8.03.2014

Noros, -1 9 0C

7.03.2014

Noros, 1 8 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.77711 Do lar ame ri can ............. 13.65961 Leu românesc ................. 4.17391 Ru blă ru sească ............... 0.3773

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Cea mai copleșitoare forţă ma-joră sub presiunea căreia suntem uneori constrânși să lucrăm este

propria noastră conștiinţă.”

Lucian Blaga

Cursul valutar 7.03.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 7 martie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Afl area moaștelor Sf. Mc. din Evghe-nia; Cuv. Talasie, Atanasie și Irineu

Există constrângeri de ordin intern şi extern care pot compromite creşterea economică

După ruperea USL, România are un nou Guvern, Ponta III

Mizele din Crimeea

Deputaţii vor o lege a spitalelor

Câte victime va mai face curăţenia electorală din coaliţia de la guvernare?

44

55

1010

88

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

SOCIAL

ROMÂNIA

UCRAINA

POLITIC

CMYK

CMYK

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 9 (934)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Parlamentul Crimeii a votat pentru integrarea în Federaţia RusăPopulaţia îşi va spune cuvântul la referendumul din 16 martie

Parlamen-tul local din Crimeea – republică autonomă din sudul Ucrainei – a votat ieri în unanimita-te pentru aderarea republicii autonome la Federația Rusă. Legislativul de la Simferopol, dominat de proruși, i-a cerut președintelui Vladimir Putin realipirea Crimeii la Rusia și organizarea unui referendum cu privire la statutul regiunii, în data de 16 martie, care să valide-ze alipirea peninsulei.

Astfel, potrivit deciziei Parlamentului, Consiliul Suprem din Crimeea (adunarea parlamentară) a decis să adreseze președintelui rus Vladimir Putin și Adunării Federale a Rusiei — Consiliul Federației (camera supe-rioară) și Duma de Stat (camera inferioară) — un apel privind intrarea Crimeii în componența Federației Ruse, notează agerpres.ro.

Parlamentul Crimeii cere președintelui rus și Adunării Federale a Ru-siei să înceapă procedura privind aderarea Crimeii la Federația Rusă, ca subiect al Federației.

Continuare în pag. 8

Numele oligarhului

Oligarhia moldovenească are un nume. Și acest nume a fost pronunţat, cu un nebănuit curaj, de fostul premier Vladimir Filat. Care anterior ne-a mai dezvăluit, cu la fel de mare curaj, un alt nume, cel al păpușarului. Care, între timp, a ajuns cetăţean onorabil, fapt recunoscut chiar și de cel care în trecut a crezut, în mod eronat, că îl cunoaște pe păpușar.

În cadrul unei emisiuni TV, șeful liberal-democraţilor a informat poporul că și Moldova are un oligarh, nu mai prejos decât fostul președinte ucrai-nean, Victor Ianukovici. Dacă v-aţi gândit la un anumit personaj, să știţi că nu aveţi dreptate. Pentru că acum oligarhul, singurul, este fostul președinte Voronin. Și din cauza lui, Moldova fără sărăcie a ajuns un proiect irealizabil.

Continuare în pag. 2

Deputatul Iurie Bolboceanu a anunțat ieri că se retrage din fracțiunea Partidului Democrat, renunţând, totodată, și la calitatea de membru PD.

Deși iniţial a declarat că din respect pentru cole-gii din teritoriu va evita să facă mai multe comen-tarii, ulterior el și-a motivat decizia prin divergenţe de ordin „doctrinar” și dezamăgiri vizavi de politica formaţiunii din care a făcut parte, dar și de politica moldovenească în general.

„Viziunile mele nu mai coincid cu cele ale PD, nu mă mai regăsesc în acest partid. Eu văd puțin altfel dirijarea lucrurilor în Republica Moldova. Eu înțeleg că nu toate promisiunile electorale se îndeplinesc. Însă, atunci când nu se îndeplinește nici minimul promisiunilor electorale, trebuie să-ți pui un semn de întrebare”, a subliniat Bolboceanu, citat de UNI-MEDIA.

Deputatul a declarat că decizia nu a fost una spontană, ci s-a copt cam de doi ani. Eu, în 2009, am avut cu totul alte speranțe, a mai explicat acesta.

Bolboceanu a negat că i-ar fi fost propuse sume de bani pentru a părăsi fracțiunea PD, așa cum au spus că li s-a propus deputaţii Valentina Stratan și Iurie Chiorescu. Șeful democraţilor, Marian Lupu, pare să fi e însă de altă părere. El a afi rmat că regre-tă ceea ce s-a întâmplat în Parlament, precizând că este surprins și nu prea, pentru că primește tot felul

de informații cu privire la eventuale acțiuni de acest

gen. Lupu a lăsat să se înţeleagă că Bolboceanu ar fi

fost „curtat” de aceeași oameni care au încercat să-i

corupă și pe ceilalţi doi deputaţi. Cel puţin, el nu ex-

clude această ipoteză.

Totodată, democratul așteaptă să vadă com-portamentul de mai departe al fostului său coleg, sperând că acesta va rămâne fi del angajamentelor asumate în cadrul coaliţiei.

FLUX

Bolboceanu pleacă din PD. Bolboceanu pleacă din PD. Democraţii „surprinşi şi nu prea”Democraţii „surprinşi şi nu prea”

7 MARTIE 201422F L U XF L U X Actual

Perioada examene-lor de absolvire este tot mai aproape, iar cadrele didactice ameninţă cu acţiuni de protest. Motivul nemulţumirilor îl constituie salariile prea mici din dome-niu. Acestea nu le asigură nici pe de-parte un trai decent, iar situaţia este agravată de crește-rea necontrolată a preţurilor, în con-textul devalorizării monedei naţionale.

Reprezentanții Sindicatului Educaţiei și Știinţei le-au ce-rut guvernanţilor să majore-ze salariile profesorilor cu 50 la sută. Întruniţi miercuri, 5 martie, în cadrul unei ședin-

ţe, sindicaliștii au avertizat că sunt dispuși să negocieze cu autorităţile doar până la data de 2 aprilie.

„În cazul nesoluționării revendicărilor noastre, sin-dicatele își rezervă dreptul de a declanșa acțiuni de protest în masă”, a sublini-at președintele Sindicatului Educației și Științei, Dumitru Ivanov.

Ivanov a precizat că sindi-catele au venit cu propuneri de majorare a salariilor încă în noiembrie trecut, dar nu a urmat nicio reacţie din partea autorităţilor.

În această situaţie, profe-sorii consideră că protestele reprezintă singura cale de so-luţionare a problemei, aceștia luând în calcul inclusiv sabo-tarea examenelor de bacala-ureat.

Drept răspuns, Ministerul Educației a precizat că salarii-le cadrelor didactice urmează

să fi e majorate cu 15 la sută

din data de 1 octombrie 2014,

conform Legii cu privire la

salarizarea personalului din

unitățile bugetare.

Într-un comunicat al insti-

tuţiei de resort se menţio-

nează că majorările salariale

pentru profesori sunt prevă-

zute în proiectele Strategi-

ei Educația 2020 și Codului

Educației, documente care

în prezent se afl ă la etapa de

fi nalizare după consultările

publice. În același timp, pe

parcursul următoarelor luni

Ministerul Educației va lucra

la un nou sistem de salarizare,

care să asigure competitivita-

tea salariului angajaților din

sectorul educațional în raport cu alte sectoare și să țină cont de performanțele individuale ale angajaților.

Ministerul mai menționează că majorarea salariilor este posibilă din contul resurse-lor existente în sistem. Astfel, actualmente, la nivel de țară este utilizată doar 50 la sută din capacitatea instituțiilor de învățământ. Utilizarea efi cientă a rețelei școlare ar permite realocarea banilor pentru salariile angajaților din sistem.

“Ministerul Educației împărtășește preocupa-rea membrilor Sindicatului Educației și Științei pentru îmbunătățirea nivelului de trai al angajaților din învățământ. Totodată, subliniem că abor-dările ultimative din partea partenerilor sociali nu pot contribui la crearea unui cli-mat favorabil dialogului”, se mai spune în comunicat.

De asemenea, instituţia își reiterează disponibilitatea de a examina în comun cu toți partenerii sociali, Minis-terul Muncii, Protecției So-ciale și Familiei și Ministerul Finanțelor, oportunitățile și posibilitățile reale de majora-re a salariului.

Salariul mediu pe care-l ri-dică profesorii actualmente este de 3.500 de lei.

Potrivit statisticii, salariul mediu nominal brut al lucră-torii din învăţământ a fost în decembrie 2013 de apro-ximativ 3077 de lei, înregis-trând o creștere de aproape 8% faţă de luna respectivă a anului 2012.

Acesta este practic cel mai mic salariu din economia na-ţională, cu excepţia celui pe care l-au încasat în perioada de referinţă lucrătorii din in-dustria hotelurilor și restau-rantelor.

FLUX

Urmare din pag. 1Cu siguranţă, Vladimir Voronin nu

este nici pe departe proletarul sărac și fără avuţii. Însă el nici nu a negat asta. Și aceste bunuri, cel mai probabil, au fost acumulate, inclusiv datorită funcţiei deţinute. Suntem de acord că un președinte într-o ţară săracă nu-și poate permite averi exorbitante și lux la limita decenţei.

Ceea ce ne provoacă o ușoară scâr-bă este faptul că refrenul despre ave-rile lui Voronin este reluat insistent doar în campania electorală. Inocu-lându-ni-se ideea că, după cinci ani de guvernare democrată și proeuropea-nă, vinovaţi de sărăcia din ţară sunt tot comuniștii. Discuţiile de astăzi despre sutele de mii de euro cheltuiţi de liderul comunist pentru călătoriile cu avionul, despre mașinile de lux pe care acesta le dosește în garajul de la sediul PCRM, amintesc izbitor de cam-pania desfășurată de memorabilul președinte interimar Mihai Ghimpu, în preajma alegerilor anticipate din 2010.

Liberalul a survolat atunci întinsu-rile patriei – mândra noastră capitală, viile de la Budești și pădurea Ţiganca – demonstrându-le ziariștilor pe care i-a cărat după el pretinsele moșii ale fostului președinte, Vladimir Voronin, și promiţând exproprierea acestuia. Întrebarea este, de ce nu există niciun

dosar intentat, dacă politicienii care au acces în 2009 la putere au avut pro-be că Voronin și-a agonisit averile pe căi ilegale? Și dacă toate instituţiile de drept au fost în mâinile lor. De ce subiectul rămâne unul eminamente electoral, dacă, așa cum afi rmă Filat, „Totul este probat”?

„Mulți oameni au fost deposedați de afaceri pe timpul guvernării lui Vo-ronin, iar unii au stat și la închisoare”, și-a mai amintit ex-premierul. Uitând cu desăvârșire de cei deposedaţi de afaceri și bunuri în perioada actualei guvernări.

Rocada oligarhilorMemoria pare să-l trădeze pe înfl ă-

căratul luptător cu oligarhia, mafi a și raiderii de tot felul. Astfel, el a uitat de „interesul personal al unei persoane obscure care a cumpărat un loc în poli-tică, iar acum vrea să cumpere o țară”.

„Republica Moldova este sub ase-diul unei structuri oligarhice gata să țină ostatici cetățeni, o țară întreagă, numai pentru a-și satisface propriile interese”, puncta Filat la 13 februarie 2013, avertizând că în fața mafi ei nu va capitula. Iar mafi otizarea este mai periculoasă decât comunizarea, tot de la Filat citire.

Mai mult decât atât, Vladimir Filat și ceilalţi capi ai coaliţiei de la guvernare au mai dat zilele acestea un nume, cel

al raiderului nr.1 (și singurul) din Re-publica Moldova. Și iarăși, nu este cel la care v-aţi gândit.

În această funcţie onorifi că a fost numit controversatul om de afaceri (câţi controversaţi or mai fi fi ind) Vea-ceslav Platon. Care, cu siguranţă, nu este fără de păcat, dar oare nu cu aju-torul unei foste alianţe (de la guver-nare) a ajuns acesta deputat în Parla-ment. Recunoscând apoi că a dat bani grei pentru asta.

Prin urmare, liderii coaliţiei afi rmă în mod solidar că în spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar, dar și a tentativelor de cumpărare a deputa-ţilor din majoritatea parlamentară s-ar afl a Platon. În platoul unei emisiuni de la Publika TV, șeful democraţilor a ex-plicat pe îndelete cum stau lucrurile. „Noi am fost de-a lungul acestor 3-4 ani care s-au scurs martori la tot felul de cazuri neplăcute, care au avut și rezonanţă mondială. Dincolo de toate speculaţiile și luptele politice care s-au dat în jurul acestor cazuri, iată că ulti-mele luni demonstrează, de fapt, cine a fost „protagonistul principal” (iertată să-i fi e tautologia), cel care a promovat aceste scheme, fi indcă modul de a acţi-ona a fost unul standard”, ne-a luminat Lupu, cel care este coleg de partid cu Vladimir Plahotniuc, fost cândva păpu-șar și benefi ciar al atacurilor raider, dar care acum nu mai este considerat ca atare. Nici măcar de către Filat.

Prezent și el la emisiunea de la Pu-

blika, după o lungă absenţă (explica-

bilă), Vladimir Filat și-a făcut iarăși un

fel de mea culpa și a recunoscut că a

greșit lăsându-se atras în lupte „intes-

tinale” (sic!). (Recunoaștem, ne inte-

resează prea puţin ce se întâmplă în

intestinele liberal-democratului.)

Filat, între doi „raideri”Fostul premier a regretat că aliaţii

s-au lăsat antrenaţi în diverse procese

care au dat apă la moara celor care se

opun cursului european al Republicii

Moldova (alegeri anticipate, referen-

dumuri, crize politice), în loc să se con-

centreze pe o comunicare efi cientă cu

populaţia în ceea ce privește explica-

rea avantajelor apropierii de Uniunea

Europeană.

„Protagonistul principal”, adică Vea-

ceslav Platon, s-a arătat destul de amu-

zat de toată tărășenia asta, afi rmând

că Plahotniuc l-a obligat pe Filat să

lucreze pentru el. Comentând într-un interviu pentru publicația Kommer-sant acuzațiile care i-au fost aduse de liderii coaliției de guvernare, Platon a afi rmat că toate acțiunile actuale ale fostului premier demis pentru acte de corupție, Vladimir Filat, demonstrează că el îndeplinește ordinele oligarhului Vladimir Plahotniuc. Mă rog, o fi știind el mai bine obiceiurile și apucăturile oligarhilor.

Toate aceste dezvăluiri, acuzaţii și declaraţii nu sunt întâmplătoare. Ac-tuala guvernare încearcă să-și spele imaginea în preajma apropiatului scrutin. Puterea vrea să câștige un nou mandat, pedalând pe vechile subiecte electorale: pericolul comunismului și averile lui Voronin. Alte subiecte, în afara „parcursului european”, care ar putea fi insufi cient de convingător, nu mai are la îndemână.

Deturnarea atenţiei către alţi oli-garhi și raideri ar trebui să explice de ce nu avem nici astăzi o „Moldovă fără sărăcie”. Actuala putere uitând cu de-săvârșire că de cinci ani guvernează „o ţară”.

Sigur că este interesant să vedem ce mașini are în dotare familia Voronin, să știm cât cheltuiește pe călătoriile cu avionul și prin ce ţări preferă să se odihnească. Dar am vrea, totodată, să vedem și ce mașini ascund prin gara-je actualii potentaţi, să știm câţi bani cheltuiesc guvernanţii pentru călăto-riile pe care le fac ei peste hotare ori familiile acestora, care, cică, obișnu-iesc să mai trăiască prin Elveţia ori pe cine știe unde în altă parte. Și câţi bani investesc pentru ca odraslele lor să în-veţe în școli de prestigiu din lume, nu în cele „optimizate” de pe la noi.

Ioana FLOREA, FLUX

Numele oligarhuluiNumele oligarhului

Profesorii ar putea recurge la proteste în masă

7 MARTIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Ex-ministrul a invocat divergenţe de opinii cu șeful statului, Nicolae Timofti. Purtătorul de cuvânt al pre-ședintelui, Vlad Ţurcanu, a precizat că demisia a survenit în urma unor discuţii aprinse ce s-au iscat în ca-drul ședinţei Colegiului, șeful statu-lui criticând activitatea Ministerului Apărării și a Armatei Naţionale, în special lipsa de disciplină, manage-mentul defectuos și inefi cienţa unor departamente ale ministerului.

Nicolae Timofti s-a referit la cazu-rile de suicid care au avut loc în ul-tima perioadă în unităţile militare, la cele de încălcare a statutului sol-datului, a mai precizat purtătorul de cuvânt. Rămâne însă un mare semn de întrebare, și anume, de ce nu l-au deranjat până acum pe șeful statului încălcările și activitatea defectuoasă a instituţiei de resort?

De ce a fost cazul acum să-şi dea Marinuţa demisia?De aici și concluzia că soarta mi-

nistrului era pecetluită deja până la ședinţa în cauză. Motivul fi ind numeroasele incidente tragice care au avut loc pe perioada mandatu-lui lui Marinuţa – dezertări, furturi de arme, maltratări ale ostașilor, sinucideri etc. – ceea ce a provocat nemulţumiri în societate și a dimi-nuat dramatic încrederea în forţe-le armate. Și dacă până nu demult guvernanţilor le păsa prea puţin de ceea ce se întâmplă în armată și de nemulţumirile populaţiei, ajunși în pragul alegerilor parlamentare, ei au devenit mai atenţi la chestiunile care le pot aduce prejudicii de ima-gine. Prin urmare, puterea începe să se debaraseze de balastul care i-ar putea împiedica ascensiunea către un nou mandat din partea alegători-

lor. Iar șeful statului, în cazul dat, nu a făcut decât ceea ce i-au cerut lide-rii politici care l-au instalat în fotoliul prezidenţial.

Dacă președintele ţării ar fi fost, într-adevăr, preocupat de ceea ce se întâmplă în Armata Naţională, el i-ar fi cerut mult mai demult demisia lui Marinuţa. Cazurile de încălcare a disciplinei militare și incidentele din Armata Naţională au fost discutate încă în iulie trecut la ședinţa Consi-liului Suprem de Securitate. Consi-liul a fost convocat după ce un sol-dat a fost împușcat, accidental, de către un coleg, în Brigada Infanterie Motorizată ”Moldova” din Bălți.

Nu este cazul ca Vitalie Marinuţa să-și dea demisia, a declarat atunci șeful statului. Fiind informat de către fostul ministru al Apărării despre in-tenţia de a demisiona, președintele l-a sfătuit pe acesta să nu se grăbeas-că. „Nu este o situaţie pentru care ar trebui să-și dea demisia”, a afi rmat cu multă siguranţă Timofti după ședinţa Consiliului de Securitate.

După asta, în aceeași lună, un alt ostaș a fost găsit strangulat în apro-pierea Bazei de instruire militară de la Bulboaca. Apoi, în octombrie, un soldat a fost găsit împușcat, una din-tre versiunile organelor de anchetă fi ind determinarea la sinucidere. Însă nici atunci președintele ţării nu a văzut motive pentru demiterea ministrului Marinuţa.

Președintele a rămas impasibil, chiar dacă întreaga societate era re-voltată, iar Asociaţia ”Mamele Osta-șilor” i-au cerut lui Nicolae Timofti, în calitatea sa de Comandant Suprem al Forțelor Armate și șef de stat, să-l demită pe Vitalie Marinuța din funcția de ministru, ”pentru că se face vinovat de multiple sinucideri și maltratări în rândul militarilor”.

Prin urmare, întrebarea este, de ce acum? Ce s-a întâmplat extraor-dinar în ultima perioadă, decât că se apropie alegerile? Iar guvernarea se leapădă de elementele compromise, de funcţionarii care au provocat mai multe controverse care ar putea isca întrebări și discuţii nedorite în vii-toarea campanie electorală.

Plahotniuc, responsabil de curăţenie?Fără îndoială, au avut un cuvânt

de spus în acest context și partenerii din Occident ai guvernării. Ne refe-rim, în primul rând, la curăţenia ge-

nerală care a început de ceva timp în Partidul Democrat. Astfel, Vladimir Plahotniuc a plecat din Parlament pentru a se dedica, total și până la capăt, grijilor de partid. Valeriu Guma, dat în căutare internaţională de statul român, a plecat și din Parla-ment, și din partid. Cu oareșice posi-bilităţi de a reveni.

Se pare că responsabil de cură-ţarea rândurilor la democraţi este anume Plahotniuc (că tot este mai liber acum), dar și apropiaţii acestu-ia. Astfel, anume democratul Andrian Candu, fi nul lui Plahotniuc, a „funda-mentat” retragerea din PD a lui Guma și depunerea mandatului de deputat.

„La nivel uman este regretabil. La nivelul relaţiilor politice și altor in-terese cred că este o decizie bună”, a comentat Candu, dându-i fostu-lui său coleg o șansă de revenire în „familia democraţilor” după ce-și va demonstra nevinovăţia la CEDO. Sau după alegerile parlamentare, adău-găm noi.

La fel, Plahotniuc a fost și iniţiato-rul excluderii din PD a patru deputați democrați din Adunarea Populară a Găgăuziei, pentru participarea aces-tora la referendumul ilegal din 2 fe-bruarie. „Sunt două motivele care au stat la baza acestei decizii: am avut nenumărate întâlniri cu ei și le-am explicat despre pericolul referendu-mului, însă ei oricum au participat. Cel de al doilea motiv este încălca-rea disciplinei de partid”, a explicat liderul democrat.

Iar acest lucru s-a întâmplat după ce, chiar în ajun, președintele PD,

Marian Lupu, afi rma într-un interviu că, în opinia lui, deputaţii Adunării Populare din Găgăuzia nu au încăl-cat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea refe-rendumului. Și că formațiunea nu îi va sancționa în niciun fel pe repre-zentanţii săi din Adunarea Popula-ră, deoarece aceștia au fost aleși în calitate de candidați independenți, iar organizația PDM de la Comrat se bucură de autonomie în cadrul formațiunii, aceasta fi ind una dintre condiţiile aderării.

