În forfota evenimente-lor care s-au succedat cu repeziciune, înche-ierea lungii epoci a interimatului la preșe-dinţie a trecut oare-cum neobservată, fără o apreciere la justa valoare a contribuţi-ei inestimabile a lui Marian Lupu la cârma ţării. Pentru că despre isprăvile celuilalt inte-rimar, Mihai Ghimpu, am vorbit la timpul respectiv, ar fi cazul să rememorăm și peri-oada în care funcţia respectivă a deţinut-o Marian Lupu.

Șeful democraţilor va rămâ-ne în memoria noastră ca unul care și-a dorit cu disperare, cum

nu și-a mai dorit nimeni până

acum, să ajungă președinte de

ţară, adesea frizând ridicolul și

depășind limitele bunului-simţ.

Dacă în primul mandat AIE, Lupu

a fost candidatul incontestabil

al Alianţei, a cărui nealegere a

dus la alegerile anticipate din

noiembrie 2010, în cel de al doi-

lea el a evoluat de la „funcţia” de

candidat la președinţie la cea de

interimar, decis să ajungă ales cu

orice preţ.

„Lupu ne-a privit în ochi şi ne-a minţit”După alegerile din noiembrie

2010, Marian Lupu, fl ancat de

nou-intratul în marea politică,

Vlad Plahotniuc, și versatul în

ale șantajului politic, Dumitru

Diacov, s-a afl at mai mult decât

ar fi fost cazul „într-o zonă de

refl ecţii”, încercând să identifi ce

partidul care-i va oferi cele mai

mari garanţii de accedere în

funcţia mult râvnită. Șeful PD

a negociat și cu stânga, și cu

dreapta, legănându-se ca fi rul

de iarbă în bătaia vântului, în

funcţie de cum îi veneau oferte-

le. Considerându-se mari „șme-

cheri”, Lupu și sfătuitorii săi i-au

folosit pe comuniști drept armă

de șantaj în negocierile cu Filat.

Tactica, chiar dacă le-a adus

democraţilor mai multe funcţii

decât li s-ar fi cuvenit, potrivit re-

zultatului electoral, i-a șubrezit

de tot șansele lui Lupu de a mai

ajunge președinte, deoarece co-

muniștii, trădaţi pentru a doua

oară de către acesta, au jurat cu

mâna pe carnetul de partid să-i

zădărnicească planurile. „Acest

individ a minţit din prima și

până în ultima zi. Ne-a privit în

ochi și ne-a minţit”, a punctat co-

munistul Vadim Mișin, anulând

astfel toate speranţele fostului

său coleg de partid.

Marian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschisÎn urma acelor negocieri

prelungite, Marian Lupu nu a pierdut doar „pe intern”, ci și „pe extern”. Profi tul maxim pe care l-a obţinut PD s-a întors împotriva lui Lupu, care a crezut că poate să cocheteze cu trimișii rușilor și apoi să-i lase cu buza umfl ată. Porţile Răsăritului s-au închis cu zgomot în faţa acestu-ia, în ciuda insistenţei cu care a bătut ulterior ca să i se deschidă. Pe de altă parte, și partenerii occidentali au înţeles că avidi-tatea democratului de a ajunge președinte era atât de mare, iar oscilaţiile pe care și le putea per-mite – atât de ample, încât nu l-au perceput drept un partener sigur și sincer. Din acest motiv, au preferat să dialogheze cu

premierul Filat, ignorându-l pe Lupu cu desăvârșire.

Încă de la venirea sa în frun-tea Partidului Democrat, Marian Lupu și-a dorit să fie singurul care să gestioneze relaţia cu Fe-deraţia Rusă, să ocupe o poziţie dominantă printre așa-zișii (cei mai buni) prieteni ai Rusiei și și-a demonstrat ostentativ afecţiunea faţă de partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin. La a doua pogorâre a Alianţei, imediat după preluarea funcţiei de pre-ședinte al Parlamentului și de șef interimar al statului, Lupu a spus explicit că politica Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, dialogul cu Moscova va suporta modifi cări cardinale (sugerând că i-au displăcut profund gesturile mai puţin reverenţioase ale lui Mihai Ghimpu la adresa marelui frate, în perioada în care acesta a deţinut interimatul), iar promo-torul acestor noi relaţii politice și economice va fi Partidul De-

mocrat. Numai că fenta pe care Marian Lupu le-a făcut-o rușilor, care au fost interesaţi direct și s-au implicat activ în procesul de constituire a unei coaliţii de centru-stânga (chiar dacă Lupu a negat orice amestec al acestora în procesul de negocieri dintre PD și PCRM) i-a șifonat imaginea pe meleagurile răsăritene. Astfel că, în cadrul unei vizite anunţate cu surle și trâmbiţe în capitala rusă, acesta a compărut în postura de „rudă săracă” căreia nu i s-a permis nici măcar să facă anti-cameră, ci doar să-și bage capul pe ușa din dos. La impresionanta sa statură (fi zică) și postura de dublu demnitar, Lupu a reușit incredibila performanţă de a întreprinde o „vizită de lucru” în Federaţia Rusă fără a fi observat de nimeni, nici de presă, nici de persoane din conducerea parti-dului-prieten sau a Legislativului de la Moscova.

Continuare în pag. 3

1 EURO..............................15.49301 Do lar ame ri can ............. 11.85341 Leu românesc ................ 3.54321 Ru blă ru sească ............... 0.4005Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Două lucruri sunt infi nite: universul și prostia umană. Și nu sunt chiar sigur în legătura

cu universul.”Albert Einstein

Cursul valutar 6.04.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 6 aprilie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

6.04.2012

Ploi, 11 21 0C

6.04.2012

Ploi, 7 19 0C

Înainteprăznuirea Bunei Vestiri. Cuv. Zaharia. Sf. Muc.

Luca. Sf. Artemon Ep.

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Pseudostataliştii versus pseudounioniştii

Schuebel condiţionează în mod satanic

Oameni de teatru care au fost şi care mai sunt au încăput într-un „jurnal travestit”

Lipsă de eficienţă şi transparenţă în utilizarea fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli

22

44

88

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ATITUDINI

CULTURĂ

SOCIAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1130TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 13 (841)

EDI|IA DE VINERI

Sfârşitul interimatului şi a drumului spinos către preşedinţieSfârşitul interimatului şi a drumului spinos către preşedinţie

Poliţiștii au căutat niște bro-șuri care conţin mesaje împo-triva practicilor homosexuale, dar nu au găsit nimic. Acest lucru l-a confi rmat și purtătorul de cuvânt al Comisariatului de poliţie din Bălţi, Elena Pavliuc: „În momentul percheziţiei nu am găsit nimic, însă enoriașii de la catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin și Elena” ne-au trimis 40 de broșuri. Nouă ne-a atras atenţia faptul că pe acele broșuri nu erau indicate edi-tura și numărul de exemplare. Aceasta înseamnă că este vor-ba de o evaziune fi scală”, a spus aceasta, menţionând că poliţiș-tii au iniţiat deja o procedură contravenţională.

Peste câteva zile, pe 2 aprilie 2012, autorităţile l-au reţinut pe Sergiu Coropceanu, secreta-rul general al Partidului Social Democrat din Moldova, și au efectuat percheziţii la ofi ciul PSD, fi ind în căutarea unor pu-blicaţii cu caracter homofob. Poliţia a anunţat că a găsit în autoturismul acestuia 1 300 de broșuri ce aveau un conţinut

homofob și ca rezultat i-a des-chis acestuia un dosar penal pentru „aţâţarea vrajbei și dez-binării naţionale”, pentru care se prevăd până la 3 ani de în-chisoare. În prezent, Sergiu Co-ropceanu este cercetat în stare de libertate.

Toate aceste acţiuni ne fac să tragem o singură concluzie: în Republica Moldova, regi-mul AIE a început persecuţiile împotriva celor care resping practicile și ideologia perver-să a homosexualilor. Totodată, regimul Filat, care, de facto, a instituit homodictatura, nu respectă drepturile fundamen-tale ale omului și principiile democratice elementare, cum ar fi dreptul la opinie și la expri-marea ei, libertatea conștiinţei, libertatea credinţei religioase. Regimul homodictatorial al lui Filat a ajuns să confi ște cărţile care exprimă un punct de vede-re indezirabil, ceea ce aminteș-te de practicile regimului nazist al lui Hitler și al celui comunist al lui Stalin.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Filat impune homodictatura Filat impune homodictatura Premierul Vladimir Filat nu doar că promovea-ză, în mod deschis, practicile homosexuale prin încercarea de a impune societăţii moldovenești legea antidiscriminare, dar a instituit homo-dictatura în Republica Moldova. Astfel, pe 30 martie 2012, poliţiștii lui Filat au dat buzna și au efectuat percheziţii în două biserici din orașul Bălți, la catedrala episcopală „Sfi nţii Împăraţi Constantin și Elena” și la biserica „Sfânta Cuvioa-să Parascheva”.

Ziua Libertăţii, pe ruinele Parlamentului şi Preşedinţiei

Parlamentul a decis că pe data de 7 apri-lie vom marca Ziua Libertăţii. Proiectul de lege propus de liberali a fost votat de deputaţii Alian-ţei în cadrul ședinţei din 5 aprilie a Le-gislativului. De Ziua Libertăţii urmează să fi e comemoraţi tinerii „care au protestat pașnic în cadrul evenimente-lor din aprilie 2009”, pentru dreptate și democraţie.

La trei ani de la respectivele evenimente, ne-am fi așteptat să vină Procuratura Generală cu un raport pe marginea respectivului dosar, să ne spună cum înaintea-ză ancheta și pe când va fi fi nalizată. În situaţia în care tot mai multe voci cer să se facă lumină asupra evenimente-lor din 7 aprilie 2009, iar numărul celor care nu mai cred în neprihănirea liderilor AIE sporește, singura decizie „justă” a guvernanţilor era să ne dea o zi a libertăţii.

Dacă până acum ne mai întrebam dacă se dorește sau

nu afl area adevărului despre evenimentele din 7 aprilie,

acum putem răspunde cu certitudine că nu se dorește.

Dimpotrivă, decizia Parlamentului nu înseamnă altceva

decât că respectivul dosar va rămâne învăluit în ceaţă,

pentru a fi trecut în uitare.

Continuare în pag. 2

(citiţi pag. 4-6)(citiţi pag. 4-6)

INTERVIU:

Un nou 7 aprilie – aceleaşi întrebări

Adresare către preşedintele Nicolae Timofti în legătură cu legea antidiscriminare

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2) (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

MICA ROMÂNIE din Kazahstan Cum au supravieţuit 40.000 de români în stepele Asiei

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

6 APRILIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

„Gafă prezidenţială” la început de drumLa 23 martie, Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiuri-lor, a participat la ceremonia de învestire a dlui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al Republicii Moldova. Solemnitatea s-a desfășurat la Palatul Republicii.

Presa a salutat prezenţa la eveniment a ambilor mitropoliţi ortodocși: Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru (Patriar-hia Ortodoxă Română) și Înaltpreasfi nţitul Mitropolit Vladimir (Patriarhia Ortodoxă Rusă), semnalând că deși relaţia celor doi mitropoliţi „a fost marcată de ostilităţi pe parcursul anilor, cei doi mitropoliţi și-au vorbit, s-au îmbrăţișat și s-au sărutat la Palatul Republicii”.

Momentul întâlnirii dintre Mitropolitul Petru al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și Mitropolitul Vladimir a fost surprins de fotoreporterul de la Arena, Igor Rotari.

La începutul discursului său, președintele Nicolae Timofti l-a salutat doar pe unul dintre ei, pe Mitropolitul Vladimir, „al Chiși-năului și al Întregii Moldove”, fapt catalogat de către mass-media drept „gafă prezidenţială”.

Timpul va arăta dacă gestul noului președinte a fost doar o gafă sau dl Timofti va continua politica antecesorilor săi, care au fost toţi împotriva Mitropolia Basarabiei și s-au manifestat ca susţinători deschiși ai structurii ecleziastice a Patriarhiei Ruse din acest spaţiu.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Este vorba de cei care se au-tointitulează „stataliști”, pe de o parte, și „unioniști”, de cealaltă parte. „Stataliștii” luptă, cică, pentru păstrarea așa-zisei „iden-tităţi moldovenești”, inventată de autorităţile sovietice pentru a justifi ca raptul teritorial din 1940 și anexarea forţată a unei părţi a României la imperiul sovietic, iar cei care se prezintă public drept „unioniști” se pronunţă pentru abandonarea proiectului de uni-fi care, consolidare și dezvoltare a statului Republica Moldova și cer unirea imediată a unei părţi a acestuia cu România.

Și unii, și alţii acţionează ca niște grupări extremiste și marginale, înjură și se manifestă indecent, sunt agresivi și intole-ranţi, și, cel mai important, nu prezintă niște proiecte/strategii viabile care să confi rme justeţea propriilor acţiuni.

„Patrioţii moldoveni” de astăzi au luptat împotriva independenţei Republicii MoldovaRepublica Moldova și-a decla-

rat independenţa în 1992, fi ind recunoscută de întreaga lume. Faptul în sine a fost consfi nţit în „actul de naștere” al noului stat – Declaraţia de Independenţă. Acest document constitutiv trasează principiile de bază ale statului, cum ar fi numele ţării, teritoriul, denumirea limbii și a scrisului și principalele simbo-luri statale – Drapelul și Stema de stat. Un lucru extrem de im-portant de reţinut îl constituie faptul că acest document nu

poate fi modifi cat în nici un fel și își pierde valabilitatea doar în cazul în care statul respec-tiv dispare de pe harta lumii. Prin urmare, cel care nu vrea să recunoască sau să accepte principiile de bază trasate în „actul de naștere” al ţării este, în mod automat, împotriva acestui stat.

Lucrurile nu ar fi atât de gra-ve, dacă respectivii inși, care își zic „stataliști”, ar contesta anu-mite prevederi din respectivul document, apelând la dovezi de ordin știinţifi c și organizând polemici civilizate în care să fi e implicaţi experţi și oameni de știinţă. Însă atunci când astfel de dezbateri depășesc cadrul știinţific, când sunt create, în mod intenţionat, situaţii de conflict, când aceste principii și noţiuni sunt transformate în mesaje electoral-politice, fi ind implicate diverse categorii sociale neavizate în domeniu, care, ulterior, duc la confruntări de masă, cei care organizează asemenea mișcări sunt pasibili de a fi acuzaţi că acţionează îm-potriva statului și a principiilor sale de bază.

Mai mult decât atât, dacă facem o scurtă trecere în revistă a celor care astăzi se erijează în mari apărători ai statalităţii, vom constata că o parte dintre ei au luptat, în perioada de renaștere naţională de la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90, împo-triva independenţei și statalităţii Republicii Moldova, pronunţân-du-se pentru menţinerea aces-tui teritoriu sub administraţie rusească.

Lucrul cel mai grav care se produce la ora actuală este că acești impostori, care se prezin-tă în faţa opiniei publice ca fi ind

stataliști, profanează principalul simbol al statalităţii, Drapelul naţional, pe care l-au înlocuit, în-călcând Legea și bunul-simţ, cu o bucată de pânză roș-albastră inventată peste noapte.

Or, prin aceste jocuri de-a statalitatea, care, în accepţia re-spectivilor șmenari, este direct proporţională cu antiromânis-mul obsesiv, Republica Moldova riscă să alunece pe un făgaș extrem de periculos și să se trezească cu noi mișcări separa-tiste, apărute în urma unor con-fl icte de masă. Ceea ce ne face să credem că autorii din umbră ai acestor proiecte antinaţionale și antistatale nu urmăresc altceva decât să distrugă acest stat ca, ulterior, să profi te personal de pe urma situaţiei respective. Așa cum a făcut Smirnov în 1992. Și pe ei prea puţin îi interesează că acest lucru ar putea să însemne din nou vărsare de sânge nevi-novat.

Din cauza unor „unionişti” de paradă are de suferit relaţia fi rească cu RomâniaDe cealaltă parte, o altă gru-

pare, insignifi antă din punct de vedere politic, autointitulată „naţională” și „liberală”, și-a în-

sușit mai nou mesajul unionist, transformând un ideal naţional într-o cacealma politico-electo-rală, într-o albie de porci. Repre-zentată de niște specimene poli-tice cu trecut îndoielnic, această mișcare dubioasă atentează, în mod pervers, asupra conceptu-lui în sine, compromiţând vulgar o idee împărtășită de o parte im-portantă a populaţiei Republicii Moldova. Secondaţi de un grup de organizaţii la fel de dubioase, indivizii respectivi acţionează, voluntar sau involuntar, în di-recţia marginalizării acestei idei, a aruncării acesteia în derizoriu, astfel încât cei care o agreează sau chiar o promovează în mod deschis să se simtă vulnerabili și neacceptaţi de majoritatea cetăţenilor.

Un om politic responsabil, oricât de unionist ar fi , nu poa-te să afi rme ca un papagal că Republica Moldova trebuie să se unească imediat cu România, fără să prezinte cel puţin o stra-tegie, un plan de acţiuni, niște pași concreţi care trebuie între-prinși, astfel încât acest obiectiv să poată fi realizat. Pentru că, în lipsa unor argumente solide și a unor soluţii acceptabile pentru o majoritate ghidată, mai mult sau mai puţin, de interese care o vizează în mod direct, prag-matic, acest ideal riscă să devină unul lipsit de importanţă sau, mai mult, să fi e respins, în mod

categoric, de cei care au puterea

și dreptul să decidă.

Anume din cauza acestor ac-

ţiuni iresponsabile, a discursu-

rilor demagogice fără fi nalitate

practică are de suferit o relaţie

fi rească de bună vecinătate cu

România, care ar putea aduce

benefi cii reciproce uriașe cetă-

ţenilor de pe ambele maluri ale

Prutului.

Cei care aţâţă vrajba între fraţi merită oprobriul publicCei care cheamă lumea la

confruntare, aţâţă vrajba între

fraţi, care îi etichetează drept

dușmani pe cei cu opinii diferite,

care nu ţin cont de problemele

reale cu care se confruntă po-

pulaţia și care, prin acţiunile lor,

aduc prejudicii statului și cetăţe-

nilor, trebuie excluși din spaţiul

public. Prin boicot generalizat.

Istoria zbuciumată pe care

am trăit-o a făcut ca aici să lo-

cuiască oameni care, uneori, îm-

părtășesc viziuni diferite asupra

acelorași lucruri. Unii văd adevă-

rul într-un fel, alţii – altfel. Aceste

diferenţe de mentalitate sunt o

consecinţă a condiţiilor vitrege,

în cea mai mare parte, în care

au crescut și s-au educat diverse

generaţii. De aceea, subiectele

respective necesită o abordare

serioasă și constructivă, astfel

încât aceste mici diferenţe de

abordare asupra uneia și acele-

iași realităţi să nu escaladeze în

confl icte. Pentru că, în realitate,

acești oameni nu se dușmănesc

între ei. Dimpotrivă, trăiesc în

armonie, indiferent dacă se con-

sideră români sau moldoveni,

ruși, ucraineni sau de altă naţi-

onalitate. Iar cei care încearcă să

transforme aceste diferenţe în

motive de confruntare sunt, de

fapt, niște elemente marginale,

total nereprezentative.

Republica Moldova, cu toate

problemele sale, este un stat de

drept, locuit de cetăţeni care

sunt liberi să-și decidă singuri

soarta. Nimeni nu este în drept

să le impună o idee sau alta,

ignorând părerea și voinţa po-

porului, căruia îi aparţine suve-

ranitatea într-un stat democratic

și de drept. Iar rolul politicienilor

este să le asigure oamenilor care

îi aleg o viaţă normală, așa cum

le promit în campaniile electo-

rale, să asigure unitate și pace

între cetăţeni.

Nu ne putem permite să ne

împărţim la infi nit între „noi” și

„ei”, între „ai noștri” și „ai lor”. Toţi

oamenii care trăiesc în această

ţară sunt „ai noștri”. Acesta tre-

buie să fi e punctul de pornire.

Fără un asemenea echilibru, nu

vom avea un viitor.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Un nou 7 aprilie – aceleaşi întrebări

Cine are nevoie să cunoască adevărul despre evenimentele din 2009. Interviu cu politicianul Iurie Roșca.

- Al treilea an, toţi se întreabă „când afl ăm adevărul despre 7 apri-lie”. Vreau să vă întreb: de ce și cine are nevoie de acest „adevăr”?

- Așa cum, probabil, cunoașteţi, am scris patru articole pe acest subiect, care sunt și investigaţii jurnalis-tice, dar și, în egală măsură, materiale de analiză. Cine dorește le poate găsi pe www.iurierosca.md. Dar de adevăr are nevoie în-treaga societate.

- Dar cine se teme cel mai mult de un verdict

fi nal și univoc asupra evenimentelor din 7 aprilie 2009?

- Principalii vinovaţi, care sunt capii opoziţiei de atunci, tot ei actuala putere, Filat, în primul rând.

- Politicienii tot mai des împart evenimentele care au pre-cedat alegerile din 2009 în proteste și ceea ce a urmat după acestea. Credeţi că este potrivită această abordare? De ce?

- De fapt, divizarea vine pe alt principiu: unu – ce s-a întâmplat până la 7 aprilie, cine a organizat acel dezastru, cine a maltratat 300 de poliţiști pașnici, care erau la datorie și nu agresaseră pe nimeni, fi ind în defensivă în faţa mulţimii înfuriate, cine a incendiat și a prădat cele două clădiri ofi ciale; și doi – ce s-a întâmplat în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie, când unii poliţiști și-au depășit mandatul și au maltratat unii demonstranţi rămași în centrul capitalei. De altfel, ultimii sunt urmăriţi penal cu mult zel de către Procuratură și judecăţi, parţial în mod justifi cat, dar, evident, în mod unilateral.

- Premierul Filat a declarat recent că este nemulţumit, ca și cetăţean, de investigaţiile în acest caz. Unde începe compe-tenţa Procuraturii Generale și se termină „voinţa politică”, care, anterior, ne era prezentată drept un ingredient impor-tant în investigarea cu succes a evenimentelor din 7 aprilie?

- Păi, da, hoţul strigă „prindeţi hoţul”. Anume el este cel cu mus-ca pe căciulă. Anume el este cointeresat de o anchetă părtinitoare și unilaterală, care să-i scoată pe așa-zișii revoluţionari drept eroi, iar pe poliţiști – drept ţapi ispășitori. El este cel care, în numele PLDM, a depus în ajun o Declaraţie prealabilă, el este cel care, în dimineaţa zilei de 7 aprilie, a fost invitat de Procuratură, unde i s-a explicat că este responsabil personal de eventualele consecinţe, el era cel care trebuia să garanteze caracterul pașnic al întrunirii. A și semnat, din câte știu, un document special în acest sens. Iar după ce tragedia s-a consumat, tot el a depus la Primărie o nouă hârtie prin care își declina – atenţie! – post-factum orice respon-sabilitate. Și – culmea absurdului! – viceprimarul Grozavu, care îndeplinea interimatul atunci, deoarece Chirtoacă era candidat, a și emis o dispoziţie prin care a aprobat ţidula lui Filat.

- În ce măsură sunt justifi cate cererile de sancţionare a poli-ţiștilor antrenaţi în arestarea protestatarilor, în condiţiile în care șefi i MAI au fost declaraţi nevinovaţi? De ce?

- Trebuie studiat fi ecare caz în mod individual, asta pentru că și răspunderea fi ecărui poliţist este personală. Șefi i MAI nici nu puteau fi trași la răspundere, deoarece nu există dovezi care să arate că ei ar fi dat ordine să fi e bătut cineva. Iar cei vinovaţi, desigur, trebuie, pedepsiţi. Totuși, este clar că după tratamen-tul abuziv aplicat poliţiștilor în eventualitatea unor alte situaţii similare, te-ai mira dacă cineva dintre colaboratorii MAI s-ar mai apuca să apere statul.

- Totuși, ce vor să afl e oamenii despre 7 aprilie, în opinia dumneavoastră?

- Adevărul. Iar vinovaţii să fi e cu toţii trași la răspundere. Dar asta ar deveni posibil doar după plecarea AIE de la guvernare sau, altfel zis, la sfântul așteaptă. Așa că, și în acest caz, adevărul va umbla mult și bine cu capul spart.

Ion TOMA

Sursa: allmoldova.com

Pseudostataliştii versus pseudounioniştiiPseudostataliştii versus pseudounioniştiiSau cum profanează „stataliştii” simbolurile statului şi cum compromit „unioniştii” ideea unirii

Republica Moldova se afl ă într-o stare de tensiune maximă. Această tensiune este întreţinută de un grup de impostori politici împărţiţi în două ta-bere, al căror obiectiv pare să fi e divizarea societăţii și declanșa-rea unor confruntări deschise care, în fi nal, să ducă la dezmembra-rea statului Republica

Moldova. Nu știu cine ar fi interesat de o ase-menea evoluţie a lucrurilor, însă, în mod cert, autorii din umbră ai acestor scenarii funeste nu acţionează nicidecum în interesul și spre binele majorităţii populaţiei din această ţară.

Ieri, 5 aprilie, s-au împlinit

128 de ani de la nașterea

marelui patriot basara-

bean Ion Inculet, care,

pe tot parcursul vieţii, a

luptat pentru românii din

Basarabia și pentru reve-

nirea lor la Patria Mamă.

El este cel care a făcut

posibilă împlinirea visului

de veacuri a poporului

român: Unirea de la 1918,

despre care a spus: „...eu

cu conștiinţa curată vă

spun că actul unirii, care

se săvârșește astăzi, se

face pentru binele ţărăni-

mii”. Și-a iubit neamul său

românesc și de aceea a

luptat pentru acest popor

și pentru Basarabia lui.

„Ceea ce caracterizează îndeo-sebi viaţa și opera lui Ion Inculeţ este modestia și blândeţea lui nesfârșită, temeinica sa pregătire, însoţită de tactul și calmul ce-l caracterizează și, mai presus de toate, calda lui iubire de popor, de ţară, și de Basarabia lui natală, pe care a iubit-o cu toate puterile minţii și sufletului său”, spunea Vasile Barca despre el.

Ion Inculeț, fi ul lui Constantin și al Mariei Inculeț, s-a născut la 5 aprilie 1884, în Răzeni, județul Lăpușna. După ce a absolvit școala primară din satul natal, s-a înscris, în anul 1894, la Școala teologică din Chișinău, subordonată Semi-narului teologic. După absolvirea acesteia, a urmat Seminarul te-ologic din Chișinău, pe care l-a absolvit cu succes în anul 1905.

A fost, împreună cu Theodor Inculeț, fatele său, Pan. Halippa, Alecu Mateevici, Ion Pelivan, Vasile Oatu, Nicolae Popovschi și alţii, colaborator la ziarul „Ba-sarabia”, înfi inţat de avocatul E. Gavriliță în 1906. Nicolae Popov-schi își amintea despre tânărul Ion Inculeț din acea perioadă: „Anul 1906, dacă nu mă înșel. Un comitet din cinci inși, înfi inţat la Chișinău, sub îndemnul și cu mijloacele aduse de Constantin Stere, a început să scoată întâiul ziar românesc – Basarabia. Prin-tre colaboratori era și Ion Inculet, pe atunci elev al seminarului teologic, nu știu din ce clasă. Pri-mea 20 sau 25 de ruble pe lună. Semna “Ion Gându”. Parcă-l văd, seara, într-o cameră din clădirea redacţiei de pe str. Armeană colț cu Brătianu (Podolskaia), cu pal-

tonul aruncat pe spate, cu gulerul ridicat, aplecat deasupra mesei. Eu eram m e m b r u î n c o m i t e t . Cu Inculeț n - a m schimbat atunci nici o vorbă”.

M a i târziu s-a înscris la facultatea de fizică și matematică a Universităţii din Dorpat, pe care o abando-nează însă, după un an. S-a transferat la Universitatea Imperială din Sankt-Petersburg, la facultatea de fizică și matematică. A absolvit cu diplomă de gradul I și i s-a acordat și o recomandare pentru profesorat.

În anii de studenţie a pus bazele asociației studenților ba-sarabeni din Petersburg “Bessa-rabskoe zemliachestvo”. După ab-solvire a lucrat la mai multe școli particulare din Petersburg, fi ind

profesor de matematică, fi zică și astronomie.

A fost și secretar de redacție la

revistele „Vest-nik Znania” și „Nauchnoe obozrenie”, unde a și p u b l i c a t mai multe articole cu c a r a c t e r ștințifi c, pe

care nu le-a semnat.

Î n a n u l 1917 a fost

d e p u t a t î n Sovietul din Pe-

trograd din partea eserilor. În luna aprilie

s-a întors în Basarabia în calitate de emisar al președintelui Guvernului Provizoriu, Aleksandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de studenți și profesori basarabeni din Petrograd, care aveau misiunea de a răspândi ideile programatice revoluţiei din februarie.

În același an a fost ales deputat în Sfatul Ţării, iar la 21 noiem-brie – președinte al acestuia. La

2 decembrie 1917, Sfatul Ţării, sub președenţia lui Ion Inculeț, a proclamat Basarabia „Republica Democratică Federativă Mol-dovenească”, iar la 24 ianuarie 1918 – independența acesteia. La 27 martie 1918, după ce a fost votată de Sfatul Țării cu majoritate de voturi, Ion Inculeț și secretarul Sfatului Țării, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire, con-ferindu-i statutul de act oficial, pe care Parlamentul României l-a ratifi cat fără ezitare. Iată cum îl descrie profesorul Petre V. Haneș pe Inculeț în vâltoarea eveni-mentelor de atunci: „El a știut să ducă de minune frânele politice în Basarabia în vremea aceasta grea de la Autonomie până la Unire. A împăcat toate curentele, îndrumându-le spre interesele basarabene”.

Mulţi l-au acuzat pe Inculeț de urmărirea intereselor personale, de fi lorusism și antiromânism, cre-ându-se chiar și un fel de legendă în legătură cu faptul că acesta ar fi fost un om al Rusiei. Acest lucru este cât se poate de neadevărat, dovadă fiind și numeroasele mărturii ale liderilor revoluției basarabene, cum ar fi Pan Halippa sau Ion Pelivan.

