1 EURO..............................15.70911 Do lar ame ri can ............. 12.32711 Leu românesc ................. 3.47501 Ru blă ru sească ............... 0.3906Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Inteligenţa trebuie să dea viaţă acţiunii, fără ea acţiu-

nea e zadarnică. Dar fără acţi-une, ce stearpă e inteligenţa!

Martin du Gard

Cursul valutar 9.11.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 9 noiembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

9.11.2012

Noros, 4 12 0C

10.11.2012

Noros, 3 100C

) Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi; Sf. Mc. Nestor FLUX

GPF

Fondat în 1995 Nr. 41 (869)

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

CMYK

CMYK

Ministrul Anatol Şalaru şi barierele pentru „idioţi”

AIE şi mafiotizarea Justiţiei

Creşterea economică, între dorinţă şi realitate

CSJ promovează sodomia

22

44

33

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

INVESTIGAŢII

POLITIC

ALARMANT

Reportaj Reportaj de la Liceul de la Liceul

“Orizont”“Orizont”

Preafericirea Sa Patriarhul Daniel al Româ-niei a trimis o scrisoare Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, în care își exprimă sprijinul faţă de iniţiativele Pa-triarhiei Moscovei legate de protejarea și promovarea principiilor Evangheliei și ale tradiţiei creștine în societate. Textul este redat mai jos.

Preafericirea Voastră,Preafericirea Voastră,

Iubite frate și împreună-slujitor întru Iubite frate și împreună-slujitor întru Hristos, Domnul nostru,Hristos, Domnul nostru,

În ultima perioadă am auzit despre acte repro-babile săvârșite atât împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse, cât și împotriva Preafericirii Voastre perso-nal.

Din nefericire, atitudinea anticreștină a unor persoane sau asociaţii ce pretind că reprezintă societatea civilă, este manifestată din ce în ce mai mult peste tot în lume. Valorile perene ale creștinătăţii, promovate de Biserica Ortodoxă, sunt din ce în ce mai dispreţuite într-o societate preponderent individualistă și secularizată, care, din nefericire, nu mai poate percepe prezenţa lui Dumnezeu și înţelege nevoia comuniunii cu El.

În acest sens, Biserica Ortodoxă Română spriji-nă iniţiativele Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Biserică-soră, în ceea ce privește protejarea și promovarea principiilor Evangheliei și ale tradiţiei bimilenare creștine în societate. Totodată, Biserica Ortodoxă Română își exprimă solidaritatea frăţească cu Bi-serica Ortodoxă Rusă, care este defăimată și umi-lită. Gândindu-ne la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos către ucenicii Săi: “În lume necazuri

veţi avea, dar îndrăzniţi, căci am biruit lumea”

(Ioan 16:33), ne rugăm Sfi ntei Treimi să Vă întă-

rească duhovnicește și să Vă apere.

Cu siguranţă, în timpul greilor ani ai dictaturii

ateiste, Bisericile noastre au învăţat să nu accep-

te cultura fără credinţă, știinţa fără spiritualitate,

materia fără spirit, cunoașterea fără comuniune,

fi losofi a fără speranţă, și, mai mult decât orice, o

societate fără Dumnezeu. Din nefericire, obser-

văm că societatea capitalistă de astăzi este dese-

ori ostilă Bisericii și lucrării acesteia în societate.

În context, credem că tocmai în aceste încercări,

consultarea și cooperarea între Bisericile noastre

surori ne întărește în apărarea adevăratei credin-

ţe și în cultivarea comuniunii frăţești.

Cu profund respect și dragoste frăţească întru

Hristos,

DANIEL, PATRIARHUL BISERICII

ORTODOXE ROMÂNE

Sursa: mitropolia.md

Patriarhul Daniel: Mesaj de solidaritate faţă Patriarhul Daniel: Mesaj de solidaritate faţă de Biserica Ortodoxă Rusă şi Patriarhul Kirilde Biserica Ortodoxă Rusă şi Patriarhul Kiril

Săptămâna trecută, pe 31 octom-

brie, politicianul, publicistul și jur-

nalistul Iurie Roșca a împlinit 51 de

ani. Nu și-a serbat ziua de naștere,

pentru că, în aceeași zi, l-a petrecut

pe ultimul drum pe un bun și vechi

prieten al său, lingvistul și omul de

cultură Valentin Mândâcanu. La cea

de-a 51-a aniversare a sa, l-am văzut

pe Iurie Roșca trist, abătut, îngân-

durat. Stătea retras într-un colţ din

holul Uniunii Scriitorilor, unde a fost

depus sicriul cu trupul neînsufl eţit al

lui Valentin Mândâcanu, în timp ce

sute de oameni veneau să-i aducă un

ultim omagiu regretatului său cama-

rad…

Despre Iurie Roșca s-au spus și scris foarte multe

lucruri de-a lungul anilor. Au fost și încă sunt des-

tui acei care nu scapă nicio ocazie să-l bagatelize-

ze, să-l acuze, să-l condamne. În același timp, mulţi

continuă să-l admire, să-l susţină și să-l preţuiască. Altfel nici nu se poate. Această fi re vulcanică, ofen-sivă și imprevizibilă nu te poate lăsa indiferent. El este mereu același, indiferent în ce pozi-ţie (socială) se afl ă. Un om care nu se ra-portează la jumătăţi de măsură, un non-conformist care își asumă riscuri și critici, de dragul adevărului în care crede. Un om care nu obosește niciodată, o perso-nalitate complexă și impunătoare care știe să-și facă simţită prezenţa.

Iurie Roșca nu este omul prezentu-lui, de aceea, nu este niciodată „în rând cu moda”. El este mereu cu un pas înainte, trăiește și sim-te azi ceea ce vor trăi și simţi ceilalţi abia peste câţiva ani. Și așa a fost dintotdeauna. Toate mesajele și ideile pe care le-a promovat de-a lungul timpului erau ne-înţelese și inacceptabile pentru majoritatea la mo-mentul respectiv.

Continuare în pag. 2

LA O ANIVERSARE

Iurie Roşca, omul care păşeşte înaintea timpului

9 NOIEMBRIE 2012 22F L U XF L U X Actual

Prim-vicepreședinte-le Parlamentului, Vlad Plahotniuc, se afl ă sub monitorizarea Biroului Interpol de la Roma. In-formaţia a fost făcută pu-blică de către deputatul PCRM, Grigore Petrenco, în cadrul ședinţei Parla-mentului care a avut loc joi, 8 noiembrie, transmi-te UNIMEDIA.

„Plahotniuc a plecat astăzi de ur-

genţă în Italia. Avem informaţia că

biroul Interpolului din Italia a emis

o solicitare de supraveghere a tutu-

ror contactelor și mișcărilor sale prin Europa. El este urmărit în legătură cu învinuirile de asociere la grupuri criminale, spălare de bani, asocierea cu crima organizată”, a declarat Pe-trenco.

Totodată, comuniștii au solicitat ca ministrul de Interne, Dorin Re-cean, dar și șeful biroului Interpol din Republica Moldova să vină as-tăzi în Parlament pentru a face lumi-nă în acest caz.

Potrivit ziarului Adevărul, la 17 au-gust 2012 biroul Interpol de la Roma (National Central Bureau, Interpol) a emis o notă prin care anunţă că a iniţiat un dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc. În notă se spune că acesta este învinuit de „asociere la

grupuri criminale, crimă organizată și spălare de bani”. Informaţia încă nu a fost confi rmată de către Inter-polul din Italia.

Prim-vicepreședintele Parlamen-tului, Vlad Plahotniuc, a declarat pentru Adevărul că cineva este in-teresat în acest lucru. Ba mai mult, acesta consideră subiectul unul ră-sufl at. „Nu știu la ce vă referiţi. Sunt într-o vizită ofi cială în Italia. Cineva încearcă să lege această vizită de faptul că aș fi dat în căutare de Inter-pol. Am trecut deja toate proceduri-le de la frontieră și totul e în ordine. Nu vi se pare că toată abureala asta s-a cam răsufl at?” a declarat pentru “Adevărul“ Vlad Plahotniuc.

Sursa: unimedia.info

Plahotniuc, supravegheat de Interpolul din Italia? Plahotniuc, supravegheat de Interpolul din Italia?

Tragicul acci-dent din 4 no-iembrie de la Mereni, Anenii Noi, în care și-au pierdut viaţa patru persoane, alte trei fi ind spita-lizate în stare foarte gravă, a iscat iarăși un schimb de replici între politicienii de la putere, aceștia încer-când să pună unul pe seama celuilalt vina pentru dezastrul din domeniul transporturilor. Premierul Filat și-a amintit că, acum un an, după un accident similar care s-a soldat cu 8 morţi și 14 răniţi, produs în apropierea satului Bulboaca, el a emis o dispoziţie în care a cerut să fi e instalate bariere de protecţie la trecerile de cale ferată.

Ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, a de-clarat că nu are 60 de milioane de lei ca să insta-leze bariere pentru „idioţii care nu vor să respecte regulile și indicatoarele rutiere”. Ce-i drept, până la această nouă tragedie, când un alt microbuz a fost spulberat de o garnitură de tren, Șalaru nici nu pare să se fi sinchisit de dispoziţia premierului și nici nu a dat semne că ar fi îngrijorat de faptul că nu are sau că ar căuta bani pentru instalarea barierelor. Dar nici premierul nu s-a prea interesat dacă i-a fost executată dispoziţia.

Acum să vorbim despre idioţii care nu merită investiţii de 60 de milioane de lei. Cu ani în urmă, trecerile de cale ferată erau îngrădite de bariere care trebuiau manevrate manual. Un lucrător de la calea ferată avea grijă să coboare și să ridice bariera, la venirea și, respectiv, la plecarea trenu-rilor.

Mai târziu, au apărut barierele automatizate, dotate și cu semnalizare sonoră. Dar nu pentru că atunci toţi pe-un cap erau idioţi. Și nici nu cred că acum a crescut subit numărul acestora. Barierele trebuie instalate pentru prevenirea, pe cât este posibil, a unor accidente grave soldate cu victime, deoarece datoria autorităţilor este să reducă ris-curile, să protejeze cetăţenii, indiferent de gradul de inteligenţă al acestora.

Poate că unii șoferi sunt idioţi, așa cum zice mi-nistrul. Din păcate, și idioţii ajung uneori să con-ducă mijloace de transport, iar câteodată, chiar să ne conducă pe noi. Dar pot exista o sumede-

nie de situaţii neprevăzute – vizibilitate redusă, o defecţiune tehnică, un moment de neatenţie – în care aceste bariere ar putea salva vieţi ome-nești. Prin urmare, ministrul Transporturilor este obligat să-și îndeplinească mai întâi îndatoririle, să rezolve problemele grave din domeniu și doar apoi să se lanseze în divagaţii despre iresponsabi-litatea și lipsa de educaţie a șoferilor. De altfel, și Poliţia Rutieră a menţionat într-un comunicat că accidentul a fost cauzat atât de iresponsabilitatea șoferului, cât și de faptul că pasajele feroviare nu sunt amenajate corespunzător.

Problema șoferilor care trec la culoarea roșie a semaforului, care nu acordă prioritate în trafi c, nu respectă regulile de circulaţie și nu ţin cont de indicatoarele rutiere există și trebuie soluţionată. Dar înainte de a afi rma că pe șoferi nu-i opresc nici barierele, aceste bariere ar trebui mai întâi instalate. În caz contrar, toate aceste digresiuni nu sunt decât încercări de declinare a responsa-bilităţii și deviere a atenţiei opiniei publice de la o problemă concretă. Majorarea amenzilor, respon-sabilitatea Ministerului de Interne, a Poliţiei Ruti-ere, sunt chestiuni care trebuie discutate, doar că nu în acest context.

La Ministerul Transporturilor s-au acumulat o mulţime de probleme care nu se știe când vor fi rezolvate, probleme de care depinde, inclusiv, si-guranţa noastră atunci când circulăm pe drumu-rile publice. Este vorba de neregulile din trans-portul interurban, de drumurile deteriorate sau prost reparate, de proasta valorifi care a mijloace-lor fi nanciare oferite de partenerii externi pentru reconstrucţia drumurilor. Nu vom deschide aici parantezele privind acuzaţiile de corupţie în do-meniu, numeroasele scandaluri în care a fost im-plicat ministerul, de recentele dezvăluiri despre infracţiunile comise la întreprinderea „Calea Fe-rată a Moldovei”, nici de controversatul „tren eu-ropean”, modernizat cu suma de 2,2 milioane de euro. În aceste chestiuni ar trebui să se pronunţe, mai întâi, organele abilitate.

Vom spune doar că nu lipsa mijloacelor fi nanci-are ar trebui invocată în cazul procurării bariere-lor de protecţie, pentru că ministerul benefi ciază, probabil, de cele mai mari granturi, iar Fondul Ru-tier este de peste un miliard de lei.

„Numai nu Ministerul Transporturilor și Infras-tructurii Drumurilor să vorbească de lipsă de bani. Nu CFM trebuie să solicite bani din buget, fi ind monopolist al căii ferate. Bani au fost găsiţi pen-tru diverse evenimente și altele. Acum este vorba de lipsă de responsabilitate”, l-a admonestat pre-mierul Filat pe ministrul Șalaru. Îi dăm dreptate, dar mai adăugăm că „pentru diverse evenimente și altele” la noi mereu s-au găsit bani. Inclusiv din Fondul de Rezervă al Guvernului.

Filat nu a ezitat să facă și câteva aluzii mai mult decât transparente la pretenţiile liberalilor de a dispune de anumite funcţii publice, declarând că așteaptă asumarea unor responsabilităţi, „nu doar funcţii și imagine publică”. De asemenea, premierul a sugerat că banii necesari pentru in-stalarea barierelor de protecţie pot fi luaţi din Fondul Rutier, cel puţin pentru trecerile mai peri-culoase și cu un trafi c intens.

Pe de altă parte, ministrul Transporturilor a afi r-mat după producerea accidentului de la Mereni că ar fi propus anterior ca o parte din bariere să fi e instalate din mijloacele Fondului Rutier, dar că nu a primit niciun răspuns de la Guvern.

Așa ori altfel, ministrul Șalaru pare să se fi îndu-plecat și a promis să instaleze în cel mai scurt timp bariere la 13 treceri de cale ferată, acolo unde au fost înregistrare cele mai multe accidente în ulti-mii ani, cu bani din Fondul Rutier. Ministrul vrea să procure instalaţiile respective de la producă-torii europeni, după organizarea unor licitaţii. Amintim că în total ar fi necesare 54 de bariere. Sperăm că autorităţile nu vor trage prea mult de timp sau, și mai grav, nu-și vor uita promisiunile și nu-și vor neglija îndatoririle, așa cum au făcut-o și până acum.

Ioana FLOREA, FLUX

Ministrul Şalaru şi barierele pentru „idioţi”LA O ANIVERSAREIurie Roşca, omul

care păşeşte înaintea timpului

Urmare din pag. 1Peste câţiva ani însă, cei care îl

contraziceau și îl blamau pentru ceea ce spunea și promova ante-rior deveneau, într-un mod de-a dreptul ridicol, ei înșiși promo-tori înverșunaţi ai acestor mesaje și idei. Asemenea epigonilor des-pre care a scris Eminescu. Pentru Iurie Roșca însă, aceste idei deja nu mai erau actuale. El iarăși era cu un pas înainte.

În cei peste 20 de ani de când se afl ă în prim-planul vieţii publi-ce din Republica Moldova, a scris sute de articole, a ţinut mii de discursuri publice. Și ceea ce este impresionant la acest om este că niciodată nu a fost lipsit de con-sistenţă, de originalitate. Luările sale de atitudine au fost întot-deauna argumentate, categorice și de o profunzime intelectuală uluitoare, astfel încât nimeni din-tre cei care și-au făcut meserie din a-l critica nu au putut vreoda-tă să-l contrazică în mod civilizat, cu argumente valabile.

Mulţi dintre cei pe care i-a avut în preajmă în vâltoarea eveni-mentelor pe care le-a trăit din plin l-au trădat, provocându-i răni adânci. Alţii l-au părăsit, pur și simplu, nemaiputând să facă faţă ritmului, dar și presiunilor venite din partea neprietenilor pe care el, Iurie Roșca, în virtutea poziţiei sale de lider, i-a avut în-totdeauna.

Anterior, un amic mi-a spus, cu un subtil reproș: „Trebuie să fi i tare curajos să stai și acum ală-turi de Roșca”. Păi, curajul este o virtute, nu-i așa? Cine și ce altce-va poate să-mi reproșeze? Dum-nezeu i-a dat lui Iurie Roșca să ducă o cruce mare și grea, pentru că puterea și rezistenţa sa este mare. Noi ducem cruci după pu-terea și rezistenţa noastră. Fieca-re poartă răspundere personală pentru păcatele sale și nu sun-tem noi în puterea de a judeca.

Domnule Iurie Roșca, să vă dea Domnul sănătate, putere și credinţă. Și, cu binecuvântarea Celui de Sus, cu înţelepciunea dumneavoastră și cu sprijinul prietenilor, veţi izbândi, cu sigu-ranţă.

La mulţi ani!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

9 NOIEMBRIE 2012 33 F L U XF L U XPolitic

Săptămâna trecută, Legislati-vul a adoptat în lectură fi nală Legea Bugetului de stat pen-tru anul 2013. Acesta prevede venituri în valoare de aproxi-mativ 23 de miliarde de lei și cheltuieli de aproape 24 de miliarde și un defi cit bugetar de aproximativ 900 de milioa-ne de lei. Se estimează o rată a infl aţiei de 5%. Bugetul are la bază o creștere economică de 5 la sută.

Din totalul cheltuielilor publice, 67,4% vor fi destinate domeniului so-cial.

Fondul de subvenţionare a produ-cătorilor agricoli va fi , ca și în 2012, de 400 de milioane de lei. Fondul rutier va dispune de peste un miliard de lei, iar Fondului naţional pentru dezvolta-re regională i-au fost alocate doar 191 de milioane de lei.

De suplimentări substanţiale vor benefi cia bugetele Consiliului Coor-donator al Audiovizualului, al Comisiei Electorale Centrale, Curţii Constituţio-nale, Biroului Naţional de Statistică, al Ministerului de Externe, dar și al Par-lamentului Republicii Moldova. De asemenea, a fost alocată suma de 20

de milioane de lei pentru construcţia Palatului Sportului.

Experţii au atenţionat că progno-za de creștere economică de 5% este una mult prea optimistă, pentru că, practic, nu se întrevăd sursele pentru o creștere atât de spectaculoasă. Ana-liști de la Expert-Grup atenţionau că, în cel mai bun caz, creșterea ar putea fi de 1 la sută. Și datele statistice arată

clar că economia este în descreștere. De asemenea, guvernatorul Băncii Na-ţionale afi rma recent că economia ar putea intra în stagnare.

Mai mult decât atât, chiar Ministerul Economiei a solicitat o revizuire a pro-gnozelor economice, după ce proiec-tul Bugetului fusese expediat deja în Parlament, „drept urmare a înrăutăţirii situaţiei macroeconomice în raport

cu prognoza precedentă”. Specialiștii ministerului afi rmau că, în 2013, creș-terea economică va fi mai mică decât cea indicată în proiectul Bugetului de Stat.

În pofi da tuturor avertismentelor, s-a insistat pe creșterea de 5%, deși chiar deputaţii AIE care au votat Legea Bugetului nu par prea convinși că acest obiectiv poate fi atins și nu exclud că vor fi necesare rectifi cări bugetare.

Spicherul Marian Lupu a opinat, imediat după aprobarea Bugetului, că ar putea fi vorba de un „proiect provi-zoriu”: „Corpul de deputaţi este con-știent că votul asupra acestui proiect este un vot, cel mai probabil, asupra unui proiect provizoriu. Nu excludem că sunt șanse la nivel de mobilizare a capacităţilor profesionale a fi scului”.

Liberalul Mihai Ghimpu a vorbit des-pre ceea ce-și dorește, nu despre ceea ce este: „Oare nu suntem noi pentru ca să avem o creștere economică? Toţi suntem pentru. Cine nu vrea ca viaţa lui să fi e mai bună? Și de fi ecare dată trăiești cu speranţa. Dar aici e speran-ţa, da în buget sunt cifre. Mă rog, se corectează și cifrele”.

Doar că nu întotdeauna ceea ce-ţi dorești, se și întâmplă. Și nu este sufi -cient să vrei o viaţă mai bună, pentru

a o avea în realitate. Dar, cu siguranţă, vor fi și dintre cei care vor resimţi aces-te îmbunătăţiri.

Mai multe organizaţii neguverna-mentale au acuzat lipsa de transparen-ţă din partea Guvernului în procesul de elaborare și adoptare a proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2013, ceea ce, în opinia lor, a afectat grav calitatea acestuia.

Joi, 8 noiembrie, Parlamentul a adoptat în lectură fi nală și Bugetul asigurărilor sociale de stat și cele de asistenţă medicală pentru anul 2013. Fondul asigurării obligatorii de asis-tenţă medicală va avea venituri de 4 miliarde 78 de milioane de lei, cheltu-ieli de 4 miliarde 178 de milioane de lei, cu un defi cit de 100 de milioane de lei.

Poliţa de asigurare medicală va cos-ta 3318 lei, cu 10 la sută mai mult de-cât anul acesta. Va fi păstrat sistemul de reduceri pentru agricultori și pen-tru persoanele care vor procura poliţa în prima jumătate a anului 2013.

Proiectul Bugetului asigurărilor so-ciale prevede venituri și cheltuieli de peste 10 miliarde de lei, defi citul fi ind de 80 de milioane.

Ioana FLOREA, FLUX

Deputaţii au trecut de la vorbe la pumniDe la vorbe la fap-

te. După altercaţiile verbale cu care ne-au obișnuit aleșii popo-rului, aceștia au ajuns să-și împartă deja și pumni. Joi, 8 noiem-brie, deputatul liberal-democrat Alexandru Cimbriciuc și comunis-tul Iurie Muntean s-au luat la bătaie, chiar în timpul ședinţei în plen a Parlamentului. Inci-dentul a pornit de la solicitarea deputatului comunist Zinaida Chistruga de a-l invita în Legislativ pe președintele Curţii de Conturi, Serafi m Ure-chean. Parlamentarul a vrut să afl e de ce cheltuielile pentru deplasările premierului peste hotare se acoperă din Bugetul de Stat.

