oligarhice, Partidul Liberal Demo-crat și Partidul Democrat, dominate, la rândul lor, de către liderul neformal al PDM, Vlad Plahotniuc, și președintele PLDM, Vlad Filat.

Aceste două clanuri sunt susţinute din umbră la guvernare de către

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin. Și asta deoarece, în

pofi da dezacordurilor de ordin ideologic sau geopolitic care stau la baza

programelor electorale, cele trei partide au același scop, menţinerea ac-

tualului sistem politic în Republica Moldova, opunându-se reformelor

care, deși ar schimba spre bine situaţia ţării, le-ar diminua total infl uenţa

pe care o au la momentul actual în stat. Acestea sunt pe scurt concluziile

la care a ajuns Kamil Całus, expert al Centrului de Cercetări Orientale

din Varșovia, specializat pe Belarus, Ucraina și Moldova, într-un studiu

analitic privind situaţia ţării noastre.

Autorul analizează evoluţia evenimentelor de după alegerile parla-

mentare din noiembrie 2014, când negocierile pentru formarea unei co-

aliţii de guvernământ au durat aproape două luni și au condus în fi nal la

formarea unei coaliţii minoritate compusă din Partidul Liberal Democrat

(PLDM) și Partidul Democrat (PDM), primind sprijin neofi cial din partea

Partidului Comuniștilor (PCRM), considerat anterior partid de opoziţie.

Contrar intenţiilor declarate iniţial, PLDM și PDM nu au acceptat la pute-

re Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu și au blocat numirea în func-

ţia de prim-ministru a lui Iurie Leancă, perceput de mulţi ca un politician

onest și un garant al reformelor. Jocurile celor două partide au permis

păstrarea modelului politic prezent în Republica Moldova din 2009 și

care asigură ca instituţiile statului să fi e subordonate celor doi oligarhi,

Vlad Filat și Vlad Plahotniuc.

Continuare în pag. 3

Banca Naţională anticipează o infl aţie mai mare decât cea prognozată anterior.

Datele statistice confi rmă

Titirezul lui Drăguţanu, problemele lui Timofti şi părerile personale

ale lui Gaburici

Ședinţa extraordinară a Consi-

liului Municipal Chișinău a fost

ieri amânată, după altercaţiile

care au avut loc între susţinăto-

rii edilului-șef Dorin Chirtoacă

și reprezentanţii Partidului

Socialiștilor, dar și a formaţiu-

nii conduse de Renato Usatâi,

care au avut mai multe obiecţii

pe marginea proiectelor inclu-

se pe ordinea de zi a ședinţei.

Aceștia au cerut să fi e excluse

proiectele funciare.

Bătaia a început după ce socialistul Ion Ceban l-a tras de urechi pe Dorin Chirtoacă, iar forţele de ordine au fost nevoite să intervină pentru a dis-persa „părţile beligerante”. Socialis-tul l-a numit pe primar „hoţ” și „min-cinos”, acuzându-l că vrea să fure ce a mai rămas înainte de a pleca de la Primărie.

În ajun, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatâi, a îndemnat chișină-uienii, în cadrul unei conferinţe de presă, să vină la ședinţa de joi a Con-siliului Municipal Chișinău, care are o agendă extrem de încărcată, cu toc-mai 800 de subiecte.

El a avertizat că toate aceste proiecte

au legătură, așa ori altfel, cu arendarea

sau vânzarea terenurilor din centrul

istoric al capitalei. Potrivit lui Usatâi,

unele proiecte au mai fost incluse pe

ordinea de zi a ședinţelor CMC, dar nu

au fost aprobate. Acum se va încerca

adoptarea lor „la grămadă”, a opinat

Usatâi. „Centrul istoric al orașului se vin-

de pentru bănuţi”, a mai punctat acesta.

Spicherul Andrian Candu a luat

atitudine în cadrul ședinţei de ieri

a Legislativului, avertizând că inci-

dentul de la Primăria Capitalei, în

care au fost implicaţi și parlamen-

tari, va fi discutat la Comisia parla-

mentară juridică, numiri și imunităţi,

cei care au încălcat ordinea de drept

și normele etice riscând sancţiuni

disciplinare.

Șeful comuniștilor Vladimir Voro-

nin a susţinut demersul președintelui

Parlamentului, opinând că acest caz

trebuie investigat „sub aspect penal”.

El a mai afi rmat că pe numele unora

dintre „indivizii” care au perturbat ac-

tivitatea CMC au fost deschise ante-

rior dosare penale, pronunţându-se

pentru continuarea anchetei.

FLUX

Pumni şi înjurături la şedinţa Pumni şi înjurături la şedinţa Consiliului Municipal ChişinăuConsiliului Municipal Chişinău

15 MAI 201522F L U XF L U X Actual

Interesul puterii pentru această chestiune nu pare să fi e prea mare nici acum, când s-au făcut rapoar-te peste rapoarte, când au apărut dezvăluiri dintre cele mai surprin-zătoare, iar numitul „jaf al secolu-lui” a ajuns subiect în presa inter-naţională. „Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”, le-a răspuns șeful statului, Nicolae Timofti, jurnaliștilor care l-au so-licitat să comenteze pe marginea furtului de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, conform jurnal.md.

Sursa mai precizează că, potrivit vicedirectorului SIS, Vadim Vrabie, președintele Timofti a fost informat încă din 2013 despre delapidări-le din sistemul bancar, chiar dacă acesta afi rmase anterior că s-a in-format din presă despre tranzacţiile frauduloase de la cele trei bănci. De altfel, președintele afl ă mai întot-deauna din presă despre anumite chestiunii grave care se întâmplă în ţară (cazul Pădurea Domnească este de notorietate deja) și, prin ur-mare, nici nu comentează.

Unii analiști se întreabă chiar, dacă a avut rost să se facă această investigaţie, pentru care s-au plă-tit, potrivit unor surse, în jur de 300 de mii de euro, dacă lucrurile erau și așa cunoscute. Astfel, șeful CNA, Viorel Chetrari, a afi rmat în plenul Parlamentului că raportul compa-niei americane de investigaţie nu a conţinut nimic nou pentru el și că instituţia pe care o conduce deţine

mult mai multă informaţie. Pe de altă parte, chiar în raport se menţi-onează că studiul Kroll a fost făcut în baza rapoartelor BNM, prin ur-mare și Banca Centrală era la curent cu schemele de sustragere a bani-lor de la cele trei bănci.

Guvernatorul le-a spus deputa-ţilor că banii nu au fost scoși din bănci într-o lună, ci pe parcursul a doi ani. Mai mult, potrivit acestuia, schemele de acordare frauduloasă a creditelor de către Banca de Eco-nomii au fost aplicate încă din pe-rioada guvernării comuniste, dar continuate și după 2009, iar banii scoși prin creditare „nu s-au întors niciodată”. Și iarăși nu putem să nu ne întrebăm, unde au fost instituţi-ile statului, de ce nu au fost stopate operaţiunile suspecte?

Pe de altă parte, același Drăguţa-nu a afirmat că Banca Naţională nu a știut despre tranzacţiile dubioa-se din 24-26 noiembrie trecut, pre-cizând că instituţia a aflat despre ilegalităţi doar după instituirea administrării speciale la cele trei bănci.

„A avut loc o operaţiune de tip „titirez” sau „suveică”, cum le spun eu: s-a folosit o sumă mult mai mică de lichidităţi reale care s-a rotit de foarte multe ori pentru ca băncile să poată ascunde urmele credite-lor neperformante”, a explicat șeful BNM.

Nu există claritate nici în privin-ţa sumelor sustrase, cum nu se știe nici unde au ajuns banii. Despre

recuperare – nici vorbă, chiar dacă unii ofi ciali au făcut declaraţii opti-miste privind întoarcerea banilor și pedepsirea vinovaţilor.

Dorin Drăguţanu a negat că din cele trei instituţii bancare ar fi fost scoasă suma de un miliard de do-lari.

„La acea perioadă, băncile nici nu au avut lichidităţi atât de mari”, a specifi cat acesta.

„Estimăm că pierderile la mo-mentul actual sunt de circa nouă miliarde de lei, care reprezintă 450 de milioane de euro și nu un mili-ard, cum s-a speculat”, a declarat guvernatorul BNM.

Și tot acum câteva zile, Drăgu-ţanu dădea asigurări că situaţia la cele trei bănci, afl ate sub adminis-trarea specială a BNM, este stabilă, iar clienţii acestora nu au motive de îngrijorare, cum ar încerca să insi-nueze unele instituţii de presă.

Pe de altă parte, premierul Chiril Gaburici pare convins că cea mai bună soluţie ar fi lichidarea celor trei instituţii bancare. Miercuri, 13 mai, după ședinţa Guvernului, el și-a reafi rmat poziţia, declarând că

„noi nu vrem să cheltuim mai mult decât s-a cheltuit până acum”, pu-nând încă o povară pe umerii cetă-ţenilor. El a mai subliniat, totodată, că trebuie găsiţi cei care au scos bani din bănci, iar banii întorși.

„Părerea mea personală este că aceste bănci ar trebui lichidate”, a punctat Gaburici, precizând că sta-tul ar cheltui mai mult pentru capi-talizarea lor decât pentru lichidare.

Totuși, Gaburici a accentuat că decizia fi nală va fi luată de Banca Naţională.

După declaraţiile premierului, re-acţiile nu au întârziat. Astfel, șeful socialiștilor a lansat informaţia că statul își mută de urgenţă conturile de la băncile respective.

„Se pregătește lichidarea celor trei bănci. Ieri la sfârșitul ședinţei Guvernului, Gaburici a dat indicaţii să fi e închise toate conturile statu-lui la cele trei bănci. Se pregătește lichidarea băncilor, proces care ne va costa circa 20 de miliarde de lei din buget. Oligarhii de la guvernare încearcă să acopere urmele defi ni-tiv”, a declarat Dodon, citat de jur-nal.md.

Potrivit publicaţiei, ministrul Fi-

nanţelor, Anatol Arapu, nu a dorit

să comenteze aceste declaraţii, care

însă ar fi fost confi rmate de unele

surse din Guvern.

Ieri, BNM a reiterat că cele trei

bănci aflate sub administrarea

specială a Băncii Naţionale a Mol-

dovei – Banca de Economii, Banca

Socială și Unibank, funcţionează

în regim normal, onorându-și în

continuare obligaţiunile faţă de

clienţi.

Potrivit comunicatului remis de

serviciul de presă al instituţiei, cre-

ditul acordat de BNM acestor trei

bănci reprezintă un volum sufi cient

de lichidităţi care permite rambur-

sarea deplină a depozitelor persoa-

nelor fi zice și a celor juridice.