La 10 octombrie 1918, la re-comandarea lui Petru Poni, Ion Inculeț a fost ales membru al Academiei Române.

După Unire, Inculeț a fost mi-nistru secretar de stat pentru Basarabia în Guvernul C. Coandă și mai târziu în Guvernul Ar-tur Văitoianu, ministru secretar de stat (1919-1920) și ministru pentru Basarabia în Guvernul Vaida-Voievod, ministru secretar de stat (1920) în Guvernul Ave-rescu, ministru secretar de stat între 1922 și 1926 în Guvernul lui Ion I. C. Brătianu, ministru al Sănătății Publice, ministru de In-terne, ministru al Comunicațiilor și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri în guvernul lui Tătărescu (1933-1937).

A fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino, cu care a avut doi copii: Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț. A murit, în urma unui atac de cord, la 19 noiembrie 1940. Au existat opinii precum că acesta s-ar fi sinucis din cauza situației dramatice în care se afl a iar Basarabia.

Eliza STÂRCEA, masterand, Universitatea

„Valahia”, România

128 de ani de la naşterea marelui patriot Ion Inculeţ

Urmare din pag. 1Este clar că anume actualii gu-

vernanţi au ce ascunde și nu sunt deloc interesaţi de afl area adevăru-lui, pentru că au avut o contribuţie directă și deloc onorabilă la cele întâmplate.

Ce evenimente vom comemo-ra, dacă, deocamdată, nu știm ce s-a întâmplat cu adevărat atunci: cine au fost organizatorii, cine se face vinovat pentru degenerarea protestelor pașnice, cine au fost dirijorii din umbră, ce rol au avut actualii guvernanţi, care au vorbit despre fraudarea alegerilor cu mult timp înainte ca acestea să aibă loc, cine au fost cei care au incitat la violenţe și la devastarea edifi ciilor statului? Poate că și pe aceștia îi vom comemora?

„În numele miilor de tineri care

au manifestat pașnic și și-au expri-

mat liber voința, propun ca această

zi să fi e declarată „Ziua Libertăţii”,

a declarat Corina Fusu, în numele

Partidului Liberal.

Ar fi cazul să ne amintim că

liberalii au venit și acum un an în

Parlament cu respectiva propune-

re. Șeful acestora, Mihai Ghimpu, a

visat întotdeauna să ctitorească o zi

a libertăţii, pentru că cine, dacă nu

el, ne-a dat libertatea.

Pe data de 6 aprilie 2011, Ghimpu

afirma într-o conferinţă de presă

că ,,tinerii care au ieșit cu doi ani în

urmă să protesteze, au ieșit pentru

ca restul cetăţenilor să trăiască în

baza valorilor libertăţii întrunirii, li-

bertăţii de exprimare, au ieșit pentru

libertate”. Liberalul nu a spus însă de

ce protestele pașnice au culminat cu

dezordini, violenţe, incendii, clădiri

devastate și prădate. Ca și noi toţi,

Mihai Ghimpu nu știa cine a organi-

zat acele acţiuni violente, doar că nu

mai avea răbdare să aștepte până la

terminarea anchetei, pentru că, afi r-

ma el, adevărul despre 7 aprilie va

ieși la iveală, dar ar putea să dureze.

De vină era SIS-ul care „a ars toate

urmele care confi rmă că comuniștii

au fost implicaţi în evenimentele din

7 aprilie”, dar și ,,poliţiștii solidari”,

care nu vor să facă mărturii plauzibi-

le. Dar câte mărturii „plauzibile” au

făcut cei care au aruncat cu pietre în

poliţiștii afl aţi la datorie?

Este interesant și faptul că anul

trecut, democraţii nu au susţinut

proiectul liberalilor, pentru că, pre-

ciza președintele de onoare al PD,

Dumitru Diacov, „organele abilitate

încă nu s-au expus defi nitiv asupra

a ce s-a întâmplat cu adevărat în

primăvara lui 2009”. S-au expus organele abilitate între timp? Sau procurorul general al democraţilor i-a șoptit că nici nu se vor expune. Și cum de au căzut acum toate părţile la învoială?

Tot Diacov considera că prin aprobarea proiectului de lege propus de liberali, va fi provocată o și mai mare dezbinare a societăţii: “Noi nu putem să facem pentru 30% din populaţie o zi de come-morare cu care nu e de acord altă parte a populaţiei”. Să înţelegem că dezbinarea societăţii acum a devenit rentabilă, pentru a camufl a inconsistenţa guvernării și a ca-naliza revolta societăţii într-o altă direcţie? Acum, pentru cât la sută din populaţie a fost decretată ziua de comemorare?

FLUX

Ziua Libertăţii, pe ruinele Parlamentului şi Preşedinţiei

6 APRILIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Urmare din pag. 1

Marian Lupu, marea şi complexa problemă a Republicii MoldovaLupu a vorbit, pe perioada

întregului mandat de interimar, despre „contextul problemei complexe de alegere a șefului statului”, pentru că, într-adevăr, mai bine de doi ani de zile, Mari-an Lupu a fost marea și complexa problemă a Republicii Moldova. În neţărmurita sa dorinţă de a ajunge președinte, Lupu a fost sprijinit constant de Mihai Ghimpu, care i-a furnizat tot felul de chichiţe juridice și ași din mâ-necă. Predecesorul lui Lupu la in-terimat l-a tot încurajat pe fostul comunist (asupra lui Lupu nu se extrapolează teoria liberalului, potrivit căreia, fost comunist poate fi doar un comunist mort), l-a tămâiat și i-a cântat osanale, repetând cu pietate că fără de el nu ar fi existat Alianţa, care, la rândul ei, ne-a fost dată ca o șansă de la Dumnezeu. Uitând cu desăvârșire că Marian Lupu a fost gata să-i aducă iarăși pe comuniști la putere, dacă ar fi avut garanţia că aceștia îl vor face mai mare peste ţară.

Distinsul democrat s-a erijat permanent în moralistul de ser-viciu, în politicianul responsabil, pe care nu-l mai prinde somnul de grija ţării, admonestându-i pe cei care nu doreau să se pă-trundă de importanţa momen-tului, să depășească criza și să soluţioneze grava problemă a nealegerii președintelui. Fără a preciza că dorinţa sa aproape maniacală de a ajunge președin-te, fi xaţia pentru această funcţie, insistenţa de a rămâne singurul candidat al Alianţei, fără a avea voturile necesare pentru a fi ales, a și dus la respectiva criză.

Funcţia de preşedinte, ca sens al existenţei în politicăA urmat apoi o lungă și anos-

tă vânzoleală pe care Lupu a numit-o „exerciţiu de alegere a șefului statului”. În pofi da pre-vederilor constituţionale (dar ce contează Constituţia, când există Acordul), interimarul a precizat, de la bun început, că alegerea președintelui ţării va avea loc „atunci când partidele parlamentare vor fi pregătite pentru acest exerciţiu”. Șeful democraţilor ne-a sugerat că ar trebui să ne intereseze mai puţin întrebarea „când organizăm cu orice preţ alegeri prezidenţiale, indiferent de rezultatul aces-tora”. Nu există probleme cu termenul de alegere a șefului statului, a opinat el la timpul respectiv. Având propria închipuire despre terme-nul rezonabil de alegere a șefului statului, Lupu a decretat că „exerciţiul” respectiv va fi efectuat atunci când va fi pre-gătit rezultatul pozitiv al acestuia. „Vom sta așa până când identifi -căm soluţia”, ne-a averti-zat candi-datul unic

al tuturor alianţelor. Și am tot stat așa, timp de un an și ju-mătate.

Evident, în acest răstimp, Lupu a mai avut și momente de ezitare. Periodic, acesta s-a declarat gata să facă un pas în-apoi și să renunţe la funcţia de candidat al Alianţei. (Mai bine de doi ani, în Republica Moldova a existat și o astfel de funcţie.) Ceea ce nu a însemnat deloc că a și fost dispus să o facă. Pentru că, explica tot el: „Schimbarea unei clauze în Acord trage după sine schimbarea mai multor condiţii și lucruri fi xate în acest Acord. Nu este așa de simplu. Este vorba de renegocierea, aproape integrală, a întregului Acord, ceea ce este un proces complex, dificil, care cere inteligenţă și onestitate”. Iar inteligenţa și onestitatea erau deficitare în Alianţă.

Fixaţii şi obsesii în AlianţăÎn toiul disensiunilor dintre

democraţi și liberal-democraţi pe tema alegerii președintelui, politicienii ajunseră și la ma-terii înalte, discutând despre imoralitate și fi xaţii. Premierul Filat, care pe atunci demasca păpușarii și lupta din răsputeri cu corupţia, afi rma revoltat: „PD și PL au constituit o alianţă de interese care vrea, prin metode imorale, să-l facă pe Marian Lupu președinte”. „Eu nu voi accepta ca din cauza obsesiei cuiva, ţara să ajungă pe mâna lui Plahotniuc”, mai declara cel care se considera un etalon al moralităţii.

La rândul său, mai-marele democraţilor s-a declanșat în-tr-o tiradă necontrolată despre cei care „sunt fi xaţi, au o idee fixă, o idee absolută, o idee obsesivă” și despre moralitate: „Dacă alegerea mea în calitate de președinte de ţară este imo-rală, prin faptul că toate aceste puncte sunt fi xate în acord, ar însemna că este imorală și nu-mirea domnului Filat în funcţia de prim-ministru”.

„Reiterez că eu nu mă ţin de calitatea de candidat la preșe-dinţie”, a precizat interimarul de atunci într-un „mesaj” către cetă-ţeni, dacă se va găsi o soluţie în cadrul reformelor democratice și măsurilor de creștere economică promovate de guvernarea AIE. Soluţii nu s-au prea găsit, dar, în mod neașteptat, spicherul Marian Lupu decide declanșarea procedurii de alegere a șefului statului. Primul tur a fost stabilit pentru data de 18 noiembrie, și cu votul deputaţilor comuniști. Apoi, mai puţin sigur de un „re-zultat pozitiv”, Lupu nu și-a mai înaintat candidatura, iar ziua alegerilor ne-a prins fără nici un candidat înregistrat. Dar pentru

ca acest prim tur de scru-tin să nu se consume

în van, iar șansele lui Lupu să nu se împuţineze, par-lamentarii au mai recurs la un ter-tip și au modifi cat legea, astfel încât

să se considere că alegerile din 18 no-i e m b r i e nici nu au avut loc.

Lupu despre vibraţii şi mişcările din funduleţ în AlianţăLa următorul tur al alegerilor

prezidenţiale, din 16 decembrie 2011, a reapărut candidatul-sur-priză Marian Lupu. Și nu doar candidat, ci hârtia de turnesol, pentru că șeful democraţilor și-a dorit claritate maximă în Alian-ţă. Adică, semnăturile „dragilor colegi” în sprijinul său. După testul semnăturilor, urmând testul votării – „cine vine, cine votează și cum votează”. „De aici încolo, v-am zis, cu mișcări din funduleţ, din stânga în dreapta, așa, vibraţii, s-a terminat”, și-a avertizat interimarul partenerii de la guvernare.

Pentru a se convinge că toată lumea va „vibra” la unison la ale-gerile din 16 decembrie, Marian Lupu le-a „solicitat respectuos” deputaţilor să-i arate buletinul după votare „pe faţă și pe verso”. Acesta, în opinia lui, fi ind „măsu-rariul” dorinţei fi ecărui deputat în parte de a depăși criza politică din ţară.

Cei care vor refuza să dea curs acestei solicitări respec-tuoase, „vor demonstra că au pe cineva în spate și, logic, vor genera alegerile anticipate”, a precizat promotorul ardent al valorilor democratice și garantul temporar al Constituţiei. Adică, după cum avertiza portavocele interimarului, Mihai Ghimpu: „Cred că toţi au înţeles deja, ori Lupu președinte, ori alegeri anticipate”.

Votarea cu buletinul la vede-re s-a produs, în pofi da faptului că mai mulţi experţi, analiști și politicieni au atenţionat că ale-gerea președintelui ţării de către deputaţi se face exclusiv prin vot secret, existând și o Hotărâre expresă a Curţii Constituţionale în acest sens.

Detectiv cu cerneluri „care dispar”La alegerile din 16 decem-

brie, candidatul fatal al Alianţei a avut surpriza să constate că nu doar cei trei deputaţi din grupul Dodon nu l-au vrut președinte, mai existând și un altcineva care a invalidat un vot. Cu aceștia din urmă, Lupu a promis să aibă niște socoteli aparte. „Eu gândesc că nu e o întâmplare”, și-a împărtășit acesta bănuielile. Și chiar a promis să demareze o investigaţie și să „clarifi ce” cine este autorul votului invalidat. „Pentru mine este o chestiune de principiu”, a precizat el. Iar cu

principiile nu te joci. Demnita-rul a afi rmat că ar putea

utiliza și materialele jur-naliștilor pentru afl area

făptașului.Aspirantul la șefi a statu-

lui a mers și mai departe cu investigaţia, presupunând că bifa pe buletinul gol ar

fi fost pusă cu cerneală „care dispare peste 15

minute”, adică cu cer-neală simpatică. Cu siguranţă, filmele cu

spioni privite în co-pilărie l-au influ-

enţat pe viitorul politician. Astfel că el deconspi-

ră cu ușurinţă s c e n a r i i l e s u b ve r s i ve ale răuvoito-

rilor.

Democraţii în căutarea voturilor salvatoare

După eșuarea alegerilor, democratul și-a exprimat re-gretul „că nu întreg corpul de deputaţi conștientizea-

ză că ziua de astăzi a fost o șansă pentru Republi-

ca Moldova”. Iar cei care au votat împotrivă, au votat împotriva interesului naţional al Moldovei, a mai spus el. De unde ar trebui să conchidem că Marian Lupu a fost întruchiparea interesului nostru naţional. Dar și șansa în care am dat cu piciorul.

Mai grav este că nebunia nu a luat sfârșit, odată cu eșuarea alegerilor. Pentru că ex-comu-nistul a intrat într-un soi de frenezie a jucătorului de noroc, care nu se mai poate controla și opri. Bănuim că acesta și-a surprins chiar și colegii de partid atunci când a anunţat, imediat după consumarea fericitului eveniment, că va candida iarăși și că de data aceasta chiar va fi ales. Convingerea i-a fost întă-rită, ca de obicei, de oracolul de la Coloniţa, care a insistat: Lupu este candidatul Alianţei,

mai ales că a fost reconfi rmat și prin documentul suplimentar la Acord. Dispus în continuare să se facă președinte și pornit să caute voturi prin tabăra comu-niștilor dornici să contribuie la propășirea patriei, Lupu a cerut imperativ „să nu fi e încurcat”.

Imposibila nuntăAlegerile din 16 decembrie,

dar și ceea ce a urmat după, au semănat cu o nuntă anunţată cu mult tămbălău, dar cu fi nal de comedie. Astfel, oaspeţii s-au adunat, deși cam sceptici și ne-încrezători. Prietenul mirelui s-a agitat peste seamă, au zâmbit cu optimism și au îndemnat nunta-șii să fi e veseli. Mirele a fost ca întotdeauna grav, impunător, gătit, parfumat și pieptănat cu deosebită acurateţe. Vajnic și plin de sine, acesta a numărat oaspeţii să vadă dacă au venit toţi. Discursul de intenţie a fost corect din toate punctele de vedere: el s-a obligat să iubească mireasa, să-i poarte de grijă, să-i asigure un viitor prosper și s-o integreze pe unde o vrea ea.

Toate au fost pregătite: da-rurile de nuntă, cuvântările de felicitare, dormitorul nupţial… numai că mireasa nici gând nu a avut să vină. Ba mai mult, aceas-ta i-a spus cu mult timp înainte că nu-l vrea. Anturajul mirelui, de asemenea, i-a șoptit atent, ca să nu-l supere, că nu este chiar bine să anunţe nunta, că nu vine mireasa. Că, de fapt, s-au mai cheltuit cu nunta de vreo două ori și tot fără nici un folos. Numai că mirele a spus că de data asta, el știe că are șanse, că a vorbit cu cine trebuie și că mireasa s-a pătruns de importanţa momen-tului și a înţeles că numai alături de el are șanse să pășească „pe făgașul stabilităţii”. Altfel, rămâ-ne fată nemăritată, fără valori, dar cu multe principii.

Unii nuntași, dintre cei care nici nu i-au prea dorit fericirea, au privit scena cu ironie și au plecat, râzând pe furiș de mirele tăntălău. Când și cei mai apro-piaţi, ușor jenaţi, au început să se gătească de plecare, mai pe neobservate, ca să nu strese-ze prea tare mirele, acesta i-a prins de mânecă și i-a chemat iarăși la nuntă, peste o lună, că atunci, garantat, succesul va fi de partea lui.

Lupu s-a retras (iarăşi), dar temporarTotuși, peste câteva zile, deja

colegii de partid l-au determinat pe Lupu să-și tempereze ambi-ţiile care riscau să ducă la fund formaţiunea. „Este o decizie ce ţine cont și de starea de spirit din Partidul Democrat, pe care am verifi cat-o la Consiliul Naţional al formaţiunii pe care o conduc”, și-a explicat fostul candidat ges-tul. Și noi chiar ne-am întristat, pentru că Marian Lupu a fost oaza noastră de stabilitate în această lume nestatornică și măcinată de contradicţii.

Dar și această retragere urma să fie un tertip. Alianţa și-a anunţat intenţia de a organiza un referendum constituţional,

despre care vorbise anterior capul democraţilor, pentru a reduce numărul de voturi ne-cesare alegerii șefului statului în Parlament. În felul acesta, retragerea lui Lupu putea să fi e doar una „temporară”, după cum preciza și bunul său prieten liberal, acesta urmând să revină în condiţii „constituţionale” mai prielnice.

Interimarul „polivalent” a muncit în toate direcţiileDar n-a fost să fi e. Ideea re-

ferendumului s-a dovedit una falimentară, astfel că au înce-put căutările candidatului de compromis. Căutările au fost învăluite în ceaţă până în ultima clipă. „Se muncește. Noi suntem

polivalenţi, noi muncim în toate direcţiile care oferă o rezolvare a problemei”, ne asigura interima-rul. Polivalenţi, Lupu și Ghimpu au „cântat” iarăși la patru mâini. Unul a făcut pe mărinimosul și a afi rmat că democraţii votează orice candidat cu șanse, iar celă-lalt a făcut pe mofturosul, care nu votează mâţa din sac, dar este gata să voteze candidatul scos din mânecă.

Interimarul nu s-a dezminţit nici de această dată. „Avem un secret care va asigura acurateţea comportamentului deputaţilor în timpul votării președintelui. Am discutat despre acest lucru în Alianţă și am decis să luăm măsuri de asigurare”, a spus Lupu cu francheţe, fără a se sinchisi că „măsurile de asigu-rare” nu ar fi tocmai legale. Și așa, deputaţii, liberi și în mare taină, au ales cu multă acurateţe președintele.

Preşedintele interimar a sfi dat şi a denigrat Curtea ConstituţionalăÎn calitatea sa de președinte

interimar, Marian Lupu a înţeles să apere într-un mod cu totul original Constituţia și constitu-ţionalitatea. Lăsându-se sedus de geniul juridic al lui Mihai Ghimpu și scotocind împreună cu acesta prin vidul legislativ, a identificat mai multe soluţii salvatoare, între care și cea de modificare a Constituţiei prin lege organică, pe care Curtea Constituţională nu a acceptat-o. Chiar dacă nu i-a convenit deci-zia, Lupu a avut o reacţie destul de moderată.

În schimb, atunci când Înalta Curte a declarat neconstitu-ţională decizia Parlamentului cu privire la lichidarea instan-ţelor economice, Marian Lupu și-a vărsat toată mânia asupra instanţei. El a calificat decizia judecătorilor drept una „urâtă”, afirmând că aceștia ar fi fost cumpăraţi. „De la o poștă se vede, se simte că a fost o decizie infl uenţată, o decizie coruptă, haideţi să o spunem pe șleau, fiindcă sunt toate interesele care s-au învârtit și se învârt în jurul nu al tuturor, dar al unor instanţe de apel economice. A fost mereu problema banilor!” a punctat Lupu. Asemenea declaraţii nu și-a permis nici un demnitar până la el, pentru că deciziile Curţii trebuie res-pectate, nu comentate. Lucrul acesta este o axiomă pentru orice om de stat. Dar, se vede, nu și pentru unul de anvergura lui Marian Lupu.

Oglindă oglinjoară, cine-i cel mai reformator din ţară?Interimarul Lupu și premierul

Filat au fost într-o competiţie permanentă pentru a demon-stra care dintre ei este mai reformator. Cine să iasă mai în faţă și cine să decidă cum se va

face reforma și de câtă reformă avem nevoie, cine să controleze procesul și cine să-l execute. Pentru a căpăta întâietatea, cei doi și-au pus piedici, s-au lovit peste mâini, iar reformele au rămas acolo unde au fost.

La un moment dat, Marian Lupu și-a amintit subit că Alianţa și-a asumat niște angajamente în faţa partenerilor externi și a încropit în fugă un Consiliu na-ţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, asupra căruia au decis să tro-neze el și Vladimir Plahotniuc. Reformarea justiţiei a devenit, astfel, o afacere personală, „de familie”, a Partidului Democrat.

Întrebarea pe care și-a pus-o atunci mai multă lume era dacă se dorește, de fapt, reformarea justiţiei sau blocarea reformei?

Se dorește o reformă reală sau una controlată, dozată, în func-ţie de interesele unei grupări rivale sau alta? În ce măsură șefi i unor instituţii care urmau să fi e supuse reformei, dar incluși în consiliul lui Lupu, vor fi dispuși să accepte reforma „până la capăt” și nu vor încerca să tergi-verseze procesul?

Procurorul general, arma secretă a democraţilorCea mai aprigă luptă între

cei doi demnitari de stat s-a dat pentru procurorul general. Încă vara trecută, când premierul a învinuit mai multe instituţii de stat că nu și-au făcut datoria în scandalul atacurilor raider, Marian Lupu i-a luat apărarea procurorului, afi rmând că aces-ta și-a onorat în mod exemplar obligaţiile.

În acea perioadă, afl at într-o vizibilă stare de euforie, provo-cată de cine știe ce motive, pre-mierul Vladimir Filat ajunsese chiar să ceară demiterea procu-rorului general, fi ind sprijinit în acest sens și de deputaţii comu-niști. Subit, Lupu și-a amintit de numeroasele nereguli și practici defectuoase din interiorul gu-vernării, de corupţia din cadrul structurilor de stat. Procurorul general a fost pus imediat la treabă, pentru că existau „infor-maţii interesante” despre unii politicieni și funcţionari publici „implicaţi în scheme frauduloa-se și acte de contrabandă”. De unde am înţeles că procurorul

general nu prea știe cu ce trebu-ie să se ocupe, dacă nu primește indicaţii de la șeful partidului care l-a instalat în funcţie cu sa-crifi cii materiale substanţiale. Iar Marian Lupu (dar nu numai el) se consideră în drept să-i ceară acumularea, dar și tăinuirea, unor anumite probe, informaţii, care să fi e divulgate la cerere, la timpul potrivit.

Lupu a invitat procurorul ge-neral în Parlament, „cu un raport complex”, în care să fi e prezenta-te detalii despre anumite dosa-re. Pentru că, menţiona el plin de îngrijorare, „în ultima perioadă, în calitatea mea de președinte al Parlamentului, primeam de la Procuratura Generală diferite informaţii care vizau mai multe dosare administrative și penale cu privire la afaceri ilicite, trafi c

de infl uenţă, contrabandă. Aces-te dosare vizau demnitari din Guvern și din Parlament, inclusiv din opoziţie. Apare suspiciunea că adevăratul scop al acestor atacuri asupra procurorului general ar fi anumite temeri re-feritor la derularea în continuare a acestor dosare”.

Legea cu privire la Procura-tură, la compartimentul privind statutul procurorului, capitolul IV, „Incompatibilităţi și inter-dicţii”, articolul 35, prevede, între altele, că procurorul nu are dreptul „să facă parte din parti-de sau din formaţiuni politice, să desfășoare ori să participe la activităţi cu caracter politic, iar în exercitarea atribuţiilor să exprime sau să manifeste în orice mod convingerile sale politice”. Cu siguranţă, putem deduce de aici că nu are voie nici să acţioneze la comanda și în folosul unui partid politic. Cu atât mai mult, să participe și să fie folosit în reglările de conturi dintre partide. Astfel, constatăm că spicherul și inte-rimarul Marian Lupu i-a cerut procurorului general să încalce legea și a transformat instituţia într-o armă politică a partidului pe care-l conduce.

Limba română nu este „patria” lui Marian LupuOptând pentru sintagma

„limba moldovenească” în Con-stituţie, Marian Lupu a plasat pentru totdeauna limba română „între paranteze”. Democratul are o problemă gravă cu această

limbă din paranteze (română din punct de vedere știinţific, nu și politic). Accentul pretins bucureștean și stilul bombastic nu au salvat situaţia.

Nu zicem nimic despre caco-foniile pe care dânsul le comite cu un aer savant. Despre aces-tea s-a mai scris. Nu ne legăm de foarte popularul „inclusiv și” – așa zic toţi capii Alianţei, inclusiv (fără „și”) cei școliţi pe la Ieși. Dar este de-a dreptul hilară pasiunea domnului Lupu pentru traducerea, mot-a-mot, a unor expresii frazeologice din limba rusă, probabil, pentru a da mai multă culoare discursului său, admirabil din toate punc-tele de vedere. Vă mai amintiţi memorabila confesiune a lui Lupu: „ne rupem capul cum să evităm alegerile anticipate”? Adevărată scenă horor. Nu s-au speriat doar cei care cunosc limba rusă și au înţeles că nu e vorba de tentative suicidale, ci de expresia „Lomati golovu”, ceea ce ar echivala cu „a-și bate capul”, „a căuta soluţii”. „Nouă nu ne ajung mâinile să punem toate punctele pe i”, se mai confesa Lupu la un post de televiziune. Dacă nu aţi înţeles, traducem: „Ruki ne dohodeat!” că, altfel, capul ne duce la toate.

Bazaconiile lingvistice ale fostului interimar au fost co-rectate cu ceva timp în urmă de către elevii din clasa a V-a a unei școli din capitală. Ce-i drept, Lupu nu s-a lăsat convins și i-a etichetat pe cei care nu-i prea înţeleg vorbele drept „persoane foarte primitive ca formaţiune și ca educaţie”, incluzându-i aici și pe lingviștii care i-au analizat discursul.

Şi Lupu a picat testul distincţiilor de statÎn perioada interimatului său,

Mihai Ghimpu a semnat 181 de decrete privind acordarea dis-tincţiilor de stat, fi ecare decret cuprinzând liste impunătoare de persoane peste care s-a revărsat bunăvoinţa liberalului. Chiar dacă, după preluarea funcţiei de interimar, șeful democraţilor promitea să se edifice plenar în privinţa situaţiei la capitolul decoraţii și să se dumirească dacă nu s-au făcut excese care să compromită valoarea dis-tincţiilor de stat, aceeași dambla pare să-l fi lovit și pe Lupu. Deși a anunţat un moratoriu la distinc-ţii, acesta nu a durat prea mult. Noul interimar și-a luat repede dezlegare și chiar a prins gustul pentru respectiva îndeletni-cire. Medaliile pentru merite deosebite, ordinele de tot felul, titlurile onorifi ce au curs ca din cornul abundenţei, ca și pe tim-pul neuitatului liberal.

La plecarea din funcţia de interimar, Marian Lupu a dat un ultim spectacol în care și-a de-monstrat nemăsuratul orgoliu și apetitul pentru privilegii. După alegerea noului președinte, pentru a se consola și a trece mai ușor peste trauma morală suportată, șeful democraţilor a declarat că va rămâne la reședin-ţa de stat pe care a ocupat-o în calitate de președinte interimar. Faptul acesta l-a pus pe Nicolae Timofti într-o situaţie delicată și a creat destulă încurcătură, în situaţia în care clădirea preșe-dinţiei se mai afl ă în reparaţie.

Ţine de înţelegerile noastre cum ne aranjăm, ne-a explicat Lupu. Și nu ne îndoim că va reuși să se „aranjeze” cât mai bine cu putinţă și în continuare.

Ioana FLOREA, FLUX

Retrospectiv=

Sfârşitul interimatului şi a drumului spinos către preşedinţieSfârşitul interimatului şi a drumului spinos către preşedinţie

6 APRILIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Autorităţile moldove-ne, care nu pierd nici o ocazie de a se căciuli în faţa spilcuiţilor comi-sari europeni, par a fi decise să le declare război unor reprezen-tanţi ai Bisericii Or-todoxe din ţară, mai înfăptuind în treacăt și un atac poliţienesc asupra sediului Parti-dului Social Democrat.Motivul acestor represalii, care,

deocamdată, nu au căpătat o expresie fizică, este împotrivirea manifestată de Episcopul de Bălţi, Marchel, faţă de adoptarea legii antidiscriminare. De altfel, nu atât a legii în întregime, cât a părţii care legiferează sintagma „altă orientare sexuală”.

În ceea ce-i privește pe social-de-mocraţi, acestora, mai degrabă, li s-a dat de înţeles „cine este stăpânul în casă”, ţinând cont de recenta iniţiativă a formaţiunii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia, Ka-zahstan, Belarus. Atâta timp cât alianţa de guvernare a declarat drept vector prioritar de dezvoltare înaintarea spre

Europa, evident, orice alte iniţiative sunt cel puţin nedorite.

Angajamentele asumate de auto-rităţile Moldovei privind armonizarea bazei legale a ţării la standardele eu-ropene, nu lasă teren pentru manevre. Și legislaţia Uniunii Europene, și cea a Statelor Unite relevă, în mod deosebit, drepturile minorităţilor, inclusiv ale celor sexuale. Orice fel de restricţii pe criterii de gen, religie sau înclinaţii se-xuale în Europa sunt recunoscute drept ilegale. Este de remarcat și faptul că, potrivit prevederilor noii legi, comuni-tăţile religioase sunt puse pe picior de egalitate. Și cum facem atunci cu Bise-rica Ortodoxă din Moldova care insistă asupra rolului său exclusiv în ceea ce privește exercitarea cultelor religioase? Oare nu acesta este principalul motiv al conflictului dintre unii cârmuitori ai eparhiilor ortodoxe și autorităţile Moldovei?