În replică, liberal-democratul Valeriu Streleţ a decis să facă o glumă pe seama comuniștilor. “Cu titlul de glumă. Ar trebui să-l chemăm pe minis-trul Sănătăţii, inclusiv ca să facă o examinare unor reprezentanţi ai PCRM. Nu știu ce se întâmplă cu ei, că cer unele lucruri în condiţii absolut stupi-de. Orice deplasări de serviciu ale prim-ministrului sunt în interesul ţării”, a declarat Streleţ.

Se pare însă că gluma nu a fost pe placul deputaţilor din PCRM, care au decis să soluţioneze confl ictul prin aplicarea forţei fi zice. Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a încercat să calmeze spiritele. “Aici nu e ring de box”, a avertizat el.

Deputaţii care s-au luat la bătaie în Parlament și-au apărat colegii de partid. Cel puţin așa au declarat comunistul Iurie Muntean și liberal-de-mocratul Alexandru Cimbriciuc.

“A demonstrat încă o dată nivelul slab de cultură a comuniștilor. Eu l-am apărat pe Valeriu Streleţ, pentru a nu fi atacat de comuniști. Reid-man îl înjura pe domnul Streleţ cu limbaj necenzurat, iar eu i-am cerut să se dea într-o parte și să-i dea voie lui Valeriu Streleţ să vorbească. El nu m-a lovit, deoarece mă pot apăra foarte bine, m-a lovit în palmă”, a men-ţionat deputatul PLDM, Alexandru Cimbriciuc.

La rândul său, Iurie Muntean a afi rmat că și-a apărat și el colegul de par-tid, pe Oleg Reidman: “Domnul Cimbriciuc este deprins cu așa comporta-ment de prin anii 90, când a fost poliţist sau bandit. Dar acum e clar, e pur și simplu un bandit. La momentul respectiv, mi-am apărat colegii”.

Oleg Reidman a declarat că a rugat să îi fi e închis microfonul lui Streleţ: “M-am apropiat ca să-i spun că nu e de competenţa lui să decidă dacă ministrul Sănătăţii ar trebui să examineze deputaţii PCRM”.

Președintele fracţiunii PCRM, Maria Postoico, are o explicaţie pentru comportamentul deputatului Iurie Muntean: “Dacă stăteau la microfon ca să ia cuvântul, din ce considerente Cimbriciuc trebuia să-l îmbrânceas-că, să-l lovească? Lasă să se lămurească. S-au încălzit puţin, poate că și la minte se vor încălzi”.

Totodată, președintele fracţiunii PCRM susţine că Alexandru Cimbriciuc a fost cel care a început confl ictul: “Cimbriciuc primul a venit cu pumnii, el este deprins cu așa contingent, de aceea se comportă astfel”.

FLUX, după Publika TV

Deputatul liberal-democrat Iurie Chiorescu a minţit atunci când a negat că fratele său este au-toritate criminală. Eugen Chiorescu, în vârstă de 26 de ani, este după gratii deja de un an. A fost acuzat de săvârșirea mai multor infracţiuni, dar este condamnat la șase ani pentru escrocherie.

La nici 23 de ani, Eugen, fratele deputatului Iurie Chio-rescu, a reușit să câștige încrederea mai multor moldo-veni care vroiau să plece la muncă peste hotare. După ce le-a promis că îi va ajuta, a încasat de la ei 130 de mii de lei și a dispărut.

„Le promitea că o să fi e angajaţi peste hotarele Repu-blicii Moldova la serviciu, însă, în fi nal, nu s-a întreprins nicio acţiune. Dânsul nu avea o fi rmă care ar fi fost au-torizată pentru a se ocupa cu această activitate. Escro-cheria a fost comisă în privinţa a 14 persoane”, a declarat pentru Jurnal TV procurorul la Curtea de Apel Chișinău, Pavel Guţan

Astfel, în 2009, Judecătoria Botanica l-a condamnat la 9 ani de închisoare. Avocatul inculpatului a atacat sen-tinţa la Curtea de Apel, reușind reducerea termenului de detenţie cu trei ani. Astfel, în 2011, Eugen Chiorescu a ajuns după gratii. Nemulţumiţi, procurorii au atacat de-cizia la Curtea Supremă de Justiţie, însă magistraţii au respins recursul.

Departamentul Instituţii Penitenciare nu a putut pre-ciza unde anume este ţinut după gratii Eugen Chiorescu. Cert este că recent, escrocul a fost mutat din penitencia-rul nr. 13 din capitală. Până la condamnarea fratelui său, deputatul PLDM, Iurie Chiorescu, și colegul de fracţiune Lilian Zaporojan au solicitat procurorilor să-l cerceteze în stare de libertate, dar fără succes. Zaporojan recu-noaște că este prieten cu fraţii Chiorescu.

Fratele deputatului PLDM a ajuns în vizorul poliţiei la

doar 21 de ani. În 2007 a fost sancţionat pentru punerea în circulaţie a cinci mii de dolari falși.

„Fiind audiat în ședinţa de judecată, inculpatul Chio-rescu Eugen a indicat că recunoaște integral vina în co-miterea infracţiunii și a declarat că de la niște persoane puţin cunoscute din Transnistria a primit 5000 de dolari falși, în bancnote a câte 100 de dolari, pe care le-a pro-pus unei persoane la fel puţin cunoscute”, se arată în Do-sarul lui Chiorescu.

Atunci, Eugen Chiorescu a scăpat cu o amendă. Preci-zăm că săptămâna trecută, comunistul Artur Reșetnicov a vorbit în plenul Parlamentului despre dosarul frate-lui deputatului PLDM. Atunci, liberal-democratul Iurie Chiorescu a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a negat acuzaţiile.

Pe lângă faptul că a încercat să ascundă trecutul frate-lui său, liberal-democratul trebuie să lupte și pentru pro-pria imagine, șifonată de doi ani. În decembrie 2010, Iu-rie Chiorescu, ajutat de președintele raionului Sângerei,

l-a bătut cu picioarele pe consilierul local Ion Roșca. Instanţa din Sângerei i-a sancţionat contravenţional, deci-zie atacată ulterior de bătăuși la Cur-tea de Apel Bălţi. Dosarul a fost purtat prin instanţe mai bine de un an, timp în care parlamentarul presa victima prin intermediul persoanelor apropi-ate. Într-un fi nal, Ion Roșca a cedat.

Ofi ţerul de presă al fracţiunii PLDM ne-a spus că de trei zile, deputatul Iurie Chiorescu este într-o deplasare de serviciu în Croaţia și nu poate fi contactat telefonic. Acum nu ne ră-mâne decât să așteptăm că după ce va reveni în ţară, parlamentarul va fi dispus să vorbească despre dosarele familiei.

Sursa: jurnal.md

Creşterea economică, între dorinţă şi realitateCreşterea economică, între dorinţă şi realitate

Fratele deputatului PLDM, Chiorescu, condamnat la închisoare

Premierul Vladimir Filat la botezul fi icei Premierul Vladimir Filat la botezul fi icei deputatului PLDM, Iurie Chiorescudeputatului PLDM, Iurie Chiorescu

9 NOIEMBRIE 2012 44F L U XF L U X Investiga\ii

Operaţiunea „sechestrarea”În perioada anilor 1990-2000,

sistemul judiciar a fost dependent de putere, dar această dependenţă avea un caracter interpersonal. La acel moment, încă nu exista un sis-tem bazat pe ierarhia judecătorilor, în care procesul să fi e controlat pe verticală.

În anii 2001-2002, apoi în 2007, PCRM face o „revizuire” a corpului judiciar, numind persoane loiale în funcţii cheie din sistem. Folosind apropierea de PCRM, domnul păpu-șar deja în 2005-2007 reușește să și-i supună pe mulţi dintre judecători și reprezentanţi ai structurilor de for-ţă.

Odată venită la putere, AIE avea nevoie de „garanţii”. Iată de ce, sub pretextul luptei cu „judecătorii co-rupţi”, s-a purces la demiterea jude-cătorilor inacceptabili și înlocuirea lor cu persoane loiale noii guvernări. Practic, am scăpat de dracu’ și am dat de tat-su’, sistemul corupt rămâ-nând intact. În 2009-2011, ca urma-re a unei „operaţiuni speciale”, bine regizate, și-au pierdut funcţiile:

- Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu (loial preșe-dintelui Voronin, dar care a încer-cat să „fl irteze” cu Vladimir Plahot-niuc). La ședinţa judecătorilor din 13 septembrie 2010, Ion Muruianu a declarat că presa încearcă să dis-crediteze Justiţia. „Mass-media, care fi ind prin defi niţie dulăii de gardă ai societăţii, se transformă uneori, să-mi fi e scuzată expresia, în câini turbaţi, care devin periculoși pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc”, a spus Ion Muruianu. Imediat a fost organizată o avalanșă de „adresări” și „declaraţii” semnate de jurnaliști notorii, oameni de artă, adică de „societatea indignată” care a cerut „capul lui Muruianu”. Pe 7 februarie 2012, Mihai Poalelungi îl substituie pe Muruianu.

- Președintele Curţii Constituţio-nale, Dumitru Pulbere (este demis în septembrie 2011, sub pretextul că a făcut „declaraţii politice”). Este substituit de Alexandru Tănase. Du-mitru Pulbere a fost președinte al CC începând cu luna martie 2007 și a fost reales în anul 2010.

- În anul 2010, Nicolae Timofti devine președinte al Consiliului Su-perior al Magistraturii. Începând cu luna iulie 2012 – președinte interi-mar, apoi și președinte al CSM este Nichifor Corochii.

- Președintele Curţii de Apel Chi-șinău, Anatol Doga, a fost destituit din funcţie sub pretextul că nu și-a declarat toate veniturile. În locul lui, în iulie 2012, a fost numit Ion Pleș-ca, ex-deputat din partea AMN.

- La sfârșitul anului 2011 - mijlo-

cul anului 2012, au fost lichidate ju-decătoriile economice. Președinte-le Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco, și-a dat demisia.

- Procurorul general Valeriu Gur-bulea a fost numit în funcţie prin decizia Parlamentului pe 8 februarie 2007. În anul 2009, procuror gene-ral devine Valeriu Zubco, care este promovat de Partidul Democrat și e o persoană apropiată lui V. Pla-hotniuc.

- În 2009 este demis șeful CCCEC, Valentin Mejinschi. Fotoliul, care, după algoritm, revine PD-ului, a fost oferit lui Viorel Chetraru. Mejinschi a fost desemnat în funcţia de director al CCCEC în 2004, prin Hotărârea Gu-vernului, funcţie pe care a deţinut-o până în martie 2008, când a intrat în Guvernul Greceanîi în calitate de ministru de Interne. Cert este că ac-tualmente domnul Mejinschi este șeful unei instituţii private de pază și protecţie, controlată de președin-tele democraţilor.

În luna mai 2010, prin decretul lui Marian Lupu, este format Con-siliul pentru reforma Justiţiei, 70 la sută din componenţa Consiliului era controlată de păpușar.

De facto, Alianţa a „croit” sistemul judiciar după bunul său plac. Însă, dacă e să fi m obiectivi până la capăt, sistemul judiciar este dependent cel mai mult de domnul păpușar.

Mai târziu s-a afl at că în Acordul AIE era prevăzută și partajarea con-form algoritmului a Curţii Supreme de Justiţie. Respectiv, toate discu-ţiile despre necesitatea „reformării sistemului de justiţie”, numirea în funcţii a oamenilor noi, cu mentali-tate nouă, nu este decât un paravan pentru acoperirea intereselor AIE de a-și subordona sistemul judiciar.

Revenind la acuzaţiile aduse de unii politicieni și bloggeri privind dependenţa unor judecători de V. Plahotniuc, putem aduce câteva ar-gumente care, cel puţin, ne permit să punem în discuţie subiectul:

1) Nicolae Timofti, președintele CSM în 2010-2012 (acum președin-tele ţării):

- fi ul președintelui, Nicu Timofti, este angajat la televiziunea „Prime” (proprietatea lui Vladimir Plahot-niuc);

- după alegerea în funcţia de pre-ședinte, cumnatul lui Nicolae Timof-ti, Alexei Postolachi, este ales preșe-dinte al raionului Florești din partea Partidului Democrat din Moldova;

- pe 13 septembrie, președintele îl decorează cu „Ordinul Republicii” (cea mai înaltă distincţie de stat) pe Emil Childescu, socrul lui Vladimir Plahotniuc;

- la începutul lunii august 2012, domnul Timofti aprobă prin decret noua componenţă a Consiliului pentru reforma Justiţiei și reconfi r-

mă rolul lui Vlad Plahotniuc în ca-drul acestei structuri, asta în pofi da faptului că ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a solicitat, în repetate rânduri, ca Plahotniuc să fi e exclus din com-ponenţa Consiliului;

- a recunoscut că omenește l-a ier-tat pe Aurel Colenco (conform unor surse, persoană apropiată oligarhu-lui Plahotniuc) pentru acţiunile lui ilegale. Totodată, a fost învinuit că a reacţionat foarte lent în cazul ata-curilor raider. CSM, timp îndelungat, nu a reușit să se întrunească pentru a lua atitudine faţă de judecătorii implicaţi în atacurile raider (de care Plahotniuc este bănuit că le-ar fi or-chestrat – nota FLUX).

2) Ion Pleșca, președintele Cur-ţii de Apel Chișinău. În septembrie 2012, ziarul „Adevărul” scria că Ion Pleșca are datorii creditare de 17 milioane lei la două bănci comerci-ale. 12 milioane de lei sunt datorii la „Moldindcombank”, la care acţio-narul principal este multimilionarul Veaceslav Platon, alte 5 milioane sunt luate de la „Victoriabank”, care aparţine lui Vlad Plahotniuc. Toate creditele sunt gajate cu un singur apartament de 78 metri pătraţi, fără ca să fi e indicat comisionul. Potrivit ziarului, această situaţie sugerează ideea că împrumuturile au fost pla-ta pentru anumite servicii. Se poate lesne de presupus despre ce gen de servicii este vorba.

3) Valeriu Zubco, procurorul ge-neral, promovat în funcţie de PDM, este o persoană apropiată păpușa-rului.

4) Viorel Chetraru, șeful Centrului Naţional Anticorupţie, a recunoscut că este promovat de Partidul Demo-crat.

5) Alexandru Tănase, președinte-le Curţii Constituţionale. Potrivit lui Sergiu Mocanu, este omul păpușa-rului. Această idee este susţinută și de cunoscutul bloger Alex Cozer, de ziarele „Moldova Suverană” și „Flux”. Chiar și liderii AIE (Vladimir Filat și Marian Lupu) au recunoscut că unele decizii ale Curţii Constituţionale au fost „cumpărate”. Înainte de demisia lui Tănase din funcţia de ministru al Justiţiei, editorialistul politic al zia-rului ”Flux”, Sergiu Praporșcic, afi r-ma că Tănase va pleca din PLDM și că acesta colaborează cu Plahotniuc. Mai târziu, Sergiu Praporșcic scria: „faptul că Plahotniuc i-a asigurat lui Tănase mandatul de președinte al CC este un lucru atât de evident și unanim recunoscut, încât enunţarea lui nici nu mai prezintă o noutate, ci deja o banalitate ordinară”. Publicis-tul Emil Constantiniu la fel afi rmă că, după ce Plahotniuc și-a promovat oamenii săi în Procuratură și Curtea de Apel, nu-i mai rămânea decât să-l împingă pe Alexandru Tănase la funcţia de președinte al Curţii Con-stituţionale. Printre altele, cel mai bun prieten al lui Tănase, Vitalie Na-gacevschi, la fel a părăsit PLDM-ul și s-a făcut avocatul lui Plahotniuc.

6. Mihai Poalelungi (președinte-le Curţii Supreme de Justiţie). Pu-blicistul Emil Constantiniu afi rmă că Mihai Poalelungi este prietenul lui Alexandru Tănase. Începând cu anul 2008, acesta a fost judecător la CEDO cu un salariu de 19 000 de euro lunar. De ce a acceptat atât de ușor să schimbe statutul și imunita-tea unui judecător european? Oare chiar doar pentru a intra în cohorta

”Zubco-Pleșca-Tănase”, se întreabă autorul? Unele surse bine informa-te afi rmă că o perioadă îndelungată de timp, Poalelungi l-a consultat pe Vladimir Plahotniuc.

Cumetrismul în JustiţieUnul dintre mecanismele fi ne de

subjugare a puterii judecătorești în Republica Moldova este cumetris-mul și relaţiile de tip clientelar. Ast-fel, cumetrismul, ca element funda-mental al „capitalismului cumetrilor” sau „crony capitalism”, reprezintă un fl agel social ce compromite moder-nizarea ţării.

Vom numi aici doar câteva cone-xiuni de tip clientelar și de rubede-nie pe care le aducem ca probe în instanţă, că sistemul judecătoresc este „acaparat”, deci, dependent de putere.

- Viorel Chetraru, director CCCEC (acum CNA – nota FLUX). Tatăl său este Anatol Chetraru, consilier raio-nal Hâncești, membru al Consiliului Politic Executiv al PDM;

- Procurorul Chișinăului, Ion Dia-cov, este fratele lui Dumitru Diacov (președinte de onoare al PDM);

- Procurorul general Valeriu Zubco este căsătorit cu sora lui Ghenadi Sa-jin, administratorul fi rmei lui Plahot-niuc „Finpar Invest”;

- Președintele CSJ, Mihai Poale-lungi, este nașul lui Oleg Melniciuc, vicepreședinte la Judecătoria secto-rului Râșcani (apropo, examinează dosarele contra lui Sergiu Mocanu);

- Domnica Manole, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău, este verișoară cu Dumitru Diacov. Tot ea judecă cazul NIT;

- Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la sectorul Râșcani, este cumnat cu Vladimir Plahotniuc;

- Ion Ţurcanu, președinte al Ju-decătoriei Centru, fi n de cununie al Liubei Brânză, soţia lui Sergiu Brân-ză, membru al Colegiului de califi ca-re a judecătorilor;

- Ion Druţă, președintele Judecă-toriei Botanica, este cuscru cu Mihail Ciugureanu, arhicunoscutul ex-pre-ședinte al Curţii de Apel Chișinău pe timpul guvernării PCRM.

Cum instanţele servesc oligarhiiAtunci când Viorel și Victor Ţopa

l-au acuzat pe Vladimir Plahotniuc

AIE şi mafi otizarea JustiţieiAIE şi mafi otizarea JustiţieiÎn perioada 2011-2012, am asistat la câteva ten-tative ale opoziţiei și ale cetăţenilor de a se adresa în instanţa de judecată privind contestarea unor decizii controversate ale puterii. De fapt, rezultatul acestor eforturi era cu-noscut din start.

9 NOIEMBRIE 2012 55 F L U XF L U XInvestiga\ii

Să fi u sincer, când am afl at despre ini-ţiativa care prevede decriminalizarea contrabandei N-AM CREZUT! N-am crezut că, într-un stat afectat grav de acest fl agel, care-i macină economia și imaginea în exterior, este posibil așa ceva. Mâinile-n cap mi le-am pus doar când am văzut proiectul pus pe hârtie, ba chiar și fi ind însoţit de o notă informativă semnată de Tudor… Bandiţchi. Ca să vezi, acest proiect de lege mai poate fi și… explicat!

Iniţial știrea mi s-a părut neverosimilă, ba chiar imposibilă și am crezut că e vorba de o „pușcă” cu… conţinut de PR negru pe domeniul care este cel mai vulnerabil pentru actualul pre-mier de la Chișinău. Și dacă totuși „imposibilul e posibil” la Chișinău, proiectul de lege, care în versiunea Cancelariei de Stat, cică, se referă la „optimizarea sistemului de sancţionare pentru fraude vamale”, a „șuierat” prin ședinţa Guver-nului din 10 octombrie, miniștrii ridicând mâi-nile „ca oile”, fără nici o obiecţie sau cel puţin… behăitură…

Nu știu dacă faptul că megaproiectul s-a îm-potmolit săptămâna trecută în Comisia Econo-mie, buget și fi nanţe a Parlamentului ne oferă sufi ciente motive să fi m liniștiţi. După blocarea proiectului de către deputaţii PL, PLDM-iștii au blocat imediat, în Comisia juridică, un alt pro-iect de lege al „colegilor de alianţă”, a celor din PDM. Respectiv, după cum ne-au obișnuit deja în situaţii de „blocaj”, cei din AIE, probabil, discu-tă acum despre „principii și valori”, adică nego-ciază, de fapt, interese și… pârghii. Cumva а la Freud a confi rmat aceste negocieri și deputatul Guma, care a menţionat în cadrul dezbaterilor din Comisia economică că, „chiar dacă o să zică Partidul Democrat să susţin acest proiect, eu nu o să susţin până când nu văd (ATENŢIE!!!) acel proiect de lege pus pe rol, care nu este mai puţin important (referindu-se, probabil, la proiectul democraţilor, blocat de liberal-democraţi).

Vă propun totuși să încercăm, împreună cu Tudor Baliţchi, să găsim explicaţii pentru aceas-tă disperare, cu care Guvernul și generalul Ban-diţchi, în particular, și PLDM-ul, și deputatul Io-niţă, în general, promovează acest proiect.

După cum a observat și Ion Dron într-una din emisiunile de la unul din posturile TV private de la Chișinău, este foarte puţin probabil ca aceas-tă iniţiativă să le aparţină, de fapt, lui Baliţchi și Ioniţă, proiectul fi indu-le „pus pe masă” de către șeful lor de partid. De ce oare premierul uită și de criză economică, și de integrare europeană, și de problema transnistreană și iată preferă să se ocupe în regim de URGENŢĂ de acest proiect care prevede excluderea din Codul Penal a com-ponenţei de infracţiune de contrabandă, astfel încât această infracţiune să fi e pasibilă în Mol-dova doar de răspundere… administrativă?!!