Deponenţii au acces liber la mij-

loacele lor bănești, pe care le pot ri-

dica la necesitate, se mai precizează

în comunicat.

BNM nu face însă nicio referire

la declaraţia premierului Gaburici

privind posibilitatea lichidării celor

trei instituţii bancare.

Ioana FLOREA, FLUX

Potrivit Mediafax, George

Simion a confirmat pe pagi-

na sa de Facebook că a fost

reţinut de SIS, explicând că

motivul ar fi marșul unionist

pe care Platforma Acţiunea

2012 îl va organiza sâmbătă

la Chișinău.

„Se temeau să nu fie multă

lume pe 16 mai pentru uni-

re”, a mai scris acesta.

Sursa mai menţionează că

Ambasada României la Chi-

șinău a aflat în după-amiaza

zilei de miercuri, din surse

publice, despre reţinerea ce-

tăţeanului român George Si-

mion de către reprezentanţi

ai Biroului Migraţie și Azil al

Republicii Moldova și a cerut

clarificări.

Într-un comunicat al Mi-

nisterului român al Aface-

rilor Externe se precizea-

ză următoarele: „Misiunea

diplomatică a luat imediat

legătura cu autorităţile com-

petente ale Republicii Mol-

dova – Ministerul Afacerilor

Interne și Biroul Migraţie și

Azil – și a solicitat clarificări.

O cerere formală în acest

sens a fost adresată Minis-

terului Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Re-

publicii Moldova. În paralel,

Ambasada l-a contactat pe

cetăţeanul român, pentru a

asigura întreaga asistenţă

care ar fi putut fi necesară”.

Instituţia a adăugat că,

prin Ambasada României la

Chișinău, păstrează în aten-ţie cazul, pentru obţinerea tuturor informaţiilor clarifi-catoare.

Ministerul de Interne din Republica Moldova a preci-zat, ieri, în legătură cu expul-zarea cetăţeanului român, că: „autorităţile naţionale sunt în drept să adopte de-cizia privind declararea stră-inului persoană indezirabilă ca o măsură asiguratorie, dispusă împotriva unui stră-in care a desfășurat, desfă-șoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfășoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţio-nală”.

Tot ieri, ministrul Aface-rilor Interne, Oleg Balan, și șeful Serviciului Informaţii

și Securitate, Mihai Balan, au fost convocaţi de urgenţă de către premierul Chiril Gabu-rici, pentru a oferi informaţii despre motivele deciziei de expulzare și modul de stabi-lire a statutului de persoană indezirabilă.

Prim-ministrul a solicitat să se verifi ce dacă au fost luate în calcul toate circumstanţe-le și dacă au fost respectate drepturile și libertăţile cetă-ţeanului George Simion.

Gaburici l-a atenţionat pe ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan, despre inad-misibilitatea prezentării cu întârziere a informaţiei de acest gen, care prezintă in-teres social sporit și poate aduce repercusiuni cu carac-ter diplomatic.

FLUX

Titirezul lui Drăguţanu, problemele lui Timofti Titirezul lui Drăguţanu, problemele lui Timofti şi părerile personale ale lui Gaburicişi părerile personale ale lui Gaburici

Publicarea raportului Kroll și audierea în Parlament a conducătorilor unor importante instituţii ale statului privind situaţia din sistemul bancar nu a făcut mai mul-tă lumină în chestiunea miliardului furat (care, potrivit guvernatorului BNM, nici nu mai este un miliard, ci mult mai puţin). Dimpotrivă, lucrurile par și mai încurcate, pentru că, așa cum se bănuia, autorităţile au știut de tranzacţiile dubioase din sistemul bancar, însă nu au întreprins nimic. De ce, iată întrebarea.

Un fel de „scandal diplomatic” între Chişinău şi BucureştiMiercuri, 13 mai, a fost reţinut, iar ulterior expulzat din Republica Moldova, liderul Plat-formei Unioniste Acţiunea 2012, o mișcare care militează pentru unirea Republicii Mol-dova cu România, George Simion. Cetăţeanul român are interdicţie de a mai intra pe terito-riul ţării noastre o perioadă de cinci ani.

15 MAI 2015 33 F L U XF L U XScandalos

Urmare din pag. 1

Coaliţia antireformă Cu controlul statului în mâinile lui

Filat și Plahotniuc, perspectivele de modernizare reală a Republicii Mol-dova sunt sub semnul întrebării. Toto-dată, această stare a lucrurilor va avea un impact negativ asupra procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE și alte reforme-cheie în ce privește, de exemplu, sistemul judiciar, sectorul fi nanciar și procesul de depolitizare a instituţiilor statului. Din perspecti-va ambilor lideri, orice modifi care a situaţiei actuale ar însemna limitarea infl uenţei lor în politică și economie, ceea ce ar prejudicia, la rândul său, activităţile lor de afaceri. O încercare de construcţie a ceea ce pare a fi o al-ternativă proeuropeană reală pentru majoritatea de guvernământ actuală este făcută în prezent de către fostul prim-ministru Iurie Leancă, consideră autorul studiului, care vorbește des-pre confl ictul ex-premierului cu Vlad Filat și dorinţa sa de a promova refor-me care ar afecta interesele liderilor coaliţiei. „Cu toate acestea, pare puţin probabil că încercările lui Leancă de a-și crea propriul partid politic pu-ternic ar putea avea un impact serios asupra esenţei scenei politice actuale din Republica Moldova”, concluzio-nează el.

Acţiunile liberal-democraţilor, de-mocraţilor și comuniștilor din umbră, conduc la concluzia că o modernizare reală a ţării și o reformă structurală a instituţiilor de stat încă de tip post-sovietic nu este în interesul actorilor-cheie de pe scena politică din Repu-blica Moldova. Dimpotrivă, singurul lor scop este de a menţine controlul complet asupra statului. Acest control este necesar pentru a asigura intere-sele politice și economice ale liderilor acestor grupuri: Vlad Filat și Vlad Pla-hotniuc, ambii actori importanţi în economia Moldovei.

Plahotniuc şi Filat, deşi luptă între ei pentru mai multă infl uenţă, sunt solidari în păstrarea stării actuale de faptProcesul de subordonare a instituţi-

ilor statului de către liderii partidelor care alcătuiesc coaliţia guvernamen-tală a început în Republica Moldova odată cu venirea la guvernare a Ali-anţei pentru Integrare Europeană, în 2009. În conformitate cu un protocol secret care a făcut parte a acordului de coaliţie din 8 august 2009, au fost par-tajate nu doar funcţiile de prim-minis-tru, de președinte al Parlamentului și de miniștri, ci și acele posturi care nu trebuie să includă candidaţi numiţi pe criterii de partid, cum ar fi funcţiile de procuror general, șeful Fiscului, gu-vernatorul Băncii Naţionale sau șeful Comisiei Electorale Centrale.

Cei doi miliardari au început acumularea averilor în anii 1990 în circumstanţe dubioase Repartizarea strictă a zonelor de in-

fl uenţă în instituţiile statului servește interesul liderilor celor două partide principale de coaliţie – Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. Atât Filat, cât și Pla-hotniuc sunt miliardari care și-au dez-voltat averile începând cu anii 1990,

de multe ori în circumstanţe dubioa-se. Din perspectiva lor, controlul insti-tuţiilor-cheie ale statului reprezintă o metodă de securizare a relaţiilor lor de afaceri și de creare a celor mai bune condiţii de dezvoltare posibile pentru întreprinderile lor. Pe de altă parte, acest control le aduce benefi cii fi nanciare, posibile datorită infl uenţei lor asupra companiilor cu capital de stat, ca urmare a participării la licitaţii publice și procese de privatizare, pre-cum și accesul la credite și subvenţii acordate de entităţi străine. În plus, controlul asupra instituţiilor statu-lui le-au folosit, de asemenea, să-și menţină poziţia în cercurile de putere. Acest lucru a fost clar vizibil în cursul alegerilor parlamentare organizate în noiembrie 2014. Prin exercitarea infl uenţei asupra Comisiei Electorale Centrale și a sistemului judiciar, par-tidele de guvernământ au reușit, de exemplu, să elimine unul dintre prin-cipalii competitori politici, partidul condus de Renato Usatâi – Patria, din cursa electorală doar cu trei zile înain-te de ziua scrutinului.

Oligarhie tipic postsovieticăUn exemplu cum controlul institu-

ţiilor statului poate fi o sursă de pro-fi turi fi nanciare semnifi cative pentru liderii PLDM și PDM se vede în cazul transferului ilegal de peste un miliard de euro de la trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Ban-ca Socială și Unibank. Recent, aceste bănci au acordat împrumuturi de sute de milioane unor companii asociate cu Ilan Shor (un om de afaceri mol-do-rus), Vlad Filat și, probabil, lui Vlad Plahotniuc. O mare parte din aceste împrumuturi au fost considerate ne-performante de la bun început. Ca ur-mare, din moment ce era imposibil de a colecta datoriile, băncile implicate în această practică ilegală au început să piardă rapid din lichiditate.

Pentru a le salva, în noiembrie și decembrie 2014 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a introdus suprave-gherea specială a celor trei bănci și a decis să lanseze programe de salvare în valoare de sute de milioane de euro transferate peste noapte din rezerve-le valutare. Această practică nu ar fi fost posibilă fără implicarea liderilor coaliţiei. BNM, a cărui sarcină este de a supraveghea transferurile fi nanciare în sectorul bancar al ţării, trebuie să fi fost la curent cu operaţiunile îndoiel-nice efectuate de cele trei bănci. Moti-vul din spatele acestei lipse de măsuri pentru a opri respectivele practici și a menţine lichiditatea fi nanciară a fost, cel mai probabil, de ordin politic și a rezultat din presiunile politice exerci-tate de Filat și, posibil, de către Plahot-niuc.

Practicile din politica moldoveneas-că din ultimii ani indică la faptul că este în curs un proces de luare în cap-tivitate a statului de grupurile de in-terese centrate în jurul celor doi lideri politici principali. Este un model tipic postsovietic de oligarhie în care cer-curile cele mai puternice de infl uenţă din ţară nu încearcă să se amestece în politica statului prin exercitarea de presiune economică, ci sunt axate pe exercitarea puterii directe pentru a-și asigura prosperarea afacerilor. Dacă, din varii motive, oligarhii nu doresc sau nu pot deţine funcţii publice im-portante, ei numesc în aceste posturi persoane care nu au nicio putere po-litică și sunt dependente de sprijinul celor care i-au instalat în funcţii. Un exemplu în acest sens sunt numirile

în funcţiile de prim-ministru și preșe-dinte al Parlamentului din mai 2013 (Iurie Leancă și Igor Corman – n. red.), precum și după alegerile parlamen-tare recente (Chiril Gaburici). În ciu-da faptului că cele mai importante posturi publice sunt deţinute de alte persoane, în practică Vlad Filat și Vlad Plahotniuc iau deciziile politice cheie, de multe ori prin indicaţii directe date miniștrilor sau șefi lor de instituţii de stat.