Iată însă că Plahotniuc a decis altfel, iar șeful democraților de la Comrat, Nicolae Dudoglo, decla-ră că motivul a fost, de fapt, altul. Dudoglo a precizat pentru por-talul gagauzinfo.md. că cei patru deputați „au încălcat disciplina de partid, au trădat echipa, cu intenția de desfi ințare a ei și au încercat să-i demită din funcții pe vicepreședinții Adunării Populare și președinții de comisii parlamentare”.

Nu știm dacă vor mai urma și alte victime ale marii curăţenii în PD, dar și în întreaga Coaliţie. Unii deputaţi însă au început să se cureţe intem-pestiv și de bună voie, se pare,fără vreo intenţie în acest sens din par-tea conducerii de partid.

Ieri, deputatul Iurie Bolboceanu și-a anunţat în plenul Parlamentu-lui retragerea din fracţiunea PD și din Partidul Democrat, fără a invoca motivele, dar precizând că decizia poartă un „caracter temporar”. Adi-că, până la timpuri mai bune.

Ioana FLOREA, FLUX

Zilele astea din nou au răsunat voci emfatice-răs-picate care au glorifi cat abo-lirea vizelor pentru moldo-veni. De acum încolo se va tot vorbi până

la saţietate despre această mare performanţă a guvernanţilor!

Viitoarea abolire a vizelor pentru moldoveni e, într-adevăr, o realizare. Merită, fi rește, să le mulţumim conducătorilor pentru consecvenţa lor în această chestiune. E bine însă să păstrăm

simţul măsurii. La urma urmei, a trebuit să aș-teptăm clipa asta mirifi că tocmai 23 de ani, iar misiunea conducătorilor e să muncească pentru cetăţeni.

Datele problemei se vor modifi ca niţel, dar nu într-atât încât să ajungem rapid în Eldorado. Până la o viaţă decentă mai avem mult de prășit pe ogoarele patriei. Evident, cineva va călători mai lejer prin Europa, altcineva va merge la rudele care lucrează în Italia, iar senzaţia că suntem într-un ţarc se va atenua, dar pentru cei cu pașapoarte românești modifi carea nu va fi o mare izbândă, ca și pentru oamenii săraci, cu pensii și salarii ridi-cole.

Așadar, avem cu adevărat o realizare, după 23 de ani de bâjbâială sterilă. Ce urmează? Prospe-ritatea, oportunităţile nenumărate și supremaţia legalităţii? Eu unul nu m-aș grăbi să trag acum concluzii. Viitorul mi se pare încă învăluit într-o ceaţă densă.

Mi se pare de domeniul evidenţei că abolirea

vizelor, cu toate posibilităţile benefi ce care derivă

din ea, ar putea să devină lipsite de orice relevan-

ţă dacă apucăturile locului nu vor fi curmate.

În mod normal, ar trebui, în sfârșit, să fi e bă-

gaţi la închisoare cei care fură ca-n codru, cei care

și-au clădit castele faraonice prin luare de mită și

trafi c de infl uenţă. E de-a dreptul penibil să vezi

timp de două decenii arestările, pentru luare de

mită, ale unor cinovnici-vameși-poliţiști care se

soldează cu nimic, cu un mare balon de săpun…

Am văzut, pe FB, niște tineri care postaseră

imaginea pașaportului moldovenesc. Acum, chi-

purile, vom avea râuri de lapte și maluri de cioco-

lată. Sunt mai bătrân și deci mai sceptic: nu vom

avea nimic atâta timp cât mișmașul face ravagii în

ograda noastră…

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

Câte victime va mai face curăţenia Câte victime va mai face curăţenia electorală din coaliţia de la guvernare?electorală din coaliţia de la guvernare?Curăţenia electorală, începută cu ceva timp în urmă, continuă în coaliţia de guvernământ. După demisia de săptămâna trecută a lui Vitalie Marinuţa din funcţia de ministru al Apărării, experţii au tot ghicit asupra ade-văratelor motive care au stat la baza acestei decizii. Și mai interesant este faptul că demisia a fost acceptată imediat, fără ca cineva dintre colegii fostului ministru să pună la îndoială oportunitatea acestui pas ori să-i regrete plecarea din fruntea instituţiei.

Viaţa de după abolirea vizelor AVIZAVIZJudecătoria Botanica, mun.

Chișinău, solicită prezentarea dnei Savciuc Elena la ședinţa de judecată care va avea loc la 12 martie 2014, ora 16.30, în bir. 1, str. Zelinski, 13, mun. Chișinău, în legătură cu examinarea prici-nii civile intentate la cererea dlui Condratiev Veaceslav privind în-casarea datoriei.

Judecător – Puica Viorica.

7 MARTIE 201444F L U XF L U X Economic

Creșterea nu este una echilibrată, se arată în studiu, fi ind distribui-tă neuniform în rândul sectoarelor economice. De exemplu, în pofi da avansării indicelui producției indus-triale cu 6,8% în 2013, faţă de anul precedent, aceasta a fost susținută, preponderent doar de 3 ramuri care asigură 25,7% din valoarea adăugată brută (VAB) din indus-trie: producția de mașini și aparate electrice, fabricarea altor produse alimentare și de producția altor pro-duse din minerale nemetalifere. În același timp, sectoarele care au asi-gurat circa 48% din VAB au rămas în declin. Parțial, aceste dezechilibre au fost induse de o evoluție la fel de echivocă a exporturilor.

Deși exporturile au crescut în total cu 11% faţă de anul precedent, în 2013 au fost înregistrate scăderi pe mai mult de 40 la sută dintre piețele externe ale Moldovei. În particu-lar, livrările pe prima și a treia după importanță piețe externe de desfa-cere (Rusia și Italia) s-au diminuat cu 3,5% și, respectiv, 8,4% comparativ cu 2012.

Anumite discrepanțe sunt ates-tate și în ceea ce privește creșterea remitenţelor: în pofi da avansului to-tal de 14,2% faţă de anul precedent, în decembrie 2013 transferurile de peste hotare în favoarea persoane-lor fi zice, exprimate în dolari SUA, s-au redus cu circa 9% comparativ cu anul precedent. Împreună cu de-

precierea rublei rusești față de leul moldovenesc, tendințele respecti-ve au contribuit la reducerea veni-turilor exprimate în lei a familiilor migranților din CSI.

În lunile următoare, consideră ex-perţii, creșterea economică urmează să se tempereze pe fondul unor con-strângeri interne și externe. Printre factorii interni se numără disiparea efectului creșterii compensatorii în agricultură și al politicii monetare relaxate, repercusiunile deprecierii monedei naționale asupra venitu-rilor majorității populației și incer-titudinea asociată cu proximitatea alegerilor parlamentare. Factorii externi țin de restricționarea expor-turilor pe piața rusească și înăspri-rea regimului de migrație pentru cetățenii moldoveni afl ați la muncă în această țară. Totodată, situația economică nefastă din Ucraina, Kazahstan, precum și unele țări UE (Italia, Ungaria), riscă să afecteze ne-gativ ramurile industriale orientate spre aceste piețe.

Agricultura În pofi da relansării spectaculoase

a sectorului vegetal din 2013 față de 2012, recoltele pentru mai multe culturi au rămas sub valorile atesta-te în 2011. Printre plantele cu recolte avansate în 2013 față de 2011 se nu-mără: sfecla de zahăr (+59%), grâul (+26,7%), fl oarea-soarelui (+10,9%). Pe de altă parte, culturile cu roade reduse comparativ cu 2011 sunt: cartofi i (-31,9%), legumele (-19,3%) sau porumbul pentru boabe (-4,6%).

Comerţ intern cu bunuri și serviciiComerțul cu amănuntul își con-

solidează creșterea, iar serviciile prestate către populație avansea-ză cu ritmuri sporite. Comerțul cu amănuntul a cunoscut o dinamică moderată și în 2013 a avansat doar cu 3,1%, în pofi da accelerării atesta-te pe fi nal de an: în decembrie 2013 creșterea a fost de 11,7%. În luna decembrie a anului trecut, volumul serviciilor prestate populației s-a majorat cu 13,7%, iar creșterea anu-ală a fost de 10,7%.

Veniturile și cheltuielile populaţiei Scăderea transferurilor în dolari

americani și modifi carea structurii re-miterilor în favoarea rublei rusești, nu protejează veniturile familiilor a căror membri lucrează în Rusia. Slăbirea ru-blei față de dolar (11,4% faţă de anul trecut, în ianuarie 2014) și față de leul moldovenesc (2,3% în ianuarie 2014, comparativ cu anul trecut) reduce puterea de cumpărare a remiterilor obținute în ruble. Deprecierea leului față de dolar (7% în decembrie 2013 faţă de anul precedent) nu compen-sează scăderea remiterilor în dolari americani (-9% faţă de anul prece-dent în decembrie 2013).

Finanţe publice Anul 2014 începe cu o creștere a

cheltuielilor bugetare ce depășește majorarea veniturilor publice, fapt ce a amplifi cat defi citul bugetar. În ianuarie 2014, veniturile bugetului public național au crescut cu 8,3% faţă de anul precedent. În aceeași perioadă, majorarea cheltuielilor publice a fost de 8,9%. Creșterea mai accelerată a cheltuielilor buge-tare față de venituri nu este de bun augur pentru consolidarea fi scală și ar putea fi indusă de proximitatea alegerilor parlamentare.

Preţuri și politică monetarăBanca centrală continuă să pro-

moveze o politică relaxată, totuși deprecierea monedei naționale nu este cauzată de intervențiile BNM. În ianuarie 2014, moneda națională a continuat să se deprecieze față

de principalele valute de referință, cu 8,5% faţă de anul precedent, în raport cu dolarul american, și cu 11,5% față de euro. BNM și-a menținut caracterul acomodativ al politicii monetare și a păstrat rata de bază la 3,5%, având în vedere în-cadrarea prognozei infl ației în inter-valul țintit.

Comerţ exterior În 2013, creșterea exporturilor a

fost atenuată de reducerea livrări-lor către CSI. În 2013, exporturile de mărfuri au crescut cu 11%, în timp ce importurile au sporit doar cu 5,4%. Totuși, în perioada septembrie-de-cembrie 2014, exportul spre CSI a scăzut cu 9,2% faţă de anul prece-dent, acest fapt fi ind determinat de încetinirea creșterii economice în Federația Rusă, cât și de impune-rea restricțiilor pentru exportul de produse agroalimentare pe această piață.

Principalii parteneri comerciali Principalele provocări pentru Re-

publica Moldova vin din CSI. Econo-mia UE se relansează cu o creștere de 0,4% în trimestrul 3 din 2013, faţă de anul precedent. În Federația Rusă continuă temperarea eco-nomică: în trimestrul al treilea din 2013 creșterea PIB a fost de 1,2% faţă de aceeași perioadă din 2012 și persistă riscul impunerii restricțiilor suplimentare pentru importurile din Republica Moldova. Economia Ucrainei stagnează, iar evoluțiile politice ar putea agrava situația în anul curent.

Sursa: expert-grup.org

Există constrângeri de ordin intern şi extern Există constrângeri de ordin intern şi extern care pot compromite creşterea economicăcare pot compromite creşterea economică

Centrul Analitic Expert-Grup a lansat zilele acestea o nouă ediţie a studiului Realitatea Economică, în care face o analiză a modului în care au evoluat diferite sectoare ale economiei în primele două luni ale anu-lui în curs. Potrivit experţilor, în perioada ianuarie-februarie 2014, situația economică a continuat să se îmbunătățească, însă au apărut mai multe semne de îngrijorare. Indicele Compozit Anticipator în ianuarie 2014 și-a menținut tendința ascendentă, avansând până la 105,4 puncte (101,4 puncte în decembrie 2013). Creșterea a fost catalizată de evoluția exporturilor, cererea internă și activitățile de creditare. Cu toate acestea, se prefi gurează mai multe constrângeri de ordin extern și intern care riscă să compromită esențial avântul economic.

Indicele producţiei industriale a înregistrat o creștere de aproape 6,8% în ianuarie-de-cembrie 2013, comparativ cu anul precedent. Volumul producţiei în industria extractivă și industria prelucrătoare a crescut cu 22,2% și, respectiv, 7,9% faţă de anul 2012. De aseme-nea, industria alimentară și a băuturilor per ansamblu și-a sporit volumul de producţie cu peste 6,3%. Totodată, în unele domenii, volumul s-a redus substanţial. De exemplu, cu aproape 73% la fabricarea uleiurilor și grăsimi-lor vegetale și animale.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, volumul producţiei în industria alimentară a crescut, în speci-al, la fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon – cu 21,8%, la fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 19,6%, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 13,7%, fabri-carea produselor lactate – cu 8,9%, fabricarea pâinii și a produselor de patiserie proaspete – cu 4,9%, la pre-lucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 3,0%.

În același timp, s-au înregistrat reduceri la volumul de producţie la următoarele activităţi ale industriei

alimentare și a băuturilor: fabricarea uleiurilor și a gră-

similor vegetale și animale – cu 72,6%, fabricarea apei

minerale și a băuturilor răcoritoare – cu 7,5%, fabrica-

rea vinului – cu 7,4% la sută.

În 2013 s-au înregistrat creșteri și la alte activităţi ale

industriei preluсrătoare, cum ar fi : producţia de mașini

și aparate electrice – cu 31,1%; industria metalurgică

– cu 29,9%; producţia altor produse din minerale ne-

metalifere – cu 21,9%; industria chimică – cu 19,0%;

producţia de aparatură și instrumente medicale, de

precizie, optice – cu 14,5%; producţia de mobilier – cu

5,0%.

Totodată, în perioada analizată au avut loc redu-

ceri ale volumului de producţie faţă de ianuarie-de-

cembrie 2012 la fabricarea produselor de tutun – cu

19,4%, edituri, poligrafi e și reproducerea materialelor

informative – cu 16,1%, fabricarea de mașini și echipa-

mente – cu 11,8%, prelucrarea lemnului și fabricarea

articolelor din lemn – cu 9,7%, și altele.

De asemenea, în anul trecut și sectorul energetic a

înregistrat o reducere a volumului producţiei de 4,3%,

comparativ cu anul 2012.

FLUX

Producţia de ulei şi vinuri s-a redus în 2013

7 MARTIE 2014 55 F L U XF L U XSocial

În Republica Moldova se întreprind mă-suri pentru interzicerea ardeziei, care este cel mai ieftin și durabil material pentru acoperișuri. Pretextul e că aces-ta este interzis în Uniunea Europeană, spre care este îndreptată cu insistenţă Moldova de către echipa afl ată la chere-mul birocraţiei europene, ultima fi ind și ea subordonată, la rândul ei, corporato-craţiei occidentale.

Se știe că interzicerea utilizării azbestului în construcţii a survenit în spaţiul UE sub presiunea grupurilor de lobby-ști care reprezintă interesele industriei chimice și a celei metalurgice. Pentru aceste ramuri ale businessului european, speci-alizate în producerea unor noi materiale utiliza-te pentru acoperișuri, ardezia le stă ca un os în gât. Azbestul este declarat a fi de-a valma nociv, atribuindu-i întregului spectru de produse pro-prietăţile cu adevărat nocive ale amfi bolului; însă tot aici a fost inclus și crisotilul, care și-a de-monstrat caracterul inofensiv de-a lungul timpu-lui. Dar anume din crisotil este produsă ardezia. Amfi bolul era dobândit cu precădere în Europa, servind drept materie primă pentru materiale de construcţie care erau utilizate pe larg în ţările eu-ropene, inclusiv pentru acoperișuri.

De fapt, este vorba de o mutare perfi dă, chiar de o escrocherie, menită să înșele cumpărătorii. De menţionat că, oricât ar părea de straniu, ar-dezia care mai e stocată prin depozite poate fi comercializată fără niciun fel de restricţii. Însă importarea de noi cantităţi a acesteia deja e sto-pată. Oare nu se observă că este vorba de un ele-

ment al războiului comercial? Încă o dată: dacă totuși ardezia e nocivă, de ce este permisă comercializarea can-tităţilor existente în stocuri? Iar dacă aceasta se vinde, prin urmare este inofensivă. De altfel, ardezia este utilizată de peste o sută de ani, pe-rioadă în care nimeni nu i-a consta-tat nocivitatea. În orice caz, savanţii care se ocupă de depistarea cauzelor apariţiei cancerului n-au descoperit astfel de proprietăţi în foile de ar-dezie. Însă în ceea ce privește noile materiale de construcţii, încă urmea-ză de văzut. Așa încât, interzicerea ardeziei nu este altceva decât o plată suplimentară în schimbul apropierii de UE. Am putea spune fără nicio exagerare că, în felul acesta, autori-tăţile îi lasă pe mai mulţi cetăţeni fără obișnuitele acoperișuri deasupra capului.

Încă urmează de văzut ce costuri va avea pen-tru ţara noastră, per ansamblu, „visul european” și „povestea de succes”. Măsura în care ne va aju-ta UE să ne rezolvăm problemele economice se va vedea foarte curând. Care a fost efectul spri-jinului UE pentru România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau ţările baltice? Nu se prea vede, iar ce se observă sunt doar efecte deplorabile. Desigur, Rusiei nu-i convine „orientarea netradiţională” a ţărilor din regiunea noastră. De aici și severitatea cu care abordează Moscova calitatea produselor orientate în mod tradiţional spre piaţa rusească. Ca, de exemplu, faţă de vinurile moldovenești. Sincer vorbind, și acesta este un element al răz-

boiului comercial. Potrivit ministrului Agricultu-rii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, doar în ultimele trei luni de embargo (din septembrie 2013), ţara a pierdut circa 20 de milioane de do-lari. Iar ca urmare a embargoului din 2006 (dacă e să ţinem cont de faptul că doar în 2005, Rusia a importat vinuri moldovenești în valoare totală de 207 mil. de lei), Moldova a pierdut sute de mi-lioane de dolari. Se operează cu cifre astronomi-ce atunci când se calculează venitul ratat doar în acea perioadă.

La ora actuală, autorităţile caută să calmeze opinia publică și producătorii cu promisiunea că, chipurile, România și UE, în ansamblu, își vor spori cotele la importul vinurilor moldovenești. Așadar, limitări au existat. Dar chiar și în lipsa

acestora, suntem oare atât de naivi încât să cre-dem că pe piaţa europeană mai e loc și pentru producţia noastră?

În această confruntare mută, care poartă carac-terul unui război comercial nedeclarat, iată că Mol-dova caută să aplice o lovitură de răspuns. Curtea Constituţională a stopat acţiunea hotărârii Guver-nului de transmitere a Aeroportului internaţional Chișinău în concesiune unei companii ruse. Amin-tim că aeroportul a fost concesionat pentru o pe-rioadă de 49 de ani consorţiului rus “Avia Invest”. Această companie urma să investească 240 mil. de euro pentru modernizarea lui. Și cine ar fi avut de suferit de pe urma atragerii acestor investiţii?

Iar “Rospotrebdanzor” și-a anunţat deja inten-ţia de a interzice și importul de fructe moldove-nești pe piaţa rusă. Rușii își pot asigura piaţa cu mărfuri similare din alte ţări, care nu cedează ce-lor moldovenești nici la preţ, nici la calitate. Se știe că în Europa nu sunt așteptate nici vinurile moldovenești, nici cele românești, ungurești sau georgiene. Europenii s-au obișnuit cu propriile vinuri franţuzești, germane, spaniole, italiene și alte vinuri locale și nu intenţionează să-și schim-be preferinţele. A sosit timpul să renunţăm la iluzii, altminteri producţia de vinuri, care are o tradiţie de sute de ani, pur și simplu, va dispărea. Este nevoie să avem capacitate de negociere, să nu pierdem ce am cucerit în trecut. Altfel vom sa-crifi ca ardezia spre bucuria Uniunii Europene și spre dezavantajul cetăţenilor simpli ai Moldovei.

Valeriu ANDRIUŢĂ, economist

Notă: Opinia exprimată de autorul articolului nu coincide neapărat cu opinia redacţiei „Flux”.

Mai mulți deputați doresc o lege a spitalelor înainte să existe o strategie de reformare a întregului sistem de sănă-tate. Proiectul, elaborat de democrați și liberal-democrați, ar urma să atribuie mai multe competențe Parlamentului privind activitatea spitalelor din Moldova. Documentul a fost înregistrat la Legislativ și transmis instituțiilor respon-sabile spre examinare. Multe dintre prevederile proiectului de lege sunt însă neclare și contradictorii.

De exemplu, în anumite articole se menționează că doar Parlamen-tul aprobă fondarea și reorganiza-rea spitalelor publice, iar în altele - că fondatorul, care este Ministerul Sănătății, ia decizia de a crea sau reorganiza anumite instituții spitalicești publice.

Astfel, în art. 8 alin. (3) este prevă-zut că Ministerul Sănătății propune Parlamentului și Guvernului fonda-rea și lichidarea spitalelor publice, în timp ce în art. 15 alin. (1) este prevăzut că Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale pot fi fondatori ai spitalelor. În același timp, în alin. (5) al aceluiași articol se menționează că fondatorul decide fondarea și reorganizarea spitalului.

O altă prevedere care creează con-fuzii este cea stipulată în art. 13 și se referă la crearea și organizarea spi-talelor universitare.

Proiectul de lege mai prevede ela-borarea unui Registru de Stat al spi-talelor, pe care doar Parlamentul îl poate adopta sau modifi ca la propu-nerea Ministerului Sănătății. Amin-tim că în prezent există nomencla-

torul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, care este funcțional și administrat de Ministerul Sănătății.

O altă modifi care propusă de că-tre deputați și inclusă în proiectul de lege a spitalelor este faptul că ma-nagerul unui spital va putea deține maximum două mandate consecuti-ve a câte cinci ani.

Potrivit deputatului democrat Va-lentina Stratan, care a confi rmat că este, împreună cu președintele Co-misiei pentru protecție socială, sănă-tate și familie, Vladimir Hotineanu, autorul documentului, a declarat că legea vine să asigure transparență și să completeze golurile din sistemul de sănătate, deoarece Ministerul Sănătății nu se grăbește să prezinte o strategie de reformare a acestuia.