Și… staţi, nu vă grăbiţi să vă șocaţi, că nu e tot! Autorii proiectului ard de nerăbdare și să coboare termenul de prescripţie aplicat la tra-gerea la răspundere legală a delincvenţilor va-mali de la 15-20 de ani, cum e în prezent, sub un plafon de… (ATENŢIE!!!) 4 ani, adică exact cât durează… un CICLU ELECTORAL! Deci, simplu vorbind, esenţa proiectului constă în faptul că se vrea ca în Moldova să poţi face contrabandă cu un TIR plin de ţigări (ca în cazul de răsunet din 4 martie 2010) și pentru asta să primești… o banală amendă și… aia dacă ţi se incriminează atâta timp cât… tot tu ești la guvernare! Îndrăz-neţ, nu?! Chiar tupeist și obraznic! Și avem tot dreptul moral să formulăm această concluzie.

Foarte straniu pentru exponentul unei alianţe de guvernare proclamată a fi și „pentru integra-re europeană”, în nota explicativă a lui Baliţchi se face trimitere la practica… Ucrainei (!!!), care ar fi aprobat aceleași amendamente legislative, fi ind aplicate (din nou ATENŢIE!!!) începând cu 1 iunie 2012, adică chiar în pragul alegerilor în Rada Supremă de la Kiev. Observ în aceste legă-turi cu practica Ucrainei, cel puţin, două ches-tiuni șubrede în motivarea proiectului. Primo,

cariera Iuliei Timoșenko, care iată că a evoluat în doar câţiva ani de la premier la… deţinut, cu ar-ticole grele din Codul Penal în background. Sunt sigur că distanţa dintre Kiev și Chișinău nu este atât de mare ca soarta ex-omologului său să nu-i dea de gândit lui Filat și ca el să nu-și pună între-barea: „Quo vadis?”. Dacă vă pare puţin proba-bil, vă propun să vă amintiţi și de cele relatate anul trecut de procurorul general în timpul au-dierilor din plenul Parlamentului. Ei, acum ipo-teza se conturează mai bine, nu?! Nu vrea oare cel „supranumit” de unii bloggeri „Vova Chiștoc” să iasă de sub „șah” continuu, pus pe „rege” de Procuratură?!

Și secundo, relaţia personală de prietenie strânsă între generalul Vămii moldovenești, Baliţchi, și generalul Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Igor Kaletnik. Se spune că recent acesta chiar ar fi primit un cadou din partea lui Bandiţchi două arme de foc, trecute ilegal pes-te frontiera de stat. Să fi e oare aceste manevre prin care Kaletnik și-a asigurat „fundul” înainte de alegerile din Ucraina, care, iată, cel mai pro-babil, l-au și detronat de la conducerea Vămii ucrainene, un transfer de know-how către prie-tenul său, destinat să-i asigure lui și șefului său de partid… siguranţa personală și libertatea? Nu e de exclus!

Poate chiar vă pare straniu, dar observaţi că în toate cele 4 pagini pe care este redactată nota lui Baliţchi nici vorbă de experienţă sau normă europeană, sau, cel puţin, una aplicată even-tual în vreun stat asociat cu UE?! Chiar a ajuns Ucraina, cu tot respectul pentru vecini, să fi e etalon și exemplu pentru un stat care vrea să se integreze în UE? Mai mult decât atât, am scoto-cit prin practica ţărilor europene și chiar n-am găsit niciun stat care n-ar conţine pedeapsă pe-nală pentru contrabandă. Am avut și schimburi de păreri cu experţi EUBAM și ai altor instituţii occidentale, care, în mare parte, au afl at în pre-mieră de la mine despre proiect, „căzându-le mandibula”. În toate statele europene, legislaţia este una deosebit de dură în privinţa infracţiu-nilor care atentează la securitatea economică, în unele existând chiar și o derogare de la princi-piul universal acceptat, aplicându-se prezumţia vinovăţiei pentru infracţiunea de contrabandă, confi scarea mărfurilor și a mijloacelor de trans-port fi ind dispusă chiar de organul constatator, fără ca să fi e așteptată sentinţa instanţei de ju-decată.

Deci, care poate fi motivaţia unui guvernant cu scaun la cap, a unui stat în care nu mai pu-ţin de 40% din totalul mărfurilor care ajung pe piaţa internă sunt de contrabandă să motiveze un asemenea proiect?! Și asta într-o contradic-ţie directă cu practica și normele europene, ata-șamentul pentru care este atât de tare ţipat la Chișinău?! Cum se poate în asemenea condiţii să renunţi la măsuri cu… caracter penal și să tra-tezi exclusiv contravenţional, adică prin simplă amendă, schemele de contrabandă, care includ

elemente de crimă organizată tutelate de func-ţionari publici de rang înalt?! Cum să tratezi cu o banală amendă contrabanda, care reprezintă una dintre cele mai complexe componenţe de infracţiune, cu un grad sporit de pericol social și care implică, de fapt, un cumul de infracţiuni: corupţie, uz de fals, trecerea ilicită a frontierei? Eu nu văd decât un singur răspuns la aceste în-trebări: interes personal și de grup!

Nu, scopul adevărat al acestui proiect NU este și nici NU POATE FI cel „behăit” de „oile” cărora li s-a pus pe masă proiectul: fi xarea amenzii pen-tru contravenţii de contrabandă în cuantum de 100% din valoarea mărfi i, or, și acum amenda prevăzută pentru asemenea contravenţii este de la 40 până la 100% din valoarea mărfi i tra-fi cate! Deci, cine și ce împiedică Vama, care tot de către autorii proiectului este administrată, să aplice cuantumul maxim prevăzut al amenzii, de 100%? Oile, de obicei, nu-și motivează behă-iturile, tot așa cum nu poţi explica, dacă tot vrei să mărești amenda pentru o infracţiune, de ce nu combini aplicarea sancţiunii penale cu majo-rarea amenzii, dar, mai ales, de ce să micșorezi termenul de prescripţie pentru aceste infracţi-uni? Nu mai căutaţi răspunsuri, or, acestea deja au fost întrebări retorice, prieteni!

Bandiţchi se laudă pe culoarele din Columna, 30, că proiectul VA FI aprobat până la sfârșitul actualei sesiuni a Parlamentului. Totuși, mi-ar place să cred că la baza blocării proiectului de către deputaţii liberali au stat, cel puţin, câteva din raţionamentele abordate în acest articol. De asemenea, sper că ecuaţia „blocajului” la promo-varea acestui proiect nu va fi și de această dată rezolvată prin intermediul unor târguri, șantaj și… în termeni economici – clearinguri. În cadrul unei emisiuni de la unul din posturile private de televiziune, Igor Dodon a promis întregii ţări că nu va susţine proiectul năstrușnic al liberal-de-mocraţilor. În această situaţie, tare sper să nu ajungă unii deputaţi democraţi să se alăture ce-lor din PLDM în a pune presiune asupra liberali-lor, pentru a obţine pe principii de reciprocitate promovarea propriului proiect! Nu de alta, dar dacă AIE o ţine tot așa, degrabă rămânem doar cu două articole în Codul Penal: trădarea de Pa-trie și… dezertarea…

Nu că aș avea ceva cu problemele de imagi-ne și siguranţă personală a politicienilor de la Chișinău. Mă interesează în calitate de cetăţean imaginea acestei ţări, altădată asociată cu barza, strugurele de poamă și hărnicia, ajunsă în ulti-mul timp să fi e văzută pe plan internaţional ca un gen de Columbie a Europei… Se merită oare în situaţia asta să mai aruncăm gaz pe foc cu acest proiect scandalos și să ne compromitem defi nitiv nu doar securitatea economică, dar și imaginea? Astfel încât nu că la Bruxelles, dar nici măcar la Minsk să nu mai fi m luaţi în serios? Pen-tru ce? Sau mai bine zis pentru… cine?

Veaceslav BALACCISursa: vox.publika.md

că ar sta în spatele atacurilor raider, sistemul s-a autosesizat imediat. Vio-rel Ţopa a fost condamnat la 8 ani, iar Victor Ţopa – la 10 ani de privaţiune de libertate (termenul ultimului a fost micșorat până la 7 ani). Nimeni așa și nu a fost pedepsit la modul serios pentru atacurile raider. Posibil, pre-judiciul de 100 de milioane de euro este o nimica toată. Și aceasta se în-tâmplă în condiţiile în care principalul suspect este cunoscut. Instanţa de la Londra a indicat cert asupra lui.

Totodată, multe alte cazuri de rezo-nanţă s-au pierdut în neant. Nu a fost nimeni penalizat pentru armamentul vândut Armeniei, pentru promovarea intereselor cazinourilor (prejudiciu de 6 milioane). La fel, nimeni nu a fost sancţionat pentru faptul că Iranul ar fi transferat sub pavilion moldovenesc, cel puţin, opt nave pentru a evita sancţiunile internaţionale care i-au fost impuse din cauza programului nuclear iranian. Or, Ministerul Trans-porturilor a încasat ofi cial un milion de lei. Asta ofi cial. Dar neofi cial?

Adresarea către Procuratură înain-tată de Marcel Darie în 2011 privind tenderul dubios cu participarea fi r-mei „Parstar” (patronată de Ghimpu) a fost dată uitării. Cifrele care fi gurea-ză în acest caz sunt demne de atenţie – 260 de milioane de lei. Ancheta eve-nimentelor din 7 aprilie s-a blocat, iar AIE refuză să organizeze audieri par-lamentare pe acest subiect. Cazurile cu Nichifor, mâna dreaptă a păpușa-rului, sfi dează absurdul. La 15 octom-brie afl ăm încă o „noutate”: insulele din parcul „La izvor”, cu o suprafaţă de 1,5 ha, vor fi atribuite restaurantului care se afl ă pe mal. O decizie defi niti-vă și irevocabilă a fost luată de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), unde șef e Mihai Poalelungi.

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, care a declarat anterior că anume pă-pușarul ar avea interese să obţină cele două insule, susţine aceeași părere. Amintim că în anul 2008, în urma unei hotărâri de guvern, restaurantul „La Izvor” a ajuns în proprietatea lui Pla-hotniuc, iar terenul adiacent de peste un hectar a fost obţinut prin interme-diul unui atac raider cu participarea judecătorului Grigore Zubati de la Curtea de Apel Chișinău. Apropo, pe 2 noiembrie, CSJ i-a retras în mod abu-ziv mandatul deputatului din Aduna-rea Populară a Găgăuziei, Victor Pe-trioglo, membru al „Găgăuziei Unite” a lui Mihail Formuzal. În consecinţă, păpușarul a obţinut majoritatea, pro-movându-l la funcţia de spicher pe oligarhul Dmitri Constantinov. Depu-taţii din „Găgăuzia Unită”, în semn de protest, au boicotat alegerile. Deci, Justiţia e utilizată deja în luptele poli-tice, în lupta pentru controlul primări-ilor, a legislativelor locale etc.

Concluzia e simplă: sistemul s-a ma-fi otizat defi nitiv, lucru confi rmat și de revista geopolitică italiană Lime, care numește Moldova ca fi ind stat mafi -ot.

Poveste de succes, nu-i așa?

Bogdan ŢÂRDEA

P.S. Și totuși, sunt și unele semnale pozitive. S-au produs unele reforme la CCCEC, au fost lichidate judecă-toriile economice, a fost adoptată concepţia privind reforma Justiţiei, se prevede lipsirea procurorului general de împuternicirile exagerate pe care le deţine la moment. Ministrul Justiţi-ei, Oleg Efrim, a venit cu propuneri de restructurare a corpului judecătoresc. UE cere reforme reale, nu mimate.

Poate, mai sunt șanse, mai știi.

B. Ţ.

Sursa: bogdantsirdea.eu

Decriminalizarea contrabandei: Filat vrea de la AIE garanţii de securitate personală?!

9 NOIEMBRIE 2012 66F L U XF L U X Alarmant

Pe data de 2 noiembrie curent, Curtea Supremă de Justiţie a emis o recomandare în acest sens în adresa tuturor judecătoriilor din ţară, având la bază o decizie a Curţii de Apel Chișinău din luna mai 2012, care permite persoanelor transgen (care se cred altceva decât i-a făcut Dum-nezeu – n.n.) schimbarea actelor de identitate în conformitate cu sexul dorit (femeie sau bărbat). Respecti-va decizie a fost una irevocabilă și a fost luată în cadrul unui proces iniţi-at de Centrul de Informaţii „Gender Doc-M” (asociaţia care promovează drepturile homosexualilor și lesbie-nelor – n.n.).

Gender Doc-M a apreciat atunci această hotărâre a Curţii de Apel ca fi ind o „victorie strategică grandioa-să”, menţionând că „de azi înainte, Ofi ciul Stării Civile nu este în drept să refuze oricărei persoane trans-sexuale modifi carea și rectifi carea actului de stare civilă, și anume a certifi catului de naștere cu schimba-rea sexului existent în cel dorit”. Re-prezentanţii Centrului Ortodox de Sociologie „Aletheia” consideră însă că bucuria celor de la LGBT este le-gată și de posibilitatea indirectă de a realiza „căsătorii” între homosexu-ali, dacă unul din membrii cuplului „gay” va apărea în acte ca „femeie”, fără să fi e, de fapt.

Potrivit președintelui Curţii Su-preme de Justiţie, Mihai Poalelungi, până acum cel puţin 30 de cetăţeni din Republica Moldova au solicitat în instanţele din Chișinău schim-barea sexului în actele de stare civilă. În acest context, CSJ le-a re-comandat judecătorilor din ţară să permită schimbarea sexului în acte pentru a fi asigurată „echitate în justiţie”. Instanţa Supremă atenţio-nează că, în caz contrar, Republica Moldova ar putea fi condamnată la CEDO pentru încălcarea dreptului la viaţă privată. Este de menţionat faptul că o lege din 2001 obligă au-torităţile să modifi ce sexul în actele de identitate. Aceste prevederi nu

au fost însă aplicate până acum, pe motiv că nu era clar ce acte trebuie să prezinte solicitantul. Până acum, 6 moldoveni au obţinut modifi -carea sexului în acte, în baza unor decizii ale instanţelor de peste ho-tare. La sfârșitul lunii mai, Curtea de Apel Chișinău a obligat autorităţile să indice sexul feminin în actele a doi bărbaţi.

Schimbarea sexului în actele de identitate este ilegală, consideră experţiiDupă pronunţarea deciziei în ca-

uză, Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia” a efectuat un studiu ju-ridic al cazului, ajungând astfel la concluzia că judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău, reprezentanţii Mi-nisterului Sănătăţii, dar și reprezen-tanţii Ofi ciului Stării Civile au admis erori de interpretare a legislaţiei, confundând anumite noţiuni de or-din juridic, ceea ce face ca decizia instanţei privind schimbarea sexului în actele de identitate să fi e una ne-fondată și ilegală.

Autorii studiului menţionează faptul că, în lipsa hotărârii propriu-zise a Curţii de Apel, pe care LGBT a evitat s-o facă publică, este difi cil de înţeles care au fost argumentele și temeiul legal de a emite o astfel de hotărâre judiciară. În același timp, ei presupun că „omisiunea” celor de la LGBT de a face publică hotărârea Curţii de Apel, dar și Hotărârea Ju-decătoriei Buiucani din 9 februarie 2012, este una conștientă și intenţi-onată.

„O examinare obiectivă a aces-tor hotărâri judecătorești ar fi scos la iveală lipsa temeiului legal de a permite transsexualilor schimbarea înscrierilor privind sexul în actele de identitate. Însă, chiar în lipsa acestor hotărâri vom dovedi, în cele ce ur-mează, că hotărârea Curţii de Apel este greșită și lipsită de suport legal,

și că autorităţile publice implicate (Ministerul Sănătăţii, Ofi ciul Stării Civile și Curtea de Apel) nu au în-treprins toate activităţile necesare pentru a nu admite emiterea unei hotărâri judecătorești ilegale”, men-ţionează autorii studiului. Prezen-tăm, în continuare concluziile la care au ajuns reprezentanţii Centrului Ortodox de Sociologie „Aletheia”.

Argumentele transsexualilorComunicatul de presă al LGBT

conţine câteva menţiuni importan-te, care ne permit să facem unele constatări în privinţa argumentelor invocate de reclamanţi (persoane transsexuale) în instanţa de judeca-

tă. Astfel, comunicatul de presă al LGBT menţionează următoarele:

1. corecţia sexului în acte este po-sibilă în baza diagnosticului „trans-sexualism (formă nucleară)”, eliberat după o examinare psihiatrică pro-fundă și detaliată fără necesitatea intervenţiilor chirurgicale;

2. argumentul avocatei în timpul ședinţei la Curtea de Apel a fost ur-mătorul: „Intervenţia chirurgicală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen și, după cum confi r-mă și Ministerul Sănătăţii, e vorba de o procedură costisitoare, necesitând o perioadă îndelungată de reabilita-re. Plus de asta, nu toate tipurile de operaţii chirurgicale sunt accesibile pe teritoriul Republicii Moldova”.

Din aceste menţiuni ale comunica-tului de presă constatăm că persoa-nele transsexuale nu și-au schimbat sexul biologic, ele rămânând de ace-lași sex cum au fost dintotdeauna, ci doar au prezentat rezultatele unor

examinări psihiatrice. Este de presu-pus, că aceste examinări psihiatrice ar confi rma, că persoanele în cauză (reclamaţii) suferă de transsexualism de formă nucleară, ceea ce înseam-nă că aceste persoane, deși biologic sunt de un anumit sex (bărbat sau femeie), doresc să fi e și se identifi că ca fi ind de sex opus. De remarcat că conform clasifi cărilor medicale, for-ma nucleară este cea mai gravă for-mă de transsexualism, iar persoana afectată de forma nucleară dorește obsesiv și face totul posibil ca să-și schimbe sexul. În favoarea acestei poziţii este și menţiunea că în situ-aţia examinată nu au avut loc inter-venţii chirurgicale de schimbare a sexului.

Un alt considerent pe care îl de-ducem din comunicatul de presă se referă la Ministerul Sănătăţii, care ar fi confi rmat că „intervenţia chirurgi-cală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen”. Elementul cruci-al al opiniei expuse de Ministerul Să-nătăţii ţine de fenomenul de „gen”, la care vom reveni în continuare. La moment este sufi cient să constatăm că în opinia Ministerului Sănătăţii, intervenţia chirurgicală nu este obli-gatorie (este opţională) la schimba-rea genului.

Temei legal de modifi care a sexului în actele civileLegislaţia moldovenească admite

posibilitatea schimbării sexului în actele de stare civilă. În această pri-vinţă, art. 66 (2) c) din Legea privind actele de stare civilă prevede că Ofi -ciul Stării Civile poate modifi ca actul de stare civilă (în privinţa sexului), în cazul în care solicitantul prezintă un act ofi cial cu privire la schimbarea sexului său.

Observăm că temeiul legal în baza căruia se vor modifi ca actele de stare civilă este un act ofi cial cu privire la schimbarea sexului. Din

comunicatul de presă al LGBT se constată că în instanţa de judecată a fost prezentată o examinare psihi-atrică care confi rmă că persoanele în cauză sunt afectate de transse-xualism de formă nucleară. Este evi-dent că examinarea psihiatrică nu este un act cu privire la schimbarea sexului. Mai mult chiar, examinarea psihiatrică nu putea să confi rme schimbarea sexului, dat fi ind că o astfel de schimbare a sexului nu a fost efectuată în privinţa persoane-lor transsexuale în cauză. Respectiv, documentul prezentat în instanţă (examinarea psihiatrică) nu trebuia luat în consideraţie de instanţa de judecată și nu putea fi considerat ca temei de modifi care a sexului în actele civile.

Să revenim aici la opinia Ministeru-lui Sănătăţii, care, dacă e să credem comunicatului de presă al LGBT, ar fi opinat că „intervenţia chirurgicală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen”. Menţionam ante-rior că elementul crucial al acestei opinii ţine de cuvântul „gen”. Atra-gem atenţia că pentru opinia în ca-uză, Ministerul Sănătăţii nu a folosit sintagma de „sex”, ci anume „gen”. Altfel zis, Ministerul Sănătăţii nu a afi rmat că intervenţia chirurgicală este opţională în procesul de tranzi-ţie de sex, ci anume „în procesul de tranziţie de gen”.

Și aceasta deoarece noţiunea de „sex” diferă de noţiunea de „gen”. Deși Legea privind actele de stare civilă nu stabilește sensul noţiunii de „sex”, este evident că această sin-tagmă se aplică în sensul său uzual. Și anume, în sensul legii, prin „sex” se subînţelege totalitatea caracte-risticilor genetice și fi ziologice care divizează persoanele (fi inţa umană) în cele două categorii – femei și băr-baţi. De altfel, ar fi absurd ca legea să dea noţiunea de „sex”, cum ar fi la fel de absurd să dea noţiunea de „bărbat” și „femeie”, deoarece toate aceste noţiuni fac parte din dome-niul știinţelor reale.

Este cert că noţiunea de „sex” din Legea privind actele de stare civi-lă are la bază abordarea biologică, care implică caracteristicile genetice și fi ziologice ale persoanei. În baza acestei abordări biologice, bărba-ţii și femeile se divizează pe seama sistemului XY de determinare a se-xului, conform căruia bărbații au un cromozom X și un cromozom Y (băr-bat – XY), în timp ce femeile au doi cromozomi X (femeie – XX).

În contrast, noţiunea de „gen” are o semnifi caţie de natură psihosocia-lă, care admite ca o persoană de un anumit gen biologic (spre exemplu, un bărbat), din punct de vedere so-cial, să fi e considerată de alt gen (fe-

CSJ promovează sodomiaCSJ promovează sodomiaRepublica Moldova a legalizat indirect căsătoriile între homosexualiDe acum înainte, cuplurile de homosexuali își vor putea ofi cia căsătoria, conform normelor legale în vigoare. Singura condi-ţie care se impune este ca una dintre cele două persoane să-și schimbe actele de identitate, în care să fi e trecut ca femeie sau bărbat, după caz. Schimbarea sexului în actele de identitate nu impune, în mod obligatoriu, și o intervenţie chirurgicală de schimbare de sex, fi ind sufi cient un certifi cat eliberat de doc-torul psihiatru, care să ateste că persoana în cauză se simte… femeie sau, după caz, bărbat, în pofi da sexului său biologic.

