1 EURO..............................15.83271 Do lar ame ri can ............. 12.09351 Leu românesc ................ 3.69001 Ru blă ru sească ............... 0.3941

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Ţara noastră are înainte de toate o datorie: aceea de a munci. S-a

muncit prea puţin, s-a muncit prea răzleţ. Munca, adevărată și spor-nică, nu se poate face decât prin

solidaritate naţională!”Nicolae Iorga

Cursul valutar 24.12.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 24 decembrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

24.12.2010

Noros, 7 8 0C

25.12.2010

Noros, 2 11 0C

Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca; Sf. Mc. Varsava

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Hoţul strigă: Prindeţi hoţul! sau „grija” pentru modul de utilizare a mijloacelor publice

Viaţa bate statistica

„Mâncăul” Călin Vieru îl demască pe „mincinosul” Vladimir Filat

Drumul realist al Republicii Moldova este cel spre Tratatul de Asociere la UE

55

77

33

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

SOCIAL

OPINII

INTERVIU

Dragi cititori ai ziarului FLUX, aceasta este penultima ediţie a ziarului nostru din acest an, care apare exact în ajunul Sfi ntei Sărbători a Crăciunului pe stil nou. Folosim acest prilej pentru a vă ura tuturor la mulţi ani și pentru a vă îndemna încă o dată să vă abonaţi la FLUX, astfel încât și în anul viitor, 2011, să fi m împreună.

După cum aţi putut observa, FLUX oferă un produs mediatic deosebit de altele. Și nu pentru că am avea ambiţia să facem, cu orice preţ, notă distinctă în presa moldove-nească, ci pentru că noi, spre deosebire de alţii, nu ne-am aliniat intereselor nici uneia din cele două tabere politice beligerante, comuniști și liberali, nu facem presă cu sco-pul de a-i manipula pe cititori în interesul unor forţe politice concrescute cu grupuri oligarhice și interlope. FLUX-ul nu le cântă în strună nici comuniștilor, nici liberalilor, iar

interesul cititorilor, al oamenilor simpli, fi ind singurul pe care îl servesc jurnaliștii din redacţia noastră.

Trăim într-o perioadă în care, deși se trâmbiţează sus și tare despre libertatea de opinie, pluralismul

de idei și indepen-denţa mass-media, aproape toate mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, și cele publice, și cele private, au

devenit anexe mediatice ale unor proiecte poli-tice. Practic, presa din Republica Moldova a re-nunţat sau, mai bine spus, a ajuns în imposibili-tatea de a-și exercita rolul său de bază: cel de a informa corect asupra realităţii și de a oferi un cadru adecvat pentru dezbaterile publice, prin aceasta ajutând societatea să-și creeze opinii obiective și convingeri pertinente asupra aces-tei realităţi, fără de care este imposibil mersul ei spre normalitate, adică spre bunăstare și mo-ralitate.

Din păcate, astăzi suntem martorii unui proces periculos în care presa noastră, fi ind totalmente aservită puterii politice și marilor oligarhi, deformează conștiinţele. Un exemplu grăitor este modul în care televiziunea publică, dar și televiziunile private, au relatat despre acţiunile autorităţilor, în special ale Guvernului Filat, în cazul inundaţiilor din vara acestui an.

Continuare în pag. 2

de Sergiu PRAPORŞCICEDITORIAL

FLUX – o sursă de informare de alternativă

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2340TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

Fondat în 1995 Nr. 47 (779)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Dragi prieteni,Astăzi, când o parte dintre confraţii noștri creștini se pregătesc să

primească vestea minunată a Nașterii Domnului și Mântuitorului

nostru Iisus Hristos, vă adresăm calde urări de sănătate. Pruncul

Hristos să vă aducă tuturor, astăzi și mâine, și în toate zilele anului

care vine, speranţă în inimi, iertare în sufl ete, dragoste pe buze, bu-

nătate în priviri. Crăciun fericit!

Echipa FLUX

Din an în an sosesc mereu la geam cu Moş AjunE ger cumplit, e drumul greu, da-i obicei străbun.Azi cu strămoşii cânt în cor, colindul sfânt şi bun.Tot moş era şi-n vremea lor, bătrânul Moş Crăciun.E praznic sfânt şi luminos în casa ta acum,Căci astăzi s-a născut Hristos, e seara de Crăciun.Şi-acum te las, fi i sănătos şi vesel de Crăciun,Dar nu uita când eşti voios, române, să fi i bun.

Cr=ciun Fericit!

Foștii parteneri din AIE chiar ne cred inconștienţi și încearcă să ne convingă de faptul că nu ar discuta decât despre valori și principii de guvernare, nu și despre funcţii. Însă replicile maliţioase care le scapă acestora, ba la un post de televiziune, ba la altul, trădează adevăratele motive ale tărăgănării constituirii unei coaliţii de guvernare după ale-gerile din 28 noiembrie. Cei care și-au împlântat oamenii prin diverse structuri, vor „continuitate”, și nu vor să li se „umble” la cadre, pentru că, se spunea în perioada regimului sovietic, „cadrele decid totul”.

Moldova ca o pradă

Urechean prezice alegerile anticipate pe care le pregăteşte Filat

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Chirtoacă Chirtoacă se joacă se joacă de-a de-a troleibuzul troleibuzul albastrualbastru (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Moldovenii aleg să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în afara ţării

Iosif Iosif Vissarionovici Stalin: Vissarionovici Stalin:

Dragi tovarăși din Republica Dragi tovarăși din Republica Moldova, nu contează cine și Moldova, nu contează cine și cum votează, contează cine cum votează, contează cine

numără numără voturilevoturile

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Alegeri anticipate sau guvernare de patru ani?

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

24 DECEMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Întâlnire secretă între comunişti şi democraţiComuniștii Zinaida Grecianâi și Igor Dodon s-au întâlnit ieri în secret la o nouă rundă de negocieri cu democraţii Valeriu Lazăr și Vladimir Plahotniuc. Anunţul a fost făcut pentru MOLDPRES de către Igor Dodon, care însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate la negocieri.

Igor Dodon a refuzat să spună unde s-au întâlnit cu PD și ce au discutat, precizând că este prematur să facă declaraţii. Totuși, Dodon a menţionat că negocierile au loc în permanenţă și urmă-toarea rundă s-ar putea desfășura chiar astăzi.

Dodon a adăugat că nu știe când se vor întâlni pentru nego-cieri liderul PCRM, Vladimir Voronin, și cel al PD, Marian Lupu. „Următoarea întâlnire a liderilor PCRM și PD ar putea avea loc imediat după ce vom fi naliza noi negocierile, cât timp vor dura acestea nu putem încă ști”, a spus Dodon.

Ultima întrevedere dintre PD și PCRM în format 2+2 a avut loc miercuri, după întâlnirea democraţilor la Reședinţa de stat cu grupul de negociatori ai PLDM și PL, notează MOLDPRES.

Confl ictul dintre Coreea de Nord şi Coreea de

Sud ar putea duce la un nou război mondial

Coreea de Sud a început, în dimineaţa zilei de luni, 20 de-cembrie, exerciţiile militare în apropierea imediată a graniţei cu Nordul. Iniţial, manevrele au fost întârziate câteva ore din cauza ceţii. Duminică, reuniunea Consiliului de Securitate al ONU nu s-a încheiat cu nici un acord privind confl ictul dintre cele două Corei, relatează AFP.

Manevrele au durat aproximativ două ore. La sfârșitul săptă-mânii trecute, Phenianul a promis că va fi un dezastru dacă Sudul nu renunţă la manevre. Nici rușii și nici chinezii nu văd cu ochi buni manevrele organizate de Seul.

Situaţie tensionată Specialiștii atenţionează în legătură cu serioasele riscuri

politico-militare, sociale și ecologice ale unui potenţial confl ict de anvergură dintre cele două Corei, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres.

Moscova consideră, la rândul său, că manevrele cu tiruri de artilerie ale sud-coreenilor, desfășurate pe insula Yeonpyeong, ar putea deteriora și mai mult situaţia deja tensionată din regiune. Rusia, care are graniţă comună cu Coreea de Nord, are de ce să se teamă, subliniază cotidianul.

Potrivit analistului rus Aleksandr Voronţov, în cazul în care confl ictul va escalada, este posibil un afl ux de refugiaţi și o ca-tastrofă ecologică în zonă.

“În Coreea de Sud există 20 de centrale nucleare, care ar putea fi distruse cu arme obișnuite. Aceasta înseamnă 20 de noi Cerno-bâluri. De altfel, și în Coreea de Nord există obiective nucleare”, declară Voronţov, expert în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei de Știinţe din Rusia.

În plus, acţiunile militare din Peninsula Coreeană vor obliga ţările vecine, inclusiv Rusia, China și SUA, să-și plaseze în stare de pregătire totală de luptă propriile forţe armate.

“Din experienţa campaniei irakiene știm că, în pofi da utilizării de arme cu precizie înaltă, uneori erau afectate și ţările vecine’” atenţionează analistul rus. În opinia lui Voronţov, confl ictul dintre cele două Corei ar putea fi unul îndelungat și incontrolabil și ar putea escalada într-un al treilea război mondial, în care SUA să se confrunte cu China.

Între timp, poziţia Washingtonului stârnește întrebări, subli-niază Nezavisimaia Gazeta. Astfel, SUA nu au acceptat convoca-rea, sâmbătă trecută, a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, după cum solicita Moscova.

Joi, 23 decembrie, Ministerul sud-coreean al Apărării a anunţat noi manevre militare cu muniţie reală, în apropierea frontierei sale cu Coreea de Nord.

Sursa: EVZ.RO

Lukaşenko, reales din primul tur cu 79,67% din

voturi. Mai mulţi candidaţi la preşedinţie, arestaţi

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a fost reales din primul tur cu 79,67 la sută din voturi, potrivit rezul-tatelor Comisiei Electorale de luni dimineaţa, în timp ce mai mulţi candidaţi la președinţie au fost arestaţi în noaptea de duminică spre luni.

Aproape cinci milioane de persoane au votat în favoarea lui Lukașenko, reprezentând 79,67 la sută dintre alegători, a anun-ţat Comisia, după ce a numărat toate buletinele de vot, potrivit agenţiei RIA Novosti.

Conform Comisiei, rata participării a fost de 90,66 la sută. Aproximativ șapte milioane de alegători au fost chemaţi să aleagă între cei zece candidaţi înscriși în aceste alegeri, un număr record. Însă, în noaptea de duminică spre luni, cel puţin patru candidaţi la alegerile prezidenţiale din Belarus au fost arestaţi, după o manifestaţie a opozanţilor, protestând faţă de realegerea, de altfel așteptată, a lui Lukașenko.

Andrei Sannikov, care a obţinut, potrivit Comisiei, 2,56 la sută din voturi, Nikolai Statkevici (1,04 la sută din voturi), Rigor Kastu-sev și Vitali Rimașevski (1,1 la sută din voturi) au fost arestaţi, au declarat purtătorii lor de cuvânt. Un alt opozant, Vladimir Neklia-ev (1,77 la sută din voturi), rănit anterior, în timpul manifestaţiei, ar fi fost arestat de forţele de ordine în timp ce se afl a la spital, a anunţat presa, dar această informaţie nu a fost confi rmată.

O jurnalistă AFP a fost, de asemenea, arestată în noaptea de duminică spre luni. Duminică seara, sute de persoane au fost reţinute, în mod violent, de forţele de ordine, în timpul acestei manifestaţi.

Sute de membri ai forţelor de ordine purtând căști, înarmaţi cu scuturi și cu bastoane, au intervenit în mod masiv și cu o viteză impresionantă în Piaţa Independenţei din Minsk, unde se afl ă, în aceeași clădire, Guvernul, Parlamentul și Comisia Electorală.

Lovind manifestanţii, arestându-i sau obligându-i să fugă, poliţia a preluat, către ora 21.30 controlul asupra pieţei, ocupată, cu o oră mai devreme, de zeci de mii de protestatari, potrivit unei estimări AFP. Poliţia a intervenit în timp ce mulţimea încerca să ia cu asalt acest imobil vast, spărgând uși și ferestre. „Aici și-a de-clarat Belarusul independenţa, în 1991, aici va cădea dictatura lui Lukașenko, astăzi”, a declarat Sannikov, înainte de confruntări.

Opoziţia a făcut apel, încă de sâmbătă, la un miting, duminică, pentru a denunţa fraude electorale masive orchestrate, în opinia acesteia, de puterea belarusă.

Lukașenko, afl at de 16 ani la conducerea acestei ţări, situată între Uniunea Europeană (UE) și Rusia, a fost califi cat drept “ultimul dictator din Europa” de fostul președinte american George W. Bush.

Ales în 1994, în primele alegeri prezidenţiale din Belarusul independent, singurele recunoscute ca democratice de Occident, Lukașenko a fost reales în 2001 și 2006, la fi nalul unor scrutine marcate de iregularităţi și reprimarea opozanţilor.

Opinia publică internaţională a condamnat acţiunile violente ale administraţiei de la Minsk. Statele Unite au declarat că sunt “de acord cu evaluarea Organizaţiei pentru Securitate și Coope-rare în Europa” (OSCE), afi rmând că “nu pot accepta ca legitime rezultatele alegerilor prezidenţiale de duminică”, potrivit pur-tătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de AFP.

Între timp, justiţia din Belarus a deschis o anchetă împotriva a 19 membri ai opoziţiei, între care mai mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, pentru “tulburarea gravă a ordinii publice”, infrac-ţiune pentru care riscă 15 ani de închisoare, a anunţat miercuri o organizaţie neguvernamentală, citată de AFP.

Sursa: MEDIAFAX

Chirtoacă vrea un nou mandat

de primar Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și-a confi rmat intenţia de a candida pentru un nou mandat de primar general al municipiului Chișinău, la alegerile locale de anul viitor.

Vicepreședintele Partidului Liberal a făcut decla-raţia la televiziunea Moldova 1. „Am renunţat la două mandate de deputat în favoarea primăriei. Nu mi-am păstrat un loc călduţ în Parlament”, a spus Chirtoacă, citat de Radio Europa Liberă.

Dorin Chirtoacă a devenit primar al capitalei în 2007, în cadrul alegerilor locale generale. El a câștigat în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin în faţa con-tracandidatului din partea PCRM, Veaceslav Iordan. Menţionăm că, în cel de-al doilea tur de scrutin, actu-alul primar al capitalei a fost susţinut de majoritatea candidaţilor din partea partidelor democratice, care nu s-au califi cat în turul doi. Aceștia și-au îndemnat alegătorii să boicoteze candidatura comuniștilor și să opteze în favoarea lui Chirtoacă.

Alegerile locale urmează să se desfășoare în pri-măvara anului viitor. Precizăm că, la alegerile parla-mentare din 28 noiembrie, când primarul Chirtoacă a lipsit din lista liberalilor, Partidul Liberal a acumulat la Chișinău aproximativ 17 % din voturi.

FLUX

Pe fi nal de mandat, primarul liberal al Chișinăului a decis să cumpere troleibuze noi pentru locuitorii capitalei. Bani s-au găsit – am mai luat un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. Și compania care să ne furnizeze troleibuzele a fost găsită, este de vorba de Compania „Belkomun-mash” din Republica Belarus. A rămas o singură problemă nesoluţionată, deocamdată: culoarea troleibuzelor! Mama ei de culoare! Atât Chirtoacă, cât și funcţionarii din Primărie strâng neputincioși din umeri: chișinăuienii sunt cei care decid. Și dacă tot „votarea e la modă”, vorba edilului Chirtoacă, Primă-ria capitalei a lansat (da, da!) un ditamai concurs, în adevăratul sens al cuvântului, astfel încât cetăţenii să se poată expune și să aleagă democratic culoarea care li se potrivește. Ca nu cum-va, Doamne ferește, să cadă în depresie, atunci când cele peste 100 de troleibuze noi vor invada principalele artere ale Chișinăului.

Și să vezi ghinion. Deși terme-nul limită de stabilire a culorii noilor troleibuze a fost 5 de-cembrie, chișinăuienii, într-un mod cu totul iresponsabil, nu s-au prea înghesuit să intre pe site-ul Primăriei și să participe la concurs. Și, astfel, primarul Chirtoacă s-a văzut nevoit să mai prelungească termenul cu

încă cinci zile. Dar nici de această dată situaţia nu s-a prea schim-bat. Numărul participanţilor la sondaj abia depășește 5 000 de persoane. Și când te gândești că Chișinăul are peste un milion de cetăţeni…

Să fi e oare locuitorii capitalei într-atât de indiferenţi, încât să nu le pese cum vor arăta noile troleibuze din Chișinău? Sau poate de vină sunt pensionarii, care, deși sunt cei care se folo-sesc cel mai des de troleibuze, nu și-au tras internet și, prin urmare, nu pot accesa pagina web a Primăriei? Sau poate moldovenii din capitală s-au obișnuit cu actualele troleibuze, produse în anii 60-70 ai secolului trecut, vopsite în roșu de regi-mul sovietic, fără consultarea cetăţenilor, adică într-un mod total nedemocratic, și nu-și mai doresc altele noi?

Fără îndoială, o parte din vină o poartă și compania din Bela-rus, care a menţionat categoric că poate vopsi troleibuzele în doar două culori. Dacă belorușii nu ar fi fost atât de încăpăţânaţi, am fi vopsit troleibuzele în culo-rile tricolorului nostru naţional și, astfel, problema ar fi fost rezolvată de la sine. Or, exact asta consideră edilul capitalei, care, fi ind cea mai importantă, în ordinea responsabilităţilor, persoană din Chișinău, și-a ex-primat propria opinie vizavi de culoarea care s-ar potrivi mai

bine troleibuzelor. Așadar, în si-tuaţia în care opţiunea tricoloră se exclude, Chirtoacă consideră că nuanţa care ar mai reduce din monotonia orașului este albas-trul deschis. Culoare care, să nu înţelegeţi greșit, nu este doar a Partidului Liberal, ci reprezintă bolta cerească și, de ce nu, sea-mănă cu culoarea reprezentativă a Uniunii Europene, dacă tot ne dorim o capitală europeană. Și ce dacă albastrul european este mai intens? Nu are a face!

…Deocamdată, nu știm care va fi culoarea viitoarelor trolei-buze din Chișinău, după cum nu știm dacă vom avea, în genere, troleibuze noi. Și dacă se va întâmpla ca, până la urmă, să ră-mânem cu actualele troleibuze roșii, vina în acest caz va aparţi-ne exclusiv populaţiei. Pentru că anume populaţia a dat dovadă, pentru a câta oară! de o totală lipsă de interes și solidaritate, mai ales că li se cere un lucru atât de simplu: „spune, dom’le, ce culoare preferi!”.

În situaţia în care democraţia presupune participare și impli-care civică, ne alăturăm și noi campaniei iniţiată de primarul Dorin Chirtoacă, în speranţa că îi vom sensibiliza pe locuitorii Chișinăului și-i vom determina să fi e mai responsabili, măcar atunci când problema îi vizează la modul cel mai direct.

Votează, lume!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

P.S.: Chiar dacă puţină lume a răspuns la apelul lui Chirtoacă în privinţa culorii troleibuzelor, important este că majoritatea dintre cei care au exprimat o opţiune (29,8 la sută) a ales culoarea preferată de primarul liberal, adică ALBASTRUL ce-rului. Zic important pentru că, potrivit sondajului de pe site-ul (la fel de ALBASTRU) al Primăriei

capitalei, pentru culoarea VER-

DE, specifi că stejarului, au optat

cei mai puţini dintre locuitorii

Chișinăului, doar 2,4 dintre res-

pondenţi. Or, în această situaţie,

VERDELE de pe pagina ofi cială a

Guvernului chiar nu se justifi că.

Cel puţin pentru chișinăuieni.