Andrei Mecineanu, Andrei Mecineanu, coordonator Programe la coordonator Programe la Centrul pentru Politici și Centrul pentru Politici și

Analize în Sănătate: „Urmând Analize în Sănătate: „Urmând o astfel de logică ar trebui să o astfel de logică ar trebui să

elaborăm o lege a centrelor de elaborăm o lege a centrelor de sănătate publică, a centrelor sănătate publică, a centrelor

medicilor de familie, a medicilor de familie, a centrelor de diagnostic etc.”centrelor de diagnostic etc.”Mecineanu consideră că acest

proiect împinge și mai mult regle-mentarea legislativă a sistemu-lui sănătății spre abis. Republica Moldova are deja, în acest sens, un precedent, când Legea ocrotirii

sănătății a fost amendată, în 2010, prin introducerea normei conform căreia Parlamentul reorganizează sistemul de sănătate. Anume aceas-tă normă, lucru arhicunoscut, a cre-at blocaje în realizarea reformei în sănătate, iar fi ecare dintre actori a interpretat și acționat în funcție de anumite conjuncturi existente. Inex-plicabil este și faptul că unii autori ai acestei legi în acea perioadă erau oponenți efervescenți ai amenda-mentelor respective.

Este important să evidențiem câteva aspecte legate de proiectul Legii Spitalelor. În primul rând, asis-tăm la o desincronizare a angaja-mentelor și acțiunilor Parlamentului și Guvernului în realizarea reformei în sănătate. Mai ales că Ministerul Sănătății trebuie să vină în Parla-ment cu strategia de reformare a întregului sistem de sănătate, unde un capitol important va viza secto-rul spitalicesc.

În al doilea rând, ceea ce pro-pune acest proiect de lege vine să creeze blocaje imense în realizarea reformei sistemului sănătății, dar și funcționării acestuia. Este oare corect să avem și să menținem spitale total inefi ciente, care au 30 de paturi, 7 medici, secții pus-tii, din simplul motiv că, contrar raționamentelor economice, de management a spitalelor, precum și raționamente sociale, s-a promo-vat și adoptat o lege a spitalelor? Practic, fi ecare capitol al acestei legi este în incompatibilitate și în contradicție cu actele normative și legislative în vigoare. Cum poate fi interpretată o normă care vine să reducă din atribuțiile Ministerului Sănătății, fără a lua în considerare că, în mod particular și doar pen-

tru anumite aspecte (ex. reorgani-zarea instituției), nu este posibil să limitezi atribuțiile unui fondator? Aceste prevederi vin în contradicție cu legislația civilă, care, de fapt, re-glementează aceste aspecte. Un alt paradox, dacă se tot face trimitere la practica internațională – un spital universitar nu are în calitate de fon-dator o universitate de medicină.

În al treilea rând, cred că iarăși asistăm la situația de copy-paste din legislația română. Republica Moldo-va și-a învățat lecția când legi adop-tate după așa model, precum cea a Colegiului Medicilor, nu pot fi apli-cate. Nu toate practicile legislative și de reglementare din alte țări pot fi extrapolate în Republica Moldova.

Principalul vinovat de această situație, una extrem de sensibilă, este Ministerul Sănătății. Modalita-tea în care a ales și înțeles Ministe-rul Sănătății să reformeze sectorul spitalicesc, în condițiile în care are sufi cientă expertiză, lipsa unei co-municări adecvate, tărăgănarea pre-

zentării în Parlament a Strategiei de reformare etc. a și generat această stare de lucruri. Prin urmare, Minis-terul Sănătății trebuie să dea dova-dă de voință și capacități pentru a aduce lucrurile la normalitate, că, de altfel, riscă ca adoptarea documen-tului să fi e principala realizare în acest mandat.

Parlamentul nu are nevoie de așa atribuții, precum reorganizarea spi-talelor, aprobarea unui registru al spitalelor etc. Nu dă bine instituției Parlamentului, deoarece, urmând o astfel de logică, ar trebui să elabo-răm o lege a centrelor de sănătate publică, o altă lege a centrelor me-dicilor de familie, o lege a centrelor de diagnostic, o lege a ambulanțelor etc.

Amintim că Parlamentul a solici-tat pe 1 martie 2013 Ministerului Sănătății să elaboreze o nouă stra-tegie de reformare a sistemului de sănătate, lucru care însă nu s-a în-tâmplat până în prezent.

După e-sanatate.md

O NOUĂ LEGE CONTROVERSATĂ

Deputaţii vor o lege a spitalelorDeputaţii vor o lege a spitalelor

OPINIE

Interzicerea azbestului – un act al războiului comercial

7 MARTIE 201466F L U XF L U X Geopolitic

Continuare din numărul precedent.

Preconcept: civilizaţia şi „spaţiul mare”În procesul edifi cării lumii multipo-

lare, la un moment va apărea cu toată acuitatea problema trecerii noţiunii de civilizaţie din categoria sociocul-turală în noţiune de drept. Aici este extrem de valoroasă concepţia „spa-ţiului mare” (Grossraum), elaborată de fi lozoful și juristul german C. Schmitt1. Teoreticianul englez al Relaţiilor Inter-naţionale (RI) F. Petito2 a arătat în mod convingător importanţa ideilor lui C. Schmitt pentru domeniul RI. Schmitt se întreabă în ce mod are loc formarea normelor internaţionale, care capătă în timp statutul unor norme legale ge-neral recunoscute. El se interesează în mod special de constituirea fenome-nului numit Jus Publicum Europeum, care a pus bazele sistemului european al RI în Modernitate. Schmitt se situea-ză în mare pe poziţiile realismului, iată de ce pentru el chestiunea de prim ordin este însăși procedura corelării suveranităţii statului naţional (dea-supra căruia prin defi niţie nu poate exista nicio instanţă superioară) și elaborării regulilor în domeniul rela-ţiilor internaţionale, cărora, cu toate acestea, trebuie să i se subordoneze statele naţionale. De obicei, existenţa unei ordonări instituţionale a anarhiei internaţionale este recunoscută anu-me de liberali, motiv pentru care în anumite clasifi cări ei sunt numiţi „in-stituţionaliști”. În cazul lui C. Schmitt este vorba de un realist convins, care acordă, cu toate acestea, o atenţie de-osebită structurării mediului relaţiilor internaţionale. De aici și trăsătura pa-radoxală a abordării pe care o propu-ne: „realism instituţional”3.

Potrivit lui Schmitt, haosul și anar-hia în relaţiile internaţionale în calita-te de premise de bază ale realismu-lui în RI sunt reglementate nu pur și simplu prin apeluri la comunitatea de valori liberal-democratice, la con-curenţa comercială și la pacifi sm, ci prin echilibrul de forţe conștientizat într-un mod specifi c, corelat cu o si-tuaţie geografi că concretă. Acordând o atenţie deosebită geopoliticii, Sch-mitt insistă asupra stabilirii normelor de drept în funcţie de spaţiul geogra-fi c4. În consecinţă, întreaga sferă a RI este corelată cu harta fi zică și politi-că a lumii. Astfel, haosul în RI capătă trăsături spaţiale și este structurat de către liniile de forţă ale echilibrului de putere între diverse ţări.

Întrucât sistemul de la Westfalia se dezice la modul formal de recunoaș-terea unei realităţi legitime, ce ar de-păși suveranitatea naţională, crearea unui sistem de norme al RI bazate pe spaţiu nu poate obţine o expresie conceptualizată la nivel formal. Însă, cu toate acestea, uneori echilibrul de forţe devine atât de stabil și pregnant, încât poate fi comparat în esenţa lui cu legea și, respectiv, să fi e fi xat și în acte cu caracter juridic. Anume o astfel de soartă a avut „doctrina Monroe”, drep-tul maritim englez, „doctrina lui Wil-son” sau condiţiile Păcii de la Versailles: puterile mondiale dominante identifi -cau propriile interese naţionale (con-

fi rmate prin resurse de forţă) cu starea de lucruri stabilită la nivel normativ; și asta chiar și în acele cazuri în care era vorba de procese ce se desfășurau nu doar în afara graniţelor acestora, ci la distanţe considerabile de ele.

Schmitt examinează în mod detali-at desfășurarea acestei lucrări fi ne ce conduce, în ultima ei etapă, la apariţia unor structuri de drept supranaţiona-le, caracterizate de diverse grade de obligativitate, care contravine la nivel conceptual cu sistemul de la West-falia, cel al suveranităţilor naţionale, universal recunoscut. Recurgând la această analiză, Schmitt utilizează termenul tehnic „preconcept”, văzut ca o anume idee politică ce dispune de o dimensiune supranaţională încă neconfi rmată de normele juridice, dar care, în anumite condiţii și ţinându-se cont de echilibrul de forţe existent la modul concret, ar putea căpăta un statut legal.

Schmitt corelează în continuare „preconceptul” (de exemplu, „doctri-na Monroe” sau ”Reich-ul german”) cu frontierele spaţiale, asupra cărora ar putea fi aplicabil acest preconcept. Ca rezultat, ia naștere o nouă formă, „spaţiul mare” (Grossraum), ce consti-tuie unul dintre componentele esen-ţiale ale teoriei lui Schmitt.

„Spaţiul mare” reprezintă expresia spaţială a preconceptului juridic în domeniul RI.

Dacă vom aplica această idee în cazul noţiunii noastre de „civilizaţie”, vom descoperi că aceasta se potriveș-te în mod ideal cu Teoria Lumii Multi-polare (TLM). Multipolaritatea, ca, de altfel, și bipolaritatea sau unipolarita-tea, nu exprimă o noţiune de drept și nici nu poate să capete o astfel de semnifi caţie într-un viitor apropiat sau chiar niciodată. Este doar descrierea echilibrului de forţe între actorii mon-diali de frunte, existent de facto. Prin urmare, atât „civilizaţia”, cât și „ordinea multipolară” au statutul de precon-cepte juridice: acestea există, pot dis-pune de forţă și pot fi confi rmate prin resurse, pot fi declarate, pot fi funcţi-onale și reale. În anumite condiţii, ele chiar pot înlocui modelul Westfalia, iar în acel moment va fi perfect legitim să se pună problema renunţării formale la suveranitatea naţională, această noţiune urmând să fi e trecută asupra unei alte instanţe, civilizaţia însăși sau polul lumii multipolare. În acest caz, preconceptul va deveni, pur și simplu, concept și noţiune juridică.

Însă evenimentele s-ar putea desfă-șura și conform altei logici, iar într-un astfel de caz, civilizaţia și multipola-ritatea vor rămâne la nivelul de pre-concept pentru o perioadă indefi nit de lungă (ca și în cazul în care bipola-ritatea n-a anulat suveranitatea naţi-onală, dar a relativizat-o pentru toate ţările ce nu dispuneau de statutul de supraputere).

Atunci când vom încerca să contu-răm graniţele civilizaţiilor, vom intra în contact cu „spaţiul mare”, o noţiune foarte potrivită în virtutea statutului ei de preconcept aplicat pentru sta-bilirea localizării spaţiale a civilizaţiei.

Lumea multipolară, bazată pe echi-librul de forţe a civilizaţiilor din care este alcătuită, va putea fi numită, ur-

mându-l de Schmitt, „ordinea spaţii-lor mari”5.

Relevanţa realismului pentru TLMCivilizaţia în calitate de actor de

bază în RI, precum și TLM articulată în acest temei, pot fi corelate la un nivel nou cu teoriile existente, însă deja nu ca niște derivate, ci ca o nouă paradigmă, aparte cu alte paradigme deja existente. O astfel de comparaţie ne va ajuta să conturăm mai amplu specifi cul TLM și structura ei, dar și să cercetăm cel mai important aspect: clarifi carea faptului cum ar putea să se constituie relaţiile între civilizaţii, adi-că va prevala confl ictul (așa cum con-sidera Huntington) sau dialogul (cum consideră M. Khatami sau F. Petitio6).

Realismul în cazul actorilor civiliza-ţiilor. Paradigma realistă, ce operează cu normele sistemului de la Westfa-lia și evidenţiază în calitate de actori statele naţionale, nu e aplicabilă la modul direct pentru TLM. Diferenţa între actori predetermină o înţelege-re cu totul diferită a mediului relaţiilor internaţionale. Dacă e să acceptăm paradigma realistă la propriu, vom vedea că în locul hărţii civilizaţiilor și a „spaţiilor mari” va apărea harta po-litică a lumii, în care zonele civiliza-ţiilor sunt împărţite (uneori absolut arbitrar) într-un șir de state naţionale, unele state reprezentând intersecţia a două sau mai multe civilizaţii. Realiștii insistă asupra relaţiilor de ostilitate între state sau, în caz de forţă majoră, recunosc relaţiile ierarhice hegemo-niste. Însă o astfel de abordare blo-chează orice încercare de integrare a „spaţiilor mari” pe temeiuri civilizaţio-nale. Prin urmare, realismul în starea lui pură este inacceptabil și inaplica-bil. Într-un asemenea caz, adepţii TLM se pomenesc în mod logic în rapor-turi polemice cu reprezentanţii realis-mului clasic sau ai neorealismului.

Dacă însă am privi în calitate de actori principali ai RI civilizaţiile, sta-bilite în cadrul „spaţiilor mari”, atunci vom căpăta un cu totul alt tablou. În acest caz am putea prezenta relaţiile intercivilizaţionale ca pe o analogie directă a structurii mediului interna-ţional în cadrul paradigmei realiste. Și în acest caz e nevoie să fi e postulat haosul și anarhia, dar, de această dată, la un alt nivel, drept haos interciviliza-ţional și anarhie intercivilizaţională.

Urmând logica realiștilor, am putea spune că în cadrul TLM nu există vre-un nivel supracivilizaţional, precum nu poate să existe vreo scară valorică ce ar putea să se prezinte în calitate de normă universal recunoscută între civilizaţii. Abordarea civilizaţională multipolară presupune unicitatea fi -ecărei civilizaţii, iar a găsi un numitor comun pentru acestea este imposibil. Anume în asta constă esenţa civiliza-ţiei în calitate de pluriversum7. Fiecare civilizaţie își formulează și își prezintă în mod independent felul său de a înţelege noţiunea de om, societate, normă, adevăr, cunoaștere, existenţă, timp, spaţiu, Dumnezeu, lume, istorie, politică etc. Anume din acest motiv, dialogul între civilizaţii este posibil în aceeași măsură ca și confl ictul, însă

este imposibilă trecerea de la câteva civilizaţii la una singură. La acest nivel, TLM poate să împrumute integral lo-gica realiștilor tradiţionali, care neagă ontologia și stabilitatea instituţiilor și normelor integraţioniste, dar să o aplice asupra unui mediu totalmente diferit, nu unul internaţional (intersta-tal), ci intercivilizaţional.

Schimbarea subiectului ordinii mondiale presupune și schimbarea conţinutului ei valoric. Dacă realiștii considerau că toate statele tind spre optimizarea propriilor interese și ra-ţionalizarea modurilor și metodelor de atingere a acestora, atunci în cazul civilizaţiilor o astfel de schemă reduc-ţionistă nu mai funcţionează. Civili-zaţiile pot avea scopuri și motivaţii totalmente diferite. Unii sunt predis-puși spre expansiune, alţii – spre ma-ximalizarea puterii materiale, cei de-al treilea – spre dezvoltarea tehnică, cei de-al patrulea – spre contemplare, cei de-al cincilea – spre autoconservare prin izolare, cei de-al șaselea – spre un dialog activ cu lumea înconju-rătoare și spre un schimb de forme culturale. Aici abordarea „dizolvată” (thin) a RI nu se potrivește câtuși de puţin, întrucât civilizaţiile ca subiecţi sunt într-atât de polivalente și unice, originale și diferite, încât o abordare „densă” (thick) devine nu pur și simplu dezirabilă, ci una necesară și obligato-rie. Modelarea profi lului unei civilizaţii reprezintă de fi ecare dată o sarcină unică în felul său, iar scoaterea în evi-denţă a unor trăsături comune poate fi obţinută doar a posteriori, în niciun caz a priori. Aici este vorba despre o a doua limitare a realismului. Dacă rea-liștii înţeleg principiile „mizei pe forţe-le proprii” (self-help) și ale intereselor naţionale ca pe o aliniere comună de parametri, caracteristici practic ori-cărui stat naţional, atunci TLM insistă asupra faptului că civilizaţiile dispun de un nomenclator al motivaţiilor de bază mult mai larg și mai consistent, dar și mai variat. Tocmai de aceea, atât haosul, cât și anarhia capătă în mediul intercivilizaţional o structură mult mai complexă: este vorba nu doar despre un câmp de luptă al unor actori apro-ximativ la fel, dar cu potenţiale de forţă diferite, ci despre un sistem de interese și scopuri similare, un labirint complex având mai multe straturi, în cadrul căruia funcţionează niște le-gităţi non-lineare, attractori străini și fenomene ale turbulenţei. Elaborarea hărţii anarhiei intercivilizaţionale re-prezintă ceva mult mai complex decât analiza anarhiei în cadrul realismului clasic și chiar al neorealismului.

Dar ţinând cont de aceste două amendamente fundamentale, mai multe mutări logice ale realismului pot fi incluse cu succes în procesul desfășurării TLM.

În particular, un împrumut de pri-mă importanţă din realismul clasic poate deveni critica existenţei însăși a unor instituţii supracivilizaţionale. Neorealismul, cu predilecţia lui pen-tru construcţia unui sistem structural întemeiat pe echilibrul de forţe, poate fi aplicat cu succes și în cazul ordinii mondiale multipolare, care, de ase-menea, va fi organizată pornind de la parametrii săi de bază și în funcţie de

potenţialul de forţă al actorilor princi-pali (doar că, în cazul dat, acestea vor fi civilizaţiile). Într-un anume sens, ci-vilizaţiile ca poluri ale lumii multipola-re vor fi niște hegemonii regionale, cu toate consecinţele ce decurg de aici. În plus, astfel de hegemonii trebuie să fi e mai mult decât două. Construcţiile neorealiste, care cercetau în mod pri-oritar anume modelele hegemoniste, pot fi extrem de utile pentru edifi ca-rea TLM. În plus, teoriile lui K. Waltz despre viabilitatea modelului bipo-lar8, care s-au pomenit la periferie, dezminţite de faptele anilor ’80-’90 ai sec. XX, pot fi incluse din nou în circu-it în procesul construcţiei modelului multipolar, ce urmează a fi plasată în locul celui bipolar.

Relevanţa liberalismului pentru TLMTLM poate împrumuta unele as-

pecte și din paradigma liberală. Li-beralismul insistă asupra faptului că regimurile politice similare (deși libe-ralii vorbesc doar despre democraţiile liberale) înclină spre integrare, spre fortifi carea relaţiilor pe mai multe planuri, sociocultural, economic și cel de reţea, iar în perspectivă – și a unor instituţii supranaţionale comune. Cultura democraţiei politice creează condiţii pentru depășirea egoismului naţional. Dacă e să lăsăm la o parte apelul la „democraţie”, tipic pentru universalismul occidental, care este, în esenţă, unul „etnocentric”, vom obţine următoarea teză: societăţile cu culturi similare înclină spre integrare și spre crearea unor structuri supranaţionale. Dacă vom aplica acest principiu faţă de zona civilizaţiei comune, ne vom pomeni pe unda TLM. Într-adevăr, procesele integraţioniste și crearea unor structuri suprastatale în baza unei matriţe socioculturale comune decurg mult mai ușor decât în alte ca-zuri. În cadrul unei civilizaţii contează nu atât regimul politic al ţării (demo-craţia), cât cultura (iar deseori religia). De aceea, relaţiile între ţările cu o cul-tură (religie) comună se construiesc în baza unei logici cu totul diferite faţă de statele cu culturi diferite.

Comunitatea de cultură reprezintă pentru TLM condiţia necesară pentru o integrare cu succes în „spaţiul mare” comun, și, respectiv, pentru crearea a însuși polului lumii multipolare. Impor-tanţa factorului cultural, care contează nu mai puţin decât cel al suveranităţii, îi apropie pe adepţii TLM mai mult de liberali decât de realiștii clasici care insistă în mod special asupra suverani-

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (5)CAPITOLUL 2. BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE

7 MARTIE 2014 77 F L U XF L U XGeopolitic

tăţii statelor naţionale, fără a ţine cont de factorul cultural. (C. Schmitt și alţi „realiști instituţionali”, de exemplu, unii exponenţi ai școlii engleze a RI, constituie o excepţie.) Însă o asemenea apropiere este valabilă doar cu condiţia înlocuirii semnelor „re-gimului politic” (democraţia) pe semnul apartenenţei la o cultură (religie) comună.

Paradigma liberală, în mod special neo-liberalismul și transnaţionalismul, acordă o atenţie aparte proceselor globalizării. Globalizarea are la nivel practic câteva etape. Iniţial are loc globalizarea regio-nală, după care urmează cea universală, planetară. Pentru liberali, globalizarea regională constituie doar o stare interme-diară și o etapă prealabilă a globalizării planetare generale, care nu conţine nimic valoros, ci doar pregătește rezultatul râv-nit – instaurarea „lumii globale” și „sfârși-tul istoriei”.

La rândul său, TLM sprijină globaliza-rea și integrarea regională, deoarece în practică aceste procese au loc în limite-le unei civilizaţii concrete. Dezbaterile în sânul ţărilor UE despre admiterea Turciei în cadrul acestei structuri supranaţionale arată în mod clar faptul că până și în cazul europenilor, care ignoră orice aspect de ordin religios și cultural al identităţii so-cietăţii, sentimentul că turcii sunt străini trezește îngrijorări majore.

Însă în timp ce pentru liberali și globa-liști este vorba despre niște difi cultăţi de moment, adepţii TLM, dimpotrivă, con-ceptualizează anume integrarea regiona-lă, pe care o tratează ca pe un proces in-dependent și încheiat, valoros în sine; mai mult, după încheierea acestuia nu se mai presupun niciun fel de alte etape integra-ţioniste. Potrivit spiritului multipolarităţii, integrarea regională este văzută nu ca o treaptă sau fază a globalizării planetare, ci ca un proces istorico-politic, strategic și social autonom, care constituie propriul său scop. Integrarea trebuie să se încheie pe măsura atingerii graniţelor fi rești ale civilizaţiei. După care va sosi faza preciză-rii proporţiilor și a sistemului de infl uenţă în zonele „de frontieră” .

Globalizarea regională îi apropie pe adepţii LTM de liberali în RI, însă atitudi-nea faţă de globalizarea planetară, dim-potrivă, îi îndepărtează.