9 NOIEMBRIE 2012 77 F L U XF L U XAlarmant

meie), dacă are un comportament specifi c celui din urmă gen (femeie).

Din această perspectivă, Minis-terul Sănătăţii are dreptate când opinează că intervenţia chirurgicală nu este necesară la schimbarea ge-nului. Într-adevăr, de ce ar fi nece-sară intervenţia chirurgicală, dacă schimbarea genului poate rezulta nu ca urmare a schimbării sexului biologic, ci ca urmare a schimbării percepţiei sociale?! Altfel zis, dacă un bărbat se comportă ca o femeie, atunci în percepţie socială, aceasta poate fi perceput ca femeie de cei care îl înconjoară. Este evident însă că în cazul dat nu are loc și o schim-bare a sexului biologic, iar persoana în cauză continuă a fi bărbat (cromo-zomii XY).

Și aici, atenţie la nuanţe. Deși opi-nia Ministerului Sănătăţii își are raţi-onamentul său, aceasta nu trebuie să fi e luată în consideraţie de instan-ţa de judecată, dat fi ind că această opinie nu se referă la sex, ci la gen. Pe când legislaţia moldoveneas-că operează cu conceptul de „sex”, și nu de „gen”, și, în egală măsură, actele de stare civilă divizează per-soanele pe criteriul de sex, și nu de gen. Ceea ce înseamnă că în actele de stare civilă trebuie indicat anume sexul biologic al persoanei, care este o stare obiectivă de fapt, și nu genul persoanei, care este un considerent subiectiv.

Se pare că anumite persoane au manipulat pe aceste două concepte diferite pentru a induce în eroare in-stanţa de judecată. Dacă Ministerul Sănătăţii s-ar fi referit la schimbarea sexului, și nu al genului, ar fi recu-noscut că schimbarea sexului este imposibilă fără intervenţie chirur-gicală, tratament hormonal și alte măsuri cu caracter medical. Este re-gretabil că Ministerul Sănătăţii, din eroare sau imprudenţă, rea-voinţă sau alte cauze, a oferit o opinie care a permis celor interesaţi să amăgeas-că instanţa de judecată. Pe de altă parte, este regretabilă atitudinea su-perfi cială a Curţii de Apel Chișinău, care s-a lăsat manipulată și amăgită și care a examinat cu superfi cialitate această speţă. În fi ne, nu mai puţin regretabilă poate fi numită prestaţia Ofi ciului Stării Civile, care nu a reu-șit să aducă argumentele de rigoare pentru a demonstra că solicitarea persoanelor transsexuale de a cere schimbarea sexului în actele de sta-re civilă contravine legislaţiei.

Ce trebuie de făcut în continuarePentru claritate vom face o menţi-

une fi nală. În sensul legislaţiei mol-dovenești privind actele de stare,

noţiunea de „sex” se referă la sexul biologic al persoanei. Ca urmare, din punct de vedere juridic, schimbarea sexului înseamnă un singur lucru: schimbarea biologică a cromozomi-lor unei persoane, care poate fi atin-să doar în urma intervenţiei chirur-gicale și a unui tratament hormonal. Ca urmare, schimbarea sexului unei persoane din bărbat în femeie va în-semna că cromozomii persoanei în cauză vor fi schimbaţi de la XY la XX. Și invers, schimbarea sexului unei persoane din femeie în bărbat va în-semna că cromozomii persoanei în cauză vor fi schimbaţi de la XX la XY.

Aceste considerente pot fi deduse atât din legislaţie, cât și din cutuma juridică. Dar dacă cineva, din igno-ranţă sau din interes, nu recunoaște acest fapt, atunci organele de resort urmează să reconfi rme, prin emite-rea unor opinii ofi ciale sau a unor acte de executare a Legii privind actele de stare civilă, că sintagma de „sex” din legislaţia aplicabilă se refe-ră la sexul biologic al persoanei. Re-spectiv, schimbarea sexului în actele de stare civilă poate interveni doar în urma schimbării sexului biologic al persoanei, și nu în alte cazuri.

La rândul său, ofi ciile stării civile vor admite schimbarea sexului în actele de stare civilă doar în cazul în care solicitantul va prezenta actul care confi rmă schimbarea sexului biologic al persoanei, dar nu exper-tize psihiatrice sau documente de altă natură.

Apropo, comunicatul de presă al LGBD afi rmă următoarele: „Deși ho-tărârea a fost emisă în favoarea celor doi reclamanţi, Ofi ciul Stării Civile, ca instituţie de stat, responsabilă de procedura de schimbare a actelor de identitate, de azi înainte, nu este în drept să refuze oricărei persoane transsexuale modifi carea și rectifi -carea actului de stare civilă.” Este o manipulare. În primul rând, am adus argumentele de rigoare că decizia instanţei de judecată contravine le-gislaţiei. În al doilea rând, spre deo-sebire de statele cu legislaţie anglo-saxonă, unde se aplică precedentul judiciar, în Republica Moldova deci-ziile instanţelor de judecată se aplică doar pentru cazurile concrete pentru care au fost emise și nu pot fi aplica-te în alte cazuri. Ca urmare, această hotărâre nefericită a Curţii de Apel Chișinău nu poate fi aplicată de ofi ci-ile stării civile pentru alte cazuri.

Mai mult ca atât, având în vedere că hotărârea Curţii de Apel Chișinău contravine legislaţiei, Ofi ciul Stării Civile trebuie să înainteze în instan-ţa de judecată o cerere de revizuire (anulare) a acestei hotărâri.

FLUX, cu referire la Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia”

Mihai PoalelungiMihai Poalelungi

Candidata democrată Tammy Baldwin a câștigat cur-sa pentru Senatul SUA în statul Wisconsin, devenind astfel prima persoană din istorie cu orientare homo-sexuală declarată care devine senator american.

Victoria lui Baldwin păstrează scaunul Senatului în fi eful democraţilor, învingându-l pe republicanul Tommy Thompson, un fost guvernator al statului Wisconsin. În discursul său, Baldwin a recunoscut că face istorie, fi ind atât prima femeie senator din Wisconsin, dar și primul senator ho-mosexual declarat al ţării.

„Acum sunt foarte conștientă că am onoarea de a fi prima femeie se-nator din Wisconsin. Și sunt foarte conștientă că voi fi primul membru homosexual declarat”, a spus Baldwin, potrivit ABC News.

„Însă nu am candidat ca să fac istorie, am candidat pentru a face o dife-renţă”, a continuat senatoarea.

Cândva un stat democrat fi abil, Wisconsin a devenit în prezent ţinta eforturilor politice ale republicanilor, după ce aceștia au avut câștiguri semnifi cative în Camera Reprezentanţilor.

O eventuală victorie a lui Thompson ar fi urmat să confere republicani-lor două locuri de senator în acest stat pentru prima oară din anii ‘50, iar confruntarea celor doi candidaţi a fost printre cele mai costisitoare din SUA, fondurile pentru campanie ridicându-se la un total de 60 de milioa-ne de dolari.

În acest context, ar mai fi de menţionat faptul că democratul Barack Obama, care a ieșit învingător la prezidenţialele din SUA, obţinând un nou mandat la Casa Albă, a fost primul președinte american care a optat deschis în favoarea mariajului între homosexuali. „Pentru mine, personal, este important sî menţionez că eu consider drept normal ca acele cupluri de același sex să se poată căsători”, a declarat Obama, menţionând că lu-area unei decizii în acest sens depinde de fi ecare stat american în parte. De cealaltă parte, contracandidatul său, republicanul Mitt Romney, care a pierdut alegerile, a optat deschis în campania electorală împotriva căsă-toriilor gay, pronunţându-se tranșant în favoarea familiei tradiţionale.

Franţa este următoarea ţară ce va legaliza căsă-toriile între persoane de același sex, după ce preșe-dintele Francois Hollande a făcut presiuni pentru promovarea proiectului de lege, prima reformă socială majoră din timpul mandatului său. De altfel, Hollande nu a făcut niciun secret din faptul că susţine căsătoriile între persoane de același sex. A afi rmat-o în campania electorală, a pus-o în topul agendei sale de lucru, iar acum Parla-mentul va vota în favoarea sau împotriva proiectului la mijlocul anului viitor.

Propunerea legislativă a fost aprobată de miniștrii din cabine-tul francez, care au considerat-o „un progres al societăţii”, deoarece include defi niţia unei căsătorii pen-tru toţi, indiferent de preferinţele sexuale.

Proiectul de lege redefi nește căsătoria ca „o înţelegere între două persoane de sexe diferite sau de același sex”, iar cuvintele „mamă” și „tată” sunt înlocuite de sintagma „părinţi”. Astfel, noile modifi cări vor permite cuplurilor homosexuale să adopte copii, cu scopul de „a proteja copilul”, de-

clară purtătorul de cuvânt al gu-vernului, Najat Vallaud-Belkacem, pentru France 24.

Însă reprezentanţii comunităţii gay văd proiectul de lege ca pe o soluţie de compromis, deoarece cuplurile gay nu vor avea acces gra-tuit la metode de procreere artifi ci-ală, așa cum își doresc.

Căsătoriile “gay” în EuropaDacă proiectul de lege va fi votat,

Franţa va deveni a douăsprezecea ţară care va legaliza căsătoriile ho-mosexuale. Dintre aceste ţări libera-le, cele mai multe sunt ţări europe-ne (Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania, Portugalia, Olanda, Islanda și Belgia) care au ales să renunţe

la defi niţia tradiţională a căsătoriei și să ofere drepturi extinse cuplu-rilor homosexuale.

În Belgia, Marea Brita-nie, Danemarca, Finlan-da, Germania, Islanda, Olanda, Norvegia, Spa-nia și Suedia cuplurile au dreptul, prin lege, să adopte copii, dar în Franţa acesta este un privilegiu pe care îl au

doar cuplurile căsătorite, nu și cei care fac parte dintr-o uniune civi-lă, indiferent că aceasta este între persoane heterosexuale sau homo-sexuale.

Puternica opoziţie francezăProiectul de lege vine pe fondul

unei opoziţii puternice din partea politicienilor de dreapta, dar și din partea a numeroase organizaţii musulmane, creștine protestante și evreiești. Opoziţia conservatoare a avertizat că o asemenea îndepăr-tare de valorile tradiţionale semna-lează sfârșitul unităţii familiale.

Deși Franţa a făcut pași impor-tanţi spre secularism în ultimii ani, cea mai puternică voce religioasă rămâne cea a Bisericii Romano-Ca-tolice. Cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, a numit pro-iectul de lege o „dezamăgire pro-fundă, care va distruge familia”.

În ciuda acestei opoziţii, susţi-nerea populară a căsătoriilor gay este una numeroasă. Sondajele de opinie recente arată că două tre-imi dintre alegătorii francezi sus-ţin căsătoria gay. Totuși, în ceea ce privește adopţia, părerile sunt încă împărţite.

Căsătoriile homosexuale, legalizate şi în Franţa

Prima lesbiană din Senatul american Rabinii au legiferat

căsătoriile homosexualeComitetul de rabini pentru

legile și normele evreiești, care stabilește regulile galahice pen-tru Mișcarea iudaismului con-servator, a legiferat căsătoriile între persoanele de același sex. Informaţia se conţine pe site-ul homosexualilor și lesbienelor din Republica Moldova, lgbt.md. Potrivit sursei, decizia a fost adoptată cu 13 voturi „pro” și o abţinere, în lipsa celor care au fost împotriva adoptării unei astfel de hotărâri. Acum, 1300 de rabini-conservatori vor primi o instrucţiune unică în vederea ofi cierii unor astfel de căsătorii, comunică site-ul isra.com.

Până la momentul actual, ra-binii nu erau obligaţi, însă aveau dreptul să cunune cupluri forma-te din persoane de același sex. Actualmente au fost elaborate și legiferate concomitent două proceduri de ofi ciere a căsători-ilor și divorţurilor pentru gay și lesbiene: una mai tradiţionalistă, altă – modernă.

9 NOIEMBRIE 2012 88F L U XF L U X Reportaj

CMYK

CMYK

Tinerii matematicieni din Republica Moldova,

premiaţi în Bucovina Școala Gimnazială nr. 1 din orașul Gura Humorului, România, sub patro-

natul Societăţii de Știinţe Matematice, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava și Primăria orașului Gura Humorului, a desfășurat, în peri-oada 26-28 octombrie curent, Concursul Internaţional „Matematica în Buco-vina – Memorialul David Hrimiuc”, ajuns la cea de-a IX-a ediţie. La concurs a participat și un grup de elevi de la Chișinău, majoritatea de la Liceul Teoretic „Orizont”.

Participanţii la concurs s-au întors acasă cu premii. Valeriu Cojocari, clasa a VIII-a, Liceul Teoretic „Orizont”, a cucerit medalia de argint. Nicoleta Mahu, de la același liceu, a luat menţiunea de gradul I, rămânând în urma lui Valeriu cu doar 2 puncte. Menţiuni au luat și Evgheni Beriozchin, Sorin Chiriac și Elvira Serdţevoi, elevi la Liceul privat „Orizont”. Premianţilor li s-au oferit diplome și premii bănești.

În cadrul festivităţii de deschidere a celei de-a IX-a ediţii a concursului, domnul Eugen Munteanu, directorul școlii din Gura Humorului, i-a felicitat pe cei prezenţi – copii, părinţi, invitaţi – și le-a urat succes tuturor. Au mai luat cuvântul și alte persoane: Tudor Lazăr, inspector general al Inspectoratului Școlar Judeţean Suceava (IȘJ), Monica Cimpoeș, inspector de matematică al IȘJ Suceava, Traian Duminică, președintele juriului, Gheorghe Marchitan, pre-ședinte de onoare al juriului.

Domnul profesor Gheorghe Marchitan, care este tată a doi copii olimpici, a menţionat importanţa concursului și a salutat, în mod special, prezenţa elevi-lor din Chișinău. „Ceata de scutieri a lui Ștefan a venit de dincolo de Prut să se lupte în formule și deducţii pentru a desemna cel mai bun matematician – a spus metaforic profesorul. – Aș dori să se alăture lor și suliţașii din Cernăuţi”.

Domnul profesor Marchian i-a îndemnat pe tinerii matematicieni ca în pro-cesul lor de pregătire să apeleze la publicaţia periodică „Gazeta Matematică”. El i-a atenţionat pe tineri că matematica necesită un exerciţiu permanent, spunând în glumă că „matematica e de gen feminin, cum o neglijezi, cum te părăsește”.

Dl prof. Traian Duminică a vorbit cu patimă despre Bucovina și tradiţiilei de matematică și și-a exprimat speranţa că acest concurs bucovinean va con-tinua: „Mă bucur să văd aici copii care au participat mai mulţi ani. Este o tra-diţie bună. Niște critici spun că chinuim copiii. Nu este adevărat: nu-i obligă nimeni. Ei vin cu plăcere, fapt confi rmat de prezenţa lor aici an de an”.

Nu este pentru prima dată când elevii de la Liceul Teo-retic „Orizont” sunt premiaţi la olimpiade pe obiecte și la alte concursuri internaţionale. Acest fapt ne-a determinat să mergem în vizită la respecti-va instituţie de învăţământ pentru a afl a care este secretul acestei reușite. Trebuie să con-statăm că, deși nu dispunem de o statistică în acest sens, este unanim recunoscut faptul că acest liceu deţine întâieta-tea în Republica Moldova la numărul de distincţii obţinute de elevii săi la concursurile in-ternaţionale. De la înfi inţarea sa, acesta are deja peste 1 000 de medaliaţi la olimpiadele internaţionale.

O echipă de la ziarul FLUX a mers la Liceul Teoretic „Orizont” din ora-șul Durlești, municipiul Chișinău, care este cu profi l real. Facem aceas-tă precizare privind locul în care este amplasat liceul pentru că el are mai multe fi liale. După cum ne-a relatat directorul general al liceului, Turgay Șen, prima instituţie a acestei reţe-le de învăţământ a fost deschisă în 1993, în orașul Ceadâr-Lunga, Gă-găuzia. Turgay Șen spune că a fost o iniţiativă locală ca să se deschidă

un liceu privat acolo. Peste un an,

în 1994, a fost inaugurat un liceu și

la Chișinău, cel care este amplasat

în sectorul Buiucani. În anul 2000, a

fost cumpărat un lot de teren în ora-

șul Durlești și a fost construit încă un

liceu (cel pe care l-am vizitat și noi),

iar în perioada 2000–2001, și-a înce-

put activitatea și gimnaziul „Orizont” din sectorul Ciocana al municipiului Chișinău. Deci, în total, această reţea are 3 instituţii de învăţământ în Chi-șinău și una în Ceadâr-Lunga.

Cum se explică faptul că majorita-tea elevilor olimpici din Republica Moldova sunt de la liceul „Orizont”? – aceasta este întrebarea pe care i-am adresat-o domnului Turgay Șen. Răspunsul pe care ni l-a dat directorul general este cât se poate de simplu. El ne-a spus că aceasta se datorează, în primul rând, faptului că Liceul Teoretic „Orizont” este o in-stituţie privată de învăţământ. „Oa-meni de afaceri din Turcia au investit în această instituţie de învăţământ. Oamenii de afaceri turci investesc în învăţământ, în înfi inţarea liceelor private nu doar în Republica Moldo-va, dar și în Turcia, în ţările balcanice, în Europa. Astfel de licee private cu capital turcesc există în 140 de ţări, este o reţea întreagă”, a precizat el.

Turgay Șen ne-a spus că nivelul de instruire la acest liceu este mult mai înalt decât în altele, fi e acestea de stat sau private. Asta pentru că s-a investit mult în personal, aici fi -ind angajate cele mai bune cadre di-dactice, unii specialiști fi ind invitaţi chiar din Turcia. De asemenea, au fost făcute investiţii considerabile și în dotarea tehnică, didactică a in-stituţiei, cabinetele de fi zică, chimie, informatică, biologie având labora-toare dintre cele mai moderne, fapt de care ne-am putut convinge și noi, în cadrul vizitei pe care am efectuat-o la liceu.

Grupul de elevi din Chișinău, împreună cu organizatorii: prof. Grupul de elevi din Chișinău, împreună cu organizatorii: prof. Traian Duminică, președintele juriului, și prof. Eugen Munteanu, Traian Duminică, președintele juriului, și prof. Eugen Munteanu,

directorul Școlii Gimnaziale nr.1 din or. Gura Humorului directorul Școlii Gimnaziale nr.1 din or. Gura Humorului

Deţinătorii medaliei de argint la clasa a VIII-a, în centru Deţinătorii medaliei de argint la clasa a VIII-a, în centru Valeriu Cojocari, elev la Liceul Teoretic „Orizont”Valeriu Cojocari, elev la Liceul Teoretic „Orizont”

Festivitatea de premiere. Prof. Eugen Munteanu, director Festivitatea de premiere. Prof. Eugen Munteanu, director al Școlii Gimnaziale nr. I din or. Gura Humorului, al Școlii Gimnaziale nr. I din or. Gura Humorului,

și dl prof. Tudor Lazăr, inspector general al IȘJ Suceavași dl prof. Tudor Lazăr, inspector general al IȘJ Suceava

Directorul general al Liceului Teoretic „Orizont”:

Le oferim părinţilor posibilitatea Le oferim părinţilor posibilitatea să investească în copiii lor să investească în copiii lor

Sunt unul dintre olimpicii de la acest liceu, frecventez cercul de fi zică și mate-matică, sunt membru al lotului olimpic la fi zică și matematică.

În clasa a VII-a am luat pentru prima dată locul întâi la Olimpiada naţională din Republica Moldova de ma-tematică. Atunci domnul profesor Marcel Teleucă mi-a propus să-mi continui studiile la acest liceu. Odată venit aici, am început să studiez intens și fi zica. Am participat la olimpiadele municipale, naţionale, am trecut probele de baraj, adică probele de selecţie pentru lotul olimpic naţional. După care am devenit membru al lotului olim-pic naţional și am avut dreptul să particip la olimpiadele internaţionale.

Am participat la două olimpiade internaţionale de știinţe pentru juniori, în Azerbaidjan și Nigeria. Am luat două medalii de argint. Am participat de două ori la olimpiadele internaţionale de fi zică, care s-au desfă-șurat în Thailanda și în Estonia, și am luat o medalie de argint și o medalie de bronz.

Am venit la acest liceu pentru că este cel mai perfor-mant din Republica Moldova și oferă un șir de posibili-

tăţi de a-ţi dezvolta capacităţile. Este un liceu care per-mite o instruire avansată nu doar în domeniul fi zicii și matematicii, dar și în cadrul multor altor obiecte.

În plus, îmi place faptul că noi învăţăm un șir de obiec-te în limba engleză. Învăţăm și limba turcă.

Cei care învaţă la acest liceu au acces la mai multe cer-curi, de fi zică, matematică, biologie, chimie, informatică. Olimpicii se ocupă aparte. Dacă toată clasa merge la fi -zică, olimpicii au alt program la fi zică, ei fac orele cu alt profesor.

Cristian ZANOCI, elev în clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Orizont”:Cristian ZANOCI, elev în clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Orizont”:

Îmi fac studiile la cel mai performant liceu din Republica Moldova

Turgay ȘenTurgay Șen

9 NOIEMBRIE 2012 99 F L U XF L U XReportaj

CMYK

CMYK

În plus, o bună parte din disciplinele de studiu sunt predate în limba engle-ză, ceea ce le permite absolvenţilor să-și continue studiile fără difi cultăţi la cele mai prestigioase instituţii de învăţă-mânt superior din străinătate.