Acest tip de sistem oligarhic este însă foarte instabil; acest lucru a fost evident în timpul ultimilor cinci ani de guvernare a coaliţiei proeuropene. Această instabilitate derivă dintr-un paradox. Pe de o parte, cei doi lideri ai coaliţiei, Filat și Plahotniuc, sunt rivali implicaţi într-un concurs permanent pentru a-și extinde infl uenţa în cadrul sistemului actual și pentru a o diminua pe cea a rivalului. Pe de altă parte, însă, ambii sunt interesaţi în menţinerea puterii și a sistemului actual. Acest lu-cru i-a forţat să elaboreze un model de coabitare în cadrul unei coaliţii guver-namentale. Mai mult, ei se opun venirii unor partide și politicieni antiguverna-mentali la putere, deoarece acest fapt ar pune în pericol sistemul oligarhic actual. Din acest motiv, atât Filat, cât și Plahotniuc au preferat, mai degrabă, să construiască o coaliţie informală cu comuniștii (care sunt interesaţi în men-ţinerea sistemului în scopul de a se fo-losi de el), decât să-i invite pe liberali sau pe Leancă la putere.

Cinci ani de „Euro-imitaţie”Din perspectiva partidelor afl a-

te în prezent la putere în Republica Moldova, integrarea europeană este interesantă doar în măsura în care face posibilă atragerea electoratului proeuropean. De asemenea, este o sursă importantă de fonduri de aju-tor și împrumuturi. Cu toate acestea, dimensiunea reală a integrării euro-pene, implicând modernizarea ţării prin punerea în aplicare a reformelor necesare, nu este favorabilă pentru liderii coaliţiei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru modul în care ei își derulează afacerile. Acesta este motivul pentru care, în ciuda a cinci ani de guvernare a unei coaliţii proeu-ropene care de la început și-a declarat intenţia de a moderniza Moldova în stil occidental, ţara nu a fost supusă niciunei reconstrucţii structurale în ce privește modul de funcţionare a insti-tuţiilor statului. Fondurile în valoare de sute de milioane de euro acordate de UE, ca parte a sprijinului pentru programele de reformă, nu au ajutat prea mult. De exemplu, încercările de a limita amploarea corupţiei, pătrun-să în toate sferele vieţii din Republica Moldova – de la sistemul judiciar, sec-torul fi nanciar până la sistemul de în-văţământ și cel de ocrotire a sănătăţii, s-au dovedit fără succes. În timpul gu-vernării coaliţiei, amploarea corupţiei a crescut continuu, fapt ce a generat înrăutăţirea poziţiei Republicii Mol-dova conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei al Transparency Internati-onal – de la poziţia 89 în 2009 la 103 în 2014. Doar 7% dintre moldoveni califi că efi cacitatea acţiunilor antico-rupţie ale statului drept pozitivă.

În timpul guvernărilor proeuro-pene, Centrul Naţional Anticorupţie, fondat în anul 2002, care trebuia de-politizat și reformat într-un grad chiar mai mare decât în timpul guvernării comuniste, a fost folosit în principal ca un instrument de intimidare a opo-nenţilor politici.

Reorganizarea sistemului judiciar din Republica Moldova nu a avut suc-ces. Legislaţia reformată, cerută de UE în sistemul judiciar, a fost adoptată, dar nu a fost niciodată pusă în apli-care. Acesta este motivul că justiţia a rămas profund inefi cientă și subor-donată infl uenţei politice. Ca urmare a lipsei de schimbări reale, începând cu anul 2009 nivelul de încredere a societăţii în justiţie a scăzut de la 37% la 23%. Slăbiciunea sistemului jude-cătoresc din Republica Moldova și de-pendenţa acestuia de factorii politici este vizibilă, de exemplu, în faptul că circumstanţele evenimentelor din 7 aprilie 2009 nu au fost încă elucidate și autorii nu au fost condamnaţi. În evenimentele în cauză au fost impli-caţi poliţia moldovenească și serviciile de securitate, care au reţinut ilegal și interogat zeci de manifestanţi care au luat parte la mitinguri anticomuniste din centrul Chișinăului.

În mod similar, nicio reformă ad-ministrativă de descentralizare a statului nu a fost pusă în aplicare. Modifi cări iniţiale în această privin-ţă au fost lansate ofi cial în ianuarie 2012, ca parte a punerii în aplicare a „Strategiei Naţionale de Descentra-lizare”. Însă partidele politice care se afl ă în prezent la putere nu sunt cu adevărat interesate de transferul a unei părţi a competenţelor centrale în regiuni (aceasta se referă la chesti-unile bugetare, în special), deoarece acest lucru ar reduce posibilităţile de a utiliza funcţionarii administraţiilor locale, controlaţi în prezent de că-tre guvernare, de exemplu, pentru a efectua propagandă electorală.

Non-transparenţa din sectorul bancar şi nerespectarea dreptului la proprietate anihilează puţinele reforme favorabile mediului de afaceriO altă problemă extrem de gravă

este non-transparenţa și instabilita-tea sectorului fi nanciar al Republi-cii Moldova, care necesită reforme profunde. În ciuda faptului că legis-laţia ce obligă băncile să dezvăluie informaţii cu privire la acţionarii lor a fost adoptată în 2014, structura de proprietate a băncilor mari din Moldova a rămas neclară. Acţiunile acestor bănci au fost supuse sistema-tic revânzării, de multe ori ca urmare a așa-numitor „atacuri raider”, care presupun, în special, achiziţionarea ilegală de acţiuni prin intermediul hotărârilor judecătorești corupte sau ca rezultat al extorcării. În aceste con-diţii, lipsa de control real a statului asupra sectorului fi nanciar a permis

ca aproximativ un miliard de euro din sistemul bancar al Republicii Moldo-va să fi e transferat prin intermediul a trei mari bănci din Republica Moldo-va, în 2014. Având în vedere această lipsă de control, băncile din Moldova au fost, de asemenea, folosite pentru spălări a sume uriașe de bani efec-tuate în principal de către oamenii de afaceri din Republica Moldova și Rusia.

Cele câteva încercări reușite de pu-nere în aplicare a reformelor făcute de guvernarea proeuropeană de la Chișinău se referă, în mare parte, la aplicarea reglementărilor cu privire la includerea Republicii Moldova în zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) și pentru a acorda cetăţenilor moldoveni dreptul la libera circulaţie în zona Schengen. Succesul acestor reforme a fost con-fi rmat în aprilie 2014, când au fost eliminate vizele. Acordul de asocie-re dintre Republica Moldova și UE a fost semnat în iunie 2014 (împreună cu acordul DCFTA, care constituie o parte din el). Climatul investiţional din Republica Moldova a fost, la fel, îmbunătăţit oarecum. Cu toate aces-tea, investitorii continuă să se plângă de problemele cu care se confruntă în relaţia cu autorităţile fi scale, Serviciul Vamal și Procuratura.

Perspective puţin optimisteSistemul de putere, instaurat în

Republica Moldova, dominat de doi oligarhi care controlează cele două partide politice de la guvernare, este extrem de difi cil să fi e schimbat din cauza că integrarea instituţiilor sta-tului cu mediul de afaceri este foarte profundă și nu are precedent în isto-ria Republicii Moldova de după 1991. Pierderea potenţială de infl uenţă poli-tică a reprezentanţilor elitei conducă-toare ar însemna o diminuare foarte gravă a poziţiei lor de afaceri. Acest lucru a fost evident, de exemplu, în cazul lui Oleg Voronin, fi ul liderului PCRM, care a pierdut o mare parte din venitul său după ce comuniștii s-au retras de la putere în 2009. Într-o anumită măsură, situaţia economică prosperă a oligarhilor moldoveni a fost creată datorită controlului asupra afacerilor private profi tabile și crearea simultană a condiţiilor favorabile pen-tru funcţionarea lor prin exercitarea infl uenţei asupra Guvernului. Toto-dată, este fundamentală participarea oligarhilor în sistemul de putere și ac-cesul acestora la transferurile fi nanci-are ale statului (inclusiv ajutor extern). Aceasta permite, de asemenea, re-spectivului grup să culeagă profi turi considerabile din practicile corupte.

Sursa: Economist

Citiţi materialul complet pe: http://www.eco.md

Expert polonez: Oligarhii ce guvernează la moment Expert polonez: Oligarhii ce guvernează la moment Moldova sunt principalii adversari ai integrării europeneMoldova sunt principalii adversari ai integrării europene

15 MAI 201544F L U XF L U X Economic

Acţionarii BERD s-au re-unit, ieri și astăzi, la Tbilisi pentru Adunarea generală anuală. Zilele acestea, BERD va da publicităţii noile sale estimări revizuite pentru re-giunea în care activează, iar acestea nu par deloc opti-miste.

Cifrele vor arăta că „reve-nirea pe creștere a regiunii, în ansamblu, rămâne vagă. Multe ţări din regiunea de activitate a BERD suferă de pe urma consecinţelor crizei fi nanciare globale și mai re-cent de pe urma impactului tensiunilor geopolitice”, a de-clarat Suma Chakrabarti îna-intea reuniuni de la Tbilisi.

În rândul statelor membre ale BERD se înregistrează evoluţii diferite. Ţările din Europa Centrală se bucură de o relansare economică susţinută de consumul in-tern, dar cu toate acestea persistă creditele neperfor-

mante, iar Rusia și Ucraina rămân în recesiune, ceea ce ar putea afecta creșterea din alte părţi. În luna ianuarie a acestui an, BERD estima că zona sa de activitate va înre-gistra în 2015 o contracţie a PIB de 0,3%, din cauza unei scăderi de 4,8% a economiei Rusiei.

Deși economia zonei euro își revine încet, perspecti-va ieșirii Greciei din această zonă se numără printre ris-

curile cu care se confruntă

statele BERD, susţine Chakra-

barti. Potrivit acestuia, este

„imposibil de estimat” ce ar

însemna o eventuală ieșire a

Greciei din zona euro pentru

statele vecine în condiţiile

în care băncile grecești sunt

prezente în ţări precum Bul-

garia și România.