Însă dacă e să acceptăm aceste două amendamente fundamentale (unitatea culturală în locul regimului politic și glo-balizarea regională în locul celei planeta-re), atunci adepţii TLM pot să împrumute din plin argumentarea de la reprezentan-ţii teoriei liberale în RI, mai ales în acele cazuri în care trebuie respinse tezele rea-liștilor, care se ţin cu stricteţe de aborda-rea stato-centristă.

În plus, liberalii au dezvoltat un șir de teme care sunt, de asemenea, relevante pentru TLM.

În primul rând, este vorba despre ideea de pace sau de zonă a păcii, care consti-tuie centrul atenţiei prioritare a liberalis-mului în RI9. Dacă vom arunca o privire asupra realităţilor istorice, vom observa că noţiunea de pace era în permanenţă legată de o precizare obligatorie: care anume lume? Cunoaștem Pax Romana, Pax Turcica, Pax Britannica, Pax Russica și, în sfârșit, actuala Pax Americana. O ase-menea utilizare a cuvântului „pace”, cu completarea ce clarifi că a cui anume este pacea, cine e responsabil de ea și de men-ţinerea ordinii, este destul de elocventă. Dacă vom corela această completare cu civilizaţiile, vom obţine teoria multipolară a păcii (Pax, peace), ce constă din câteva zone, unde va domina pacea, fi ind înte-meiată de fi ecare dată pe un principiu civilizaţional concret. Astfel, obţinem ur-mătorul tablou:

Pax Atlantica (compusă din Pax Ameri-cana și Pax Europea);

Pax Eurasiatica;Pax Islamica;Pax Cinica;Pax Hindica;Pax Nipponica;

Pax Latina.Și mai îndepărtatele: Pax Buddhistica;Pax Africana. Aceste zone ale păcii civilizaţionale și a

securităţii comune pot fi luate drept con-cepte de bază ale pacifi smului multipolar. Sarcina civilizaţiilor ca actori ai relaţiilor internaţionale este să le transforme în niște zone ale unei păci stabile, deoarece, în caz contrar, ele nu vor putea să se pre-zinte de o manieră consolidată pe plan planetar. În plus, pacea multipolară (Pax Multipolaris) trebuie să aibă o ontologie aparte în contextul relaţiilor internaţio-nale: ea presupune concomitent un nivel supranaţional, suprastatal (din care motiv ea este o pace internaţională și externă în raport cu statele), însă, în același timp, o pace care nu e nici „universală” și nici „planetară” (adică una internă în raport cu civilizaţiile).

Un al doilea aspect important pen-tru TLM rezidă în conceptul neoliberal al interdependenţei și al extinderii no-menclatorului actorilor. În acest caz, de asemenea, trebuie preluate toate aspec-tele formulate de liberali despre întreaga umanitate, însă raportate la nivelul civi-lizaţiei. O civilizaţie presupune existenţa unei zone socioculturale, geopolitice și economice, în cadrul căreia se întrepă-trund structuri și comunităţi ce ţin de această civilizaţie, și încă într-o măsură mult mai mare decât în condiţiile separă-rii prin graniţe statale. În TLM, reţelele ci-vilizaţionale le înlocuiesc pe cele globale, în rest funcţiile acestora rămân a fi simila-re. În cadrul civilizaţiei se împletesc între ele nivele diferite ale sistemelor politico-sociale, economice și culturale, formând o hartă a societăţii mult mai complexă și nelineară decât în condiţiile modelelor clasice burgheze ale naţiunii politice. Este vorba de o anume „turbulenţă civilizaţio-nală”, ce necesită o abordare nelineară și o descriere detaliată a fi ecărui segment aparte. În cadrul unei civilizaţii, interde-pendenţa grupurilor și straturilor sociale formează un joc complex al unor identi-tăţi multiple, care se suprapun, se despart și se reîntâlnesc în articulaţii noi. Codul civilizaţional comun (de exemplu, religia) creează condiţiile cadru, însă în interiorul acestor graniţe poate exista un înalt grad de variabilitate. O parte a identităţilor se poate întemeia pe tradiţie, însă o altă par-te poate reprezenta construcţii novatoa-re, deoarece civilizaţiile sunt concepute ca niște organisme istorice vii, care se afl ă în procesul unor transformări continui.

TLM recunoaște în orice individ care aparţine unei civilizaţii o identitate mar-cată profund de cultură, în cadrul căreia acesta poate însuși cunoștinţele de bază, necesare pentru a-și formula propriul punct de vedere asupra unor chestiuni civilizaţionale concrete. De aceea, la ni-velul individual al unui membru de rând al societăţii, în TLM avem, mai curând, un „individ abil” al lui J. Rosenau10 decât niște X-indivizi realiști; însă competenţa acestui „individ abil” este determinată nu de accesul personal la un spectru larg al unei informaţii necodifi cate (așa cum se întâmplă în cazul transnaţionaliștilor și al globaliștilor), ci de apartenenţa la câmpul semantic al tradiţiei.

Relevanţa Şcolii engleze în RI pentru TLMȘcoala engleză a TLM este extrem de

productivă pentru elaborarea sociologiei intercaţiunii intercivilizaţionale. Exponen-ţii acestei școli priveau mediul relaţiilor internaţionale ca pe o societate și, respec-tiv, cercetau în mod prioritar procedurile și protocoalele de socializare a ţărilor în domeniul relaţiilor internaţionale, adică „socializarea” lor internaţională. Astfel, ei i-au dotat pe teoreticienii RI cu un arse-nal de metode, destinate unei cercetări aprofundate a legităţilor intercaţiunilor actorilor relaţiilor internaţionale. În TLM, actorii se schimbă: locul ţărilor este luat de către civilizaţii. Concomitent se schim-bă și structura mediului relaţiilor interna-ţionale. Așadar, metodele Școlii engleze a RI pot fi luate ca bază pentru studierea sociumului intercivilizaţional, ansamblu-lui civilizaţiilor și a structurii dialogului ce se desfășoară între ele.

Teza despre „dialogul civilizaţiilor” ca-pătă în optica Școlii engleze un conţinut concret: acest dialog poate fi conștienti-zat drept strategie a socializării, ce presu-pune o dinamică a unor relaţii gradiente, ritmurile excluziunilor/incluziunilor, ten-tative de a ierarhiza sistemul de relaţii, expansiune și retragere, protocoale ale războiului și păcii, echilibrul între material și spiritual etc.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”,

în traducerea lui Iurie ROŞCA

________________________1 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Großrau-

mordnung mit Interventionsverbot für raumfremde Mächte: Ein Beitrag zum Reichsbegriff für Völkerrecht. Berlin: Duncker&HUmblot, 1991.

2 Petito F., Odysseos L. The International Poli-tical Thought of Carl Schmitt Terror, Liberal War and the Crisis of Global Order. London and NEw York: Routledge, 2007; Petito F., Oddysseos L. (2006).

3 Introducing the International Theory of Carl Schmitt: International Law, Interna-tional Relations, and the present Global Predicament(s)// Leiden Journal of Interna-tional Law, vol.19 no. 1. 2006.

4 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Grossrau-mordnung mit Interventionsverbot für Raumfremde Mächte- Ein Bitrag zum Reichs-begriff im Völkerrecht. Op. cit.

5 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Grossrau-mordnung mit Interventionsverbot für Raumfremde Mächte- Ein Bitrag zum Reichs-begriff im Völkerrecht. Op. cit.

6 Petitio F. Dialogue of Civilizations as Global Political Discourse: Some Theoretical Re-fl ections// The Bulletin of the World Public Forum ‚Dialogue of Civilizations’, vol. 1 no. 2, 21-29. 2004.

7 În legătură cu acest concept vezi Manifestul din 2001 al mișcării franceze GRECE (Alain de Benoist) http://grece-fr.com/?page_id=64.

8 Waltz К. Theory of International Politics. McGraw Hill. New York: 1979.

9 Lederach John Paul. Preparing for Peace. Syracuse: Syracuse University Press, 1996; Richmond Oliver P. Peace in International Relations. London: Routledge, 2008.

10 Rosenau J., Fagen W. A New Dynamism in World Politics: Increasingly Skillful Individu-als?//JSTOR. Studies Quarterly. 41. 1997.

Washingtonul nu face economie de gloanţe oarbe în

războiul cuvintelor cu Moscova Dar va trage, aşa cum ameninţă,

cu muniţie adevărată într-un război economic cu Rusia?

De la aproape 8.000 de kilometri distanţă de Mosco-va, Washingtonul ameninţă că va impune băncilor rusești sancţiuni în stilul celor prin care au fost izolate instituţiile fi nanciare iraniene dacă Rusia trimite trupe în estul Ucrainei. Companiile americane vor avea și ele mult de pierdut dacă Moscova va contraataca cu aceleași arme.

Sancţiunile bancare sunt un instrument puternic pe care SUA îl pot folosi datorită rolului central pe care îl au în sistemul fi nanciar internaţional, scrie EUobserver.

Dacă americanii iau la ţintă băncile rusești, atunci oricărei bănci din lume care continuă să facă afaceri cu rușii i se va tăia accesul la sistemul fi nanciar american. Prin astfel de metode SUA au reușit să pună presiuni în ultimii doi ani pe economia iraniană și să câștige poziţii mai bune în negocierile cu Tehe-ranul pentru reducerea programului nuclear iranian. Însă spre deosebire de situaţia din Rusia, americanii nu aveau prea mul-te de pierdut în Iran.

Compania americană PepsiCo, unul dintre cei mai mari pro-ducători de băuturi răcoritoare din lume, are o expunere de miliarde de dolari în Rusia, a doua mare piaţă de desfacere în funcţie de venituri după cea americană. Doar activele „cu viaţă îndelungată“ precum proprietăţi, fabrici și utilaje pe care PepsiCo le deţinea anul trecut în Rusia valorează 7,9 miliarde de dolari sau 15% din total, a calculat The Wall Street Journal. Anul trecut, compania americană a încasat din vânzările din Rusia 4,9 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7% din venitu-rile totale.

Coca-Cola, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare la nivel mondial, este mai puţin expusă. Compania este totuși atrasă de piaţa rusească în condiţiile încetinirii vânzărilor pe pieţele mai dezvoltate. De asemenea, Coca-Cola deţine 23% din îmbuteliatorul Coca-Cola Hellenic, care are operaţiuni în Rusia și Ucraina.

Exxon Mobil este unul dintre cei mai mari investitori străini din Rusia și a avut în ultimii ani operaţiuni de exploatare a pe-trolului în preajma insulei Sahalin. Acum compania este inte-resată de regiunile arctice.

În sectorul agricol rusesc și ucrainean, traderii americani de materii prime se extind agresiv pentru a profi ta de terenurile fertile din regiunea Mării Negre.

Companiile europene ar avea şi ele mult de pierdutDintre companiile europene, producătorul auto francez Re-

nault a investit masiv în Rusia, o piaţă cu perspective în con-textul deprimării vânzărilor în UE. Renault și partenerul nipon Nissan vor să-și mărească participaţia la cel mai mare producă-tor auto rusesc, AvtoVAZ, la 74,5% până la mijlocul acestui an. Vânzările din Rusia au o pondere de 8% în rezultatele totale ale Renault.

Rusia este, de asemenea, cea mai mare piaţă pentru produ-cătorul francez de lactate Danone, contribuind cu 11% la vân-zări anul trecut. Compania are peste 20 de fabrici în Rusia și este cel mai mare producător de profi l de acolo.

Producătorul danez de bere Carlsberg este și el prezent cu fabrici de bere în Rusia.

Mai multe companii europene de utilităţi sunt și ele expuse la piaţa rusească. Grupul german E.ON deţine termocentrale pe gaze și cărbune în câteva zone industriale importante din Rusia, și este, de asemenea, cel mai mare client individual al Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze naturale rusești. Enel, din Italia, controlează producăto-rul rusesc de energie OGK5.

Sursa: Ziarul Financiar

7 MARTIE 201488F L U XF L U X Ucraina

CMYK

Ucraina acuză Rusia de intervenţie militară în Crimeea, iar multă lume se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie. O par-te din răspunsuri ies la lumină, dacă aruncăm o privire către tumultuoasa istorie a Crimeii.

„O prostie”, a spus președintele Vladimir Putin, la mijlocul lunii de-cembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, când a fost întrebat dacă Rusia ar putea trimite trupe în pe-ninsula Crimeea.

Se pare că declaraţia lui Putin și-a pierdut valabilitatea, de vreme ce forţe înarmate au preluat temporar controlul asupra mai multor clădiri și a celor două aeroporturi impor-tante din Crimeea. În timp ce noul ministrul de Interne din Ucraina acu-ză Rusia de intervenţie militară în Crimeea, nu puţină lume se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie.

O istorie agitatăPeninsula Crimeea de la Marea

Neagră are o istorie extrem de agita-tă. Poporul nomad al sciticilor, gre-cii, tătarii și turcii au stăpânit, sute de ani, Crimeea. Până când au venit rușii.

„Crimeea a reprezentat întotdeau-na cireașa de pe tort pentru imperiul rus”, spune Wilfried Jilge, expert în chestiuni est-europene la Universi-tatea din Leipzig. În interviul acor-dat DW, profesorul spune că accesul la Marea Neagră a fost dintotdeau-na visul cel mare al ţarilor ruși. La 8 aprilie 1783, Ecaterina cea Mare a transformat acest vis în realitate.

Abia în 1954, peninsula rusească a fost „trecută” administrativ în bra-

ţele Ucrainei, la iniţiativa fostului li-der al Partidului Comunist din URSS, Nikita Hrușciov.

Tensiuni post-URSSDupă prăbușirea URSS în 1991,

Crimeea a devenit parte a Ucrainei independente, ceea ce a generat numeroase tensiuni, în contextul în care două treimi din populaţia pe-ninsulei sunt reprezentate de etni-cii ruși. Parlamentul rus a anulat, în 1992, decizia din 1954 a lui Hrușciov, iar Crimeea și-a declarat indepen-denţa faţă de Ucraina.

Guvernul de la Kiev a reușit însă calmarea situaţiei. În 1994, confl ic-tul reizbucnește. Crimeea îl alege președinte pe Iuri Meșkov, care a consolidat apropierea de Rusia. Nu-mai că, și de această dată, Kievul re-ușește să păstreze peninsula; insti-tuţia prezidenţială este desfi inţată, iar Meșkov fuge în Rusia.

Contrele cu Rusia privind prezen-ţa Flotei Mării Negre rusești în re-giune a durat până în 1997, când a fost semnat un parteneriat, conform căruia, până în 2017, Rusia ar trebui

să își retragă trupele din Crimeea. Acest termen a fost însă prelungit până în 2047, de fostul președinte ucrainean, recent debarcat de la pu-tere, Victor Ianukovici.

Interese geostrategice ruseştiÎntr-un interviu acordat DW,

Gwendolyn Sasse, de la Universita-tea Oxford, specialistă în spaţiul est-european, și-a amintit de evenimen-tele de acum 20 de ani. Separatiștii din Crimeea, spune Sasse, „nu sunt la fel de bine organizaţi ca în anii ’90”.

Profesoara de la Oxford conside-ră că, la moment, au loc „încercări spontane de folosire a crizei din Ucraina”. Sasse nu crede că Rusia nu are un plan minuţios care să preva-dă ruperea republicii autonome de Ucraina.

În schimb, Wilfried Jilge consideră că „s-a ajuns atât de departe pentru că Rusia nu este pregătită să accep-te faptul că Ucraina decide singură”. În opinia acestuia, Moscova vede în

mișcările de opoziţie din Ucraina „o decizie geopolitică”. Dacă Ucraina ar fi integrată în UE, proiectul lui Putin privind Uniunea Eurasiatică ar avea de suferit, crede Jilge.

Majoritate prorusă şi tătariSondajele actuale despre felul în

care oamenii din Crimeea își imagi-nează viitorul, nu există. În schimb, există cifre care oferă un răspuns indirect la această întrebare. Doar 31 la sută din locuitorii din Crime-ea susţin ideea unui stat ucrainean independent, în timp ce 36 la sută sunt împotrivă – cu precădere rușii. Statistica a fost realizată în iunie 2013 de Centrul Rasumkov din Kiev.

Pe de altă parte, Crimeea este lo-cuită inclusiv de ucraineni și tătari, care resping o eventuală divizare. În 1944, Stalin i-a deportat pe tătari în Asia Centrală pentru că, în timpul ocupaţiei din cel de-al Doilea Război Mondial, aceștia ar fi colaborat cu Germania nazistă.

De peste 20 de ani, tătarii conti-nuă să se întoarcă în Crimeea, iar astăzi aceștia reprezintă 14 la sută din totalul populaţiei. „Tătarii de Cri-meea sunt, în mod tradiţional, prou-craineni și doresc să trăiască într-un

stat ucrainean”, consideră profeso-rul Jilge.

Gaz şi petrol în regiuneÎn Crimeea nu este vorba strict de

politică. Dacă într-adevăr regiunea s-ar rupe de Ucraina, repercusiunile asupra economiei ar fi însemnate.

Până acum, peninsula a profi tat mult de pe urma turismului. Or, situ-aţia s-ar putea schimba radical în pe-rioada următoare. Atât în Crimeea, cât și în alte zone din Marea Neagră se presupune că ar exista însemnate rezerve de gaze.

De altfel, guvernul ucrainean și-a dat acordul, la fi nele anului 2013, să încheie o înţelegere cu un consorţiu internaţional, controlat de gigantul american ExxonMobil. Semnarea efectivă a acordului, care privește, desigur, exploatarea gazului și pe-trolului în Marea Neagră, a fost însă amânată.

Ministerul Energiei de la Kiev es-timează că, începând din 2017, în regiune ar urma să fi e exploatate până la 10 miliarde de metri cubi de gaz. Acest lucru ar reduce semnifi -cativ dependenţa Ucrainei de gazul rusesc.

Sursa: deutsche welle

Ipoteză a unui ministru eston: Lunetiştii care au deschis focul la

Kiev erau recrutaţi de proeuropeniO conversaţie între ministrul

eston de Externe, Urmas Paet,

și înaltul reprezentant UE pen-

tru Afaceri Externe, Catherine

Aston, sugerează că fosta ad-

ministraţie Victor Ianukovici

nu este responsabilă de victi-

mele din Piaţa Independenţei,

lunetiștii fi ind recrutaţi de lideri proeuropeni, conform BBC.

În Ucraina, „există impresia din ce în ce mai clară că în spatele lunetiștilor nu a fost Ianukovici, ci a fost cineva din cadrul noii coaliţii” proeuropene, îi spune Urmas Paet lui Catherine Ashton într-o înregistrare difuzată online.

„Cred că vreau să investigăm. Vreau să spun că nu auzisem asta până acum, este interesant”, i-a replicat Ashton.

Urmas Paet a confi rmat că a avut conversaţia cu baroneasa Ashton pe 26 fe-bruarie.

Paet a explicat că are informaţiile de la Olga Bogomoleţ, medic-coordonator al serviciului medical de voluntariat care există în Piaţa Independenţei din Kiev. Bogomoleţ a comunicat că victimele ambelor părţi din Piaţa Independenţei au fost împușcate cu aceleași tipuri de arme. Cu toate acestea, Bogomoleţ a admis, pentru publicaţia Daily Telegraph, că nu a avut acces la victimele din rândul for-ţelor de ordine, fără a explica de unde a obţinut informaţiile care au condus la concluzia evocată.

Urmas Paet a cerut lansarea unei anchete în cazul victimelor de la Kiev, cerând tratarea cu obiectivitate a declaraţiilor sale. „Le cer jurnaliștilor să trateze această înregistrare cu atenţie. Eu mă refeream la teoriile care circulă despre ce s-a întâm-plat în Ucraina”, a spus ministrul eston de Externe.

Conform bilanţului ofi cial, cel puţin 82 de persoane – protestatari și agenţi ai forţelor de ordine – au murit în violenţele care au avut loc în Piaţa Independenţei din Kiev la sfârșitul lunii februarie. Opoziţia ucraineană a acuzat forţele de ordine că au deschis focul spre protestatarii proeuropeni, iar criza a condus la demiterea de către Parlament a președintelui Victor Ianukovici. Între timp, o administraţie interimară proeuropeană a fost instalată la Kiev, iar noile autorităţi au emis un mandat internaţional de arestare pe numele fostului președinte Victor Ianuko-vici, acuzat de „crime în masă” și refugiat în Rusia.

Sursa: mediafax.ro

Mizele din CrimeeaMizele din Crimeea

Urmare din pag. 1Adunarea parlamentară a autonomiei stabilise

anterior organizarea unui referendum pe data de 25 mai, ziua în care urmează să se desfășoare alegerile prezidenţiale anticipate în Ucraina. Apoi acesta a fost reprogramat pentru 30 martie, fi ind vorba iniţial doar de o consultare în privinţa spo-ririi autonomiei.

Potrivit noii decizii a Consiliului Suprem al Cri-meii, plebiscitul urmează să aibă loc peste aproxi-mativ o săptămână, fi ind devansat pentru data de 16 martie, iar cetăţenii peninsulei vor avea deja de ales între alipirea la Federația Rusă ori autono-mie sporită.

La referendum vor fi propuse două întrebări. Prima: Sunteți pentru aderarea Crimeii la Federația Rusă, cu statut de subiect al Federației. Și a doua: Sunteți pentru revenirea la constituția Crimeii din 1992, a precizat, joi, vicepremierul Crimeii, Rustam Temirgaliev, citat de Ria Novosti.

Potrivit constituției Crimeii din 1992, republica face parte din Ucraina și-și stabilește cu aceasta relațiile în baza acordului și înțelegerilor, menţionează cotidianul.ro.

La referendum vor participa și rezidenţii din Sevasto-pol, deși orașul are un statut aparte și, ofi cial, nu face parte din autonomie. Cel puţin asta au declarat deputaţi din Parlamentul Crimeii.

Președintele rus Vladimir Putin a convocat o ședință operativă a Consiliului de Securitate, informează inter-

fax.ru cu referire la secretarul de presă al liderului rus, Dmitri Peskov, informează UNIMEDIA.

Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii s-a discutat situația din Ucraina, inclusiv decizia de ieri a Consiliului Suprem din Crimeea.