Potrivit lui Turgay Șen, liceele private au un target bine defi nit. Într-o insti-tuţie de stat, care este fi nanţată de la Bugetul de Stat, poate să înveţe orișici-ne. Liceele private percep taxe pentru faptul că elevii învaţă în aceste licee și, respectiv, trebuie să ofere altceva de-cât instituţiile fi nanţate de stat, să ofere ceva mult mai mult. Astfel, Liceul Teo-retic „Orizont” este obligat să ofere un înalt nivel de instruire, ca părinţii să-și dea copiii la acest liceu. La „Orizont” vin elevii de succes, cei care vor să obţină performanţe. Asta este diferenţa dintre un liceu de stat și unul privat. Un elev care nu intenţionează să obţină un ni-vel avansat de cunoștinţe în domeniul real nu are ce să facă la „Orizont”, pentru el este indicat să meargă la un liceu de stat. „Noi le oferim părinţilor care au co-pii dotaţi posibilitatea să investească în copiii lor, în educaţia și instruirea copii-lor lor”, a menţionat Turgay Șen.

L-am întrebat pe Turgay Șen care sunt taxele de studii și el ne-a spus că aces-tea nu pot fi mici, dat fi ind faptul că tre-buie să acopere cheltuielile. „Dacă veni-turile pe care le obţinem din perceperea taxelor de studii vor fi mai mici decât cheltuielile, atunci nu avem nicio șansă să existăm ca instituţie, vom falimenta”, ne-a spus el. Taxele de studii nu consti-tuie un secret, acestea fi ind diferite pen-tru fi ecare fi lială. Astfel, la gimnaziul de la Ciocana (clasele I-VII), taxa este de 1 800 de euro pe an. La liceul din sectorul Buiucani – 1 850 de euro pe an, iar la li-ceul din orașul Durlești, taxa e de 1 450 de euro pe an.

Turgay Șen ne-a spus că, pentru un li-ceu similar în Turcia, taxa de studii este de 7-8 mii de euro anual, dar sunt și li-cee care percep și peste 15 mii de euro anual.

„Noi investim în procesul de instruire, avem un șir de activităţi extracurriculare, pentru a asigura un nivel înalt de studii, și părinţii achită taxa de studii pentru că vor ca odraslele lor să aibă rezultate. Nimeni nu vrea să arunce banii în vânt”, ne-a spus domnul director general.

Turgay Șen a menţionat că, în mo-mentul de faţă, la fi liala de la Durlești învaţă 170 de elevi. Capacitatea liceului

este însă mult mai mare, aici ar putea să-și facă studiile până la 400 de elevi. În total, în întreaga reţea a instituţiilor de învăţământ „Orizont” își fac studiile 1 246 de liceeni și gimnaziști.

Am discutat și cu bibliotecara liceului, Elizaveta Jitaru. Ea ne-a spus că cele mai multe cărţi din biblioteca liceului sunt în limba engleză, pentru că majorita-tea disciplinelor sunt predate în limba engleză. În limba română sunt predate istoria și geografi a și, evident, limba ro-mână. Se studiază și limba turcă, și lim-ba rusă.

„La noi copiii vorbesc patru limbi: ro-mâna, engleza, rusa și turca”, ne-a spus Elizaveta Jitaru.

Manualele după care învaţă copiii sunt editate la Chișinău, însă majorita-tea sunt editate la Oxford, fi ind aduse din Turcia.

„Dacă într-o școală obișnuită este un singur manual la matematică, aici avem mai multe manuale. Spre exemplu, pen-tru clasa a noua avem 7 manuale de ma-tematică, pentru a opta – tot șapte. Asta înseamnă că o temă poate fi predată dintr-un manual, iar altă temă – din alt manual sau din mai multe manuale”, a menţionat bibliotecara.

Potrivit Elizavetei Jitaru, un alt avantaj incontestabil al liceului „Orizont” este faptul că aici clasele sunt mici. „Să luăm, spre exemplu, liceul „Gheorghe Asachi”. Acolo sunt mulţi copii în clase, câte 37–42 de copii. Dar aici nu e nicio clasă în care să fi e mai mult de 22 de copii. Nu e tot una să lucrezi cu 22 de copii și cu 40. Dar sunt clase în care avem doar 13 copii”, ne-a spus bibliotecara Elizaveta Jitaru.

Desigur, acest reportaj nu conţine toată informaţia despre avantajele pe care le oferă elevilor studiile în cadrul reţelei „Orizont”. De aceea, promitem să revenim la acest subiect.

FLUX

Ilie POPANU, elev în clasa a XII-a:Ilie POPANU, elev în clasa a XII-a:

Specialişti califi caţi în domeniul fi zicii, matematicii, chimiei,

informaticii sunt foarte puţini Am venit mai târziu la

acest liceu, atunci când eram deja în clasa a XI-a. Până a veni aici, am înre-gistrat anumite succese la olimpiada la fi zică. Am par-ticipat la olimpiada la fi zică, începând din clasa a VI-a, la nivel municipal. În clasa a IX-a am înregistrat primul succes la o olimpiadă la ni-vel naţional, iar în clasa a X-a am mers împreună cu Cristi (Cristian Zanoci – n.n.) la olimpiada internaţională la fi zică din Thailanda. Până a merge la această olimpiadă, mi-am zis că îmi voi continua studiile la liceul „Ori-zont”, ca să pot obţine rezultate mai bune. Aici am început să studiez aprofundat și matematica.

Liceul oferă foarte multe posibilităţi. La absolvirea liceului poţi să aplici la facul-tate fără prea mari emoţii oriunde în lume. Nu e o problemă să ajungi să studiezi la o facultate prestigioasă din Turcia, mai ales că absolvenţii liceului cunosc și limba turcă, au recomandări solide de la învăţătorii noștri, mulţi dintre care sunt etnici turci care au venit să predea aici.

Este foarte important să obţii studii temeinice în domeniul fi zicii, matematicii, chimiei, informaticii. Aceste specialităţi sunt foarte prestigioase, chiar dacă mulţi cred contrariul. Specialiști înalt califi caţi în aceste domenii sunt foarte puţini.

MIHAI EMINESCU, MEREU ACTUALAlterarea moravurilor publice

este o cauză de degradare a moravurilor private

„Alterarea moravuri-lor publice este o cauză de degradare a mora-vurilor private și conse-cuenta neapărată este că caracterul naţional se strică și puterea sta-tului slăbește. Un stat unde funcţiunile publi-ce se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci nu-mai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem tre-buinţă, mai mult decât altădată… să stabilim un guvern naţional, se-rios și tare…

…Nu vedem partidul guvernamental desfăcut în grupuri de ambiţioși, cari, încetând de mult de-a mai viza la realiza-rea principiilor și nefi ind capabile de a organiza ceva solid și stabil, se întrec pur și simplu în vânătoarea foloaselor ma-teriale pe cari le dă puterea?”

„Suma neproporţionat de mare care se ia în fi ece an din averea comună, în loc de a se întrebuinţa la dezvoltarea vie-ţii economice și de cultură a populaţiunilor, se împarte în sinecure mari și mici pentru o clasă de oameni fără știinţă, fără merit, cari, tocmai pentru că n-au nici una, nici alta, s-au constituit într-o societate de exploatare pentru care toate mijloacele de-a veni la putere sau de-a se menţinea sunt bune.” (Eminescu, Timpul, 4-6 ianuarie 1881)

„Elemente economice nesănătoase, uzurari și jucători la bursă, cavaleri de industrie și întreprinzători șarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii ome-nești, în locurile care, înainte, erau rezervate nașterii ilus-tre, inteligenţei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept și mai statornic… Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădi-rea măreaţă a civilizaţiei creștine. Shakespeare cedează bu-foneriilor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul alun-gă pe Beethoven, ideile mari asfi nţesc…” (Timpul, 7 aprilie, 1879).

„Și acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncăNumai banul îl vânează și câștigul fără muncă,Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?Prea v-aţi atătat arama sfâșiind această ţară,Prea făcurăţi neamul nostru de rușine și ocară,Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – niște mișei!” (Scrisoa-

rea a III-a)„Marii oameni ce se pretind reprezentanţi ai poporului ro-

mânesc întreg, cei ce pretind a personifi ca idealurile noastre naţionale, aceștia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza și mai mult, a slăbi în noi simţul de conservaţiune naţională și, dacă se servesc din când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai debitân-du-le ca pe o marfă, pentru a-și câștiga popularitate”.

(Mihai Eminescu, E greu a afl a…, Timpul, 27 noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229)

„Legile ar trebui să fi e, dacă nu codifi carea datinei juridi-ce, cel puţin dictate și născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme intro-duse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgari-zate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol”.

(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 apri-lie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87)

„Toate condiţiunile sociale s-au surpat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni și fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul și baza naţiona-lităţii noastre, nu-și găsește conștiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare.” (Timpul, 4 ianuarie 1881)

„Înmulţirea claselor consumatoare și scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii.” (Timpul, 2 octombrie 1879)

Sursa: irinamonica.wordpress.com

Elizaveta JitaruElizaveta Jitaru

9 NOIEMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Extern

Barack Obama a fost re-ales marţi, 6 noiembrie, președinte al Statelor Unite, depășind pragul de 270 de voturi din partea “marilor electori”, necesar pentru a-l învin-ge pe rivalul său republi-can Mitt Romney.

Victoria înregistrată de Barack Oba-ma la alegerile prezidenţiale de marţi este sinonimă noilor recorduri în Sta-tele Unite, el devenind al treilea pre-ședinte consecutiv care îndeplinește două mandate, o premieră din 1816.

Astfel, niciun președinte, de la Franklin D. Roosevelt (în 1940) și până în prezent, nu a câștigat ale-gerile cu o rată a șomajului atât de mare, de 7,9 la sută. În plus, aceasta este prima dată din 1816 când trei președinţi consecutivi câștigă câte două mandate la Casa Albă, comen-tează Wall Street Journal, în ediţia electronică de miercuri.

Coaliţia unică ce l-a propulsat pe Obama la conducerea Statelor Unite marchează, de asemenea, o schim-bare în componenţa electoratului american, respectiv diminuarea in-fl uenţei americanilor albi și crește-rea ponderii votanţilor latino-ame-ricani.

Scrutinul a demonstrat cât de mult s-au schimbat Statele Unite în ultimii ani. Potrivit exit-poll-urilor, Romney a câștigat 60 la sută din vo-turile americanilor albi, iar Obama – 38 la sută, respectiv cu 5 puncte mai puţin decât în 2008. De la Wal-ter Mondale, care a fost spulberat de Ronald Reagan în 1984 în cursa prezidenţială, democraţii nu au mai obţinut un scor atât de mic în rândul electoratului alb.

Obama a declarat că, în acest mandat, se va ocupa de câteva lu-cruri neterminate. El vrea să obţină adoptarea unei reforme a imigraţi-ei, care ar oferi statut legal celor 11 milioane de persoane care trăiesc ilegal în Statele Unite.

Republicanii ar putea ajunge la concluzia că este în interesul lor să coopereze. La alegerile de marţi, Partidul Republican a primit o lecţie privind pericolul îndepărtării latino-americanilor. Mulţi strategi republi-cani au declarat că partidul trebuie să își schimbe poziţia faţă de imigra-ţia ilegală. Latino-americanii repre-zintă 16 la sută din totalul populaţi-ei, iar numărul lor ar putea ajunge la 22 la sută în 2030.

Ascensiunea lui Obama la putere ar fi putut fi considerată doar o în-tâmplare fericită dacă președintele nu ar fi obţinut un al doilea mandat, comentează Wall Street Journal. Bi-ografi a lui nu seamănă cu niciuna dintre cele ale predecesorilor săi. Obama a fost crescut de o mamă singură și de bunici. Tatăl lui era ori-ginar din Kenya, iar familia mamei din Kansas. Obama și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Hawaii, unde a urmat o prestigioasă școală privată.

Sursa: mediafax.ro

Comisia Europeană a redus estimarea de creştere

economică a zonei euro în 2013Comisia Europeană a redus estimarea privind crește-rea economiei zonei euro în 2013 de la 1% la numai 0,1%, în condiţiile în care criza datoriilor face ravagii în sudul continentului și erodează performanţele economice ale Germaniei, transmite Bloomberg, po-trivit Mediafax.

CE a redus și progno-za pe anul viitor referi-toare la creșterea eco-nomică a Germaniei, de la 1,7% la 0,8%.

„Europa traversează un proces difi cil de ree-chilibrare macroecono-mică și ajustare, care va mai dura ceva timp. Economia navighează prin ape difi cile”, a declarat co-misarul pentru Economie și Afaceri Monetare, Olli Rehn.

Încetinirea creșterii economice ar putea îngreuna eforturile guvernelor europene de a trage Grecia de pe marginea prăpastiei și de a acorda Spa-niei un posibil ajutor fi nanciar.

Din punct de vedere tehnic, zona euro va evita o recesiune, defi nită ca două trimestre de contracţie economică. În 2012, economia regiunii se va contracta cu 0,4%, după doi ani de creșteri, potrivit Comisiei.

Stagnarea de anul viitor va masca ruptura dintre nord și sud, economia urmând să evolueze pozitiv în Finlanda, Olanda și până în Franţa, în timp ce contracţia va afecta Grecia, Cipru, Slovenia, Italia, Spania și Portugalia.

Pentru Franţa, CE anticipează o creștere a PIB de 0,4% în 2013, sub avansul de 0,8% anticipat de autorităţile de la Paris. În consecinţă, Franţa va rata obiectivul de reducere a defi citului bugetar la sub 3% din PIB.

Economia Spaniei se va contracta probabil cu 1,4% anul viitor, peste prognoza de 0,5% a autorităţilor spaniole, astfel că defi citul bugetar va fi de 6% din PIB și de 6,4% în 2014, termenul până la care ar fi trebuit redus la sub 3%.

Economia italiană va înregistra un declin de 0,5% în 2013, peste scă-derea de 0,2% așteptată de guvernul Monti. Italia are însă o situaţie a fi -nanţelor publice mai bună decât alte state mediteraneene, CE anticipând pentru acest an un defi cit bugetar de 2,9% și de 2,1% în 2013.

PIB-ul Greciei se va contracta anul viitor cu 4,2%, dar va reveni la o creș-tere de 0,6% în 2014.

Șomajul din zona euro se va apropia în 2013 de un nivel record de 12%, iar datoria publică de 94,5% din PIB-ul regiunii.

La nivelul Uniunii Europene, CE anticipează pentru anul viitor un avans economic de 0,4% și de 1,6% în 2014.

Tensiunile nord-sud legate de criza datoriilor ar putea da în clocot pe 12 noiembrie, când miniștrii de Finanţe din zona euro trebuie să decidă dacă Grecia a făcut destule progrese pentru a merita următoarea tranșă de 31 de miliarde de euro din ajutorul total de 240 de miliarde de euro obţinut din 2010.

Sursa: realitatea.net

Prin eșecul la alegerile prezidenţiale americane de marţi, fostul om de afaceri multimilionar Mitt Romney își încheie o carieră plină de succese profesionale, dar punctată de eșecuri politice ca-uzate, în special, de imaginea unui oportunist de care nu a reușit să scape în totalitate, scrie AFP.

La momentul renunţării la cariera sa de om de afaceri în 2002, Mitt Romney, mormon, tată a cinci băieţi și bunic a 18 nepoţi, a acumulat succese profesionale: absolvent de Harvard, consultant supradotat, patron admirat și sal-vator al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Salt Lake City în 2002.

În politică, s-a împiedicat pentru prima dată în faţa lui Ted Kennedy, frate al fostului președinte, al cărui loc în Se-nat a încercat să-l câștige în 1994.

El a devenit guvernator al statului Massachusetts în 2002, însă ultima sa ambiţie – aceea de a conduce cea mai puternică naţiune din lume – nu se va concretiza nicioda-tă. Romney a eșuat în prima sa încercare la alegerile pri-mare republicane din 2008. Și, la 65 de ani, pierde cursa din 2012 după o luptă înverșunată cu Barack Obama.

Între cele două scrutine prezidenţiale, Mitt Romney nu a încetat în niciun moment să fi e „candidatul Romney”, în-tr-o campanie neobosită de a convinge America să-l alea-gă.

Însă sutele de milioane de dolari cheltuite pe publici-tate nu au reușit niciodată să-l scape pe „Mitt” de imagina sa rezervată, chiar emfatică, și nici să-i spele parcursul de numeroasele schimbări radicale a poziţiilor ideologice.

„Adevăratul” Romney, în opinia rivalilor săi la alegerile primare republicane, este un moderat irecuperabil, favo-rabil în trecut dreptului la avort. Pentru democraţi, „ade-văratul” Romney este un extremist de dreapta, adept al unor reduceri bugetare draconice.

Născut în 1947 la Detroit, capitala automobilelor din statul Michigan, Willard Mitt Romney a fost atras de politi-că la vârsta de 15 ani, când l-a însoţit pe tatăl său George în campania sa victorioasă pentru postul de guvernator. El a asistat apoi la înfrângerea tatălui său la alegerile prima-re republicane pentru prezidenţialele din 1968 împotriva lui Richard Nixon.

Când a întâlnit-o pe Ann Davies în 1965, aceasta nu avea decât 15 ani. Cei doi s-au căsătorit în 1969, la întoarcerea lui Mitt dintr-o misiune de doi ani și jumătate în Franţa.

Timp de 30 de luni riguroase, misionarul mormon a lu-crat de dimineaţă până seară pentru a-i converti pe fran-cezi la această religie stranie venită din America. În iunie 1968, o fost implicat într-un grav accident de mașină din care a scăpat nevătămat, deși iniţial un jandarm l-a decla-rat mort.

La întoarcerea în SUA, cuplul s-a instalat la Belmont, în apropiere de Boston, în statul Massachusetts, unde Mitt

Romney intră la cea mai bună universitate a ţării, Harvard, unde obţine o dublă diplomă – administrarea afacerilor și drept – în 1975.

Vedetă în ascensiune în domeniul consultanţei, el ajun-ge la Boston Consulting Group și apoi la Bain & Company în 1977, unde președintele director general i-a oferit, în 1984, conducerea unei noi societăţi: Bain Capital.

Timp de 15 ani, Bain Capital va face din Mitt Romney un om bogat și îi va aduce reputaţia de om de afaceri strălu-citor, cu care s-a lăudat în campania sa pentru rezolvarea problemelor ţării.

Fondurile Bain Capital sunt la originea succesului, însă unele restructurări extrem de profi tabile pentru investi-tori vor duce la disponibilizări care vor umbri bilanţul can-didatului.

Însă Mitt Romney are, de asemenea, și o inimă, iar fami-lia sa a fost pusă la contribuţie pentru a-l descrie alegăto-rilor pe „adevăratul” Romney: glumeţ, atent și integru.

Pe parcursul ultimelor două luni de campanie, reuniu-nile sale electorale s-au deschis cu un fi lm care amesteca înregistrări de familie și interviuri-confesiune. Generozita-tea candidatului nu este prefăcută, după cum povestesc Scott Helman și Michael Kranish în biografi a „Adevăratul Romney”.

Din 1986 și până în 1994, Mitt Romney a condus echiva-lentul diocezei mormone din Boston. Individual a fi nanţat în acea perioadă studiile unor copii ai unei familii nevoia-șe sau a vegheat la spital un copil bolnav de leucemie.

Mitt Romney a făcut însă și presiune asupra unei mame celibatare pentru ca aceasta să ofere copilul care urma să se nască unei agenţii de adopţii a bisericii, lucru pe care ea l-a refuzat.

După înfrângerea din 2008, soţia sa Ann a promis că nu-l va mai lăsa să candideze, după care și-a schimbat poziţia în 2011. Acum este difi cil de imaginat că soţia și alegătorii îi vor oferi o a treia șansă.

Sursa: AGERPRES

Noi recorduri pentru SUA după victoria Noi recorduri pentru SUA după victoria lui Obama la alegerile prezidenţiale lui Obama la alegerile prezidenţiale

Mitt Romney, o carieră de succes încheiată cu un eşec dureros

9 NOIEMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

9 noiembrie EvenimenteEvenimente1330: La Posada, oastea lui Basarab I a început

lupta cu oștirea ungară condusă de Carol Robert de Anjou, care se retrăgea spre Transilvania

1376: Primele statute de breaslă păstrate din Transilvania. Ele aparțineau breslelor din Sibiu, Sighișoara, Sebeș și Orăștie

1799: Revoluția franceză: Lovitură de stat (“18 brumar”). Directoratul este înlăturat și înlocuit cu Consulatul; instaurarea dicta-turii burghezi ei

1857: Deputații pontași din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, au depus o jalbă pe biroul Adunării, cerând, printre altele, desfi ințarea “boierescului”

1877: Armata română cucerește reduta oto-mană de la Rahova

1888: Criminalul londonez Jack Spintecătorul a ucis ultima lui victimă, pe nume Mary Jane Kelly

1918: Împăratul Wilhelm al II-lea abdică după revoluția germană, iar Germania este proclamată Republică

1923: “Puciul de la berărie”, condus de Adolf Hitler, este înăbușit la München

1938: În Germania, “Noaptea de cristal” – mare pogrom împotriva evreilor, dispus de statul hitlerist

1989: Barierele dintre Germania de Est și cea de Vest au fost deschise

1994: Descoperirea elementului chimic darm-stadtium

2003: O eclipsă totală de lună este văzută în America, Europa, Africa și Asia Centrală

NașteriNașteri1389: Isabella de Valois, regină consort a

Angliei (d. 1409)1799: Gustavus, Prinț Moștenitor al Suediei (d.

1877)1811: Alexandru Hâjdeu, scriitor rus din Basa-

rabia (d. 1872)1818: Ivan Turghenev, romancier, poet, drama-

turg rus (d. 1883)1841: Regele Eduard VII al Angliei (d. 1910)1885: Velimir Hlebnikov, scriitor rus (d. 1922)1899: Gheorghe Ștefan, istoric și arheolog (d.