Oricum, situaţia este dezgustătoa-re, atât în esenţa ei evidentă, cât și în partea mai puţin vizibilă. Percheziţiile comise la bisericile din municipiul Bălţi nu pot fi înţelese, chiar dacă acestea au fost ambalate într-o oarecare argumen-tare juridică.

Analogiile sunt evidente. În perioada de prigonire a Bisericii Ortodoxe, per-cheziţiile și arestările au constituit o practică curentă a comisarilor bolșevici. Ne întrebăm dacă acum persecutarea Bisericii va deveni o practică inspirată de comisarii europeni.

Ceea ce cunoaștem, deocamdată, este că, la 1 aprilie curent, poliţia a pătruns în biserici, în conformitate cu ordinul autentificat de judecătorul Valeriu Pădurari, pentru a depista literatură editată ilegal (!) cu caracter homofob. „Sunt întru totul de acord cu ceea ce scrie în ele, dar nici Biserica, nici eu, nici, sunt sigur, enoriașii nu avem vreo legătură cu aceste broșuri – a pre-cizat episcopul Marchel. – Dacă Biserica ar fi editat asemenea publicaţii, nu ar fi făcut-o în mod clandestin”.

Percheziţiile de la bisericile „Sfi nţii Constantin și Elena” și „Sfânta Paras-cheva” din Bălţi au jignit sentimentele

tuturor credincioșilor din ţară și, cu siguranţă, nu le-au adus un plus de popularitate autorităţilor la a căror in-dicaţie a fost comis acest sacrilegiu.

„Asemenea lucruri s-au mai întâm-plat în perioada totalitară, în anii ’20 și ‘30 ai secolului trecut. Acum însă avem parcă o guvernare liberală și proeuro-peană, a mai menţionat PS Marchel.

„Scopurile unor astfel de acţiuni de urmărire pentru mine nu sunt un secret: autorităţile liberale, care de la bun început au declarat război valorilor ortodoxe, încearcă să ne intimideze, pentru ca noi să nu fi m atât de activi în a-i convinge pe oameni să se opună adoptării legii antidiscriminare. După ceea ce s-a întâmplat duminică, ne pu-tem aștepta deja la orice: la falsifi cări, la trucarea unor materiale video și foto compromiţătoare sau chiar la niște „accidente”, de exemplu”, a declarat

episcopul Marchel. Vlădica a mai spus că le iartă poliţiștilor acest păcat: „Ei au familii pe care trebuie să le întreţină”.

Din momentul ce recunoaștem că orice manifestări de homofobie și discriminare pe criterii de sex sunt detestabile, oare percheziţiile în bise-rici și exercitarea presiunilor asupra feţelor bisericești sunt mai puţin dez-gustătoare? Se pare că în „rătăcirile” lor europene, autorităţile și-au cam pierdut orientarea în ceea ce privește noţiunile de „Bine” și „Rău”.

Cu siguranţă, nimeni în Republica Moldova, poate doar cu excepţia unor extremiști sociopatologici, nimeni nu are de gând să-i izgonească cu bâtele pe cei de altă „orientare sexuală”. Cetă-ţenii moldoveni nu pot fi califi caţi, în nici un caz, drept homofobi și extre-miști. Noi, de fapt, suntem preocupaţi de lupta pentru existenţă, în condiţiile

unei ofensive totale asupra dreptu-rilor și garanţiilor noastre. În opinia mea, toată această vânzoleală în jurul legii antidiscriminare nu este decât o provocare monstruoasă, menită să canalizeze într-o altă direcţie revolta care s-a acumulat în societate.

Cât privește atacurile asupra Biseri-cii, autorităţile au săvârșit, cu siguranţă, o faptă reprobabilă. În Evanghelia după Matei se spune: „Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulţi sunt cei care o afl ă”. Și nu dea Domnul să pășim pe calea la care mă gândesc eu acum, dar evit să o spun... Dumneavoastră cum credeţi?

P.S. În varianta propusă Republicii Moldova, legea respectivă a fost adop-tată doar în 8 din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Mihail LUPAŞCO

Vai, ce premier independent avem, nu suportă nici un fel de infl uenţe, nici un fel de presiuni din exterior, nici măcar dacă acestea vin de la fraţii noștri de sânge de peste Prut. Veghează zi și noapte ca nu cumva ţara noastră, poporul nostru, să nu-și piardă independenţa, suveranitatea și neatârnarea. Așa procedează premierul Filat, doar că nu în toate cazurile. Când este vorba de predarea Istoriei Românilor în școli, pe care Guvernul Filat a eliminat-o, practic, din programele școlare, premierul nu admite nici măcar un apropo, o sugestie venită din partea ambasadorului român Marius Lazurcă. Dar iată când șeful Delegaţiei Uniunii Euro-pene la Chișinău, Dirk Schuebel, dă indicaţii autorităţilor mol-dovenești cum să promoveze și să ridice la rang de politică de stat practicile homosexuale în

Republica Moldova, Filat nu mai latră, ci se gudură, promiţând solemn că legea antidiscrimi-nare va fi votată întocmai cum o cer niște elemente depravate de la Bruxelles.

Dirk Schuebel a fost întrebat la un post de televiziune ce tre-buie să mai facă Moldova ca să obţină semnarea acordului pri-vind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, la care a răspuns: „Mai sunt câteva probleme care trebuie rezolvate. Un rol important îl are legea antidiscriminare, care trebuie să fi e adoptată. Știm că nu este o sarcină ușoară. Știm care

sunt opiniile mai multor insti-tuţii, ale Bisericii, în special”. Deci, legiferarea și promovarea practicilor homosexuale este o sarcină pe care Schuebel o pune în faţa autorităţilor moldovene, inclusiv, în faţa lui Vladimir Filat, în calitatea sa de prim-ministru și de președinte al PLDM, care are cea mai numeroasă fracţiune din majoritatea parlamentară.

Așa cum am spus mai sus, premierul nu a protestat îm-potriva declaraţiei făcute de Schuebel, nu i-a spus, precum a făcut-o în cazul Lazurcă, că un amărât de ambasador, fi e și al Uniunii Europene, nu stabilește care sunt sarcinile unei guver-nări, ale unui stat, chiar dacă acesta este cel mai sărac și mai corupt din Europa.

Acest ambasador european, prin simpla sa prezenţă în aceas-tă calitate la Chișinău, aduce gra-ve prejudicii de imagine Uniunii Europene. De altfel, acest Dirk Schuebel îmi aduce aminte de un alt reprezentant nefericit al corpului diplomatic acreditat la Chișinău: ambasadorul extraor-dinar și plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Pamela Hyde Smith, care acum vreo zece ani ne convingea că trebuie neapărat să ne federalizăm împreună cu Transnistria, dacă vrem să trăim la fel de bine ca în SUA sau Ger-mania, pentru că aceste ţări sunt niște federaţii. Graţie eforturilor acelei Pamela Hyde Smith s-a ajuns la Planul Kozak, care, până la urmă, a fost stopat la limită,

cu implicarea directă a americanilor.

Deosebirea dintre Pamela Hyde Smith și Dirk Schuebel este că prima propovăduia federalis-mul în Republica Moldova, care ar fi adus ţara sub controlul total al elementelor criminale de la Tiraspol și ai agenţilor Kremli-nului, iar cei de-al doilea pro-povăduiește homosexualismul și dorește ca întreaga populaţie a Republicii Moldova să ajungă ostatica ideologiei acestor ele-mente depravate, deviante și marginale de la noi și, în special, din Occident.

Dar să revenim la inepţiile de-bitate de reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău în cadrul interviului de care am pomenit mai sus. În pledoaria sa dezgus-tătoare, dacă nu chiar scârboasă, privind necesitatea și benefi ciile adoptării legii antidiscriminare, Dirk Schuebel a spus: „Vreau doar să amintesc societăţii mol-dovenești că această lege este extrem de importantă pentru ţară și va îmbunătăţi situaţia a peste 50 la sută din populaţie. Va spori drepturile femeilor în ţara voastră. De asemenea, va îmbunătăţi situaţia privind respectarea drepturilor minori-tăţilor și cred că fi ecare trebuie să fie interesat de adoptarea acestei legi. Și, de fapt, acesta este principalul scop al legii, fi ecare trebuie să fi e tratat în mod egal, independent de mi-noritatea din care el sau ea aparţine”.

Auzi, 50 la sută din populaţie va trăi mai bine dacă în Republica Mol-dova pederastia va fi ocrotită și promovată prin lege, căci asta prevede, de fapt, legea antidis-criminare! Probabil, Dirk Schu-ebel crede sau ar vrea să creadă că jumătate din societatea mol-dovenească este compusă din pederaști, lesbiene, pedofili, zoofi li, transvestiţi.

Din păcate, nimeni dintre oficialii moldoveni, nici chiar impacientatul premier Filat, nu a avut sufi cient curaj ca să-i spună lui Schuebel că societatea noastră nu este formată din astfel de elemente în propor-ţie de 50 la sută, că societatea moldovenească încă mai este una normală, tradiţională, adică morală, fapt pe care Schuebel s-ar putea ca nici să nu fie în stare să-l înţeleagă.

Este adevărat că Republica Moldova se confruntă cu pro-bleme extrem de grave. Sărăcia și corupţia sunt în top. Dar este adevărat și faptul că de vreo 3 ani, de când premierul Filat și în-treagă Alianţă pentru Integrare Europeană conduce Republica Moldova în mod „glorios” pe cale integrării europene, având toată încrederea și întreaga susţinere din partea Uniunii Europene, nivelul corupţiei și al sărăciei a crescut vertiginos.

În premieră, în 2011, Republica Moldova a atins o „performanţă” de neimaginat până acum: po-trivit informaţiilor Ministerului Sănătăţii, peste 40 la sută din populaţia ţării nu are acces la apă potabilă de calitate, iar peste 10 la sută suferă de foame. Astfel, de când AIE, încurajată de Bruxelles, ne „integrează” în Uniunea Europeană, am ajuns să trăim ca în cele mai sărace ţări din Africa.

Schuebel spune că dacă va fi adoptată legea antidiscriminare, atunci jumătate din populaţia ţării va trăi mai bine. Înseamnă oare că cele 40 de procente din populaţie vor avea deja acces la apă de calitate, iar altele 10 procente nu vor mai suferi de foame? Aiurea. Sărăcia va crește în continuare, ca și corupţia, ca și injustiţia, graţie modului de a guverna al AIE sub „înţeleapta îndrumare” a comisarilor eu-ropeni.

Pur și simplu, odată cu adop-tarea acestei scârbavnice legi va crește și nivelul amoralităţii în societatea noastră, ca, în scurt timp, această amoralitate să treacă într-un fel de debilizare generală a societăţii. Iar o so-cietate care și-a pierdut simţul

demnităţii creștine, care a ajuns să accepte drept normalitate și chiar virtute relaţiile sexu-ale dintre un bărbat cu un alt bărbat sau dintre o femeie cu o altă femeie, este una cu care se poate face orice, care a ajuns o masă diformă și incultă ce nu mai opune nici un fel de rezis-tenţă, iar niște cozi de topor, ca premierul Filat sau ca ministrul Justiţiei, Efrim, poate să facă orice cu ea, orice însemnând, de fapt, ceea ce le vor dicta comisa-rii europeni.

Nu sunt primul și nici ultimul care constată că deja Uniunea Europeană devine un pericol pentru Republica Moldova, un pericol mai ameninţător decât ocupaţia rusească, sub care se afl ă, cel puţin, o parte a terito-riului Republicii Moldova, dacă nu chiar tot. Ocupaţia rusească este una ilegală, brutală, care înglobează toate relele și ne-dreptăţile unei ocupaţii militare și, mai ales, ale uneia rusești. Dar ocupaţia pe care încearcă să ne o impună acum anumite

cercuri depravate și oculte din Occident, care au la cherem și conducerea Uniunii Europene, că nu este vorba de oamenii simpli ce populează ţările co-munitare, să ne o impună fără ca noi să fi reușit să ne eliberăm de ocupaţia militară rusească, ci, în paralel, suprapusă pe aceasta, este una amorală, anticreștină și de-a dreptul satanică.

Satanică precum satanic este și felul în care Schuebel condiţi-onează simplifi carea regimului de vize: dacă moldovenii vor

să meargă fără vize în UE, ca să muncească acolo ca niște sclavi și să nu moară de foame acasă, atunci să accepte legalizarea practicilor homosexuale, să renunţe la valorile lor creștine și morale. Iar dacă moldovenii acceptă să se lepede de valorile și credinţa lor milenară, atunci chiar pot fi acceptaţi în Uniunea Europeană. Comisarii vor avea numai de câștigat: pe de o parte, forţă de muncă ieftină, iar pe de alta, o piaţă de desfacere, fi e și mică, pentru companiile transnaţionale, care tot ale co-misarilor sunt.

Eliminarea Istoriei Românilor din programele școlare, ca și adoptarea legii antidiscrimina-re, face parte din șirul de acţiuni îndreptate împotriva sufl etului moldoveanului, împotriva a ceea ce are el mai scump: valo-rile naţionale și creștine. Decreș-tinizarea și deznaţionalizarea poporului Republicii Moldova este, de fapt, ceea ce se ascunde sub paravanul integrării euro-pene. Transformarea lui într-un popor de sclavi, într-o turmă de dobitoace docile este opera la care lucrează astăzi AIE sub bagheta comisarilor europeni. Căci, dacă ajung să controleze sufl etul și mintea moldovenilor, atunci vor dispune nestingherit și de pământul, pădurile și apele lor, vor dispune de casa, de ţara, de copiii lor. Adică, atunci le vor putea lua și puţinul pe care îl mai au astăzi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Opinii

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!

Schuebel condiţionează în mod satanicSchuebel condiţionează în mod satanicPremierul s-a stropșit la București când a fost rugat, la un post de televiziune, să se refere la declaraţia ambasadorului ro-mân la Chișinău, Ma-rius Lazurcă, care a spus că, în momentul

de faţă, România are două priorităţi în Republica Moldova, la fel de importante: gazoductul Iași-Ungheni și predarea Istoriei Românilor. Fără ca să stea prea mult pe gânduri, Vladimir Filat a înce-put să latre spre administraţia de la București, așa cum făcea pe timpuri, cu și fără motiv, tizul său, Voronin, pe care premierul îl copiază până la maimuţăreală. „În discuţiile pe care le-am avut cu colegii mei de la București, nu la nivel de amba-sadori, noi nu am făcut asemenea clasifi cări. Eu aș vrea să văd cum ambasadorul nostru la București vine să dea califi cări unor miniștri care lucrează în Guvernul României”, a declarat sentenţios Filat.

Dragă Dragă domnule Schuebel, vă domnule Schuebel, vă

promitem solemn că după adoptarea promitem solemn că după adoptarea legii antidiscriminare, nici un pederast nu legii antidiscriminare, nici un pederast nu

va fi discriminat în Republica Moldova. Deja am va fi discriminat în Republica Moldova. Deja am pus la punct un sistem special de monitorizare, iar pus la punct un sistem special de monitorizare, iar

ministrul de Interne, Roibu, va urmări personal ministrul de Interne, Roibu, va urmări personal ca nici un porc de heterosexual să nu-și ca nici un porc de heterosexual să nu-și

permită se ironizeze pe seama unui permită se ironizeze pe seama unui homosexual.homosexual.

Lazurcă, ia mai Lazurcă, ia mai slăbește-mă cu Istoria Românilor, slăbește-mă cu Istoria Românilor,

nu vezi că împreună cu domnul Schuebel nu vezi că împreună cu domnul Schuebel punem bazele inversiunii sexuale a punem bazele inversiunii sexuale a

cetăţenilor Republicii Moldova, ca aceștia cetăţenilor Republicii Moldova, ca aceștia să fi e numai buni să meargă fără să fi e numai buni să meargă fără

vize în Europa.vize în Europa.

Prigonirea Bisericii este dezonorantă pentru guvernare Din 2013, incestul nu va mai reprezenta

infracţiune în RomâniaAsta pentru că noul Cod Penal a fost adaptat la valori europene. Astfel, relaţiile între rude-le de gradul întâi nu vor mai fi condamnate. Potrivit medicilor, copiii rezultaţi din astfel de relaţii pot dezvolta malformaţii.

În prezent, relaţiile sexuale între părinţi și copii sau între fraţi și surori reprezintă o infracţiune și se sancţionează conform Codului Penal în vigoare. “Săvârșirea acestei infracţiuni este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate între 2 și 7 ani. Potrivit politicilor legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, în noul Cod Penal care va intra în vigoare în 2013 această infracţiune nu se mai regăsește”, a declarat avocatul Cătălin Dumitrașcu.

Cu alte cuvinte, relaţia sexuală între tată și fi ică, spre exemplu, de comun acord, nu mai este pedepsită. Reprezentanţii Bisericii spun că decizia este aberantă.

“Este un lucru strigător la cer, lucrul acesta dă defi niţia că so-cietatea a luat-o razna. Trebuie să existe niște rânduieli care să vestească lumii că este ceva în neregulă. Și că există niște fapte pe care Însuși Dumnezeu le pedepsește în raţiunile Lui”, a spus preotul Lucian Grigor.

Dincolo de alinierea la valorile europene, medicii spun că pot exista efecte nedorite, copiii rezultaţi din astfel de relaţii pot dez-volta malformaţii.

“Asemenea lucruri duc la atenuarea și la atentatul genetic al zestrei genetice al fi inţei umane. Deci, una peste alta, este foarte clar că incestul produce și atentează calitatea fi inţei umane”, a declarat Dan Manui, medic legist.

Majoritatea românilor, de asemenea, nu consideră că această decizie este bună.

“Mi se pare o anomalie, pentru că incestul a fost condamnat și în cărţile religioase, în Noul și Vechiul Testament, în dreptul roman, de toate instanţele morale”, a spus un bărbat intervievat de RTV.

Modifi carea este, practic, o adaptare la alte coduri penale deja existente în Franţa, Spania sau Portugalia.

Sursa: RTV.net

6 APRILIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Îmi propun în acest articol să prezint modifi cările operate de Ministerul Justi-ţiei la proiectul de lege antidiscriminare, ca urmare a consultărilor cu societatea civilă și „experţii internaţionali” (l-am citat pe Oleg Efrim). Amintesc că pro-iectul de lege respectiv a fost retras din Parlament în urmă cu un an, după ce mai multe ONG-uri și biserici și-au exprimat protestul faţă de includerea în textul documentului a controversatei sintagme ”orientare sexuală”, ca unul din criteriile de discriminare.

În linii mari, proiectul de lege nu a suferit schimbări esenţiale, ci a fost doar “retușat pe alocuri” (vorba Lilianei Po-pușoi), fapt confi rmat și de Oleg Efrim: „Proiectul, în primul rând, a fost foarte bine pregătit încă data trecută. S-a muncit mai mult de un an la el, avem expertiza OSCE, expertiza Comisiei Europene, au fost organizate chiar dezbateri publice cu experţi internaţionali. Așa că noi venim doar cu concretizări punctuale pe anu-mite articole”. Se pare că pentru dl Efrim, “experţii internaţionali” au o valoare mai mare decât societatea civilă nemulţumită de conţinutul proiectului de lege și cu care, în mod logic trebuia să poarte mai multe discuţii în decursul acestui an, nu-i așa? Și nu doar în cadrul unei singure mese rotunde. Pentru el, cea mai mare parte a societăţii care se opune adoptării acestei legi este doar “un grup sau altul”, citez: “Guvernul și Ministerul Justiţiei nu elaborează legile în funcţie de ce cere un grup sau altul, ci în funcţie de modul în care este corect să fi e trataţi oamenii”.

Așadar:

1. Articolul 1 (Scopul legii și domeniul de aplicare) a fost completat cu un alineat nou: “Prevederile prezentei legi nu se extind asupra raporturilor de căsătorie și adopţie reglementate de legislaţia în vigoare precum și cultelor religioase și părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase”. Cu alte cuvinte, prin acest amendament Minis-terul Justiţiei a încercat să neutralizeze temerile din societate precum că această lege ar permite pe viitor căsătoriile dintre persoanele de același sex și adopţiile de copii de către cupluri gay.

Totuși, MJ a refuzat să includă un amendament foarte important ce ţine

de asigurarea libertăţii de exprimare, și anume: “Nici o prevedere din această lege nu poate fi folosită pentru a interzice pluralismul de opinii, discuţiile, criticile sau expresia dezacordului faţă de practicile și convingerile altora sau pentru a îngrădi libertatea de manifesta-re a convingerilor în mod individual sau colectiv”. Implementarea legii, fără in-cluderea acestei excepţii ex-plicite în vederea protejării dreptului la libera exprimare și dreptului la libertatea de conștiinţă, va conduce la situaţii în care anumite drepturi vor prevala asupra altora. Practica adoptării Directivelor Europene arată că pentru a evita astfel de situaţii este necesar de a include unele excepţii.

Și încă un moment: până în prezent, MJ nu a oferit o definiţie pentru sintagma “orientare sexuală”. Consider că acest lucru este foarte ne-cesar, întrucât deschide un câmp larg de interpretări.

2. Articolul 2 (Noţiuni generale) a fost completat cu 3 termeni noi: ”segregare rasială” (se referă la criteriile de rasă, etnie, culoare sau naţionalitate), “acomodare rezonabi-lă” (se referă la persoanele cu dizabilităţi) și “discriminare prin asociere”.

MJ a refuzat însă, să scoată din lista noţiunilor generale termenii: “instigare la discriminare” și “victimizare”, termeni care nu se regăsesc nici în cele două directive care stau la baza elaborării acestei legi (2000/78 și 2000/43) și nici una din direc-tivele europene existente. De fapt, acești termeni își au originea într-un proiect de directivă europeană (COM 2008) care, până în prezent, nu a fost aprobată din cauza caracterului său controversat.

În același timp, MJ a refuzat includerea amendamentului la defi niţia noţiunii de hărţuire, care, de asemenea, are scopul de a asigura dreptul la libertatea de gândire, conștiinţă și religioasă, drept asigurat de

art.9 al Convenţiei Europene pentru Drep-turile Omului, și anume: ”Exprimarea unei opinii personale, afi șarea sau expunerea simbolurilor religioase și a textelor sacre nu vor fi considerate hărţuire”.

3. Articolul 3 (Subiecţii în domeniu discriminării) a rămas intact.

4. Articolul 4 (Forme grave ale discri-minării) a fost completat cu 2 forme noi, și anume: “discriminarea săvârșită asupra unui grup de persoane” și “segregarea rasială”. Totodată, MJ a refuzat să excludă din această listă următoarele forme grave ale discriminării, noţiuni care pot fi ușor interpretate într-un mod ce poate submi-na alte drepturi, precum dreptul la libera exprimare: b) “susţinerea discriminării

prin intermediul mijloacelor de informare în masă” și c) “amplasarea mesajelor și simbolurilor discriminatorii în locurile publice”. De asemenea, s-a propus ca pct. f) “discriminarea săvârșită de două și mai multe ori” să fi e completată cu sintagma “ori faţă de aceeași persoană”, dar nici acest lucru nu a fost luat în calcul.

5. Articolul 5 (Modalităţile de eliminare a discriminării) punctul (a) a fost comple-tat cu următoarea frază din art.7, alin. (2): „Măsurile pozitive se vor aplica până la instituirea egalităţii și includerii sociale a persoanelor sau grupurilor de persoane care se afl ă într-o poziţie dezavantajoasă faţă de alte persoane”. Nu-mi este clar încă ce a urmărit MJ prin includerea acestei fraze, dar cert este că „măsurile pozitive” vor putea da multă bătaie de cap în cazul în care autorităţile publice vor fi puse în situaţia de a promova nediscriminarea pe

motiv de “orientare sexuală”. Dar asta va constitui deja propagandă homosexuală, finanţată din bugetul public. Era bine dacă MJ făcea o excepţie aici și nu extin-dea măsurile pozitive asupra criteriului de “orientare sexuală”.

6. Articolul 6 (Interzicerea discrimină-rii) a fost modifi cat, în sensul interzicerii tuturor formelor de discriminare. Până acum fi gurau doar discriminarea directă/indirectă, hărţuirea, victimizarea și insti-garea la discriminare.

7. Articolul 7 (Situaţiile care nu se consideră discriminatorii) a fost exclus in-tegral. Și asta pentru că alin. (2) din acest articol, așa cum am menţionat mai sus, a fost comasat cu art.5 (a), iar aliniatele (1)

și (3) se dublau cu alte prevederi din proiectul de lege.

8. Articolele 8 și 9 (Interzicerea discriminării în câmpul muncii și Cooperarea în domeniul respec-tării principiului nediscriminării la locul de muncă) au fost comasate într-un articol, și anume în artico-lul 7 (Interzicerea discriminării în câmpul muncii). Astfel, toate pre-vederile din art.9 au fost reduse la un singur alineat – alin. (4): “Anga-jatorul este obligat să amplaseze în locurile accesibile pentru toţi salariaţii, prevederile legale care garantează respectarea egalităţii de șanse și de tratament la locul de muncă”. De asemenea, art.7 a fost completat cu o excepţie foarte importantă, prevăzută de Directiva 2000/43 pentru cultele religioase, care au dreptul de a aplica tratament diferenţiat la angajarea în câmpul muncii: alin.(6) “În cazul activităţilor profesi-onale a cultelor religioase și ale părţilor lor componente a căror etică profesională este bazată pe religie sau convingeri, tratamen-tul diferenţiat bazat pe religia sau convingerile unei persoane nu constituie discriminare doar dacă din natura acestor activităţi sau din contextul în care sunt exercitate, religia sau convingerile constituie o cerinţă profesională

esenţială, legitimă și justifi cată”.

9. Articolele 10 (Interzicerea discrimi-nării în domeniul bunurilor și serviciilor) și 11 (Interzicerea discriminării în domeniul învăţământului) acum fi gurează ca și ar-ticolele 8 și, respectiv, 9 în noua variantă a proiectului legii. Deși oponenţii legii au cerut excluderea integrală a acestor două articole, întrucât acestea nu se regăsesc în nici una din directivele eu-ropene adoptate, MJ a respins și această solicitare a lor. Totuși, bănuiesc că în vederea neutralizării unor temeri legate de propaganda homosexuală în institu-ţiile de învăţământ, MJ a recurs la unele modifi cări la articolul ce ţine de nedis-criminarea în domeniul învăţământului. Astfel, a fost exclusă prevederea ce oferea instituţiilor de învăţământ posibilitatea de colaborare cu ONG-urile din domeniu în vederea elaborării programelor edu-

caţionale cu caracter antidiscriminatoriu pentru copii și părinţi. Este o măsură bună. Apoi, articolul a fost completat cu un nou alineat (6), care oferă libertate instituţiilor de învăţământ religioase să-și poată decide de sine stătător pe cine să admită la învăţătură și pe cine nu: “Preve-derile prezentului articol nu constituie o restrângere a dreptului instituţiilor de în-văţământ pentru pregătirea personalului de un anumit cult de a refuza înscrierea unei persoane al cărei statut confesional nu corespunde condiţiilor stabilite pen-tru accesul la instituţia respectivă”. La fel o prevedere bună. Cu toate acestea, articolul rămâne a fi unul foarte pericu-los, întrucât le-ar oferi homosexualilor dreptul să participe la elaborarea de materiale didactice și programe de studii în instituţiile publice de învăţământ, ceea ce va presupune îndoctrinarea copiilor cu nonvalori, așa cum se face astăzi în multe școli din Occident.

10. Capitolul III (Cadrul instituţional pentru prevenirea și combaterea discri-minării) a rămas, practic, intact. Astfel, se propune instituirea unui Consiliu pentru prevenirea și Combaterea Discriminării, cu așa atribuţii ca: elaborarea și promo-varea politicii de protecţie împotriva discriminării; iniţierea propunerilor de promovare și amendare a legislaţiei pen-tru implementarea și îmbunătăţirea pro-tecţiei împotriva discriminării; colectarea informaţiei despre dimensiunile, starea și tendinţele discriminării la nivel naţional, monitorizarea modului de implementare a legislaţiei în domeniu, sancţionarea faptelor discriminatorii etc. Deși ideea Consiliului este inspirată din Directiva 2000/78 de antidiscriminare pe motiv de rasă sau etnie, autorii proiectului de lege au abuzat de prevederile acestei Directi-ve, extinzând atribuţiile Consiliului peste celelalte criterii de discriminare, stipulate în proiectul de lege. Nici majoritatea ţări-lor din componenţa Uniunii Europene nu și-au permis acest lucru, iar Moldova (care nici măcar nu are acord de asociere cu UE) a mers deja foarte departe.

11. Capitolul IV (Răspunderea pentru faptele de discriminare), de asemenea, a fost modifi cat ușor, excluzându-se artico-lul “Individualizarea faptelor discrimina-torii”. Totuși, articolul cu sarcina inversă a probaţiunii a rămas neatins, un lucru regretabil, întrucât sarcina de a proba că faptele nu constituie discriminare este pusă pe seama pârâtului și nu pe seama acuzatorului. Era bine ca MJ să fi făcut o excepţie și astfel să fi împărţit egal sarcina probaţiunii între acuzator și acuzat.

Deci, acestea sunt modificările de bază. În concluzie, Ministerul Justiţiei a făcut unele progrese, dar foarte neîn-semnate, lăsând în pericol atât libertatea de exprimare, cât și sănătatea psihică a copiilor, care vor fi expuși la propagandă homosexuală subtilă. Astfel, vocea po-porului a rămas neauzită, fapt care este regretabil din punctul meu de vedere.

Vitalie MARIAN

Sursa: marianvitalie.eu

Important

Partidul Popular Creștin Democrat își exprimă profunda îngrijorare și revoltă în legătură cu insis-tenţele Guvernului Filat de a promova o așa-numită lege antidiscriminare, care nu urmărește protec-ţia minorităţilor, ci aplicarea unei lovi-turi puternice moralei publice, credinţei creștine și instituţiei familiei. Această intenţie violează nu

doar sentimentele religioase ale majorităţii absolute a popula-ţiei, ci și Constituţia ţării. Astfel, alineatul (2) al articolului 16 al Legii Fundamentale „Egalitatea” epuizează pe deplin toate tipurile de minorităţi ocrotite de stat și asigură drepturi egale tuturor cetăţenilor: „Toţi cetăţenii Repu-blicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.” Includerea abuzivă în proiectul respectiv a sintagmei „minoritate sexuală” reprezintă o trucare a normei constituţionale, legislaţia ţării la acest capitol fiind una perfect democratică și euroconformă.