Anul trecut, investiţiile

BERD s-au ridicat la 8,9 mili-

arde de euro, de la 8,5 mili-

arde de euro în 2013. În plus,

Turcia a devenit principalul

benefi ciar al investiţiilor

BERD, cu patru miliarde de

euro, urmată de Ucraina, care

a primit peste un miliard de

euro. Aceasta după ce BERD a

încetat să mai investească în

Rusia, care în mod tradiţional

a fost principalul său benefi -

ciar de fonduri, din cauza

sancţiunilor occidentale im-puse pentru rolul Moscovei în criza din Ucraina.

Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional pro-gnozează pentru anul curent o recesiune economică de 4,6% pentru R. Moldova, Be-larus și Ucraina, avertizând ţările Europei de Est asupra faptului că trebuie să își re-ducă datoriile.

Potrivit unui comunicat al Fondului difuzat acum câte-va zile, citat de Ziarul Naţio-nal, reducerea datoriilor le va permite ţărilor din regiune să revină la ritmul de crește-

re economică și la investiţiile înregistrate înaintea crizei fi -nanciare globale.

Experţii FMI susţin că va-loarea prognozată este ca-uzată de situaţia din Rusia, unde economia este afecta-tă puternic de scăderea pre-ţului la ţiţei, și cea din Ucrai-na. „Aceste ţări au în faţă o agendă nefinalizată a refor-melor structurale care ar fi trebuit să revigoreze mediul investiţional, să crească pro-ductivitatea și să reducă pe termen îndelungat șomajul”, se arată în comunicatul emis de Fond.

Astfel, reprezentanţii in-stituţiei fi nanciare de peste Ocean au cerut acestor state să urgenteze măsurile de so-luţionare a creditelor neper-formante, să relaxeze piaţa muncii și să îmbunătăţească mediul de afaceri.

„Europa de Est riscă să în-registreze o revenire cu trei viteze, în condiţiile în care ţă-rile vor fi afectate în mod di-ferit de scăderea preţului la petrol, o creștere mai rapidă în zona euro și confl ictul din Ucraina”, se menţionează în comunicat.

FLUX

Preţurile o iau înaintea estimărilor „optimiste” ale Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, pentru a treia oară în ultima perioadă, BNM constată o majorare „peste aș-teptări” a preţurilor. La începutul acestei luni, prognoza infl aţiei medii anuale pentru 2015 a fost revăzută iarăși în crește-re, la 8,1%, și va atinge cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani.

„Noua rundă de prognoză plasea-ză rata infl aţiei medie anuală pentru anii 2015 și 2016 la nivelul de 8,1 la sută și, respectiv, 6,4 la sută. BNM a majorat prognoza infl aţiei medii anuale pentru anii 2015 și 2016 cu 2,3 puncte procentuale și, respectiv, 0,3 puncte procentuale faţă de pro-gnoza precedentă publicată în luna februarie 2015”, se arată într-un ra-port al Băncii Centrale.

Potrivit guvernatorului BNM, Do-rin Drăguţanu, infl aţia va crește oda-tă cu posibila majorare a tarifelor la agenţii energetici. Guvernatorul a menţionat că unul dintre factorii principali care au determinat depă-

șirea ratei prognozate a infl aţiei este deprecierea drastică a valutei naţio-nale înregistrată în ultima jumătate de an, precum și majorarea tarifelor la servicii etc.

Conform BNM, există un șir de fac-tori externi și interni care sporesc ris-curile infl aţioniste. Activitatea eco-nomică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă – prin-cipalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valuta-re ale populației și ale exportatori-lor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerțului extern și al remiterilor populației, apreciază BNM. Presiuni infl aționiste suplimentare ar putea determina și escaladarea tensiunilor geopolitice din regiune, apreciază BNM.

Amintim că la sfârșitul anului tre-cut, BNM a prognozat pentru 2015 o rată a infl aţiei medii de 4,6 la sută. În luna februarie curent, instituţia a venit cu o nouă estimare, anticipând o infl aţie de 5,8%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale faţă de cea an-terioară. Infl aţia prognozată pentru 2016 era în februarie de 6,1 la sută.

Estimările Băncii Centrale sunt confi rmate și de ultimele date pre-zentate de Biroul Naţional de Statis-tică. Preţurile medii de consum au crescut cu 1,0 la sută în aprilie 2015

faţă de luna precedentă. Compa-

rativ cu aprilie 2014, rata infl aţiei a

constituit 7,6%.

Creșterea preţurilor medii de con-

sum în luna aprilie a fost determi-

nată de majorarea preţurilor la pro-

dusele alimentare – cu 1,7 la sută, la

mărfurile nealimentare și la tarifele

pentru prestarea serviciilor popula-

ţiei – cu câte 0,7 la sută.

Comparativ cu luna respectivă din

2014, preţurile la produsele alimen-

tare au crescut cu 7,8%, la mărfurile

nealimentare – cu 11%, iar la servicii

– cu 2,6 la sută.

Potrivit datelor BNS, în aprilie

2015 au crescut cel mai mult pre-

ţurile la cartofi , fructe de livadă să-

mânţoase, legume proaspete, cafea,

grăsimi vegetale, pește și altele.

Printre mărfurile nealimentare a

fost marcată majorarea preţurilor la

ziare și reviste, produse chimice de

uz casnic, covoare, detergenţi, me-

dicamente etc.

În luna aprilie s-au majorat con-

siderabil tarifele la serviciile trans-

portului feroviar de pasageri – cu

34,8%.

FLUX

Banca Naţională anticipează o infl aţie mai mare decât Banca Naţională anticipează o infl aţie mai mare decât cea prognozată anterior. Datele statistice confi rmăcea prognozată anterior. Datele statistice confi rmă

Instituţiile fi nanciare internaţionale avertizează. Prognoze sumbre privind economiile statelor

din Europa de Est, inclusiv MoldovaStatele din Europa de Est riscă să fi e afectate de turbulenţele economice din Rusia, Ucraina și Grecia și trebuie să-și întărească rezistenţa pentru a putea face faţă mai bine șocurilor, a declarat miercuri, 13 mai, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, transmite Bloom-berg, citat de Agerpres.

15 MAI 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Eurasia în viziunea metafi zică şi geopolitică a lui Jean ParvulescoEurasia în viziunea metafi zică şi geopolitică a lui Jean Parvulesco

Cititorul permanent al „Fluxului” s-a

obișnuit deja cu rubrica de mai sus, pe

care am instituit-o încă de la începutul

lunii martie. Șirul de texte reproduc

intervenţiile unor distinse personalităţi

din mai multe ţări, care invocă fi gura lui

Jean Parvulesco, în cadrul colocviului

de la București dedicat operei distinsu-

lui gânditor francez de origine română.

Astăzi inserăm intervenţia prin skype a

profesorului Aleksandr Dughin, cunos-

cut sociolog, geopoliticianul și fi lozoful

rus pe care l-a legat o strânsă prietenie

și colaborare cu celebrul român de la

Paris.

Bună ziua Doamnelor, Bună ziua Doamnelor, Domnilor, dragi prieteni,Domnilor, dragi prieteni,

Astăzi voi spune câteva cuvinte despre Eurasia și modul în care se refl ectă aceasta în opera lui Jean Parvulesco.

Conceptul Eurasiatic ocupă un loc fundamental în toate scrierile lui Jean Parvulesco, și are două laturi: una geopolitică, provenită dintr-o viziune dualistă a politicii mondia-le, teoretizată de politologul anglo-saxon Mackinder, care reprezenta lumea ca pe o luptă între puterea Mărilor și puterea Uscatului. Aceas-tă abordare civilizaţională se afl ă în centrul gândirii lui Jean Parvulesco. Pentru el, pământul era patria, iar marea – dușmanul. El se situa în mod profund și absolut de partea civiliza-ţiei continentale și se opunea la fel de limpede civilizaţiei mării. Era ale-gerea sa existenţială, care l-a deter-minat să fi e partizanul unei Axe Pa-ris–Berlin–Moscova și al creării unei Europe Mari, ca germanofi l, dar și ca rusofi l. Devenise rusofi l nu pentru că ar fi iubit mult Rusia, ci dintr-o logică geopolitică, întrucât Rusia reprezin-tă inima continentului. Aceasta este, așadar, axa civilizaţiei Uscatului, iar Jean Parvulesco era partizanul unei mari alianţe continentale care să unească puterile Uscatului, fi ind, prin urmare, adeptul ideii Eurasiati-ce, de edifi care a acestui Mare Con-tinent. Scopul era cel al construirii unei Europe Unite. În același timp, Jean Parvulesco era dușmanul civili-zaţiei Mării, reprezentată de puterea anglo-saxonă, atlantistă.

Dacă îi citim cu atenţie romanele,

găsim în ele toată logica geopolitică amintită aici. Fără aceasta, nu putem înţelege nici scrierile lui Jean Parvu-lesco, nici personalitatea și logica sa, nici viaţa și opţiunile sale.

Pe de altă parte, așa cum spu-neam, el a fost un inamic al civiliza-ţiei Mării, fi ind deci antiprotestant, antianglo-saxon și antiamerican.

Pentru Jean Parvulesco erau foar-te importante aceste două categorii: dușman și prieten, întrucât ele re-prezentau o alegere existenţială, o identitate profundă. Or, identitatea nu ne-o putem schimba niciodată. De pildă, identitatea rusă sau cea ro-mânească, ori cea germană și chiar franceză nu sunt de tip atlantist, ci ale Uscatului, fi ind legate de conti-nentul european, cu rădăcini eura-siatice.

Putem aborda, astfel, cea de-a doua latură a Eurasianismului, cea spirituală, care nu are legătură cu politica sau cu geopolitica. Puterea Uscatului este echivalentă cu pute-rea Tradiţiei, întrucât Pământul este imuabil, nu se schimbă niciodată, precum Tradiţia, care va fi întot-deauna identică cu ea-însăși.

În schimb, când vorbim despre ci-vilizaţia Mării sau cea atlantistă, ne situăm pe poziţii total opuse faţă de Tradiţie. Este ceea ce numim „civili-zaţie modernă”, care ridică în slăvi mișcarea, schimbarea, haosul liniar. Marea este modernitatea. Și de aici ne putem îndrepta către opera lui Rene Guenon, care a fost una din sursele de inspiraţie ale lui Jean Par-vulesco.

Gândirea lui Guenon operează

cu alt dualism decât cel geopolitic, anume cu cel reprezentat de Tradiţie și de Modernitate. Jean Parvulesco se situează de partea Tradiţiei și îm-potriva Modernităţii, fi ind partiza-nul Spiritului contra Materiei. Era un apărător al Veșniciei. Acesta este un alt aspect al Eurasianismului spiritu-al, respectiv apărarea Eternităţii, sub forma unei lupte îndârjite cu Timpul.