P.P.S.: Este bine că, în cazul

Pomului de Crăciun din centrul

Chișinăului, decizia privind cu-loarea sa a fost luată unilateral de Primărie, fără a mai fi consul-tată populaţia. Nu de alta, dar riscam să rămânem fără brad în toiul sărbătorilor de iarnă sau, în cel mai bun caz, să avem un brad de culoare albastră. Și asta nu e nici european, dar nici estetic.

N. F., FLUX

Președintele Mișcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, crede că, în cadrul negocierilor care au loc între partidele parlamentare, se vorbește prea mult despre valori și principii. Acesta spune că ar schima cuvântul „valori” cu „interese”. „Se pune în prim-plan interesul forma-ţiunilor politice”, a declarat liderul MAE pentru UNIME-DIA.

Untilă consideră că deja prea mult

se întinde procesul de negocieri. „Se

vorbește foarte frumos în faţa came-

rei, dar, de fapt, se petrec niște lucruri

mult mai dure, iar dacă nu merge

coaliţia de dreapta, să vedeţi câte

lucruri o să iasă la suprafaţă. Oricum

vom cunoaște cum au decurs nego-

cierile, sau între PCRM și PDM, sau

între PLDM, PDM și PL”, a mai precizat

președintele MAE.

În același context, Veaceslav Untilă

spune că există riscul alegerilor anti-

cipate, deoarece Republica Moldova

are doar o singură modalitate de a

depăși criza politică: una din tabere

să cedeze voturile necesare pentru

alegerea președintelui.

Totodată, liderul partidului „Mișca-

rea Acţiunea Europeană” și-a exprimat

îngrijorarea că populaţia ar putea să nu

mai iasă la vot. „MAE nu vrea alegeri, noi

avem de parcurs o cale anevoioasă și 4

ani ne-ar fi de ajuns ca să ne pregătim

bine și să intrăm în următoarele alegeri.

Îmi este tare frică că, după alegerile

locale din primăvara anului 2011, po-

pulaţia va fi debusolată, buimăcită și

poate să nu mai fi e activă și să nu avem

numărul necesar de cetăţeni care să se

prezinte la urnele de vot”, a mai declarat

Untilă pentru sursa citată.

Chirtoacă se joacă de-a troleibuzul albastru

Când toată lumea își imagina că negocie-rile privind constitui-rea coaliţiei de guver-nare sunt în toi, am afl at cu surprindere de la democratul Va-leriu Lazăr că acestea, de fapt, nici nu au început. Nu purtăm negocieri cu PCRM. De asemenea, nici cu PLDM și PL. Sunt doar consultări, a afi rmat vicepreședintele PD după întâlnirea de miercuri, 22 decem-brie, dintre reprezen-tanţii celor trei parti-de foste componente a AIE.

Așa cum ne-au obișnuit deja, politicieni ies de la aceste con-sultări cu declaraţii contradicto-rii, încât te întrebi dacă au discu-tat în general unii cu alţii ori au fost închiși în încăperi diferite. Pentru că dacă șeful PLDM, Vla-dimir Filat, și-a imaginat că le-a făcut partenerilor de dialog o ofertă pe care aceștia nu o vor

putea refuza, uite că Marian Lupu și Mihai Ghimpu nu au fost chiar de aceeași părere. Nu au fost impresionaţi cei doi nici de „fl exibilitatea” PLDM-ului, care a cedat, din mărinimie, funcţia de șef al statului, mulţumindu-se cu cea „vulnerabilă” de premier, pentru că toată lumea știe de ce ţine morţiș Filat de aceasta.

Marţi, după o nouă rundă de, să le zicem și noi, consultări, Vladimir Filat a anunţat că a în-aintat oferta privind partajarea funcţiilor. Evaziv și bombastic ca întotdeauna, șeful PD, Ma-rian Lupu, a precizat că a avut loc doar un schimb de opinii care doar pe alocuri au coincis, dar prin mai multe locuri nu au coincis. Totodată, el nu a dorit să spună dacă oferta comuniștilor este mai tentantă.

În ceea ce-l privește pe libe-ralul Ghimpu, cu certitudine acestuia nu i s-a oferit ceea ce și-ar fi dorit. Așa că nici oferta nu mai era ofertă, ci doar un punct de vedere al unui partid. Des-tul de ursuz, el a afi rmat că nu numărul de funcţii contează, ci puterea de decizie a partidului în actul de guvernare, sugerând, astfel, că Filat i-ar fi rezervat formaţiunii sale ministere cu

mai puţină relevanţă în actul decizional.

Interimarul cu mandatul aproape expirat și-a menţinut punctul de vedere și după în-trevederea de a doua zi, la care celelalte două partide au fost reprezentate la nivel de vice-președinţi. El a reiterat că acesta este un punct de vedere al PLDM care aproape nici nu merită să fi e discutat. Mai mult, Ghimpu i-a indicat lui Filat să-și știe locul, pentru că „liberal-democraţii nu au câștigat alegerile pentru a ne mulţumi pe noi cu 2-3 ministe-re”. El și-a acuzat fostul partener de guvernare de faptul că vine în fi ecare zi cu câte puţin, pentru a arăta că este bun, iar ceilalţi sunt ingraţii și nemulţumiţii. „Nu trebuie să fi e cineva generos cu mine. Eu și PL suntem în stare să ne hrănim singuri”. Liderul liberal a mai adăugat că nimeni nu poate guverna ţara de unul singur, nu poate să decidă cine și câte ministere să aibă și nu poate să se considere mai mare și mai tare. Un atac deschis, de o asemenea duritate, la adresa democrat-liberalilor trebuie să fi fost provocat de probleme se-rioase în cadrul negocierilor, de încercarea evidentă a „fratelui

mai mare” de a marginaliza PL-

ul, dar poate și de eventualitatea

preluării funcţiei de președinte

interimar de către Vladimir Filat

după prima ședinţă a noului

Legislativ.

Vicepreședinţii PLDM și PD,

Alexandru Tănase și Valeriu

Lazăr, au fost mai rezervaţi și au

spus că s-a discutat doar despre

structura și competenţele vii-

torului Guvern. „Fiecare partid

știe ce minister va administra în

viitoarea alianţă”, a spus Tănase

fără a da și detalii.

Valeriu Lazăr, în schimb, a

afi rmat că formaţiunea sa este

exact în același punct ca și săp-

tămâna trecută. Șansele au

rămas de 50% la 50%, a preci-

zat el, atât pentru o coaliţie de centru-dreapta, cât și pentru cea de centru-stânga. Cine va înclina balanţa? Întrebarea își are rostul de vreme ce același Valeriu Lazăr susţine sus și tare că Vladimir Filat și PLDM își do-resc și se pregătesc de alegeri anticipate.

Ioana FLOREA, FLUX

Alegeri anticipate sau guvernare de patru ani?Alegeri anticipate sau guvernare de patru ani?

Untilă despre „valorile” din negocierile PD-PLDM-PL: „Eu aş schimba cuvântul „valori” cu „interese”

Urmare din pag. 1Obligaţiile Guvernului de a asigura tuturor

cetăţenilor, inclusiv nefericiţilor afectaţi de in-undaţii, niște standarde minime de viaţă în pri-vinţa veniturilor, nutriţiei, sănătăţii, locuinţei, educaţiei, i-au fost servite opiniei publice drept un act de caritate, o pomană oferită în mod cinic de guvernanţi în faţa camerelor de luat vederi. Câţi dintre formatorii noștri de opinie au bătut alarma atunci cânt interimarul Ghimpu scotea cu un gest grotesc de teatral un șomoltoc de bani din buzunarul de la spate al blugilor săi prezidenţiali pentru a-i împărţi unor nenorociţi ale căror bunuri au fost în-ghiţite de ape? Cine s-a întrebat atunci încotro mergem, dacă guvernanţii transformă, cu mâna mass-mediei, a televiziunii, în special, poporul Repu-blicii Moldova într-o gloată de milogi și cerșetori, lipsiţi de orice sentiment al demnităţii?

Despre morală ce să mai vorbim. Protagoniștii paginilor de ziar, de re-vistă strident colorată, ai emisiunilor TV nu sunt cei care muncesc, care sunt onești, care își iubesc aproapele, care au frică de Dumnezeu. Devii ridicol și depășit de timp dacă încerci să vor-bești despre eroism, sacrifi ciu, onoa-re, datorie. Protagoniștii presei noas-tre sunt cei care câștigă bani, mașini,

apartamente sau măcar un ceainic sau un fi er de călcat la loterie sau la un concurs de promovare a unui produs, a unui serviciu. Altfel spus, „ero-ii” presei noastre sunt cei care câștigă fără ca să muncească, cărora le pică ceva pe degeaba. Și asta doar din considerentul că pentru promova-rea acestor „fapte de eroism” cineva plătește, iar pentru promovarea adevăratelor calităţi morale nu plătește nimeni. Și, mai ales, se plătește bine dacă-i promovezi pe cei cu bani, cu mulţi bani. În Republica Moldova nu există eroi, nu există conștiinţe, personalităţi, oameni cu verticalita-

te, doar vedete VIP, miliardari și milionari gla-muroși, fi ţoși, cu papion și pantofi de lac (gen Vladimir Filat), care au ca singur merit de a apă-rea în ziare sau la TV faptul că au un hobby. Spre exemplu, colectează mașini de epocă (gen Chiril Lucinschi) sau, pur și simplu, faptul că la cei 20-30 de ani ai lor au încropit o avere de zeci sau sute de milioane de euro, adică meritul lor este că au furat, căci prin muncă cinstită nu aveau cum să adune atâta bănărit într-o ţară atât de săracă.

Și iată că cei care suferă de foame, de frig, care se bălăcesc în sărăcie și mizerie, consu-mă acest produs mediatic ca un fel de anestezie pentru suferinţa lor, ca pe un drog ce le substituie realitatea cu această halucinaţie mediatică.

Noi înţelegem că o singură rându-nică nu aduce primăvara, că un singur ziar nu schimbă climatul mediatic din Republica Moldova. Dar totuși, măcar cineva trebuie să spună acum lucruri-lor pe nume, s-ar putea ca pe viitor să apară și alţii. Fără a ne autoatribui ro-lul de unici și incontestabili rostitori ai adevărului, facem apel către toţi citito-rii noștri să se aboneze la FLUX, cel pu-ţin, pentru curiozitatea de a avea acces la o sursă de informare de alternativă. Sănătate tuturor și sărbători fericite!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX – o sursă de informare de alternativă

24 DECEMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Depolitizare sau reîmpărţirea sferelor de interese?Dacă-i asculţi detașat și de la

o parte, s-ar părea că tot ce spun acești politicieni și „bărbaţi ai neamului” ar fi corect și ar trăda cele mai bune intenţii. Astfel, după runda de negocieri de luni, 20 decembrie, șeful PD, Marian Lupu, a vorbit iarăși despre prin-cipii, și anume despre principiul echilibrului puterii, ceea ce ar însemna, în viziunea lui, nu doar număr egal de ministere, ci și „calitate”. Lupu mai vrea elimi-narea conflictelor de interese și depolitizarea Cancelariei de Stat, a Ministerului de Interne, a Serviciului Vamal și a celui de Informare și Securitate etc. Trei din aceste patru structuri sunt gestionate acum de PLDM, iar SIS-ul, practic, este al nimănui, pentru că, se zice, ar fi aparţinut plecatului-fără-de-voie AMN. Dincolo de înţelegerea exactă a ceea ce presupune termenul „depolitizare” în accepţia PD, din cele spuse ar trebui să conchi-dem că democraţii ar pretinde să dirijeze ei aceste structuri pentru a le „depolitiza”. În orice caz, anume astfel au fost interpretate declaraţiile respective de către premierul Vladimir Filat, care, în aceeași seară, i-a dat replica lui Lupu, la postul de televiziune

Moldova 1. Astfel, el a menţionat că, în opinia sa, nici instituţia prezidenţială nu ar trebui să fie partinică, făcând aluzie la insistenţa aproape „maniacală” a liderului PD de a deţine această demnitate. Totodată, Filat l-a atenţionat pe Lupu că reforma-rea nu ar trebui să ocolească nici Procuratura Generală, despre care, vă amintim, la un interval de peste un an de zile, s-a afl at că a fost obţinută de democraţi de la ameniști, prin procedeu de „barter”. Curată reglare de con-turi, vorba interimarului Ghim-pu, care în ultimul timp contem-plă spăsit negocierile mai mult de pe tușă, declinându-și orice responsabilităţi și afi rmând cu modestie de fată mare că jocul îl fac cei din PLDM și PD. El se complace acum în rolul autopro-clamatului și eternului împăciu-itor Urechean și zice, resemnat, că nu pretinde nimic, dar chiar nimic-nimic, poate doar așa, pentru consolare, un amărât de Minister de Interne. De ce anume de Interne? Exclusiv din interese de stat! Și doar puţin de tot, dintr-un interes mai personal și ușor meschin. Evident, Ghimpu nu a uitat nimic și pe nimeni, nici afrontul pe care i l-a adus Catan la arhiva instituţiei, de faţă cu ditamai alai de presă, iar o mică răzbunare iar readuce somnul fără de coșmaruri și l-ar lăsa să se ocupe liniștit de treburile statului.

Însă toate accentele cuvenite au fost puse de liderul PLDM după întâlnirea de marţi din-tre cei trei negociatori. Filat a precizat că va insista ca acele structuri care au înregistrat performanţe și rezultate să-și continue activitatea în vechea formulă. Intuim că ar fi vorba inclusiv de Serviciul Vamal, care, în ultimul timp, raportează succese după succese. Despre aceste succese cu totul remar-cabile ne-a povestit la televizor, cu multă însufl eţire, însuși pre-mierul. Deci, lucrurile au fost spuse tranșant, iar subiectul Serviciului Vamal devine unul tabu în cadrul negocierilor. În ce măsură se va resemna Lupu, rămâne de văzut. Și să fi e vorba oare de performanţe și funcţio-nalitate sau totuși de oamenii de încredere, verifi caţi în timp și instalaţi metodic în aceste departamente și ministere. Ce ar însemna pentru Vladimir Filat să rămână fără Serviciul Vamal și fără omul său de încredere maximă, Tudor Baliţchi, în frun-tea acestei structuri? Dar și fără de alţi oameni devotaţi trup și sufl et, cumetri, vechi prieteni, nepoţi, fi ni, nănași, bine înfi pţi pe la toate birourile și posturile vamale. Pe de altă parte, este explicabil și interesul major al lui Lupu și Plahotniuc pentru această structură, dacă ţinem cont și de faptul că pe lista depu-taţilor PD se regăsește directorul general al „Tutun-CTC”. Și nu este bine să fi e ţigările într-o parte, iar vama – în alta.

Miza negocierilor nu sunt cele trei funcţii importante în statAșa stând lucrurile, miza

cea mare, obiectul discuţiilor interminabile și ireconciliabile nu sunt nici pe departe cele trei funcţii importante în stat, pentru că aici lucrurile sunt lim-

pezi ca apa de izvor: Filat ţine cu dinţii de fotoliul de premier, deși se lamentează, ipocrit, că ar fi funcţia cea mai „vulnerabilă”. Dar așa vulnerabilă cum este, liderul PLDM ar face „moarte de om” dacă ar încerca cineva să i-o ia. Lupu a făcut o obsesie pentru funcţia de președinte și aici am putea presupune că ar fi la mij-loc un complex de inferioritate pe care i l-a dezvoltat fostul său șef de partid și președinte de ţară, Vladimir Voronin. Ghimpu nu are de ales, el este condam-nat să rămână președinte de Parlament, care să „pună la vot și să dea cuvântul”. Și atunci, ne întrebăm și noi, de ce atâta vor-bă? Răspunsul este cel care ni se strecoară cu ţârâita, la nervi, de foștii aliaţi. Este vorba de cine și în ce măsură va dirija fl uxurile fi -nanciare, cine va gestiona banul public, dar va avea și protecţia „legală” pentru aceasta.

În acest context, mi-am amin-tit de o recentă discuţie la un post de televiziune între doi analiști politici (în ultima perioa-dă, cam jumătate din populaţia ţării a fost califi cată în analiști politici, dar asta-i altă discuţie) care nu puteau nicidecum să ajungă la un numitor comun în privinţa faptului dacă e mai bine ca o grupare politică să fi e lăsată să fure de una singură sau este preferabil ca prada să fie împărţită pe din două. Prada, evident, este Republica Moldova. Astfel, unul dintre cei prezenţi în studio își exprima îngrijorarea în legătură cu faptul că, guvernând împreună, PLDM și PDM își vor împărţi sferele de interese, vor direcţiona pe două canale șuvoiul de fi nanţe, bunuri etc. Replica celuilalt ana-list a fost că este mai bine să fi e canalizate în două direcţii decât să se concentreze doar în mâna și în interesul unui singur actor politic. Straniu este că nici unul dintre ei nu a pus problema că aceste resurse ar putea fi cana-

lizate cumva și către interesul

Republicii Moldova.

Lupu şi-a pregătit din vreme terenul pentru preluarea Serviciului VamalÎn fi nal, voi mai apela o dată

la un amplu interviu cu Marian

Lupu, înregistrat de ziaristul

Ghenadie Nicu la începutul lunii

septembrie. Iadă ce zicea liderul

PD într-o perioadă când alianţa

de beton începuse să dea fi suri

zdravene, iar aliaţii de nevoie au

ieșit cu rufele murdare, dosite

până atunci cu strășnicie, să le

fluture în public. Răspunzând

la întrebarea privind numărul

enorm de produse contrafăcute

din Republica Moldova, ajunse

pe piaţa din România, Marian Lupu a reflectat profund și a spus: „Este nu doar impresia mea, este impresia societăţii, a mediului de afaceri că pe parcursul acestui an s-au întâm-plat mai multe lucruri nu atât pozitive, cât, mai ales, negative. O să vă zic direct. Sunt foarte mulţi oameni de afaceri, repre-zentanţi ai businessului mic, mediu, mare, care, venind aici, la sediul partidului, discutând diferite subiecte care vizează dezvoltarea economică, mediul antreprenorial, ne spun că în cadrul Fiscului, al Serviciului Vamal, se întâmplă lucruri mai proaste și mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului. Lumea se confruntă în continuare cu pu-ternicul fenomen al corupţiei, pe o scară similară, iar pe alocuri pe

o scară chiar mai mare în compa-raţie cu ceea ce a fost în trecut. Foarte mulţi profesioniști sunt aruncaţi din serviciu, pe diferite motive. Probabil că se ajunge la schimbări de găști sau… cum să le numesc eu? – se încearcă să fi e implantate tot felul de persoane de încredere. Tot ce avem noi, mai cu seamă în ultimele luni (în special, contrabandă cu ţigări), ne face să întrebăm: da’ de ce oare toate aceste operaţiuni de contrabandă nu sunt depistate la noi în vamă? Ele sunt, toate, oprite la vama românească! Bună întrebare! Este un semnal foarte și foarte îngrijorător, probabil că și aici se urmăresc nu interesele statului, nu interese de a aduce venituri suplimen-tare la Buget. Se pune un accent nu atât pe profesionalism și

imparţialitate, cât se urmăresc niște interese de grup, interese individuale, de ordin economic, de ordin fi nanciar…”.

După cele spuse, ar trebui să-i dăm crezare lui Lupu și să-l „suspectăm” de faptul că el ar urmări exclusiv interesul sta-tului și nicidecum cel de grup. Dar ca să-l putem crede, nu ar fi trebuit să cunoaștem deloc lista aspiranţilor la funcţia de parla-mentar, promovată de această formaţiune. Și dacă ne gândim bine, este explicabilă crisparea de pe feţele „slugilor” poporului, după fi ecare rundă de negocieri - pentru că Lupu știe exact ce vrea, dar nu poate să obţină (și nu mă refer la șefi a statului), iar Filat știe ce nu vrea să dea și ce ar putea să piardă.