1980)1901: Tivadar Ács, scriitor, jurnalist și istoric

maghiar (d. 1974)1915: André François, grafi cian și ilustrator de

cărți pentru copii francez (d. 2005)1929: Imre Kertész, scriitor maghiar, laureat al

Premiului Nobel1933: Lucian Pintilie, personalitate de marcă

și personaj singular în peisajul teatrului și cinematografului românesc contem-poran

1934: Carl Sagan, astronom și scriitor american (d. 1996)

1952: Jack Szostak, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 2009

DeceseDecese1918: Guillaume Apollinaire, poet, scriitor

francez (n. 1880)1940: Arthur Neville Chamberlain, prim-minis-

tru al Marii Britanii între 1937 și 1940(n. 1869)

1952: Chaim Weizmann, primul președinte al statului Israel (n. 1874)

1953: Dylan Thomas, poet englez (n. 1914)1970: Charles de Gaulle, general și politician

francez (n. 1890)1977: Kovács György, actor român (n. 1910)1991: Yves Montand, actor francez (n. 1921)

SărbătoriSărbătoriZiua Independenței în Cambodgia (1953)Ziua Internațională de luptă împotriva rasis-

mului și antisemitismului

23.V.201223.V.2012La un moment dat, o scenă ce se derulează

în plină stradă îmi va sugera și locul pe care îmi propun să-l vizitez obligatoriu… O scenă dem-nă de toată atenţia (alegătorilor și politicienilor din RM).

Ce fel de scenă? Una mai agitată, neconcor-dantă cu spiritul general – calm – al Vilniusului. Cu vociferări, de data aceasta în rusește, limbă care nu se prea aude pe aici. Ceva lume adu-nată „la scenă deschisă”, unde se întâmplă ur-mătoarele: discută doi poliţiști cu un șofer „VW Golf”. Unul dintre poliţiști arată cu bastonul mai sus de tăblia cu numerele de înmatriculare ale vehiculului, unde se afl ă un abţibild ce repre-zintă… secera și ciocanul. Stau și eu, ca și alţi gură-cască, dar poate că… gură-închisă totuși, urmărind scena. Pe capota limuzinei, celălalt poliţist prinde a scrie protocolul, spunându-i șoferului că acesta poate primi o amendă între 500 și o mie de litas, fi ind pe loc obligat să în-lăture și obiectul scandalos: imaginea cu sece-ra și ciocanul. (1 euro echivalează cu 3,5 litas.) Pe când la Chișinău, deocamdată, izbăvirea de simbolica comunistă nu e decât un futil vis de (primă)vară… Eu unul însă crezând totuși că odată și odată și pe la noi vor fi aplicate măsuri de contracarare a propagării simbolicii naţiste și comuniste. La un moment dat, unul din cei ce urmăresc scena aproape că strigă: „Să se ducă la muzeul ocupaţiei, să vadă acolo ce a fost cu secera și ciocanul”. Muzeul ocupaţiei? „Și al ge-nocidului”, precizează domnul ce vorbise către protagoniștii întâmplării, la rugămintea mea spunându-mi că nu ne afl ăm departe de acel muzeu: „E pe stânga bulevardului, cam la două sute de metri de aici”.

Cam într-un sfert de oră, ajung la un parc vast, iar pe stânga – monumentul ce amintește de timpurile în care Lituania mai era sub cizmă străină. Un indicator îţi arată și direcţia spre Muzeul genocidului și ocupaţiei. Un perete uri-aș, înalt, cu desenele copiilor care, sute și sute, au desenat sau au pictat ceea ce înţeleg ei la tema dependenţei ţării lor, cândva, de nenici răi ce împușcau din tancuri, aruncau bombe din avioane, făceau ca fl orile din Lituania să se ofi lească…

Iar marea surpriză și, sigur, motivaţia unei atractivităţi irezistibile spre muzeu e că el se afl ă în fosta clădire a NKVD-ului, apoi KGB-ului! După vizita mea acolo pot spune că deja știu cum arată – cât de îngrozitor, cutremurător! – și ceea ce nu e permis să fi e vizitat: sediul KGB-ului republican de la Chișinău. Pentru că în cel al ex-KGB-ului sovietic lituanian am văzut nu doar camera de tortură barbară, ci și pe cea de execuţie. Știţi cum se numea, în limbajul cifrat al zbirilor, acea cameră?... „Bucătăria”! „Bucă-tăria” în care au fost luate/curmate mii de vieţi omenești! Câteva exemple din documentaţia atât de amplă și atât de înspăimântătoare ce urlă în zecile de camere ale muzeului: în ziua de 2 martie 1945 la „bucătărie” au fost execu-taţi 42 de lituanieni! Pe 21 martie – 45. Iar pe 1 ianuarie (de An Nou) același 1945 – 38 de per-soane… Într-o vitrină – zeci și zeci de ștampile speciale ale KGB-ului, ca o captură diavolească, unele din care bineînţeles că au fost aplicate și pe actele de condamnare la moarte a patrioţi-lor lituanieni. În acest labirint al crimei… – mu-zeul are circa 60 de săli, încăperi, spaţii, unele rămase exact în starea în care au fost găsite la „capturarea” lor de la „stăpânii”-kgb-iști, în spe-cial cele de la subsol – celulele deţinuţilor, cabi-netul șefului de gardă, boxele de doar 1,6 metri

pătraţi, unde erau ţinuţi noii arestaţi, în timpul cât le erau completate/fabricate documentele. În aceste spaţii se putea sta doar în picioare.

Camera în care erau fotografi aţi deţinuţii și se efectua dactiloscopia… Camera de tortură, pardosită cu materiale izolatorii, să nu răzba-tă în afară ţipetele condamnaţilor; o metodă de supliciu – pe podeaua de ciment, în formă de bazin, era turnată apă rece ca gheaţa, încât cel supus torturii se vedea nevoit să balanse-ze, până la extenuare, pe un trunchi îngust de beton. Deţinuţii nu primeau decât jumătate de litru de apă și 200 de grame de pâine pe zi. Fri-gul, foamea, istovirea, fi zică, dar și psihică, frân-geau omul, frângeau destinul…

S-a păstrat o bună parte din… exponatele ce mărturisesc despre ferocitatea călăilor, însă o altă parte din ele satrapii sovietici și acoliţii lor locali, „cozile de topor”, au reușit să le distru-gă: într-o cameră stau saci cu rămășiţele foste-lor documente secrete trecute prin „șișcorniţa” diavolului – mașina de tocat hârtia mărturiilor cutremurătoare; actele crimelor, urmele geno-cidului… De altfel, atare mașini de tocat prin 1990-1991 au funcţionat din plin în sediile fos-tului CC al partidului comunist al Moldovei, în cele ale comsomolului, ministerului de interne, la KGB, în fostele cazărmi ale armatei sovietice etc., etc. Dar nu e vorba doar de sacii cu pleava documentaristică tocată aici între 1990 și 1991. Foarte multe documente au fost distruse prin alte metode (focul, apa etc.), altele duse în ar-hivele din Rusia, precum cele din Chișinău – la Tiraspol. Și totuși, peste 200 de mii de tomuri/ mape au ajuns în Arhiva Specială a Lituaniei.

Iar în camera nr. 11 este amenajată expoziţia cu genericul „Lui Dumnezeu și Patriei”, dedi-cată preoţilor catolici supuși represaliilor. Unii dintre ei – pentru participarea la războiul de partizani, care, în Lituania, a durat până în anul 1953. Statistica necruţătoare spune că, în total, a fost întemniţată 20 la sută din preoţime, iar 30 la sută din preoţi erau puși sub urmărire. În unele fotografi i – preoţi catolici care săvârșesc ritualuri religioase în mijlocul conaţionalilor lor deportaţi în Siberia și Asia Mijlocie.

În cabinetele călăilor gradaţi – portretul lui Dzerjinski, unul dintre părinţii terorii bolșevice – ironia sorţii, acesta își începuse activitatea re-voluţionar-politică tocmai în Vilnius…

Muzeul e vast, necuprinse sunt spaţiile cri-melor stalinismului, poststalinismului, sovietis-mului, în general. Și eu reiau traseul muzeistic care e, de fapt, cel al unei Golgote a Lituaniei pe parcursul a 64 de ani. O iau de la început cu gândul deloc atins de orgoliu – o simplă idee a unui martor, a unui jurnalist, a unui scriitor ce speră să contribuie cât de cât la elucidarea urgiilor ocupaţiei și la el acasă – gândul, ideea că, posibil, și aceste note i-ar putea ajuta pe res-ponsabilii de la Chișinău, în primul rând pe cei din Parlament, să meargă mai departe de piatra de temelie a unui muzeu al genocidului, al ocu-paţiei – însemn instalat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu perspectiva ca în locul lui să fi e ridicat un monument al jertfelor stalinismului, comunismului, în multitudinea de manifestare antiumană a acestora. Implicit, apare și un alt gând: eu unul i-aș aduce aici, la Vilnius, în mu-zeul genocidului și ocupaţiei pe toţi deputaţii parlamentului moldovean, să vedem atunci ce ar cârâi relictele comuniste, cozile de topor, la-șii, indecișii, ezitanţii când e vorba să ia atitu-dini principiale faţă de crimele trecutului și să voteze corespunzător.

Muzeul genocidului a fost instituit în octom-brie 1992 printr-un ordin al Ministerului Culturii al Lituaniei. Iată, nici nu a fost barem necesară implicarea legislativului. Deci, pe când și la Chi-șinău un ministru al culturii pe potriva omolo-gului său baltic?...

În această instituţie a memoriei naţionale din Lituania sunt prezentate fi șele personale de cadre, inclusiv fotografi ile celor care au fost pe parcursul deceniilor capii NKV-KGB-ului, organizând epurarea etnică. La fel apar și com-plicii lor – cozile de topor, informatorii, spionii de toate calibrele, modele din delaţiunile lor, în urma cărora erau întemniţaţi sau chiar execu-taţi cei pârâţi. Pe timpul a trei perioade de ocu-

paţie, în Lituania au căzut jertfă represaliilor zece la sută din întreaga populaţie, adică circa 300 de mii de cetăţeni. Închisorile, alte locuri de detenţie, se extindeau mereu, se renovau, inclusiv blestematul sediu al KGB-ului, pe ai că-rui pereţi s-au descoperit 18 straturi de vopsea! Iar în camera de execuţie au tot fost depuse noi straturi de ciment peste podeaua veche, pentru a acoperi urmele de sânge otova.

Expoziţiile de la etajul întâi refl ectă deten-ţia în Gulag a lituanienilor în anii 1944-1956. Fotografi ile condamnaţilor din viaţa lor liberă, apoi din cea de lagăr, documentele structurilor represive, memorandumul răzvrătiţilor din Vor-kuta, veșminte, încălţăminte pe care le purtau osândiţii, cruciuliţe, cărţulii de rugăciune, scri-sorele, unele – pe coajă de mesteacăn… Imagi-nea de ansamblu este întregită de episoade din fi lme documentare, de fotografi ile cimitirelor din Siberia în care s-au prăpădit balticii, euro-penii, în general…

Este dramatic-înduioșătoare expoziţia inti-tulată „Viaţa continuă”, în care se demonstrează cum, în pofi da tuturor vicisitudinilor, a muncilor inumane la care erau supuși, atitudinilor duș-mănoase faţă de ei ca „elemente antisociale”, întemniţaţii, deportaţii, exilaţii se străduiau din răsputeri să supravieţuiască, să-și pună copiii pe picioare… Între 1944 și 1953, din Lituania au fost deportate și 39 de mii de copii, dintre care 5 mii au murit!

În această perioadă însă, în ţară continua un război de partizani de mare amploare, cu uni-tăţi naţionale armate conduse de ofi ţeri profe-sioniști. Într-un raport al capului unui batalion sovietic de represalii se spune că efectivul aces-tuia a ucis atâţia „bandiţi” și a incendiat 46 de cătune! Fotografi ile celor căzuţi în luptă, prin-tre care și cea a simplului învăţător de ţară Io-nas Petrauskas, trădat de agenţii-cozi de topor, fotografi aţi și ei de KGB, ca să-i aibă la evidenţi, dar – și la mână…

Până în 1991, a existat și o mișcare activă antisovietică susţinută de biserică. Și în timpuri „pașnice” au căzut mii și mii de jertfe, cea mai mare parte din ele – de patrioţi, de eroi adevă-raţi. Până la lituanienii care, în noaptea de 13 ianuarie 1991, apărând sediul televiziunii na-ţionale, au murit sub șenilele tancurilor sovie-tice. În august al aceluiași an a fost demontat monumentul lui Lenin din Vilnius, urmat de evenimente sângeroase: trupele speciale au ucis lituanienii ce făceau de gardă la hotarele ţării lor, afl ate în prag de a-și recuceri indepen-denţa.

Acest spaţiu are o atracţie mai specială și prin sângerosul său exotism înspăimântător de cândva, prin aproape incredibila situaţie când bârlogul criminalilor, sadicilor, călăilor din co-munism a ajuns loc liber, pe care îl poţi vedea și tu, cetăţean de rând, care cunoști atâtea des-pre ororile bolșevice. Aici ai impresia că până și sufl ul legendelor pălește în faţa realităţii pe care o refac expoziţiile muzeului genocidului, unde s-a păstrat până și biblioteca specială cu o tematica aberantă a opusculelor ideologice, cu coduri de legi, cu hotărâri ale puterii bolșevi-ce care, prin găunoșenia frazeologică „pozitivă”, tăinuiau, de fapt, mecanismele represive.

Muzeul are mai multe expoziţii itinerante… Muzeul de Istorie de la Chișinău ar face bine să solicite unele din ele…

(Cu titlu de P.S. ar fi să consemnez că, într-un loc al muzeului, pe un panou, sub sticlă, sunt reproduse secvenţe-colaj, la întâmplare, din presa vremurilor trecute, printre ele și unele știri din… România ale nu mai știu cărui ziar rusesc, inclusiv decretul Consiliului de Miniștri de transformare a Institutului Pedagogic din Ti-mișoara în Universitate… Aceasta se întâmpla acum jumătate de secol…)

…Îţi revii cu greu din șocul pe care ţi-l pro-duce cele văzute în fostul sediu al KGB-ului… Apoi mai trec o dată în lungul înaltului perete cu multe rânduri în care sunt aranjate desene-le copiilor care au încercat să înţeleagă și ei ce a însemnat pentru străbunii, bunii, părinţii lor ocupaţia… Neprihănita intuiţie a copiilor, care au redat așa cum înţeleg ei dezastrul, este și ea strigătoare la cer…

Leo BUTNARU

MUZEUL OCUPAŢIEI ŞI GENOCIDULUIDintr-un jurnal lituanian

9 NOIEMBRIE 2012 1212F L U XF L U X

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” ne prezintă săptămâna aceasta cea mai recentă premieră a sa – „Storcătorul de fructe” de Ilia Cilaki, în regia lui Vitalie Drucec. Ilia Celaki este un dramaturg rus, care în anii ’90 a emigrat în Germania. Traducerea textului este realizată de Elvira Râmbu.

Spectacolul se joacă la Sala Stu-dio „Valeriu Cupcea” și îi are antre-naţi în distribuţie pe actorii: Ange-la Ciobanu, Petru Oistric, Anișoara Tkacenko, Iurie Focșa, Ion Mocanu și Mihaela Damian.

„Storcătorul de fructe” este un spectacol realist, realizat în baza unui text care abordează o temă ex-trem de actuală în spaţiul ex-sovie-tic, și anume cea locativă, cu toate problemele aferente ei.

Acţiunea spectacolului se desfă-șoară într-un apartament cu două odăi în care convieţuiesc două fa-milii: una de părinţi și alta de tineri însurăţei, plus fi ica acestora, Sașen-ka, un bebeluș al cărui nume este pomenit ades pe parcursul specta-colului (cum altfel, toate sacrifi ciile le facem de dragul copiilor?!), dar își face simţită prezenţa doar la fi nal, prin câteva reprize de plâns isteric, care se aud din odaia părinţilor ei.

„Frontul de luptă” al spectacolu-lui este bucătăria, unde se desfășoa-ră toată acţiunea. Chiar de la prima scenă, care ne-o prezintă pe mama soacră (Angela Ciobanu) dis-de-di-mineaţă, în halat, pijama și cu bigu-diuri în cap, care pregătește ciorba, și pe ginerele acesteia, Aleksandr, Sașa, Șuric (Iurie Focșa), care se stre-coară la bucătărie să bea apă din ceainicul de pe aragaz (din care vor

bea pe rând de câteva ori toate per-sonajele pe durata întregului spec-tacol), spectatorul resimte antipatia dintre cele două personaje. Ele se prefac că nu se observă una pe alta, își aruncă priviri piezișe, iar ginerele o „denunţă” pe soacră, Zoia Fiodoro-vna, că face gimnastică la bucătărie, scriind un sms în care descrie cum se îndoaie și se dezdoaie aceasta pe rit-murile muzicii. Mesajul este citit în emisie directă de prezentatorii unui matinal radiofonic pe care tocmai îl asculta gospodina.

Tensiunea crește în momentul în care fi ica Zoiei, Galea, soţia lui Sașa, vine să-i dea în obraz că nu l-a salu-tat pe soţul ei și că nu a fost recep-tivă când acesta a venit, chipurile, să-și ceară scuze pentru farsă, dis-cuţie care se termină, evident, cu o ceartă între mamă și fi ică. Și asta, culmea, în ziua în care mama-soa-cră le pregătise tinerilor un cadou – un storcător de fructe – și tocmai căuta momentul potrivit să-l înmâ-neze. Cadoul este, de altfel, un nou pretext de ceartă între tineri, care ajung să-și reproșeze unul altuia că părinţii celuilalt nu îi ajută sufi cient. Iar ulterior devine evident că acest storcător, un dar ca un pretext care să sublinieze exagerat grija soacrei faţă de tânăra familie, reprezintă o ilustrare a procedeului la care sunt supuși, zilnic, toţi membrii familiei, toţi locatarii apartamentului se storc reciproc unul pe altul de vlagă.

Parcă pentru a înmuia reprize-le de ceartă care se derulează între toţi locatarii apartamentului, în pe-isaj apare sporadic Petea, Piotr Ale-xeevici (actorul Petru Oistric), tatăl Galei, un împătimit cititor de ziare: citește noapte și zi, precum recu-noaște chiar el, o singură noapte a renunţat la citit și atunci a apărut pe lume Galea. Regizorul accentu-ează insistent pasiunea pentru citit a acestui personaj ca o modalitate

de evadare din vacarmul care se de-rulează în fi ecare zi în apartament. Lectura îl ajută pe acesta să-și păs-treze cumpătul și, în pofi da tonurilor ridicate pe care se poartă discuţiile în casa sa, el reușește întotdeauna să rămână calm.

Ofensată de comportamentul ne-recunoscător și obraznic al ginerelui și de lipsa de susţinere din partea fi icei, Zoia Fiodorovna, cea care are grijă de Sașenka și le face tuturor de mâncare, recurge la vechiul truc cu șantajul emoţional, declară în fi -ecare zi că pleacă din casa ei sau că i-a venit sorocul să moară, sperând astfel că-i va înduioșa pe tineri și îi va face pe aceștia s-o preţuiască la justa ei valoare. Evident, nu uită să scoată de fi ecare dată câte un tes-tament prin intermediul căruia își etalează generozitatea: le lasă tine-rilor toată agoniseala ei de-o viaţă. Angela Ciobanu interpretează cu multă savoare prototipul clasic al soacrei, prezent în toate bancurile specifi ce: femeia care reproșează că încă vrea să-și trăiască viaţa ei, dar comportamentul ei denotă contra-riul, adică ceilalţi ar trebui să lucreze pentru cununa ei de lauri: nimic în casa și în viaţa copilului nu se poate întâmpla fără știrea și încuviinţarea ei, iar cei care trăiesc în casa respec-tivă trebuie să se supună voinţei și controlului ei. Chiar și orice gest de mulţumire nu e sufi cient, după păre-rea ei, să-i răsplătească pe deplin sa-crifi ciul, dar asta nu-i scutește pe cei implicaţi să se străduiască măcar s-o mulţumească. Ieșirile ei teatralizate subliniază dualitatea personajului și, deși traiul în comun al celor două familii este sufocant, toţi îl acceptă ca pe o normă, ca pe o stare de fapt.

Galea, fi ica ei, recurge la tactica mamei: în speranţa că o va face să fi e mai îngăduitoare cu soţul ei, o anunţă pe mama sa că divorţează, sperând că aceasta îi va propune ajutorul și o va sfătui să-și păstreze familia, să găsească un compromis, o modalitate de convieţuire armo-nioasă. Se pare însă că pentru Zoia Fiodorovna, care este într-un război deschis cu ginerele pentru statutul de persoană autoritară în casă și în viaţa fi icei, divorţul ar fi o soluţie să-și păstreze poziţiile. În consecinţă, scena se termină cu o ceartă între mamă și fi ică.

După fi ecare ceartă, cei antrenaţi în discuţiile contradictorii își caută alţi interlocutori, iniţial pentru a-și găsi aliaţi, ulterior aceste discuţii se fi nalizează cu certuri.

Un măr al discordiei în spectacol este vizita inopinată a socrilor, pă-rinţii lui Aleksandr, Victor Serghe-evici (actorul Ion Mocanu) și Irina Antonovna (actriţa Mihaela Dami-an), care le aduc o pungă cu carne, un gest care vine să sublinieze că își aduc și ei aportul în susţinerea și ajutorarea tânărului cuplu. De al-tfel, acești părinţi, care își exprimă oarecum exagerat dragostea pentru tinerii însurăţei și pentru nepoată, recunoștinţa pentru socri, nu ezi-tă să le comenteze și să condamne comportamentul și modul de viaţă când cred că nu-i aude nimeni. Iar întreaga lor fi inţă debordează de... senzaţia de ușurare pe care le-o ofe-ră o circumstanţă atenuantă - ei au un apartament cu o singură odaie, i-ar lua cu drag pe copii la ei, dar nu vor încăpea cu toţi acolo.

Piesa este o ilustrare iscusită a realităţii cu care se confruntă milioane de familii în prezent: lipsa spaţiului locativ, lipsa mijloacelor de procura-re a acestuia acutizează confl ictele dintre gene-raţii, încălcarea spaţiului intim sporește cazurile de divorţ, de destrămare a tinerelor familii. Obli-gaţi să-și ducă existenţa într-un spaţiu redus, oa-menii ajung să nu se mai suporte, să nu se mai ier-te, să nu se mai iubească, să nu se mai respecte, să se omoare, să se distrugă, să se mănânce între ei.