Dacă alăturăm cele două laturi ale gândirii lui Jean Parvulesco, ge-opolitică și metafi zică, ajungem la viziunea complexă și integrală a ideilor sale. Pentru el, pe de o par-te, Pământul apără Tradiţia, iar pe de altă parte, Tradiţia apără Eurasia. Din contră, lupta contra Atlantismu-lui și a civilizaţiei Mării este o luptă împotriva Modernităţii. Aceasta este cheia pentru a înţelege și a descifra romanele lui Jean Parvulesco. Ea ţine de catolicism, de misticism, de fi losofi a ontologică și de metafi zica tradiţională, și vine mereu în apăra-rea marelui Imperiu Eurasiatic. Acest Imperiu Eurasiatic, despre care vor-bește mereu Jean Parvulesco, nu este Imperiul Rus sau cel Francez, ori German, ci este Imperiul Universal al Marelui Continent. Este Imperiul Tradiţiei și al Regelui Sacru care se întoarce. Nu vorbim de un mic Rege oarecare, ci de Marele Monarh. Este unul dintre cele mai importante ele-mente ale operei lui Jean Parvules-co, pentru că aici nu ne afl ăm în ca-drul unui roman politic sau literar, ci vedem o viziune particulară a lumii, a ideologiei Eurasiatice spirituale, care face joncţiunea între geopoliti-că și metafi zică.

În aceasta constă actualitatea lui Jean Parvulesco. El nu ne-a lăsat moștenire doar minunatele sale lu-crări literare, ci și un anumit program de acţiune care trebuie îndeplinit, și un plan al unor acţiuni viitoare. Însă aceste acţiuni nu sunt numai politi-ce sau numai metafi zice.

Parvulesco ne-a lăsat un plan al unor acţiuni metafi zice, care trebu-ie să reunească, în mod misterios, în cadrul său, ambele aspecte a ceea ce el numea Eurasianism: lupta geo-politică concretă, pentru instaurarea Imperiului Eurasiatic al Sfârșitului, și lupta pentru Tradiţie, contra lu-mii moderne și a tuturor instituţiilor acesteia. Amândouă aspectele nu

sunt, în realitate, decât elemente ale unei singure idei.

Așa văd eu Eurasianismul lui Jean Parvulesco, și este important nu doar să înţelegem Eurasianismul acestuia, ci să îl și trăim și să ducem la îndeplinire acest proiect, care s-a născut prin intermediul său, dar care vine de dincolo de el, și care a depă-șit cu mult nivelul personalităţii sale omenești. Este ceea ce eu am numit „misiunea lui Jean Parvulesco”, adi-că formularea proiectului Eurasiatic pe două paliere, cu două laturi, uni-te în mod absolut prin efectul esca-tologic al acţiunii metafi zice.

Vă mulţumesc mult.

Aleksandr DUGHIN

NATO intenţionează să-și spo-rească personalul de la Kiev, cu scopul de a consolida „capa-citatea de apărare” a Ucrainei, a anunţat miercuri, 13 mai, la Antalya, în Turcia, secretarul general al Alianţei Nord-Atlan-tice, Jens Stoltenberg, relatează agenţia rusă Sputnik, citată de Mediafax.

„Vom spori sprijinul nostru pentru Ucrai-

na în materie de control, logistică, apărare

cibernetică și comandament”, a anunţat Stol-

tenberg în timpul unei reuniuni cu miniștrii de

Externe ai statelor membre NATO.

De asemenea, „vom spori (personalul) bi-

roului nostru de la Kiev. Personalul nostru va

da consultaţii Guvernului ucrainean, inclusiv

Ministerului Apărării”, a adăugat secretarul

general al NATO.

„Cooperarea strânsă (cu Kievul) va consoli-

da capacitatea de apărare a Ucrainei”, a sub-

liniat el.

Totodată, acesta a mai spus că NATO va

efectua exerciţii militare comune cu Ucraina în

această toamnă.

„Ucraina va participa, de asemenea, la exer-

ciţii comune cu NATO în această toamnă. Par-

teneriatul nostru este puternic și continuă să

evolueze”, a anunţat Stoltenberg în timpul re-uniunii din Turcia.

Aceste exerciţii militare se vor numi Răspun-sul Sud.

Miniștrii de Externe ai Alianţei s-au reunit la Antalya cu scopul de a consolida securitatea colectivă în contextul noilor provocări inter-naţionale precum criza din Ucraina, confl ictul din Siria și situaţia din Afganistan.

Cu puţin timp în urmă, afl at într-o vizită ofi -cială în Polonia, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afi rmat că Europa este la un pas

de a fi implicată într-un nou război mondi-al, afi rmând că situaţia anului 2015 este simi-lară cu cea din 1939, anul în care a izbucnit al Doilea Război Mon-dial.

„În prezent, există un confl ict între dorinţă și politică, între valori și interese materiale și trebuie să facem totul pentru ca erorile din anii ‘30 să nu se repete. Confl ictul pe scară lar-gă în Europa pare mult mai aproape acum de-cât era pe atunci. Este foarte important ca

în aceste timpuri difi cile să nu mai permitem ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani”, a mai spus Petro Poroșenko.

Pe de altă parte, unii analiști privesc cu îngrijorare presiunile pe care le fac congres-menii americani asupra liderului american Barack Obama pentru a trimite arme letale Ucrainei. Astfel, editorialistul de la Western Journalism, Todd Wood, avertiza cu mai bine de o lună în urmă că decizia Camerei Repre-zentanţilor de a-i cere lui Barack Obama să înarmeze Ucraina face ca „izbucnirea celui

de-al Treilea Război Mondial să fi e cu câţiva

centimetri mai aproape”.

„Aceasta este o situaţie serioasă care ar putea

duce cu ușurinţă la un război mondial, ce ar pu-

tea deveni nuclear rapid”, comenta jurnalistul

american, citat de ziuanews.ro. Autorul artico-

lului mai nota că SUA nu ar trebui să se implice

puternic în confl ictul din Ucraina întrucât nu îi

cunoaște cu exactitate toate substraturile. „Că-

lătoresc des în Ucraina. Călătoresc des la Mos-

cova. Ucraina are o lungă și torturată istorie

cu Rusia pe care majoritatea americanilor nu

o înţeleg. Cum putem gestiona un război pre-

cum acesta când este posibil ca noi să nu avem

o înţelegere completă a situaţiei și a istoriei ce

a dus confl ictul din Estul Ucrainei în punctul în

care este astăzi?”, comentează acesta.

Todd Wood mai subliniază că Ucraina ocupă

un loc aparte în istoria Rusiei și crede că SUA ar

cădea în capcana lui Vladimir Putin în cazul în

care Ucraina va benefi cia de arme suplimenta-

re din Occident.

Rusia a avertizat în repetate rânduri ţările

membre NATO și ţările partenere cu privire la

pericolul reprezentat de furnizările de arme

letale către Ucraina, ceea ce creează „iluzia

posibilităţii unei soluţii militare a confl ictului”

din Donbas. Efectul va fi doar intensifi carea

confl ictul din Ucraina și deteriorarea și mai

mult a relaţiilor dintre Moscova și Occident.

FLUX

Un al treilea război mondial ar putea avea loc?

15 MAI 201566F L U XF L U X Externe

O anchetă realizată de un celebru, dar și contro-versat jurnalist american denunţă versiunea ofi cială a asasinării lui Usama ben Laden. În paginile revistei London Review of Books, ziaristul de investigaţii Seymour Hersh afi rmă că teza Washingtonului e împânzită de minciuni, relatează rfi .ro.

Ce s-a întâmplat în noaptea morţii lui ben Laden? Cine și în ce circumstanţe l-a ucis pe fostul inamic numărul unu al americanilor, liderul organizaţiei tero-riste al-Qaida și organizatorul atacurilor din 11 septembrie 2001? Tot atâtea întrebări la care administraţia americană a răspuns demult. „Da, dar a minţit”, afi rmă Seymour Hersh. Într-un lung articol, jurnalistul american pune în ca-uză versiunea ofi cială și subliniază trei puncte precise descrise drept „minciuni, inexactităţi și trădări” ale administraţiei Obama.

În primul rând, Washingtonul spune că opera-ţiunea de eliminare a lui ben Laden a fost dusă doar de americani. Hersh afi rmă că o mână de ofi ţeri pakistanezi era și ea la curent cu opera-ţiunea, ba chiar că a colaborat la ea, verifi când că militarii americani nu se vor „ciocni” de vreun radar aerian pakistanez. În cazul în care autori-tăţile de la Islamabad nu ar fi colaborat, Statele Unite ar fi șantajat guvernul, ameninţând că taie ajutoarele fi nanciare, mai spune o sursă anoni-mă citată de ziaristul american.

În al doilea rând, versiunea ofi cială america-nă povestește că Washingtonul a dat de ben Laden spionându-i conversaţiile telefonice și curierul. Liderul terorist, mai spun america-nii, se ascunsese la Abottbbad. Ori jurnalistul Seymour Hersh zice că ben Laden era încarce-rat acolo cel puţin din 2006 și că o sursă pakis-

taneză, răsplătită cu 25 de milioane de dolari, ar fi permis localizarea exactă a teroristului saudit. Aceeași sursă ar fi adus și dovezile pre-cise – sub formă de ADN – că nu minte. Astăzi, respectiva sursă, un fost ofi ţer al serviciilor se-crete pakistaneze, lucrează în calitate de con-sultant pentru CIA la Washington.

În fi ne, tot potrivit tezei ofi ciale, corpul lui ben Laden ar fi fost aruncat în mare. O teză in-ventată de la cap la coadă, spune Hersh, care afi rmă – bazându-se pe mărturii locale, dar tot anonime – că trupul teroristului, ciuruit și sfărâ-miţat de gloanţe, a fost dispersat în mai multe bucăţi în munţii dintre Pakistan și Afganistan.

Trebuie precizat că Seymour Hersh nu este primul ziarist care pune la îndoială teza ofi cială americană. Noua anchetă a celui care în trecut dezvăluise și alte crime comise de armata ame-ricană este însă pusă la îndoială pentru faptul că mare parte din articolul său nu se bazează decât pe spusele unei singure surse anonime. Apoi, siteul american Slate, ridică o altă în-trebare: de ce Hersh și-a publicat ancheta în London Review of Books și nu în revista New Yorker, unde scrie el de obicei? Greu deci de tras concluzii clare după aceste noi revelaţii ale jurnalistului american.

FLUX

Marea Britanie se pregă-tește de referendum. Pre-mierul David Cameron are de gând să devanseze votul popular pentru apartenenţa Regatului Unit la Uniunea Europea-nă și ar putea propune organizarea lui chiar anul viitor, și nu în 2017, infor-mează Digi24.