De remarcat că presiunile unor diplomaţi și birocraţi europeni de a impune, în mod sfi dător, aceas-tă lege au fost respinse, în mod repetat, de către societatea civilă, de o multitudine de organizaţii

neguvernamentale, precum și de toate bisericile creștine, care au semnat încă acum un an un memoriu comun în acest sens. Atunci Guvernul Filat s-a văzut nevoit să retragă acest proiect din Parlament. Însă cercurile an-ticreștine din exterior au reluat cu o și mai dură încrâncenare agresiunea împotriva poporului nostru. Se știe că vârful de lance al acestor cercuri în Moldova este ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Schuebel. Acest diplomat își depășește cu impertinenţă man-datul și sfi dează dreptul suveran al poporului nostru, liber de a-și hotărî soarta fără nici un amestec din afară. Declaraţiile obraznice ale ambasadorului UE sunt aco-perite de slogane despre integra-rea europeană, care, chipurile, ar fi imposibilă fără adoptarea aces-tei legi. Promisiunile făţarnice ale acestuia de a oferi ţării noastre un regim liberalizat de vize în schim-bul adoptării acestui act legislativ reprezintă culmea cinismului și a relei-credinţe. Și asta în condiţiile în care se știe că Republica Mol-dova nu are nici o șansă să adere la UE într-o perspectivă istorică previzibilă.

Pretenţia formulată tot mai agresiv de reprezentanţii unor instituţii internaţionale, de a ne oferi suport fi nanciar în schimbul adoptării acestei legi anticreștine urmărește o logică de-a dreptul diabolică. A propune bani în schimbul sufl etelor, a moralei și a răspunderii faţă de urmași repre-zintă culmea perversiunii morale. În acest sens, PPCD apreciază că dacă acesta este preţul pe care trebuie să îl plătească Moldova în schimbul unor promisiuni trium-

faliste de integrare europeană, orice politician responsabil are obligaţia morală și constituţio-nală de a-l respinge.

PPCD califi că drept revoltătoa-re și inadmisibile concesiile făcute de premierul Filat în faţa acestor presiuni din exterior. Amintim că alegătorii care și-au dat votul pentru PLDM nu și-au mandatat aleșii să recurgă la asemenea târguri degradante. Scandaloasa cârdășie a lui Vladimir Filat cu grupuri de influenţă din afară trădează apartenenţa lui la unele cercuri oculte, care îl sprijină, în mod demonstrativ, în pofi da mul-tiplelor abuzuri și nelegiuiri comi-se de Guvernul condus de acesta. Pare de-a dreptul suspect faptul că respectivii „comisari” europeni nu manifestă nici consecvenţă, nici critici în probleme cu ade-vărat vitale pentru statul nostru, cum ar fi independenţa Justiţiei, inclusiv statutul Procuraturii, reforma administraţiei publice locale, respectarea Constituţiei, neadmiterea unui control politic asupra instituţiilor independente și autonome ale puterii de stat, combaterea corupţiei, transpa-renţa în gestionarea banilor pu-blici, inclusiv a celor proveniţi din surse de asistenţă externă etc.

Victime ale acestor scenarii sunt guvernele slabe și corupte, care acceptă să facă jocul celor care le acordă suport și protecţie. Așadar, primul pas vizează așa-numita lege antidiscriminare. În cazul realizării lui, cel de-al doilea va viza schimbarea Constituţiei și a Codului Familiei în vederea admiterii căsătoriilor dintre per-soane aparţinând aceluiași sex. Cel de-al treilea ar urma să fie

admiterea adopţiilor de copii pentru așa-numitele familii de homosexuali și lesbiene. Cel de-al patrulea la rând ar fi interzicerea utilizării cuvintelor de „mamă” și „tată” de către copii. Ţinta strate-gică a acestui plan este descreș-tinarea și alienarea poporului nostru, dizolvarea tradiţiei și a valorilor moral-religioase și impu-nerea unei etici inversate. Orice observator atent al realităţilor din ţările UE cunoaște toate aceste adevăruri monstruoase.

Amintim că Legea Funda-mentală a ţării apără Familia și garantează protecţia ei, a copiilor, care pot proveni doar din relaţia firească între bărbat și femeie. Astfel, alineatele (1) și (2) ale ar-ticolului 48 stabilesc:

„1. Familia constituie elementul natural și fundamental al societăţii și are dreptul la ocrotire din partea societăţii și a statului.

2. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între băr-bat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor”.

Este important să cităm și alineatele (1) și (2) ale articolului 49 „Protecţia familiei și a copiilor orfani”:

„1. Statul facilitează, prin mă-suri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

2. Statul ocrotește maternitatea, copiii și tinerii, stimulând dezvolta-rea instituţiilor necesare”.

Prin urmare, actuala putere pune la cale o lovitură gravă însăși temeliei poporului nostru, care este Familia. Iar victimele care vor cădea pradă abuzurilor ho-

mosexualilor vor fi anume copiii, în special cei orfani și din familii socialmente vulnerabile. Iar dacă „statul ocrotește maternitatea”, el nu poate să protejeze, în același timp, și cuplurile homosexualilor, care, se știe, nu pot avea urmași naturali.

Este binecunoscut și faptul că legislaţia Republicii Moldova nu sancţionează sub nici o formă practicile homosexuale atâta timp cât acestea se manifestă în spaţiul privat. Iar Constituţia consfi nţește toate drepturile în acest sens. Astfel, articolul 28 „Viaţa intimă, familială și privată” prevede următoarele: „Statul respectă și ocrotește viaţa intimă, familială și privată”. Prin urmare, devine clar că nu dreptul la viaţa privată a homosexualilor este vizat de iniţiativa în cauză, ci propaganda agresivă a acestui mod de viaţă amoral.

Considerăm că obedienţa demnitarilor moldoveni faţă de „recomandările obligatorii” ale Bruxellesului alunecă vădit spre tipul de servilism docil de pe timpurile sovietice. Lipsa de demnitate naţională, absenţa oricărui discernământ și temelii morale a guvernanţilor calcă în picioare opinia unei majorităţi ab-solute de peste nouăzeci la sută a cetăţenilor ţării, care în toate sondajele de opinie se declară creștini și resping orice intenţie de a extinde fl agelul sodomiilor asupra poporului nostru.

PPCD a salutat solidaritatea exemplară a tuturor bisericilor creștine din ţară, care au luat atitudine fermă faţă de planurile demnitarilor fără Dumnezeu de la putere. Ne afl ăm în Postul Mare,

în ajunul Sfi ntelor Sărbători ale Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Și din nou demnitarii de prim rang se vor grăbi să pângă-rească cu prezenţa lor sfintele lăcașe, pozând cu făţărnicie în faţa camerelor de luat vederi, cu lumânări aprinse, în goana după voturile creștinilor. În acest context lansăm un apel public din partea laicatului către ierarhii Bisericii Ortodoxe să ia o atitudine fermă faţă de cei care pângăresc credinţa noastră strămoșească. Așa cum poporul are obligaţia morală să acorde un vot de blam acelor demnitari care atentează la credinţa lui, tot astfel și Biserica are datoria să-i avertizeze că va

face uz de dreptul canonic și îi va excomunica pe aceștia, oprindu-i de la sfintele taine ca pe niște lepădaţi de Hristos.

Dacă exponenţii actualei pu-teri au iniţiat de două ori orga-nizarea unor referendumuri ca procedee de menţinere la putere, ambele tentative eșuând în mod lamentabil, considerăm necesar să le cerem în mod răspicat să recurgă la această procedură democratică și să consulte opinia poporului pe care îl guvernează într-o problemă cu adevărat vitală pentru viitorul nostru cum este cea a pretinsei legi antidis-criminare.

PPCD cere Primului Ministru

Vladimir Filat și Președintelui Nicolae Timofti să facă uz de drepturile lor legale și să îl demită din funcţie pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, pentru declaraţii care depășesc mandatul acestuia. Cerem, de asemenea, Ministe-rului de Externe să îl convoace pe ambasadorul Dirk Schuebel și să îi ceară acestuia să înceteze ingerinţele în treburile interne ale ţării. Iar dacă diplomatul re-spectiv va insista în continuare, în declaraţiile lui, asupra promo-vării respectivei iniţiative, acesta urmează să fi e declarat persona non grata pe teritoriul Republicii Moldova.

3 aprilie 2012

Aşa-numita lege antidiscriminare – o lovitură puternică aplicată Aşa-numita lege antidiscriminare – o lovitură puternică aplicată moralei publice, credinţei creştine şi instituţiei familiei moralei publice, credinţei creştine şi instituţiei familiei

DECLARAŢIA PARTIDULUI POPULAR CREŞTIN DEMOCRATîn legătură cu insistenţele actualei puteri de a promova aşa-numita lege antidiscriminare

PS MARCHEL:Să mergem la Chişinău

şi să protestăm împotriva adoptării legii

antidiscriminare Episcopul de Bălţi și Fă-lești, Marchel Mihăiescu, i-a îndemnat marţi, 3 apri-lie, pe preoţii și mirenii din eparhia sa să se opună prin proteste de stradă intenţiei autorităţilor de a adopta legea antidiscrimi-nare, prin care acestea urmă-resc scopul de a legifera și pro-mova practicile homosexuale. În faţa celor peste 130 de preoţi, reprezentanţi ai comitetelor

bisericești, dar și credincioși din nordul ţării, care s-au întrunit în cadrul Adunării Generale a Episcopiei de Bălţi și Fălești, PS Marchel a declarat că protestele care vor avea loc se vor desfă-șura în cel mai pașnic și mai constituţional mod: „Să postiţi, să vă spovediţi și să cereţi cu multă insistenţă de la Dumnezeu ca să-i înţelepţească pe guvernanţi, dar și pe noi, slujitorii (bisericii – n.n.), să stopăm acest proiect diabolic, acest proiect păgubitor de sufl et. De asemenea, vă îndemn: la cerinţa, la rugămintea preoţilor, în ziua când acest proiect de lege va traversa calea de la Guvern la Parlament, să ne ridicăm împotrivă, să găsim posibilitatea să mergem la Chișinău și să protestăm. Să spunem aleșilor poporului că nu dorim sodomizarea societăţii. Iată aceas-tă rugăminte a mea vă rog să o primiţi, să o conștientizaţi, să o purtaţi în sufl et și să o urmăm la vremea cuvenită. Să dea bunul Dumnezeu, mă rog și preacuratei Maicii Sale, tuturor puterilor cerești și tuturor plăcuţilor lui Dumnezeu: să nu ajungem la acest moment. Vede bunul Dumnezeu că noi nu vrem aceasta, dar în caz că mai-marii ţării noastre nu vor ţine cont de a noastră rugăminte, ceea ce, de altfel, se așteaptă, atunci haideţi să le spunem un „nu” categoric, făcând uz de cele mai pașnice, cele mai constituţionale modalităţi”.

Declaraţia episcopului Marchel vine după ce acum câteva zile ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a declarat că Legea antidiscri-minare urmează să fi e adoptată în maximum două săptămâni. „Suntem pe ultima sută de metri cu fi nalizarea proiectului. În următoarea perioadă, vom fi gata să urmăm procedurile pe linia Guvernului, apoi să remitem proiectul Parlamentului pentru a fi adoptat”, a punctat Efrim la un post internaţional de radio.

Totodată, și șeful delegaţiei UE în Republica Moldova, amba-sadorul Dirk Schuebel, a afi rmat că Moldova ar putea obţine un regim liberalizat de vize doar după ce își va asuma angajamentele cerute de Uniunea Europeană, în speţă fi ind vorba de adoptarea Legii antidiscriminare.

În replică la cele declarate de Schuebel, PS Marchel a constatat că ofi cialul european este un escroc și chiar ar putea fi expulzat din Republica Moldova. „Schuebel, conștient se face escroc. Adică scoate contra voinţei poporului recunoștinţele lui în favoarea unor valori care pentru noi sunt mârșăvenii. Astfel de declaraţii pot da naștere unor manifestări în popor, care nu cred eu că este departe momentul când vom cere extrădarea acestui demnitar european din ţara noastră”, a declarat Episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel Mihăiescu.

Analiza ultimelor modifi cări ale Ministerului Justiţiei la proiectul de lege antidiscriminare

Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discrimi-nării ar putea reveni în câteva săptămâni în Parlament, potrivit declaraţiei minis-trului Justiţiei, Oleg Efrim, pentru radio Europa Liberă. Dân-sul a dat de înţeles că proiectul de lege

cu modifi cări va fi transmis în cel mult 2 săptămâni Guvernului spre aprobare.

6 APRILIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

O colegă respectabilă de la o publi-caţie care cochetează cu Adevărul, se întreabă retoric de ce dragii noștri gu-vernanţi, „politicieni descuiaţi la minte, pe care nu trebuie să-i convingi de benefi ciile integrării europene”, se fac a nu auzi că „fără legea antidiscriminare nu pupăm regimul fără vize”. Autoarea acuză indirect Executivul că s-ar teme să piardă „simpatia evlavioaselor babe votante și eventuala blagoslovire elec-torală din partea unor marcheli”. În opi-nia ei, adoptarea legii antidiscriminare ar însemna “asigurarea unor drepturi egale pentru toţi oamenii – că-i ţigan, musulman, homosexual, bolnav mintal sau moldovean statalist sănătos creștin familist exemplar”.

Prima întrebare care se impune aici, ar fi de când în Moldova bătrânele care cresc copiii fi icelor lor împrăștiate prin lume de sărăcie au încetat să mai fi e bunicuţe și au devenit „babe”? E un efect al promovării nediscriminării, cumva? Și de ce bunicuţele noastre, din al căror bănuţi s-au reconstruit mănăs-tirile și bisericile distruse de comuniști, percepute de o jurnalistă care se joacă de-a Adevărul drept „babe evlavioase”, nu mai au dreptul să-și apere convinge-rile religioase? De unde atâta dispreţ pentru niște femei în vârstă, care trăiesc dintr-o pensie mizerabilă din care rup cu greu niște leuţi ca să facă câte un parastas pentru cei care nu mai sunt printre noi? Oare în oamenii aceștia trebuie să scuipăm frustrările noastre politice?

N-aș vrea să scriu prea mult despre propaganda “benefi ciilor integrării eu-ropene”, sugerând doar cititorilor să-și amintească dacă au citit ceva despre “prejudiciile integrării europene”. Poate vreo criză în Grecia? Sau poate vreun plan bugetar “sălbatic” pentru murito-rii de rând din Irlanda? Da oare ce l-o fi apucat demisionarea pe premierul portughez Jose Socrates acum un an? Da cum ar fi să încerci să-i convingi de viitorul luminos al integrării europene pe șomerii din ţara lui Georgio Papan-dreou sau pe muncitorii din republica ex-premierului Silvio Berlusconi? Nu mai zic de spanioli sau sloveni.

Revin la subiectul legii nediscrimi-nare de a cărei neadoptare se arată nemulţumită editorialista de la publi-caţia care cochetează cu Adevărul. De ce cochetează? Deoarece nu cred că autoarea nu cunoaște că nu doar „ba-bele evlavioase” și Preasfi nţitul Marchel sunt împotriva legii nediscriminării. Împotriva adoptării acestui proiect de lege este cea mai importantă comuni-tate religioasă din Republica Moldova și majoritatea Bisericilor Evanghelice din ţara noastră.

Cu ceva timp înainte de publicarea materialului despre preţul vizelor europene pentru moldoveni, mitropo-litul Vladimir a mediatizat o pastorală în care a criticat poziţia Organizației

Națiunilor Unite, care a recomandat insistent Guvernului să „asigure o le-gislaţie solidă împotriva discriminării”. Pentru jurnaliștii leneși care nu obiș-nuiesc să citească până la sfârșit un text mai mare de 2000 de semne, citez din mesajul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova adresat clerului, cinului monahal și dreptcredincioșilor creștini: „Considerăm că pretenţiile expuse de Heiner Bielefeldt întru așa-zisa apărare a minorităţilor religioase și sexuale urmăresc, de fapt, încălcarea drepturilor majorităţii cetăţenilor orto-docși din Moldova”.

Ce înseamnă o pastorală scrisă de mitropolitul Vladimir în Republica Mol-dova? Asta înseamnă că în circa 1500 de biserici ortodoxe în care duminicile din post se adună de la 50 la 100 de creștini, credincioșii au auzit de pe amvon „…Și dacă democraţia înseamnă respectarea voinţei poporului, de ce propunerile înaintate de Bielefeldt doresc cu orice preţ încălcarea ei? … De fapt, progra-mul propus de reprezentantul ONU nu constă atât în apărarea drepturilor mi-norităţilor religioase sau sexuale, cât în slăbirea și ruinarea credinţei ortodoxe, fi ind o continuare subtilă a ateismului militant început în anii ‘40… De aceea, vă îndemn la trezire, la rugăciune și post, la studii și lecturi ale Sfi ntei Scrip-turi și ale sfi nţilor părinţi, dar și la acţi-une: nu permiteţi ca drept-măritoarea credinţă să fi e călcată în picioare”.

Pe cine avem de cealaltă parte a baricadei? Cui servește legea antidis-criminare promovată atât de insistent de o mână de avocaţi bine plătiţi, vreo 3 jurnaliști cu spiritul critic adormit pe la seminare europene de refrene arhicunoscute despre toleranţă și ceva mai multe ONG-uri care macină sume serioase de bani pentru a proteja și a încuraja prin lege practici sexuale despre care DEX-ul spune că ar fi „per-versiuni caracterizate prin atracţie sexuală pentru indivizi de același sex”? Câţi pederaști sunt în Moldova și ce rost ar avea pentru ei legea nediscriminare în raport cu legea conștiinţei care pe unii dintre ei îi mai face să roșească atunci când se discută argumentat și cu bună intenţie despre deprinderile și experienţele lor?

Judecând după faptul că la una din ultimele manifestări publice, toţi pede-raștii cu tot cu bisexuali și transsexuali au reușit să încapă într-un autobuz în care mai erau și mulţi fraţi de-ai lor de suferinţă adunaţi de prin ţări mai mult sau mai puţin tolerante, putem presu-pune că numărul lor real este ceva mai mic decât poate să ducă un autobuz.

Acum o lună, bloggerul Vitalie Ma-rian, care este purtat prin judecăţi de aproape un an pentru că a publicat o listă de persoane publice care au sus-ţinut politicile mișcării homosexuale, a adresat un demers în care a încercat fără succes să afle numărul de per-

soane cu orientare netradiţională din Republica Moldova. Apropo, Vitalie Marian este creștin evanghelist, iar unul din capetele de acuzare este că ar fi afi rmat că homosexualitatea este păcat. Promotorii legii nediscriminare îi cer, nici mai mult, nici mai puţin, să plătească 1000 de euro prejudicii, să șteargă toate materialele plasate pe blog, să-și ceară iertare și să recunoas-că public că homosexualitatea este o atracţie romantică.

Cum vi se pare? Este real sau nu ca elevii noștri, mulţi dintre care trăiesc din transferurile din străinătate ale pă-rinţilor, să fi e învăţaţi la școală că homo-sexualitatea este o atracţie romantică și asta inclusiv pe banii contribuabililor creștini, care sunt o majoritate? Este real ca jurnaliștii și persoanele publi-ce care vor încerca să exprime idei și convingeri care vin în contradicţie cu acest fel de a vedea homosexualitatea să fi e presaţi să tacă sau să plătească 1000 de euro?

Să-i ceri prin judecată unui creștin evanghelist să recunoască public că homosexualitatea este o atracţie romantică înseamnă să-l forţezi prin tribunal să renunţe la convingerile sale religioase și să-l presezi să res-pingă învăţăturile credinţei creștine. Acum un an, președintele Asociaţiei Pro-Familia, care numără 6 milioane de membri în SUA, doctorul în drept Lively Scott, a susţinut o conferinţă de presă la Chișinău ca să atenţioneze au-torităţile și societatea despre pericolul adoptării Legii nediscriminare. Agenţii ideologiei homosexuale au încercat să-l împiedice să ajungă în școli, dar nu l-au putut împiedica să vorbească cu presa. Emisiunea Pietrele Vorbesc a reușit să realizeze un interviu cu Lively Scot și materialul video poate fi accesat aici: http://www.youtube.com/watch?v=IFc9mkRzppo. Trebuie să recunosc că personal nu prea am crezut pe deplin avertismentele acestui creștin.

Dar iată că emisiunea în cadrul căreia s-au spus anumite lucruri despre stra-tegiile politicii homosexuale a fost sus-pendată. Motivul invocat a fost „gafele de montaj”, iar noul producător general al unei anume televiziuni, care a blocat inclusiv transmisiunea Liturghiei de la catedrala “Sfi ntei Teodora de la Sihla”, a motivat că „nu suntem o televiziune creștină”. Nu ar fi o premieră acest fel de atitudini, pentru că înainte cu doar câteva luni, respectivul producător, într-un acces dezinteresat de toleranţă, împărţea balonașe și steguleţe cu sim-bolica organizaţiilor prohomosexuale scandând, în emisie directă: „Trăiască curcubeul!”.

Câteva cuvinte despre curcubeu. Le puteţi găsi la Facerea 9:12-15. Sfânta Scriptură spune așa: „Apoi a mai zis iarăși Domnul Dumnezeu către Noe: “… închei acest legământ cu voi, că nu voi

mai pierde tot trupul cu apele potopu-lui și nu va mai fi potop, ca să pustiiască pământul. Iată, ca semn al legămân-tului, pe care-l închei cu voi și cu tot sufl etul viu ce este cu voi din neam în neam și de-a pururi, Pun curcubeul Meu în nori, ca să fi e semn al legământului dintre Mine și pământ. Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori. Și-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi și cu tot sufl etul viu și cu tot trupul, și nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura…”. Deci, Dumnezeu face un Nou Legământ cu Noe și-i promite că nu va mai pierde „tot sufl etul viu și cu tot trupul” cu apele potopului, iar ca garanţie și semn al acestui Legământ pune Curcubeul. Mișcarea homosexuală mondială și-a atribuit acest semn dumnezeiesc, într-o manieră sfi dătoare la adresa Creatoru-lui. Subtextul adoptării acestui simbol este: „Nu avem frică de mânia Ta, pentru că Tu ai spus că nu ne vei mai pierde în potop de ape!”.

Deci, iată că o televiziune care a făcut mare tam-tam, reușind să fi lmeze un preot ortodox în plin elan de „atracţie romantică”, preia lozinca și simbolistica homosexuală și scandează prin gura producătorului ei general: „Trăiască Curcubeul!”. Ar mai fi ceva de spus și la capitolul corectitudine și consecvenţă. În respectiva televiziune sunt câţiva cetăţeni despre care lumea zice că ar fi homosexuali și iată că dumnealor activează cu succes, unul dintre ei fi ind chiar un fel de vedetă apreciată pentru inteligenţa și curajul de a pune întrebări triviale pe un ton fi resc. Și atunci de ce să mâi mașina până la Orhei ca să prinzi un „romantic”, având „romanticii” tăi în televiziune? Sau poate s-a dorit redu-cerea Bisericii la tăcere? De ce nu s-a menţionat că preotul fi lmat în fl agrantul „atracţiei sale romantice” este și mem-

bru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova? Nu dă bine la imagine, nu-i așa?

Nu aș fi deschis niciodată acest subiect dacă anumiţi oameni nu ar in-sista să prezinte imaginile ca pe o mare realizare a televiziunii și dacă nu aș fi afl at alte detalii ale acestei „investigaţii de succes”despre care prefer să păstrez tăcerea. Deocamdată.

Poate părea exagerat ceea ce voi spu-ne acum, dar trebuie să o spun și nu sunt primul care o face. De fapt, creștinii din Republica Moldova se afl ă într-un război ideologic de apărare a identităţii lor de creștini. Și, din păcate, de cele mai multe ori, oamenii noștri de stat și, în particular, cei din Guvern sunt împotriva creștinilor. Așa a fost când s-a votat legea de lega-lizare a avorturilor. Așa a fost și când s-a încercat introducerea „Deprinderilor de viaţă” în școală. Așa a fost și când, în 2008, Ministerul Justiţiei de atunci a promovat în Parlament proiectul legii nediscrimi-nare. Vezi reacţia creștinilor aici: http://www.mdn.md/index.php?day=3847. În legătură cu acest protest sau nu, dar preotul care a dat citire Adresării din partea poporului către Parlamentul Re-publicii Moldova (http://www.mdn.md/index.php?day=3847) a avut de suferit. Biserica din lemn pe care a construit-o a fost incendiată și a ars complet în decurs de o oră. N-o să găsiţi în rapoartele ONU referinţe la acest caz. N-o să găsiţi în rapoartele ONU referinţe la accidentul și moartea Preasfi nţitului Dorimedont, episcopul de Edineţ și Briceni, membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe. Deoarece pentru ei nu contează interesele celor mulţi. Contează politica lor ofi cială în cadrul căreia, metaforic vorbind, scărpi-natul în fund este un drept fundamental al omului chiar dacă acest lucru se face în public.

P.S. (Va urma.)Igor PÂNZARU

Sursa: InDirect.md

Filat către clerici în Postul Mare:

Nu vă opuneţi legii antidiscriminare

După ce poliţia a operat percheziţii și arestări pe motivul unor proclamaţii antihomosexu-ale, iar Asociaţia lui Ghelici i-a cerut Uniunii Europene capre pentru zoofi lii moldoveni, premierul Vlad Filat a realizat brusc că suntem în perioada Postului Mare și a declarat subiec-tul nediscriminării drept temă de frupt.Prin intermediul unui canal de televiziune, șeful Executivului a

făcut un apel către clerici, pe care i-a rugat ca discuţiile cu privire la legea antidiscriminare să fi e abandonate, accentuând că ori-cum legea va fi adoptată cu respectarea criteriilor europene.

„Suntem în Postul Mare și trebuie să lăsăm credincioșii să se pregătească pentru Sfi ntele Sărbători de Paști. Prea multe discuţii, prea multe speculaţii și prea multă răutate”, a estimat premierul.

InDirect menţionează că acţiunile de protest organizate de actuala guvernare în aprilie 2009 s-au desfășurat în perioada Postului Mare, iar atunci organizatorii nu au ţinut cont de săr-bătoarea Bunei Vestiri.

După: Indirect.md

Sărutul lui Iuda?

Iată ce a declarat Marian Lupu: „Cine și ce face acasă este treaba lui, este parte din viaţa privată. Pentru mine, toţi oame-nii, indiferent de apartenenţa pe diferite criterii, au drepturi egale la muncă, la educaţie, la alegere. Unde am fost categoric

împotrivă și voi fi, sunt acele modificări la normele de mo-ralitate. Asemenea modificări s-au produs doar în 5-6 ţări ale Uniunii Europene. În ţări unde este limitată noţiunea de mamă-tată, soţie-soţ. Această situaţie în Republica Moldova nu va

fi , să fi e clar. Dar nici Uniunea Europeană nu solicită aceasta”, a menţionat liderul Partidului Democrat.

Este de presupus că nici prim-vicepreședintele Parla-mentului și vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, nu va susţine proiectul de lege votat de Guvernul Filat pe 17 februa-rie 2012. Amintim că anul tre-cut, Guvernul Filat a aprobat un proiect similar și l-a prezentat pe 22 februarie 2011 în Parla-ment spre adoptare. Tot atunci, graţie Bisericii și mai multor organizaţii creștine, proiectul a fost retras din agenda legislati-vă. Tot atunci, președintele Coa-liţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă, i-a solicitat printr-o scrisoare deschisă lui Vladimir Plahotniuc să-și facă publică

poziţia faţă de proiectul înain-tat de Guvern. La care domnul Vladimir Plahotniuc a declarat în mod franc că nu susţine nici un proiect de lege care stabi-lește noţiunea de „orientare sexuală” ca unul dintre criteri-ile de nediscriminare, adică se opune protejării și promovării practicilor pederaste prin lege. Dar să cităm exact ceea ce a declarat domnul Plahotniuc: „Afi rm cu certitudine că inclu-derea, în art. l al Legii, în calitate de criteriu privind prevenirea și combaterea discriminării, a noţiunii de „orientare sexuală” contravine tradiţiilor seculare ale poporului nostru ortodox, conform cărora, practicile ho-

mosexuale sunt condamnate și considerate amorale. Personal mă voi opune oricăror încercări de a legaliza aceste practici, respectiv nu voi susţine acest proiect de lege dacă noţiunea de „orientare sexuală” nu va fi exclusă din criteriile antidiscri-minare”.

Avem convingerea că dom-nul Plahotniuc se menţine pe poziţia moralităţii și decenţei și nu renunţă la opinia exprimată acum un an. Dar dacă Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc nu susţin acest proiect de lege, atunci putem spera că nici Du-mitru Diacov și întreaga fracţi-une PD nu va vota pentru legea antidiscriminare.

În același timp, nu cunoaștem cum vor proceda liberalii din fracţiunea lui Mihai Ghimpu. Aceștia pară au luat apă în gură, nu au făcut, deocamdată, nici o declaraţie în acest sens, dar cunoaștem că există un șir de membri, fruntași și chiar depu-taţi PL care nu susţin această lege.

Pe de altă parte, cei trei de-putaţi din grupul Dodon au anunţat deja public că nu vo-tează pentru proiectul de lege al Guvernului Filat. Aceasta este și poziţia deputaţilor din opoziţia comunistă, care deja ani la rând s-au opus adoptării acestei legi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Promovarea practicilor homosexuale: Filat – da, Lupu – ba Promovarea practicilor homosexuale: Filat – da, Lupu – ba Înaltpreasfi nţite, Înaltpreasfi nţite,

le-am cerut clericilor matale să le-am cerut clericilor matale să nu se opună legii antidiscriminare că oricum nu se opună legii antidiscriminare că oricum

o vom adopta, așa cum vrea Bruxellesul. Le-am o vom adopta, așa cum vrea Bruxellesul. Le-am amintit că suntem în Postul Mare și că ei ar trebui amintit că suntem în Postul Mare și că ei ar trebui

să accepte practicile homosexuale ca pe o să accepte practicile homosexuale ca pe o normalitate.normalitate.