La reuniune au participat prim-ministrul Dmitri Med-vedev, președinta Consiliului Federației, Valentina Mat-vienko, președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin, șeful administrației de la Kremlin, Serghei Ivanov, secre-tarul Consiliului de securitate, Nikolai Patrușev, minis-trul de Interne, Vladimir Kolokolțev, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, șeful FSB, Nikolai Bortnikov, directorul Serviciului de informații, Mikhail Fradkov, precum și membrul permanent al Consiliului de Securitate, Boris Grâzlov.

FLUX

Parlamentul Crimeii a votat pentru integrarea în Federaţia Rusă

Populaţia îşi va spune cuvântul la referendumul din 16 martie

7 MARTIE 2014 99 F L U XF L U XOpinie

CMYK

• Acum câteva zile, mai nimeni nu putea accepta ideea unui război ru-so-ucrainean – din câteva motive simple: a. Istoria relaţiei ruso-ucrai-nene e mult prea specială și ar se-măna cu un război civil; b. Neputinţa economică și militară a Rusiei de a duce în momentul de față un război important și de uzură; c. Implicarea geostrategică a celor mai importan-te puteri în problema ucraineană; d. Lipsa popularităţii unei astfel de idei; e. Rusia dispune de alte instru-mente de presiune și nu era nevoie de un război etc. Toate deducţiile logice ne arătau că un război nu e convenabil și nu e necesar, mai ales că Rusia încă nu-și epuizase toate mecanismele prin care putea face presiune asupra Ucrainei. Eu încă sper că e doar o strategie ca Rusia să-și arate mușchii artifi ciali, pentru jocul ei specifi c cu care dorește să-și întărească poziţii de putere externe, dar, mai ales, interne. Deocamdată, se duce un război la televizor și pe net. Este un „război simbolic” și sper să se termine aici această bătălie. Dacă se va ajunge la lupte reale, va fi o catastrofă pentru toţi.

• De ce a pornit totuși Putin pe „dru-mul războiului”? a. Din teama de a nu părea slab în faţa celor din ţară și a puterilor externe (și Ianukovici a dat comandă să se tragă în mulţime din

același motiv). Putin se teme să pară slab, căci slăbiciunea este o moarte politică sigură. b. Teama de extindere a Maidanului, de apariţie a unei revo-luţii radicale în Rusia. Această frică îi bântuie mereu pe înalţii dregători. Kremlinul însă, știe că, dacă nu se iau măsuri preventive, Revoluţia va veni și va mătura totul.

• În ce privește poziţia mea, ca om de stânga, în această problemă, ea este simplă: sunt împotriva oricărei intervenţii străine în problemele in-terne ale Ucrainei, indiferent dacă această putere se numește Rusia, UE, SUA sau NATO. Rusiei, acum, trebuie să i se spună STOP. Însă trebuie luat la bani mărunţi și tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă în această zonă, pe această problemă.

• Discut cu prieteni și lideri de opinie din zona Odesa, Crimeea și Harkov, așa-numitele zone rusești, și ei îmi spun: „Nu avem nevoie de trupe rusești, noi ne vom descurca singuri”. Trebuie înţeleasă, respec-tată și ţinut cont de opinia „rușilor” din Ucraina. Însă una este poziţia lor și alta este isteria intelectualităţii și a mass-mediei neoliberale main-stream de peste tot: cum pot să fi e ei antirăzboi, să-mi predice mantra pă-cii, când au susţinut cu devotament sacru toate intervenţiile SUA în orice colţ al planetei, dând peste cap toate

convenţiile internaţionale și regulile de bun-simţ?

• Revin obsesiv la câteva idei. Când vorbim de Ucraina, trebuie să por-nim de la niște date reale privind mo-dul în care e structurată, construită, această ţară, și nu mă refer doar la dimensiunile etnice, culturale și re-ligioase, ci și sociale, economice etc. Da, chiar există o ruptură mare între partea de Est și cea de Vest: lingvistic, cultural, economic. Da, există o rup-tură și mai mare, pe verticală, mult mai radicală.

• Nu înţeleg, de exemplu, de ce protestele din Vest au fost legitime și susţinute de Occident, iar cele din Est nu sunt legitime? Deși primele au fost mult mai violente decât cele din urmă, ele au fost declarate, de lumea occidentală, ca fi ind „democratice”; cele din urmă, mult mai pașnice, au fost etichetate drept „manipulare ru-sească”. Ambele tabere sunt compu-se din cetăţeni ai Ucrainei, ambele ta-bere sunt îndreptățite să protesteze și să-și dorească „un proiect de ţară”. Le ajutăm să negocieze sau le învrăj-bim pentru a ne urma, în liniște, in-teresul? Observaţia e valabilă și pen-tru Rusia, care susţine și legitimează doar partea de Est.

• Repet și voi repeta: esența protes-telor populare din Ucraina, și mai ales a protestelor din 2004 și 2014, au la bază cauze sociale și economice. Cele politice și culturale (pro-UE, anti-RU, democrație, libertate, civilizaţie) sunt secundare și ascund interese geopo-litice și economice. Asta se va vedea foarte curând, mult mai clar decât până acum. Problemele majore ale Ucrainei vor ieși la suprafață abia în următoarea perioadă. Sunt preferate

însă motivele secundare, pentru că sunt mult mai ușor de utilizat…

• Cauza principală și directă a ceea ce avem azi în Ucraina este ruperea echilibrului dintre forţe și intere-se: economice, geopolitice, sociale. Regula de aur a Ucrainei: păstrarea echilibrului fragil dintre aceste for-ţe, echilibru care poate fi foarte ușor rupt. Întrebarea de la care trebuie să pornim este: cine și cum a rupt acest echilibru? Dacă vrem să găsim soluţii, trebuie să înţelegem cum s-a întâmplat totul. Și aici, în joc sunt: a. Jucătorii geopolitici: Rusia, SUA și UE; b. Echilibrul intern etnic, cultural, lingvistic Est-Vest; c. Echilibrul eco-nomic și social pe mai multe paliere. În cazul dat, jucătorii externi s-au fo-losit de dezechilibrele din interior și le-au forţat pentru a ajunge la situa-ţia actuală.

• „Nimeni nu a reușit să facă mai mult pentru împăcarea și unifi carea forţelor politice naţionale din Ucrai-na, în 22 de ani, cât a făcut Putin în câteva zile” – îmi scrie un amic din Kiev care cunoaște bine fenomenul.

• Confl ictul din Crimeea nu face de-cât să legitimeze și să întărească po-ziţia noii puteri asupra întregii ţări, inclusiv a zonelor „rusești” pe care nu le controlau. Și aceasta vine exact în momentul în care noua putere avea o legitimare externă parţială, susţinută doar de o parte a populaţiei Ucrainei.

• Confl ictul va duce la o întărire și o creștere a popularităţii grupărilor ex-tremiste de tip Pravâi sektor, iar anti-rusismul va atinge cu siguranţă cote fără precedent. Să nu uităm că Pravâi sektor și grupările de acest tip, foarte apropiate noii puteri, nu sunt deloc nevinovate și au un rol important în ecuaţia confl ictului.

• Acest confl ict va ascunde foarte bine, pe moment, marile probleme economice ale Ucrainei și va împin-ge puterile occidentale să găsească o soluţie temporară pentru rezolvarea problemei. Pe termen lung însă, pierd cetăţenii acestei ţări: scadenţa datori-ei va veni și va lovi și mai puternic.

• În ultimele zile asistăm la o deva-lorizare importantă atât a grivnei, cât și a rublei. Băncile din Ucraina pun limite la extragerea banilor din con-turi.

• În momentul de față, Ucraina nu dispune de o forţă politică legitimă reală care să poată lua decizii. Deci-ziile se iau în afara Ucrainei. Nu exis-tă o putere care să aibă un proiect și o legitimitate internă bazată pe un

sprijin popular sufi cient. Și cel mai grav: nu există o „a treia forţă” care să poată înlocui, cu prima ocazie, ac-tuala sau precedenta guvernare. În Ucraina există, mai degrabă, un vid de putere care permite forţelor ex-terne să-și facă jocurile.

• Putin va folosi pretextul Ucraina și pentru a face presiuni interne asupra grupurilor numite „clasa creativă”, care încearcă să organizeze proteste și să schiţeze o opoziţie independen-tă. Ea este însă atât de slabă, că Putin nu prea are, din păcate, cu cine vorbi. Asta este poate cea mai serioasă pro-blemă politică a Rusiei actuale: lipsa unei opoziţii sau a unei forţe politice serioase care să facă presiune asupra Kremlinului.

• Geopolitic, Rusia pierde categoric pe termen lung: își taie posibilitatea de a câștiga Ucraina în manieră „civi-lizată”, adică să o cumpere, așa cum procedează SUA & UE. Dar, cel mai rău, își înrăutăţește relaţia cu „par-tenerii” SUA & UE, fără de care nu va avea altă cale decât să se îndrepte spre China. Însă aici o așteaptă prea multe surprize. Pe termen scurt însă, Rusia câștigă, iar Occidentul e nevoit și dispus să cedeze unele poziţii apa-rent câștigate.

• În același timp, a citi confl ictul acesta ca pe o „ciocnire a civilizaţii-lor” sau ca pe o luptă între „democra-ţie” și „dictatură” e total eronat. Este o ciocnire între interesele geostrate-gice, și, mai ales, economice, din inte-riorul aceleiași „găști” de neoliberali pur-sânge, care gândesc înfi orător de asemănător, dar folosesc argo-uri politice diferite. E asemănător cu ceea ce se întâmplă în bătaia dintre găștile de mafi oţi care împart un cartier. Pierde, din păcate, „cartierul” Ucraina și oamenii simpli.

• Reacţiile dure ale Occidentului faţă de Rusia au început să curgă: SUA, mai răspicat, UE mult mai moale și mai greoi. Întrebări: a. În ce măsu-ră SUA & aliaţii mai au legitimitate și credibilitate să ceară respectarea regulilor internaţionale de joc, atâta timp cât, în ultimii 20 de ani, ei au încălcat tot ce s-a putut în materie de convenţii internaţionale? b. Ce in-strumente operaţionale mai are SUA & UE să forţeze Rusia să fi e un „elev cuminte”? c. În ce măsură China și „ţările emergente” au un cuvânt de spus în noul context, în care reapar „băieţi răi” din „lumea a doua”?

Vasile ERNU

Sursa: criticatac.ro

Să mori pentru Putin, să mori pentru Obama, Să mori pentru Putin, să mori pentru Obama, să mori pentru UE?să mori pentru UE?Vin de la o întâlnire la

care au participat colegi occidentali, dar, mai ales, ucraineni și ruși, care cunosc mult mai bine realitatea din zonă. Tema: Ucraina & confl ictul care a început și capătă forme tot mai tragice.

În fugă, câteva observaţii:

Agenţia independentă de știri

de la Cernăuţi, ChernivtsiNews,

informează că în Rada Supre-

mă a Ucrainei a fost depus un

proiect de lege „Cu privire la

modifi cările aduse Codului Pe-

nal al Ucrainei în legătură cu

răspunderea pentru neinfor-

marea în legătură cu deţinerea

cetăţeniei a altui stat”. Potrivit

publicaţiei, proiectul prevede privaţiunea de libertate

pe un termen de la 3 până la 10 ani pentru deţinerea

dublei cetăţenii. Proiectul de lege ar fi fost introdus în

parlamentul ucrainean încă în data de 7 februarie. Sub

incidenţa legii urmează să cadă și etnicii români din re-

giunile Cernăuţi și Odesa, care au obţinut sau urmează

să obţină cetăţenia României.

Autori ai proiectului sunt deputaţii din fracţiunea

parlamentară a Partidului “Batkivșcina”, Oleksandr

BRYHYNEȚI, Leonid EMALI și Andrii PAVLOVSKII.

„Scandalul recent pe marginea posibilei duble ce-

tăţenii ale unor funcţionari publici (Mykola AZAROV,

Andrii KLIUEV etc.) și informaţiile precum că mulţi locuitori ai regiunilor limitrofe, pe lângă pașapoarte

ucrainene deţin, de asemenea, și pașapoarte româ-

nești, rusești, face această problemă extrem de acută”,

a menţionat deputatul Oleksandr BRYHYNEȚI.

“Imaginaţi-vă, funcţionarii care au acces la secrete

de stat, care conduc ţara, nu sunt cetăţeni ai Ucrainei,

ci cetăţeni ai altui stat. Ei nu sunt cetăţeni ai Ucrainei, deoarece Constituţia nu-i permite unui cetăţean ucrai-

nean să fi e, totodată, și cetăţean al altui stat. Problema constă în faptul că interdicţia dublei ce-tăţenii este prevăzută de Con-stituţie, dar legea nu prevede tragerea la răspundere pentru deţinerea cetăţeniei duble. Am decis să corectăm situaţia”, a mai spus deputatul, citat de Cher-nivtsiNews .

Potrivit lui, în funcţie de gradul de abuz de dublă ce-tăţenie, poate fi aplicată o amendă sau privaţiune de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani.

„Cetăţenii obișnuiţi, care au dublă cetăţenie, vor fi lipsiţi de drepturi politice, de dreptul de a vota – aceas-ta este cea mai mică sancţiune, iar cea mai mare va fi pentru funcţionarii publici, care au acces la secrete de stat – închisoare pe un termen de la 3 până la 10 ani”, a subliniat Oleksandr BRYHYNEȚI.

Deputatul a mai menţionat că adoptarea acestui proiect de lege va permite diminuarea numărului de persoane care deţin cetăţenie dublă. Un șir de funcţi-onari de rang înalt ai Ucrainei, precum ex-premierul Mykola AZAROV, ar putea cădea sub incidenţa acestei legi, fi ind suspectaţi că ar deţine cetăţenia Austriei.

Publicaţia concluzionează că, în cazul adoptării re-spectivului proiect de lege, etnicii români din Ucraina, care deţin cetăţenia României, ar putea fi pedepsiţi, cel mai probabil, nu cu privaţiunea de libertate, ci vor fi lipsiţi de drepturi politice pe teritoriul Ucrainei.

FLUX

Parlamentul ucrainean va examina introducerea sancţiunilor pentru deţinerea

dublei cetăţenii, inclusiv a celei române

7 MARTIE 20141010F L U XF L U X

Plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului României a adoptat marţi hotărârea privind modifi carea structurii și compoziției politice a Guvernului României, cu 346 de voturi „pentru” și 192 de vo-turi „împotriva”, reprezentând o sus-ţinere de 60% în Parlament.

Totodată, Partidul Democrat Li-beral a atacat la Curtea Constituţio-nală Hotărârea Legislativului cu pri-vire la componenţa noului Guvern.

„Curtea Constituţională nu s-a mai confruntat cu o situaţie de ge-nul celei apărute în prezent în ca-zul validării noului Guvern, aceasta

fi ind o problemă delicată, dar care trebuie rezolvată rapid”, au declarat mai mulţi judecători constituţionali. Este o premieră pentru România, au menţionat aceștia, când un Executiv validat de Parlament este contestat.

Dacă iniţial președintele Băsescu a declarat că va valida miniștrii no-ului Guvern doar după decizia CC, care urmează să se pronunţe sâm-băta aceasta, ulterior el a precizat că a ajuns la un acord cu premierul în privinţa asumării răspunderii pe un nou program și că îi va valida pe miniștrii care au trecut marţi prin Parlament.

Băsescu a mai specifi cat că o de-cizie a Înaltei Curţi este necesară, pentru că situaţia este una inedită: „Sesizarea făcută de parlamentarii PDL și cei ai partidului Mișcarea Po-pulară va continua să producă efecte

dacă nu o retrag ei. Mie mi se pare foarte important ca în această si-tuaţie Curtea Constituţională să se pronunţe, pentru că este o situaţie absolut nouă. Noi am mai avut cazuri în care un partid a plecat de la guver-nare, dar nu s-a schimbat programul de guvernare pentru că nu a venit alt partid în Guvern. Nici denumirea partidului nu s-a schimbat. Aici avem o situaţie nouă. PNL pleacă din Gu-vern și vine UDMR. Cred că e impor-tant ca Curtea Constituţională să se pronunţe, mai ales că parlamentarii PDL și MPM au solicitat un lucru pe care l-am solicitat și eu”.

Șeful Cabinetului, Victor Ponta, a găsit o soluție pentru contestația depusă la Curtea Constituțională: “Noul Guvern, în baza art.114 din Constituție, va adopta și va trans-mite către Parlament un program politic care să actualizeze progra-mul de guvernare, în sensul în care anumiți termeni să nu mai apară sau să fi e înlocuiți în funcție de noua compoziție politică aprobată de că-tre Parlament”.

Guvernul Ponta III are 25 de por-tofolii, dintre care nu mai puţin de 7 sunt ocupate de miniștri afl aţi la primul mandat. Cu două portofolii, Mediu și Cultură, dar și un post de vicepremier, UDMR a revenit și el la guvernare.

Președintele Traian Băsescu s-a declarat impresionat de numărul mare de miniștri tineri din noul Ca-

binet. „Mă impresionează numărul mare de miniștri tineri”, a spus Bă-sescu, menţionând că și el a dorit să promoveze tinerii, iar cu unii dintre aceștia a avut succes, iar cu alţii nu a avut. Băsescu a mai adăugat că, din acest punct de vedere, poate premi-erul Ponta va fi mai norocos.

Amintim că săptămâna trecută Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal a adoptat o rezolu-ţie care prevedea ieșirea de la guver-nare a formaţiunii și dizolvarea Uni-unii Social Liberale, demisia în bloc a miniștrilor PNL și a secretarilor de stat, solicitarea demisiei premieru-lui Victor Ponta. În caz de refuz, s-a decis că parlamentarii liberali nu vor vota pentru un nou Guvern Ponta, iar formaţiunea va trece în opoziţie.

Totodată, aleșilor locali le-a fost rezervată libertatea de a negocia majorităţi la nivelul consiliilor jude-ţene și al consiliilor locale, fără re-stricţionări din partea organizaţiei centrale.

Ruperea USL și ieșirea PNL de la guvernare nu a fost agreată însă de toţi liberalii. Dovadă este și faptul că mai mulţi deputaţi din formaţiu-nea lui Antonescu, în pofi da decizi-ei luate de Delegaţia Permanentă a partidului, au votat pentru validarea noului Guvern Ponta.

Fostul premier Călin Popescu Tă-riceanu și-a prezentat săptămâna trecută demisia din PNL, după ce a încercat, fără succes, să-l convingă pe președintele PNL, Crin Anto-nescu, „să accepte reluarea discuţii-lor cu premierul, în sensul continu-

ării USL”. El și-a anunţat intenţia de a constitui o nouă formaţiune politică.

„Chiar dacă în urmă cu trei ani nu am fost un susţinător înrăit al formă-rii USL-ului, din momentul în care a devenit realitate, am fost conștient că acest acord politic trebuie dus la bun sfârșit pentru interesul cetăţe-nilor”, declarat la momentul respec-tiv Călin Popescu Tăriceanu.

El a apreciat că decizia de dizol-vare a Uniunii „a fost luată pe baza unor afi rmaţii false, a unor afi rmaţii greșite, care au fost furnizate cole-gilor mei și aceștia au fost induși în eroare”.

„Interesele politice au fost puse înaintea cetăţenilor, astfel românii au devenit niște pioni pe tabla de șah a politicienilor”, a mai declarat Tăriceanu.

În ședinţa de marţi a Parlamen-tului, în care a fost validat noul Exe-

cutiv, Crin Antonescu și-a anunţat demisia din funcţia de președinte al Senatului. Antonescu l-a îndemnat pe Ponta să renunţe, împreună, la funcţiile obţinute ca lideri ai USL.

„Domnule premier Victor Ponta, dumneavoastră vedeţi în prezenţa mea în fruntea Senatului semnul că USL mai există. Vă spun eu, USL nu mai există.

Aveţi curaj, ca să ne convingem amândoi, să demisionăm amândoi din funcţiile pe care le-am obţinut la USL? Suntem aici, în plenul Parla-mentului, e toată lumea, aveţi consi-lierii, presa.

Eu demisionez frumos din preșe-dinţia Senatului, pe care mi-a dat-o USL, dumneavoastră, din funcţia de premier, pe care v-a dat-o USL”, a de-clarat Antonescu în plenul reunit.

„Regret gestul lui Antonescu. A fost luat la nervi. I-am spus că îmi pare rău”, a comentat Victor Ponta, califi când mai apoi această decizie drept „sinucidere”.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri că Guvernul își va asuma răspun-derea pe un program de priorităţi pentru perioada următoare, docu-ment care nu reprezintă programul de guvernare din decembrie 2012, dar e inspirat aproape integral din acesta.

Prim-vicepreședinte PDL, Liviu Negoiţă, a anunţat, tot ieri, că for-maţiunea a decis iniţierea unei moţi-uni de cenzură ca urmare a asumării răspunderii Guvernului și i-a invitat pe toţi cei din opoziţie, inclusiv pe liberali, să se alăture acestui demers.

FLUX

România

Surpriza cea mai mare o reprezintă verdictul în cazul lui Gică Popescu. La ultimul termen de judecată, procu-rorul a cerut condamnarea fostului căpitan al naţionalei și al Barcelonei la trei ani de închisoare, dar CU SUSPEN-DARE. Fostul impresar a fost

condamnat acum defi nitiv la trei ani, o lună și zece zile de închisoare CU EXECUTARE. Interesant este ce va face mai departe fostul fotbalist, care miercuri ar fi urmat să partici-pe la alegerile pentru șefi a Fe-deraţiei Române de Fotbal, se va retrage sau nu din cursă?

Fostul acţionar al FC Dina-mo și U Craiova, Gigi Neţoiu, a fost condamnat defi nitiv la trei ani și patru luni de închi-soare cu executare.

Fostul acţionar majoritar al FC Rapid, George Copos, a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu exe-cutare.

Managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a fost condamnat defi nitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.

Fostul acţionar al FC Di-namo, Cristian Borcea, a fost condamnat defi nitiv, la șase ani și patru luni de închisoare cu executare.

Fostul impresar Ioan Becali

a fost condamnat defi nitiv la șase ani și patru luni de închi-soare cu executare.

Impresarul Victor Becali a fost condamnat defi nitiv la patru ani și opt luni de închi-soare cu executare.