The Guardian scrie că un proiect de lege pentru aprobarea referen-dumului ar putea fi inclus în discur-sul Reginei din 27 mai, discurs ce va marca debutul ofi cial al lucrărilor noului Parlament. Proiectul va fi tri-mis Camerei Comunelor la scurt timp după aceasta pentru a se asigura că premierul are opţiunea de a organiza referendumul anul viitor, cel mai de-vreme în iulie sau după vacanţa par-lamentară, în septembrie 2016.

Unul dintre motivele principa-le ale acestei devansări este că, în 2017, votul s-ar suprapune cu ale-gerile legislative din Germania și cu cele prezidenţiale din Franţa.

Înainte de a ajunge însă la referen-dum, premierul David Cameron și-ar dori totuși să renegocieze statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană.

În timp ce premierul a declarat că are un mandat puternic din partea

electoratului pentru a renegocia

relaţiile ţării cu UE, surse din cadrul

Guvernului au declarat că el se stră-

duiește să devanseze data referen-

dumului. „Atmosfera este în mod

clar de accelerare a procesului pen-

tru a se oferi opţiunea organizării

unui referendum în 2016”, a declarat

sursa citată, potrivit gandul.info.

Un alt factor care sugerează intenţia

de devansare a referendumului, potri-

vit surselor guvernamentale, este o

schimbare a calculelor la Bruxelles și

în unele capitale cheie după victoria

clară a premierului britanic.

„Consiliul European a arătat clar că

nu se va implica serios până când re-

zultatul alegerilor nu va fi clar. Acum

ei știu că trebuie să trateze cu noi și

ei vor ca Marea Britanie să rămână

în UE. Ne așteptăm ca negocierile să

aibă loc în 2015 și 2016, astfel încât

ele să se încheie înainte de alegerile

prezidenţiale franceze (din primăva-

ra lui 2017) și cele federale germane

(din septembrie 2017)”, a declarat o

sursă pentru The Guardian.

Martin Schulz: mai întâi referendum, apoi negocieriPreședintele Parlamentului Eu-

ropean (PE), Martin Schulz, a cerut

luni, 11 mai, britanicilor să organi-

zeze rapid referendumul promis de

premierul David Cameron privind rămânerea în Uniunea Europeană și abia ulterior, odată ce decizia de fond va fi luată, să se poarte nego-cieri privind o eventuală revizuire a raporturilor Marii Britanii cu blocul comunitar, transmite agenţia EFE.

Schulz vede astfel invers faţă de Cameron succesiunea acestor două acţiuni. Premierul britanic dorește mai întâi renegocierea relaţiilor Ma-rii Britanii cu blocul comunitar, în sensul transferării mai multor atri-buţii de la Bruxelles către Londra, iar apoi, cel târziu în 2017, să convoace referendumul în urma căruia brita-nicii să decidă dacă acceptă să rămâ-nă în UE în noile condiţii.

„Cred că ar fi mai bine ca britani-cii să organizeze rapid referendu-mul. Astfel vor decide dacă vor să rămână în UE”, a declarat Schulz în faţa presei, la o reuniune recentă a Eurogrupului de la Bruxelles. „Odată ce (britanicii) se vor fi decis asupra chestiunii de fond, atunci vom pu-tea discuta cu ei să vedem ce este mai bine de făcut”, a adăugat preșe-dintele PE.

Totodată, el i-a transmis lui David Cameron să nu considere că ar fi po-sibil ca aripa eurosceptică din parti-dul său conservator să ceară UE să înainteze propuneri guvernului de la Londra pentru ca apoi britanicii să decidă dacă rămân mai departe în

UE. „În Europa nu așa se procedea-ză”, a insistat Schulz. „Trebuie mai întâi să se ia o decizie de fond. Astfel se poate lucra ulterior mai ușor cu partenerii”, a apreciat el.

Marea Britanie s-a simţit provoca-tă în negocierile cu UE atunci când liderii europeni l-au avertizat pe premierul britanic să nu restricţio-neze libertatea de mișcare a cetăţe-nilor UE în Marea Britanie. Londra a avut disensiuni și cu CE în legătură cu planurile de a le cere tuturor sta-telor membre UE să accepte cote pentru imigranţi. Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a respins propunerea.

FLUX

În urmă cu șase ani, companiile din energie au mizat pe extinderea exploatării gazelor de șist în Europa, Polonia fi ind ţinta preferată pentru investiţii, însă, așa cum au prezis mai mulţi ofi ciali din Rusia, reţeta succesului din SUA nu a funcţionat și pe bătrânul continent, scrie Ziarul Financiar.

„Costurile exploatării în Europa sunt mult, mult mai mari decât în SUA, iar reglementă-rile în domeniu sunt mult mai stricte”, spune Marek Madeja, director al Cuadrila Resour-ces, companie britanică ce a intrat în Polo-nia în 2009, dar care nu a săpat niciun puţ până în prezent, scrie Bloomberg.

Europa caută alternative pentru a scăpa de dependenţa energetică faţă de Rusia, însă fracturarea hidraulică nu s-a dovedit a fi soluţia potrivită, căci condiţiile geologice difi cile, opoziţia ecologiștilor, scăderea pre-ţului petrolului și confl ictul din Ucraina i-au determinat pe investitori să plece.

În aceste condiţii, jucătorii mari de pe pia-ţa energiei, cum ar americanii de la Exxon Mobil și Chevron și olandezii de la Shell, au ieșit de pe pieţele din Europa.

Polonia, care importă din Rusia 57% din necesarul său de gaze naturale, a încurajat exploatarea gazelor de șist și continuă să o facă, printre statele care susţin fracturarea hidraulică mai numărându-se Marea Brita-nie și Danemarca.

SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze naturale, datorită folosirii fracturării hidraulice ca metodă de exploa-tare a câmpurilor gazifere.

Chevron a spus „la revedere” RomânieiChevron a anunţat că renunţă la afacerile

din România, în acest an. Decizia a fost una „de afaceri”, după ce s-a constatat că investi-ţiile făcute aici nu pot concura cu alte opor-tunităţi de investiţii din portofoliul compa-niei.

Petre Prisecaru, cercetător principal în ca-drul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, a explicat pentru ziare.com că există trei motive pentru care Che-vron a plecat din Europa de Est:

a) rezultatele explorărilor preliminare sunt dezamăgitoare. Dacă iniţial în Polonia fuseseră estimate rezerve impresionante sau exagerate de către Energy Information Administration (SUA), rezultatele forajelor făcute de câteva companii au fost extrem de dezamăgitoare;

b) prăbușirea preturilor la ţiţei face nepro-fi tabilă extracţia gazului de șist și a petrolu-lui de șist nu numai în Europa, ci și în SUA;

c) opoziţia mișcărilor ecologiste și a comu-nităţilor locale faţă de o metodă de extracţie – fracturarea hidraulică – care consumă mari cantităţi de apă, resursă defi citară în estul Europei, și care poluează grav mediul.

FLUX

David Cameron vrea să devanseze referendumul David Cameron vrea să devanseze referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UEprivind apartenenţa Marii Britanii la UE

Au minţit americanii în privinţa morţii lui ben Laden?

Exploatarea gazelor de şist, revoluţia care nu a mai avut loc în Europa

15 MAI 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 395 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 18 MAI LUNI, 18 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă

(r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5014 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.192,193 17:10 Serial: Las Bra-vo, ep.89 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.93, 94 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.102 23:15 Serial: Terra nostra, ep.143 00:15 O seară per-fectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 19 MAI MARŢI, 19 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5015 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.194, 195 17:10 Serial: Las Bravo, ep.90 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.95, 96 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.103 23:15 Serial: Terra nostra, ep.144 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 20 MAI MIERCURI, 20 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5016 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.196, 197 17:10 Serial: Las Bravo, ep.91 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.97, 98 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.104 23:15 Serial: Terra nostra, ep.145 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 21 MAI JOI, 21 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pute-rea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5017 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.198, 199 17:10 Serial: Las Bra-vo, ep.92 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.99, 100 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.105 23:15 Serial: Terra nostra, ep.146 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 22 MAI VINERI, 22 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5018 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.200, 201 17:10 Serial: Las Bravo, ep.93 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.101, 102 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.106 23:15 Serial: Terra nostra, ep.147 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucă-tărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 23 MAI SÂMBĂTĂ, 23 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Chelsea Settles, ep.13 (sfârșitul serialului) 15:15 Serial: Înger sălbatic, ep.202, 203 17:15 Serial: Las Bravo, ep.94 18:15 Serial: Suflet călător, ep.9, 10 20:15 Serial: Fugara, ep.103, 104 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.107 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 304, sezo-nul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 24 MAI DUMINICĂ, 24 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Suflet călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep 201, 202, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.204, 205 17:15 Serial: Las Bravo, ep.95 18:15 Serial: Suflet călător, ep.11, 12 20:15 Serial: Fugara, ep.105, 106 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.108 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.305, sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Rețeta de acasă (r)

LUNI, 18 MAI LUNI, 18 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-

ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Global 3000”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Știinţă și inovare. 10.55 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 11.05 Bună seara! Talk show. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.35 Desene animate. „Corsarul negru”. 15.05 Documentar. „Încălţăminte made în China”. 16.00 Art-club (рус). 16.35 Reporter de gardă. 17.15 Documentar. „Animale în pericol”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Portrete în timp. Boris Movilă, scriitor și publicist. 20.20 Vectorul European. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Profi l de savant. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.15 Documentar. „Un spion la Pekin”. 2.10 Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă.

MARŢI, 19 MAI MARŢI, 19 MAI 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimi-neaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 0.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Animale în pericol”. 9.50, 0.20 Настоящее время. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Portrete în timp. 11.35 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 0.50 Săptămâna sportivă. 15.30 Documentar. „Un spion la Pekin”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.15 Documentar. „Made in Germany”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.00 Eurovision Song Contest 2015. Semifi nala I. Transmisiune de la Viena (Austria). 1.35 Film. „SQUADRA OMICIDI”.

MIERCURI, 20 MAI MIERCURI, 20 MAI 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Documentar. „Global 3000”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Eurovision Song Contest 2015. Semifi nala I. 15.15 Documentar. „La drum!”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 17.15 Documentar. „Arts 21”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nancia-ră” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Johann Sebastian Bach. „Concertele Brandenburgice”. 0.35 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.10 Serial. „AGRODOLCE”.