Ioana FLOREA, FLUX

Multe dintre lucrurile pe care le intuiam, anterior, că se întâmplă după cortina de beton a AIE, acum, după destrămarea alian-ţei, se adeveresc, fi ind confi r-mate chiar de foștii actori care, până mai adineauri, au mimat, fără prea mult talent, dragos-tea și afecţiunea. Am scris în repetate rânduri despre modul perfi d în care capul PLDM-ului, Vladimir Filat, a preluat oamenii și structurile teritoriale ale lui Serafi m Urechean, eliminându-l, în cele din urmă și din Legislativ. Dar și de modul docil, lipsit de demnitate, în care acesta din urmă, a acceptat situaţia. În bătaie de joc, Filat astăzi chiar îl compătimește și regretă lipsa lui Urechean din Parlament.

Bănuielile noastre nu se confi rmă doar, ci mai sunt și condimentate cu detalii picante. Astfel, în plină campanie de negocieri cu privire la confi -guraţia viitoarei guvernări, Serafi că-cel-fără-de-frică face pe oracolul și dă garanţii de 80 la sută că vom avea peste un an alegeri anticipate (iar el va accede iarăși în Legislativ). Și asta pentru că, afi rmă cel care-și cunoaște din interior foștii parteneri de guvernare, liderii celor trei partide nu au capacitatea de a negocia. Ideea ar fi că altfel mergeau lucrurile, dacă era și el de faţă.

După ce Urechean s-a plâns presei că a fost uitat de foștii lui colegi din AIE, majoritatea cărora, a spus el, au trecut prin AMN, în 2005, 2007 și 2009, la sediul acestei formaţiuni fi ind desemnaţi premieri și șefi de stat, premierul libe-ral-democrat (acum știm unde a fost desemnat), i-a amintit că, de fapt, i-a propus să meargă pe o listă comună la anticipate. Din păcate, Serafi m Urechean a refuzat, adică a respins oferta, a precizat Filat. Rezultatul pentru AMN a fost cel prevăzut (calculat?) de vizionarul șef al PLDM.

Trei locuri în Parlament şi sucombarea garantatăCe-i drept, oferta fostului partener de coaliţie,

așa cum a dezvăluit Urechean, era egală cu dispari-ţia formaţiunii sale de pe scena politică. La o adică, dispariţia s-ar putea produce și acum, în ciuda faptului că oferta lui Filat a fost declinată la timpul respectiv. Sau, poate, cu atât mai mult acum. Pen-tru aceasta ar exista cel puţin două motive. Primul, pentru că Filat i-a surpat metodic partidul, cu mult până la acest acord fi nal care trebuia să marcheze obștescul sfârșit. Și al doilea, care nu mai are nici o legătură cu șicanele foștilor amici, dar inerent oricărui partid care nu mai este la putere: în mod inevitabil, vor pleca toţi cei pentru care singura ra-ţiune de a se afl a în acest partid a fost posibilitatea de a roade osul puterii. Și poate într-o măsură mai mare, acest lucru este valabil pentru AMN, unde s-au oploșit, cu precădere, foști nomenclaturiști, oameni care și-au dorit întotdeauna un loc călduţ, profi torii și poftitorii de avantaje. Urechean însuși recunoaște că timp de 30 de ani a fost doar con-ducător. Fiţi siguri, toţi aceștia, cu arme și bagaje, nu vor ezita să-l părăsească pe fostul lor făcător de bine, de dragul unui alt potentat al zilei și nici nu-i vor pupa mâna la despărţire.

Revenind la propunerea liderului PLDM, po-trivit lui Urechean, Alianţa „Moldova Noastră” ar fi trebuit să aibă 3 reprezentanţi în primii 30 de candidaţi pe lista PLDM, cele două partide urmând să fuzioneze ulterior prin absorbţia AMN. „Chiar dacă 3 membri ajungeau deputaţi, ei nu puteau constitui o fracţiune și ar fi trebuit să rămână în fracţiunea PLDM ori să activeze ca

independenţi. Adică, AMN nu ar fi fost reprezen-tat în Parlament”, a specifi cat Urechean. Și, cu atât mai mult, în urma acestui târg, AMN nu avea cum să se aleagă cu 7 deputaţi, așa cum declară liderul PLDM, a mai precizat șeful formaţiunii. El crede că, prin aceste afi rmaţii, Vladimir Filat nu ar face decât să se dea în spectacol, învinuindu-l de faptul că s-ar pregăti de anticipate. În opinia lui Urechean, PLDM este cel care trage de timp și vinovatul pentru întârzierea formării unei coaliţii de guvernare.

Cât privește afi rmaţia premierului potrivit căreia unii dintre miniștrii AMN care s-au dovedit a fi efi cienţi s-ar putea regăsi în noua structură a Guvernului, Urechean o apreciază drept pură speculaţie. Noi am zice că nu e doar o specu-laţie, întrucât la mijloc este o sufi cientă doză de ipocrizie. Filat ar putea păstra, într-adevăr, câţiva reprezentanţi mai vizibili din AMN, dar determinându-i pe aceștia să adere la partidul său, pentru a-i mai aplica o lovitură frăţească celui pe care, în ciuda aparenţelor de faţadă, l-a tratat doar cu dispreţ și superioritate.

Mâna care te hrăneşte, nu se muşcăCâteva concluzii clare se desprind din această

nouă rundă de bălăcăreală între falșii amici. Cea dintâi este că, deși Urechean declara semeţ că toate sondajele sunt trucate, el era pe deplin conștient de faptul că în privinţa sa acestea nu greșesc. De aceea l-a întrebat pe Filat, în ajunul campaniei electorale: „Ce facem?” adică, cum mă scoateţi, eufemistic spus, de unde am ajuns? Răspunsul machiavelicului profi tor a fost unul care s-ar traduce în felul următor: te salvez doar dacă te distrug de tot. Cea de-a doua concluzie decurge din prima și explică de ce Urechean a acceptat, fără să crâcnească, umilinţa și nu a scos un cuvânt atunci când soldăţeii de presă ai lui Filat raportau zilnic câte structuri AMN au mai aderat, de bună voie și nesilite de nimeni, la marele și atotcuprinzătorul partid al liderului nepereche. Totul este cât se poate de simplu: Urechean vroia să rămână cu orice preţ în Parlament și altcineva nu s-a arătat disponibil să-l remorcheze. Doar Filat s-a oferit pe post de salvator, având chiar impresia că face un act de caritate. Iar Urechean știe că nu trebuie să muști mâna din care te hrănești.

Un lucru ar mai fi de constatat: cel care s-a afl at în treabă timp de 30 de ani, vrea în continu-are o funcţie, vrea să fi e „conducător”. Chiar dacă zice că nu va sta cu mâna întinsă, sensul acestor declaraţii este clar pentru toată lumea: Fraţilor, nu mă uitaţi, daţi-mi și mie ceva de condus!

Ioana FLOREA, FLUX

Călin Vieru despre PLDM: Trucuri şi minciună Deci, într-un interviu acordat ziaru-

lui „Moldavskie Vedomosti”, Călin Vieru a fost întrebat dacă nu admite cumva că Filat s-a folosit de numele lui Grigore Vieru, plasându-l pe Vieru junior pe lista PLDM, pentru a acumula în alegeri cât mai multe locuri în Parlament. Iată ce răspunde Călin Vieru la această în-trebare, fi ind citat de Unimedia: „PLDM a folosit numele tatălui meu, Grigore Vieru, pentru a obţine mai multe man-date în Parlament. E neplăcut să conști-entizezi asta. Dar asta e – aproape totul în viaţa aceasta se bazează pe trucuri și minciună”.

Iată acum ce am scris noi, în articolul „Vieru, folosit și abandonat de partidul lui Filat”, publicat în FLUX pe 26 noiem-brie 2010:

„Filat nu mai are nevoie de numele lui Vieru pentru a face propagandă politicăÎn opinia noastră, Vladimir Filat s-a

debarasat de Călin Vieru exact în mo-mentul în care nu mai avea nevoie de el. De fapt, nu de Călin Vieru a avut nevoie Vladimir Filat, ci de numele lui, mai bine zis de numele tatălui lui Călin, regretatul poet Grigore Vieru. În campania pentru alegerile din 5 aprilie 2009, dar și în cea din 29 iulie din același an, Filat a ex-ploatat numele lui Grigore Vieru pentru a imprima formaţiunii sale proaspăt încropită o imagine de partid care se pune în apărarea și promovarea valorilor naţionale și culturale. Și trucul a mers cu brio, lumea naivă și credulă mai că nu a văzut în Filat un mesia. Dar iată că episo-dul „Grigore Vieru” a fost consumat, lui Filat nu-i mai servește la nimic numele Vieru acum, când dispune de alte pârghii pentru a infl uenţa electoratul: resursele administrative, mass-media publice, resurse fi nanciare nelimitate”.

Este interesant să vedem și modul în care au reacţionat cei de la PLDM la declaraţia lui Călin Vieru. Solicitată de Unimedia, șefa Serviciului de Presă al Partidului Liberal Democrat, Larisa Manole, i-a dat replica lui Călin Vieru. „E opinia lui, care are dreptul la viaţă. Dar el trișează atunci când spune că numele tatălui său, regretatul poet, a fost utilizat în scopuri politice de către PLDM, partidul nostru nu a avut aceas-tă intenţie”. Totodată, Larisa Manole a menţionat că nemulţumirea lui Vieru este provocată de „intenţia acestuia de a fi mereu primul în business, dar dorinţele trebuie urmate și de fapte concrete”. De asemenea, ea a mai spus că fostul candidat la funcţia de deputat din partea liberal-democraţilor nu a avut confl icte deschise cu conducerea PLDM, dar nici nu s-a manifestat ca un lider, ca să obţină o poziţie mai avanta-joasă pe lista electorală a formaţiunii. „Călin Vieru este o fi re mai artistică, iar în partid trebuie disciplină, dacă vrei ca lucrurile să meargă bine”, a declarat șefa serviciului de presă al PLDM.

De fapt, Larisa Manole a constatat exact ceea ce am afi rmat noi în mate-rialul din 26 noiembrie cu referire la persoana lui Călin Vieru, și anume că acesta s-a înscris în PLDM ca să asigure succesul propriilor afaceri. Și aici ne ve-dem nevoiţi să ne autocităm din nou:

„Călin Vieru: PLDM-ul va fi uşurat încă de un mâncău, care sunt euDin declaraţiile făcute de Călin Vi-

eru reiese clar că atunci când l-a dat afară din lista electorală a PLDM, Filat a spus că partidul său „s-a debarasat de un mâncău”. Mai mult, Călin Vieru a lăsat să se înţeleagă că a avut o relaţie bună cu ceilalţi membri ai formaţiunii, singurul cu care nu a găsit limbă co-mună fi ind Vladimir Filat. Potrivit lui Vieru, Filat l-a marginalizat, închizân-du-i accesul la mass-media controlată de premier. Iată ce a spus Călin Vieru: „Puteţi urmări evoluţia acestui an. Nu

am prea apărut eu la vreun post de televiziune. Bunăoară, la PRO TV am fost? Nu. La altele? Nu. Nici la posturi de radio și nici în ziare. Noima propune-rilor rostirilor mele sunt, cred că … sau pentru alte vremuri, sau nu sunt bune deloc. De ce nu? Poate că eu le supra-apreciez, dar, în fond, ceea ce am spus mai sus: PLDM-ul va fi ușurat încă de un mâncău, care sunt eu. Ha-ha-ha!”.

Narcisism şi megalomanieCă Vieru junior s-a înscris în forma-

ţiunea lui Filat pentru anumite bene-fi cii este evident, el a făcut acest lucru ca și mulţi alţi „mâncăi” din PLDM. Evident, Călin Vieru este un tip rudi-mentar care suferă de megalomanie și are o abordare narcisistă atunci când ajunge să vorbească despre propria persoană. Dar Călin Vieru avea aceste metehne și anul trecut, nu doar acum, doar că atunci Filat nu le-a observat, căci avea interesul să intre cu orice preţ în Parlament.

PLDM, un PCUS al Republicii MoldovaCazul lui Vieru este unul simptoma-

tic pentru ceea ce se întâmplă acum în PLDM. La acest partid au aderat mulţi conjuncturiști, profi tori, care au văzut în această formaţiune o modalitate de a-și rezolva problemele persona-le. Mulţi dintre ei însă, au constatat foarte curând că PLDM este un partid politic care are menirea să rezolve

problemele unei singure persoane, a familiei și apropiaţilor acesteia, adică ale lui Vladimir Filat. Printre aceștia este și Călin Vieru, un om foarte bogat, de altfel, care s-a gândit că businessul îi va merge mai bine dacă va deţine și mandatul de deputat. Tot în acest șir îl putem plasa, probabil, și pe avocatul Vitalie Nagacevschi. Fără îndoială că vor urma și alţii. Dar, se pare, nu prea mulţi, pentru că PLDM-ul lui Filat s-a transformat într-un partid-stat, un fel de PCUS al Republicii Moldova, care controlează și organele de control (MAI, Procuratura Generală, CCCEC, SIS), și Justiţia, și mass-media, și administraţia centrală și locală, și businessul, precum și segmente im-portante ale lumii criminale. Vitalie Nagacevschi nu s-a temut să facă acest pas pentru că are spatele asigurat, Călin Vieru – pentru că nu prea conști-entizează ce se întâmplă, are o optică deformată a realităţii, alţii însă se vor gândi mult la posibilele consecinţe înainte de a spune că Filat este un dic-tator lacom, care consideră că treuca puterii este doar pentru el”.

Alte comentarii sunt de prisos. Vom reveni la subiect atunci când Călin Vi-eru va catadicsi să ne mai spună câte ceva despre păţania sa cu Vladimir Filat. S-ar putea să nu fi m nevoiţi să așteptăm prea mult, pentru că Vieru are ambiţia să facă politică în continuare. Iar în politică este ca și în dragoste, fără gelozii, bănuieli, invidie, patimi și scandal nu se poate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Foștii parteneri din AIE chiar ne cred inconști-enţi și încearcă să ne convingă de faptul că nu ar discuta decât despre valori și principii de guver-nare, nu și despre funcţii. Însă replicile maliţioa-se care le scapă acestora, ba la un post de tele-viziune, ba la altul, trădează adevăratele motive ale tărăgănării constituirii unei coaliţii de guver-nare după alegerile din 28 noiembrie. Cei care și-au împlântat oamenii prin diverse structuri, vor „continuitate”, și nu vor să li se „umble” la cadre, pentru că, se spunea în perioada regimu-lui sovietic, „cadrele decid totul”.

Moldova ca o pradăMoldova ca o pradă24444 DEDEDEDEDEDEEECEC MBRIE 2010

„Mâncăul” Călin Vieru îl demască pe „mincinosul” Vladimir Filat

Urechean prezice alegerile anticipate pe care le pregăteşte Filat

Doar câteva săptămâni au trecut din ziua în care afi rmam în FLUX că Vladimir Filat s-a debarasat de Călin Vieru, fi ul regretatului poet Grigore Vieru, după ce s-a folosit de numele acestuia în două campanii electora-le succesive și după ce a înţeles că acesta nu-i mai este de nici un folos, ci constituie doar o gură în plus în haita hulpavă de mâncăi din PLDM. Iată că astăzi avem satisfacţia să constatăm că ceea ce am spus noi acum câteva săptămâni o repetă, chiar cu gura lui, însuși Călin Vieru.

Ca să nu creadă cititorii că ne aducem laude nemeritate, vom cita, pe de o parte, declaraţiile făcute de Călin Vieru și, pe de altă parte, ne vom autocita, chiar cu riscul ca gestul nostru să pară lipsit de modestie.

24 DECEMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInterviu

– Domnule profesor, sun-tem aproape de fi nele anu-lui 2010. Cum aţi caracte-riza anul care se încheie din punct de vedere al ma-rilor evenimente politice cu impact asupra regiunii Europei de sud-est în care se situează România și Re-publica Moldova?

– Este o perioadă de insta-bilitate cronică, de schimbări tectonice ale situaţiei inter-naţionale. Este un an greu. Cu măsuri nepopulare, unele de-a dreptul ilogice, cu costuri majore pentru lumea politică în general și cu reconsiderări ale situaţiei raportului insti-tuţional, dar chiar al relaţiei dintre realism, politicianism, populism, naţionalism și xe-nofobie califi cată și pragma-tism, respectiv o căutare nouă a meritocraţiei și reîntoar-cerea spre elitele naţionale, capabile să miște lucrurile pe un trend pozitiv și să recreeze încrederea oamenilor. Incer-titudinea, pe alocuri haosul, fenomene imprevizibile apar peste tot și credinţa mea este că trebuie să ne obișnuim din ce în ce mai mult să trăim cu această realitate, pentru că lumea contemporană și re-sursele epuizate ale dimensi-unilor politice nu ne pot oferi altceva, iar credinţa a fost abandonată de marea majori-tate a populaţiei – mă refer la credinţa profundă, nu la rituri și formalisme superfi ciale.

Patru probleme majore– Care dintre evenimente-le anului 2010 consideraţi că marchează pentru o perspectivă medie și în-delungată de timp mersul lucrurilor în zona noastră, dar și în spaţiul mai larg al regiunii extinse a Mării Negre?

– Avem, în momentul de faţă, o perioadă de reflecţie în privinţa marilor teme ale regiunii care pornesc de la regândirea rolului și formule-lor de evoluţie ale instituţiilor europene și euroatlantice – NATO a făcut deja refl ecţia și a ieșit cu bine din confruntarea cu istoria, în timp ce UE își joacă câteva cărţi mari privind supravieţuirea instituţiilor sale așa cum le știm, cu efecte majore de decredibilizare, ie-rarhizare a statelor și blocaje ale consensului, în contextul tentativelor de salvare a mo-nedei Euro, a căror perspective se vor stabili anul viitor. În al doilea rând, se evaluează gestionarea Rusiei, un stat asertiv, agresiv în mișcări, în revenire de formă și cu tendin-ţe revizioniste asumate public. În al treilea rând, se vorbește despre modul de abordare mai departe a „noilor demo-craţii”, respectiv a statelor ieșite din regimuri dictatoriale și comuniste și eliberate, după ce și-au găsit independenţa, care trebuie consolidată, ală-turi de suveranitatea reală și neatârnarea de fostele metro-pole – imperiale, federale sau coloniale – și de integritatea teritorială în graniţele recu-noscute internaţional. În al patrulea rând, se discută sub-stanţial gradul de implicare al SUA în regiune. Peste toate, schimbările majore ce au loc după războiul ruso-georgian și criza economică globală, mai nou criza datoriilor suverane din Europa, împing dezbaterea spre a stabili dacă vorbim des-pre schimbări de nuanţă, de etapă, adaptări ale sistemului internaţional sau deja e vorba despre o schimbare a însăși naturii Relaţiilor Internaţiona-le. Sunt probleme ce preocupă toate minţile serioase ale lumii și de aceea am adus în prim-plan refl ecţia asupra acestor teme în regiune pentru a de-termina refl ecţia și în rândul elitelor statelor regiunii, dar mai ales reacţii ale autorităţi-lor la aceste schimbări și bune practici ce pot fi oferite potrivit particularităţilor fi ecărui actor din regiune.

– Reuniunea OSCE de anul acesta, de la Astana, nu a adus nici un progres pen-

tru Republica Moldova, în ceea ce privește soluţi-onarea diferendului mol-do-rus din Transnistria. Ce șanse credeţi că ar avea o soluţionare justă a acestui diferend de acum încolo?

– Nu se pune problema unei soluţii pe termen scurt sau mediu decât dacă vrem consfi nţirea unei realităţi ce este impusă de la început, inacceptabilă pentru nici un stat serios, cu atât mai mult aici, la marginea Europei. Este un spaţiu de confrunta-re, de rivalitate geopolitică, tentativele și deschiderile în sensul soluţionării fi ind deja depășite. Orice încercare de a tulbura astăzi liniile de dez-voltare existente, mergând de la relansarea discuţiilor în mecanismul 5+2. În relaţi-ile bilaterale dintre Chișinău și Tiraspol, în formulele de construcţie a încrederii poa-te duce la un dezastru total, respectiv la o soluţie proastă a situaţiei care să înglobeze în interior contradicţii și mai puternice și sâmburii viitoare-lor confl icte. Schimbările din regiune, revizionismul Rusiei, subordonarea asumată de că-tre Ucraina faţă de interesele Moscovei în regiune, eventu-ala schimbare de Guvern sau de orientare la Chișinău pot duce la costuri majore pentru situaţia din regiune.