Fostul președintele al clu-bului Gloria Bistriţa, Jean Pă-dureanu, a fost condamnat defi nitiv la trei ani și patru luni de închisoare cu execu-tare.

Procurorii Direcţiei Naţio-nale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe 2 octombrie 2008, pe George Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu și Cristian Borcea, în legătură cu

efectuarea de tranzacţii ilega-le la transferurile unor fotba-liști către cluburi din străină-tate. Acest lucru a produs un prejudiciu total de aproape

1,5 milioane de dolari în da-

una statului și de peste 10

milioane de dolari în dauna a

patru cluburi de fotbal.

Sursa: rfi .ro

Greii fotbalului românesc, condamnaţi defi nitiv la ani grei de închisoare

După ruperea USL, România are un nou Guvern, Ponta IIIDupă ruperea USL, România are un nou Guvern, Ponta IIIRomânia are un nou Guvern, Ponta III, după ce președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au ajuns la un acord care preve-de asumarea de către Executiv a răspunderii pentru noul program de guvernare. Șeful statului a semnat miercuri, 5 martie, decretul privind revocarea din funcție și numirea unor membri ai Guver-nului. Noii miniștri au depus în aceeași seară, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcții.

Curtea de Apel București a dat marţi, 4 mar-tie, verdictul defi nitiv în dosarul transferu-rilor. Personaje grele din fotbalul românesc, printre care Gică Popescu, George Copos, Mihai Stoica și Cristian Borcea, vor merge la închisoare. Prima reacţie: „Ce contează dacă procurorii nu cer pedeapsa, contează ce ordi-ne se primesc. Mulţumesc, România...”, scrie managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, pe contul său de Facebook.

Gabriela Szabo, ministrul SportuluiGabriela Szabo, ministrul Sportului

7 MARTIE 2014 1111 F L U XF L U X

Clădirea fostului gimnaziu nr. 3 pentru băieţi, unde a fost votat Actul Unirii de către Sfatul Ţării, la 27 martie 1918

Pe strada Alexe Mateevici, la nr. 111, se afl ă un monument de arhitectură și istorie, de însemnătate naţională.

Clădirea a fost construită pentru pensionul-orfe-linat cu o capacitate de 70 de persoane, pentru co-pii de nobili, după proiectul arhitectului Vladimir N. Ţâganco. Imobilul a fost fi nisat în 1905, dar imediat a fost cedat Ministerului Învăţământului, fi ind trans-format în gimnaziu pentru băieţi. Din 1914 până în 1918, în interiorul clădirii a fost dislocat spitalul mili-tar. În perioada 1917- 27 martie 1918, în această clă-dire și-a ţinut ședinţele Sfatul Ţării, primul parlament al Republicii Moldova. Din 1934 clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Știinţe Agronomice a Universi-tăţii din Iași. În timpul celui de al Doilea Război Mon-dial clădirea a fost deteriorată, apoi reconstruită în anii 50, după proiectul arhitectei E.R. Spirer. În peri-

oada postbelică a fost sediul blocului administrativ al Institutului Agricol, actualmente – al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Clădirea a fost construită folosindu-se principiile clasicismului francez, dar cu infl uenţele curentelor specifi ce începutului secolului XX. În urma deteri-orării edifi ciului în timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea a pierdut elemente importante ale arhitecturii sale.

Sursa: www.monument.sit.md

Cultur=

9.II.19939.II.1993De la Băcău, două telefoane. Sergiu

Adam cu problema editării în comun – SPS și US – a revistei „Ateneu”. Noi să asigurăm hârtia. Am fi oare în stare? Am vorbit și cu Cimpoi. Variantă: să vină Adam și cu Donea să tratăm aici, la faţa locului, inclusiv posi-bilitatea obţinerii hârtiei (mai) ieftine.

Geo Popa mă pune la curent că l-a tele-fonat Serafi m Saka, spunându-i despre ca-seta cu spectacolul. Geo merge la Iași să ia caseta și să-i lase lui Serafi m pentru mine un pachet cu cărţi. Sunt curios ce bunătăţi îmi expediază. Îmi solicită o colaborare pentru revista Centrului Internaţional de Cultură Bacău. Să vedem ce pot oferi.

Vorbesc la telefon cu Ioanid Romanescu – era la editura „Princeps”, unde eu îl cău-tam pe dl Baghiu. Zice că el îmi va fi necru-ţătorul redactor al cărţii. Să fac posibilul de a putea să o editeze la Chișinău, unde tipografi a e mai ieftină. Apoi, să am grijă de versurile pe care i le-a prezentat Holban la „LA” etc.

La un moment dat, mă întreabă dacă mai sunt „lideri literari”. A-A-A. Au fost. Mai mult în postură de lideri conjuncturiști. Poate că vor putea să revină. Dar în niște condiţii egale, cam necruţătoare: literatu-ra e chestiune de valoare, originalitate și noutate. De intelect superior. Nu mai e (și de) ridicatul mâinii în piaţă, pentru ca să se afl e de ești sau nu scriitor mare. Literatura e mai mult intimitate și nemulţumire discre-tă, dramatică, decât satisfacere de orgoliu în ropot de aplauze și vociferări anestetice. Deci, a fi lider conjunctural și a fi totuși ci-neva în literatură sunt rectitudini care nu se suprapun… Nu sunt toţi în stare să se menţină la capitolul notabilitate literară, ci scapătă în registrul de contabilitate/ statisti-că al istoriei literaturii…

Citesc pe alese (p. început, mă opresc la nume de autori cunoscuţi mie, direct și din lecturi) din „Prima verba” (III, 1977-1979) a lui Laurenţiu Ulici, amintindu-mi că, în ia-nuarie, la București, l-am întrebat dacă, în procesul muncii sale, folosește notele, fi și-erul. Laurenţiu răspunse: „Niciodată. Tot-deauna m-am bizuit pe memorie. Puteam memoriza, ca printr-o metodă fotografi că, pagini întregi… Ce-i drept, deja memoria cam prinde a mi se subţia… Probabil, de aici încolo o să recurg și la fi șe”. Trebuie să mai amintesc că memoria sa e și a unui foarte bun șahist.

Două nume care pun probleme de ros-tire corectă (de obicei, cei mai mulţi le spun altfel): Duiliu (Zamfi rescu) și (Radu) Săplăcan. Apoi un nume neobișnuit, dar care nu pune probleme de corectitudi-ne fonetică: Grid Modorcea. Primul, în amintita carte a lui Ulici este ortografi at: Duiuliu. Așa ar fi mai ușor de memorizat: Du+Iuliu (Cezar, Maniu etc.). Dar de ce nu ne-ar plăcea și varianta incorectă, dar atât de poetică: Dui+Uliu? Un uliu ascuns într-un prenume!

Așadar, pe cine cunosc personal (sau: și personal) din „Prima verba” a lui Ulici? Virgil Mihaiu, Ștefan Agopian, Mircea Nedelciu, Al. Dobrescu, Nic. Fruntelată (fugitiv, foar-te), Mircea Goga, Dumitru Pricop, Ion Roșu, C. D. Zeletin, Apostol Gurău, Grid Modor-cea, Traian Olteanu, Teodor Parapiru, Ioan Adam, Petru Creţia… Diferiţi ca vârstă, dar, în principiu, la vremea debuturilor (1977-1979) fi indu-mi colegi de generaţie: eu am editat prima carte în 1976.

Și-aici, afi rmaţia hazlie a lui Cimpoi, la B-ca din Huși, că eu aș face parte din fac-tura talentatei generaţii a Anei Blandiana, Nic. Stănescu etc. de unde sau – de ce a luat-o și pe asta? M-ar fi onorat, dar… sun-

tem pe alte paliere cronologice. I-am zis după întâlnirea cu publicul: „Dle Cimpoi, să mai fi avut un pahar-două la purtător, mă duceaţi și mă plasaţi în generaţia lui Fănuș Neagu”. Mihai doar râde binevoitor, nu are un răspuns.

15.II.199315.II.1993„LA” și-a sfi nţit sediul. Prezenţi – un pre-

ot nu prea Cicerone, Păduraru, locţiitorul la Mitropolia Basarabiei, nedesemnat, deocamdată, ca mitropolit, preotul Bubu-ruz… Dintre notorietăţi politico-guverna-mentale și scriitori: Moșanu, Druc, Cimpoi, Vieru, Mândâcanu, Busuioc, I. Ciocanu, Ha-dârcă… Foarte mulţi. În special, la recepţia care a urmat la restaurantul „Codru”. Și Un-gureanu, și V. Crăciun, și, și… Aureliu Busu-ioc îl întâmpină pe Ion Ungureanu cu urmă-toarea sintagmă niţel înveninată: „Să știi ce lipsă de cultură era aici până la venirea ta!”. Cam derutat și resemnat, ministrul culturii nu găsește contra-replica.

Un alt adagiu memorabil: după câteva pahare de cabernet excelent, Dinu Mihail se adresează cu subtext: „Dle Crăciun, a câta oară descoperiţi Basarabia?”. Mircea Blajinu îi amintește lui Druc că, la sud, gă-găuzii își fac din nou de cap și dacă Mircea și-a păstrat uniforma aia militară de po-mină, poate e necesar să se posteze iar în fruntea ciomăgarilor… Mda, dur la Druc…

Se discută mult și necruţător despre cel „ales de popor”. Moșanu ne spune că, pe când veniseră luptătorii de la Coșniţa, ce-rându-i respectivului demisia, acesta, cu faţa „consternată și îndobitocită”, bătea cu pumnul în masă, ameninţând că el îl chea-mă pe… Lebed, să le arate acesta cum să se răzvrătească ei, să-i facă praf… Apoi, zi-arul „Komsomolskaia pravda” publică niște obliciri grave la adresa feciorului său, impli-cat în niște afaceri valutare, hoţomănești, internaţionale, în parteneriat cu alţi fecio-rași de același „rang”– al lui Șulșkevici, be-larusul, și Akaev, kârgâzul… Uite, dom’le, cum se (re)găsesc, în cârdășie, fără pic de rușine!... Afaceriști ordinari…

M-am întreţinut într-o discuţie de dura-tă cu G. Ca totdeauna, îi întoarce spatele consoartei, pretextând că este ocupat, că vine mai pe urmă, pentru ca, de fapt, să nu se apropie de ea seara întreagă… Ah, ce ură îndelungată și incurabilă…

La un moment dat, Busuioc îi spune lui Vieru că s-a cam grăbit, binecuvântându-l în „LA” pe Lucinschi și dându-i niște sfaturi. Eu zic: „Păi, să nu zică pe urmă Lucinschi că Gr. V. nu i-a spus, nu l-a prevenit…”.

Lectură la zi – „Pitoresc și melancolie” de Andrei Pleșu, pe care, la 22.10.92, lăsase acest autograf: „Lui Leo Butnaru, pitorescul și melancolia lui Andrei Pleșu”.

16.II.199316.II.1993Ieri seară am mers la ateliere să-i dau lui

A. Burac câteva poeme pentru o antologie ce are a apărea în SUA și un grupaj pentru „Columna”, unde e angajat. La ateliere – Po-lul Nord. De câteva zile le-a fost sistată căl-dura, plasticienii având o restanţă de plată de peste 5 milioane. Mai vârstnicii, G. Sain-ciuc, V. Cojocaru dau vina pe cei mai tineri, din conducerea UAP, care, cică, au acaparat posturi, însă fără a face faţă obligaţiunilor. Dar de unde ar lua ei, mă rog, milioanele pentru încălzire? Dacă maeștrii, notorietă-ţile cele pline de regalii se simt în stare să schimbe situaţia în bine, de ce n-o fac, fără a pretinde și președinţie UAP, și secretărie etc.? La o adică, votul a fost liber, nu?

Așa, ca din senin, mă invită dl Vasile Co-jocaru să-i vizitez atelierul. Îmi expune câ-teva lucrări (în special, mi-a plăcut o fl oare a soarelui – natură moartă – lucrată într-o tonalitate adumbrită până la întunecat, ca de coacere sau ca de procedeu căutat in-tenţionat), plângându-mi-se că, de frig, nu se usucă vopseaua pe pânză, că a intrat în rândul celor care anul acesta vor avea ex-poziţii personale etc.

Iar ca poantă generalizatoare ar veni cea din următoarea anecdotă.

Telefonează cineva.– Alo!– Alo!– Bună ziua!– Bună ziua! Cum trăiești?– Mersi, bine.– Vai, mă iertaţi, se vede că am greșit nu-

mărul! (Pune receptorul.)

19.II.199319.II.1993Din generozitatea lui Geo Popa și prin

bunăvoinţa lui Serafi m Saka, via Bacău-Iași-Chișinău, ajunge la mine un lot de cărţi de la editura „Humanitas”, aproape toate sau chiar toate de valoare: Noica – „Eseuri de duminică”, Radu Preda – „Jurnal cu Petre Ţuţea”, Eliade – „Alchimia asiatică”, Liicea-nu – „Cearta cu fi lozofi a”, Eliade – „Pataňjali și Yoga”, Alain Finkielkraut – „Înfrângerea gândirii”, „Convorbiri cu La Monde” (între-bări pentru sfârșit de mileniu), Glucksmann – „Prostia”… Dă, Doamne, timp și neobo-seala vederii! Azi-mâine termin „Pitoresc și melancolie” de Pleșu, dar am câte ceva din „eseurile de duminică”.

Am făcut și un alt lucru bun, necesar, scoţând din „paragina” primei variante două eseuri din „Șlefuitorul de lentile”, scrise încă în august 1991 – cel cu rapor-tul scriitor–rege și „Manuscrisele”. În total, o dactilogramă de 56 de pagini. Caut timp, dar, mai ales, dispoziţia propice pentru a le citi după mașină. Dar și mai important e să „desţelenesc” din manuscris alte două ese-uri – cel despre inspiraţie și, altul, – despre deprinderea meseriei de literat. Cu ele, vo-lumul „Șlefuitorul de lentile” ar fi aproape de contur fi nal.

Cea mai scurtă elegie, și unica pe care am studiat-o la universitate, în genere pri-ma elegie pe care am cunoscut-o, probabil, în viaţa mea abia trecută de nubilitate: Sic transit gloria mundi… Eu aș pune acest mo-nostih-elegie la deschiderea tuturor anto-logiilor de pure elegii… Cu toate că noi, cei fără griji sfâșietoare, nedându-ne seama că aveam a face de fapt cu o elegie, ba chiar cu una-matrice, model, în studenţie transfor-mam dictonul în parodie, traducând prin: „Așa trece Gligore munţii”…

Dar, repet: aici e, de-a valma, mama și tatăl elegiilor, elegia sui generis într-un sin-gur vers: Sic transit gloria mundi…

22.II.199322.II.1993A. Strâmbeanu îmi povestește: „După ce

a fost ales Snegur președinte, stăteam la el în apartament și beam votcă. Așa, cu pa-harele în mână, ne-am apropiat de geam, auzind cum, în piaţă, mulţimea scanda: «Mircea Snegur și poporul!». Atunci eu i-am spus – ţi-o jur că chiar așa i-am spus: «Mir-cea Ionovici, auzi cum te aclamă și te susţi-ne poporul? Doamne ferește să faci un pas greșit, tot ăștia au să strige în loc de: «M. S. și poporul!» – «Mircea Snegur trădătorul!». El, șeful, aburit de votcă, mi-a răspuns cu o solemnitate tâmpă: «Andrei, eu știu, dar poporul niciodată nu va avea motiv să stri-ge așa ceva». Și iată, acum două duminici, nu i-au înconjurat reședinţa, scandând: «Mircea Snegur trădătorul!»? Și să vezi, au să-l dea jos”…

Apoi Strâmbeanu, care era prezent la înscăunări și descăunări, inclusiv la cele ale lui Eremei, îmi spune că, la vreo două ore după ce a fost înscăunat ca spicher Lucin-schi, îl telefonează pe acesta și, cică, discută ei cam timp de-o oră. Strâmbeanu îi dă sfa-turi, să bage de seamă să n-o păţească pre-cum Snegur. Să fi e patriot, pentru că i s-a acordat ultima șansă să rămână în istorie. De bine să rămână. Însă numai dacă va de-monstra că e un bun român… „Știi ce mi-a spus Lucinschi? Că el o să le demonstreze gălăgioșilor că e un bun român. Chiar are două mătuși la Sibiu și va pleca să se întâl-nească cu ele, să se dea reportajul la TVM”.

Leo BUTNARU

ELEGIE SAU: SIC TRANSIT GLORIA MUNDI…(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

7 MARTIE 20141212F L U XF L U X Gastronomie

Primul răsfăț culinar este popula-rul mic dejun israelian Shakshouka, de origine tunisiană. Shakshouka înseamnă „amestec”, și, cel mai probabil, provine de la termenul chakchouka, un cuvânt berber ce însemna tocană de legume. Cu toa-te acestea, potrivit unei cărţi despre bucătăria din Ierusalim, Shakshouka este derivat din verbul ebraic les-hakshek, care înseamnă „a agita”.

Adus în Israel de către evreii tu-nisieni, Shakshouka este preparatul care-ți umple diminețile de savoare și-ți oferă energie pentru întreaga zi.

Shakshouka

Ingrediente:Ingrediente:4 ouă3 roșii1 ardei gras1 ceapă mică½ linguriță de semințe de chimenfulgi de ardei iutecimbrusare, piperuleiPunem o tigaie pe aragaz la foc

mic și turnăm semințele de chimen pe care le rumenim 2 minute. Adău-găm uleiul, iar după ce s-a înfi erbân-tat punem ceapa tocată mărunt. O

călim 2-3 minute, apoi adăugăm ar-deiul tăiat mărunt și acoperim cu un capac. Roșiile le decojim, le pasăm în blender și le adăugăm în tigaie.

Lăsăm să fi arbă roșiile 5-7 minute la foc mic, apoi adăugăm sarea, pi-perul, fulgii de ardei iute și cimbrul. Spargem ouăle peste sosul de roșii și lăsăm să fi arbă în sos până se în-tăresc ușor (le facem cât de moi ne plac).

Rețeta emblematică pentru bu-cătăria israeliană sunt savuroase-le biluțe din năut: falafel. Cu toate că preparatul nu este unul specifi c evreiesc, popularitatea acestuia în rândul comunității evreiești se da-torează faptului că fi ind 100% vege-tal, acesta poate fi consumat atât la mesele pe bază de lactate, cât și la cele din carne, astfel încadrându-se în legile alimentației evreiești.

FalafelIngrediente:Ingrediente:

200 g de năut din conservă (sau fi ert)

½ ceapă1 cățel de usturoi1 linguriță de chimen½ linguriță de coriandru1 linguriță de sare½ linguriță de bicarbonat5 linguri de făinăulei pentru prăjitPunem toate ingredientele, cu

excepția făinii și a bicarbonatului, într-un bol și le pasăm cu ajutorul unui blender. Adăugăm deasupra făina și bicarbonatul și amestecăm cu mâinile ca pentru aluat.

Într-o tigaie încingem uleiul și cu ajutorul unei linguri luăm din compoziția de năut, îi dăm formă de biluțe pe care le punem în tigaia cu ulei încins. Le prăjim la foc mediu timp de 4-5 minute, apoi le scoatem pe șervețele de hârtie pentru a ab-sorbi surplusul de ulei. Servim cu garnitură de legume, cu hummus, sau putem face chiar un fel de sand-vici în pită, cu falafel, sos tahini și legume.

Maqluba este o altă rețetă a Ori-entului Mijlociu, ce se traduce din arabă ca „răsturnată”, și este un soi de pilaf cu legume și carne de miel sau pui. Eu am preferat puiul, care, de altfel, este foarte popular și în rețetele israeliene.

MaqlubaIngrediente:Ingrediente:

4 pulpe de pui1 vânătă1 roșie1 ceapă1 ½ cană de orez3-4 căței de usturoi tocatscorțișoară măcinatăpipernucșoară

cuișoaresemințe de chimenbuchețele de conopidă prăjită

(opțional)Tăiem vânăta rondele și presărăm

cu sare deasupra, lăsăm timp de 30 de minute să lase zeama amară. Apoi scurgem sucul lăsat și uscăm feliile cu ajutorul unor șervețele de hârtie.

Spălăm orezul în câteva ape, apoi îl lăsăm într-un bol cu apă pentru o jumătate de oră.

Într-un ceaun încingem 4-5 lin-guri de ulei și călim ceapa tocată mărunt. Adăugăm pulpele de pui și toate condimentele, după gust și rumenim puiul timp de 4-5 minute, pe toate părțile, după care acope-rim carnea cu apă și o lăsăm să fi ar-bă timp de 40 de minute. Scoatem carnea și o lăsăm să se răcească. La dorinţă, o putem lăsa pe os, sau o scoatem și o tăiem fâșii.

Într-o tigaie încingem câteva lin-guri de ulei și prăjim feliile de vânătă pe ambele părți, timp de 5 minute. Le scoatem și le punem pe șervețele de hârtie pentru a fi absorbit surplu-sul de ulei.

Într-o cratiță cu fundul mai gros sau într-un ceaun, pe care l-am uns cu ulei, așezăm un strat de felii de roșii, unul de vinete și unul de cono-pidă, apoi punem carnea deasupra, iar, la fi nal, orezul, peste care adău-găm usturoiul și presăm cu palmele. Peste orez turnăm 3 căni din apa în care a fi ert carnea. Presăm din nou cu mâinile orezul până la momentul în care apa iese la suprafață, dacă ni se pare prea uscat putem să mai adăugăm un pic de apă.

Punem vasul pe aragaz, la foc mare, până începe să fi arbă, apoi dăm focul la intensitate minimă și acoperim cu un capac. Lăsăm să fi ar-bă timp de 20-25 de minute. Stin-gem focul și lăsăm vasul acoperit timp de 10 minute.

Scoatem capacul și luăm o far-furie plată, mare și răsturnăm vasul cu maqluba cu fundul în sus, astfel încât să avem deasupra legumele și carnea, iar orzul dedesubt.

Hummus-ul, în traducere din ara-bă – năut, este un preparat foarte răspândit pe întreg mapamondul.

În Israel este extrem de popular, fi -ind consumat cu lavaș sau ca bază pentru alte preparate. Cu toate că la origine este un preparat arab, acesta este considerat în Israel ca fi ind una dintre mâncărurile naționale.