JOI, 21 MAI JOI, 21 MAI 6.05 Русский мир. 6.40 Hristos s-a înălţat! Program de cântece pascale. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţa-rea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55 Electorala 2015. 10.05, 0.20 Настоящее время. 10.35 Vectorul European. 11.05 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.30 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Jocul vetrelor străbune. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 17.00, 0.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.00 Eurovision Song Contest 2015. Semifi nala a II-a. Transmisiune de la Viena (Austria). 0.50 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 5.30 Legendele muzicii.

VINERI, 22 MAIVINERI, 22 MAI 6.05 Sub același cer. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.05, 22.25 Настоящее время. 10.35 Dor. Program muzical. 11.05, 3.05 Moldova în direct. 11.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Eurovision Song Contest 2015. Semifinala a II-a. 15.15 Legendele muzicii. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Euromaxx”. 17.55, 4.35 Proiectul „Jur-nalist în România”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Festivalul-concurs „Polobocul de aur 2015”. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generaţiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Serial. „ANCHETA FAMILIEI”.

SÂMBĂTĂ, 23 MAI SÂMBĂTĂ, 23 MAI 6.05 Identitate Basarabia. 6.35 Povestea generaţiilor. 6.55 Videote-ca copiilor. 7.05 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.30 Desene animate. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Cursa Olimpică Anuală 2015. Transmisiune în direct. 12.00 Știinţă și inovare. 12.30 Stil nou. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Casa mea. 14.05 Ora stelelor. 15.05 Documentar. „Philippe Petain”. 16.00 Film de scurt metraj. „FENTA”. 16.35 Documentar. „Made in Germany”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie. 22.00 Eurovision Song Contest 2015. Finala. Transmisiune de la Viena (Austria). 1.35 Serial. „CRIMINI”. 3.10 Fii tânăr!

DUMINICĂ, 24 MAI DUMINICĂ, 24 MAI 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „Philippe Petain”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Film de scurt metraj. „CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 ARTelier. 15.30 Profi l de savant. 15.50, 3.00 Documentar. „Epoca de aur a muzicii de fi lm”. 16.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25 Din folclorul internaţional. 22.25 Portrete în timp. 22.55 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.35 Erudit-cafe. 1.20 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 5.30 Casa mea.

LUNI, 18 MAI LUNI, 18 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâm-

plă, doctore? 10:30 Teleshopping

10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma

vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea

destinului (r) 16:00 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 22:30 Știrile PROTV 23:05 Serial: Lie to me -

Psihologia minciunii, ep.6, an 2 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r)

02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r)

06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O

Seară perfectă (r)

MARŢI, 19 MAI MARŢI, 19 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30

Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma ve-

detelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea

destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii,

ep.7, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldo-

va - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu

Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 20 MAI MIERCURI, 20 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30

Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vede-

telor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea des-

tinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Fer-

ma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.21 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me

- Psihologia minciunii, ep.8, an 2 00:00 Serial: Tanti

Florica, ep.6, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore?

(r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45

O Seară perfectă (r)

JOI, 21 MAI JOI, 21 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30

Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vede-

telor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea des-

tinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Fer-

ma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.2 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me

- Psihologia minciunii, ep.9, an 2 00:00 Serial: Tanti

Florica, ep.7, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv

cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 22 MAI VINERI, 22 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30

Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vede-

telor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea des-

tinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruț 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul

Pro 22:30 Filmul Pro 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:30 România, te

iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 23 MAI SÂMBĂTĂ, 23 MAI 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like

IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Daltry

Calhoun: tată fără voie 13:00 Știrile PROTV 13:05 Te-

leshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus, ep.9 14:45

Filmul PRO (r) 16:30 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Fură

și fugi 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 01:15 Film: Fură și fugi (r) 03:15

Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 24 MAI DUMINICĂ, 24 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se intampla, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Ne-

bunia zeilor II 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping

13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Urasc ziua indragostitilor

16:15 Film: Nuntă în familia noastră 18:00 România,

te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu

Speranța State 20:45 Film: Selfie 23:15 Film: Stealth

- Pericol invizibil 01:30 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:15 Film: Stealth - Pericol invizibil (r) 04:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile

ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 18 МАЯ 18 МАЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Наталья Богунова. Расколотая душа” 13:25 „Молодые миллионеры” 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:05 „Prime-le știri” (rus) 00:15 „Познер” 01:10 Ночные новости 01:25 „Страна 03”. Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 19 МАЯ ВТОРНИК, 19 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 „Структура момента” 01:30 „Страна 03”. Многосерийный фильм 03:10 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 20 МАЯ СРЕДА, 20 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 „Политика” 01:30 „Страна 03”. Многосерийный фильм 03:10 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Молодая гвардия”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Большая игра: Пэкер против Мердока”. Часть 1-я 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „На ночь глядя” 00:55 Ночные новости 01:10 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:50 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 22 МАЯ ПЯТНИЦА, 22 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:20 Николас Кейдж в триллере „Поцелуй смерти” 02:55 „Мужское / Женское” 03:45 „Prima Oră” (R)

СУББОТА, 23 МАЯ СУББОТА, 23 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Александр Градский. Обернитесь!” 06:55 Комедия „Внимание, черепаха!” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Премьера. „Янтарная комната”. Фильм 1-й 11:25 „Смак” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Барахолка” 13:55 Фильм „Курьер” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Курьер”. Продолжение 15:35 Комедия Эльдара Рязанова „Невероятные приключения итальянцев в России” 17:10 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Танцуй!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 Фильм Марка Захарова „Формула любви” 23:25 Комедия „Мисс Март” 01:00 Вячеслав Тихонов в фильме „Мичман Панин” 02:30 Комедия „Школа выживания выпускников” 03:55 Василий Меркурьев, Лидия Юдина в музыкальной комедии „На подмостках сцены”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Дина Гарипова. Наш голос на Евровидении” 07:00 Евгений Киндинов в фильме „По собственному желанию” 08:15 „Армейский магазин” 08:45 Teleshopping 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:10 Премьера. „Янтарная комната”. Фильм 2-й 11:05 „Элина Быстрицкая. Звезда эпохи” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 К юбилею Михаила Шолохова. Петр Глебов, Элина Быстрицкая, Зинаида Кириенко, Людмила Хитяева в фильме Сергея Герасимова „Тихий Дон” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Фильм „Тихий Дон” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Фильм „Тихий Дон” 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 К юбилею Иосифа Бродского. Премьера. „Бродский не поэт” 02:40 К юбилею Иосифа Бродского. „Ниоткуда с любовью” 03:25 Киану Ривз в фильме „День, когда Земля остановилась”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 18 МАЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 18 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Знакомство

с Факерами 2. Комедия. США 2010 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Знакомство с Факерами 2. Комедия. США 2010 02:15 Știri.

02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 19 МАЯ ВТОРНИК, 19 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив.

США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Столкновение с бездной. Фантастика. США 1998 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США

2005 00:25 Столкновение с бездной. Фантастика. США

1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții.

05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 20 МАЯ СРЕДА, 20 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Охота за

«Красным Октябрем». Боевик. США 1990 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15

Охота за «Красным Октябрем». Боевик. США 1990 02:20

Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții. 05:20 Știri.

05:50 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 21 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Гражданский

иск. Драма. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Гражданский иск.

Драма. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30

Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 22 МАЯ ПЯТНИЦА, 22 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Послезавтра.

Фантастические приключения. США 2004 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20

Дело Астахова 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile

dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 23 МАЯ СУББОТА, 23 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США

1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-

фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00

«Autostrada». 11:00 Послезавтра. Фантастические

приключения. США 2004 13:15 Друзья. Комедия. США

1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996

14:50 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10

Менталист. Детектив. США 2008 20:00 Новости. 20:40

Хортон. Мульт. США 2008 22:00 Обвиняемые.Драма.

США 1988 23:00 Știri. 23:30 Обвиняемые.Драма. США

1988 (продолжение) 0:20 Știri. 0:50 «Autostrada». 1:50

Știri. 2:20 Обвиняемые.Драма. США 1988 4:10 Știri. 4:40

Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 24 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу

Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin

UEFA Champions League. 11:00 Хортон. Мульт. США 2008

12:40 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30

Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив.

США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005

(продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Гнев Титанов.

Фэнтези. США 2012 22:15 Черный дождь. Боевик. США

1989 23:00 Știri. 23:30 Черный дождь. Боевик. США 1989

(продолжение) 0:55 Știri. 1:25 Дело Астахова. 3:00 Черный

дождь. Боевик. США 1989 4:55 Дело Астахова.

15 MAI 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECBani este cuvântul de ordine în aceas-tă săptămână. Te vei vedea cu niște rude, ceea ce îţi va face plăcere. Nu lua decizii superfi ciale în cazul în care vrei să faci o schimbare. Impresia despre partenerul de viaţă îţi poate fi schimbată, lucru ce contri-buie pozitiv la dezvoltarea ta.

TAURNu uita că nimeni nu este perfect, inclusiv tu și de aceea ar trebui să fi i mai fl exibil(ă) cu cei din anturajul tău. Nimic și nimeni nu te va face să te răzgândești. Dacă sunteţi darnici, destinul vă va răsplăti cum se cuvi-ne pentru onestitatea, integritatea și efor-turile depuse. GEMENIFerește-te să te cerţi cu membrii mai în vârstă ai familiei, pentru că știi că e inutil și că nu faci decât să te simţi și mai rău după aceea. Atmosfera de lucru este deteriorată de anumite rivalităţi și invidii. Dacă nu ai trecut prin antrenamente prealabile nu te apuca brusc să faci un sport.

RACRelaţiile pe care le începi au mari șanse să se dezvolte în direcţia dorită. Nu ţine aproape de acele persoane care îţi judecă fi ecare mișcare, ci de prieteni. Veţi benefi -cia de ajutorul unei persoane mai în vârstă într-o problemă cu care vă confruntaţi de mai mult timp.

LEUPentru a nu mai pierde timp încercând să realizezi imposibilul ar trebui să forţezi afl area adevărului. Trebuie doar să știi să-ţi pui în valoare calităţile și să dai dovadă de tact și un job de vis poate fi al tău. Pot apărea probleme cu picioarele și stomacul. FECIOARĂTrebuie să faci în așa fel încât problemele tale să fi e o prioritate chiar dacă unele per-soane depind de tine. Deși vei avea parte de schimbări în viaţa personală și profesi-onală, acest lucru este benefi c pentru tine. Chiar dacă nu ai înţeles tot conţinutul a ceea ce ţi s-a spus, îl vei descoperi pe par-curs.