Spectacolul lui Vitalie Drucec se desfășoară oa-recum paralel pe câteva fronturi. În timp ce ni se insinuează că toţi par-ticipanţii la proces sunt materie primă pentru storcătorul de fructe, per-sonajul lui Petru Oistric, Piotr Alexeevici, reușește să facă în fi nalul spec-tacolului o alegorie reușită dintre viaţa la care sunt condamnaţi acești oameni și drumul pe care îl parcurge carnea până ajunge în malaxor și de acolo – pe masa familiei, sub formă de chiftele.

Ah da, să nu uit, rolul ziarelor și al lecturii este bine pus în valoare în acest specta-col, pe lângă sco-pul de a informa, acestea relaxea-ză, calmează, an-trenează voinţa. Drept urmare, în fi nal se apucă de citit și Victor Sergheevici și nu este exclus că în viitor, când fi ica îi va aduce ginere în casă, la lectu-ră va recurge și Aleksandr.

„ S to rc ăto r u l de fructe” este un spectacol care, la prima vedere, pare că se des-fășoară în linie dreaptă. Redă o zi obișnuită din viaţa a trei familii, rude de sânge și rude prin alianţă. Spectacolul nu vine să educe, să reeduce, să spe-rie, să deturneze principii și valori. Este ca o demon-straţie, ca un afi ș. Și, cel mai impor-tant, ca o oglindă: poftim, uitaţi-vă încă o dată la voi, așa arătaţi dintr-o parte. Vreţi mai mult? Nu vreţi să ajungeţi aici? Vreţi să puneţi capăt unei ase-menea existenţe? Apucaţi-vă de ci-tit ziare. Sau ieșiţi din acest cadru, din acest tipar.

Este un spectacol care, cu sigu-ranţă, merită văzut deopotrivă de părinţi și copii. Este un spectacol care merită revăzut, atât pentru su-biectul pe care îl abordează, cât, mai cu seamă, pentru prestaţiile actori-cești strălucite.

Liliana POPUŞOI, FLUX

PREMII

Millenium a câştigat trofeul unui concurs internaţional de muzică pop din Lituania

Trupa Millenium a revenit recent acasă cu încă o victorie. Artiștii au participat la Concursul internaţional de muzică pop ”Kaunas-Talente 2012”, care a avut loc în Lituania. Formaţia din Moldova a concurat cu reprezentanţi din 16 ţări și a reușit să cucerească trofeul și două locuri întâi, la categoria “soliști”.

De asemenea, colectivul a primit invitaţia de a participa la concertul cu prilejul Zilei orașului Petrozavodsk, din Federaţia Rusă, precum și de a concerta în Austria, Turcia, Italia, Ucraina și Letonia.

Formaţia Millenium a fost creată la Chișinău în aprilie 1997, de către Vlad Gorgos. Trupa are în palmares mai multe trofee câștigate la concur-surile europene.

Cultur=

IMPRESII PE MARGINEA UNUI SPECTACOL

Viaţa într-un „Storcător de fructe”Viaţa într-un „Storcător de fructe”

9 NOIEMBRIE 2012 1313 F L U XF L U XDiverse

S-A DOVEDIT ŞTIINŢIFIC:

Matematica provoacă dureri de capMatematica provoacă dureri de capGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina EVitamina E se mai numește tocoferol și face parte din grupul vitaminelor liposolu-bile. Este solubilă în grăsimi și alcool și insolubilă în apă. Rezistă la căldură și este sensibilă la lumină și mediu alcalin. Se absoarbe la nivelul intestinului subţire și se depozitează în ţesutul adipos, miocard, pancreas, suprarenal.

Surse de vitamina ESurse de vitamina EVitamina E se găsește în cereale

și, mai ales, în cele germinate (ger-menii de grâu), în uleiuri vegetale (de fl oarea-soarelui, soia, porumb, măsline), în legume (spanac, salată, pătrunjel, mazăre), în fructe olea-ginoase (nuci, seminţe de fl oarea-soarelui).

Rolul vitaminei E în organism:Rolul vitaminei E în organism:- intervine în metabolismul glu-

cidic și protidic, având rolul unui sistem oxidoreductor;

- rol în mobilizarea grăsimilor din pereţii arteriali, protejând ast-fel inima și arterele împotriva ate-rosclerozei;

- rol de protecţie a globulelor roșii împotriva hemolizei (distru-gerii);

- rol în reabsorbția din intestin a vitaminei A;

- înlesnește depozitarea glico-genului în fi cat și mușchi, inclusiv în mușchiul cardiac;

- intervine favorabil în reprodu-cere, asigurând funcţionarea nor-mală a glandelor sexuale și a celor endocrine;

- preîntâmpină producerea avortului;

- intervine favorabil în tulburări-le de menopauză;

- previne îmbătrânirea celulelor;- are efect diuretic și hipotensiv;- diminuează riscul apariţiei bo-

lilor de inimă, a infarctului, a diabe-tului zaharat, a cataractei;

- previne coagularea sângelui;- este benefi că pentru sistemul

nervos.

Carenţa de vitamina ECarenţa de vitamina EEste rar întâlnită. Se manifestă

prin tulburări hematologice (ane-mie), tulburări neurologice, tulbu-rări neuromusculare (distrofi i mus-culare), tulburări oftalmologice (deteriorarea retinei), tulburări de reproducere (avort spontan).

Rezolvarea problemelor de matematică provoacă migrene. Aceasta este conclu-zia la care au ajuns oamenii de știinţă de la Universitatea din Chicago, care au constatat în urma unui studiu că anxie-tatea declanșată de problemele mate-matice poate duce la dureri de cap.

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii au

rugat un grup de 14 adulţi – care prezentau o anxieta-

te serioasă legată exclusiv de matematică – să rezolve

diferite exerciţii, mai exact să verifi ce valabilitatea unor

ecuaţii de tipul (12x4) - 19 = 29, în timp ce erau înregis-

trate imagini cerebrale prin RMN.

În urma acestui experiment, cercetătorii au constatat

că o regiune cerebrală, insula posterioară, se activa când

oamenii se pregăteau să rezolve problemele. Regiunea

respectivă se mai activează când corpul experimentează

durerea sau în cazul ameninţării integrităţii fi zice. Anti-

ciparea faptului că trebuie rezolvate problemele duceau

la acest răspuns și nu acţiunea în sine de a face mate-

matică.

„La cineva care este angoasat de matematică, anti-

ciparea exerciţiilor provoacă o reacţie cerebrală simila-

ră cu cea a durerii fi zice, ca și cum ai apropia mâna de

o sobă încinsă”, spun Sian Beilock și Ian Lyons, cei doi

psihologi care au coordonat studiul, publicat în revista

PLos One, notează Agerpres.

Specialiștii subliniază că această cercetare analizează

durerea asociată cu un eveniment anxiogen și nu stre-sul provocat în timpul acestuia. Altfel spus, nu problema matematică în sine este dureroasă pentru unele persoa-ne, ci faptul de a trece la rezolvarea ei. „Matematica este o materie grea și, la cei care prezintă un nivel ridicat de anxietate faţă de acest obiect de studiu, poate fi repede asociată cu tensiunea și teama”, adaugă autorii articolu-lui „Când matematica doare”.

Oamenii de știinţă mai precizează că elevii care sunt tensionaţi la matematică pot avea nevoie de ajutor pen-tru a fi mai relaxaţi în privinţa ei. „Anxietatea legată de matematică ar trebui tratată ca orice altă fobie”, punc-tează experţii.

Într-un alt studiu, Beilock propune persoanelor viza-te să-și exprime angoasa înaintea unui test scriind ceva, de exemplu, pentru a micșora tensiunea și a avea per-formanţe mai bune.

Vrei să pui mai mult

accent pe ochi și să-ţi

luminezi întregul chip?

Pornește de la sprân-

cene. Afl ă ce formă ţi

se potrivește, îngrijeș-

te-le corect și învaţă să

le ajustezi forma prin

machiaj.

Deși de multe ori neglijate, sprâncenele sunt cele care de-fi nesc chipul și pun în valoa-re trăsăturile. O formă greșit aleasă dezavantajează chiar și chipurile foarte armonioase și devine destul de greu de co-rectat.

Ţine cont de forma feţei și Ţine cont de forma feţei și de trăsăturide trăsături

Sprâncenele arcuite se po-trivesc unei feţe rotunde sau ovale. Punctul cel mai înalt tre-buie să fi e central, la jumătatea pleoapei. Forma arcuită arată

mai bine la sprâncenele lungi, decât la cele scurte.

Dacă ai faţa triunghiulară, sprâncenele ar trebui să fi e mai scurte și ușor arcuite. Forma ro-tundă, naturală este, în schimb, potrivită celor care au faţa pătra-tă. Ai însă grijă să nu le lași prea lungi. În cazul în care ai ochii apropiaţi, pensează puţin din partea interioară, cea de lângă nas, pentru a masca acest defect.

Dacă, dimpotrivă, ai ochii depărtaţi, nu uita să scurtezi sprâncenele. Ca să fi i sigură că nu greșești, mergi la o cosme-

ticiană atunci când nu știi ce să alegi sau ori de câte ori vrei să schimbi forma sprâncenelor.

Pune în valoare Pune în valoare forma obţinutăforma obţinută

Machiajul defi nește, umple golurile și corectează eventua-lele greșeli. Alege un creion sau un fard special, în ton cu nuan-ţa sprâncenelor, și aplică-l dis-cret pe contur și în interior.

TRUCURI MICI, TRUCURI MICI, EFECTE MARIEFECTE MARI

Cel mai bun moment pentru

pensat este după duș, când po-rii sunt deschiși. Firele de păr se smulg mai ușor dacă pielea este hidratată, așa că aplică înainte o cremă ușoară. Ai mare grijă de fi ecare dată, căci unele fi re de păr nu mai cresc la loc sau cresc foarte greu. Și, pentru ca totul să fi e mai puţin dureros, prinde fi rul de la bază și smul-ge-l dintr-o singură mișcare. Piaptănă apoi sprâncenele cu o periuţă specială și tunde fi rele mai lungi, astfel încât să fi e la același nivel cu celelalte, iar to-tul să fi e uniform. La fi nal, spală

zona, usucă și aplică o cremă de gălbenele. Dacă sprâncenele sunt prea subţiri sau rare, apli-că zilnic puţin ulei de ricin.

AȘA LE ARANJEZIAȘA LE ARANJEZIFixează sprâncenele după

aplicarea creionului, cu un ri-mel special, transparent. Dacă ai tenul gras, pudrează ușor zona, înainte de aplicarea ma-chiajului. Poţi înlocui clasicul creion cu un gel waterproof, care va rezista mai mult și se va lipi mai bine de rădăcină.

Unica.ro

Cele opt ore de odihnă pe care experţii le numesc ciclul monofazic, adică o singură odihnă la fi ecare 16 ore, nu mai este atât de important. Oameni de ști-inţă și istorici ai medicinei laudă benefi ciile somnului polifazic, cel fragmentat în cursul a 24 de ore, relatează revista italiană Panorama.

Tirania celor opt ore de somn ar fi o invenţie modernă. Unul dintre sus-ţinătorii moderni ai somnului “frag-mentat” este Timothy Ferris, om de știinţă și scriitor american, care, în eseul său ‘’The 4-Hour body’’, rela-tează despre experimentele sale cu somnul fragmentat în interval de 24 de ore. El afi rmă că te odihnești cu adevărat în faza Rem (în care visezi) și care nu durează mai mult de câ-teva ore pe noapte. Restul timpului este aproape pierdut. Ideea este să obligi corpul să intre imediat în Rem, profi tând de ciclurile polifazice.

Cel mai bun dintre aceste cicluri, potrivit lui Ferris, este ‘’Uberman’’ – somn de jumătate de oră la fi ecare patru ore – dar care este incompati-

bil cu o viaţă socială normală. Ciclul ‘’Everyman’’ este mai versatil – somn de 20 de minute și o odihnă mai lun-gă între 1,5 și 4,5 ore. Astfel, timpul total dedicat somnului poate coborî la 2,8 ore. Ciclul ‘’Siesta’’ este mini-mul în termeni de somn polifazic – somn nocturn de șase ore și o odih-nă de jumătate de oră la prânz.

Dacă este adevărat că somnul este un medicament cu cost zero – ajută la slăbit, contribuie la preveni-rea riscului de hipertensiune, infarct

și diabet –, ciclurile polifazice oferă toate benefi ciile somnului nocturn, dar economisind timp. Robert Stick-gold, psihiatru la Harvard Medical School, sugerează că odihna diurnă, scurtă, dar profundă, oferă creierului posibilitatea de a decide ce informa-ţii noi să păstreze și ce să descarce.

Neurologul italian Giuseppe Pla-zzi, directorul ‘’Laboratorului de Somn’’ din Bologna, spune că 20 de minute de odihnă la fi ecare două ore permite să te scoli lucid. Lino Nobili,

directorul Centrului de medicină a somnului din Spitalul Niguardia din Milano și Plazzi amintesc că somnul polifazic este folosit de navigatorii solitari, care trebuie să distribuie timpul de veghe. Nobili conchide: “Pentru a nu fi expus riscului, este mai bun somnul bifazic: cinci ore noaptea și două ore după prânz’’.

A dormi peste opt ore poate agra-va o depresie în curs, crește riscul de Alzheimer și, potrivit ‘’American College of Cardiology’’, pe cel de in-farct.

National Sleep Foundation re-comandă între șase și nouă ore de somn la adulţi și între 8 și 9,25 ore la vârsta de 10-17 de ani.

AGERPRES.ro

FRUMUSEŢE

Cum ai grijă de sprâncenele tale?

PILULA DE SĂNĂTATEHidratarea corectă ne fereşte de

colicile renale Colica renală este însoţită de o

durere violentă ce începe în spate, în locul unde ultima coastă se fi -xează pe coloana vertebrala. Iradi-ază către abdomenul inferior, către vezică și la rădăcina coapsei. Moti-vul este un calcul migrator, devenit brusc obturant.

Durerea devine violentă din ca-uza contracţiilor ureterului care în-cearcă să elimine obstacolul, adică piatra. Colica poate fi precedată de mici semne: dureri surde lombare, ușoară sângerare urinară, urinări dese, greţuri, vomă, frisoane, tran-spiraţii.

Calculii se formează atunci când echilibrul dintre apă, săruri, mine-rale și alte substanţe din urină se modifi că. Echilibrul este perturbat atunci când suntem deshidrataţi, situaţie în care sărurile, mineralele și alte substanţe din urină precipi-tă și formează calculul.

Pacienţii cu afecţiuni ale rinichi-lor trebuie să știe că este absolut necesară hidratarea și consumul de legume și fructe. Există și unele afecţiuni medicale ce pot desta-biliza acest echilibru, dar și unele comportamente alimentate greși-te. Persoanele care consumă mân-căruri bogate în oxalaţi, cum sunt legumele verzi și ciocolata, sunt predispuse la formarea de calculi.

Evenimentul.ro

Somnul de opt ore nu mai este esenţial

9 NOIEMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35

Documentar. “Drumul amorfelor, istoria cuceririi Galiei”. 10.30 Re-

porterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta

albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Patru surori”. Spectacol al

Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.00 Documentar.

“Euromaxx”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Videoteca copiilor.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55,

4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Creaţia

compozitorului Johann Sebastian Bach. 23.05 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Viaţa noastră privată pe

WEB”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova.

5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00

Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teles-

hopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45

Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45

Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP)

(romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP)

(romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului

(r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon

și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Doamne de

poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial:

Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la

indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan

TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne

de poveste (r) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă

în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Marie Antoinette 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00

Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4366 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.17, 18, anul III 01:00 Se-

rial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.6, an 1 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara

Loghin (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Spartacus: Zeii Arenei (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная

сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой

капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30

“Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость” с Андреем

Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05

“Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50,

6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Re-

porter. 11.10, 0.00, 2.35 Tezaur folcloric. 3.30 Sport. 4.35 În grădina

Danei. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH

INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00

FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA

VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:18 AL DENTE 13:33 NOIRS

DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES

& DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA

TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36

LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:27 LES BLEUS, PRE-

MIERS PAS DANS LA POLICE 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45

COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:55 BOB

LE FLAMBEUR 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 VOULEZ-VOUS

DANSER ? 4:26 VOULEZ-VOUS DANSER ?

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40, 15.45 Res-

piro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Desene animate.

“Erky Perky”. 9.40 Festivalul Internaţional “Regina Vioară”. 11.00

Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar.

“Global 3000”. 13.10 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA”. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 17.15 Gala Premiilor Tineretului. Transmisiune de

la Sala cu Orgă. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15

Moldova în direct. 21.25 Creaţia compozitorului Johann Sebastian

Bach. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 23.50 Documentar. “Egalitatea de gen”. 0.10 Serial. “DORA”.

1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15

La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r)

08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45

Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15

Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping

14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de

acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film

serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste

la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15)

(divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film

serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna

(r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15

Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Film: Pasiune ascunsă 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4367 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara

Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Vocea României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică

(r) 00:00 Serial: Fringe, ep.1, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 Vocea României (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный

фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный

фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05

Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:45

“Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:15 “Prima

Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 6.15

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 2.30 Dănutz SRL. 3.20 Sport.

4.25 Lumea modei. 4.35 Rom european. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55

Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO

10:08 L’ÉPICERIE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTO-

URISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 LES HÉRITIERS PASTEUR 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA

POLICE 15:54 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:45 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 CORTEX 21:15 FLASH INFO 21:19 ET SI... 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 AMOUREUSE 23:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12

LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:09

VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:31 VOULEZ-VOUS DANSER ?

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Epoca biometrică”.

7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 O seară cu muzica lui Dvorak. 9.55 Respiro.

Program muzical. 10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Știinţă

și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.45 Videoteca copiilor. 13.10 Documentar. “Drumul amorfelor,

istoria cuceririi Galiei”. 14.10 Gagauz ogea. 14.40 Serial. “DORA”. 15.25

Documentar. “Euromaxx”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie

- spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.15 Desene animate. “Erky

Perky”. 17.40 Profi l de savant. 18.00 Russkii mir. 18.30 Documentar

pentru copii. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Poves-

tea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni.

22.20 Documentar. “Almanah cinematografic”. 22.50 Alternative.

Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00

TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

5.25 Focus. Magazin TV.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs

autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show.

Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r)

07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) 08:45

Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la

indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul

(r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii

(r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna

(AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale

despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP)

(dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film

serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul

(AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00

Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial:

Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pasiune ascunsă

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Mămici adolescente 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4368 17:00 Știrile Pro

Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie

21:45 Serial: Tanti Florica, ep.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: Fringe, ep.2, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r)

01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Ce se întâmplă,

doctore? (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe

(r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Pri-

mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный

судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

“Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus)

00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские

пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:00 “Prima Oră” (R)

03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.25, 6.20

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 Dănutz SRL. 3.30 Sport. 4.35 Olimpiada veselă. 5.00 Călător

pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH

INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00

FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH

INFO 13:04 RICARDO 13:35 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:04 CURLING 16:36 FLASH INFO 16:40 GRENOUILLE D’HIVER

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UN VIL-

LAGE FRANÇAIS 20:26 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:11 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MÉTRONOME 22:53 MÉTRONOME 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES BLEUS,

PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:52 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS

LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06

VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:28 VOULEZ-VOUS DANSER ?

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45, 17.40 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky

Perky”. 9.40 O seară cu muzica lui Dvorak. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30

Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Documentar.

“Euromaxx”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15

Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din

“35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45

“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00

TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Music

Mania. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct

20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mi-

tin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r)

(AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15

Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping

10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping

12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshop-

ping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta

de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film

serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste

la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV

(15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30

Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stă-

pâna (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Mămici adolescente (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Film: Tutela 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4369 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.8, an II 21:45 Serial: Spitalul

de demenţă, ep.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film:

Sfi nţi și păcătoși 00:45 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:15

Serial: Spitalul de demenţă (r) 02:45 Film: Sfi nţi și păcătoși (r) 04:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”.

Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”.

Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний

Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”.

“Гримм” 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.50 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.30 Seriale. 10.15 16.45, 17.50,

2.45, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10, 0.00 Dănutz SRL. 3.35 Sport. 4.40 Lumea modei.

4.50 Filmoteca veselă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN PAYS DE... 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITER-

RANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL DENTE 10:34

JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03

L’ÉPICERIE 13:36 JOURNAL D’UN MÉDECIN DANS LES TRANCHÉES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55

UN VILLAGE FRANÇAIS 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:35 AMOUREUSE 21:02 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VIPÈRE AU POING 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:55 SUPER MOM 2:53 QUESTIONS À LA UNE

3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:09 VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:32

VOULEZ-VOUS DANSER ?

12 NOIEMBRIE 13 NOIEMBRIE 14 NOIEMBRIE 15 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

9 NOIEMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAcum este o perioadă mai complicată din cauza temeri-lor pe care nici nu le recunoști, nici nu prea le gestionezi cum ar trebui.

TaurUnii dintre apropiaţi te bănu-iesc de lipsă de empatie, dar nu poţi fi de acord cu așa ceva. Cuvintele nu te ajută acum, așa că nici nu ar trebui să te bazezi prea mult pe ele.

GemeniSe schimbă ceva în atmosferă și percepi aceasta ca o negură care se lasă peste tot ce te inte-resează. Adevărul e că neliniș-tea ta e compusă din regrete și din temeri.

RacPentru tine săptămâna se poa-te transforma într-o demon-straţie de forţă, mai ales dacă cineva are nefericita inspiraţie să lanseze vreun atac la adresa activităţii tale.

LeuDeși te așteptai să te simţi la fel de bine ca înainte și trebu-rile să meargă binișor, ai putea avea o surpriză de proporţii chiar de la începutul săptămâ-nii ce urmează.