Gătit de mii de ani, din cele mai străvechi timpuri pe aceste pămân-turi, inițial se folosea doar năutul, uleiul de măsline și susanul, sosul tahini și usturoiul fi ind adăugate rețetei mult mai târziu.

HummusIngrediente:Ingrediente:

1 conservă de năut (250g de năut)1 lingură de suc de lămâie1 cățel de usturoisare, pipersos tahini sau dacă nu găsim tahini:100g semințe de susan30 ml uleiScurgem bine năutul și-l punem

într-un bol împreună cu restul ingre-dientelor și pasăm cu ajutorul unui blender până obținem o pastă. Con-dimentăm după gust.

Servim hummus-ul uns pe pită sau lavaș. Pe post de garnitură pen-tru hummus putem servi roșii toca-te, castraveți, coriandru, pătrunjel, ceapă caramelizată, ciuperci prăjite, boabe de năut, ulei de măsline, ouă fi erte tari, boia de ardei, măsline, murături, nuci de pin etc.

În cazul în care nu găsim sosul tahini în comerț (cum mi s-a întâm-plat mie), putem să-l preparăm sin-guri. Într-o tigaie fără ulei prăjim ușor semințele de susan (trebuie să amestecăm în continuu cu o lingu-ră de lemn și să fi m atenți să nu se rumenească). Punem semințele într-o cană înaltă și îngustă (atât cât să încapă blenderul vertical) adăugăm 1/3 de ulei și începem să mixăm, adăugăm treptat în fi r subțire și re-stul de ulei, până obținem o pastă omogenă.

Vă urez Poftă Bună și vă doresc să aveți întotdeauna curiozitatea și dorința de a călători, fi e uneori doar imaginar.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Pentru că a început Postul Paștelui vă propun o călăto-rie în Țara Sfântă, Israel. Cu toate că ar fi mai multe orașe pe care aș fi vrut să le descoperim, pentru acest periplu am ales locul în care au fost puse bazele creștinismului - Ierusalimul.

Capitala Israelului fascinează prin încărcătură istorică și religioasă, misticism, peisaje pitorești, descrise și în Bi-blie. Cetatea veche a orașului este inclusă din 1981 în pa-trimoniul UNESCO și este împărțită, conform unei tradiții seculare, în patru zone: „iudaică”, „creștină”, „armeană” și „musulmană”.

În Ierusalim fi ecare clădire, grădină, fi ecare pietricică are o încărcătură istorică și religioasă deosebită. Cu peste 1000 de sinagogi, zeci de moschei și peste 150 de biserici, orașul copleșește prin multitudinea de obiective religioa-se pe care le putem vizita.

Unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume este Biserica Ortodoxă a Învierii. Aceasta mai e numită și Biserica Sfântului Mor-mânt, aici afl ându-se mormântul Mântuitorului. Sfântul Mormânt este locul unde se întâlnesc cele trei biserici (ortodoxă, coptă și catolică). Pentru a fi evitate disputele dintre confesiuni, s-a realizat o delimitare a drepturilor fi -ecăreia asupra zonei, precum și un statut de funcționare a bisericii și a locurilor pentru închinare din Ţara Sfântă.

Considerat cel mai sfânt loc de pe pământ, aici s-au întâmplat cele mai mari minuni ale creștinătății, ce conti-nuă și în zilele noastre. Biserica este locul în care, înainte de Paști, în Sâmbăta Mare, în timpul Vecerniei Mari, după rugăciunile preotului și ale credincioșilor de toate confe-siunile, din cupola bisericii coboară Lumina Sfântă, care mai apoi e trimisă în toate colțurile lumii pentru a aduce pace și bunăstare pe pământ.

Ne îndreptăm pașii către cel mai vizitat loc din Ieru-salim: Zidul Plângerii. Denumit astfel datorită obiceiului evreilor de a veni aici și de a deplânge distrugerea Tem-plului Sfânt. Acesta este cel mai vizitat loc de către pele-rini și turiști deopotrivă, veniţi aici din toate colțurile lu-mii. Zidul Plângerii are o semnifi cație deosebită, aceasta fi ind singura parte păstrată din Templul lui Solomon.

Ne alăturăm și noi celor 6 milioane de vizitatori ce vin anual pentru a se ruga la Zidul Plângerii, majoritatea spunându-și rugile cu voce tare, în diverse limbi. Evreii care vin aici, dar și cei de alte confesiuni, obișnuiesc să scrie scrisori cu dorințele lor, pe care le plasează plini de speranță și credință în crăpăturile zidului. Iar de 2 ori pe

an, în preajma Paștelui și a Anului Nou Evreiesc (care este sărbătorit toamna) un rabin desemnat și câteva ajutoare special alese scot hârtiile cu dorințe din crăpături și le în-groapă pe Muntele Măslinilor.

De aici mergem să admirăm splendida moschee Cupo-la Stâncii, cea mai veche construcție islamică funcțională. Aceasta este ridicată peste piatra în preajma căreia, con-form tradițiilor islamice, Profetul Mohamed urcase într-o lungă călătorie de noapte către Rai, în anul 621 DH, ală-turi de îngerul Jibril.

Spre fi nalul călătoriei ne îndreptăm către Muntele Măslinilor, munte pe care l-a parcurs Mântuitorul la intra-rea Sa în Ierusalim, unde vom descoperi Capela Înălțarea Domnului, locul din care Domnul Iisus Hristos s-a Înălțat la cer. Tot aici se afl ă Grădinile Ghetsimani, acolo unde Hristos, înainte să fi e Răstignit, s-a rugat Tatălui ceresc.

Spre înserate, de pe Muntele Măslinilor vom admira cum apune soarele peste întreg Ierusalimul: peste zidu-rile ce înconjoară Cetatea Sfântă, Muntele Sion, Muntele Templului.

Dar pentru că și bucătăria ne ajută să înțelegem speci-fi cul cultural al unei țări pornim într-o altfel de călătorie, una culinară.

Ceea ce a devenit astăzi cunoscut sub numele de bucă-tărie israeliană, reprezintă, de fapt, un amalgam delicios între specifi cul culinar al Africii de Nord (Maroc, Libia, Tu-nisia, Algeria), al vecinilor săi din Orientul Mijlociu (Liban, Yemen, Irak), al țărilor mediteraneene, și, nu în ultimul rând, al tradițiilor culinare aduse de evreii întorși în Țara Sfântă din toate părțile lumii unde se stabiliseră.

Ținând cont de faptul că în Israel evreii sunt populația majoritară (peste 75%), nu putem vorbi de bucătăria isra-eliană fără a aminti de ansamblul regulilor de alimentație evreiești, numite Cușer. Printre numeroasele legi care fac parte din cușer sunt interdicțiile cu privire la consumul de animale „murdare” (cum ar fi carnea de porc, fructele de mare, atât moluște, cât și crustacee, și cele mai multe dintre insecte, cu excepția anumitor specii de lăcuste). De asemenea, legile evreiești interzic amestecarea cărnii și a lactatelor. Iar sacrifi carea mamiferelor și a păsărilor se face în conformitate cu un proces cunoscut sub numele de shechita.

Cu toate că e post, vă voi prezenta și rețete de frupt, pentru o imagine amplă asupra diversității culinare din această țară.

MAPAMOND CULINAR

O călătorie culinară şi spirituală în IsraelO călătorie culinară şi spirituală în Israel„Misterul vieţii nu este o problemă ce trebuie

rezolvată, ci o realitate ce trebuie experimentată.”

Frank Herbert

7 MARTIE 2014 1313 F L U XF L U XDiverse

Crenvurști vegetali, pateurile și salamul de soia sunt doldora de chimicale menite să suplinească lipsa materiei prime – carne, lapte și ouă, și duc ideea de purifi care a organismului în derizoriu.

Multe din ele conţin chiar și ingrediente “de dulce”, sunt destul de scumpe și chiar au mai mul-te calorii decât produsele “originale”.

”Pateul și cașcavalul de post conţin foarte mul-te E-uri și grăsimi hidrogenate, foarte dăunătoa-re și, plus de asta, au în compoziţia lor albumină sau coloranţi de origine animală”, explică prof. Dr. Mencinicopschi.

Brânza tofu, cea mai sănătoasă opţiune din soiaÎn categoria produselor nocive intră pateurile

vegetale și “mezelurile”, din cauza conţinutului mare de “E-uri” sau alte sintetice menite să facă produsul să semene cât mai mult la gust, miros și culoare cu alimentul pe care îl imită.

“Pateul din soia conţine la fel de mulţi aditivi

ca cel animal, poate chiar mai mulţi. La fel și sa-

lamul, și crenvurștii de post sau șniţelul, care mai

e și prăjit. În niciun caz nu trebuie să mâncăm zil-

nic astfel de produse”, recomandă prof. Gheorghe

Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

Dintre toate produsele de soia, cea mai sănă-

toasă este brânza tofu. Pe locul următor se afl ă laptele de soia, pe care îl puteţi consuma zilnic.

E-uri nocive din produsele de postSfatul specialiștilor în alimentaţie este să

ocoliţi produsele care conţin polifosfaţi (E452), glutamat monosodic (E 621) și coloranţi chimici de sinteză. Cel mai des întâlniţi sunt tartrazina (E102), galben de chinolină (E 104) și carmin (E 120). Acesta din urmă este obţinut dintr-o insectă și, cu toate acestea, se regăsește în unele produse de post. Alte substanţe de care trebuie să vă feriţi sunt conservanţii-benzoaţi (E 211, E212, E213) și de nitriţi (E251), cazeinat de sodiu, care este, de fapt, o proteină din lapte, substanţe de îngroșa-re – gume guar-E412, xantan- E415, gelan-E418, caruba-E410 și gumă arabică sau acacia-E414, sulfaţi/sulfi ţi (E227, E228), BHA (E320) – foarte nociv pentru sănătate, caramel (E150) și EDTA (E385), care se folosește în special în conserve și este unul din cei mai periculoși aditivi.

Doctorulzilei.ro

ATENŢIE LA CE MÂNCĂM

Cât de nocive sunt pateurile şi ”mezelurile” Cât de nocive sunt pateurile şi ”mezelurile” de post şi care sunt alternativele sănătoasede post şi care sunt alternativele sănătoase

FARMACIA NATURIILeurda, remediu

natural de excepţie în tratamentul trombozelor şi

bolilor cardiace

Lângă pâlcurile de ghiocei și viorele, prin păduri a apărut și leurda (Allium ur-sinum), numită și ai-ciorăsc, ceapa ciorii, ai-de-pădure, aiuţi sau aliu. Crește prin tu-fi șurile umede din pădurile de foioase bogate în humus și i se simte puternicul mi-ros de usturoi chiar înainte de a zări planta.

Purifi că şi „subţiază” sângeleLeurda are cele mai puternice

efecte fl uidifi ante ale sângelui. Se consumă sub formă de suc (câte unul-două pahare/zi), pe stomacul gol, în cure de măcar 20 de zile. Sucul se prepară dintr-o mână de frunze care se taie foar-te fi n și se pun într-un vas de sti-clă, în care se toarnă un pahar de apă călduţă. Se lasă la macerat la temperatura camerei timp de pa-tru ore, după care se fi ltrează prin tifon. Sucul se consumă imediat după preparare. Când sezonul leurdei este la fi nal se poate ad-ministra tinctură, câte o linguriţă diluată în jumătate de pahar cu apă de patru ori/zi, în cure de câte o lună, cu o săptămână de pauză.

Leurda este foarte bogată în adenozină, o substanţă cu rol determinant în reducerea coles-terolului și împiedicarea formării trombilor. Pe termen lung, leurda este adjuvantul cel mai bun în tratarea bolilor cardiace (ische-mie, aritmie, tahicardie), fi ind ad-ministrată în cure de câte două-trei luni, cu două săptămâni de pauză, sub formă de tinctură. Se ia o linguriţă de tinctură în puţină apă, de patru ori/zi, înaintea me-selor principale.

Foarte bună la hipertensiuneSubstanţele active din leurdă

au efecte vasodilatatoare și ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine, fi ind un re-mediu foarte bun în caz de hiper-tensiune arterială. Se ia tinctură câte patru linguriţe/zi, diluate în foarte puţină apă. Tratamentul se face timp de două luni, cu două săptămâni de pauză.

Primăvara, timp de măcar două săptămâni, este foarte uti-lă o cură cu salată din frunze de leurdă. Studii recente arată că anumite substanţe active din le-urdă neutralizează radicalii liberi din sânge, „responsabili” cu îm-bătrânirea organismului, având efecte de relansare a activităţii endocrine. De asemenea, previn sclerozarea vaselor de sânge și favorizează circulaţia cerebrală.

Ziarulevenimentul.ro

Casa noastră este locul care ne cu-noaște cel mai bine: este spaţiul în care ne relaxăm, în care ne bucurăm, în care petrecem cele mai preţioase momente. Cu toate că o iubim extrem de mult, se întâmplă adesea să ne plic-tisim de felul în care arată și să ne do-rim ceva nou. Dacă resursele fi nancia-re nu ne sunt sufi ciente pentru a face schimbări, ar trebui să știm că există multiple soluţii modeste și extrem de frumoase pentru redecorare. De data aceasta, vă propunem să folosiţi do-purile de plută rămase de la sticlele de vin. Iată ce poate ieși:

Suport pentru lumânăreleSuport pentru lumânărelePlin de farmec și, în același timp,

simplu, rustic și, deopotrivă, romantic, suportul din dopuri de plută pentru lumânărele este foarte ușor de făcut.

Puneţi lumânarea într-un pahar sau într-o vază puţin mai mare, iar în spa-ţiile rămase introduceţi dopurile de plută. Veţi adora suportul unicat!

MinighiveciMinighiveciPuneţi o plăntuţă mică în interiorul

unui dop și, cu ajutorul unui magnet, atașaţi-o de frigider. Este o modalita-te foarte încântătoare de a-ţi decora casa, frigiderul și, de ce nu, viaţa.

Literă decorativăLiteră decorativăAranjaţi pe un perete mai multe

dopuri, astfel încât să formeze o literă reprezentativă. Puteţi folosi diverse culori, pentru o literă mai „dinamică”.

CoroniţăCoroniţăO coroniţă făcută din dopuri de

plută este foarte ușoară și foarte chic.

Poate fi pusă în dreptul unei ferestre, arătând extrem de bine luminată de razele soarelui.

Covoraș de baieCovoraș de baiePentru un astfel de covoraș aveţi

nevoie de foarte multe dopuri de plu-tă și de lipici. Rezultatul însă, este ui-mitor.

Mâner de sertarMâner de sertarPuteţi atașa dopuri de plută serta-

relor, astfel încât să le oferiţi un look chic . Veţi fi foarte încântate.

Tablou de plutăTablou de plutăCreaţi un tablou din dopuri de plu-

tă. Va arăta fascinant și este foarte util, permiţându-vă să agăţaţi cu bolduri anumite notiţe colorate.

One.ro

TENDINŢE Genţi de

primăvară: tu ce model alegi?

Genţile din noul sezon ne-au cucerit iremediabil. Afl ă care sunt cele mai moderne genţi pe care să le porţi în lunile ce vor urma.

Cu mâner, de umăr, cu lanţ ori sub formă de sac – noile modele de genţi au apărut pe catwalk fi e în varianta supradimensionată, fi e în cea clasică ori chiar mini.

Dacă nu ai un buget generos pentru achiziţiile din fi ecare se-zon, evită modelele complicate și extravagante și alege în schimb o variantă mai clasică și care să se potrivească cu cele mai multe dintre ţinutele pe care le ai deja în garderobă. Investește în piese care să dea culoare ţinutelor tale.

Dacă alegi varianta supradi-mensionată, gândește-te că o vei putea lua cu tine la birou sau în călătorii; este foarte practică pentru documente, cărţi, iPadul, notebookul sau chiar și echipa-mentul de sală.

Dacă ești genul care iese mai mult în oraș, alege varianta cu lanţ, foarte elegantă, dar practi-că ,în același timp; ai loc de chei, card și telefon chiar și în varianta mini.

Glamourmagazine.ro

Cosmeticele sunt pro-

dusele chimice care

ne sunt foarte utile în

îngrijire și înfrumuse-

ţare, însă de multe ori

suntem păcălite de

producători în privin-

ţa conţinutului lor.

Vânzarea, etichetarea,

testarea și promovarea pro-

duselor cosmetice nu sunt la fel de strict reglementate ca în cazul medicamentelor. Astfel, producătorii pot fo-losi termeni pompoși, tre-cuţi cu scris mare pe amba-laj, pentru ca fi ecare produs cosmetic să pară perfect.

100% natural înseamnă, teoretic, că produsul conţi-ne numai substanţele extra-se din plante, însă folosirea acestui termen nu este re-glementată de nicio lege, iar producătorul poate tre-ce acest termen pe ambalaj fără a fi obligat să demon-streze această afi rmaţie.

Testat clinic, dovedit cli-

nic. Testele clinice la care se fac referire probabil că au fost realizate chiar de pro-ducător și nu de un orga-nism independent, deci nu pot fi imparţiale. Mai mult, unele sunt realizate pe un număr prea mic de subiecţi pentru a putea fi considera-te de încredere.

Hipoalergenic. Acest ter-men înseamnă că produsul conţine mai puţini alergeni, dar există oricând riscul să apară o reacţie neprevăzu-tă.

Fără alcool înseamnă că un produs nu conţine eta-nol sau alcool etilic, însă în

cosmetică se folosesc și alte tipuri de alcool, unele din-tre ele putând fi iritante.

Detoxifi ant. Termenul se întâlnește pe ambalajul unor măști de faţă, loţiuni tonice etc. De obicei, în-seamnă că produsul conţi-ne antioxidanţi, care previn efectele radicalilor liberi asupra pielii. De fapt, anti-oxidanţii sunt de obicei în cantităţi prea mici pentru a fi efi cienţi. Asta dacă sunt... pentru că nici termenul de „detoxifi ant” nu se foloseș-te după o anumită o lege

Rtv.net

Tu ştii ce conţin cosmeticele? Cum ne mint producătorii

Dopuri de plută – idei deco extraordinare

7 MARTIE 20141414F L U XF L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15

Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 10.40 Reporter de gardă. 11.05 Docu-

mentar. «Global 3000». 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Știință și inovare. 13.10 Cine vine la noi. Program de diver-

tisment. 14.15, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.00 Desene

animate. «Legenda lui Zorro». 15.35 Săptămâna sportivă. 16.00

Magazinele FIFA. 16.30 Accente economice. 17.45 2014 - anul

Dumitru Matcovschi. 18.00 Închiderea Festivalului Internațional

de Muzică «Mărțișor 2014». Transmisiune în direct de la Palatul

Național «Nicolae Sulac». În pauză: MESAGER. 21.20 În culisele

Eurovisionului. 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social.

22.40 Portrete în timp. 23.10 Cultura azi. 0.05 Serial. «PLUTONIE-

RUL ROCCA» (Italia). 4.00 MESAGER. 4.30 Evantai folcloric. 5.15

Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de

lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească:

O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de

noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Tele-

novelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri

de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r)

04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească:

O nouă viață(r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film:

Robin Hood (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Te-

leshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4680 15:00 Film:

Jumanji (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.8, an 2

00:00 Serial: Las Fierbinți (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:15 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи”

07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:20

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:40 „Пока

все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости (с субтитрами) 12:25 „Свадебный переполох”

13:20 „Охота на шпильках” 14:00 Новости (с субтитрами)

14:20 Елена Яковлева, Ирина Рахманова в многосерийном

фильме „Вангелия” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 „Вангелия”.

Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 „Жди меня” 19:10 „ДОстояние РЕспублики:

Джо Дассен” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:40 Олег

Меньшиков, Леонид Броневой, Анатолий Равикович, Елена

Коренева, Инна Ульянова в фильме „Покровские ворота”

01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Мишель Пфайффер, Рутгер

Хауэр в мистическом триллере „Леди-ястреб” 03:10 „Prima

Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE

PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00

FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:45

PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

13:36 JEAN-JACQUES ROUSSEAU MUSICIEN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 LE CERVEAU D’HUGO 16:40 FLASH INFO 16:47 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE

POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:23 ENQUÊTES RÉSERVÉES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES POUVOIRS EXTRAORDINAIRES

DU CORPS HUMAIN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE SOUPER 2:37 ARTE REPORTAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.45

- ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15

Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15, 3.10 Serial. «O

LUME DISPĂRUTĂ». 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10 Documentar.

«Otrava noastră cea de toate zilele». 15.05 Documentar. «Mo-

numente de arhitectură». 15.35 Documentar. «În croazieră cu

aerostatul». 16.30 Gagauz ogea. 17.45 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.00

Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifi nala I. 23.05

Moldova la Eurovision. 23.20 Post Eurovision 2014. Dezbateri.

0.30 În premieră. 4.30 Nicolae Ciubotaru. Spectacol aniversar.

5.30 ARTelier.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55

Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abi-

sul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial:

Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30

Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și

seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri

adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r)

03:45 Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r)

05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.18, 19, an

4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4681 15:00 Film: Nemuritorii 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ști-

rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Transport blindat

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30

Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 2 00:30 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Черные кошки”.

Многосерийный детектив 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05

„Вечерний Ургант” 00:30 Ночные новости 00:40 Премьера.

„Сильные духом” 01:35 Жанна Прохоренко, Анатолий

Васильев в фильме „Близкая даль” 03:05 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 2.00, 4.40 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

Champions League. „Atletico Madrid” - „AC Milan”.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08

RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02

TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE

SA PLACE 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH INFO 13:13

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:39 LE NOUVEAU

GRAND JEU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES

RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:42 FLASH INFO

16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 NÉS EN 68 21:11 ULTIMA DONNA 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46

MÉMOIRES VIVES 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:58 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL

4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45

Profi l de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună

dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Documentar.