Transnistria, testul de europenitate al Rusiei– După cum cunoaștem, Republica Moldova și re-giunea ei de răsărit, Trans-nistria, au făcut obiectul discuţiei cu ocazia Între-vederii franco-ruso-ger-mane, de la Deauville, dintre președinţii Sarkozy și Medvedev și cancelarul Merkel. Ce impact practic ar putea avea înţelegeri-le la care au ajuns cei trei lideri privind situaţia din Republica Moldova.

– A fost o anumită deschi-dere după summitul Merkel-Medvedev-Sarkozy, o tentati-vă de a propune Moscovei să realizeze angajamentele de resetare a relaţiilor promise, iar acest lucru să se realizeze în Transnistria. Din păcate, textul și propunerile Moscovei ce au urmat au fost complet inac-ceptabile pentru UE și pentru situaţia din regiune, nu au do-vedit decât continuarea unei politici de scindare a unităţii statelor europene și de sfi-dare a bunului-simţ politic, a logicii și credibilităţii actorilor regiunii. Rezultatul a fost unul în care Rusia a reiterat acu-zaţii inacceptabile la adresa unui stat european și aceeași propagandă depășită privind românizarea, contestarea frontierelor sau instabilitatea supravieţuirii statului Republi-ca Moldova, motiv pentru care s-a demonstrat neseriozitatea demersului. Mai mult, apariţia publică a datelor privind am-plasarea de către Moscova a arsenalelor de rachete nucle-are cu rază mică de acţiune în timp ce se discuta dezarmarea nucleară și opţiunea de zero arme nucleare în lume, sau accesul major la resursele de informaţii ale SUA prin reţele de spionaj acoperite în plină resetare a relaţiilor ruso-americane, pentru ca ulterior unii dintre spionii expuși să devină vedete de pictorial și să se lanseze în viaţa politică, continua sfidare a unui stat european, Marea Britanie, în care Rusia și-a permis să lanseze operaţiuni de ucidere a unor ofi ţeri refugiaţi cu ma-terial nuclear, expunând un mare număr de civili și apoi recompensând pe ofiţerul responsabil de operaţiune, căutat la nivel internaţional, printr-un fotoliu în Duma de Stat, pe listele Partidului pre-mierului Putin, toate acestea arată consecvenţa în bătaie de joc la adresa lumii întregi și lipsa oricărei dorinţe de a deschide porţile și asuma un dialog real din partea Rusiei cu restul lumii.

– Franţa și Germania au acceptat discutarea așa-numitului plan Medvedev pentru o structură de se-curitate pan-europeană. Pe cât de reale consideraţi că ar fi șansele ca un ase-menea plan să fi e pus în aplicare?

– O asemenea situaţie este exclusă. Singurul lucru admis este discutarea propunerii, iar singurul loc unde această discuţie se poate produce este OSCE, organism depozitar al angajamentelor de secu-ritate europene. Mai mult, lucrurile sunt clare și au fost stabilite la summitul NATO de la Lisabona. Rusia trebuie să demonstreze că vorbele sale sunt dublate și de fapte, nu sunt doar manifestări ale propagandei, și că respectă regulile existente înaintea trecerii la evaluarea unor noi reguli. Acordurile de la Helsin-ki din 1975 au necesitat 10 ani de negocieri anterioare, or, astăzi avem timp să reluăm un asemenea proces? Și de ce? Pentru un actor revizionist al sistemului, nemulţumit de locul rezervat pe care și l-a asumat? Ce facem cu regulile existente, cu angajamentele pe care le avem pe masă? Facem tabula rasa, revenim la zero și pornim negocieri (ce se întâmplă între timp cu Europa), menţinem situaţia existentă cramponându-ne de statu-quo cu riscul irele-vanţei sau încercăm serios o discuţie și acceptarea unor poziţii legitime, cu condiţia respectării tuturor aranja-mentelor existente – în primul rând integritatea Georgiei, acordul de încetare a focului girat de Franţa și respectarea regulilor existente și a anga-jamentelor existente? Căci nu poţi semna nici un acord cu un partener care nu respectă angajamentele deja asumate. Cum, altfel, le va respecta pe cele viitoare?

Propunerile domnului Medvedev nu au de a face cu securitatea, nici cu apărarea comună– Planul Medvedev trebu-ie privit ca o alternativă la proiectele de securitate ale NATO? Mă refer aici și la scutul american antira-chetă, a cărei instalare în România ar fi preconizată pentru anul 2015.

– Proiectul grupului Valdai, al lui Serghei Karaganov, pre-luat sub forma propunerilor pentru securitatea în Europa de Dmitri Medvedev, nu au de a face cu acţiunea și regulile apărării comune propuse de alianţa politico-militară nord-atlantică, cea care-și rezervă, potrivit Conceptului Strategic adoptat la Lisabona, la sfârșit de noiembrie, dreptul de a apăra statele, cetăţenii și te-ritoriile statelor membre cu orice mijloace, inclusiv cu cele nucleare, atât timp cât există arma nucleară în lume. Scutul antirachetă a făcut saltul de la apărarea trupelor și coman-damentelor NATO la apărarea teritoriilor statelor membre și a cetăţenilor împotriva atacu-rilor cu rachete, cooperarea cu Federaţia Rusă fi ind acceptată de către Alianţă la nivelul schimbului de informaţii. Nu e însă posibil, cum dorește Moscova, să participe la toa-te fazele montării sistemului pentru că asta ar însemna furt de tehnologie sau transfer consfi nţit de tehnologie mili-tară. Nu poate avea nici drept de veto pe locul de amplasare al sistemului – cu atât mai mult cu cât SUA a modifi cat deja, la cererea Moscovei, sistemul, pentru a nu avea capabilităţi explozive și a nu putea fi utilizată ofensiv, ci doar defensiv, fără încărcătu-ră explozivă cu acţiune prin pulverizarea ţintei la impact din energia cinetică și viteza interceptorilor. Nici asumarea de către Rusia a unui drept de veto la lansarea unei contra-

rachete nu e posibilă, odată ce această decizie trebuie luată în secunde și cel mult minute, când o rachetă se îndreaptă spre teritoriul aliat, nu după întrunirea Consiliului NATO-Rusia și parlamentări de oportunitate. Nici varian-ta asumării de către Rusia a responsabilităţilor pe o parte a spaţiului Aliat sau al parte-nerilor nu e posibilă din cauza principiului indivizibilităţii apărării NATO. Propunerile domnului Medvedev nu au de a face cu securitatea, nici cu apărarea comună, și sunt apanajul OSCE, iar elementele concrete de preocupare pot fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia, așa cum NU a fă-cut-o Rusia înainte să invade-ze Georgia, la 8 august 2008, dacă avea vreo îngrijorare.

Drumul realist al Republicii Moldova este cel spre Tratatul de Asociere la UE– Anul acesta ofi ciali de la Chișinău și de la București au reluat ideea ca Republi-ca Moldova să fi e inclusă în pachetul Balcanilor Oc-cidentali pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ţinând cont de evoluţiile din regiune și de semnale-le transmise de Bruxelles, consideraţi că Republica Moldova are vreo șansă cât de cât reală să fi e ac-ceptată în acest pachet?

– Personal nu consider o ţintă această idee. Ea ascun-de însă o aspiraţie reală, re-spectiv dobândirea de către Republica Moldova a unui angajament de tip Salonic pentru ţările Balcanilor Occi-dentali, că vor fi admiși în UE, sau de tip Summitul NATO de la București pentru Georgia și Ucraina, dacă vreţi. Aceas-ta este ţinta Chișinăului, nu o ipotetică alăturare unor state din Balcanii de Vest cu mari probleme, unele dintre ele cu șanse infime de a le rezolva prea repede. Drumul realist este cel spre Tratatul de Asociere, pe care Republica Moldova îl va putea accesa în 2 ani și jumătate-3, după concretizarea liberalizării vi-zelor și a acordului întărit și comprehensiv de comerţ liber. Totul depinde însă de o continuitate a politicilor și orientărilor la Chișinău, de menţinerea ritmului reforme-lor și de un guvern coerent, capabil să realizeze aceste reforme. În plus, Partidul Co-muniștilor nu trebuie să fie parte a guvernării și trebuie să asigure succesiunea, să se reformeze și să se transforme din formaţiunea anacronică de astăzi într-un partid euro-pean frecventabil. Are nevoie de un mandat în opoziţie pentru acest lucru. Schimbări importante trebuie să facă și alte formaţiuni politice pentru a deveni partide construite re-alist, pe reguli de reprezenta-re, nu partide de lideri, partide proprietatea unor oligarhi sau manevrate de oligarhi, nici partide unipersonale, în care totul depinde de voinţa tătucului de partid. Mai mult, trebuie dovezi clare că dru-mul european este ireversibil pentru a valorifi ca o fereastră de oportunitate reală pe care încă o are Republica Moldova, singurul stat din Parteneriatul Estic capabil să prindă acest ultim vagon al ultimului tren pentru multă vreme spre Oc-cident.

Rusia are mari probleme, dar e prea demnă, într-un sens negativ, pentru a-şi accepta slăbiciunile – După cum se știe, un val de violenţe etnice a fost declanșat, la 11 decem-brie, la Moscova și Sankt Petersburg și s-a extins în multe dintre marile ora-

șe și regiunile Federaţiei Ruse. Liderul spiritual rus, patriarhul Kirill Gundiaev, a avertizat asupra posibi-lităţii destrămării Federa-ţiei Ruse pe criterii etnice, vorbind despre „ciocnirea radicalismelor etnice” din această ţară. Care sunt, în opinia dumneavoastră, ca-uzele acestui tip de evoluţii interne din marea federa-ţie de la răsărit și ce pro-nosticuri s-ar putea face în legătură cu acest subiect?

– Este o lume contradicto-rie, cu multe probleme struc-turale pendinte și neabordate la timp, eventual ascunse sub faldurile propagandistice, populiste și de agresivitate pe care le emană actuala conducere. În fapt oricine poate spune că Moscova a pierdut Nordul Caucazului, că nu are mijloace și instrumente să calmeze situaţia, că forţa militară, coruperea liderilor prin cumpărare cu bugete deblocate la nivel federal și tolerarea abuzurilor liderilor locali nu mai dă rezultate. Și în Asia Centrală, pătrunderea radicalismelor islamice riscă să arunce în aer stabilitatea. Rusia are mari probleme, dar e prea demnă, într-un sens negativ, pentru a-și accepta slăbiciunile și a solicita spri-jin internaţional, eventual a asculta soluţiile altor state. Exacerbarea puterii, dorinţa de a acoperi sub preșul fan-faronadei cu olimpiada de la Soci și Campionatul Mon-dial de Fotbal niște realităţi dezastruoase nu ajută nici conducerea Rusiei pe termen mediu și lung, nu satisface nici elitele și leadershipul rus, sătui de spoială și conștienţi de problemele pe care stă Federaţia. Cred că Federaţia Rusă trebuie să realizeze că pentru a-și soluţiona proble-mele are nevoie de stabilitate și un guvern credibil în Sudul Caucazului și că o Georgie puternică, în deplin control al teritoriului său naţional, este un partener extrem de impor-tant în această întreprindere, spre deosebire de teritorii ne-controlate, pline de luptători voluntari de toate formaţiile și avizi să-și procure mijloacele prin violenţă, cum sunt cei de la Suhumi și Ţhinvali sau din republicile nord-caucaziene.

Rusia nu ştie să abordeze România (sau nu vrea) plecând de la demersuri simbolice cu relevanţă majoră– Să trecem la alt subiect important. Ce comentarii s-ar putea face în legătură cu nivelul actual al relaţii-lor ruso-române?

– Cele două părţi se ignoră, nu au neapărată nevoie una de alta, iar Rusia nu știe să abordeze România (sau nu vrea) plecând de la demersuri simbolice cu relevanţă ma-joră precum scuzele pentru Ribbentrop-Molotov, pentru raptul Basarabiei sau depor-tările de cetăţeni români în Siberia, pentru toate suferin-ţele aduse poporului român prin decimarea elitelor sale și implementarea forţată a comunismului, pentru fur-tul tezaurului și pentru alte vicisitudini istorice. Numai o declaraţie clară a unui ofi cial rus de rang înalt, dublată de retrocedarea măcar a actelor Tezaurului, cu valoare istorică, ar juca un rol mult mai mare în detensionarea relaţiilor reciproce, așa cum a făcut-o Rusia prin recunoașterea ma-sacrului de la Katyn împotriva Poloniei și scuzele aferente, simbolice, dar relevante în relaţiile civilizate, moderne ale unor state. Gesturi nepri-etenești, turnătorii ieftine sau ameţirea unor parteneri din UE sau a unor aliaţi din NATO ai României nu are cum să aju-te. România este conștientă de poziţia sa, nu revendică nimic de la nimeni, ajută acolo unde poate, este consecventă cu re-

alitatea din teren și frontierele existente, își asumă și ruperea poporului său în două state, dar își dorește o sincronicitate a dezvoltării celor două state și a Ucrainei în sens european și respinge orice tentativă de reînviere a teoriilor revizionis-te, propagandistice staliniste de existenţă a unui popor moldovenesc și a unei limbi moldovenești diferite de po-porul român și de limba ro-mână. Recunoașterea acestei realităţi deschide larg calea cooperării cu Rusia pe bazele respectului reciproc și a inte-reselor României. România își cunoaște limitele, nu încearcă un excepţionalism politic sau gesturi reprobabile, traversea-ză criza cu greu, respectând regulile europene ale limitării defi citului bugetar, pe seama cetăţenilor săi și a austerităţii, dar nu face rabat de la ideile și convingerile sale, de la angajamentele sale, inclusiv de ajutorare a Republicii Mol-dova, de furnizare a ajutorului pentru dezvoltare Chișinăului, Belgradului și Tbilisiului.

Între Bucureşti şi Kiev nu există probleme ce să nu fi intrat într-un mecanism multilateral, european, de rezolvare– Un vecin important al României și al Republi-cii Moldova este Ucraina. Odată cu schimbarea con-ducerii de la Kiev și adop-tarea unor noi priorităţi de politică internă și externă de către vecinul nostru din răsărit, care ar fi punctele problematice în raporturi-le noastre cu acest vecin?

– Astăzi câteva din punc-tele de divergenţă par a se afla pe un trend pozitiv, de depășire a acestor realităţi. Ucraina a avut probleme în gestionarea și stabilirea po-ziţiilor sale, chiar în această perioadă încearcă să evalueze relaţia sa la Vest, cu România și Republica Moldova. Ro-mânia a salutat solicitarea președintelui Ianukovici către staff-ul său din Consiliul de Securitate naţională, dar mai ales discuţiile bilaterale la nivel de miniștri de Externe între cele două ţări, de la Asta-na, și viitoarea vizită a minis-trului de Externe ucrainean la București, la începutul anului 2011. Astăzi nu există între București și Kiev probleme ce să nu fi intrat într-un meca-nism multilateral, european, de rezolvare, chiar dacă se aș-teaptă răspunsuri și decizii la majoritatea acestor subiecte. După pronunţarea Curţii de la Haga privind delimitarea zonelor economice exclusive, ambele părţi au putut trece la exploatarea resurselor din re-giune, lucru imposibil după al doilea război mondial. În ciu-da modifi cărilor de orientare și de trend de la Kiev, România respectă opţiunile vecinului său și face observaţiile nece-sare în format bilateral sau multilateral, european, pe canale diplomatice, fără a se aventura în tirade publice, fapt care, cred eu, este de apreciat la Kiev și constitu-ie o premisă solidă pentru dezvoltarea relaţiilor și so-

luţionarea tuturor punctelor de divergenţă, de la canalul Bâstroe – intrat în mecanismul Convenţiei de la Espoo – la si-tuaţia minorităţilor – pe baza reciprocităţii și a regulilor eu-ropene – problema Krivoi Rog (pe baza înnoirii acordului de protecţie reciprocă a investi-ţiilor în format european) sau problema semnării tratatului de mic trafi c de frontieră (pe baza regulilor europene și cu respectarea nevoilor tehnice de satisfacere a populaţiei vizată de acord, la nivelul unui număr sufi cient de consulate afl ate la distanţă acceptabilă de domiciliul solicitanţilor).

România va susţine mersul european al Republicii Moldova– Să venim mai aproape. Raporturile dintre Chiși-nău și București fac obiec-tul unei preocupări sporite în cele două state ale noas-tre. Ce ne lipsește acum pentru a putea considera că relaţiile dintre cele două capitale sunt înfl oritoare?

– Cred că suntem într-o perioadă în care relaţiile sunt înfl oritoare ca niciodată. Sta-bilitatea de un mandat întreg și renunţarea la perioade suc-cesive electorale, menţinerea sustenabilităţii orientării eu-ropene și a sensului și ritmului reformelor și renunţarea de către anumiţi politicieni, a mass-media asociate unor for-ţe politice și unor instrumente de propagandă la retorica antiromânească și acceptarea realităţii similitudinii români-moldoveni este pasul esenţial pentru închiderea completă a oricărui contencios. Cu toată părerea de rău a unei even-tuale schimbări de orientare, România va susţine mersul european al Republicii Moldo-va, chiar dacă politicienii vor ignora voinţa alegătorilor și vor opta pentru o altă orien-tare și o amânare a reformelor, cu pierderea inclusiv a șanse-lor apropierii de UE.

– Ce proiecte comune ar fi prioritare pe agenda bila-terală pentru strângerea acestor raporturi și aduce-rea la un punct maxim al lor, astfel încât să putem culege tot mai multe roade ale acestora?

– Cred că proiectele ne-cesare au fost enunţate și lansate deja, trebuie să se concretizeze odată cu stabili-rea puterii politice la Chișinău. De la proiectele cu fi nanţare românească în zonele rurale, la cele de investiţii în infra-structură, interconectarea reţelelor energetice și pre-luarea acquis-ului european și procedarea la reformele necesare, toate sunt proiecte majore ce trebuie realizate în viitorul mandat, concomitent cu pașii Republicii Moldova spre libera circulaţie, comerţ liber cu UE și statutul de stat asociat la Uniune.

Fără a fi perfectă, România este un stat european partener de echipă – Cum se înscrie ca atare și cum este privită astăzi România în peisajul euro-

pean? Ce s-ar putea spune

despre succesele sau insuc-

cesele politice ale Bucureș-

tiului în 2010? Care dintre

aceste realizări și eșecuri

sunt de mâna întâi?

– România își urmează nea-bătut drumul spre integrarea europeană, cu sincopele și dificultăţile pe care le dau situaţia crizei, situaţia politică internă în unele state europe-ne partenere, efectul creșterii naţionalismului, xenofobiei și populismelor europene ce antrenează un număr de lideri să sacrifi ce temele europene și partenerii europeni pe alta-rul pragmatismului electoral intern. Fără a fi perfectă, Ro-mânia este un stat european partener de echipă, deși suferă de problemele instituţionale europene, de prima criză ce lovește Europa unită și tulbură Euro, care face ca aceleași două state ce au respins Tratatul Constituţional acum câţiva ani (din raţiuni interne domestice) să încerce și astăzi exportul de costuri ale proastei gestiuni interne către parteneri externi europeni sau către Uniunea Europeană ca întreg. Aceste dureri de creștere vor trece, probabil, și, fi e vom avea o altă Uniune Europeană, fi e aceasta va reuși să-și asume propriile slăbiciuni și să disciplineze și statele mari și puternice în a respecta tratatele și angaja-mentele pe care și le-au luat și pe care le-au semnat. Realiza-rea majoră este intrarea în nor-malitate și asumarea situaţiei reale interne, munca susţinută pentru a recupera diferenţele, cu sudoarea și munca tuturor cetăţenilor – și inabilităţi vi-zibile ale lidershipului politic aflat la guvernare – dar fără a revendica ce nu-i aparţine sau a nega propriile slăbiciuni. Eșecul major este inabilitatea de a oferi României un Guvern cu susţinere largă și care să le redea românilor speranţa.