FecioarăBănuiala ta de înainte devine certitudine acum, deși asta nu înseamnă că motivele tale de supărare sunt reale. Mai degra-bă e o nemulţumire legată de un apropiat.

BalanţăDispui de o rezervă de energie și alegi să o consumi în gesturi frumoase faţă de prieteni. Pro-blema este că gesturile tale nu mai sunt la fel de bine primite ca înainte.

ScorpionÎţi convine de minune, deși nu spui acest lucru, faptul că se re-vine asupra unor soluţii pe care tu le-ai propus la un moment dat și au fost refuzate.

SăgetătorO stare de neliniște accentuată pune acum stăpânire pe gân-durile tale și este greu de gesti-onat, pentru că fondul emoţio-nal e deja fragil și tulburat.

CapricornTe lovești de orgoliile greu de înţeles ale unor prieteni sau protectori și nu ai încotro, tre-buie să le accepţi condiţiile. Orice negociere de acum va fi reluată în curând.

VărsătorCei care te cunosc știu să ex-ploateze foarte bine punctele tale slabe și tu nici să nu bănu-iești că asta fac. Ar fi bine să fi i mai atent(ă) la ceea ce spui și ce promiţi.

PeştiAi impresia că unii colegi sau șefi sunt puși pe rele, în sensul de a-ţi complica ţie sarcinile și a nu te lăsa să îţi faci treburile cum se cuvine. Nu e deloc așa!

9-16 noiembrie9-16 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI

(rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar.

“Epoca biometrică”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în

direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.35 Russkii

mir. 14.05 Serial. “DORA”. 15.40 Moldovenii de pretutindeni. 16.10

Documentar. “Unde se nasc fl uturii”. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00

Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15

“Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Ziua Internaţională a

Studenţilor. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 23.15,

0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.20 Templul muzicii. 3.50 Descoperă

Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show:

Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică

21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare

04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu

06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP)

(romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film

serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45

Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film

serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film

serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film

serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune

cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan

și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP)

(romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30

Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului

(AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film

serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la

16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial:

Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial:

În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16

ani (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tutela (r) 13:00

Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jilţul

sirenei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4370

17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine

00:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 Film: Jilţul sirenei (r)

03:00 Știrile ProTv (r) 04:30 ApropoTv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50

“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00

“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время

обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная

сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15

“Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:20 “Городские пижоны”.

К 50-летию группы “The Rolling Stones”. Премьера. “Crossfi re Hurricane”

03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.15

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 O dată’n viaţă. 3.10 Stele de 5 stele. 4.55 e-FORUM. 6.55

Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-

MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA

VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 À LA DI STASIO 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES

AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 AMOUREUSE 16:31 FLASH INFO

16:33 DESTINATIONS GOÛTS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ

SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS

LA POLICE 22:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 MAC ORLAN 1:54 MAC ORLAN 2:47 MISE

AU POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 VU DU CIEL

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CRI-

MĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 7.40

Documentar. “Euromaxx”. 8.10 Vedete la bis.

9.15 Documentar. “Evoluţia”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și

copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 M. Eminescu.

“Făt-Frumos din lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși

“Licurici”. 12.50, 2.15, 4.15 “Mărul de aur”. Festival-concurs Internaţional

Vocal. Gala concert. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00,

0.10 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert

de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 5.50 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV.

22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Când

vacanţa devine una de groază”. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi.

1.30 Știinţă și inovare.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Mireasă pentru fi ul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs

autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshop-

ping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film

artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00

Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine

22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00

Concert 05.30 Film artistic

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00

Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00

Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance)

09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste

la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul

(r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r)

(AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP)

(romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre

viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertis-

ment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP)

(romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri

de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP)

(romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere- Reu-

niunea mamelor (16 & Pregnant Reunion- Life after Labor) (AP) (romance)

01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 02:00 Film serial: Un colţ

de rai (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Film serial: În

numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teles-

hopping 13:30 Dansez pentru tine (r) 18:00 Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Siguranţa

naţională 22:15 Film: Codul lui Da Vinci 01:30 Explore Midnight 02:00 Las

Fierbinţi (r) 03:00 Film: Codul lui Da Vinci (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Поле чудес” 07:10 К

юбилею Эльдара Рязанова. Леонид Филатов,

Татьяна Догилева в фильме “Забытая мелодия

для флейты”. 1-я серия 08:20 “Играй, гармонь

любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Первая

любовь” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 13:40

Сергей Безруков, Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна

Догилева в многосерийном фильме “Участок” 15:00 Новости (с

субтитрами) 15:15 “Участок”. Продолжение 15:45 “Да ладно!” 16:15

“Народная медицина” 17:10 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25

Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:30 Премьера. Люк Бессон представляет: Никита нового времени в

остросюжетном фильме “Коломбиана” 01:20 Пол Джаматти в комедии

“На обочине” 03:20 Лора Линни, Филип Сеймур Хоффман в фильме

“Дети Сэвиджа” 05:05 Сериал “Terra nova”

7.00 O dată’n viaţă. 9.00 -

13.20, 18.00 20.30 Seriale.

13.20 Bebe magia. 14.00,

20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2.00 Ne vedem la TVR.

17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00

Teleenciclopedia. 1.00 Profesioniștii. 3.30 Filmoteca veselă. 3.55 Sport.

4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

CARNETS D’EXPÉDITION 6:30 MEDI-

TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU

ZOO 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57

MON AMI GROMPF 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:01 7 JOURS SUR

LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT

GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ

14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VU SUR TERRE 15:54 « 10 »

16:20 « 10 » 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47

NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Evoluţia”. 7.00 Respiro. Program muzical. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.50 ...

pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00

Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteli-

genţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi, poet,

academician. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ansamblul “Izvoraș”. Program

muzical. 13.30 Judo. Turneu Internaţional Memorialul “V. Guţu”. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA

SOCIETATE” (Germania). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane

pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la

bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Fuego “Destin”. Spectacol muzical.

0.45 Documentar. “Drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE puse în joc”.

1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Crimă

în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea

mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping

16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshop-

ping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Game

Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30

Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00

Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00

Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00 Film

serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping

09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30

Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping

12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30

Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30

Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance)

20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte

(15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30

Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere- Momente din culise

(16 & Pregnant Unseen- Moment 1- Life after Labor) (AP) (romance) 00:30

Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15

Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance)

04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere (r) (AP) (romance)

05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teles-

hopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa

(r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Apropo

Tv 14:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 15:00 Vocea Ro-

mâniei (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Mecanicul 22:30 Film: 24 de ore 00:45 Apropo

Tv (r) 01:30 Film: Mecanicul (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 După 20 de ani (r)

05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Первая любовь” 07:10 К

юбилею Эльдара Рязанова. Леонид Филатов,

Татьяна Догилева в фильме “Забытая мелодия для

флейты”. 2-я серия 08:25 “Армейский магазин” 08:55

“Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с

Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:20 К юбилею Эльдара Рязанова. Лариса Голубкина, Олег

Борисов, Николай Крючков в фильме “Дайте жалобную книгу” 13:50 К

юбилею Эльдара Рязанова. Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов,

Анатолий Папанов, Ольга Аросева, Андрей Миронов в комедии “Берегись

автомобиля” 15:30 К юбилею Эльдара Рязанова. Людмила Гурченко,

Игорь Ильинский в фильме “Карнавальная ночь” 16:55 “Большие гонки.

Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Эльдар Рязанов. Моей

душе покоя нет” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:50 К дню рождения “КВН”.

Кубок мэра Москвы 01:05 Премьера сезона. “Настя”. Вечернее шоу 02:05

“Познер” 02:55 Алексей Булдаков в комедии “Особенности национальной

охоты в зимний период” 04:05 Сериал “Terra nova”

7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă

aștepţi... 9.00-13.00, 17.30,

20.30 Seriale. 13.00, 17.05, 1.30,

6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da

sau nu? 16.00, 2.05 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată’n viaţă.

0.35 Garantat 100 de procente. 2.55 Filmoteca veselă. 4.00 Înainte și după.

4.10 Universul credinţei. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LES VILLES DE L’EXTRÊME

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART

7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:24 LES

SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:57 MON

AMI GROMPF 11:10 STELLINA 11:33 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP

12:08 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00

FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC

PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR

LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 DES TRAINS

PAS COMME LES AUTRES 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 PAPA À LA CHASSE AUX LAGOPÈDES 23:34 LA PASSE-

RELLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 VIPÈRE AU POING 2:36 KIOSQUE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 VU DU CIEL

16 NOIEMBRIE 17 NOIEMBRIE 18 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2480TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

9 NOIEMBRIE 2012 1616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Sergiu, mulţumim pentru posibilita-tea de aţi lua un interviu. Spune-ne cu ce te ocupi. Care este activitatea ta de bază acum? - Vă mulţumesc și eu. La moment sunt

implicat în mai multe activităţi. Pe lângă faptul că particip activ la acţiunile orga-nizate de „Noua Generaţie” a PPCD, mai sunt și student. Iar timpul rămas încerc să îl dedic activităţilor personale, ieșirilor în aer liber sau întâlnirilor cu prietenii apro-piaţi.

- Faci studii de licenţă sau ești maste-rand deja? - În prezent sunt masterand la Univer-

sitatea Tehnică din Chișinău și îmi conti-nui studiile în domeniul Microelectroni-că și Nanotehnologii. Și, ca activitate de bază, am acum scrierea tezei de master și elaborarea unui dispozitiv pentru susţi-nerea acesteia. Așa că scopul meu princi-pal este fi nalizarea studiilor și susţinerea cu brio a ciclului de master.

- Ești pasionat de tehnică și de calcu-latoare, nu? Te vezi muncind în acest domeniu? - Da, sunt un pasionat înfl ăcărat de

lumea dispozitivelor electronice, fi e cal-culatoare, fi e gadgeturi, fi e telefoane sau aparate de fotografi at. Este o dragoste aparte faţă de tot ceea ce numim noi electronică și cred că această dragoste „s-a înfi ripat” încă din fragedă copilărie. A fost o curiozitate personală de a afl a ce se ascunde în spatele unui simplu dispozitiv, de a vedea ce efecte se produc acolo sau ce forţă îl pune în mișcare. Cred că acela a și fost punctul de pornire pentru marea mea aventură în lumea electronicii.

Da, îmi văd viitorul legat de meseria dată, însă nu la reparat tehnică, chiar dacă mă pricep deja destul de bine. Un fost profesor ne vorbea și el pe marginea acestei teme și aș vrea să îl citez: „Voi sun-teţi ingineri, nu simpli lucrători. Voi tre-buie să lucraţi cu foaia și cu pixul, dar nu cu ciocanul de lipit”. Știu că viitorul meu nu se oprește aici, iar studiile obţinute în cadrul universităţii sunt doar o iniţiere în domeniu. Eu trebuie să vin cu noi idei în vederea cercetării și proiectării sau a ela-borării de noi inovaţii.

- Este IT-ul o pasiune pentru tine?

- Desigur că da. IT-ul reprezintă pentru mine mult mai mult decât o simplă pasi-une. Tehnologiile informaţionale este un domeniu de legătură între electrotehnica clasică și noua informatică. Tehnologia informaţiei găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și informaţii: cal-culatoare, hardware și software, limbaje de programare, structuri de date și alte-le. Sunt considerate ca făcând parte din largul domeniu IT toate elementele care prelucrează, într-un fel sau altul, date, in-formaţii sau cunoștinţe.

- Știu că ai fost în Statele Unite deja de două ori. Povestește-ne despre aceas-tă experienţă. Ce locuri frumoase ai văzut peste ocean? - Exact. Am avut marea ocazie să vizi-

tez Statele Unite de două ori. Prima dată a fost în anul 2010. Am aplicat la progra-mul Work&Travel și, spre marea mea bu-curie, am primit șansa de a călători și de a vizita o lume cu totul nouă pentru mine. Primul zbor cu avionul a fost cel mai în-spăimântător. Prima experienţă și prima impresie au fost ceva de neuitat. De parcă erau secvenţe dintr-un fi lm western. Am rămas foarte impresionat când am ajuns în Amarillo, un orășel cu totul neobișnuit, cu canionul său proeminent și situat la faimoasa Rută-66 în statul Texas. Pe străzi puteai întâlni oameni în costume naţio-nale, așa-zisele haine de cowboy, și chiar călăreţi adevăraţi. Pentru început mi se părea puţin cam straniu, însă pe parcurs devenise ceva obișnuit. Iată așa am trăit o experienţă de trei luni în stil pur ame-rican.

A doua experienţă pe care am avut-o în Statele Unite a fost ceva mai recentă, și anume chiar vara aceasta. Am fost pentru o perioadă de 4 luni pe Coasta de Est, într-un oraș ce se numește Myrtle Beach, din statul Carolina de Sud. Orașul se întinde pe o porţiune de circa 30 km, cu plaje cu nisip alb și fi erbinte, scăldat de Oceanul Atlantic, fi ind considerat o destinaţie ma-joră pentru turiști, atrăgând până la 14 milioane de vizitatori în fi ecare vară. Mă pot considera și eu unul din acei norocoși care au avut ocazia să viziteze acest oraș. Cred că cele mai frumoase amintiri, care vor rămâne pentru totdeauna în inima mea, vor fi priveliștile de asfi nţit ale soa-

relui deasupra oceanului, atunci când ori-zontul se contopește cu o mare de apă și formează un tot întreg.

- Cum sunt oamenii de acolo? Te-ai in-tegrat ușor? Ţi-ai făcut prieteni printre americani? - Oamenii de acolo sunt foarte des-

chiși și primitori. Am descoperit persoa-ne foarte simple, îngăduitoare, săritoare la nevoie, însă uneori puţin cam naive, cu o cultură cu totul diferită și cu un alt stil de viaţă. Pentru mine a fost foarte ușor să mă integrez într-un mediu nou și să mă acomodez la un alt mod de viaţă, diferit de cel pe care îl duceam anterior. Mi-am făcut noi prieteni chiar din rândul ameri-canilor. Însă cei mai apropiaţi rămâneau a fi europenii, care erau stabiliţi acolo cu traiul. Mai cunoșteam câţiva băieţi din

Albania și din Serbia, care erau de acum cetăţeni cu acte în regulă de mai bine de 5 ani.

- Mulţi dintre tinerii care pleacă pentru o perioadă scurtă aleg să-și „prelun-gească” șederea, stabilindu-se acolo pentru un timp îndelungat. Tu ai venit înapoi. De ce nu ai rămas în State? Ai putea să te stabilești acolo? - Nu pot să judec pe nimeni, nici pe cei

ce au hotărât să se stabilească cu traiul în altă parte în căutarea unui trai mai bun și nici pe cei ce au hotărât să revină la locul de baștină. De ce nu am rămas în SUA? Răspunsul este foarte simplu: am avut motive bine întemeiate să mă întorc. Aici sunt născut, aici am copilărit, aici îmi este casa părintească, părinţii și tot ceea ce îmi este drag.

Această întrebare mi s-a adresat de nenumărate ori. Ca replică am răspuns ferm: „De ce eu nu aș putea să mă afi rm aici, la mine acasă, și să îmi făuresc pro-priul destin?!”. Dacă ai capacităţi și aptitu-dini, atunci te descurci și aici, în Moldova. Pentru mine această călătorie a repre-

zentat nimic mai mult decât o aventură. Desigur, existau multiple posibilităţi de a rămâne în SUA și de a mă stabili cu tra-iul acolo. Majoritatea colegilor cu care am lucrat, studenţi din Ucraina, Bulgaria, Serbia, au hotărât să rămână pentru de a-și vedea visul american realizat. În ca-zul meu a fost mult mai simplu. Am fost, am vizitat, am înţeles că există și o altă realitate și acum pot trage concluzii. Am realizat că nu există loc în întreaga lume mai dulce și mai sfânt decât acasă.

- De cât timp ești în familia creștin-de-mocraţilor și a organizaţiei de tineret „Noua Generaţie”? - Sunt la Noua Generaţie din anul

2007, de când venisem la Chișinău să îmi continui studiile. Aici am întâlnit o echipă adevărată de tineri, apropiată sufl etului, care se conduce după anumite idei, valori și care are viziuni bine defi nite, cu o do-rinţă sinceră de a schimba lucrurile și de a se implica activ în politică.

- Cine te-a motivat sau care a fost im-boldul de a te implica în politică?

- Cred că faptul care mi-a dat un im-

bold să mă implic în politică a fost propria

motivaţie de a fi util societăţii. Fenome-

nele politice ce se petreceau atunci nu

m-au putut lăsa indiferent și nepăsător

și, din dorinţa de a face parte dintr-o for-

maţiune politică creștin-democrată, am

și ajuns să fac parte din organizaţia de

tineret a PPCD. La Noua Generaţie m-am

regăsit, pentru că oamenii de aici sunt o

adevărată familie cu valori și tradiţii. Aici

am deprins multe lucruri utile și mi-am

dezvoltat abilităţi, am găsit răspunsuri

la întrebările care mă frământau, mi-am

construit viziuni strategice asupra viito-

rului și, în fi nal, am învăţat cum se face

adevărata politică.

- Este importantă pentru tine activita-tea ta la organizaţia de tineret? - Da, este foarte importantă. M-am

convins că aici poţi obţine competenţe,

ţi se poate dezvolta caracterul și îţi poţi

dezvolta calităţile de lider.

- Ce pasiuni, hobby-uri mai ai? Ce îţi place să faci atunci când ai timp liber? - Am o pasiune enormă pentru foto-

grafi at. Îmi place să surprind diferite mo-

mente din jur și să imprim în format digi-

tal acţiuni, imagini, peisaje sau persoane.

Însă, când mai am timp liber, îmi place

să mă răsfăţ cu o carte bună. Citesc cărţi

ca să îmi lărgesc orizonturile. Ele sunt un

depozit de inteligenţă care mă lasă să îmi

creez propria viziune. Nu întâmplător se

spune că „noi suntem ceea ce citim”.

- Mulţumim. Succese în tot ceea ce-ţi propui să faci. - Vă mulţumesc și eu. Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

GENERAŢIA 2002

Sergiu Alexandrov: „Am realizat că nu există loc Sergiu Alexandrov: „Am realizat că nu există loc în întreaga lume mai dulce şi mai sfânt decât acasă” în întreaga lume mai dulce şi mai sfânt decât acasă”

Sergiu, tânărul din Noua Generaţie pe care vă invit să-l cunoașteţi astăzi, este un pasionat de domeniul IT. Nu doar că este curios să afl e ce se ascunde în spatele unui simplu dispozitiv, ci vrea să con-ceapă noi inovaţii. Pentru asta muncește și învaţă conștiincios.

A avut o experienţă pe care o consideră unică, și anume: a trăit în stil american timp de două veri. Chiar dacă este prins în activităţi, Sergiu nu-și neglijează prietenii. Își face timp și pentru ei.

Lucrarea “Muză” (“Une Muse”), de Constantin Brâncuși, a fost vândută cu suma de 12,4 milioane la licitaţia orga-nizată de Casa Christie’s, miercuri seara (7 noiembrie), la New York, care, pe ansamblu, s-a situat sub nivelul estimă-rilor iniţiale ale organizatorilor.

Preţul obţinut de lucrarea lui Brâncuși la căderea ciocanului a fost de exact 11 milioane de dolari, la care se adaugă comisionul casei de licitaţii, calculat la 12,75 la sută din preţul de vânzare, ajungându-se la suma totală de 12.402.500 de dolari. Identitatea cumpărătorului nu a fost dată publicităţii, singurul lucru dezvăluit de organizatori fi ind naţionalitatea: american, persoană privată.

Cea mai mare sumă obţinută în cursul serii a fost pentru compoziţia Nymphéas (Nuferi), de Claude Monet, respectiv 43,8 milioane de dolari, lucrarea

fi ind estimată iniţial între 30 și 50 de milioane. De asemenea, a fost stabilit și un record de autor, cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o pictură de Kandinsky, suma de 23,8 milioane de dolari pentru pânza “Studie für Improvisation 8”.

În privinţa compoziţiei generale a licitaţiei, din cele 69 de obiecte de artă licitate, cinci au fost vân-dute cu peste 10 milioane de dolari, zece cu peste cinci milioane și 31 cu peste un milion de dolari. “Majoritatea lucrărilor s-a vândut în marja estimă-rilor iniţiale”, a declarat Brooke Lampley, Senior Vi-ce-President al Christie’s America și al Licitaţiilor de Artă Impresionistă și Modernă.

Cu toate acestea, suma totală obţinută de or-ganizatori s-a situat la 205 milioane de dolari, sub nivelul anticipat de 250 de milioane de dolari. Două dintre lucrările incluse iniţial în catalogul licitaţiei au fost retrase. Printre factorii care ar fi putut infl u-enţa entuziasmul redus al cumpărătorilor ar putea fi uraganul Sandy, situaţia economică incertă după alegeri și chiar vremea: după uragan, la New York a venit viscolul, miercuri seara.

Preţul obţinut de organizatori pentru lucrarea Muză – 12,4 milioane de dolari, a fost cel mai mare

dintre sculpturile licitate, mai mult decât “Cocoșul” lui Picasso (10,38 milioane de dolari) și “Piciorul” lui Giacometti (11,2 milioane de dolari).

Muza a fost modelată în gips de Constantin Brân-cuși în 1912, special pentru expoziţia Armory Show de la New York din 1913, alături de alte trei expona-te. Datorită succesului de care s-au bucurat expona-tele, Walt Kuhn, unul dintre organizatorii expoziţiei, a cumpărat Muza de la artist și a păstrat-o în colec-ţia sa personală. După moartea lui Kuhn, soţia sa a donat opera Muzeului Guggenheim, în 1955, care a organizat cu această ocazie prima expoziţie de-dicată sculptorului român în Statele Unite. În 1986, opera a fost scoasă la vânzare pentru prima dată, fi ind achiziţionată la un preţ de sub un million de dolari la acea vreme și a rămas în proprietate pri-vată până în prezent, când s-a vândut la Christie’s, pentru a doua oară, pentru suma de 12,4 milioane de dolari.

ARTĂ

Lucrarea “Muză” a lui Brâncuşi a fost vândută cu 12,4 milioane de dolari