Dacă premierul Filat, cu toţi miniștrii și de-putaţii lui PLDM-iști (unii dintre care creștini declaraţi și chiar „slujitori” ai Bisericii), s-au angajat public și plenar în promovarea practi-cilor homosexuale în Republica Moldova, prin adoptarea legii antidiscriminare, atunci cei de la Partidul Democrat, se pare, au o atitudine mult mai rezervată faţă de această iniţiativă legisla-tivă scârbavnică. Cel puţin, președintele acestei formaţiuni, Marian Lupu, care este și președinte al Parlamentului, a declarat miercuri, 4 martie, că el nu susţine proiectul de lege în varianta lui actuală, care constituie un atac la moralitate.

Despre creştinofobie, toleranţa faţă de babe şi agenţii ideologiei “atracţiilor romantice” de la Chişinău (1)

Motto: O babă nespălată pe picioare, care stă în faţa icoanei Maicii Domnului, faţă de un laureat al Premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul Premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare aşa, dihor.

Petre ŢUŢEA

6 APRILIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social‐economic

Stimate Domnule Stimate Domnule Președinte al Republicii Președinte al Republicii

Moldova,Moldova,Așa cum sunt învăţat de

Dumnezeu în Sfi ntele Scripturi,

împreună cu familia și cu crești-

nii pe care îi păstoresc, mă rog

sistematic pentru conducerea

ţării. În toată perioada cât ne-a

lipsit un președinte de ţară, ne-

am rugat ca această dregătorie

să revină unui om cu frică de

Dumnezeu. Chiar am făcut și

conferinţă de presă prin care am chemat toţi cetăţenii ţării să ne rugăm în acest sens.

M-am bucurat să citesc în presă diferite mărturii frumoase despre dumneavoastră depuse de oamenii care vă cunosc per-sonal și vreau să cred că veţi conduce ţara cu discernământ și cu frică de Dumnezeu.

O veste bună a fost atunci când în calitate de Președinte al R. Moldova aţi recunoscut identitatea religioasă, și anume

ca sunteţi enoriaș al Mitropoliei Basarabiei, că mergeţi la biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” și că duhovnic vă este părintele Ioan Ciuntu.

Am rămas îngrijorat când am citit răspunsul dumneavoastră dat într-un interviu realizat de Jurnal.md. Citez:

„- Aţi promulga legea antidis-criminare în cazul în care aceasta ar fi votată de Parlament?

- Așa legi sunt și în alte state și ele sunt necesare ca să excludă discriminarea pe orice principii. Nu putem merge împotriva cursului normal al unei societăţi democratice”.

Domnule Președinte, nici noi nu vrem discriminare, dar „orientarea sexuală” nu este ca și celelalte criterii, ci este un termen care ascunde în spatele său tot felul de practici sexuale imorale și nefirești care aduc consecinţe grave în viaţa celor ce le practică și a societăţii care le promovează. Ca și orice patimă, urâciunile cuprinse în termenul „orientare sexuală” (pe care autorii legii după toate insistenţele societăţii civile nu au îndrăznit să-l defi nească…) se învaţă și se transmit robindu-i pe alţii.

Având un duhovnic cum este părintele Ioan Ciuntu, presupun că aţi discutat la acest subiect și aţi avut prilejul să cunoașteţi ce spune Dumnezeu în Sfi ntele Scripturi vizavi de acest su-biect. Legea antidiscriminare

are adânci și grave implicaţii

spirituale. Fiind creștin, nu vă

grăbiţi, domnule Președinte, să

promulgaţi legea care va aduce

suferinţe multor oameni. Ţineţi-

vă de promisiunea pe care i-aţi

dat-o mamei dumneavoastră și

care cred că aţi făcut-o cu toată

sinceritatea când aţi spus că

vreţi să-i faceţi fericiţi pe oame-

nii acestei ţări.

Știţi bine că homosexuali-

tatea și toate celelalte practici

sexuale abominabile nu sunt

normalitate. Sunt perversiuni

sexuale și sunt trecute de Dum-

nezeu într-o listă în capitolele

18 și 20 ale cărţii Leviticul. Nu

poate o societate care acceptă

perversiunile ca și normalitate

să meargă pe un „curs normal al

unei societăţi democratice”, cum

v-aţi exprimat dumneavoastră. Dumnezeu să vă ajute să folosiţi poziţia, respectul și autoritatea de care vă bucuraţi acum din partea oamenilor ca să opriţi acest mare rău pe care forţele în-tunericului încearcă să-l impună la nivel de lege.

Cu rugăciune, pastor Vasile FILAT

Sursa: moldovacrestina.net

Centrul Analitic Inde-pendent Expert-Grup, cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, a elaborat stu-diul „Evaluarea efi cienţei și transparenţei utilizării fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli”, care analizează măsurile de subvenţionare în Re-publica Moldova în peri-oada 2006-2011, accesul producătorilor agricoli la subvenţii, cadrul instituţi-onal și de reglementare și capacitatea instituţională a Agenţiei de Intervenţii și Plăţi în Agricultură. Studiul a fost prezentat marţi, 3 aprilie, în cadrul unei mese rotunde la care au partici-pat reprezentanţi ai insti-tuţiilor guvernamentale, ONG-uri, instituţii dona-toare, mass-media.În general, opinia dominantă în co-

munitatea producătorilor agricoli este că în Republica Moldova, subvenţiile în agricultură sunt insufi ciente. Ţinând cont de volumul limitat al resurse publi-ce disponibile pentru subvenţionarea agriculturii, experţii au discutat în cadrul mesei rotunde cât de bine sunt fundamentate direcţiile și măsurile de subvenţionare, precum și dacă resurse-le sunt alocate într-un mod ce refl ectă exact necesităţile sectorului agricol și al dezvoltării rurale.

Subvenţionarea agriculturii este un subiect care tradiţional trezește multe discuţii contradictorii. Este cunoscut faptul că subvenţiile intervin în jocul pieţei și, în consecinţă, diminuează efi -cienţa utilizării resurselor economice. Pe de altă parte, subvenţiile sunt factori importanţi care determină evoluţia sectorului agricol. Din momentul în care și-a declarat vectorul de integrare europeană, Republica Moldova trebuie, în limitele posibilităţilor și contextului naţional, să ţină cont de politicile de

subvenţionare existente în Uniunea Europeană. Însă abordările și politicile de subvenţionare la noi în ţară diferă considerabil de cele din UE, consideră autorii studiului: Dumitru Budianschi, Valeriu Prohniţchi și Tatiana Savva.

Măsurile de subvenţionare nu au fost nici stabile, nici previzibile, nici argumentateÎn opinia experţilor, măsurile de

subvenţionare aplicate în perioada analizată nu au avut un caracter stabil și previzibil, nu au avut argumentări elocvente privind introducerea, mo-difi carea sau excluderea acestora și nu refl ectă o politică explicită privind piaţa agricolă. Pentru majoritatea măsurilor, obiectivele de subvenţionare nu au fost sufi cient de clar defi nite, monitorizate, și nu a fost efectuată ulterior evaluarea impactului implementării acestora. De asemenea, o problemă este și lipsa abordării distincte a măsurilor ce ţin de plăţile pentru recuperarea cheltuielilor curente și a celor investiţionale, care ne-cesită o diferenţiere clară a acestora în ce privește fundamentarea, formularea și modul de atribuire.

Referindu-se la măsurile de subven-ţionare a agriculturii în anii 2006-2011, autorii studiului au concluzionat că acestea nu au avut un caracter stabil, iar fundamentarea lor nu a fost sufi cient argumentată. Totodată, obiectivele stabilite au fost prea generale, fără indicatori prin care să se poată urmări în ce măsură acestea vor fi atinse prin acţiunile date. În aceste condiţii, a existat riscul ca o parte dintre măsuri să nu răspundă celor mai stringente necesităţi, iar deciziile să fi e infl uenţate de anumite interese de grup sau de interese înguste de partid.

Măsurile de subvenţionare aplicate în perioada 2006-2011 sunt văzute mai curând ca instrumente de dezvoltare a agriculturii și nu au o conexiune clară cu obiectivele de dezvoltare a spaţiului rural. Problemele legate de ocuparea populaţiei, menţinerea veniturilor fermelor de subzistenţă cu scopul de a controla fenomenele migraţiei, de

asemenea, nu au o refl ectare clară în măsurile de subvenţionare.

Experţii sunt de părerea că măsurile de subvenţionare nu refl ectă o poli-tică explicită privind piaţa sectorului agricol. Din acest punct de vedere, ceea ce s-a întreprins în ultimii ani nu a avut în atenţie aplicarea măsurilor de subvenţionare pentru implementarea anumitor politici privind stabilitatea pieţei agricole. În mare parte, aceas-ta s-a întâmplat și din cauza opiniei predominante că Republica Moldova nu are capacitatea de a infl uenţa prin subvenţii nivelul preţului pentru pro-dusele agricole și, prin urmare, nu are rost o astfel de implicare.

Sume mari pentru benefi ciari puţiniAnaliza sumelor alocate pe benefi ci-

ari și în profi l teritorial a scos la iveală două tendinţe majore. Prima constă în concentrarea sumelor alocate la un nu-măr relativ mic de benefi ciari. În cazul unor anumite măsuri de subvenţionare,

acest fenomen a căpătat o amploare îngrijorătoare, peste 80 la sută din resursele financiare fiind alocate la mai puţin de 10 la sută din benefi ciari. A doua rezidă în repartiţia teritorială neuniformă. Raportul dintre volumul subvenţiilor calculate pe cap de locui-tor și hectar, distribuite primelor cinci raioane, faţă de volumul ultimelor cinci, este mai mare de 5 ori.

Problemele legate de alocarea resur-selor, în mare parte, sunt cauzate de lip-sa unei corelări clare între metodele de alocare/autorizare a plăţilor cu esenţa măsurilor care, deseori, sunt formulate nereușit. Măsurile de subvenţionare sunt foarte diverse și complexe, motiv din care criteriile de eligibilitate uti-lizate sunt insufi cient de exacte și de obiective, iar în unele cazuri incoerente și abuzive.

Problemele cele mai mari ce ţin de accesul la subvenţii sunt aferente măsurilor cu caracter investiţional. Concursurile prin care se alocă subven-ţiile (granturile) se desfășoară fără un nivel satisfăcător de control, în condiţii de transparenţă redusă, cu criterii de eligibilitate insuficient de exacte și coerente, iar condiţiile de eligibilitate și criteriile de evaluare nu sunt aduse la cunoștinţa potenţialilor benefi ciari cu sufi cient timp înainte de depunerea dosarului. De asemenea, fragmentarea procesului de concurs pentru fi ecare lună în parte nu poate fi acceptat. Prin urmare, procesul de selectare are multe defi cienţe care fac posibilă selectarea neobiectivă sau arbitrară a benefi cia-rilor subvenţiilor.

Modul de alocare a subvenţiilor creează premise pentru inechitate socială şi condiţii pentru corupţieÎn studiul lansat de Expert-Grup se

mai menţionează că măsurile de sub-

venţionare aplicate nu sunt sufi cient de concrete și nu au o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (și care ar trebui să fi e acordate în bază de concurs a proiectelor) și cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi și inter-venţii. Această stare de lucruri creează premise considerabile pentru alocări inefi ciente, cu riscuri privind echitatea socială, precum și condiţii propice pentru corupţie.

Repartiţia teritorială a subvenţiilor arată că discrepanţa între volumele de subvenţii primite pe raioane este foarte mare. Acest lucru nu ar fi o problemă, în condiţiile în care ar fi fost defi nite zonele defavorizate, iar resursele alo-cate erau direcţionate către aceste zone. Analiza arată însă că situaţia pe alocuri se prezintă chiar invers. Pentru a asigura o dezvoltate uniformă a spa-ţiului rural, precum și pentru a asigura o echitate în acest sens, Guvernul trebuie să elaboreze politici speciale de dez-voltate a zonelor rurale defavorizate, recomandă experţii.

Cea mai importantă condiţie pentru sporirea competitivităţii sectorului agricol este asigurarea unui mediu competiţional onest, stabil și echitabil, consideră experţii. O bună parte din mă-surile de subvenţionare aplicate până în prezent nu au ţinut cont de acest aspect, cauzând prejudicii însemnate mediului competiţional. Potrivit Ex-pert-Grup, pentru diminuarea acestor efecte, ar trebui completată strategia de dezvoltare a sectorului agroalimen-tar în vigoare cu un document succint de politici privind asigurarea unui mediu competiţional efectiv. În același document ar putea fi prezentată o legă-tură mai coerentă între obiectivele de dezvoltare a sectorului agroindustrial, dezvoltării rurale și creării unui mediu concurenţial potrivit. Acest document, alături de alte acte în vigoare, ar putea sta la baza elaborării unui program de lungă durată a intervenţiilor și plăţilor în agricultură.

Sursa: expert-grup.org

Potrivit statisticii, două persoane neocupate sunt

dependente economic de una ocupată

În anul 2011, populaţia economic activă, în categoria de vârstă de 15 ani și peste, a fost de aproximativ 1 milion 258 de mii de per-soane. Din numărul total, circa 1 milion 174 de mii l-a constituit populaţia ocupată, iar 84 de mii – șomerii. Populaţia inactivă a con-stituit 1 milion 718 mii de persoane, ceea ce reprezintă 57,7 la sută din totalul populaţiei de aceeași categorie de vârstă. Raportul de dependenţă economică, potrivit Biroului Na-ţional de Statistică, este de peste două mii de persoane neocupate (inactive sau în șomaj) la o mie de persoane ocupate.Statistica arată că numărul populaţiei ocupate a crescut, în

2011, cu 2,6% faţă de anul 2010. În aceeași perioadă, numărul șomerilor s-a redus cu 8 mii de persoane.

În distribuţia după activităţi economice s-a constatat că 27,5% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol. Dintre acestea, 56,1% au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii. Ponderea persoanelor angajate în industrie a constituit în totalul de ocupare 13,1%, iar în construcţii – 5,7%.

Conform repartizării după forme de proprietate, 66,4% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată și 27,6% - în unităţi cu forma de proprietate publică. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,1%), în construc-ţii (96,6%), în comerţ (94,1%), în activitatea hotelieră (79,9%).

Analiza pe grupe de ocupaţii relevă că muncitorii necalifi caţi continuă să predomine (28,6%), fi ind urmaţi de lucrătorii în ser-vicii, comerţ și asimilaţi (14,8%). Ponderea lucrătorilor califi caţi din agricultură, silvicultură și pescuit a fost de circa 5,8%.

Un sfert din totalul persoanelor ocupate nu sunt mulţumite de situaţia actuală la locul de muncă și își doresc o schimbare în acest sens, din cauza nivelului nesatisfăcător al remunerării. Pentru 18,3% din totalul persoanelor ocupate, activitatea actuală este inferioară domeniului lor de pregătire.

Printre șomeri, ponderea bărbaţilor a fost de 59 la sută, iar a persoanele din mediul urban au constituit 59,5%. Aproximativ 69 la sută dintre șomeri au fost persoane cu experienţă în muncă.

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul po-pulaţiei inactive se disting două categorii importante: persoane descurajate în a mai căuta un loc de muncă și persoane decla-rate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Numărul acestora din urmă a fost de circa 316,9 mii de persoane, ceea ce constituie 18,4% din populaţia inactivă. Peste 70 la sută au constituit persoanele plecate din localităţile rurale.

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă are un caracter sezonier pronunţat, explicat în cea mai mare parte de ciclul de producţie agricol. Rata de ocupare înregistrează cele mai mari valori (între 40 și 45 la sută) în perioada aprilie-septembrie, când se desfășoară cea mai mare parte a lucrărilor agricole. Cele mai mici valori se observă iarna, în special în lunile decembrie-ianuarie, când rata scade sub 35 la sută.

FLUX

Moldova importă legume şi fructe

interzise în EuropaConsumăm fructe și legume interzise în Europa. Asta pentru că laboratoarele fi tosanitare din ţară sunt prost echipate și nu dispun de reactivii nece-sari pentru a depista concentraţiile de nitraţi.

“Principalele produse importate din categoria legumelor sunt

tomatele, castraveţii și altele. Ţinând cont de faptul că producţia

acestora în Republica Moldova este sezonieră, suntem nevoiţi să

importăm. Ţările de unde importăm sunt, desigur, Turcia, Polo-

nia”, a declarat șeful Direcţiei Marketing și Relaţii Internaţionale

a Ministerului Agriculturii, Tudor Robu.

“Atunci când verifi căm produsele importate, deseori nu cu-

noaștem cu ce fel de pesticide au fost tratate acestea. Acolo pot

fi substanţe care la noi nu se utilizează și, pur și simplu, nu le

cunoaștem”, a declarat șeful de laborator INSM, Galina Cecico.

O parte dintre moldoveni evită să cumpere legume și fructe

importate, preferându-le pe cele produse în Republica Moldo-

va.

Potrivit datelor ofi ciale, aproape 60 la sută din legumele și 30

la sută din fructele importate în Moldova provin din Turcia.

Sursa: Publika TV

Adresare către preşedintele Nicolae Timofti Adresare către preşedintele Nicolae Timofti în legătură cu legea antidiscriminareîn legătură cu legea antidiscriminare

Dacă Dacă nu promulgi legea nu promulgi legea

antidiscriminare, am să te scap antidiscriminare, am să te scap din braţe și ai să cazi rău.din braţe și ai să cazi rău.

Ba, Ba, promulg, promulg, promulg, promulg,

tătaie! tătaie!

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

Lipsă de efi cienţă şi transparenţă în utilizarea fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli

6 APRILIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Nu este în puterea unui stăpânitor să-şi creeze oameni după nevoile

obşteşti, dar depinde de el să-i întrebuinţeze aşa

după cum sunt, aşezând pe fi ecare după meritul lui”.

Marc Aureliu

G`ndul s=pt=m`nii

PAVEL PROCA ŞI PLĂCERILE LUI VINOVATEPAVEL PROCA ŞI PLĂCERILE LUI VINOVATECALEIDOSCOP

6 aprilie EvenimenteEvenimente

402: Are loc bătălia de la Pollentia, dintre romani și Vizigoți. Romanii, conduși de generalul Stilicon, îi determină pe adver-sari să se retragă și capturează familia liderului vizigot, Alaric

1327: Poetul italian Petrarca a văzut-o pentru prima dată pe Laura - iubirea sa ideali-zată - în biserica Sf. Clara din Avignon

1749: Constantin Mavrocordat abolește șerbia în Moldova, prin redefi nirea statutului vecinilor, care nu mai sunt considerați robi, ci țărani fără pământ. Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeași reformă în Muntenia, desfi ințând Rumânia

1795: Apare prima carte românească de mate-matică, Aritmetica, tipărită în Moldova și datorată episcopului de Hotin, Amfi lohie Hotiniul

1814: Abdicarea fără condiții a lui Napoleon1896: La Atena, se deschid primele Jocuri

Olimpice Moderne, la 1.500 de ani după ce ele au fost interzise de împăratul Teodosiu I

1903: Apare în „Sămănătorul” poezia „În Luxemburg”, semnată Dimitrie Anghel

1909: Exploratorul american Robert Peary, asistentul Matthew Henson și patru eschimoși ajung la ceea ce au stabilit că este Polul Nord

1913: S-a înfi ințat, la București, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (Academia de Studii Economice), prima instituție de învățământ superior econo-mic din România

1917: Primul Război Mondial: Statele Unite declară război Germaniei

1941: Al Doilea Război Mondial: Germania invadează Iugoslavia

1974: La Brighton, Marea Britanie, formația ABBA câștigă cea de-a 19-a ediție a Eurovisionului pentru Suedia cu piesa Waterloo!

1992: A început asediul orașului Sarajevo de către armata sârbă condusă de Slobodan Miloșevici. În aceeași zi, Comunitatea europeană recunoștea independența Bosniei–Herțegovina

1994: Președinții din Rwanda și Burundi și-au pierdut viața într-un accident aviatic

2009: A avut loc un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, în special orașul L’Aquila.

NașteriNașteri

1483: Rafael, pictor italian (d. 1520)1660: Johann Kuhnau, compozitor și organist

german (d. 1722)1765: Carol Felix, rege al Sardiniei (d. 1831)1826: Gustave Moreau, pictor simbolist francez

(d. 1898)1883: Charlie Roberts, fotbalist englez (d.

1939)1888: Hans Richter (artist), avangardist german

(d. 1976)1898: Jeanne Hébuterne, pictor francez, soția

lui Amedeo Modigliani (d. 1920)1920: Alexandra Caradja, cunoscută ca

prințesa Caragea (d. 1997)1941: Gheorghe Zamfi r, naist român, membru

al Societății Compozitorilor din Franța din anul 1972

1949: Horst Störmer, fi zician american, laureat al Premiului Nobel

1979: Ombladon, cântăreț român de hip-hopDeceseDecese

885: Metodiu, cărturar slav (n. 820)1199: Richard I al Angliei (n. 11571490: Matei Corvin, rege al Ungariei, fi ul lui

Iancu de Hunedoara (n. 1443)1520: Rafael (Raff aello Sanzio), pictor italian

(n. 1483)1528: Albrecht Dürer, gravor și pictor renas-

centist german (n. 1471)1829: Niels Henrik Abel, matematician norve-

gian (n. 1802)1971: Igor Fiodorovici Stravinski, compozitor,

pianist și dirijor rus (n. 1882)1984: Virgil Carianopol, poet român (n. 1908)1992: Isaac Asimov, autor de origine rusă (n.

1920)2000: Sorin Moisescu, președintele Curții

Supreme de Justiție și fost procuror general al României

2002: Petru Dumitriu, prozator român (n. 1924)2005: Rainier al III-lea de Monaco (n. 1923).

Pavel Proca, cunoscutul critic de teatru de la Bălţi, și-a săr-bătorit cea de-a 65 aniversare prin lansarea volumului „Și noi eram o ceată tristă...”, al 11-lea din palmaresul auto-rului.Cronicarul din capitala de nord a Re-

publicii Moldova s-a născut pe 1 aprilie 1947, în satul Ghiliceni, raionul Telenești. A absolvit Facultatea de Filologie a USM. Din 1972 este angajat la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, unde a fost șeful trupei, secretar literar, director, director artistic și în prezent - secretar literar. A făcut stagii de critică teatrală la Moscova în perioadele 1981-1984, 1986-1989.

Cel care afi rmă că fi ind angajat de 40 de ani în teatru are privilegiul de a scrie doar despre ce sau cine îi place, a fost „pișcat” de multe ori că în portretele și cronicele sale elogiază mai mult decât ar fi cazul. Ca un răspuns la aceste „îngrijorări” ale unor colegi de-ai săi de breaslă, Pavel Proca le-a dat explicaţia într-un interviu: „Mai bine să greșesc elogiind”.

Prezent la lansarea volumului „Și noi eram o ceată tristă...”, regizorul Ion Ungurea-nu avea să remarce: „Eu cred că Pavel Proca scrie despre un teatru inexistent. Dar ce înseamnă în acest context un teatru inexis-tent? Este o invitaţie generoasă, o încredere că un astfel de teatru poate fi creat”.

Despre impactul pe care îl au portretele sale la cititor sau despre felul cum reacţio-nează și unii eroi ai textelor sale, Pavel Proca a vorbit povestind o discuţie a sa cu unul dintre „împricinaţi”: „M-a tipărit pe umăr și mi-a zis: „Frumos titlu ai găsit – „Portrete cu jobenu’n jos”, adică jos pălăria în faţa celor despre care ai scris. Îi explic că portretele nu sunt cu jobenul în jos. „Ei, tot un drac!” Ba nu-i tot una. Cu jobenul în jos înseamnă cu capul în jos sau cu fundul în sus. „Ei și asta ce mai înseamnă”? Asta înseamnă că am încercat să scriu de bine despre toţi, ceea ce nu se prea obișnuiește în lumea noastră, de aceea-s niște portrete inversate. „Ei, uite, la asta am vrut să ajung. Tu nu știi ce canalii îs ăștia”? Și începe să mi-i numere pe degete. „Dar tu i-ai făcut pe toţi geniali. Proca, ade-vărul este dureros, dar e absolut necesar”. Despre portretul său nu a spus un cuvânt, lui i-a priit binele. Ba nu, a spus: „Portretul meu, pe deasupra, e mai mic decât al lor”. Iar îi lămuresc că toate portretele-s otova –

o pagină dactilografi ată. „Ba al meu e mai mic cu trei rânduri”. Iar încep să-i lămuresc. „Poate ai dreptate”. Iar în privinţa adevă-rului absolut, uite acum voi scrie volumul doi – „Portrete cu jobenu’ la locul lui”. „Da asta cum vine?” Da asta vine că voi scrie tot despre aceiași oameni de teatru, dar oleacă mai altfel: tot ce am văzut, ce am auzit pe parcursul anilor în cabinete, la banchete, prin bufete, toalete și clozete. „Ei, uite așa mai vii de acasă!” Face o pauză, cam cât i-ar trebui să conștientizeze la ce poate aduce această reformatare a adevărului absolut și cât pe ce să se înece cu chiștocul: „Proca, nu fi porc. Nu-i destul că noi ne bârfi m înde noi oral la fi ecare colţ de stradă, mai vino și tu acum cu porcăriile tale tipărite”. Rezon, monșher, ce-i scris cu peniţa nu tai cu bărdi-ţa. Au mai păţit-o și alţii în trecutul nu chiar atât de îndepărtat”.

De-a lungul timpului, cititorii ziarului FLUX au avut posibilitatea să citească în paginile de Cultură cronici de teatru, eseuri, pamfl ete, portrete realizate de Pavel Proca, deci, stilul cronicarului nu vă este străin.

Din relatările sale se desprinde nu doar respect, dragoste și înţelegere pentru munca actorului în scenă și pentru întregul tablou teatral, ci s-ar părea că autorul creea-ză propriul spectacol cu interlocutorul său. „Un cronicar nu poate fi conceput în afara unei îndelungate experienţe de spectator fi del în toate dimensiunile lui. (...) Cred în teatru. Sunt un soi de credincios practicat în felul meu. Teatrul mă incită să scriu despre

el. Și nimic mai mult”, mărturisește Pavel Proca în unul din interviurile publicate în volumul de faţă. De astfel, în acest al 11-lea volum, autorul apare și într-o ipostază de om despre care se scrie, după ce, pe parcursul câtorva decenii, a preferat să se afl e în postura de pictor și nu de muză, dacă ar fi să privim procesul prin prisma unui tablou.

Pavel Proca, pe lângă dragostea pentru teatru, are un deosebit har al scrisului, al înșiruirii și însoţirii de cuvinte, metafore și fraze, o dragoste molipsitoare pentru felul în care cele ce vrea să spună sunt „împachetate” pentru a fi expediate spre destinaţia fi nală.

Volumul „Și noi eram o ceată tristă...” este structurat în patru capitole, primul – por-trete decolorate, doi – meditaţii demodate, trei – dialoguri virtuale și patru – pamfl ete somnambule.

Cartea este, așa cum recunoaște și autorul: „un jurnal travestit. Jurnalul unor existenţe. Mai degrabă un jurnal stufos, o chisăliţă de cuvinte, de idei răznite decât un mozaic de refl ecţii academice. Jurnal scris din stimă pentru alţii și nu din megaloma-nia respectului de mine. Sublimul meu sus-pin îi interesează pe foarte puţini. De fapt, nici nu prea știu ce am vrut să tacririsesc în acest op. Știu doar atât, că nu am vrut să fac ordine în craterul unui vulcan. Vulcanul nu este un monopol. Am scris, mai întâi de toate, pentru mine și pentru cei despre care am scris. Am încercat să privesc lumea în

ochi, chiar dacă cineva din lumea asta nu are ochi să mă vadă.

Tot ce-i posibil să fi u ridicol. Dar nu din vina lui Caragiale. Sau, poate, da? Pentru a scăpa de primejdia savantlâcăriei am evitat cu prudenţă „tonul critic aspru de doct” în materie de teatru. Fiind întruna negativist, mofturos, invidios și distrugător, ajungi, până la urmă, să te înrăiești pe tine însuţi.

Otrava este otravă, iar teatrul în viaţă este stupid, fals și dăunător. A căuta în-seamnă a merge înainte. Și eu am tot mers înainte și tot înainte până am ajuns tot înapoi. La „Seara tristă” a lui George Baco-via. La „fumul de ţigară, ca-n nouri”, la „lumi ce nu există”, „la lungi, satanice ecouri”, la „barbar, cânta femeia -aeea”, la „noi eram o ceată tristă...” Acest „înapoi” mi-a plăcut și m-am oprit”.

Volumul „Și noi eram o ceată tristă...” a fost scris în perioada 2007-2011. Lansarea volumului a avut loc luni, 2 aprilie, la Casa Actorului de la UNITEM. Au venit să-i fi e alături prieteni, colegi de breaslă, eroi ai cărţilor sale. În încheiere, Pavel Proca le-a mulţumit: „Adâncă plecăciune în faţa ce-lor despre care am scris, că de nu erau ei, nu eraţi voi, nu erau nici cărţile mele”, și încercând să dea o notă realităţii noastre teatrale și teatralizate, Pavel Proca a făcut o paralelă cu o nuvelă care l-a impresionat: „La sfârșitul anilor ’80, când au început să apară operele scriitorilor disidenţi, chiar și a emigranţilor, în revista „Novâi mir” a fost publicată o zguduitoare nuvelă a lui

Gheorghe Vladimov „Vernâi Ruslan”. Citind și recitind de fi ecare dată, mi se oprea un nod în gât de jalea acelui câine-lup, care o viaţă întreagă a păzit un lagăr de concen-trare și exterminare. Și uite că într-o bună zi, lagărul a fost lichidat și el a rămas de izbeliște, fără slujbă. Apropo, GULAG are numai forma singulară, fi indcă nu înseamnă nici pușcării, nici închisori, nici lagăre, iar abreviatura glavnoe upravlenie lagherei, adică vârful conducerii acestor mori de mă-cinat oameni, se afl a sub stăpânirea directă a primului secretar. Bine, Ruslan, după ce a fost lichidat GULAG-ul, s-a oploșit într-o localitate din apropiere. Cei care chefuiau prin bufete și ceainării, îl hrăneau, dar el avea o tângă groaznică, linchea ce linchea și o lua la fugă spre postul lui vechi de pază și acolo urla la lună: unde-s gardurile, unde-i sârma, unde-s turnurile, unde-s mitralierele, unde-s deportaţii? Același lucru se întâmplă cu oamenii noștri. Trăind o viaţă în mizerie și sărăcie, ajung derutaţi ca și Ruslan, se adună, umblă și se întreabă: unde-i teatrul, unde-i scena, unde-s culisele, unde-i sănă-tatea, unde-i viaţa noastră?”