În Republica Moldova totul depinde de înţelepciunea liderilor politici– În încheiere, cum apre-

ciaţi că va fi anul politic și

geopolitic 2011 pentru Re-

publica Moldova?

– Decizia sfârșitului de an, a Guvernului și a orientării este cea determinantă pentru următorul an sau următorii ani, cu un risc major de căde-re în băltire, lipsă de realizări și administraţie vetustă, cu suferinţe majore pe care le-ar putea impune propriei popu-laţii în mod inutil. Totul depin-de de înţelepciunea liderilor politici și a reprezentanţilor din Parlament care au posibi-litatea abandonării unor de-cizii proaste în favoarea unei majorităţi proeuropene clare, chiar dincolo de liniile de de-marcare partinică. Să sperăm că sfi ntele sărbători și Crăciu-nul le vor da politicienilor și parlamentarilor de la Chișinău mintea cea de pe urmă pentru a prinde ultimul fi ricel de fantă de oportunitate pentru Repu-blica Moldova pentru a evita prăbușirea în stabilitatea și nemișcarea anacronică a unui regim fără orizont.

– Domnule profesor, vă

mulţumim.

Vlad Cubreacov în discuţie cu domnul prof. Dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru

Prevenirea Confl ictelor şi Early Warning, Bucureşti

Drumul realist al Republicii Moldova Drumul realist al Republicii Moldova este cel spre Tratatul de Asociere la UEeste cel spre Tratatul de Asociere la UE

24 DECEMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandal

E ridicol, dar adevărat: Procuratura Ge-

nerală are intentat doar un singur dosar

penal pentru votare multiplă la alegeri-

le din 28 noiembrie 2010, deși toţi știu

că partidele de guvernământ au folosit

pe larg această metodă pentru a-și îm-

bunătăţi scorul electoral. Dar nici acest

caz nu ar fi ajuns la cunoștinţa opiniei

publice, dacă la Orhei nu ar fi apărut

un confl ict dintre reprezentanţii a două

partide de guvernământ, PL și PLDM.

Ca să ne lămurim care a fost totuși am-

ploarea acestui fenomen, să depănăm

fi rul scandalului electoral, pornind de la

acest caz particular.

Ca să devină măcar o dată deputat, a votat de două ori Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie

Ciocan, a menţionat, în una din intervenţiile sale publice, acest caz de votare multiplă, aducându-l drept un exemplu singular, care, în accepţia sa de funcţionar electoral, ar fi trebuit să servească drept probă incontestabilă a corectitudinii și legalităţii scrutinului din 28 noiembrie 2010. „Noi avem un singur caz penal de votare multiplă în Republica Moldova, este vorba de o persoană Șirbate, care este confi rmată că a votat în două birouri și Procuratura acum i-a intentat dosar penal și verifi că toate cazuri-le date”, a spus secretarul CEC. Solicitat de jurnaliști, ofi ţerul de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, a confi rmat că Petru Știrbate, care este liderul organizaţiei raionale Orhei a PLDM și care este plasat pe locul 32 în lista electorală a acestui partid, adică va deveni deputat în câteva zile, este cercetat penal de către Procuratură pentru că a votat de două ori. „La 28 noiembrie, președintele organizaţiei teri-toriale Orhei a Partidului Liberal, Sergiu Miron, a depus la Procuratura raionului Orhei o sesizare prin care a solicitat să fi e tras la răspundere președintele organizaţiei teritoriale Orhei a Partidului Liberal

Democrat din Moldova, Petru Știrbate”, a declarat ofi ţerul de presă al Procuraturii Generale.

Votarea multiplă – o infracţiune incriminată de Codul Penal Solicitat de jurnaliști, Petru Știrbate a negat că ar

fi votat de două ori, spunând că acuzaţiile aduse de colegul său de la PL „sunt insinuări și aberaţii”.

Și ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care este prim-vicepreședinte al PLDM, adică șeful pe linie de partid al lui Știrbate, a negat că acesta ar fi votat de două ori, votarea multiplă fi ind o infracţiune incrimi-nată de Codul Penal, pentru care se aplică o pedeap-să fi e cu amendă de la 400 de unităţi convenţionale, fi e cu muncă neremunerată în folosul comunităţii

de la 100 la 200 de ore sau chiar cu închisoare de până la 2 ani. „Eu nu am asemenea informaţii. Am auzit foarte multe discuţii, eu cred doar probelor. Dacă ne arătaţi un act care confi rmă acest lucru, discutăm. Dacă nu există acest act, înseamnă că sunt simple speculaţii”, a declarat ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Curtea – da, CEC-ul – baDacă a votat sau nu a votat Știrbate de două ori,

urmează să o stabilească ancheta. Cel mai probabil, ancheta nu va stabili nimic, mai ales dacă PLDM va ajunge la guvernare. Cazul, pur și simplu, va fi mușa-malizat și opinia publică nu va cunoaște adevărul, iar oponenţii politici ai PLDM vor fi privaţi de satisfacţia să-l vadă pe Știrbate condamnat pentru infracţiunea ce i se incriminează. Până la urmă, acest caz nici măcar nu contează atât de mult. Problema este alta. După cum spuneam mai sus, toţi știu și recunosc în discuţii private că mai mulţi concurenţi electorali au organizat votarea multiplă în diverse localităţi, me-canismul fi ind, în special, la îndemâna partidelor de guvernământ. Doar că nimeni nu poate aduce probe în acest sens. Și probele nu pot fi instrumentate și prezentate pentru că, deși Curtea Constituţională, la solicitarea unor concurenţi electorali, a dispus

renumărarea voturilor, dar și verifi carea listelor electorale, Comisia Electorală Centrală s-a opus și a interzis verifi carea acestora. Chiar s-a întreţinut și o polemică publică între CEC și CC pe acest subiect. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a declarat pe 17 decembrie că prevederea din decizia Curţii privind verifi carea listelor electorale nu este obligatorie pentru CEC fi indcă aceasta se conţine în partea motivantă, nu în cea rezolutivă. Citat de omg.md, Iurie Ciocan a declarat, „în calitatea sa de jurist”, că „partea motivantă nu este decât o lirică” și nu poartă un caracter obligatoriu. În replică, președintele

Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, i-a spus că „în decizia Curţii Constituţionale este importantă și partea motivantă, și partea rezolutivă”. Totodată, el a precizat că odată cu examinarea raportului fi nal al CEC privind rezultatele renumărării voturilor, „Cur-tea va verifi ca care au fost acţiunile CEC-ului, ce a scris Curtea Constituţională în decizia sa și care sunt rezultatele”, adică va lua atitudine faţă de interdicţia impusă de Comisia Electorală Centrală la verifi carea listelor electorale.

Votarea multiplă este o infracţiune care constă în faptul că o singură persoană votează de două sau mai multe ori la secţii de votare diferite sau la aceeași secţie de votare, dar pe liste diferite, de obicei, și pe cea de bază, și pe cea suplimentară.

Complicitatea autorităţilor electorale cu cele politice în cazul verifi cării listelor electorale Dacă rezultatele alegerilor din 28 noiembrie au

fost trucate de către autorităţi, lucrul acesta poate fi demonstrat numai prin verifi carea listelor electorale. Iar faptul că CEC s-a opus acestei verifi cări, cel mai probabil la indicaţiile Puterii, întărește bănuiala că

alegerile cu adevărat au fost fraudate prin votarea multiplă.

Iar în cazul în care nu verifi ci listele electorale, și cele de bază, și cele suplimentare, nu poţi să constaţi dacă fenomenul votării multiple a fost unul de masă sau nu, dacă a fost de natură să modifi ce rezultatele electorale, reprezentarea în Parlament a concuren-ţilor electorali sau nu.

Acum este clar de ce ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, se bate cu pumnul în piept că Știrbate nu a votat de două ori, cerând să i se aducă probe. De unde probe, domnule Tănase, și nu ne referim aici la cazul Știrbate, ci, în general, la toate cazurile de votare multiplă prezumate, dacă nimeni nu a avut acces la listele electorale, dacă CEC a interzis verifi carea lor? Întrebarea este valabilă și în cazul secretarului CEC, Iurie Ciocan: cum pot să fi e depistate mai multe cazuri de votare multiplă dacă aţi interzis verifi carea listelor electorale? Oare nu este straniu faptul că autorităţile politice, prin persoana domnului Tănase, și cele elec-torale, prin persoana domnului Ciocan, se plasează de aceeași parte a baricadei? Ce interes și al cui l-a urmărit CEC interzicând verifi carea listelor electorale? Am im-presia că nici autorităţile electorale, nici cele politice nu au răspunsuri credibile la aceste întrebări.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

O regiune în derivă?În timp ce atenția publi-cului moldo-venesc este captată de saga negocierilor pentru forma-rea unei coaliții de guvernare, Găgăuzia încă nu a ieșit din procesul elec-toral. A doua rundă pen-tru alegerea bașcanului regi-unii urmează să aibă loc duminică (26 decembrie 2010 – n.n.). Succesiunea celor două campa-nii electorale (naționale și regionale) oferă atât motive pentru refl ecție, cât și pentru unele îngrijorări:

* După cum am menționat în una din analizele noastre precedente, în regiunea găgăuză participarea la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a fost cea mai scăzută în profi l regional în Republica Moldova. Noi am constatat că acest trend își are originea în anul 2005 și-l interpretăm ca pe un simptom al înstrăinării și dezamăgirii regiunii în procesul politic (național) și în reprezentarea intereselor acesteia la nivel național;

* Actuala campanie regională susține această ipoteză, având în vedere faptul că ambii candidați la funcția de bașcan (actualul deținător al postului Mihail Formuzal și contra candidatul său, Nicolai Dudoglo) sunt înclinați să apeleze la actori externi (citește: Federația Rusa) pentru a face ofertele lor electorale mai atractive: primul a primit recent o importantă diplomă din partea președintelui rus (Dmitri Medevedev – n.n.), în timp ce al doilea (în conformitate cu cele relatate de staff -ul său electoral) s-ar fi întâlnit cu Patriarhul Khirill (Biserica Ortodoxă Rusă – n.n.). În acest context, este extrem de remarcabilă absența oricăror apeluri de suport similare din partea celor doi candidați către autorităților moldovenești. Deși ambii candidați se declară independenți, în calitate de bașcan al regiunii oricare dintre ei va trebui să aibă relații bune de lucru cu Guvernul și cu viitoarea coaliție de guvernământ (din câte cunoaștem, Mitropolitului Moldovei nu i-a fost solicitată nici o întâlnire);

* Întrebarea este cum ar trebui interpretate aceste evoluții? La prima vedere, ele ar putea fi privite ca o probă a faptului că în regiune predomină o atitudine foarte prietenoasă față de Rusia și că ambii candidați încearcă să valorifi ce aceste dispoziții social-politice. Or, este bine cunoscut faptul că mulți găgăuzi lucrează în Moscova, pentru mulți dintre ei rusa este limba maternă, iar suportul umanitar acordat de Federația Rusă regiunii este mult mai mare decât cel acordat în alte părți ale țării. Dar plasând aceste evoluții într-un context mai larg, vedem o breșă tot mai largă între afi lierile culturale și geopolitice (sic!) ale regiunii găgăuze și restul țării. Cum va infl uența aceasta vectorul de integrare europeană a Moldovei? Nu există oare riscul ca regiunea găgăuză, tot mai înstrăinată în raport cu centrul, să devină o barieră în procesul de europenizare al țării? Acestea sunt alte câteva chestiuni esențiale pe care viitoarea coaliție de guvernare va trebui să le abordeze, preferabil printr-o integrare mai strânsă a regiunii în procesele politice și sociale naționale.

Alex OPRUNENCO

Sursa: www.expert-grup.org

Să le luăm pe rând. Partidul Comuniștilor este principalul concurent electoral care a so-licitat Curţii Constituţionale renumărarea voturilor, acuzând autorităţile electorale, dar și pe cele politice că rezultatele scru-tinului parlamentar anticipat din 28 noiembrie ar fi fost tru-cate. Curtea, după examinarea probelor invocate de comuniști, dar și de alţi concurenţi elec-torali, a dispus renumărarea buletinelor de vot. Rezultatul renumărării a fost ușor de antici-pat de către toţi, chiar și de către comuniști: deși s-au înregistrat unele nereguli, acestea nu sunt de natură să schimbe rezultatul per total al alegerilor, distribu-irea mandatelor în Parlament rămânând aceeași. Acum ce se întâmplă? Partidele politice de guvernământ, în special PLDM și PL, au sărit pe capul comuniș-tilor, acuzându-i că, din cauza cererii lor de a renumăra votu-rile, s-au cheltuit din Bugetul de Stat tocmai 13 milioane de lei! Și nu doar partidele politice de guvernământ au venit cu aceste acuzaţii, ci și întreaga societate civilă arondată puterii și presa privată și publică controlată de aceasta. Comuniștii au fost făcuţi ţapii ispășitori pentru cheltuirea celor 13 milioane de lei bugetari.

Renumărarea voturilor, ca mecanism de consolidare a structurilor PCRMEste evident că PCRM

nu a nutrit nici pentru o clipă speranţa că renu-mărarea voturilor îi va

îmbunătăţi rezultatul electoral.

Renumărarea voturilor a fost

gândită de liderii comuniști doar

ca un joc de artifi cii, ca o campa-

nie de consolidare și de motiva-

re a echipei, de conservare și de

menţinere a structurilor de par-

tid, a membrilor și simpatizan-

ţilor PCRM în jurul lui Vladimir

Voronin și al staff -ului central.

Acum, când negocierile privind

constituirea noii alianţe de gu-

vernământ par să nu mai aibă

sfârșit, când viitorul este incert

pentru PCRM, când există șanse

reale ca actualii guvernanţi să

revină la putere prin încropirea

unui AIE 2, iar comuniștii riscă

să rămână din nou în opoziţie,

renumărarea voturilor a fost

un fel de continuare a luptei, ca

trupele electorale demoralizate

ale comuniștilor să nu se împrăș-

tie și să părăsească teatrul de

luptă. Liderii comuniști nu au

avut mare preocupare pentru

modul în care s-au cheltuit ba-

nii publici, ci s-au îngrijit doar de interesele lor de partid și la imaginea formaţiunii. Asta este adevărat. Dar la fel de adevărat este și faptul că această acuzaţie le-o poate face comuniștilor orișicine, numai nu actualii guvernanţi și servitorii lor din presa și „societatea civilă” pro-guvernamentale. Pentru că dacă ar fi să privim niţel în trecut, vom constata că Filat, Ghimpu, Urechean și Lupu, urmărind in-teresele lor înguste, personale și de partid, dar nu binele comun, au cauzat cheltuieli bugetare mult mai mari.

Renumărarea voturilor de la alegerile din 5 aprilie 2009: 4 milioane de lei bugetari Să ne amintim că imediat

după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, cei 4 lideri liberali

și democraţi au acuzat puterea comunistă de atunci că ar fi fal-sifi cat alegerile și autorităţile au dispus renumărarea voturilor. S-au cheltuit aproape 4 milioane de lei și acești bani, ca și acum, au fost aruncaţi în vânt, pentru că renumărarea voturilor nu a schimbat nici măcar cu un man-dat reprezentarea formaţiunilor politice în Parlament. Păi, de ce comuniștii trebuie înfieraţi că în decembrie 2010 au solicitat renumărarea voturilor, iar libe-ralii trebuie lăudaţi că au făcut același lucru în aprilie 2009? De ce clasa politică, societatea civilă, presa „liberală”, „demo-cratică” și „proeuropeană” nu au manifestat nici o îngrijorare pentru modul în care sunt chel-tuiţi banii publici în aprilie 2009, dar acum, brusc, au devenit atât de pedante în abordarea acestei probleme?

De ce cheltuielile pentru renumărarea voturilor au crescut în mod miraculos de trei ori?

Este logic să ne întrebăm și de ce în 2009 renumărarea voturilor a costat mai puţin de 4 milioane de lei, iar acum aceeași procedură costă tocmai 13 milioane de lei, adică pe peste trei ori mai mult, căci, între timp, infl aţia nu a crescut cu 300 de procente, iar leul nu s-a depreciat de trei ori

în raport cu euro sau dola-rul? Respectiv, cheltuielile

trebuiau să rămână aceleași sau aproape aceleași ca și în

2009. De ce grijuliii soco-titori ai banului public nu

i-au luat în răspăr și pe actualii guvernanţi că au admis o risipă de peste 9 milioane de lei, odată ce tot îi ceartă pe comuniști că au provocat o cheltuială de 13 milioane de lei?

Cât a costat devastarea şi incendierea Parlamentului şi a palatului prezidenţial? Mai mult, pentru că opoziţia

liberală nu a recunoscut rezulta-tele alegerilor din 5 aprilie 2009, insistând că acestea ar fi fost fra-udate, au avut loc evenimentele de la 7 aprilie, care s-au soldat cu victime omenești și cu de-vastarea și incendierea sediilor Parlamentului și a Președinţiei, daunele materiale fi ind estimate la peste 300 de milioane de lei. Se pare că liderii liberali arată cu degetul la paiul din ochii co-muniștilor, dar nu văd bârna din ochii lor. Există totuși o diferenţă între 13 milioane de lei și 300 de milioane de lei.

Pentru că după acele alegeri în care au învins comuniștii, nu a fost ales șeful statului, au ur-mat din nou alegeri pe 29 iulie 2009, care au costat vreo 45 de milioane de lei. Oare cele două tabere beligerante, comuniștii și liberalii, nu se fac vinovate deopotrivă de această risipă a banului public? Mai ales că nici după aceste alegeri parlamen-tare anticipate Voronin nu s-a înţeles cu Filat, Ghimpu, Lupu și Urechean în chestiunea alegerii șefului statului. Așa că guverna-rea AIE organizează peste un an și ceva, pe 5 septembrie 2010, un referendum în vederea modi-fi cării Constituţiei, care eșuează, dar care costă Bugetul de Stat 33 de milioane de lei. Și pentru că

problema alegerii șe-fului statului tot nu a fost rezolvată, au loc alegerile repetate de pe 28 noiembrie 2010, care iarăși au costat Bugetul de Stat vreo 45 de mi-lioane de lei. Și dacă ai sta să faci cura-tă socoteală, vorba lui Donici, constaţi că cei care acuză utilizarea neraţio-nală a resurselor bugetare pentru renumărarea vo-turilor alegerilor din 28 noiembrie, se fac ei înșiși vinovaţi de aruncarea în vânt a peste 420 de milioane de lei.

Presa şi societatea civilă, complicii unii clase politice mincinoaseToată isteria provocată de ac-

tuala guvernare și de complicii ei din societatea civilă și mass-media privind iresponsabilita-tea comuniștilor care au cauzat Bugetului de Stat o pierdere de 13 milioane de lei nu este decât o farsă. Dacă respectivii tova-răși liberali și democraţi nu ar fi marcaţi de ipocrizie, ar fi trebuit să spună tot adevărul, nu doar o jumătate, căci adevărul spus doar pe jumătate este minciună curată.