BALANŢĂDintr-o altă perspectivă, ai toate atuuri-le pentru a cuceri persoana care ţi-a stâr-nit interesul. Trebuie să muncești din greu pentru a reuși. Odihnește-te pentru a face faţă problemelor de la serviciu și de la școa-lă. Nu trebuie să uiţi că puterea îţi e dată de tăria spiritului. SCORPIONNu tot ce este frumos este și util. Menţine-ţi cumpătarea și nu cădea în cealaltă extre-mă! Trebuie să profi ţi pentru a-ţi reîncărca bateriile. Ai dreptul să lenevești și să uiţi de existenţa timpului. Nu trece cu vederea simptome îngrijorătoare și consideră că medicul îţi este prieten.

SĂGETĂTORÎmpreună cu partenerul tău veţi concepe proiecte pentru amândoi care vă vor lega mai mult decât înainte. Este nevoie să fi i atent(ă) nu numai la ce spui, ci și la modul în care o faci. Ţinând cont de situaţia astrală nu trebuie să te mire nimic. Sunt favorizate investiţiile pe termen lung, o alternativă de a utiliza banii.

CAPRICORNEvită să fi i perceput(ă) ca extremist(ă), însă nu trebuie să renunţi la punctul tău de ve-dere. Incertitudinile nu trebuie să le lași să te ţină în loc. Vei întâlni o persoană de mult visată. Acest week-end poate infl uenţa de-cisiv viaţa de familie.

VĂRSĂTORCei din jur nu-ţi vor fi de mare folos în de-cizia ce trebuie să o iei. Vorbește-le la toţi despre decizia luată și nu lăsa loc de inter-venţii în a te face să te răzgândești. Rezol-varea nemulţumirilor în plan profesional se lasă așteptată. Nu considera o despărţire de cineva pe care l-ai iubit ca pe un sfârșit.

PEŞTIEste posibilă o călătorie în interes de servi-ciu. Îţi va fi mai ușor dacă îţi vei deschide sufl etul. Ajutorul vă va fi solicitat de către un prieten într-o chestiune. Acordă-ţi timp să te gândești la ce vrei cu adevărat, atât acum cât și în viitor. În ceea ce privește pro-blemele legate de carieră te poţi folosi de intuiţie.

15-22 mai15-22 mai

28.X.199528.X.1995Ieri trebuia să plecăm cu Ioan Mânăscur-

tă la festivalul „George Bacovia”, Bacău. Ioan abia sosește, cu greu mare, de la Bu-curești, trecând printr-o vamă de durată (a adus ceva cărţi, am înţeles). Îl rugasem să-i transmită dactilograma dialogului lui Mircea Martin, căruia îi scrisesem că deja convorbirea noastră fusese solicitată de re-vista „Sud-Est”. Mânăscurtă: „L-am rugat pe Anatol Ciocanu, care s-a prezentat la editura «Albatros» la dl Martin. A stat și s-a plictisit vreo două ore, până domnul critic a citit dactilograma cu lupa”. Mai zice că dl Mar-tin mi-a mai expediat cu autograf un volum al lui Matei Călinescu. (Încă nu l-am văzut. Abia luni. Azi e sâmbătă.)

Rămânând în zona dialogurilor, azi fac și corectura convorbirii pe care mi-a solici-tat-o, în scris, dl Nicolae Busuioc, directorul bibliotecii „Gh. Asachi” din Iași, pentru vo-lumul „Oglinzile cetăţii”, ajuns la a patra sa apariţie.

Din lecturile încheiate recent: A. Frosard, „Nu vă temeţi” (convorbiri cu Ioan Paul al II-lea) – acum un timp, o recenzie-eseu a lui Adrian Popescu în „RL”, referitoare la perso-nalitatea Papei și la calităţile cărţii în cauză.

Retro. Pe 6-8 octombrie, La Sighetu Mar-maţiei, Festivalul Internaţional de Poezie (împreună cu Suceveanu și Spinei). Pre-zenţi: Ulici, Flora, Blandiana, Rusan, Zubaș-cu, Petean, Bocșa, Vulturescu, Dorin Popa, Pârja, alţii.

Ajungem din nou la Desești, unde de data aceasta nu ne mai zice la vioară domnul Pop-Taină, fost secretar de partid, dar om bun care, în 1993, când i-am pus o bancnotă sovietică sub strunele arcușului, a împătu-rit-o, rupându-i capul lui Lenin. Semnifi cativ

pentru un fost comunist! Nu demult însă, dl Pop-Taină a trecut printr-o nenorocire: și-a tăiat degetele de la mâna dreaptă, cea a strunelor…

Fenomenala și fermecătoarea metamor-foză a codrilor carpatini! – pe 6, când mer-geam spre Sighet, mai erau verzi otova, pe 8 însă aveau deja o coloratură-policromie intensă de toamnă.

Da, bietul Ilie Zegrea venea și el spre Si-ghet cu o mașină a Televiziunii Române, care fusese la Cernăuţi. Pe lângă Suceava, evitându-se coliziunea cu o căruţă, ceilalţi pasageri au rămas nevătămaţi, pe când Ilie, căzând nefericit între banchete, și-a fractu-rat braţul drept, în trei locuri, mai sus de cot. Ah! Ghinion de adâncă tristeţe. Prezent și Vasile Tărâţeanu.

După zigzagul necronologic al lecturilor din Paul Goma, „Culorile curcubeului”, „Arta refugii”, „Din calidor”, curiozitatea mea a dat și de „Gherla”. O citesc dintr-un interes de in-formaţie, fără a-i detesta virtuţile artistice. Pur și simplu, e un roman-eseu bine scris.

Intenţia de a face o carte de confesiuni cu Breban cade de la sine. La Neptun, în timp ce noi discutam în sala de ședinţe de la „Bazin-club”, maestrul se instala amabil în faţa mi-crofonului lui Ovidiu Pecican. Nu regret, nu invidiez. Acolo, Breban mi-a oferit cu auto-graf „Confesiunile violente”. L-am reîntâlnit apoi la Chișinău, venit la Festivalul de poe-zie tânără (cam 26-27 septembrie). Era cu Doina Uricariu. Alte prezenţe: Gh. Crăciun, cu care am realizat un dialog, Vasile Gogea, Radu G. Ţeposu, N. Danilov, Iustin Panţa etc. O replică memorabilă a lui Iustin: la Muze-ul de Istorie, pentru a-i da, vede-se, antren recitalului de poezie, „patroana”-cartuș Băl-teanu îndeamnă nitam-nisam participanţii să facă „fi ecare ce vrea” și cât mai deocheat, ca să fi e interesant și pace! Panţa: „E bine să civilizezi sau să de-civilizezi?”.

Generaţia 80 se mai ţine de glume și, une-ori, nu e deloc rău. Astfel, la Sighet, Ioan

Flora pune demonstrativ pe masă un plic

mare, peticit scump cu timbre poștale din

străinătăţuri. „Ce ai în el?” se interesează

Laurenţiu Ulici. „O carte tradusă în Suedia”.

Curios, Ulici extrage din plicul barosan o…

bucată dreptunghiulară de scândură lăcui-

tă, din care, de obicei, se face mobila! (S-o

fi adus Flora tocmai de la București?!) La un

moment dat, cât pe ce să cadă în capcană și

Ana Blandiana. Eu însă îi feresc ușor mâna

întinsă după foarte greul plic pe care i-l ofe-

rea Flora. Afl ând despre ce este vorba, Ana

zice: „Vai ce drăguţi, mă ferești de șăgălnicii

din astea…”. Pur și simplu, ar fi putut să și-o

scape peste picioare, mă gândisem.

Vlad Ciubucciu îmi solicită două poze: una

de pe când eram cam la 20 de ani, alta – cu-

rentă. Vrea să editeze un volum cu tablete

genealogice despre câteva zeci de persoa-

ne/ personalităţi care i s-au părut mai indi-

cate pentru interesul cuiva (și, posibil, al…

istoriei!). Vine la US să ia pozele și îmi pre-

zintă pe o fi lă arborele meu genealogic, por-

nind de la un străbun Ștefan, născut la 1770,

urmează Toader – 1815 (deja de trei ani

eram sub călcâiul rus), Constantin – 1850,

Toader – 1870, Ipatie – 1890 (bunicul), Toa-

der (tata) – 1920 și – ego… Mă rog, venim și

noi de undeva…

Și astăzi, ca de obicei sâmbăta, rușii au dat

la TV emisiuni cu amintiri din alte vremuri,

socialiste. Și tot ca de obicei, în aceste retro-

uri apar scriitori sau actori, care își amintesc

întâmplări fantastice (!) (azi era vorba des-

pre scenaristul sau regizorul Gabrilovici), pe

care le-au trăit prin Georgia sau Moldova,

printre oameni generoși, la multe rânduri

de pahare și toasturi baroce. Mai deloc nu-

și amintesc de Ţările Baltice, unde băștinașii

sunt mai circumspecţi faţă de oaspeţi și mai

coercitivi faţă de ospeţie. Și, culmea! – nu-și

prea amintesc de cele bune și frumoase care

li s-au întâmplat prin Rusia lor „natală și dra-

gă”… Stranii aceste retro-uri…

Leo BUTNARU

SĂ CIVILIZEZI SAU SĂ DE-CIVILIZEZI?(Pagini de jurnal)

Monument de arhi-tectură de însem-nătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de is-torie și cultură a mu-nicipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 119. Iniţial, a fost spitalul de boli oftal-mice a Iuliei Kwi-atkowsky. În 1912, acoperișul a luat foc. După incendiu, clădi-rea a fost înălţată cu un etaj. În 1940 era Căminul Universităţii de Agronomie.

Din 1989 a devenit sediul

Mitropoliei Moldovei.

Este o clădire cu etaj con-

struit deasupra parterului,

cu planul în formă de careu,

cu aripile laterale orientate

în adâncul parcelei, și faţada

principală construită pe linia roșie a străzii.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătui-tă din 13 axe compoziţionale, dintre care 12 sunt de goluri de ferestre și unul de ușă, am-plasat central, în axa de sime-trie. Paramentul faţadei prin-cipale este în zidărie aparentă din piatră făţuită, cu detaliile cioplite. Detaliile arhitectoni-ce ale faţadei principale sunt din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice.

Intrarea printr-un gol în plin cintru este soluţionată

într-un rezalit, dominat de balconul etajului și un atic arc, element al parapetului clădirii.

Ferestrele au ancadramen-te din chenare simple, spriji-nite pe plita de pervaz unică pentru toată clădirea, domi-nate de cornișe de forme dife-rite – în rezalitele laterale tri-unghiulare, în partea centrală – rectilinii cu console. Sub fe-restre – nișe rectangulare.

Partea superioară a rezali-telor este terminată printr-un parapet plin din panouri.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Edifi ciu cu funcţii sociale, actualmente sediul Mitropoliei Moldovei