Pavel Proca este la momentul actual o fi gură emblematică pentru critica de teatru din Basarabia. Meritul lui constă nu doar în redarea iscusită a actului teatral, el imor-talizează oameni și secvenţe teatrale, care fără pana iscusită a unui cronicar talentat și onest, ar fi dispărut odată cu consuma-rea spectacolului în sine. Pentru că emoţia creată de jocul unui actor, de un spectacol, este efemeră, ea dispare odată cu căderea cortinei. Valoarea portretelor create de Pa-vel Proca nu este doar una documentară, ci are și o importanţă literară, iar să lecturezi portretele cronicarului de la Bălţi este o adevărată delectare, te îndrăgostește de teatru fără să fi avut înainte o predilecţie pentru acest domeniu al artei.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Oameni de teatru care au fost şi care mai sunt Oameni de teatru care au fost şi care mai sunt au încăput într-un „jurnal travestit”au încăput într-un „jurnal travestit”

În perioada 2-7 aprilie, la Chișinău se desfășoa-ră a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Școlilor de Teatru și Film ClassFest. Inovaţia din acest an este, precum aţi observat, probabil, și din denumire, includerea școlilor de fi lm în cadrul acestui festival.Evenimentul vizează, în special, tinerii actori, regizori, scenografi ,

coregrafi , teatrologi, dar și pe cei interesaţi de aceste domenii și felul în care ele evoluează, deoarece reuniunea unor școli de teatru și fi lm din diferite ţări este o ocazie minunată să se realizeze un schimb de experienţă, să se stabilească noi punţi de colaborare, dar și să se facă și o analiză comparativă între nivelul de pregătire al studenţilor noștri în comparaţie cu semenii lor de peste hotare.

Ediţia din acest an a festivalului este una oarecum... accidentală, după cum a recunoscut și Svetlana Târţău, directorul festivalului ClassFest, decanul Facultăţii Arte Dramatice și Management Ar-tistic, care a menţionat în cadrul conferinţei de presă care anunţa evenimentul că iniţial, organizatorii se gândeau să ia o pauză, să nu desfășoare evenimentul în fi ecare an, ci măcar o dată la doi ani, dar graţie ecourilor și propunerilor de participare care au venit din partea invitaţilor la prima ediţie chiar la câteva săptămâni după închiderea acesteia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) a decis să facă un efort considerabil și să reunească și în acest an școlile de teatru.

La cea de a doua ediţie, festivalul întrunește mai mulţi partici-panţi din diverse state din Europa de Vest și Est. Dacă la lansare, în 2009, la ClassFest au participat 90 de studenţi și profesori, la cea din anul curent au fost invitaţi 140 de studenţi și profesori din nouă ţări: România, Germania, Ucraina, Slovacia, Rusia, Belarus, Georgia, Polonia, Republica Cehă și Republica Moldova.

Obiectivele festivalului sunt promovarea tinerelor talente și un dialog intercultural cât mai dinamic. În cele cinci zile ale festivalului se joacă spectacole studenţești, dar publicul a avut ocazia să vadă și fi lme ale tinerilor creatori și au participat la ateliere de creaţie. Unul dintre acestea (actorie) este susţinut de cunoscutul actor și regizor român David Esrig, rector al Școlii de Teatru și Film „Athanor” din Munchen, Germania. Cel de-al doilea atelier, intitulat „În căutarea creativităţii actorului”, a fost prezentat de Janusz Stolarski, profesor al Școlii de Teatru, Film și TV din Varșovia, Polonia.

Un eveniment important în cadrul celei de-a doua ediţii a ClassFest-ului este înmânarea titlului Doctor Honoris Causa ac-torului și regizorului de teatru, profesor onorifi c al Universităţii Naţionale de Film și Teatru din București, David Esrig.

„Festivalul are un program foarte bine pus la punct, felicitări pentru organizatori, pentru că au avut curajul să pornească într-o astfel de aventură artistică. Din păcate, avem în republică prea puţine festivaluri de artă, de aceea salutăm ClassFest”, a declarat

la conferinţă Dina Ghimpu, director al Direcţiei generale strategii și politici culturale a Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău se afl ă printre susţinătorii evenimentului, chiar de la prima ediţie, iar la ediţia din 2012 contribuţia ICR-ului este și mai însemnată, acesta acoperind cheltuielile pentru 50 de invitaţi din România. „Susţinem prezenţa a patru școli de teatru – din București, Cluj, Târgu-Mureș și Iași. Studenţii și profesorii vor avea un schimb de experienţă in-tens la Chișinău”, a menţionat Ecaterina Dimancea-Dumbrăveanu, coordonator programe ICR „Mihai Eminescu”.

Participarea școlilor de Teatru și Film din Rusia a fost facilitată de Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova.

De asemenea, printre coorganizatori se mai numără Institutul Polonez din București și Institutul Cultural German „Goethe”.

Prorectorul AMTAP, Vladimir Axionov, a relevat că festivalul asigură accesul la informaţie și lărgirea ariei de contacte, astfel încât „nu ne mai simţim o insulă culturală și putem depăși izola-rea”. Președintele Uniunii Cineaștilor, Eugen Sobor, și-a exprimat speranţa că în seara de încheiere a festivalului, pe 7 aprilie, vor fi anunţate numele unor noi artiști, reprezentativi pentru arta teatrală și cinematografi că tânără din acest colţ al Europei.

Cea de-a doua ediţie a festivalului ClassFest a debutat luni, 2 aprilie, pe scena Teatului Rus „A. Cehov”, unde s-a jucat primul spectacol din festival, „Comedia unui om bogat și Lazarus” de Pavel Kyrmezer, producţie a Academiei de Arte Dramatice din Bratislava, Slovacia.

Ulterior, în continuarea festivalului, publicul a putut urmări spectacolele „Shakespeare INSANE” de W. Shakespeare, Universi-tatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România (ora 15.30), și „Lecţia” de Eugene Ionesco, AMTAP, Republica Moldova; „Sașka” de Veceaslav Kondratiev, Institutul Teatral „B. Șciukin”, Rusia; „Despre sexul femeii pe câmpul de luptă din Bosnia” de Matei Vișniec, AMTAP, Republica Moldova; „Sex” de Justine del Corte, Universitatea de Arte din Târ-gu-Mureș, România; „Al III-lea război mondial” de Alfonso Sastre, Universitatea de Arte „George Enescu”, Iași, România; „Arika do Varika”, Universitatea de Stat „Ilia”, Georgia; „Unde-i aţa mai subţire, acolo se rupe” de Turghenev, Universitatea de Stat de Teatru, Film și TV Karpenko-Karâi, Kiev, Ucraina; „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, Producţie UNATC, preluată de Teatrul Act, București, România; „Dovada contrariului” de Olivier Chiacchiare, Academia de Teatru și Film „Athanor” din Burghausen, Germania; „Nu striga la mine!” în regia lui Ianoș Patrașcu, AMTAP, Chișinău, Republica Moldova.

Secţiunea Film cuprinde fi lme de acţiune, documentare, fi lme de aventură, fi lme jurnal, realizate de către studenţi din Republica Moldova, România, Slovacia, Georgia, Polonia, Republica Cehă, Belarus, Ucraina, Germania. Directorul acestei secţiuni este cine-astul Vlad Druc.

L. P., FLUX

„Dincolo de Dunăre, în imediata vecinătate, găsim o lume românească în grai, obiceiuri și credinţe. Indiferent dacă sunt urmași ai ţărani-lor fugiţi de pe moșiile boierilor, cum este cazul ţărenilor din satele din Valea Dunării, sau ai ce-lor fi xaţi „de când lumea” acolo, cum este cazul românilor timoceni, li s-a refuzat identitatea în ultimii 100 de ani. N-au avut școli, n-au avut biserici, dar bătrânii și-au păstrat limba în care s-au pomenit. Sunt atât de aproape, dar totuși foarte departe. Lipsiţi de orice sprijin, ei încă mai speră în ajutorul României, și se bucură dacă românii din ţară mai trec și pe la ei” – iată o afi rmaţie pe care o puteţi verifi ca acceptând o invitaţie la muzeu.

Astăzi, la Chișinău este vernisată o expoziţie inedită, cu genericul „Spaţiul cultural și etnic românesc: Valea Dunării și Timoc – Bulgaria”. Evenimentul are loc în incinta Muzeului Naţio-nal de Etnografi e și Istorie Naturală de pe strada Mihail Kogălniceanu, 82.

Fotografi ile pe care veţi avea ocazia să le admiraţi în cadrul acestei expoziţii organizate de Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Na-turală din Moldova și Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţiile cu Românii de pretutindeni, sunt realizate de Dorin Lozovanu, etnolog și geograf, reprezentantul muzeului din Chiși-nău, și Emil Ţârcomnicu, etnolog, cercetător principal la Institutul de Etnografi e și Folclor „C. Brăiloiu”, București.

În cadrul evenimentului va fi prezentat Atla-sul Etnografi c Român: Sărbători și obiceiuri – Românii din Bulgaria, volumul 1 Timoc, volumul 2 Valea Dunării, coordonator Emil Ţârcomnicu, și va fi proiectat fi lmul „Albotina – centru spiri-tual al românilor dintre Vidin și Timoc”.

În nordul Bulgariei există două comunităţi românești care se diferenţiază etnografi c. În regiunea dintre Vidin și Timoc, pe teritoriul Bulgariei, localizaţi compact în 31 de sate și un oraș, Bregova, punctul de graniţă cu Serbia, inclusiv în orașul Vidin (numit de români Dii) trăiesc românii timoceni. Din estimările aso-ciaţiilor românești, numărul acestora ar fi fost

de 125.000-130.000, iar în întreaga Bulgarie – 300.000. Cifrele nu mai sunt actuale întrucât peste 40% din populaţia rurală din regiunea nordică a Bulgariei a emigrat în străinătate sau a plecat către marile orașe din Bulgaria. De la Lom către Silistra, în regiunile Montana, Vraţa, Pleven, Loveci, Veliko Târnovo, Ruse și Silistra, cu preponderenţă în Vraţa, Plevna și Veliko Târnovo, se afl ă aproape 50 de sate lo-cuite, în proporţii diferite, de la 10 % la 80 %, de populaţie având origine etnică română. La recensământul din anul 1905 au fost recenzaţi 89847 de români, iar în anul 1910 – 96502. Conform recensământului din anul 1920 exis-tau 75065 de români, iar în anul 1926 – 83746. În recensămintele ofi ciale actuale din Bulgaria, populaţia românească apare divizată în două categorii distincte – vlahi și români, numărul acestora, în 2001, era consemnat la 10566 de „vlasi” și 1088 de români. Ultimul recensământ, din 2011, înregistrează doar 3598 de vlahi și 866 de români, iar ca limbi materne română și vlahă au un număr total de 7269 de persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ zece ori faţă de numărul real.

În spaţiul timocean există, din punct de vedere etnografi c, trei comunităţi, la nivelul cărora se semnalează mici diferenţieri etnoling-vistice: câmpeni, văleni și pădureni. Populaţia românească este autohtonă în acest spaţiu, micile deosebiri constând în infl uenţe diferite în funcţie de ariile de contact sau datorită unor valuri de populaţie românească suprapuse stra-tului autohton. Astfel, pădurenii se aseamănă cu populaţia românească de dincolo de Timoc, din Serbia, câmpenii cu oltenii din zona Mehedinţi, iar vălenii cu oltenii din judeţul Dolj. Referitor la populaţia românească din Valea Dunării, și aici există mai multe straturi: populaţia mai veche, stabilită în stânga Dunării, nu se știe de câtă vreme, dar și ţărani fugiţi în urma aplicării Re-gulamentului organic, a asupririi boierilor, sau din alte cauze. Cei din urmă sunt cunoscuţi sub numele de ţăreni, adică ţărani veniţi din Ţară.

Vernisarea expoziţiei are loc la ora 14.00.

FESTIVAL

ClassFest – o şcoală a dialogului intercultural dincolo de graniţe şi vize

EXPOZIŢIE

„Spaţiul cultural şi etnic românesc: Valea Dunării şi Timoc – Bulgaria”

6 APRILIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Betleemul (Beit Lehem = Casa Pâinii) este situat la 8 km de Ie-rusalim și se afl ă sub autoritatea palestiniană din anul 1995. La in-trarea în oraș se afl ă un post de control, iar un zid înalt închide vizibilitatea, transformând Betlee-mul parcă într-o imensă închisoa-re. După spusele ghidului nostru Eliav, acest zid a fost construit de evrei pentru a opri tragerea de fo-curi spre Ierusalim de pe clădirile Betleemului, oraș cu o populaţie majoritar-arabă: o parte – musul-mană și alta – creștină.

La Betleem trebuia să mergem, în primul rând, la Biserica Nașterii Domnului, care este unul dintre cele mai importante locuri de în-chinare. Aceasta a fost ridicată pe locul peșterii în care S-a născut Ii-sus și se numără printre cele mai vechi biserici creștine din lume, fi -ind construită în anul 530 de către împăratul Iustinian pe locul unui alt sfânt lăcaș mai vechi, înălţat de Sfântul Constantin cel Mare.

În biserică se afl ă trei altare: unul central și două mai mici afl ate în ab-sidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peștera Nașterii Domnu-lui – o mică grotă naturală, situată chiar sub altarul central. Aici ne-am închinat cu evlavie la steaua de ar-gint care marchează locul în care a fost pus Pruncul Hristos, am rostit fi -ecare câte o rugăciune tainică după puterea inimii noastre… Steaua de argint este străjuită de cincisprezece candele care ard în permanenţă.

Ieșind din Peșteră, am primit bi-

necuvântare de la un preot grec care cunoștea rusa. De altfel, ne-am dat seama că în Israel te descurci foarte bine dacă știi rusa, chiar și cu româ-na, pentru că în mănăstiri sunt mulţi călugări veniţi din ţările ortodoxe din Europa de Est.

În a doua zi de pelerinaj am mers din nou la Ierusalim, aici aveam să parcurgem un drum special, un drum pe care cândva Mântuitorul a purtat Crucea Mântuirii neamului omenesc – „Via Dolores” sau „Dru-mul Crucii”.

Înainte de a păși pe Drumul Crucii am trecut prin Poarta Oilor, numită și Poarta Sfântului Ștefan, căci, după cum ne-a spus Eliav, anume aici Sfântul Ștefan, primul martir creștin, a fost omorât cu pietre de către evrei. Cele 14 po-pasuri ce despart urcușul nostru spre Golgota se ascund pe mai multe străduţe înguste și destul de întortocheate. Aceste popasuri marchează momente deosebite din drumul Mântuitorului spre lo-cul unde a fost răstignit. Primele 9 opriri au loc în diferite puncte ale orașului, pe când ultimele 5 au loc în interiorul Bisericii Sfântului Mormânt. Fiecare dintre cele 14 popasuri este însemnată cu o plă-cuţă cu numărul ei, nu întotdeau-na ușor de observat.

Înainte de a ajunge la primul popas am trecut printr-un mic paraclis afl at la parterul unei case de locuit, lăcașul este amplasat pe locul unde s-a născut Fecioara Maria. După ce ne-am închinat, măicuţa ce avea grijă de biseri-cuţă ne-a oferit mir – o adevărată binecuvântare pentru început de drum. La prima oprire am găsit locul unde Pilat judeca poporul, astăzi aici se afl ă o biserică cato-lică numită „Capela Flagelării”, pe lângă care se afl ă mai multe săli de meditare și o capelă de rugăciune. Cândva acest loc era numit Gavata – „pardosit cu pietre”, care ne-a im-presionat foarte mult prin pomii și celelalte plante de aici, ce transfor-mau acest spaţiu într-o adevărată

oază de liniște, pentru că trebuie să vă spun că întreg Drumul Crucii era plin de vânzători ambulanţi, băcănii și oamenii de diferite etnii (evrei, arabi, armeni) care își du-ceau viaţa nestingheriţi de peleri-nii ce treceau pe același drum.

„Ecce Homo!” („Iată Omul!”) este o biserică catolică care aduce aminte de cuvintele cu care Pilat L-a prezentat pe Iisus mulţimii. Această biserică se afl ă aproape de al doilea popas, unde parcă și as-tăzi auzim sentinţa evreilor: „Răs-tignește-L! Răstignește-L!”. Pre-toriul, locul unde a fost judecat și condamnat la moarte Mântuitorul de Pilat, este și un loc al ortodoc-șilor. Într-o clădire ridicată deasu-pra peșterii din piatră în care a fost închis Mântuitorul, cu picioarele și mâinile legate, se afl ă o mică bise-rică ortodoxă. Peștera și biserica se numesc “Pretorion”.

La intersecţia străzilor Poarta Leilor cu Drumul Damascului am cotit la stânga, aici Mântuitorul a căzut sub povara Crucii. În aceas-tă intersecţie a fost ridicată o ca-pelă poloneză, iar un basorelief marchează acest moment dureros cunoscut drept a treia oprire din Drumul Crucii. Strada Damascului ne-a dus spre centrul cetăţii, unde Maica Domnului, răvășită de dure-re, și-a întâlnit Fiul.

Pe locul întâlnirii dintre Hristos și Mama Sa astăzi se afl ă o capelă armenească, care omagiază dure-rea tuturor mamelor ce și-au pier-dut copiii. Aici este a patra staţio-nare. În interiorul acestei biserici încă se mai păstrează podeaua originală cu mozaic din secolul al V-lea. Pe podea, într-un loc ferit, se afl ă două urme de sandale, unii cred că ele amintesc de urmele pa-șilor Maicii Domnului. Al cincilea popas este desemnat de o capelă franciscană, aici Simon din Cirene a fost obligat să-L ajute pe Iisus să ducă Sfânta Cruce. După care am cotit pe o străduţă îngustă pavată cu pietre, parcă uitată de vreme. La începutul acestei străzi, fi ecare

dintre noi a pus mâna pe un pere-te de care S-a sprijinit Iisus. Piatra pe care milioane de pelerini au pus mâna este afundată și roasă, având forma unei palme.

Strada îngustă ne-a dus spre lo-cul unde Sfânta Veronica i-a șters faţa de sudoare Mântuitorului, mahrama pe care s-a imprimat chi-pul lui Iisus este considerată prima icoană. Ne afl ăm, așadar, în cel de-al șaselea popas, unde se afl ă Bise-rica Sfi ntei Veronica, care păstrea-ză urme ale unei biserici cruciate numită Biserica Sfântul Cosmos. Din acest loc se ridică niște trepte ce duc spre strada Bazarului, unde am găsit, la mici distanţe dintre ele, alte trei opriri. În a șaptea opri-re, Hristos a căzut a doua oară, cam pe aici se termină vechea cetate a Ierusalimului.

“Nu mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi înșivă și pe co-piii voștri” sunt cuvintele rostite de Iisus Hristos femeilor mironosi-ţe ce se afl au în locul pe care acum se înalţă Biserica Sfântului Hara-lambie, iar o cruce latină ne adu-ce aminte despre acest moment, desemnat de al optulea popas. A treia cădere a Mântuitorului se afl ă aproape de Patriarhatul Copt din Ierusalim, tot aici găsim și o veche coloană romană, ce indică al nouă-lea loc de oprire.

Următoarele popasuri se afl ă deja în Biserica Sfântului Mormânt, probabil, cel mai vizitat lăcaș de închinare din lume. Numărându-ne și noi, pelerini ai Mitropoliei Basarabiei, am intrat cu evlavie în curtea bisericii, unde cu aproape două mii de ani în urmă soldaţii l-au dezbrăcat și umilit pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Aici a avut loc a zecea oprire.

Când am intrat în biserică, con-știentizam pe deplin că emoţiile ce ne cuprind sunt unice… Nu prea știam cum să le exprimăm, pentru că fi ecare dintre noi își dădea sea-ma că a intrat pe locul unde Iisus a biruit moartea și ne-a adus mân-tuirea. În dreapta ne-am urcat pe o

scară ce ducea spre locul răstigni-rii, aici mozaicurile din sanctuarul latin, ce se afl ă la etajul superior, înfăţișează durerea imensă pe care a răbdat-o Mântuitorul. Trecând prin al unsprezecelea popas, ni s-au înfăţișat slujbele liturgice să-vârșite în Săptămâna Patimilor, în care fi ecare ortodox trăiește aces-te scene dureroase din Actul Mân-tuirii neamului omenesc.

Piatra Calvarului reprezintă al doisprezecelea popas spiritual, la care ne-am închinat cu multă ev-lavie. Pe această rocă a fost înfi p-tă Crucea Mântuitorului, ce a fost ridicată în văzul tuturor. Astăzi, deasupra acestui vârf de munte, numit Golgota, se afl ă un altar grec-ortodox. Golgota înseamnă „locul căpăţânii”, pentru că acolo a fost găsit capul lui Adam, cel care este reprezentat de multe ori pe răstigniri.

Luaţi de valul emoţiilor, dar și de cel al pelerinilor, am ajuns în faţa lespezii numite „Piatra unge-rii”, pe care Iisus a fost uns în grabă și înfășurat în giulgiu, înainte de a fi pus în mormânt. Piatra drept-unghiulară, lustruita de nenumă-ratele rugăciuni și lacrimi vărsate asupra ei, miroase mereu a mir… Piatra este considerată penultimul popas, al treisprezecelea.

De la Piatra Ungerii am mers spre Mormântul Domnului, unde se afl ă lespedea pe care a fost pus trupul Său. Acesta reprezintă locul cel mai sfânt al creștinătăţii, la care am stat mai mult timp, până ne-a venit rândul să ne închinăm în el. Mormântul Domnului a fost punc-tul de vârf al pelerinajului nostru, cu toate că am avut multe alte lo-curi de a le mai vedea. Închinându-

ne la Mormânt, fi ecare pelerin s-a rugat pentru cea mai grea nevoie pe care o avea sau pentru ce avea el mai sfânt. Credinţa fi ecăruia se materializa parcă în lumina aprin-să de la ieșirea din mormânt, lumi-nă care nu se stinge niciodată…

Gândindu-mă la Lumina Învie-rii, în preajma Sărbătorii Paștelui, mărturisesc tuturor creștinilor că „Hrisos a Înviat”, iar noi am deve-nit povestitori ai locurilor sfi nte pe care vă invit să le vizitaţi pe data de 1 iunie, atunci când îl vom

avea pelerin alături de noi pe ÎPS

Petru, Arhiepiscop al Chișinăului,

Mitropolit al Basarabiei și Exarh

al Plaiurilor. Pentru aceasta puteţi

contacta Administraţia Mitropoliei

Basarabiei sau găsi informaţii pe

site-ul www.emaus.md.

Cu preţuire în Domnul,

Pr. Cons. Sergiu AGA,

directorul Centrului de Pelerinaj „Emaus”

(Continuare în numărul următor.)

Interviu

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

ISRAEL Pelerinaj în ara Sfânt 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nop i)

Grup: 30/20 pers. Pre : 700/750 EURO/pers. (toate taxele incluse) Plecarea din Chi in u > Duminic , 29 aprilie, ora 17. SSosirea la Chi in u > Duminic , 6 mai, ora 12. Deplasarea (tur/retur) > Chi in u–Bucure ti (microbuz), Bucure ti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chi in u, Bucure ti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moart , Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucure ti, Chi in u

MUNTENIA Bucure ti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei i Mihai Eminescu

24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nop i) Grup: 18 pers. Pret: 100 EURO/pers. Transport: microbuz

Plecarea din Chi in u : Vineri, 23 martie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chi in u, BUCURE TI: Catedrala i paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (MMormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, M n stirile: Plumbuita, Radu Vod , Antim, Pas rea, Cernica (mmormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurc se ti, ig ne ti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, C ldur ani, Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Primul pelerinaj organizat de Mitropolia Basarabiei în Ţara Sfântă (2)„Şi tu, Betleeme Efra-ta, deşi eşti mic între

miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpâni-tor peste Israel, iar

obârşia Lui este din-tru început, din zile-

le veşniciei.” Miheia 5,1

- Domnule Nicolae Plushkis, o să începem prin a vă întreba: de ce e nevoie de o asociaţie a românilor în Kazahstan, atât de departe, în inima stepelor Asiei...?- Pentru că în Kazahstan sunt,

ofi cial, 21.000 de români. Neo-fi cial sunt 40.000 de mii. De ce? Pentru că dacă are o fi ică, s-a că-sătorit, a făcut copii, copiii au fost trecuţi după naţionalitatea tată-lui. Deja devine ori rus, ori neamţ, ori kazah...

- Sunt trecuţi în acte ca “ro-mâni” sau ca “moldoveni”?- Cei mai mulţi sunt moldoveni.

Dar nu pentru că așa s-au decla-rat, ci fi indcă naţionalitatea unui copil era stabilită de naţionalita-tea tatălui, pe teritoriul fostului URSS. Și acum, în Kazahstan, e la fel. Români sunt doar vreo șaizeci, iar asta pentru că sunt urmași ai foștilor prizonieri de război ro-mâni. Urmașii celor stabiliţi aici pe vremea ţarului și apoi pe vre-mea sovieticilor, dacă au venit din Basarabia, sunt trecuţi ca “moldo-veni”.

- Și dumneavoastră ce naţiona-litate aveţi?- O să râdeţi. Eu nu sunt trecut

nici român, nici moldovean, ci li-tuanian, pentru că mama mea s-a căsătorit cu un lituanian.

- Explicaţi-ne cum și când au ajuns românii – fi e că-i numim așa sau moldoveni, basara-beni - în Kazahstan?- Au fost mai multe trepte. Pri-

ma dată s-a întâmplat asta pe tim-pul lui Stolâpin, când Basarabia era în Imperiul Ţarist; atunci ba-sarabenilor li s-a promis pământ. Prin 1906... Și ţăranul nostru, după pământ, o plecat în Kazahstan, cu carul, cu boii... Au mers caravane-le șase luni până acolo. Când au văzut pământul din Kazahstan, că nu rodește, nu se face nimic pe el, unii s-au întors. Alţii, nemaiavând posibilităţi, au rămas acolo. Și în

ziua de azi s-au păstrat în regiu-nea Aktubinsk două sate, unu-i spune Basarabka și altu-i spune Moldovanka. Al doilea val a fost după 1940, 28 iunie, mai exact, undeva prin 1941. A fost primul val de deportări. Arhivele cu de-portaţii au fost închise, nu avem o statistică a deportărilor. Dar am trimis o scrisoare la arhive, pentru că abia acum KGB a dat voie să se deschidă. Dar cred că cel puţin 40.000 de deportaţi au fost, din Basarabia și Bucovina de Nord.

- Cum trăiau ei? În ce condiţii?- Deportaţii munceau la stat,

forţat, nu aveau nici un drept. Tră-iau în barăci cu paturi de scânduri, suprapuse. Foarte mulţi nu au re-zistat și au murit, pentru că sunt niște friguri nemaipomenite. Anul acesta am avut și temperaturi de minus 52 de grade, în Kazahstan. Și mulţi au murit, mulţi s-au în-tors. Am găsit, iată, o familie pe nume Creţu, care vine de undeva din Fălești. Aceia au fost depor-taţi așa: o mamă, trei copii mititei, o soră mai mare și taică-su. I-au adus până la Munţii Ural. Pe taică-su și pe sora mai mare i-au trimis undeva în Siberia, că nu mai știu nici în ziua de azi nimic de ei. El, cu maică-sa și cu ăștia mai mici – unul era născut în ‘37 – au fost duși în Kazahstan. Să-mi ziceţi mie, ce pă-cat făcuse copilul ăla mai mic, de trei ani și ceva, să fi e luat din satul lui și dus tocmai la frigurile alea din Kazahstan? Și cum îmi poves-tește, după interviul pe care l-am luat de la dânsul, abia în ‘53 pri-ma dată au îmbrăcat chiloţi, nici asta nu aveau. Datorită poporului kazah, care îi lua prin iurte și-i îm-brăca, îi hrănea, au supravieţuit. Au învăţat... iacă, acel despre care vă vorbesc, a devenit inginer, apoi director la o mină din Kazahstan, acum e pensionar.

- Ce meserii au?- Păi, uite, Simion Plămădeală

a fost miner, eu sunt profesor de sport. Avem mulţi profesori. La

școli am găsit nume cum e Mun-teanu, șeful poliţiei fi nanciare a regiunii se numește Pușcașu.

- Ce se spune despre români, despre basarabeni, în Kaza-hstan?- Nu știu ce se spunea despre

moldoveni, dar înainte se spu-nea. Dar acum, datorită înfi inţării societăţii și pentru că noi suntem prezenţi peste tot în costume naţionale, cu cântece, cu bucate românești, acum se uită cu totul altfel, au înţeles ce înseamnă Ro-mânia.

- E greu să-i adunaţi laolaltă?- Să-i aduni de prin toate părţi-

le Kazahstanului e practic imposi-bil, dar dacă te uiţi pe hartă, cam 10 Românii cred că încap pe teri-toriul Kazahstanului. Noi suntem în centru, unde avem ofi cial 3.867 de români. Ei le zic “moldovani”, dar pentru mine tot români sunt. Din toate regiunile, cei mai mulţi sunt la noi.