Adevărul este că cei care au pornit campania de înfi erare a comuniștilor pentru că aceștia au avut impertinenţa să ceară renumărarea voturilor nu au fă-cut acest lucru pentru că ar fi cu adevărat preocupaţi de modul în care sunt cheltuite fi nanţele publice. Ei au făcut asta doar pentru a le șifona imaginea co-muniștilor în avantajul actualilor

guvernanţi liberali și democraţi, au gândit-o ca factor de presiu-ne din partea societăţii asupra liderilor PCRM și a liderilor PD, dacă aceștia, eventual, ar înclina mai mult să facă o alianţă de guvernare cu comuniștii decât cu liberalii. Spuneam mai sus că adevărul nu mai contează în Republica Moldova, nimeni nu mai pune preţ pe el, nici clasa politică, nici societatea civilă și nici mass-media. Temerea mea este că adevărul nu mai contea-ză nici pentru mulţi dintre oa-menii simpli, chiar dacă aceștia, spre deosebire de clasa politică, societatea civilă și mass-media, nu au de benefi ciat în nici un fel din urma adoptării minciunii ca modus vivendi. Pur și simplu, acești oameni de rând au deve-nit ostaticii minciunii, propagate printr-un efort conjugat al clasei politice, al societăţii civile și al presei. Lor deja le este lehamete să mai încerce să deslușească unde este adevărul și unde este semi adevărul, adică minciuna. Dacă nu ar fi așa, atunci astăzi nu am avea în Republica Moldova două tabere politice belige-rante, contestatare, comuniștii și liberalii, dar care uzează de

aceleași mecanisme pentru a

se menţine în prim-planul vieţii

politice: minciuna, dezinforma-

rea, manipularea și intoxicarea

opiniei publice.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: În urma renumărării

voturilor, opoziţia parlamen-

tară comunistă a obţinut cu

308 voturi mai mult. În schimb,

numărul buletinelor acordate

partidelor de guvernământ

s-a diminuat: cu 112 pentru

PLDM, cu 227 pentru PD și cu

98 pentru PL. Chiar dacă cifre-

le sunt nesemnificative, chiar

dacă greșelile și fraudele sunt

minore, totuși este evident că

acestea au fost comise pe an-

samblu în avantajul puterii și

în dezavantajul opoziţiei. Căci

faptul că opoziţiei i s-au adăugat

voturi în urma renumărării, iar

tuturor partidelor puterii li s-au

scăzut nu poate fi pus pe seama

întâmplării. Și e vorba doar de

falsuri admise la numărarea

voturilor, nu de corectitudinea

campaniei electorale în general,

aceasta fi ind deja o altă temă de

discuţie.

S. P., FLUX

Hoţul strigă: Prindeţi hoţul! sau „grija” pentru Hoţul strigă: Prindeţi hoţul! sau „grija” pentru modul de utilizare a mijloacelor publice

SCANDALOS

Proaspătul deputat PLDM, Petru Ştirbate, cercetat de Procuratură că a votat de două ori

Despre un caz care explică de ce CEC a refuzat verifi carea listelor electorale de bază şi suplimentare în cadrul renumărării voturilor

Adevărul nu mai contea-ză în Republica Moldo-va, nimeni nu mai pune preţ pe el, nici clasa politică, nici societatea civilă și nici mass-me-dia. Asta este singura concluzie valabilă și

pertinentă care se impune după renumărarea vo-turilor de la scrutinul din 28 noiembrie 2010. În rest, totul este joc de cuvinte, artifi cii, dezinfor-mare, manipulare și intoxicare a opiniei publice.

Iosif Iosif Vissarionovici Stalin: Vissarionovici Stalin:

Dragi tovarăși din Republica Dragi tovarăși din Republica Moldova, nu contează cine și Moldova, nu contează cine și cum votează, contează cine cum votează, contează cine

numără voturilenumără voturile

Iurie CiocanIurie Ciocan Dumitru PulbereDumitru Pulbere

24 DECEMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Mai întâi de toate, aș vrea să

precizez că prin „stat etnocra-

tic” înţelegem un stat ai cărui

doctrină și simboluri naţionale

izvorăsc dintr-o tradiţie etnică,

iar sistemul politic are ca funda-

ment valorile și principiile unui

grup etnic. Acest lucru presupu-

ne că existenţa unui stat naţio-

nal depinde nemijlocit de rolul

dominant al „naţiunii titulare” în

viaţa politică, economică și cul-

turală. În principiu, toate statele

lumii au un caracter etnocratic.

Astfel, Franţa nu poate exista

fără francezi și cultura etnică

franceză, Belgia fără etnicii fl a-

manzi, Republica Moldova nu

poate exista fără etnici români,

iar SUA fără WASP (White Anglo-

Saxon Protestants).

În prezent, statele din Uni-

unea Europeană se confruntă

cu aceeași problemă cu care

se confruntă și Federaţia Rusă:

invazia populaţiilor asiatice,

discriminarea pozitivă a mino-

rităţilor etnice și corectitudinea

politică riscă să submineze regi-

murile etnocratice din Europa, în

câteva decenii, continentul eu-

ropean riscând să se transforme

într-un megastat islamic. Toate

acestea determină europenii să

renunţe la conceptul de naţiune

modernă și să revină la ideea

tradiţională a etnicităţii. Astfel,

președintele francez Nicolas

Sarkozy a fost dur criticat de

Consiliul Europei și ONU pentru

utilizarea în cadrul unui discurs

a sintagmei „francezi autohtoni”,

cu referire la etnicii francezi,

diferiţi de restul cetăţenilor

Franţei. Eșecul „multicultura-

lismului” a fost recunoscut și

de cancelarul german Angela

Merkel, care, într-un discurs pu-

blic rostit în cadrul Congresului

tineretului creștin-democrat din

Germania, a făcut o declaraţie

deloc “corectă politic”: „cei care

doresc să devină o parte a soci-

etăţii noastre, trebuie nu doar să

respecte legile noastre, dar și să

ne vorbească limba”.

În România, confuzia creată în Europa dintre noţiunile de „rom” și „român”, precum și creșterea numărului etnicilor ţigani, determină tot mai mult respingerea sensului politic al noţiunii de „român”, care cuprin-dea toţi cetăţenii României, în favoarea conceptului etnic de „român”. La nivelurile superioare ale statului se discută în mod serios revenirea la etnonimul de „ţigan” și renunţarea la noţiunea de „rom”.

Evenimentele din 7 aprilie 2009 din Republica Moldova, pe lângă implicaţiile sale politice, scoate la iveală existenţa în rân-dul tineretului a unor nemulţu-miri legate de lipsa unei politici etnice clar defi nite. Politica con-testării sistematice, în ultimii 20 de ani, a caracterului etnocratic românesc al Republicii Moldova, a contribuit la adâncirea crizei identitare, care a condus, în cele din urmă, la acţiuni violente de stradă.

Nedorinţa clasei politice de la Chișinău de a recunoaște caracterul românesc al statului Republica Moldova riscă să dis-tanţeze și mai mult partea activă a societăţii de clasa conducătoa-re, determinând eșecul acestui stat. Pe fondul acestei proble-me, promovarea anacronică și prostească a ideii construcţiei „naţiunii civice moldovenești”

ar putea deveni un factor pentru noi instabilităţi politice și sociale în Republica Moldova.

Iată de ce violenţele interet-nice care au avut loc la Moscova în ziua de 11 decembrie 2010 trebuie analizate în contextul tendinţelor generale pe întregul continent european. Suntem martori ai unei noi „primăveri a popoarelor”, doar că în sens invers: de la o identitate politică modernă se revine la o identita-te etnică tradiţională, bazată pe legături de sânge.

O astfel de evoluţie este de-terminată de faptul că în discur-sul său ofi cial, clasa politică din statele europene adoptă același mesaj care insistă pe caracterul „multietnic”, opus caracterului etnocratic al statului. Nu ne miră deloc faptul că în Federaţia Rusă, ca și în Republica Moldova, se discută tot mai mult despre construcţia unei „naţiuni civice” – un vid etnic, similar concep-tului de „stat laic” în raport cu Biserica. Continuarea unei astfel de politici în Federaţia Rusă, România, Republica Moldova, Uniunea Europeană nu va face decât să contribuie la creșterea instabilităţii politice, creând pre-mise pentru instaurarea în acest spaţiu a unor regimuri politice de extremă dreapta.

Octavian RACUSursa: octavianracu.wordpress.com

Confl ictele interet-nice din Federaţia Rusă nu sunt un fenomen local, tendinţe similare s-au întâlnit și în alte colţuri ale Europei, ceea ce confi rmă faptul că naţiunile moderne, în calitate de concept ideolo-gic, se afl ă într-un proces de disoluţie,

iar etnosurile cunosc o revigorare. Popoarele eu-ropene devin tot mai nemulţumite de lipsa unei politici etnice clare a statelor naţionale și de discriminarea reprezentanţilor „naţiunii titulare” în favoarea imigranţilor sau minorităţilor etnice. În Franţa, 66 la sută din cetăţeni au atitudine negativă faţă de islam, 23 la sută au o atitudine tolerantă, iar 11 la sută sunt indiferenţi.

Extern

Adepţii protejării vieţii umane de la concepere până la moar-tea naturală au repurtat săptă-mâna trecută o mare victorie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Invitată să se pronunţe asupra compatibilităţii interzi-cerii avorturilor de către Irlanda cu dreptul la o viaţă privată și familială (articolul 8 al Conven-ţiei Europene), Marea Cameră a CEDO a adoptat o decizie nuanţată.

Examinând două cazuri, în care via-ţa mamelor nu era periclitată în mod direct, judecătorii Curţii de la Stras-bourg au apreciat, în ședinţa din 16 decembrie, cu 11 voturi pro faţă de 6 voturi contra, că interdicţia legală de a avorta nu aduce nici un fel de atingere drepturilor omului.

Marea Cameră a CEDO a estimat: „ consensul observat printre statele membre ale Consiliului Europei nu re-duce de o manieră hotărâtoare ampla marjă de apreciere de care se bucură statul irlandez în această privinţă. Curtea amintește că ea a admis într-un dosar precedent („Vo contra Franţei”) că problema de a ști în ce moment începe viaţa ţine de marja de apreciere a statelor. Dat fi ind că nu există nici un fel de consens european asupra defi niţiilor știinţifi că și jurnalistică a începutului vieţii și că dreptu-rile revendicate în numele fătului și cele ale viitoarei mame sunt indestructibil legate, marja de apreciere a unui stat privind ches-tiunea începutului vieţii implică în mod necesar o marjă de apreciere de o amploare similară în cazul modului de a asigura un echilibru între drepturile fătului și dreptu-rile concurente ale femeii însărcinate.

După analizarea acestei marje de apre-ciere și a faptului că primele două petiţio-nare au avut posibilitatea să meargă peste hotare pentru a avorta și posibilitatea de a obţine în acest sens, în Irlanda, îngrijiri me-dicale adecvate, și a faptului că interzicerea avortului în Irlanda pentru raţiuni de sănă-tate și de bunăstare se bazează pe valorile morale profunde ale poporului irlandez cu privire la dreptul la viaţă al copilului care urmează a se naște, Curtea concluzionea-ză că interzicerea contestată a stabilit un

echilibru just între dreptul primei și al celei de a doua petiţionare la respectarea vieţii lor private și drepturile invocate în numele copiilor care urmau a se naște.

Astfel, articolul 8 al Convenţiei nu a fost violat în cazul primei și al celei de a doua petiţionare”.

Totodată, pronunţându-se asupra unui al treilea caz, al unei mame afectate de cancer, judecătorii CEDO au considerat, cu unanimitate de voturi, că Irlanda se face vinovată de încălcarea drepturilor petiţio-narei garantate de articolul 8 al Convenţiei Europene (dreptul la o viaţă privată și fa-milială). CEDO a obligat Irlanda să-i achite celei de a treia petiţionare o despăgubire morală în valoare de 15 000 de euro.

În Irlanda avortul este interzis, iar practicarea lui este incriminată penal, în conformitate cu articolul 58 al Legii privind infracţiunile contra persoanei, din 1861 (Offences against the Person Act 1861), în vigoare până în prezent. Articolul 58 al legii respective prevede că orice femeie însărcinată sau orice terţă persoană care întreprinde acţiuni ilicite în vederea pro-

vocării unei nașteri false (avort) se face vinovată de o crimă pedepsită cu închisoarea pe viaţă.

Constituţia Irlandei interzice în mod expres avorturile, dar le autori-zează, începând cu anul 1983, cu titlu de excepţie, doar în cazul în care viaţa mamei este pusă nemijlocit în pericol. Articolul 40.3.3 al Constituţiei irlande-ze recunoaște dreptul la viaţă al copi-lului și dreptul lui de a se naște, ţinând cont, în egală măsură, de dreptul la viaţă al mamei. În același timp, această normă constituţională nu a fost trans-pusă în vreo lege internă, astfel încât amendamentul constituţional aprobat în 1983 să devină aplicabil.

Din completul de 17 judecători ai CEDO a făcut parte și judecătorul din partea Republicii Moldova, Mihai Poalelungi, însă acesta, împreună cu alţi cinci judecători, a formulat o opinie disidentă, care a fost anexată la Decizia Curţii.

Judecătorul din partea României, Corneliu Bârsan, a făcut parte din grupul majoritar al celor 11 judecători cu votul cărora Decizia Curţii a fost

adoptată.Decizia CEDO, pronunţată la 16 de-

cembrie 2010, în dosarul „A, B și C contra Irlandei” (plângerea nr. 25579/05), este defi nitivă, constituie un precedent răsu-nător și va avea un impact major asupra legislaţiilor naţionale din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, precum și asupra jurisprudenţei instanţelor din aceste ţări.

Avortul este interzis prin lege în 3 state membre ale Uniunii Europene (Irlanda, Malta și Polonia), precum și în 2 microstate europene care nu fac parte din UE, dar sunt membre ale Consiliului Europei (Andora și San Marino). România se situează pe locul III în Europa și pe primele locuri pe glob în ceea ce privește rata avorturilor la mia de femei fertile, fi ind depășită de state ca Vietnam sau Cuba. În Republica Moldova rata avorturilor este de două ori mai mică decât în România. Printre statele lumii cu cel mai mic număr de avorturi se situează Bangladeșul, Irlanda, Belgia, Spania, Elve-ţia, Olanda și Tunisia.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Lucrările la Ansamblul Arhitectural „Catedrala

Mântuirii Neamului” au început în mod ofi cial,

miercuri, 15 decembrie. Pe terenul pe care se va

ridica noua Catedrală patriarhală, afl at pe Calea 13

septembrie din Capitală, în apropierea Palatului

Parlamentului, s-a făcut trasarea fi nală a axelor

pentru sfântul locaș, informează TRINITAS TV.

„Împreună cu cele două societăţi „Apolodor” și

„Foradex” am predat bornele gps și ţărușii pentru

axe, care vor folosi pentru exavările ce se vor face

la pereţii mulaţi și la fundaţie. Practic, Catedrala

se va ridica din aceste borne gps”, a spus Preot

Inspector Iulian Ignat de la Sectorul Bunuri și Imo-

bile Bisericești al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

De asemenea, în această perioadă se face ame-

najarea și organizarea viitorului șantier. Lucrările

Catedralei urmează a fi fi nalizate, în cea mai mare

parte, în decurs de patru ani.

„Este un proiect foarte important. După cum

puteţi observa am început deja lucrările. Astăzi

este o zi important pentru că facem măsurătorile

fi nale, pregătim terenul și după Anul Nou începem

ofi cial proiectul. Cred că în 3 ani și jumătate, patru

ani, proiectul va fi gata”, a spus Franco Sticher,

Manager de proiect.

Soţii Ceaușescu au fost sacrifi caţi pentru a nu avea loc un proces al comunismului, a declarat la RFI fostul procuror militar Dan Voinea, care s-a ocupat ani buni de dosarele Revoluţiei. El mai susţine că „nu au existat teroriști” în decembrie 1989.

„N-au existat teroriști în dosarele pe care le-am trimis în instanţă, sunt peste 35 de dosare care au luat calea justiţiei și în care justiţia a con-damnat. În dosarele care au rămas, în proporţie de 80% au fost identifi caţi trăgătorii, deci cei care se fac efectiv vinovaţi de uciderea, rănirea, arestarea pe nedrept a mii de români”, a afi rmat Dan Voinea.

Voinea mai spune că soţii Ceaușescu au fost sacrifi caţi pentru a nu avea loc un proces al co-munismului. „Ei au fost sacrifi caţi tocmai pentru a nu avea loc un proces al comunismului și pen-tru a salva administraţia comunistă, care, după cum vedeţi, a durat și durează și în prezent. Nu

este deloc târziu și e recomandabil pentru pacea socială un asemenea proces (al comunismului - n.r.), dar pentru asta trebuie depolitizată justiţia”, consideră fostul magistrat militar.

Gabriel PĂLEANUsursa: cotidianul.ro

Ne scoate Băsescu din UE?

Până acum mai era loc de-o umbră de îndoia-lă. Poate închid ochii cum au făcut-o când am intrat în NATO și UE! Acum e clar. Marile puteri europe-ne au schimbat foaia. Miniștrii de Interne ai Franţei și Germaniei au semnat împreună o scrisoare adresată comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. Reprezen-tanţii celor două ţări susţin că aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen „ar fi prematură”.

Scrisoarea prefi gurează un refuz. Era și de așteptat. Din mo-mentul în care au început scandalurile cu ţiganii din taberele italiene trebuia să ne gândim la consecinţe. Să luăm măsuri și să nu ne pierdem în vorbărie. A fost un prim semn că aceste migraţii masive de populaţie săracă vor sfârși prin a genera schimbări de atitudine faţă de ţara noastră și că vom avea parte de conse-cinţe mai complicate decât ne așteptam. Rapoartele pe justiţie au conţinut și ele destule avertismente. Din nou ne-am distrat, fl ecărind pe inexactităţile rapoartelor, pe caracterul lor oarecum partizan. Adică ni se cereau parametri care nu au fost impuși și altor ţări. Din momentul în care Franţa a declanșat operaţiunea de identifi care a emigranţilor ilegali și a început repatrierea acestora, era clar că ne afl ăm la un pas de un eșec al aderării la Schengen. Ce ar mai fi făcut Franţa cu ţiganii?

Ce mai puteau face cu românii înregistraţi în caietele cu infrac-tori dacă eram parte din același Tratat Schengen? Absolut nimic! Ţiganii noștri le-ar fi râs în nas și s-ar fi mutat în orașul următor.

În loc ca România, cu președinte, Guvern și diplomaţie, să declanșeze negocieri și o amplă operaţiune de abordare a infracţionalităţii, am pierdut vremea în aceleași scandaluri ief-tine, vulgare, și am tăiat frunze la câini. Ne-am risipit energia în tocurile și genţile Elenei Udrea, în gângăvelile ciripite ale acestei cucoane. Și n-am făcut nimic să izbutim o redresare a relaţiilor cu Italia (și ea gata de repatrieri), cu Franţa și cu Germania. Nu am corectat nimic din situaţia justiţiei și a corupţiei din ţară spre a le putea spune partenerilor europeni că ne-am apucat serios de treabă. Mai mult, marinarul fără busolă și fără cârmă a continuat zădărârea Rusiei. A dus relaţia României cu marele vecin de la Răsărit până la o politică ostilă. Proamericanismul de mahala al aceluiași marinar a stimulat și o anume nemulţumire și din partea partenerilor europeni. Când aceștia au auzit că Traian Băsescu a impus CSAT cumpărarea unor avioane F-16 vechi pe o sumă nebună, în ciuda unora noi oferite în condiţii avantajoase de la ţări europene cu tradiţie, mulţi se vor fi întrebat, ce-i cu preșe-dintele României? Parcă ar fi făcut tot ce-i stă în putere pentru a ne depărta de aderarea la Schengen, pentru a le arăta ţărilor din UE că noi ne bazăm pe americani. Și așa mai departe.

Amânarea aderării la spaţiul Schengen înseamnă că măcar la un capitol suntem în afara Uniunii Europene. Și s-ar putea să rămânem așa. Sau să mai rămânem pe dinafară și la justiţie, și la cine știe ce altceva. La libertatea de exprimare suntem și acolo mai aproape de Tiraspol decât de Bruxelles.