«Enciclopedia lumii vii». 9.45 Chișinăul de ieri și de azi. 10.00

Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifi nala I. 12.45

Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Fii tânăr! 16.00

Brazilia FIFA 2014. 16.30 Russki dom. 17.15 Documentar. «En-

ciclopedia lumii vii». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De

la «cortina de fi er» la libera circulație. 22.20 Avangaraj. 23.20

Documentar. «Drumeții». 0.25 Săptămâna sportivă. 4.30 Nico-

lae Ciubotaru. Spectacol aniversar. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi

(r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15

Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi

19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O

nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de

noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki and Jwoow 00:00 Te-

lenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45

Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Snooki and

Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă

românească: O nouă viață(r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Nemuritorii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Te-

leshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4682 15:30 Film: Diferit de ceilalți 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri neter-

minate 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie

to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 2 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial:

O săptămână nebună (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Черные кошки”.

Многосерийный детектив 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05

„Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:45 „Политика”

01:40 Фильм Марка Захарова „Формула любви” 03:10

„Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 2.00, 4.40 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

Champions League. „Paris Saint-Germain” - „Bayer Leverkusen”.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS

BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:38

TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TANDEM 16:29

POUR LE RÔLE 16:44 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:31 MEURTRES À SAINT-MALO 21:02 CENT

REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 DES RACINES & DES AILES 23:46 LE DESSOUS DES CARTES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:43 UN

VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15,

1.00 Russki dom. 6.45 Legendele muzicii.

7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.45 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45,

17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Chișinăul de

ieri și de azi. 10.30 Destine de colecții. 11.00, 4.30 Moldova în

direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ».

15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Super-loto «5» din

«35». 20.00 Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifi nala

II. 23.05 Moldova la Eurovision. 23.20 Post Eurovision 2014.

Dezbateri. 0.30 Documentar. «Drumeții». 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitu-

dine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Vi-

deoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial:

Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa

diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial

românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro

23:30 Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O

nouă viață(r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15

Cancan.ro (r) 03:45 Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc:

Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață(r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Diferit de ceilalți (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4683 15:00 Film:

Povestea lui Brooke Ellison 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți, ep.5, sezon V 21:45

Serial: O săptămână nebună, ep.5, sezon 1 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii,

ep 11, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.4, an 1 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Prime-

le știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Манекенщица”.

Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25

„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „На ночь

глядя” 01:45 Вячеслав Невинный, Геннадий Хазанов в

комедии „Полицейские и воры” 03:15 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:31 LE TOUR DU

CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS

PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH

INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE

MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE

13:10 FLASH INFO 13:12 RICARDO 13:38 LA COURSE À PIED

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 MON AMI PIERROT

16:41 FLASH INFO 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:33 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:20 UN

VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

NÉS EN 68 23:42 ULTIMA DONNA 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE NOUVEAU GRAND JEU

2:43 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:21 GEOPOLITIS 3:36

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

10 MARTIE 11 MARTIE 12 MARTIE 13 MARTIE Luni Marţi Miercuri Joi

7 MARTIE 2014 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUX COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BERBECSprijinul primit din partea prie-tenilor va fi de mare ajutor pen-tru tine. Vei constata cu bucurie că te poţi bucura de devotamen-tul lor și asta te va încuraja să le faci confi denţe.

TAUREvită să fi i prea posesivă și in-transigentă cu membrii familiei tale și, dacă ai, oferă-le copiilor tăi mai multă libertate.

GEMENIEste o perioadă în care se pot pe-trece atât lucruri plăcute, cât și neplăcute. Vei fi susţinută când vei dori să iei decizii.

RACPe plan profesional, vei avea o săptămână agitată și încărcată de probleme. E bine să fi i pru-dentă și să nu te iei decizii la nervi.

LEUTe vei simţi agresată de o priete-nă care te copleșește cu sfaturi, iar cea mai bună soluţie este să-i spui direct în faţă să înceteze.

FECIOARĂConjunctura astrală este favora-bilă pentru planul carierei, însă circumstanţele nu sunt potrivite pentru realizarea unor proiecte măreţe.

BALANŢĂVei avea multe obligaţii și sarcini de îndeplinit, iar singura soluţie pentru a o scoate cu bine la ca-păt este să fi i extrem de ordona-tă și să-ţi stabilești anumite pri-orităţi.

SCORPIONVei tânji după o relaţie amoroa-să care nu-ţi va pretinde foarte multe angajamente și nu va avea viitor. Va fi o bucurie de moment pe care consideri că o meriţi.

SĂGETĂTORVei trăi cu senzaţia că o activitate pe care o întreprinzi este sortită eșecului, iar asta va face ca mo-ralul tău să fi e la pământ. Este posibil să te simţi atrasă de o persoană care te va fascina.

CAPRICORNPe plan profesional, există mari șanse să se petreacă evenimen-te neașteptată. Ferește-te de ex-cese, mai ales în ceea ce privește fumatul și consumul de alcool.

VĂRSĂTORAi mare grijă de sănătatea ta, însă ferește-te să devii ipohon-dră. În schimb, pe plan profesio-nal nu vei întâmpina niciun ob-stacol.

PEŞTIAtât pe plan amoros, cât și pe cel al carierei, îţi vei schimba cu ușu-rinţă părerile. Din fericire, situa-ţia este trecătoare și nu va dura foarte mult.

7-14 martie7-14 martie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI.

6.15 Documentar. «Drumeții». 6.45

Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15

Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 9.40 «Un sfert de vorbă»

cu Ilona Spătaru. 10.00 Eurovision 2014. Preselecția națională.

Semifi nala II. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10

Cântec, dor și omenie. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30

Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Europa în

concert. Gino Paoli. 20.40 Cinemateca universală. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 21.50 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 22.20 Fii

tânăr! 23.05 Film. «TAXIMETRISTA». Episodul 1. 0.50 Legendele

muzicii. 1.00 Natura în obiectiv. 4.30 Documentar. «Cumințenia

pământului». 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs

autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc:

Regina (r) 02:30 Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc:

Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Povestea lui Brooke Ellison (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Film: Cupa Gilbert 16:00 La

Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: În umbra terorii 23:00 Film: Frații Solomon 01:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05

„Ванга” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым

19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 „ДОстояние Республики” 00:35 „Primele știri” (rus)

00:45 „Вечерний Ургант” 01:30 Остросюжетный фильм

„Коломбиана” 03:10 Сандра Баллок в остросюжетном фильме

„Скорость 2” 05:05 „Истина где-то рядом” 05:20 „Контрольная

закупка”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:08

FLASH INFO 10:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILEN-

CE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN

11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE

VEUT PRENDRE SA PLACE 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH

INFO 13:13 AL DENTE 13:39 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:47

UN VILLAGE FRANÇAIS 16:47 FLASH INFO 16:50 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ

SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES

RÉSERVÉES 22:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:39 L’INVITÉ 0:52 LE

REPENTI 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.30 - ȘTIRI. 6.15 Europa în

concert. Gino Paoli. 7.00 Documentar.

«Euromaxx». 7.30 Documentar. «Roa-

dele viitorului». 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro».

9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30, 3.35 Documentar. «Arts 21». 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive. 13.25, 2.25

«Maimuța de pluș». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsandri»

din Bălți. 14.30 «Mărțișor 2014». Trupa de balet din China.

16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar. «La drum».

17.00, 23.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dor. Aurica

Dicusar - Basarabeanca. 18.15 Erudit-cafe. Concurs. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 20.00 Eurovision 2014. Finala

națională. 23.15 Moldova la Eurovision. 23.30 Post Eurovision

2014. Dezbateri. 0.40 Fii tânăr! 1.25 Avangaraj. 4.30 O seară în

familie. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Vi-

deoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa

de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30

Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r)

05:30 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Pro-

motor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza

(r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping

13:30 La Maruță (r) 14:30 Film: Nouă luni 16:30 Film: În umbra

terorii (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 20:30 Film: Cei patru fantastici: Ascensiunea lui Silver

Surfer 22:30 Film: Pacifi catorul 01:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 02:30 Film: Pacifi catorul

(r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи”

06:40 Нина Сазонова, Анатолий Папанов

в фильме „Наш дом” 08:20 „Играй, гармонь

любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05

Премьера. „Татьяна Буланова. Ясный мой свет” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:30

Галина Польских, Марина Дюжева, Евгений Стеблов,

Ролан Быков, Евгений Евстигнеев в фильме „По семейным

обстоятельствам” 15:55 „Золотой граммофон” 17:45

Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Футбол. Чемпионат

России. ЦСКА - „Зенит” 20:00 „Сильные духом” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером”

с Андреем Малаховым 23:20 Премьера. Эдриан Броуди

в фильме „Хищники” 01:10 Уилл Смит в комедии „День

независимости” 03:20 Олег Даль, Олег Табаков, Ирина

Алферова в фильме „Незваный друг” 04:45 Галина Польских,

Альберт Филозов в комедии „Брелок с секретом”

7.00-11.40, 12.10, 19.25,

1.05 Seriale. 11.40 Tele-

shopping. 16.45, 0.00,

6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de

moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 MEDITERRANEO

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU

CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU

10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY

BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST

PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:34 C’EST DANS MA NA-

TURE 13:02 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:35 TTC - TOUTES

TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 16:59 FLASH INFO

17:03 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES INCONNUS, C’EST LEUR

DESTIN 23:58 LE JOURNAL DE LA RTS 0:25 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:43 L’INVITÉ 0:57 COUP DE CHALEUR 2:23 TARATATA 3:00

ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. «Cumințenia pământului». 7.15 Cu-

vintele Credinței. 8.00 Aniversări. 8.40

Dialog social. 9.00 Documentar. «La drum». 9.30 Documentar.

«Monumente de arhitectură». 10.00 Eurovision 2014. Finala

națională. 13.00 Natura în obiectiv. 13.30 Moldovenii de pretu-

tindeni. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Do-

cumentar. «Roadele viitorului». 16.35, 3.05 World stories - lumea

în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00

La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00,

4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Documentar. «Marica».

20.40 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 20.55 De la «cortina de

fi er» la libera circulație. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Serial.

«PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 0.10 Film. «TAXIMETRISTA». 1.45

Știri pozitive. 2.05 Documentar. «Apa, aurul albastru». 3.30 Casa

mea. 4.30 În premieră. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35

Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film ar-

tistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății

20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.

md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30

Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi

(r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Din-

colo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial:

Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul

casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de

lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina

22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial:

Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani

11:00 Film: Nouă luni (r) 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00

Film: Jurat de profesie 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 18:00

România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 20:45 Film: Curierul 22:15 Film: O noapte de

teroare 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Film: Curierul (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 Film: O noapte de teroare (r) 05:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40

Нина Дробышева, Евгений Урбанский

в фильме” Чистое небо” 08:30 „Служу

Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым

10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:15 „Свадебный переполох” 12:55 „Великий

пост” 13:50 Премьера. „Игорь Кио. За кулисами иллюзий”

14:40 Елена Яковлева, Ирина Рахманова в многосерийном

фильме „Вангелия” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20

„Вангелия”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de

moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35

Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:35 Премьера сезона. „Точь-в-точь!” 01:30

„Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:25 Фильм

„Целуются зори”

7.00, 19.00, 4.30 Repor-

ter. 7.25 Să mă aștepți...

8.20, 18.45, 0.20, 3.30,

6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45,

19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 DOCUMENTAIRE

6:24 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:21 TERRIENNES 7:29

WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08

ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND

CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07

BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 RIDING ZONE

13:03 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITER-

RANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMAN-

CHE 16:35 FLASH INFO 16:41 LES CHANSONS D’ABORD 17:30

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 19:27 LE BAR DE L’EUROPE 19:37 DES

TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TANGO 23:28 DÉLICATE GRAVITÉ

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:30 NÉS EN 68 3:12 ULTIMA

DONNA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

14 MARTIE 15 MARTIE 16 MARTIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 177TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

7 MARTIE 20141616F L U XF L U X Magazin

CMYK

CMYK

Postul Sfi ntelor PaştiPostul Sfi ntelor Paști a început anul acesta pe 3 martie. Acest post, fi ind cel mai lung și cel mai aspru din posturi-le de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfi ntelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Postul Sfi ntelor Paşti – felul postiriiÎn primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele

două zile înainte de Paști, alţii o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfi ntelor Paști a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor), care ţinea până la Duminica Floriilor, cu o du-rată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecume-nic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fi e de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Postul Mare era ţinut cu rigurozitateCanonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși și cu cate-

risirea pe slujitorii Bisericii în cazul în care aceștia nu ţineau Postul Sfi ntelor Paști. Erau acceptate excepţiile, doar în caz de boală.

Liturghia din Postul Sfi ntelor PaştiLiturghia, având un caracter de sărbătoare și bucurie, iar Postul Sfi ntelor

Paști fi ind un timp al înfrânării, Sfi nţii Părinţi au rânduit ca în perioada acestui post să nu se săvârșească Sfânta Liturghie decât sâmbăta și duminica. În ce-lelalte zile se poate ofi cia Liturghia Darurilor mai înainte sfi nţite, cu excepţia zilelor aliturgice, când nu se ofi ciază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte sfi nţite a luat fi inţă datorită dorinţei unor credincioși de a se împărtăși și în cursul săptămânii. Amintim că în cadrul acestei Liturghii, Sfi ntele Daruri sunt sfi nţite la Liturghia ofi ciată duminica, sunt păstrate pe Sfânta Masă, iar în cursul săptămânii, atunci când se săvârșește Liturghia Darurilor, sunt ofe-rite credincioșilor spre împărtășire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui, iar împăr-tășirea se face seara după Vecernie.

În sâmbetele din Postul Mare se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se ofi ciază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În Duminica Floriilor – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi și sâmbăta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

„Dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, vom posti ca să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, și vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea”.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Un arheolog afi rmă că a identifi cat 9 suluri de pergament, vechi de 2000 de ani, de dimen-siuni foarte mici, conţi-nând texte biblice, suluri care ar proveni tot din peșterile de la Qumran în care, în anii 1940 și 1950, au fost descoperite celebrele Manuscrise de la Marea Moartă – una dintre cele mai însemna-te descoperiri arheologi-ce ale tuturor timpurilor.

Sulurile nou-descoperite sunt de dimensi-uni foarte mici și se găseau în interiorul unor mici cutiuţe de piele, numite fi lactere; în practica religioasă mozaică tradiţională, aces-te fi lactere sunt purtate de bărbaţii evrei pe frunte și pe braţul stâng în timpul rugăciuni-lor. Filacterele au fost scoase din peșterile de la Qumran în anii 1950, dar, după cât se pare, conţinutul lor nu a fost examinat până de cu-rând.

„E foarte incitant”, spune arheologul Yona-tan Adler, autorul descoperirii. „Nu ai în fi eca-re zi norocul de a descoperi manuscrise noi.”

Noile manuscrise nu au fost încă studiate în detaliu și nu se știe cu precizie ce conţin.

Adler și-a anunţat descoperirea la o confe-rinţă internaţională asupra regiunii Qumran

și a zonei Mării Moarte, conferinţă care a avut loc la Lugano, Elveţia.

Peșterile de la Qumran, din Cisiordania, sunt locul uneia dintre cele mai mari desco-periri arheologice: în 11 peșteri au fost găsite resturile a peste 900 de manuscrise – cunos-cute sub numele de Manuscrisele de la Marea Moartă – ce conţin texte religioase mozaice din cărţile Vechiului Testament, printre care Facerea (Geneza), Ieșirea (Exodul), Isaia, Car-tea Regilor și Deuteronomul. Datând din dife-rite perioade, cuprinse între secolul V î.e.n și secolul IV e.n., textele formează o colecţie de uriașă importanţă religioasă, istorică și ling-vistică. Majoritatea istoricilor atribuie acestei texte membrilor unei vechi secte religioase evreiești, numiţi esenieni.

Sursa: descopera.ro

Ce mai conţineau peşterile unde au fost găsite Manuscrisele de la Marea Moartă?

Mulți creștini, ignorând marele folos al postului, îl țin cu lipsă de plăce-re sau nu-l țin deloc. Și totuși, postul trebuie să-l primim cu bucurie, nu cu indignare sau cu frică. Iar aceasta pentru că postul nu este înfricoșător pen-tru noi, ci pentru demoni.

Adu-l înaintea unui demonizat și va îngheța de frică, va rămâne nemișcat ca piatra, va fi legat cu legături nevăzute, mai ales când va vedea că este însoțit de sora ei și nedespărțita însoțitoare, rugă-ciunea. De aceea, și Hristos a spus: „Acest neam de demoni nu iese de-cât numai cu rugăciune și cu post” (Mt. 17, 21). Așadar, dacă postul alungă departe pe vrăjmașii mântui-rii noastre și este atât de înfricoșător asupritorilor vieții noastre, încât tre-buie să-l iubim, iar nu să ne temem de el.

Dacă trebuie să ne temem de ceva, trebuie să ne temem de mân-carea multă, mai ales atunci când se combină cu beția. Pentru că ea ne leagă cu mâinile la spate și ne face robi tiranicelor patimi, în timp ce postul, dimpotrivă, ne slobozește din tirania patimilor și ne dăruiește libertatea duhovnicească. Dacă și împotriva vrăjmașilor se războiește și din robia noastră ne slobozește și libertatea ne-o dăruiește, ce altă do-vadă a dragostei lui ne mai trebuie?

Nu numai monahii, care în toată viața lor cea asemenea cu a Îngerilor au drept însoțitor postul, ci și mulți creștini mireni, luând aripile lui, s-au ridicat la înălțimea fi lozofi ei cerești. Vă reamintesc că cei doi mai mari Proroci ai Vechiului Testament, Mo-isi și Ilie, cu toate că au avut și alte virtuți datorită cărora au dobândit multă îndrăznire către Dumnezeu,

când voiau să vorbească cu El, la

post alergau. Acesta i-a povățuit lân-

gă Domnul.

„Ne temem de el pentru că strică

și îmbolnăvește trupul”, vei putea

spune. Pe deoparte îți spun că pe

cât omul cel dinafară, adică trupul,

se strică, cu atât cel dinăuntru, adi-

că sufl etul, zi de zi se înnoiește (Cf. II

Cor. 4, 16). Pe de altă parte, dacă vrei

să cercetezi bine acest subiect, vei

constata că postul păzește și sănăta-

tea trupului. Și dacă nu crezi cuvin-

tele mele, întreabă-i pe medici și-ți

vor spune mai bine ei, care numesc

puțina mâncare – maica sănătății,

iar multa mâncare – pricinuitoarea

multor boli ce distrug trupul.

Așadar, să nu ne temem de post,

care de atâtea rele ne ferește. Și

aceasta nu o spun fără motiv. Văd

mulți oameni aruncându-se fără să

se stăpânească la mâncare și la bă-

utură atât înainte, cât și după post,

zădărnicind folosul lui. Adică în su-

fl et se face ceea ce se face și cu un

trup bolnav, care, atunci când înce-

pe să-și revină și încearcă să se ridice

din pat, vine cineva și-i dă o lovitură

puternică și-l pironește la pat mai

rău ca înainte. Ceva asemănător se

întâmplă și în sufl etul nostru, atunci

când, înainte sau după post, umbrim

limpezimea pe care ne-a dăruit-o el,

cu întunecarea pe care o aduce ne-

înfrânarea.

Dar și atunci când postim, nu

ajunge numai depărtarea de anu-

mite mâncăruri ca să ne folosim

sufl etește. Există primejdia, respec-

tând posturile Bisericii, să nu dobân-

dim nimic. Cum? Când stăm departe

de bucate, dar nu stăm departe de

păcat; când nu mâncăm carne, însă

mâncăm hrana săracilor; când nu

ne îmbătăm cu vin, ci ne îmbătăm

cu dorința vicleană; când petrecem

toată ziua fără mâncare, dar vedem

priveliști rușinoase. Atunci postul

nostru este nefolositor. De aceea să

unim postul cu războiul împotriva

patimilor, cu înfrânarea de la orice

păcat, cu rugăciunea și cu nevoința

duhovnicească. Numai atunci postul

va da roade și va fi o jertfă bine-plă-

cută lui Dumnezeu.

Din Cartea: Subiecte de viaţă II – Sf. Ioan Gură de Aur

Viaţa găsește o modalitate să se dezvolte oriunde pe glob, de la locuri extrem de aride, la medii toxice, sub pământ și în vârful munţilor, în zone prea fi erbinţi sau îngheţate. Ar pu-tea să existe totuși o excepţie.

Tot felul de organisme stranii pros-peră în cele mai ostile medii ale pla-netei, dar unele locuri pot să fi e prea aspre chiar și pentru cele mai rezistente for-me de viaţă, relatează BBC.

Viaţa pare că găsește o cale să se dezvolte în toate mediile de pe pământ, oricât de os-tile ar fi acestea. Ar putea să existe însă o ex-cepţie. Iazul Don Juan, cunoscut și drept lacul Don Juan, a fost descoperit în 1961 de piloţii de elicopter Don Roe și John Hickey, după care a și fost numit. Don Juan este un lac mic, foarte puţin adânc, afl at în valea Wright, din Antarctica.

Cu o lungime de 300 de metri și o lăţime maximă de 100 de metri, întinderea de apă i-a uimit pe cei doi piloţi pentru că nu era îngheţată, deși temperatura din termome-tre ajungea la -30 de grade Celsius. În ciuda zonei foarte reci în care se găsește și a adân-cimii de doar câteva zeci de centimetri, lacul rămâne în stare lichidă datorită salinităţii sale extrem de ridicate.

Don Juan are o salinitate de 40%, de 11

ori mai mare decât cea a oceanelor și de 14 ori mai mare decât cea a Mării Negre. Teste-le arată că apa lacului conţine 413 grame de clorură de calciu și 29 de grame de clorură de sodiu la fi ecare litru de apă. Acolo, cercetă-torii au reușit să găsească urme de viaţă mi-crobiană, însă nu au putut să determine încă dacă acestea cresc și se multiplică în apele lacului sau sunt aduse din alte zone. În afară de unele medii sintetice, create în laborator și de temperaturi extreme, de ordinul sute-lor de grade, momentan nu se cunosc medii complet sterile pe Terra. Don Juan este însă un exemplu de mediu în care „am putea să ne așteptăm să existe viaţă, dar nu putem verifi -ca prezenţa ei”, spune Corien Bakermans, mi-crobiolog la Universitatea Penn State. Până la urmă, „Ceea ce nu există e mai greu de de-monstrat decât ceea ce există”, după spusele cercetătoarei Helena Santos.

Sursa: antena3.ro

Marele folos ce provine din post Marele folos ce provine din post

Locul de pe Terra unde nu există viaţă