Acum deschidem o fi lială în re-giunea Zhezkazgan, unde se afl ă cea mai mare exploatare de cu-pru, a doua se deschide în Alma-ta și mai este o fi lială la Pavlodar. Putem să-i unim. Vrem să facem și un congres al românilor din Ka-zahstan. Mai dorim ca anul acesta să ridicăm un monument în me-moria deportărilor staliniste în Kazahstan. Din Bucovina de Nord

și Basarabia. Este un monument în Kazahstan ridicat în memoria soldaţilor români prizonieri de război, care au fost peste 7.000 și mulţi au murit acolo și au fost în-gropaţi în Karaganda. Monumen-tul ăsta parcă ne unește pe toţi, este ceva sfânt. A fost și Băsescu, Iliescu l-a deschis. Toţi miniștrii de externe au fost acolo. Pe 1 mai e Ziua Popoarelor din Kazahstan. Toate popoarele sărbătoresc iden-titatea, cultura lor. Ultima oară am scos 40 de români în costum naţi-onale, în stradă.

- Domnule Nicolae Plushkis, nici destinul dumneavoas-tră nu e tocmai “liniar”. V-aţi născut în Călărași, Republica Moldova, tatăl fi ind lituanian, mama româncă. Acum locuiţi în Karaganda, Kazahstan, fos-tă republică sovietică...- Mama e româncă, e Muntea-

nu, și e născută în 1935, când nu era Republica Moldova. Eu, după pașaport îs lituanian, că tata a fost lituanian. Dar după sufl et, după minte și după gândire, sunt ro-mân. Eu nu m-am născut în Kaza-hstan, ci în Republica Moldova. În Kazahstan am ajuns în anul 1980. Eu am ales să merg în Kazahstan. De ce? Sincer, mi s-a spus că în Moldova “nu trebuiam”.

- Cum adică “nu trebuiaţi”? De ce?

- Știam prea bine limba româ-nă. Acolo am făcut facultatea de sport. Sunt antrenor emerit al Kazahstanului, antrenez o echipă de baschet, sunt arbitru internaţi-onal, predau la facultate, am fost șef al Catedrei de Educaţie Fizică la Universitatea din Karaganda. Am făcut legături cu Universita-tea Babeș-Bolyai, am trimis acum niște studenţi din Karaganda care fac masteratul la Cluj.

- Vorbiţi excelent românește...- Noi am avut o școală foarte

bună la Călărași, iar învăţătorul nu ne punea să scriem “Caiet de lim-ba moldovenească”, dar “Caiet de limba maternă”. Vorbim limba ma-mei, limba română. Nu știu dacă sunt un cetăţean al planetei, dar noi suntem singurii care duc cul-tura românească atât de departe în spaţiul ex-sovietic. Tradiţiile și obiceiurile noastre, le arătăm la toţi.

- Ce înseamnă prezenţa ro-mânilor la cele două mari săr-bători ale ţării în care locuiţi acum, Ziua Popoarelor din Kazahstan și Ziua Limbilor Po-poarelor din Kazahstan?- Ziua Popoarelor este pe 1

mai, iar Ziua Limbilor e pe 28 septembrie. Noi din timp ne gă-tim, iată, spre exemplu, femeile noastre fac bucatele – se în-deamnă una pe alta: tu faci sar-malele, tu faci plăcintele, tu faci mămăligă ș.a.m.d. - ca să avem toate mâncărurile noastre tradi-ţionale pe masă. Copiii sunt or-ganizaţi în stilul lor, cu dansurile, cu cântecele, noi – cu baladele. Și ce e important e că bătrânii – aţi văzut, la Alba Iulia, că v-am adus un bătrânel de optzeci și ceva de ani, pe dl Rusnac – au o mândrie să arate că sunt români: “Iaca, mă îmbrac cu ia, cu căme-șa asta românească”, spun ei, și până și drapelul românesc îl iau în mână.

- Vorbeaţi despre bucatele ro-mânești – cu ele se fac nunţile,

se fac botezurile, se fac dumini-cile în familie?- Cu bucatele românești sun-

tem prezenţi permanent. Noi tot timpul avem până și brânză de oaie, brânză de burduf – pe care o aducem tocmai din România – de mămăligă nici vorbă nu poate să fi e să lipsească, pentru că am adus făină de popușoi, ca să putem să ne facem. La noi, la sediul Societă-ţii, avem o bucătărie acolo, unde facem mâncare și ne grămădim toţi la masă, practic, în fi ecare du-minică.

- Soţia dvs., care e rusoaică, gătește românește... de la cine a învăţat?- De la mine...

- Și prietenii dv., care sunt de atât de multe naţionalităţi, cum apreciază bucatele româ-nești?- Foarte bine. E așa, ca un exem-

plu. Când este 1 mai, se face o masă afară, plină cu bucate româ-nești. Noi nu dovedim să-i hrănim pe toţi, de alte naţionalităţi, care ajung la masa noastră. Parcă trec hoardele tătărăști, mătură tot.

- Copiii dumneavoastră vor-besc românește?- Vorbesc. Și soţia mea vorbeș-

te, că am învăţat-o limba mamei mele. Copiii i-am trimis la școală în Basarabia și apoi în România.

- Dar biserică în limba română aveţi?- Biserică în limba română nu

este, numai biserica ortodoxă rusă, unde mergem cu toţii, de toate naţionalităţile. Toate sărbă-torile le facem cu rușii, pe stil vechi. Dar aș vrea să vă spun că mai este o sărbătoare mare pentru noi, 31 mai, când este ziua jertfelor stali-niste. Atunci, tot timpul mergem la monument, cu fl ori, cu ambasa-dorul ori cu consulul României în Kazahstan. Mergem la monumen-tul ridicat în memoria soldaţilor români prizonieri în Kazahstan.

Au fost peste 7.000, din care au murit mai mult de 900. Ceilalţi, o parte s-au întors în România, alţii au rămas acolo și s-au căsătorit cu kazahe. Pot să vă dau câteva exemple de familii: Cașoveanu, Cotoi, care au urmași. Părinţii au fost în lagăre, s-au căsătorit. Era o lege: el fi ind prizonier într-un la-găr stalinist, dacă se căsătorea cu cineva de acolo putea să meargă seara acasă. Ziua venea la muncă. Era vorba de muncă forţată, foarte grea, că mai bine făceai zece răz-boaie o dată decât muncile astea. Ziua îi puneau și săpau șanţuri, noaptea mureau ori de frig, ori de foame, îi aduceau cu săniile, îi bă-gau în gropile astea, ziua mergeau cu tancurile pe deasupra, să tase-ze pământul, să nu știe nimeni ce s-a întâmplat. Asta o fost și soarta nemţilor, a fi nlandezilor, a ungu-rilor, japonezilor, a francezilor, a azerilor, chiar și a rușilor, a coree-nilor, a lituanienilor, a kârgâzilor, a kazahilor, chiar... Toate aceste naţionalităţi au acum monumente acolo.

- Câte naţionalităţi există în Kazahstan?- Sunt 130 de naţionalităţi.

- Românii sunt o comunitate mai mică, mai mare?...- Cea mai mare comunitate

este a nemţilor, iar pe locul doi sunt rușii..., dar ei nu au unirea pe care o avem noi, nu pot să stea la masă împreună, cu bucate, cu cântece... Mai sunt ucraineni mul-ţi. În momentul de faţă important este că am reușit să ne unim. Așa vedem câţi suntem, câţi mai vor-bim limba...

- Spuneaţi despre dl Simion Plă-mădeală că și-a vândut surtu-

cul ca să cumpere un volum din Eminescu..., la un moment dat când în Karaganda au ajuns niște români care vindeau cărţi românești tipărite cu grafi e la-tină. Mai spuneţi-mi o anecdo-tă, o istorie de-a românilor din Kazahstan.- O să vă mai spun una de-a lui

Simion Plămădeală: în 2008, cu ajutorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, am făcut, cu mai mulţi români din Asociaţia “Dacia”, o vizită în Moldova și-n Bucovina, pe la toate mănăstirile, și a fost și Simion Plămădeală cu noi. Pe cine întâlnea pe drum, el îl oprea și-i spunea: “Îmi pare foarte bine că vorbiţi în limba poporului nostru, că vorbiţi românește”... L-am întrebat atunci: “Moșule, dar în ce limbă ai vrea să se vorbească în România?”.

- Unul dintre cei mai bătrâni ro-mâni din Kazahstan, de 94 de ani, ar putea fi oaspetele Albei Iulia, la Congresul Spiritualită-ţii Românești, pe 1 decembrie 2012. Cine este acest om? Cum a rezistat el vorbind româneș-te?- Am o agendă telefonică, pe

calculator, unde din când în când mai bag câte un nume românesc. Hai să spunem... Munteanu, și îmi apar șase nume. Încep să-i sun. Așa am dat peste omul acesta. Îi spune Creţu, are 94 de ani, a tre-cut două războaie... Vorbește per-fect limba. E deportat... Vom afl a curând și povestea lui.

- Pe care vă rugăm să ne-o isto-risiţi și nouă.- Negreșit!

Tudor CIREŞ, Simona LAZĂRSursa: jurnalul.ro

MICA ROMÂNIE din Kazahstan MICA ROMÂNIE din Kazahstan Cum au supravieţuit 40.000 de români în stepele AsieiInterviu cu prof. Nicolae Plushkis, preşedintele Societăţii Culturale Române “Dacia” din Kazahstan

6 APRILIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată mediteraneană cu sardineIngrediente: 90g frunze de salată, 1

mână de măsline negre, tăiate grosier, 1 lingură de capere, scurse, 2 conserve de 120g de sardine în sos tomat, scurse (so-sul se păstrează), 1 lingură ulei de măsli-ne, 1 lingură de oţet din vin roșu

Mod de preparare: Se împart frunzele de salată pe patru farfurii, apoi se adau-gă măslinele și caperele. Se rup în bucăţi mai mari sardinele și se pun în salată. Se amestecă sosul de tomate cu uleiul și oţe-tul, apoi se presară peste salată.

Plătică friptă cu cartofi şi măslineIngrediente: 400g de cartofi mici, 1

mână de măsline negre mici, 1 căţel de usturoi, tăiat în bucăţi, 1 legătură mare de pătrunjel, frunzele tăiate mărunt, tulpina se păstrează, 2 linguri ulei de măsline, coaja a ½ de lămâie, 1 plătică întreagă, aprox. 450g, curăţată de solzi, nu se taie capul, 1 pahar mic de vin alb

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 220ºC. Se fi erb cartofi i în apă cu sare timp de 10 minute, se taie în felii groase,

apoi se răcesc. Într-un bol, se amestecă

cartofi i cu măslinele, usturoiul, jumătate

din cantitatea de pătrunjel, jumătate din

cantitatea de ulei de măsline, coaja de lă-

mâie, sare și piper. Compoziţia se pune la

baza unui vas termorezistent de mărime

medie. Se asezonează peștele, iar tulpi-

nile de pătrunjel se introduc în cavitatea

acestuia. Se așază peștele deasupra car-

tofi lor și se stropește cu uleiul de măsline

rămas. Se coace timp de 15 minute, până

când cartofi i devin crocanţi pe margini. Se

toarnă vinul, apoi se mai coace timp de 10

minute, până când cartofi i se rumenesc,

iar peștele devine fraged. Se scoate vasul

din cuptor, se presară pătrunjelul rămas

și se pun pe masă. La servire, nu uitaţi de

sosul cu vin de la baza vasului. Se poate

servi cu un simplu bol de spanac.

Cuşcuş cu peşte mediteraneanIngrediente: 2 x 125g fi leuri de pește

alb, 2 lămâi (coaja rasă și sucul de la una,

cealaltă tăiată în felii), 1 ardei iute roșu,

jumătate feliat, jumătate tocat fi n, 1 legă-

tură mică de busuioc, cu frunzele tocate,

200g de roșii cherry, 100g de cușcuș, 2 linguri de oţet balsamic, ½ castravete, tă-iat cubuleţe, 2 linguri măsline negre fără sâmburi, tăiate pe jumătate

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200˚ C. Se ia o bucată mică de folie de aluminiu, cam de dimensiunea unei coli A4, și se pune un fi le de pește deasupra. Se adaugă sare și piper, apoi se presară cu jumătate din sucul și coaja rasă de lă-mâie, jumătate din feliile de ardei iute și jumătate din cantitatea de busuioc. Se taie în jumătăţi patru roșii și se așază în jurul peștelui. Se pune o altă bucată de folie deasupra și se împachetează strâns,

astfel încât să se obţină un pachet închis ermetic. Se repetă operaţiunea cu cealal-tă bucată de pește și se transferă ambele pachete pe o tavă de copt. Se coc 15-18 minute până ce folia se umfl ă. În timp ce se coace peștele, se toarnă 100ml de apă clocotită peste cușcuș, se acoperă, apoi se lasă deoparte 5 minute. Se toacă restul de roșii și se amestecă în cușcuș, împreună cu oţetul balsamic, castravetele, busuio-cul rămas, sucul și coaja de lămâie rămase și măslinele. Se adaugă sare și piper și se servește alături de pește, cu feliile de lă-mâie pe margine, pentru stors deasupra.

Şalău cu tarhon, vin şi portocaleIngrediente: 2 pești de apă dulce, cură-

ţaţi, spălaţi și uscaţi cu un prosop de hâr-tie, ½ portocală, tăiată felii, și sucul de la cealaltă jumătate, 1 legătură de tarhon, mărunţită, 3 căţei de usturoi, zdrobiţi, 2 linguri ulei de măsline, 1 pahar de vin alb sec

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 190° C. Se crestează ușor pielea de la pește de 3-4 ori pe fi ecare parte, apoi se asezo-nează după gust. Se umple fi ecare pește cu 2-3 felii de portocală și se așază într-un vas termorezistent. Se amestecă tarhonul cu usturoiul, sucul de portocală și uleiul de măsline. Și se toarnă amestecul în vas, deasupra peștelui. Se adaugă vinul, apoi se dă vasul la cuptor 15-20 de minute.

Spaghete cu sardineIngrediente: 400g de spaghete, 1 lin-

gură ulei de măsline, 2 căţei de usturoi pisaţi, 1 praf fulgi de chilli, 225g de roșii tocate de la conservă, 2 conserve x 95g de sardine fără piele și oase, în sos tomat, 100g de măsline negre fără sâmburi, to-cate mare, 1 lingură de capere scurse, 1 mână de pătrunjel tocat

Mod de preparare: Se fi erb spaghetele într-o cratiţă mare cu apă clocotită, con-form instrucţiunilor de pe ambalaj. Între timp, se prepară sosul. Se încălzește ule-iul într-o cratiţă de mărime medie și se prăjește usturoiul 1 minut. Se adaugă ful-gii de chilli, roșiile și sardinele, mărunţin-du-le ușor cu o lingură de lemn. Se lasă să se încălzească 2-3 minute, apoi se adaugă măslinele, caperele și cea mai mare parte din pătrunjel. Se amestecă bine. Se scurg pastele, păstrând câteva linguri de apă în care au fi ert. Se pun pastele în sos, ames-tecând bine, adăugând și apa păstrată, în cazul în care sosul este prea gros. Se îm-part în patru boluri și se presară pătrun-jelul rămas.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORSeminţele de

dovleacSeminţele de dovleac sunt plate, de culoare verde închis. Unele seminţe sunt acoperite de o coajă alb-gălbuie, existând varietăţi de dovleac care produc seminţe fără coajă. Au o textură maleabilă și o aromă ușor dulceagă ce aduce cu gustul nucilor.

Dovlecii și seminţele lor erau o mâncare apre-ciată de nativii indoamericani atât pentru va-loarea lor nutritivă, cât și pentru proprietăţile medicinale. Cultivarea dovlecilor s-a răspândit în întreaga lume când exploratorii europeni au adus cu ei și “comori agricole” din lumea nouă. Seminţele de dovleac au devenit de curând foarte populare, întrucât au fost făcute publice cercetări care subliniază proprietăţile lor nutri-tive unice și importantele benefi cii pe care le aduc sănătăţii.

Benefi cii:Seminţele de dovleac menţin Seminţele de dovleac menţin

sănătatea prostateisănătatea prostatei

Hipertrofi a benignă a prostatei afectează bărbaţii de peste 50 de ani din cauza suprasti-mulării secreţiei de testosteron. Seminţele de dovleac au capacitatea de a ameliora această afecţiune. Carotenoidele și grăsimile omega-3 din seminţe sunt studiate pentru efectele po-zitive asupra prostatei. S-a dovedit că bărbaţii cu diete bogate în aceste substanţe prezintă un risc scăzut de dezvoltare a acestei afecţiuni.

Protejarea oaselorProtejarea oaselor

Prin conţinutul ridicat de zinc, seminţele de dovleac favorizează păstrarea sau dobândirea unei densităţi osoase sănătoase. Un studiu efectuat pe 400 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 45 și 92 ani și publicat în American Journal of Clinical Nutrition a arătat ca există o clară co-relaţie între defi cienţa de zinc și osteoporoza la șold și la nivelul coloanei vertebrale.

Ameliorarea simptomelor Ameliorarea simptomelor provocate de artrităprovocate de artrită

În studiile efectuate până acum, seminţele de dovleac au manifestat proprietăţi antiinfl ama-torii similare indometacinului, fără a fi însoţite de efectele adverse ale acestuia.

Sursă bogată de minerale, Sursă bogată de minerale, proteine și grăsimi monosaturateproteine și grăsimi monosaturate

Seminţele de dovleac furnizează o întreagă listă de nutrienţi: magneziu, mangan, fosfor, fi er, cupru, zinc și proteine. Cu un sfert de cană de seminţe de dovleac vă asigură 46% din doza zilnică de magneziu, 29% din cea de fi er, 52% din doza zilnică de mangan, 17% din DZR de proteine.

Scăderea colesteroluluiScăderea colesterolului

Fitosterolii din seminţele de dovleac au o structură chimică similară colesterolului. Atunci când sunt consumaţi, reduc nivelul colesterolu-lui din sânge, întăresc sistemul imunitar și scad riscul dezvoltării anumitor tipuri de cancer.

Alte benefi cii ale seminţelor de dovleac:* Prin conţinutul de L-triptofan, seminţele

sunt efi ciente în combaterea depresiei și a obo-selii psihice.

* Combat constipaţia.* Stimulează pofta de mâncare. S-au dovedit

efi ciente pentru dinţi, gingii, păr și unghii.* Sunt utilizate cu succes ca tratament împo-

triva viermilor intestinali.

Există pericole ascunse în multe fructe și legume pe care le con-sumăm zi de zi. Unele dintre ele conţin toxine care pot provoca paralizii grave sau chiar decesul consumatorului, scrie realitatea.net, citând ziare.com.

Iată câteva dintre acestea:

Fasolea tip LimaFasolea tip Lima

Acest soi de fasole trebuie să fi e foarte bine fi ert înainte de a fi consumat, deoarece boabele conţin o substanţă numită limarin. Asiguraţi-va că au fost fi erte cel puţin 10 minute și niciodată nu le folosiţi în stare crudă la salate. Fierte sunt foarte sănătoase, dar în stare crudă pot provoca delir, halucinaţii și o stare de violenţă extremă celui care le-a consumat.

Cassava sau YuccaCassava sau Yucca

După conţinutul de amidon, cassava sau yuc-ca este al treilea cel mai consumat aliment din lume. Acesta conţine cianuri, iar dacă nu este procesat poate fi letal. Există două tipuri de cas-sava, dulce și amar, cea din urmă conţinând mai multe cianuri. O jumătate de kilogram de cassa-va amar poate ucide o vacă, și nu puţine au fost cazurile în care oamenii au murit din cauza aces-tui aliment.

NucșoarăNucșoară

Conţine myristicine, substanţe psihoactive. Consumul în cantităţi mari poate provoca halu-cinaţii, vărsături, transpiraţii abundente și dureri de cap.

FasoleFasole

F a s o l e a conţine phy-t o h a e m a -gglutinin, o toxină care de multe ori s-a dovedit fatală. Faso-lea trebuie să sufere un proces cât mai lent de gătire, la foc mic, deoare-ce gătitul la temperaturi mari aduce un grad de toxicitate de 5 ori mai mare. Niciodată nu adău-gaţi fasolea ca ingredient în alte mâncăruri fără o fi erbere prealabilă.

TomateTomate

Frunzele de viţă de vie și de tomate conţin al-caloizi precum atropină, care provoacă dureri de cap și ameţeli. Au apărut în ultima vreme ceaiuri

din frunze de tomate, dar trebuie să fi ţi precauţi în această privinţă. To-matele verzi, încă necoap-te, conţin o cantitate mică de alca-loizi care nu pot provoca nici un rău organismului uman, dar se recomandă precau-ţie în consumarea lor.

MărulMărul

Un măr pe zi ţine doctorul departe. Dacă nu-i mâncaţi seminţele. La fel ca și cireșele, seminţe-le de măr conţin glicozide cyanogenige, din care se formează cianurile. Seminţele de la un măr nu vă vor cauza probleme, dar au fost cazuri în care oamenii au consumat o cantitate sufi cientă care să le provoace moartea.

Romanialibera.ro

MODĂ ŞI STIL

Ceasul – cum şi unde să îl porţiPotriviţi-vă ceasurile! La semnalul următor va fi ora... ora de fashionCeasul este, poa-

te, cel mai versatil dintre accesorii. Deși iniţial doar un sim-plu instrument de „citire“ a timpului, ceasul a devenit o veritabilă bijuterie high-tech, având pe lângă multitudinea de funcţii sofi sticate și un rol estetic im-portant. Ca orice fashion-item care se respectă, ceasul trebuie „setat“ în funcţie de sezon. Ce a ajuns, la timp, în tendinţe se-zonul acesta? Se poartă supradimensionările. Nu trebuie să-ţi lipsească ceasul XXL, urban-chic. În materie de ceasuri, se poar-tă fi nisajele de excepţie cu accente rafi nate, cum ar fi pietrele Swarovski încrustate în cadran, decoraţiile de maximă fi neţe ale curelelor sau mecanismul de funcţionare la vedere.

La fi x în orice context şi cu orice ocazieSecretul este să-ţi alegi un ceas în trend, de efect, care îţi com-

pletează perfect ţinuta. Indiferent de momentul zilei și de situ-aţie, pentru o ieșire cu prietenele, pentru o întâlnire de afaceri, această piesă se face și te face remarcată. Cât e ceasul? E timpul să ne punem la punct ţinutele.

Efectul ceasului în cazul ţinutei offi ce: în primul rând, vei fi mereu punctuală. Alege un model high-tech cu brăţară din zale de oţel și fi nisaje cu stil. Nu uita nici de celelalte accesorii: gean-ta XXL, în care să-ţi încapă și utilul, și plăcutul, pantofi i clasici și eleganţi și mici accente de feminitate: o broșă sau un colier. Marchează-ţi talia cu o curea lată care să-ţi evidenţieze silueta.

Ceasul de efect pentru party are formă rectangulară, curea textilă și cadran decorat cu pietre. Uită de brăţări, este de ajuns un colier care să-ţi marcheze decolteul. Poartă-l cu o rochie senzuală și fl uidă, cu talie înaltă, în stilul drapajelor grecești, geantă-plic minimalistă și botine glam. Îţi propunem combina-ţia fucsia-auriu. Elegantă, rafi nată, unică!

Unica.ro

SĂNĂTATECinci alimente care luptă

contra alergiilor de primăvarăPrimăvara a venit, însă la fel ca fi ecare ano-timp și acesta are câteva părţi negative. Pe lângă astenia de primăvară și ră-ceala, primăvara vine cu un bagaj de alergii. Mai jos ai câteva ali-mente care luptă contra alergiilor de primăvară.

Din păcate, nu există un leac care să te scape complet de aler-gii, iar dacă nu vrei să apelezi la pastile ca să îţi treacă, specialiș-tii te sfătuiesc să încerci următoarele cinci alimente.

• Alunele – Pe lângă faptul că această mică gustare îţi va aduce aportul de magneziu și vitamina E, alunele ajută și la ameliora-rea alergiilor de primăvară. Alunele sunt bune și pentru cei care suferă de astm, și pentru cei care au sistemul imunitar slăbit.

• Merele – Oamenii de știinţă au descoperit că dacă mănânci cu regularitate mere, datorită antioxidanţilor, acestea te scapă de alergii și de probleme respiratorii.

• Somon – Datorită faptului că alergiile apar, în special, la per-soana cu sistemul imunitar slăbit, peștele ajută contra luptei cu simptomele care vin cu frumoasa primăvară. Mănâncă de două ori pe săptămână somon și dacă tot nu îţi trec alergiile, atunci mergi la doctor.

• Struguri – Acest fruct conţine mulţi antioxidanţi și alte pro-prietăţi care ajută sistemul imunitar, respectiv relaxează vasele de sânge, în timp ce îl încurajează să diminueze și colesterolul „rău”.

• Roșii – Probabil, până acum ai afl at deja că roșiile sunt o sur-să importantă de vitamina C, acestea conţin și antioxidanţi care ajută corpul să diminueze din atacurile astmatice cu aproape 45%.

Câţiva specialiști în nutriţie din Marea Britanie contrazic un studiu recent al unor oameni de știinţă suedezi, potrivit căruia carnea de porc este un aliment foarte dăunător organismului, care poate duce chiar la apariţia cancerului pancreatic.

“Carnea de porc are o reputaţie proastă în domeniul nutriţiei pentru că, de cele mai multe ori, este asociată cu preparatele procesate, precum cârnaţii de proastă calitate. În realitate, șunca de porc poate aduce chiar benefi cii orga-nismului. Important este să ne ferim de produsele ieftine, care conţin foarte mulţi aditivi alimentari, care au potenţial cancerigen”, susţine Kumud Gan-dhi, om de știinţă și fondatorul Academiei de Gătit din regatul Unit, citat de Daily Mail.

Carnea de porc este bogată în vitamina BCatherine Collins, medic nutriţionist de la Spi-

talul St. George din Londra, spune că persoanele care mănâncă o dată sau de două ori pe săptămâ-nă carne de porc nu au nici un motiv de îngrijora-re. “Cercetătorii suedezi au mers pe o singură idee atunci când au spus că acest aliment poate crește riscul apariţiei cancerului. Acest tip de carne con-ţine o substanţă care, modifi cată chimic, așa cum se întâmplă în cazul cărnii procesate, are potenţial cancerigen. Două porţii de șuncă alături de ouă ochiuri servite de două ori pe săptămână sau o porţie de cârnaţi pe săptămână nu ne pun sănăta-tea în pericol”, menţionează dr. Collins.

Potrivit medicilor nutriţioniști, carnea de porc are un conţinut ridicat de vitamine și minerale esenţiale organismului, printre care vitaminele din complexul B – benefi ce pentru funcţia congni-

tivă, fi er, magneziu, potasiu și zinc. De asemenea, acest aliment este bogat în proteine și carbohi-draţi, mai scrie cotidianul britanic.

100 de grame de carne de porc îţi pot asigura 15% din necesarul zilnic de fi erSpecialistul Zoe Harcombe spune că, de obicei,

45% din 100 de grame carne de porc reprezintă grăsime nesaturată. “Carnea de porc conţine acid oleic, substanţă găsită și în uleiul de măsline. Acest acid are rolul de a scădea nivelul de colesterol din organism și de a proteja funcţia cardiovasculară. Restul de 55% din conţinutul cărnii de porc este grăsime saturată, cunoscută și sub numele de gră-simi „rele”. De aceea este recomandat ca acest tip de carne să se mănânce cu moderaţie”, indică nu-triţionistul Harcombe.

Kumud Gandhi a completat că șunca poate re-prezenta o sursă de acizi grași Omega 3. “O porţie de 100 de grame de carne de porc îţi poate asigura 15% din necesarul zilnic de fi er. În plus, carnea de porc poate reprezenta o alternativă sănătoasă la carnea de pește, cu o singură condiţie: aceasta tre-buie mâncată cu moderaţie”, conchide Gandhi.

Știm deja că tendinţele anului 2012 sunt dintre cele mai diverse. Încălţămintea, la fel ca celelalte piese vestimentare, vine în-tr-o multitudine de propuneri cromatice, printre cele mai apreciate fi ind pastelurile diafane.

La polul opus al culorilor electrice se afl ă designe-rii care au imaginat pentru noile lor colecţii o lume ca de poveste, dominată de culori pale precum bej, roz, bleu, vernil sau lila. Louis Vuitton, Chanel, Jil Sander sau Cacharel sunt doar câteva din numele celebre ce au folosit această tematică pentru noul sezon.

Dacă ești o fi re romantică, aceste piese îţi vor veni ca turnate, mulându-se perfect atât pe trupul, cât și pe personalitatea ta. Inspirate din lumea fl orilor, nuanţele pastel ce învăluiesc lumea modei îţi vor reda aerul boem și fresh atât de necesar după o iar-nă lungă. În egală măsură, ele sunt alternativa po-trivită pentru cele care se feresc să poarte culorile electrice și preferă o apariţie discretă.

Pantofi i în nuanţele pudrate sunt la mare căutare. Sandale cu toc înalt, pantofi peep-toe, kitten-heel sau platforme supradimensionate sunt opţiunile pe

care le vei regăsi în rafturile magazinelor. Alege mo-delul care ţi se potrivește cel mai mult, ţinând cont, totodată, de restul ţinutei.

Dacă ești mai îndrăzneaţă și îţi place să te joci cu diferite combinaţii, îţi sugerez să încerci o pereche de pantofi pastelaţi ce au detalii aplicate din alte materiale sau texturi. Pielea de șarpe sau un mate-rial ce o imită poate fi una din opţiuni. Nu ignora nici detaliile metalice.

Vârful ascuţit și metalic este un must-have abso-lut anul acesta, iar asocierea lui cu o nuanţă cumin-te poate fi exact contrastul de care ai nevoie. Dacă adaugi și un toc cui metalic, vei atrage toate priviri-le asupra picioarelor tale. Materialul din care sunt confecţionaţi poate fi pielea clasică sau întoarsă.

Poartă încălţămintea deschisă la culoare, în nuan-ţe pastelate cu haine în aceeași notă. Evită culorile vibrante, mergând în schimb pe mult alb, nude sau bej. Dacă ești îndrăgostită de o pereche de jeans, alege o bluză din voal sau mătase naturală, în ace-eași paletă cromatică. Va merge perfect cu panto-fi i pastelaţi. Pentru iubitoarele de rochii sau fuste, modelele cu broderii fi ne sau dantelă aplicate sunt foarte în vogă.

Intrefete.ro

Fructe şi legume cu toxine. Afl ă care sunt şi cum te poţi feri de ele!