Conform scrisorii celor doi miniștri, carenţele României privesc securitatea, justiţia, corupţia și crima organizată. Ai dracului și europenii ăștia! Oare de unde știau că TIR-urile din contrabanda cu legume și ţigări sunt păstorite din Guvern? Că toate contai-nerele care intră în porturi sunt numărate și taxate de un om al Guvernului? Că marile contracte din investiţiile publice se dau pe culoarea ochilor? Că în România, democraţia este denumirea unei megaoperaţiuni de jecmănire a ţării, dar efectuată cu acte în regulă și de oameni afl aţi în poziţii de putere consolidate inclusiv prin votul alegătorilor?

Acuza de discriminare la adresa României dă patriotic la românii nemulţumiţi. Dar pune paie pe foc în relaţiile cu Franţa și Germania. Cât privește afi rmaţia lui Traian Băsescu, că el ca președinte trebuie să clarifi ce poziţia celor doi miniștri, sună ca într-un discurs al unui președinte de CAP. Sigur dușmanii de clasă se ascund în spatele acestora, iar Marinarul o să-i prindă cât de curând!

Cornel NISTORESCU, COTIDIANUL

Un bărbat s-a aruncat, joi dimi-neaţă, de la unul dintre balcoanele Palatului Parla-mentului de la București, în timp ce prim-ministrul român Emil Boc se pregătea să își susţină discursul prin care urma să se apere de moţi-unea de cenzură pe Legea cadru a salarizării, depusă de Opoziţie.

Potrivit primelor informaţii, bărbatul are în jur de 40 de ani, este tehnician al TVR și venise la Parlament să pună luminile pentru transmisiunile din ziua moţiunii. Imediat după acest incident, primul de acest fel din istoria României, zeci de parlamentari s-au adunat înmăr-muriţi în jurul bărbatului și au încercat să-i dea primul ajutor.

Bărbatul purta un tricou pe care scria cu markerul: „Ne-aţi ciuruit și ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!”. După incident, bărbatul era conștient și vorbea cu parlamentarii.

Foarte rapid au ajuns în plen

și angajaţii ISU care i-au acordat

primul ajutor. Anca Onofrei,

purtătorul de cuvânt al ISU, a

declarat pentru Realitatea TV,

că „victima este conștientă și

a fost transportată de urgenţă

la spital”.

După primul consult medi-

cal, se pare că bărbatul are o

fractură la piciorul stâng și o

lovitură puternică la piept. Raed

Arafat, subsecretar de stat în

Ministerul Sănătăţii, a declarat

la Realitatea TV că bărbatul este

conștient, iar acesta este „un

semn bun”.

Bogdan Opriţa, coordona-

tor SMURD, a precizat pentru

Antena 3 că numele bărbatului

este Adrian Sobaru și că a fost

transportat către Spitalul de

Urgenţă, fi ind stabilizat și având

o fractură deschisă la un picior.

Bărbatul a fost scos din sala de

plen de echipajul SMURD și a

strigat de pe targă „Libertate!”

potrivit NewsIn.

Colegii de la TVR ai bărbatului

au declarat pentru Gândul că nu

știau de planul bărbatului de a

se arunca de la balcon. „Nu ne-a

spus nimic, am fost și noi luaţi

prin surprindere”, au declarat

aceștia.

Clubul Roman de Presă a

făcut un apel la decenţă către

jurnaliști, în relatările despre

incidentul care a avut loc la

Parlament.

Parlamentarii, şocaţi de incidentul din plenDeputatul PSD, Mugurel Su-

rupaceanu, a declarat, pentru Realitatea TV, că s-a afl at în apro-pierea zonei în care s-a prăbușit bărbatul. „L-am văzut timp de o fracţiune de secundă, am auzit cum a strigat: „Am copil de șapte ani, ne-aţi distrus viitorul”, după care a căzut chiar în faţa noastră, s-a prăbușit pe una din bănci. Banca este avariată complet, are și urme de sânge prin impactul pe care l-a avut”, a declarat Mu-gurel Surupaceanu.

Acesta a precizat că parla-mentarii sunt extrem de afectaţi de incidentul respectiv. „Am văzut colegi care plâng efec-tiv în Parlament, după acest incident, și eu sunt extrem de impresionat. Nu am mai trăit un astfel de moment, asistăm la un gest disperat de a protesta faţă de măsurile Guvernului Boc”, a declarat Surupaceanu.

Ședinţa Parlamentului a fost suspendată timp de 15 minute în urma accidentului și s-au convocat Birourile Permanente reunite.

La rândul său, liderul de grup al deputaţilor PSD, Mircea Dusa, a comentat incidentul, spunând: „Nu mai este nevoie să depunem moţiuni de cenzură, poporul ro-mân a dat astăzi o moţiune”.

Senatorul PSD, Toni Grebla,

a declarat că bărbatul a strigat

ceva înainte să plonjeze „ca

într-o piscină” de la balcon și că

acesta avea o situaţie familială

dificilă, unul dintre copiii săi

fi ind bolnav. „Bărbatul are doi

copii, din care unul avea anu-

mite probleme și se pare că acel

ajutor de însoţitor pentru copil

cu handicap îi ajuta. Am înţeles

că era unul din cei mai buni

tehnicieni din Televiziunea Ro-

mână”, a declarat Toni Grebla.

Acesta a mai precizat că este

posibil ca sărăcia să-l fi împins

la acest gest absolut regretabil.

„E absolut regretabil, nu mi-aș fi

imaginat că se poate întâmpla

așa ceva în Parlament. Sigur că

sărăcia poate duce la aceste ges-

turi, sunt oameni care nu au ce

pune pe masă și ajung în situaţii

regretabile, aceste gesturi nu

trebuie încurajate”, a spus Toni

Grebla.

Premierul Emil Boc a de-

clarat, la intrarea în ședinţa

Birourilor Permanente, că „cel

mai important lucru este să sal-

văm viaţa acestui om”. „Cel mai important lucru este să salvam viaţa acestui om și aceasta este preocuparea de bază, să salvam viaţa acestui om”, a spus primul ministrul, înainte de a intra în ședinţa Birourilor Permanente reunite.

De curând, un alt angajat al TVR s-a sinucis, fiind găsit în subsolul clădirii nefaste din Do-robanţi. Motivaţia: avea datorii și nu-și mai putea plăti ratele.

Ziare.comSursa: Roncea.ro

ŞOCANT

Un angajat TVR s-a aruncat de la balconul Parlamentului Un angajat TVR s-a aruncat de la balconul Parlamentului României, în timpul şedinţei în plen a deputaţilorRomâniei, în timpul şedinţei în plen a deputaţilor

Au început lucrările la ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului

Dan VOINEA, fostul procuror militar al României:

„Nu au existat terorişti în decembrie ’89”

CEDO: Interzicerea avorturilor nu încalcă drepturile omului şi se bazează pe valorile morale profunde

Rusia şi Europa – în pragul unor războaie interetnice?

24 DECEMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

Astfel, copiii de la cele două

instituţii au fost vizitaţi de Moș

Crăciun și Alba ca Zăpada, sim-

ţind adevăratul farmec al sărbă-

torilor de iarnă.

„Atunci când trăiam în orașul

Bălţi casa mea era situată nu de-

parte de această casă de copii. Și

eu îmi puneam întrebarea de ce

acești copii niciodată nu pleacă

acasă. Mă bucur să pot realiza

acest proiect, ce se datorează

susținerii Edelweiss“, a spus in-

terpreta Geta Burlacu.

Valeriu Slobodeanu, medic-

șef, Casa de Copiii din Bălţi: “Dar

cea mai mare bucurie este când

vin oaspeţi, cu jucării și cu ca-

douri, pe care copiii le așteaptă,

probabil, tot anul. Aţi văzut ce

bucuroși sunt copiii. Această

sărbătoare va rămâne mult timp

în amintirea lor. “

Este de remarcat faptul că în

perioada sărbătorilor de iarnă, prin decizia Consiliului și a fon-datorului Edelweiss, Vlad Plahot-niuc, Fundaţia va implementa o serie de proiecte în domeniile cultural, social și educaţional. Pe parcursul săptămânii curente, Edelweiss a reușit să implemen-teze deja multe proiecte preconi-zate pentru această perioadă.

Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dez-voltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate

iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societă-ţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oa-menii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oame-nilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dina-mismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și expe-rienţa anilor.

Departamentul relaţii publice EDELWEISS

Concert de caritate pentru a aduce Crăciunul în sufl etele a 170 de copii defavorizaţi

Peste 170 de copii de la Centrul de plasament “Dru-mul spre casă” și de la Casa Copilului din Bălţi au primit în dar cadouri, inclusiv jucării, dulciuri, papuci de casă, echipament de birou, în urma unui concert de caritate organizat la Bălţi cu suportul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Republicii Moldova, Edelweiss. Interpreta Geta Burlacu și formaţia Alex Calancea Band au cântat live piese etno, jazz și latino la Bălți, iar fondurile colectate în urma vânzării biletelor au fost suplinite de către Edelweiss și utilizate pentru a cumpăra cadouri copiilor. Acest eveniment continuă șirul proiectelor organizate de Edelweiss cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

În ultimii ani, tot mai mulţi moldo-veni preferă să-și petreacă vacanţa de iarnă în străinătate. Ofertele sunt variate, iar majoritatea celor care apelează la agenţiile de turism, aleg să sărbătorească Crăciunul și Reveli-onul în munţii din România, Bulgaria și Austria, dar și destinaţii exotice, cum ar fi Egipt, Thailanda și Emiratele Arabe. Astfel, datele ofi ciale arată că numărul celor care optează pentru un sejur peste hotarele ţării a crescut anul acesta, în medie, cu 26 la sută. Acest lucru s-a datorat și apariţiei câtorva companii noi pe piaţa autoh-tonă, fapt ce a contribuit la reducerea preţurilor pentru vacanţe, mai ales în sezonul de iarnă.

Potrivit reprezentanţilor agenţiilor de turism, majoritatea moldovenilor preferă să plece în vacanţă anume peste hotare, motivul fi ind costu-rile prea mari la pensiunile din ţară. De exemplu, pentru a petrece Revelionul la o pensiune de la noi, trebuie să scoţi din buzunar câte 200 de euro de persoană.

Preţul pachetelor oferite de agenţiile de turism variază de la 100 la 700 de euro, pentru cei care vor să se odihnească în perioada sărbătorilor de iarnă în Ucraina, România, Bulgaria și Austria, și de la 800 la 2000 de euro pentru cei ce își doresc o atmosferă mai exotică și aleg Egiptul, Emiratele Arabe și Thailanda. „Anul acesta, în special, a cres-cut numărul doritorilor de a-și petrece vacanţa în Egipt. Aceasta se datorează și faptului că avem zbor direct spre Egipt. Astfel, pentru 10 nopţi în Egipt, inclusiv masa de Revelion, agenţia noastră oferă sejururi începând de la 700 de euro pentru o persoană”, a precizat reprezentantul agenţiei „Canonic-Tur”, Svetlana Șagova.

Cel mai ieftin îi va costa pe moldoveni odihna în munţii din Ucraina. Costul unui sejur începe de la 100 de euro pentru o săptămână. Ceva mai scump îi va costa vacanţa în munţii din România și Bulgaria, preţurile variind, în medie, de la 260 de euro pentru o săptămână în România și de la 400 în Bulgaria. Pentru vacanţa în munţii austrieci costurile încep de la 300 de euro în sus.

Întrebată despre numărul de turiști străini care vin să se odihnească de sărbători în ţara noastră, reprezentanta agenţiei turistice „Corina-Tur”, Da-niela Chicu, a precizat că cei mai mulţi preferă să vină la noi în perioada caldă a anului. „Numărul solicitanţilor pentru turismul intern este foarte mic. Cei mai mulţi vizitatori străini vin în sezonul estival. De obicei, aceștia optează pentru zonele rurale, în special mănăstirile, cum ar fi Saharna, Ţipova, Lalova. De asemenea, turiștii rămân im-presionaţi de meleagurile moldovenești, cum ar fi Orheiul-Vechi, Cetatea Sorocii, dar se plâng de starea drumurilor și consideră că preţurile pentru cazare și hrană sunt exagerate”, a menţionat ea.

Datele statistice confi rmă această stare de lu-cruri și arată că în anul curent, numărul turiștilor care au optat pentru mediul rural s-a diminuat cu 5 la sută faţă de anul trecut. Potrivit datelor respective, cei mai mulţi vizitatori străini vin în ţara noastră din România, Rusia, Ucraina, Italia, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Turcia, Israel, Bulgaria, Olanda și Polonia.

Referindu-se la modul în care a afectat criza financiară vânzările agenţiilor de turism în această perioadă, dar și opţiunile turiștilor moldoveni care merg la odihnă în alte ţări, reprezentanta agenţiei turistice „Voiaj International”, Ana Bolocan, a menţionat că criza a redistribuit și a modificat puţin structura și tipul de odihnă pe ca-re-l aleg turiștii. „O partea dintre cei care preferau să se odihnească mi-nim 10 zile, acum se limitează la 7, de la categoria de 5* unii au trecut la hoteluri de 4*, acestea fi ind mai accesibile ca preţ. De asemenea, se poate constata o modifi care a structurii destinaţiilor solicitate. Unii turiști aleg acum destinaţii mai ieftine, în locul celor de lux. Dar aceasta nu se referă la mai mult de jumătate dintre turiștii noștri”, a mai spus Bolocan.

Reprezentantul Agenţiei Turis-mului din Republica Moldova, Petru Tarlev, a menţionat că, deocamda-tă, nu se cunoaște volumul vân-zărilor înregistrate, dar, conform datelor preliminare, vânzările sunt în creștere.

Precizăm că, potrivit datelor sta-tistice, prin intermediul agenţiilor de turism și tur operatorilor, în peri-oada ianuarie-septembrie a anului curent, au plecat în străinătate circa 101 983 de turiști și excursioniști. Majoritatea cetăţenilor moldoveni, circa 98 la sută, au plecat în străină-tate în scopuri de odihnă, recreare și agrement. Aceștia au preferat să călătorească, în principal, în Turcia, Bulgaria, Ucraina, România, Egipt, Grecia și Rusia.

Tatiana MANEA, FLUX

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), veniturile lunare disponibile ale popula-ţiei, în trimestrul III al lui 2010, au fost, în medie, de 1337 de lei. Din totalul veniturilor, cea mai importantă sursă o reprezintă plăţile salariale, cu o pondere de aproximativ 50 la sută, în descreștere faţă de trimestrul III al anului 2009 cu 2,3 puncte procentuale. Veniturile din prestaţiile socia-le au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 18,5%. Creșterea veniturilor în această perioadă a avut loc, în special, în rezul-tatul sporirii benefi ciilor din activitatea individuală agri-colă. Veniturile din activitatea individuală non-agricolă au contribuit cu 6,5% la câștiguri-le totale.

O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămân a fi transferurile bănești din afara ţării (re-mitenţele), contribuţia acestora fi ind de 16,8% sau cu 2,3 la sută mai mult decât în trimestrul III al anului 2009.

Totodată, potrivit datelor BNS, ve-niturile populaţiei din mediul urban au fost, în medie, cu 427 de lei sau cu 36,9% mai mari decât ale populaţiei din mediul rural. Dacă la oraș princi-pala sursă de formare a veniturilor este activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 60 la sută, la sat ponderea acestor venituri este de două ori mai mică (30,1%). Câștigurile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 17,7% din totalul veniturilor disponibile ale populaţiei rurale.

De asemenea, locuitorii de la sate depind într-o măsură mai mare decât cei de la oraș de transferurile bănești din afara ţării, ponderea acestora în venituri fi ind de aproape 24 la sută. Pentru populaţia din mediul rural este caracteristică și o pondere mai mare a prestaţiilor sociale, care au constituit în jur de 21 la sută din totalul venitu-rilor.

Cheltuieli mai mari decât veniturilePare paradoxal faptul că, potrivit

acelorași date oferite de BNS, cheltu-ielile populaţiei au depășit veniturile, constituind, în medie, câte 1 463 de lei lunar pentru o persoană. Cea mai mare parte a cheltuielilor, aproape 40 la sută, a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar. Pentru întreţi-nerea locuinţei o persoană, în medie, a alocat 19,8 la sută din cheltuielile totale de consum, pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – 11,3%, sănătate – 6,5%, comunicaţii – 4,5%, transport – 5,0%, dotarea locuinţei – 4,2%. Moldovenii sunt dispuși să cheltuiască mult mai pu-ţin pentru învăţământ, doar 1,5 la sută din venituri. Totuși, cifra este în creștere faţă de aceeași perioadă a anului 2009, când acest tip de cheltuieli au constituit doar 0,7%. Populaţia din mediul urban a cheltuit cu 584 de lei sau de 1,5 ori mai

mult decât cea din mediul rural, adică 1 798 de lei de persoană. Totodată, în trimestrul III al acestui an, locuitorii orașelor au cheltuit cu 43,3% mai mult pentru întreţinerea locuinţei faţă de aceeași perioadă a anului precedent, iar în mediul rural aceste cheltuieli s-au majorat cu 21,5 la sută.

Solicitat să comenteze datele pre-zentate de BNS, în special aspectul ce ţine de decalajul dintre cheltuielile și veniturile populaţiei, directorul exe-cutiv al centrului de analiză economică Expert Grup, Valeriu Prohniţchi (în imagine), a explicat că populaţia este întotdeauna ezitantă în a-și declara nivelul real de venituri. „Datele re-spective provin din sondajul bugetelor gospodăriilor casnice și, practic, de când se efectuează astfel de sondaje, familiile intervievate raportează ve-nituri mai mici decât cheltuielile. Este, mai degrabă, o chestiune psihologică: oamenii se tem să-și dezvăluie nivelul real al veniturilor.

Un alt aspect ar fi că unele persoane pot avea venituri mici, dispunând, în schimb, de economii mari. Aceasta le-ar permite să-și acopere cheltuielile, dar situaţia respectivă nu poate să dureze prea mult timp.

Sondajul bugetelor gospodăriilor casnice încearcă să identifice toate sursele de venituri pe care le pot avea acestea, inclusiv remitenţele de peste hotare, care au o pondere mare în structura veniturilor. Altceva este că nu întotdeauna acestea sunt declarate integral, cum nu sunt declarate integral nici veniturile obţinute, de exemplu, din închirierea apartamentelor ori din vânzarea producţiei agricole. Mai există și problema salariilor plătite la negru, pentru că, probabil, mai bine de jumătate dintre fi rmele care acti-vează în Republica Moldova, utilizează asemenea practici și este evident că oamenii nu declară acest lucru”, a ex-plicat expertul.

Referindu-se la faptul că aproxima-tiv 40 la sută din cheltuielile populaţiei sunt destinate acoperirii necesarului de consum alimentar, Prohniţchi a precizat că în toate ţările sărace se înregistrează o pondere foarte mare a cheltuielilor anume pentru produsele alimentare. „Mai mult, ceea ce vedem în aceste date

statistice este doar o medie, care însă, nu prezintă tabloul complet. Dacă vom privi stratifi cat, pe categorii, societatea moldovenească, vom vedea că cei mai bogaţi oameni cheltuiesc doar 20 la sută din veniturile lor pentru produse alimentare. Cei săraci însă, ajung să aloce și până la 80 la sută din totalul ve-niturilor pentru consumul alimentar.