SPECIALIŞTI ÎN NUTRIŢIE DIN MAREA BRITANIE:

Carnea de porc poate fi o alternativă sănătoasă la peşte

TENDINŢE

Încălţăminte în nuanţe pastel – modele inspirate de pantofi pentru primăvară

6 APRILIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Descoperi-

rile antichității”. 7.00, 3.15 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 11.30, 4.20 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiec-tiv. 13.00 Filler. Tramvaiul. 13.15 De Paști cu Orchestra de muzică populară “Folclor”. 14.00 Baștina. Magazin agri-col. 14.45, 4.40 Respiro. 14.55 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 ME-SAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Orchestra “Mugurel”. Program muzical. 22.20 Film. “FANFAN LA TULIPE” (Franța). 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 3.30 Dor. Program muzical. 4.10 Hristos a Înviat! Tradiții și cântări de Paști. 4.50 Omagiu pentru Divă. Selecțiuni din spectacolul în me-moria Mariei Cebotari.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te

pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisi-une de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Con-cert 05.30 Film artistic

06:15 Doamne de po-veste (r) 07:15 Teles-hopping 07:45 Film serial: Sub cerul în

fl ăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshop-ping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:30 Teleshopping 15:00 Premiile TV y Novelas - drumul către podium (r) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 10/17) 17:30 Premiile TV y Novelas 2012 (r) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Dez-valuiri din lumea telenovelelor: Invidii din culise (Confesiones de novela ep. 4) 23:00 Dezvaluiri din lumea telenove-lelor: Prin gaura cheii (Confesiones de novela ep. 5) 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 Premiile TV y Novelas - drumul către podium (r) (AP) (romance) 02:15 Dezvaluiri din lumea telenovelelor: In-vidii din culise (r) (AP) (romance) 03:15 Premiile TV y Novelas 2012 (r)

07:00 Film: Paulie (r) 09:00 Film: Cartea jun-glei II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Meciul secolu-

lui 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Ella fermecată 18:00 Româ-nia, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Conan 23:00 Film: Ultimele dorinţe 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apro-poTv (r) 02:00 Film: Conan (r) 04:15 Film: Ultimele dorinţe (r) 05:45 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Фильм “Спеши строить д о м ” 0 7 : 1 5 Ф и л ь м

“Укрощение огня”. Часть 2-я 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confiden-te” 13:10 Праздничный канал 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Interna-ţională 23:25 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 00:25 “Минута славы. Мечты сбываются!” 02:10 “Мульт личности” 02:35 “Yesterday live” 03:25 “Связь”. Многосерийный фильм 04:55 Хоакин Феникс, Риз Уизерспун в фильме “Переступить черту”

7.00 Bebe m a g i a . 7 . 2 5 S ă

mă aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FUR-TUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de sta-ruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.30, 22.30 Zona euro. 17.00, 23.30 O dată’n viață. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 1.40 Teza-ur folcloric. 2.40 Garantat 100%. 4.35 Universul Credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:24 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:38 LÉONARD 10:45 GERONIMO STILTON 11:08 MARSUPI-LAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TAC-TIK 12:00 FLASH INFO 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:07 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUS-TIC 17:57 FLASH INFO 17:59 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 CRÉSUS 23:35 LUNDI MATIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JE VAIS TE MANQUER 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 IL ÉTAIT UNE FOIS... L’ACTEUR

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.50 Le-

gendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.45 Documentar. “Euromaxx”. 16.15 Eru-dit-cafe. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler. 1.10 Documentar. “Chilia Cucuvino. O rugăciune pentru Moldova”. 3.50 La curțile dorului. 5.05 Portrete în timp. Nicolae Testimițeanu.

7.00 Serial. Saga: afacere de fa-milie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Eca-terina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (roman-ce) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete

din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshop-ping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Se-crete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubi-re blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Iisus din Na-

zareth (r) 11:00 Film: Șansa dragostei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - În umbra ghilotinei 15:45 Teleshopping 16:00 Serial: Iisus din Nazareth, ep 4 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.6 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.6 (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе у тро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Владимир Епифанцев, Светлана Ходченкова в многосерийном фильме “Банды” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Pri-mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Отрыв”. Многосерийный фильм 23:25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. “Александр Лабас. Космический полет маленькой птички” 01:45 Джордж Клуни в фильме Стивена Содерберга “Солярис” 03:15 “Ангелы-хранители” 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 Новости

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Garantat 100%. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.50, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Seri-al. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.10 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:29 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STA-SIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:33 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 15:59 LA COUR DES GRANDS 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE TEMPS DU SILENCE 21:17 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JE VAIS TE MANQUER 23:35 L’HEURE BLEUE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:42 QUESTIONS À LA UNE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.50, 5.10

Profi l de savant. Diomid Gherman. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Cinemateca universală. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.15 Documentar. “Global 3000”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20 Portrete în timp. Nicolae Testimițeanu. 22.45, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 0.30 Documentar. “Drumeții”. 1.00 TVMi. Filler. 1.05 Corul “Renessance”. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.25 Ghidul sănătății tale.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pen-tru fiul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mirea-să pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio), primul episod (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (di-vertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Iisus din

Nazareth (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Șansa dragostei 15:45 Teleshopping 16:00 Serial: Iisus din Nazareth, ep 3 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Stirile ProTv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе у тро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Владимир Епифанцев, Светлана Ходченкова в многосерийном фильме “Банды” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Pri-mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Отрыв”. Многосерийный фильм 23:25 “Среда обитания”. “Жилье и жулье” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “В контексте” 01:35 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о влюбленных” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 Новости

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.05 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10, 4.20 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:01 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 EN VOYAGE ! 13:32 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JE SUIS LE SEIGNEUR DU CHÂTEAU 16:27 LES CYBERNAUTES RÊVENT-ILS D’AMOURS DIGITALES ? 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUES-TIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA COUR DES GRANDS 20:30 LA COUR DES GRANDS 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FRANCE 2012 23:32 DES CAMIONS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 UN LIEU INCERTAIN 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Balada

pădurii. Munții Tinlin”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Maga-zinele UEFA. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.05 In memoriam. Ion Aldea-Teodoro-vici. 14.10 Film. “TROIȚA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 15.40 Respiro. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Respiro. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din tre-cut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe, ultimul episod (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Iisus din

Nazareth (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.5,6 anul II 16:00 Teleshopping 16:00 Serial: Iisus din Nazareth, ep 2 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.12, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Владимир Епифанцев, Светлана Ходченкова в многосерийном фильме “Банды” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Pri-mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Отрыв”. Многосерийный фильм 23:25 “Белла Ахмадулина. А напоследок я скажу” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в детективе “Змеелов” 03:05 “Валерий Ободзинский. Украденная жизнь” 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 04:30 Новости

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.15 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Cu ochii’n 4. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Seri-al. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.20 TVR 55. 4.25 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:32 LE CHÊNE & LE ROSEAU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN LIEU INCERTAIN 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 LA FEMME DE MA VIE 21:11 FLASH INFO 21:13 KHOUYA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 LE TEMPS DU SILENCE 23:47 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 SUITE NOIRE

6.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia,

1999). 7.45 Documentar. “Chilia Cucuvino. O rugăciune pentru Moldova”. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Părinți și copii. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Ultima noapte a lui Socrate”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.20 Omagiu pentru Divă. Selecțiuni din spectacolul în memoria Mariei Cebotari. 14.25 Cinemateca universală. 14.40 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 15.30 Magazinele Euro 2012. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afi șa (rus.) 17.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Po-vestea de seară. 19.50 O seară în familie. 21.25 Documentar. “Drumeții”. 22.20 Documentar. “În așteptarea Sfântului Mister”. 23.05 Teodor Zgureanu. Oratoriul “David”. 23.45 SLUJBA DE ÎNVIERE. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 4.00 Hristos a Înviat! Program de muzică sacră. 4.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE”. (“Telefi lm-Chișinău”).

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Co-lumbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs

autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut

(r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (ro-mance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Premiile TV y Novelas - drumul către podium (Hacia Los Premios TV y Novelas) 23:45 Slujba de Paște - transmisiune directă 00:15 Premiile TV y Novelas 2012 (Premios TV y Novelas 2012) 03:15 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 05:15 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cine-i fata? 15:30 Teleshopping 15:45 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Paulie 22:30 Serial: Iisus din Nazareth, ep 6 23:45 Slujba de inviere 00:30 Film: Taina 02:30 Film: Cine-i fata? (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:45 Кирилл Лавров, Ада Роговцева

в фильме “Укрощение огня”. Часть 1-я 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Ефим Копелян. Информация к размышлению” 11:55 Ефим Копелян, Армен Джигарханян, Савелий Крамаров, Борис Сичкин в трилогии Эдмонда Кеосаяна “Неуловимые мстители” 13:05 “Новые приключения неуловимых” 14:25 “Корона Российской империи, или Снова неуловимые” 16:30 Премьера. Фильм “Степные дети” 19:50 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 21:50 “Что? Где? Когда?” Финал 23:00 Пасха Христова. Трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 01:30 Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме “Три тополя на Плющихе” 02:45 Леонид Куравлев, Владимир Басов в фильме “Живите в радости” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 Валерий Яременко в фильме “Привет от Чарли-трубача” 05:25 “Пасха”

7.00, 5.00 Ca la carte. 7.40 Tezaur

folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 21.20 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 22.20 Sluj-ba de Înviere. 1.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 3.00 O dată’n viață. 5.20 Pelerin. 5.50 Zestrea românilor. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:30 MEDITER-RANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 TTC - TO-UTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LÉONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDI-TERRANÉE 13:29 36,9° 13:57 À TABLE ! 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:54 LES ÉTOILES FILANTES 16:17 LES ÉTOILES FILANTES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 CHA-BADA 1:47 NOUVO 2:00 DIVERTISSEMENT 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0 .00, 4 .00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele

Credinței. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Se-rial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. 14.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 16.10 Festivalul de romanțe “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 17.15 Serial. “DORA” (Colum-bia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Veronica Garștea. 85 de ani de la naștere. Selecțiuni din spectacol. 21.25 Seri-al. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. 1.15 Muzică bisericească. 1.25 Documentar. “Chilia Cu-cuvino. O rugăciune pentru Moldova”. 3.50 Respiro. 5.10 Descoperă Moldova.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Con-cert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshop-ping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Es-meralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Iisus

din Nazareth (r) 11:00 Film: Crimele din Mid-somer - În umbra ghilotinei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv 14:45 Teleshopping 15:00 Film: Dragoste în stil shakespearian 17:00 Serial: Iisus din Nazareth, ep 5 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Românii au talent (r) 04:00 MasterChef (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Владимир Епифанцев, Светлана Ходченкова в многосерийном фильме “Банды” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:15 “Право на защиту” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Sta-ruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды” 23:55 “Прожекторперисхилтон” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 Закрытый показ. Премьера. Полина Кутепова в фильме “Дом ветра” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Комедия “Господа Бронко” 05:15 “Георгий Гречко. Я был в космосе, я верю в Бога”

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 .00 Zoo

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRE-NAUD 10:36 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE TEMPS DU SILENCE 16:44 FLASH INFO 16:47 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN LIEU INCERTAIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 REPERCUSSIONS 2:41 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Co-lumbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Film. “HATHI” (India, 2000). 16.05 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Co-lumbia, 2004). 18.00 Focus. Magazin TV. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 22.20 Templul muzicii. 23.10 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. Filler. 3.50 Music Mania. 5.10 Me-dalion muzical. Surorile Osoianu. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Colum-bia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări

(AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinu-lui (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Fete rele (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serviciul Ro-mân de Comedie (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Serial: Iisus din Nazareth, ep.1 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gon-ţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.19, 20, anul II 01:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.11, anul I 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Ști-rile Pro Tv din Sport 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Владимир Епифанцев, Светлана Ходченкова в многосерийном фильме “Банды” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Pri-mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Отрыв”. Многосерийный фильм 23:25 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 25-я юбилейная церемония вручения российской национальной премии “Ника” 04:25 Новости 04:30 25-я юбилейная церемония вручения российской национальной премии “Ника”. Продолжение

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 16.35, 5.10 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 3.15, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTER-NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:36 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHA-BOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 À LA DI STASIO 13:30 LA RELÈVE DU DINOSAURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 UN LIEU INCERTAIN 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FOOT ! 23:01 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 UNE FOLLE ENVIE 2:19 MAMAN ! 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 3:57 SUITE NOIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 13 APRILIE 14 APRILIE 15 APRILIE 12 APRILIE 9 APRILIE 10 APRILIE Luni 11 APRILIE

Miercuri

6 APRILIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Alexandru, când și în ce cir-cumstanţe ai trecut pragul casei creștin-democrate? - Pentru prima dată am făcut

cunoștinţă cu viitorii mei colegi și prieteni în perioada proteste-lor stradale din 2002. Pe atunci eram elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din capitală. Ce să zic, eram un bă-ieţandru care nu prea avea idee de politică. Membru de partid, cu acte în regulă, am devenit în 2005. Chiar îmi amintesc că cererea de aderare în rândurile creștin-democraţilor am depus-o la doar câteva zile după votul din 4 aprilie. Mi-amintesc foarte bine momentul când am pășit pragul sediului PPCD de pe str. Nicolae Iorga – afară era un timp mai capricios, ploua ciobănește. Persoana care mi-a primit ce-rerea a fost Radu Bușilă. El m-a interogat ca la secţia de poliţie. A știut ce întrebări să-mi pună. Sunt momente dragi de care îmi voi aminti toată viaţa.

- Știu că ai activat mult timp în organizaţia de tineret a PPCD. Cum reușeai să mo-bilizezi tinerii, să-i convingi că merită să facă parte din echipa creștin-democrată? Împărtășește-ne din experi-enţa trăită.- Da, este adevărat. Parcă

sunt alături de prietenii mei din Noua Generaţie de o viaţă. Pot să mă laud că am trăit momente unice. E bine să menţionez un detaliu foarte important: fetele din Noua Generaţie sunt cele mai inteligente și frumoase. Recunosc, am fost motivat și de acestea ca să-mi continui activi-

tatea la partid. Nu zic nu. Ce să spun, domnișoarele de aici sunt cu adevărat deosebite: harnice, modeste și blânde (nu exagerez deloc). Pe lângă fetele care m-au cucerit, aici am legat prietenii strânse cu oameni plăcuţi lui Dumnezeu, cu o conduită morală impecabilă.

Imediat cum m-am încadrat mai activ am simţit că sunt va-loros în noua echipă. Asta „i se datorează”, din nou, lui Radu Bu-șilă. Chiar în ziua în care am fost la sediu ca să depun cererea de aderare, Radu mi-a lăsat un pa-chet destul de mare de materiale electorale care să le repartizez pe stradă. Am fost pus la muncă din start. Era perioada campaniei pentru alegerile locale. Slavă Domnului că am dus la bun sfâr-șit misiunea încredinţată. Ţin minte că am ajuns acasă împăcat sufl etește. Aceasta a fost prima mea experienţă legată de munca de partid. Apoi, încetul cu înce-tul, am observat că la PPCD se pune mare accent pe dezvoltarea personală. Participam absolut la toate ședinţele de miercuri, toate întrunirile și activităţile. Eram un entuziast, făceam cu dăruire totul ce mi se încredinţa. Ei, bine, tot demonstrându-mi disponibilitatea de a participa, de a activa, am fost remarcat printre mulţimea de tineri care roiau pe la sediu. Perioada mea de „glorie” a început când am fost ales membru al Biroului perma-nent al organizaţiei de tineret. Am fost și membru al Consiliului Naţional, președintele sectorului Râșcani, și președinte al fi lialei municipale. Pe lângă activităţile din cadrul campaniilor electora-

le, organizam diverse tabere de muncă și, împreună cu membrii Biroului, mergeam duminica la biserică, participam la training-uri, seminare, universităţi de vară… Cum reușeam să mobili-zez tinerii? Cred că prin propriul exemplu. Mereu m-am condus de următoarea afi rmaţie: „Muncește ca și cum n-ai muri niciodată, dar îngrijește-te de sufl et ca și cum ai muri mâine”.

- Ai niște amintiri mai neobiș-nuite, haioase, poate. Activi-tăţile din NG sunt diverse și se pot întâmpla de toate. De ce îţi aduci aminte cel mai des? - Aici aș putea să scriu o carte,

căci, credeţi-mă, pot să enumăr o sumedenie de întâmplări care mai de care mai haioase. Una așa mai neobișnuită a fost cazul de la secţia de poliţie. Am avut mai multe de acest gen, ce-i drept. Fiind tânăr candidat la funcţia de deputat în campania electo-rală din toamna anului 2010, am fost reţinut de doi colaboratori ai poliţiei în momentul în care purtam discuţii cu alegătorii în stradă. I-am acţionat în judecată. Procesul încă mai continuă. Altă întâmplare a fost la Coloniţa. Noi am acţionat conform legii. Fă-ceam agitaţie electorală într-un mod absolut pașnic și legal. La un moment dat, am fost atacaţi de patru persoane. Unul dintre ei avea la el un topor, iar ceilalţi erau înarmaţi cu ciocane. Au încercat să ne distrugă mașina cu care ne deplasam, ne-au smuls drapelele cu sigla PPCD. Da, amintiri vesele. M-au călit, cu siguranţă.

- Acum, pe lângă faptul că te implici în activităţile de par-tid, mai ești și angajat. Aș zice că ești chiar un manager de succes. - Păi, încerc să fac totul cât

mai bine. Așa am fost crescut și educat. Totul trebuie îndeplinit cu maximum de conștiinciozitate și responsabilitate. Este o expe-rienţă nouă pentru mine, pentru că niciodată nu am administrat atâtea treburi.

- Ai făcut deja și studiile de masterat. Cum au fost anii de studenţie? Spune-ne despre domeniile studiate de tine.

- Studiile de licenţă și de mas-terat le-am făcut la ASEM, Facul-tatea Business și Administrarea Afacerilor. La teza de licenţă, dar și la cea de master m-am prezentat cu o lucrare amplă în ceea ce privește rolul liderului în activitatea de succes a orga-nizaţiei. Întotdeauna în istorie, calitatea liderilor a fost de primă importanţă. Indiferent unde era cerută, în războaie sau în afaceri, ea s-a dovedit determinantă în hotărârea rezultatelor. În afaceri, liderul a devenit din ce în ce mai necesar, căci diversificarea și globalizarea fac din ce în ce mai difi cilă activitatea de conducere a fi rmei.

Ce să zic, anii de studenţie au fost foarte încărcaţi pentru că îmbinam munca de la partid cu cea de la facultate. Însă am reușit să le fac pe toate.

- În familia de la PPCD toţi spun că Alexandru Repida este foarte ordonat și respon-sabil. Are mereu grijă să-și în-deplinească la timp sarcinile. - Îmi place să fi u ordonat, asta

este sigur. Cred că colegii mei au observat că sunt deranjat dacă văd pe masa mea de lucru dez-ordine sau ceva în plus. Acesta este felul meu de a fi. Știu că uneori unii nu mă înţeleg, nu pot pricepe meticulozitatea mea, câteodată exagerată, recunosc. Însă deja observ că pe masa mea totul rămâne așa cum las eu, în perfectă ordine. Așa este și cu activitatea mea, fac totul la timp. Sper că nu i-am dezamăgit nicio-dată. Și chiar dacă am făcut-o, mă străduiesc să nu se mai repete.

- În cazul acesta, funcţia de secretar general adjunct ţi se potrivește ca o mănușă. Știu că ai experienţă în domeniul secretariatului. Cum este să vorbești zilnic la telefon și să gestionezi baza de date?- Nu este un lucru așa de

ușor. Trebuie să ai nervii tari și în permanenţă o stare emoţională bună. Deseori, la celălalt capăt al fi rului, găsești persoane diverse, care sunt mai mult sau mai puţin binedispuse, cu energie pozitivă sau negativă. În cazul în care nu ești o persoană stabilă din punct

de vedere emoţional, atunci este

cazul să stai cât mai departe de

receptor. Personal, înainte de a

telefona, îmi îndemn sufl etul ca

să păstreze și după apel aceeași

bună dispoziţie și dragoste,

indiferent de felul în care va fi

receptat mesajul meu. În familia

mea am fost educat să nu judec,

să evit certurile, să mă comport

cu îngăduinţă faţă de aproapele

meu, potrivit caracterului și vâr-

stei lui, să încerc să fi u binevoitor

faţă de toţi.

- De unde ești originar? - De baștină sunt din raionul

Anenii Noi, comuna Calfa. Din

păcate, acum mai rar merg acasă.

Sunt prins de sarcinile zilnice de

la serviciu. Bine că vin Sfi ntele

Sărbători de Paști. Voi merge neapărat la părinţi. Abia aștept.

- Ai o familie mare?- Nu pot să spun că este mare.

Am o soră mai mică care recent s-a căsătorit. Îi urez pe această cale multă armonie în familia ei. Părinţii sunt încă în putere, să le dea Dumnezeu sănătate.

- Care a fost cel mai complicat lucru pe care l-ai făcut în acti-vităţile de partid?- Chiar nu știu. Nu pot să-l

identifi c. Pentru mine totul a fost o provocare și sper că am făcut faţă lucrurilor.

- Mulţumim. Doamne ajută!- Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Cursuri particulare de tobe

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aran-jamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; Contacte: 022566791; 079007559079007559

BerbecDestul de multe complicaţii, starea de sănă-tate e sub semnul întrebării, mai ales pentru acele persoane care obișnuiesc să se frămân-te din nimic. Există o motivaţie puternică de a munci.

TaurEști mai rezervat acum, până se ajunge la su-biectele care te preocupă cu adevărat. Ies la lumină multiplele tale cerinţe sau chiar pre-tenţii pe care ţii neapărat să le vezi realizate.

GemeniCel mai bun lucru pe care îl poţi face acum este să te ocupi de rezolvarea treburilor gos-podărești, a problemelor legate de nevoile familiei sau de ale tale, chiar și a celor senti-mentale.

RacAi parte de noutăţi în această perioadă, poate la unele te și așteptai, din partea unor persoa-ne din anturaj, care îţi pot fi rude sau prieteni. Aceștia te anunţă că s-au ocupat de anumite lucruri în locul tău.

LeuEști mult mai atent la chestiunile fi nanciare, la complicaţiile din ultimele luni care te-au în-văţat multe lucruri și poate acum te simţi mai pregătit pentru orice deviere. Ar fi bine să nu te afecteze aceste șicane bănești.

FecioarăTe ocupi de tine, cu multă prudenţă, acorzi atenţie detaliilor, imaginii publice, felului în care crezi că te percep ceilalţi și bine faci. Tre-buie să reușești să păstrezi un echilibru.

BalanţăO sumedenie de gânduri, de frânturi de re-grete legate de neîmpliniri te pot copleși dacă nu ai învăţat să îţi menţii echilibrul in-terior. Poţi vedea ce efect distructiv au ideile acceptate, dar neînţelese.

ScorpionPerioada pe care o parcurgi acum scoate la lumină temerile celor din cercul tău de apro-piaţi, dar te poate ajuta să descoperi și meca-nismul interior pe care se sprijină grijile tale, cele legate de viitor.

SăgetătorUrmează o săptămână copleșitoare prin nu-meroasele situaţii în care simţi că ţi se cere să te depășești pe tine, să uiţi de limite și să dai ce ai mai bun în tot ce faci. Pacea interioară îţi lipsește.

CapricornFaci ce faci acum și mai trimiţi câte o grijă spre viitor, un procedeu care dă roade excelente când ai nevoie de o evaluare corectă a șanse-lor de evoluţie a unor direcţii din viaţa ta.

VărsătorAcum se discută despre bani, despre limitări-le legale pe care activităţile tale zilnice trebu-ie să le suporte sau despre o mai bună orga-nizare a cheltuirii banilor în viitor.

PeştiAglomeraţie mare de idei, de iniţiative și de schimbări care se prefi gurează în viaţa de cu-plu. Același lucru se întâmplă în relaţiile de parteneriat, de afaceri sau de colaborare.

6-13 aprilie6-13 aprilie

GENERAŢIA 2002

Alexandru Repida: „La Noua Generaţie Alexandru Repida: „La Noua Generaţie sunt cele mai frumoase şi inteligente fete”sunt cele mai frumoase şi inteligente fete”

Alexandru Repida este recunoscut de colegii de partid ca fi ind un tânăr exemplar și foarte res-ponsabil. Meticulos, ordonat și mereu gata să fi e de ajutor, tânărul din Noua Generaţie încearcă să fi e un perfecţionist. Atașat de tot ceea ce ţine de PPCD și de activitatea cu tinerii creștin-de-mocraţi, Alexandru e mereu dispus să vorbească despre echipa tânără și despre momentele care l-au ajutat să-și fortifi ce personalitatea. Pentru că are ce să împărtășească, Alexandru a acceptat să ne spună câte ceva despre sine. Am observat că a adunat multe impresii de la viaţă. Însă aces-ta este abia începutul.

După ce săptămâna trecută

am scris că interpreţii ale

căror videoclipuri de pe

YouTube au fost blocate

s-au adresat Procuraturii

pentru găsirea și tragerea la

răspundere a făptașului, pe

parcursul acestei săptămâni

în presă au apărut informa-

ţii că ar fi fost identifi cată

persoana responsabilă de

această faptă.

Potrivit UNIMEDIA, mai mulți interpreți moldoveni spun că numele celui vizat este Ian Ceban. Acesta ar fi un interpret începă-tor de 22 de ani. Potrivit lor, tânărul a dorit să-și asigure creșterea carierei muzicale și a luptat cu concurenţa ștergând materia-lele artiștilor moldoveni de pe YouTube, informează impact.md.

De cealaltă parte, Ceban neagă acuzațiile. “Nu sunt la curent cu zvonul precum că eu sunt cel responsabil pentru atacurile de pe YouTube. Nu am nimic cu această situaţie”, a declarat Ian Ceban pentru UNIMEDIA.

Ian Ceban a încercat să-și construiască o carieră muzicală după absolvirea liceu-lui. Artistul a participat în trecut la diverse concursuri, inclusiv și la preselecţia Fabri-cii de Staruri 2010.

„Nu-mi face plăcere să-mi cheltui ener-gia și atenţia cu oamenii suspecţi, care nu știu să facă altceva decât să-și sape singuri groapa. Unul din ei este Ian Ceban - un tânăr interesat să se înjosească în faţa tuturor. Îmi pare rău că a apelat la o faptă atât de josnică”, afi rmă Dianna Rotaru, una dintre interpretele autohtone afectate de blocarea videoclipurilor pe YouTube.

„Acum este rândul interpreţilor să-l atace în judecată. Nu mă interesează despăgubiri sau un câștig financiar în cazul dat, dar acest Ian Galubean sau Ceban a creat un precedent care a fost

și trebuie mediatizat. Ce fel de “luptă cu concurenţa”? El este “tânăr interpret”? Interpreţi tineri sunt Cristy Rouge, Ionel Istrati, Cristina Croitoru și mulţi alţii care muncesc, au studii muzicale, se promo-vează, investesc în piese și videoclipuri, apar în emisiuni tv și la radio, pot cânta live. El e un “frustrat”, care se ascunde sub pseudonim, ca și mulţi alţi “profesori” de pe internet - comentează, critică, bârfeș-te. În viitor, îţi asumi responsabilitatea pentru cele spuse pe internet sau taci și caută-ţi de treaba ta”, scrie Adrian Ursu pe Facebook.

Deocamdată, Procuratura Generală nu a făcut o declaraţie ofi cială pe marginea acestui caz și nu se cunoaște cum a fost deconspirată identitatea celui despre care se bănuiește că ar fi încercat prin metode necinstite să scape de concurenţă. Săptă-mâna trecută mai mulţi interpreţi moldo-veni, printre care Nelly Ciobanu, Adrian Ursu, Pasha Parfeni, Geta Burlacu, Natalia Gordienco și alţii au descoperit că vide-oclipurile lor pe YouTube au fost blocate de o „companie fantomă” - UniMax S.D.N Company Electra Music - care și-a reven-dicat dreptul de autor/proprietate asupra imaginilor video. Ca rezultat, afișarea videoclipurilor a fost blocată. Asta în con-textul care compania vizată nu are nimic în comun cu dreptul de autor/proprietate asupra clipurilor la care se face referire.

CEL MAI MIC ORAŞ SCOS LA LICITAŢIE

Cu preţul la care se vinde abia de poţi cumpăra două apartamente la Chişinău

Localitatea Buford, din statul american Wyoming, care are un singur locuitor și se prezintă drept cel mai mic oraș din Statele Unite, a fost scos la licitaţie pen-tru suma de 100.000 de dolari.

Cumpărătorul va benefi cia de un teren de 40 de kilo-metri pătraţi, o casă cu trei camere și garaj și de un turn de transmisii de telefonie mobilă.

Buford a avut cândva 2.000 de locuitori, dar după ce trenurile au încetat să mai oprească în acest oraș, oamenii au plecat rând pe rând.

Ultimul locuitor din Buford, Don Sammons, în vârstă de 61 de ani, căruia îi aparţin clădirile, s-a stabilit cu fa-milia aici în 1980. Soţia sa a decedat ulterior, iar fi ul său, devenit adult, a plecat.

“Cred că este vremea să ies la pensie”, a declarat pen-tru televiziunea locală Sammons, care se prezintă drept “primarul” orașului unde a trăit “cei mai frumoși ani”.

Site-ul auctionnetwork.com, unde se desfășoară li-citaţia, precizează că proprietatea “include o pompă de benzină, cutii de scrisori ale Poștei americane”. Există, de asemenea, o școală construită în 1905, un fost grajd folosit ca garaj, un hangar și un hambar.

ZVONURI

Presupusa „companie fantomă” ar fi fost identifi cată

HAZ DE NECAZ

Să râdem împreună!☺ ☺ ☺

Meci de fotbal Republica Moldova–Rusia. Câștigă

Moldova.

Rusia, trimite o telegramă:

Aţi câștigat. Stop. Felicitări. Stop.

Gaze. Stop. Petrol. Stop.

☺ ☺ ☺

Pe perioada crizei economice, Guvernul Republicii

Moldova va asigura slujbe pentru bătrâni și șomeri.

Ele vor fi ofi ciate de preoţi, episcopi și mitropoliţii din

ambele Mitropolii.