Media respectivă este, într-adevăr, considerabilă în Republica Moldova, în comparaţie cu alte ţări. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm o scădere a aces-teia, în termeni istorici. Acum câţiva ani, media era de 55 la sută. Adică, cifra pe care o avem astăzi se încadrează în tendinţa istorică pe termen lung de scădere a ponderii respectivelor chel-tuieli în totalul cheltuielilor populaţiei”, a declarat Valeriu Prohniţchi

Minimul de existenţă calculat nu refl ectă nici pe departe cheltuielile realeTot zilele acestea, BNS a făcut publi-

ce și datele privind valoarea minimului de existenţă în trimestrul III al anului curent, care a constituit, în medie, 1 305 lei pentru o persoană, fi ind în creștere faţă de trimestrul III al anului 2009 cu 20,2%. Astfel, dacă veniturile disponibile lunare ale populaţiei au fost, în medie, de 1 337 de lei pentru o persoană, observăm că acestea de-pășesc neesenţial valoarea minimului necesar pentru existenţă. Raportat la salariul mediu lunar pe economie, care a fost în perioada respectivă de 3 030 de lei, constatăm o acoperire a minimu-lui de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,2 ori. Nivelul maxim de acoperire al necesarului de existenţă a fost atins de salariaţii din sectorul fi nanciar – de 4,6 ori.

Totodată, în cazul pensionarilor, minimul de existenţă este acoperit doar în proporţie de 72 la sută, valoa-rea medie a pensiei lunare, stabilite la 1 octombrie 2010, fiind de 809,4 lei. Chiar dacă pensiile au crescut cu 4,4%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, coraportul dintre mărimea medie a pensiei lunare și va-loarea medie a minimului de existenţă este în descreștere, acesta fi ind de 83 la sută în 2009. Altceva este măsura în care acest minim de existenţă calculat de BNS se apropie de valorile reale ale necesarului.

În acest context, Valeriu Prohniţchi a ţinut să precizeze că metodologia de calculare a minimului de existenţă este destul de dubioasă și aproximativă, ea rămânând aproape intactă încă din pe-rioada economiei socialiste. „În general, nu știu în ce măsură ar trebui analizate cifrele respective. Ele nu refl ectă, nici pe departe, cheltuielile reale pe care tre-buie să le efectueze o persoană, pentru a putea supravieţui. Și nu am în vedere doar supravieţuirea biologică, dar și participarea lui fi rească la viaţa socială, ceea ce înseamnă ziare, cărţi, reviste, teatru etc. Adică, este evident că cheltu-ielile reale sunt mult sau mari decât cele calculate prin respectiva metodologie”, a declarat Valeriu Prohniţchi.

Ioana FLOREA, FLUX

SCRISOAREA CITITORULUI

Liberalii vorbesc despre integrarea în UE, pentru

a distrage atenţia oamenilor de la realitate

În procesul evolutiv al relaţiilor sociale și politice în Republica Mol-dova, după 20 de ani de la Declaraţia de Independenţă, am ajuns să constatăm că modifi carea calitativă a acestor relaţii a fost caracterizată printr-o perioadă de progres lent, urmată de o altă perioadă de regres rapid, care a adus ţara la o situaţie dramatică. Istoria cunoaște patru forme de relaţii sociale: dictatură, democraţie, liberalism și anarhie. Totodată, omenirea se afl ă mereu în mișcare, într-un cerc vicios al acestor relaţii, fără ca cel puţin una dintre ele să ajungă la perfecţiune absolută.

Pe parcursul a 20 de ani de existenţă ca stat independent, Republica Moldova a trecut prin toate aceste etape. Evenimentele din 7 aprilie 2009 au reprezentat apogeul anarhiei și au permis partidelor de ori-entare liberală să se instaureze la putere. Guvernul a fost constituit din patru partide, fi ecare dintre ele obţinând mai puţin de 15 la sută din voturi. Adică, fi ecare din aceste partide a fost susţinut de peste 85 la sută dintre alegători.

Pentru a se menţine la putere, guvernarea liberală a recurs la mo-difi carea legislaţiei electorale, având, totodată, intenţia de a modifi ca prin referendum articolul 78 din Constituţie, care se referă la alegerea președintelui ţării. În urma acestor modifi cări la Codul Electoral, alege-rile în Republica Moldova au încetat să mai fi e democratice.

În ţară a fost instaurată dictatura de castă. În timp ce majoritatea populaţiei trăiește sub nivelul minim de existenţă, Justiţia, Procuratura, Poliţia s-au asociat pentru a sluji structurile mafi otice criminale.

Conducerea ţării, care deţine monopolul asupra mijloacelor de infor-mare în masă, a declanșat o propagandă masivă, încercând să inducă opiniei publice ideea că Republica Moldova este susţinută masiv de instituţii europene ca OSCE, Consiliul Europei etc., și că se bucură de succese importante în vederea aderării la Uniunea Europeană. Această propagandă se face cu scopul de a ascunde realitatea privind activitatea distructivă a conducătorilor politici și are menirea să hrănească poporul cu iluzia că situaţia se va schimba în bine, după aderarea la UE.

Este evident că Republica Moldova, fi ind scindată teritorial, cu o economie degradată și marcată de instabilitate politică nu poate deveni membru al UE. Este nevoie de un proces îndelungat, care nu e exclus să dureze chiar decenii. Trebuie să ţinem cont și de faptul că soluţionarea problemei transnistrene ţine de evoluţia relaţiilor între Rusia, SUA și UE.

Unii comentatori politici afi rmă că actuala conducere liberală ar fi reușit să convingă instituţiile internaţionale că ar fi demne de susţinere, fi indcă se confruntă cu o forţă politică reacţionară, care este Partidul Comuniștilor. Nu sunt de acord cu această părere, deoarece comuniștii din Republica Moldova nu mai au nimic în comun cu Partidul Comunist de altădată. Este mai democrat decât partidele liberale afl ate la putere. Nu cred că UE nu cunoaște situaţia reală din Republica Moldova și că luptă cu o fantomă. Poate că, după un an de guvernare liberală, UE a sperat să-și facă o impresie pozitivă despre această ţară, ceea ce nu i-a reușit. Iar eșecul actualei guvernări ar trebui să o pună pe gânduri.

În situaţia în care criza politică persistă, iar actualele partide parla-mentare s-au dovedit a fi uneltele clanurilor mafi otice, PPCD devine un partid de perspectivă în contextul viitoarelor alegeri parlamentare. Astfel, într-o nouă componenţă a Parlamentului, susţinut de forţele po-litice de orientare democratică, PPCD va reuși să transforme Republica Moldova într-un stat de drept, cu o economie prosperă și un nivel de viaţă mai bun al populaţiei.

Gheorghe DUBOVCA, Chişinău

Viaţa bate statistica Moldovenii aleg să-şi petreacă Moldovenii aleg să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în afara ţăriisărbătorile de iarnă în afara ţării

Nici pe timp de criză moldovenii nu renunţă

la vacanţeCristina: „În vacanţă vom Cristina: „În vacanţă vom

merge la munte în România”merge la munte în România”Sigur că ne dorim o vacanţă în

străinătate. La moment s-a schim-bat un pic programul și cel mai probabil vom merge după Revelion. Optăm pentru munţii din România. Rămâne doar să primim viza și plec împreună cu soţul și prietenii.

Horea și Victoria: Horea și Victoria: „Împreună cu familia „Împreună cu familia

vom merge în vom merge în Ucraina”Ucraina”

După Revelion voi merge împreună cu fami-lia la munte, în Ucraina. Așteptăm cu nerăbdare vacanţa.

Viorica: „Ne dorim o Viorica: „Ne dorim o vacanţă în străinătate, dar, vacanţă în străinătate, dar, deocamdată, posibilităţile deocamdată, posibilităţile

sunt nule”sunt nule”Ne dorim și noi să mergem undeva

la munte, dar, deocamdată, copilul este prea mic pentru astfel de călăto-rii. Ne vom strădui să ne simţim bine de sărbători și aici, în ţară.

Valeria: „Totul depinde de cum Valeria: „Totul depinde de cum voi susţine sesiunea”voi susţine sesiunea”

Bineînţeles că îmi doresc să merg în vacanţă într-o altă ţară, dar totul depinde de cum voi susţine tezele de iarnă. Odată ce părinţii mă susţin fi nanciar, totul depinde de ei.

24 DECEMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

La 20 decembrie 2003, în urma unui accident rutier, se stingea din viaţă un mare actor, o stea a cinemato-grafi ei moldovenești, care cunoscuse succesul și apre-cierea și în fosta URSS, și nu doar. Este vorba de Grigore Grigoriu, de la a cărui moar-te împlinit 7 ani. Cu această ocazie, pe 19 decembrie a avut loc proiectarea fi lmului „Mânza albă furată de Gri-goriu”, după care s-a jucat spectacolul „Visul Unchiașu-lui”, realizat după un text de F. Dostoievski, unul dintre autorii preferaţi ai lui Grigo-re Grigoriu.

Cei șapte ani fără Grigore Grigoriu au fost marcaţi și prin lansarea studio-ului „Grigore Grigoriu”, unde a avut loc proiecţia fi lmului, dar și prezentarea spectacolului. Octavian Grigoriu, fi ul actorului, a recunoscut că tatăl său avea un vis: să facă un teatru în cadrul familiei, un teatru unde să fi e montate piese camerale, cu puţine personaje, pentru puţin public…

Ideea acestui teatru are mai mult de un deceniu, datează din perioada în care mai era în viaţă marele actor, dar și mezinul lui, Traian Grigoriu, actor și el, angajat la teatrul din Piatra Neamţ, care, la fel ca și tatăl său, și-a pierdut viaţa într-un cumplit accident rutier, în fl oarea vârstei, la 32 de ani. Se întâmpla în 2004, la doar opt luni de la accidentul care îi luase viaţa lui

Grigore Grigoriu. Acum acest vis al actorului a fost realizat de fi ul său, Octavian, regizor și profesor de teatru, iar teatrul, așa cum a fost dorinţa lui Grigore Grigoriu, este amplasat în sectorul Botanica, pe strada Indepen-denţei, 28.

Spectacolul cu care a debutat noul teatru este„Visul Unchiașului”, dar în curând aici va mai avea loc o premieră, este vorba de un spectacol realizat de Emil Gaju. Și istoria este abia la început, iar împătimiţii de teatru pot înscrie deja în agenda lor o nouă des-tinaţie – Studioul „Grigore Grigoriu”, care își propune să devină un centru de cultură care nu doar că va păstra vie amintirea unui mare actor, ci va descoperi și promova noi talente.

L. P., FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1835. Judecata lui Solomon se poate repeta veșnic cu același rezultat: mama adevărată nu se va mângâia niciodată cu ciopârţirea copilului, pe când cea falsă…

Liviu REBREANU. 1940

1836. Un eseu – „Veșmântul fiinţei noastre” de Valentin Mân-dâcanu, tipărit în revista „Nistru”, nr. 4 din 1988 – a devenit operă de referinţă în epocă.

Ion CIOCANU. Ctitori și ocro-titori ai limbii strămoșești. „Limba Română”, nr. 4-5, 2003

1837. Cele două dictaturi – na-zistă și comunistă – poartă aceeași vină pentru declanșarea celei de-a doua confl agraţii mondiale, soldată cu câteva zeci de milioane de vieţi omenești.

(…)Actul de la 28 iunie 1940 a con-

stituit o agresiune armată a URSS împotriva României.

„FLUX”, 30 iunie 20061838. Limba românească e la ea

acasă o împărăteasă bogată.Mihai EMINESCU

1839. Schimbându-se vremurile, schimbându-se și năvălitorii, cred că acum se pune la punct, într-un secol sau două, o altă tactică: mai teribilă, mai subtilă, dar și mai groaznică. Cea a sufletelor arse, pârjolite.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 1

Notă. Însemnare făcută în pe-rioada… 1983-1986.

1840. S-a confi rmat în cele din urmă adevărul că dovezile asupri-ţilor sunt, în general, mai puternice decât cele ale asupritorilor, întrucât primii își oblojesc rănile cu leacuri din spiţeria umanului, pe când cei ce se cred mari și tari năvălesc cu „argumente” din arsenalul inu-manului.

A suferit un eșec lamentabil încercarea mârșavă de a orienta populaţia basarabeană spre o exprimare haotică, spre un limbaj amestecat. (…) A fost înlăturată, în principiu, o stare de lucruri, aș zice, preistorică, o rușine naţională, un „moft” deloc inofensiv, care a dus de-a lungul anilor la deznaţi-onalizarea parţială a poporului, la deformarea conștiinţei de limbă și de neam a unui mare număr de oameni, la nimicirea multor destine umane. A triumfat limba română – sfântul grai al lui Eminescu și Caragiale, al lui Creangă și Sado-

veanu, al lui Druţă și Grigore Vieru. A triumfat deocamdată pentru un cerc de oameni culţi și onești, fi indcă mai avem destui răuvoitori sau ignoranţi care nu pot ori nu vor să înţeleagă Adevărul.

Valentin MÂNDÂCANU, în „Orizontul”, nr. 9, 1989

1841. Istoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am al-cătuit într-un uragan și am crescut în vifor.

Mircea ELIADE. „Teroarea isto-riei” și destinul românesc

1842. Nu pot suporta apologiile ridicole, căci de există ceva ce ucide la fel ca moartea sunt tocmai ele.

Dorin TUDORAN

1843. Toate gesturile, toate cu-vintele lui aveau pretenţiile omului mic care vrea să fi e mare. Dar, cum se zice, nu poate omul să se ridice pe sine de păr.

Leon DONICI. Revoluţia rusăNotă. Autorul vorbește despre

„Napoleonul revoluţiei”, Kerenski.1844. Obscurantismul veritabil

nu consistă în oprirea răspândirii adevărului, ci în aceea că i se dă curs și trecere minciunii.

GOETHE1845. Suntem o societate aproa-

pe subdezvoltată cu o mulţime de oameni aproape geniali.

Victor PROHIN

1846.Vă rog dar o, cetitori,Să-mi fi ţi lesne iertători,Dacă eu voi fi greșitVr’un cuvânt la tălmăcitȘi l-am pus nepotrivit,Știind bine cum că voiCunoașteţi câte nevoiAvem la tălmăcit noi…Din prefaţa OCTOIHULUI apă-

rut în 18091847. Ce poate fi mai bun în

românism? Inima!Camil PETRESCU

1848. Partidul comuniștilor din R. Moldova e o gloată animată de spiritul gregar al oricărei turme, o biomasă cu un singur cap care (crede el că) gândește, cap ales parcă anume pentru a împărţi și a domina – politicește vorbind – întreaga populaţie.

Aureliu BUSUIOC. Idei fixe. „Jurnal de Chișinău”, 13 mai 2009

1849. Fără idealuri nu există luptă.

Grigore VIERU

Valentin Mândâcanu

LA ŞAPTE ANI DE LA MOARTEA MARELUI ACTOR LA ŞAPTE ANI DE LA MOARTEA MARELUI ACTOR

La Chişinău a fost lansat La Chişinău a fost lansat Studioul „Grigore Grigoriu”Studioul „Grigore Grigoriu”

La 22 decembrie, în cea mai scurtă zi a anului, Muzeul Na-ţional de Etnografi e și Istorie Naturală a inaugurat Expoziţia extraordinară „Civi-lizaţia uneltelor de muncă”. Este prima expoziţie dedicată în exclusivitate unelte-lor de muncă, după o experienţă de mai bine de 150 de ani de expoziţii etno-grafi ce (în spaţiul pruto-nistrean) în cadrul cărora au fost demonstrate cu pre-ponderenţă obiecte-le create cu ajutorul acestor instrumente. Toate exponatele sunt din colecţia per-sonală a cunoscutu-lui colecţionar Petru Costin.

În sala expoziţională de la mansarda muzeului au fost etalate peste 1480 de unelte de muncă, de la cele mai străvechi, reprezentate de toporașe de piatră, continuând cu unelte de bronz, fi er și alte metale, și terminând cu cele de lemn. În universul acestor obiecte se regăsesc uneltele de muncă specifice diverselor ocupaţii agricole: plugăritul, viticultura, legumicultura; creșterea ani-malelor; vânătoarea, albinăritul, pădurăritul; fi erăritul; dar și cele cu care au lucrat croitorii, cojo-carii, pielarii, dogarii, tâmplarii, giuvaiergiii, armurierii, frizerii, doctorii, acestea fi ind de la cele

mai simple, până la cele mai elaborate.

Uneltele uimesc prin diversita-te. Văzute împreună, te convingi de genialitatea omului care le-a inventat și de perseverenţa celor care le-au perfecţionat, folosin-du-le și adaptându-le mereu no-ilor necesităţi și condiţii de viaţă. Unele uimesc prin simplitate, altele prin desăvârșire, toate fi ind adaptate mâinii omului, pentru a o face cât mai abilă. Obiectele de bucătărie alcătuiesc un alt capitol al expoziţiei, foarte apropiat fi e-căruia dintre noi. Ele oferă la fel de multe surprize privind geniul uman ca și uneltele specifi ce cres-cătorilor de cai sau ciubotarilor.

Expoziţia este racordată stră-vechilor obiceiuri de Anul Nou, când strămoșii aduceau în casă toate uneltele, pentru a le ve-rifica starea, iar în chip magic pentru a se asigura de buna lor funcţionare pe tot parcursul anului. Aceste acţiuni sunt în consens cu obiceiurile de Anul Nou: urătura și semănatul, care reprezintă povestea pâinii, trans-misă din generaţie în generaţie.

Vizitatorii vor avea ocazia să descopere universul bogat al uneltelor de muncă timp de două luni, încât să aibă și o sursă bună de inspiraţie în a perfecţiona uneltele de muncă, pentru a ga-ranta progresul și bunăstarea.

CALEIDOSCOP

24 decembrie EvenimenteEvenimente

640: Papa Ioan al IV-lea devine papă

1294: Papa Bonifaciu al VIII-lea este ales papă, înlocuindu-l pe

Celestine al V-lea, care a abdicat

1818: Austriacul Franz Gruber a compus muzica celebrului

cântec de Crăciun “Silent Night”

1865: Fondarea organizaţiei Ku Klux Klan – Societatea “cagule-

lor albe”

1871: Premiera, la Opera din Cairo, a operei „Aida” de Giuseppe

Verdi (libretul Antonio Ghislanzoni)

1893: Industriașul american Henry Ford a testat primul său

motor de automobil

1897: Octavian Goga a debutat cu versuri în revista “Tribuna”

din Sibiu

1968: Este survolată pentru prima dată Luna, cu naveta spaţi-

ală Apollo 8

1979: Uniunea Sovietică invadează Afganistanul pentru a

susţine guvernul comunist

1999: Cinci mii de “porţi sfi nte” ale unor edifi cii religioase din

întreaga lume s–au deschis în noaptea de Crăciun pen-

tru a marca începutul marelui Jubileu al anului 2 000.

Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea,

la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s–a înche-

iat la 6 ianuarie 2001 (Ziua Botezului Domnului, conform

calendarului nou)

NașteriNașteri1491: Ignatius de Loyola, călugăr spaniol, fondatorul Ordinu-

lui iezuit, pe care l-a condus începând cu anul 1541 (d.

1556)

1798: Adam Mickiewicz, poet polonez (d. 1855)

1837: Elisabeth Wittelsbach, împărăteasa Austriei, cunoscută

sub numele de Sissi (d. 1898)

1879: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin, soţia regelui

Christian al X-lea al Danemarcei (d. 1952)

1881: Juan Ramon Jimenez, poet și eseist spaniol, laureat

al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1956 (d.

1958)

1922: Ava Gardner, actriţă americană (d. 1990)

1949: Mircea Diaconu, actor român de teatru și fi lm

DeceseDecese1524: Vasco da Gama, navigator portughez, cel care a efec-

tuat prima călătorie pe mare din Europa până în India,

înconjurând Africa, deschizând astfel linia de navigaţie

din Europa spre Asia

1660: Mary de Orange, fi ica regelui Carol I al Angliei și mama

regelui William al III-lea al Angliei (n. 1631)

1980: Karl Dönitz, amiral și om politic german, președinte al

Germaniei (n. 1891)

1994: John Osborne, dramaturg și producător de fi lm englez

(n. 1929)

2008: Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scena-

rist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005 (n.

1930)

2008: Samuel P. Huntington, politolog american (n. 1927)

SărbătoriSărbătoriRomânia: Ziua luptătorului antitero

Sf. Cuvioasa Muceniţă Eugenia (Ajunul Crăciunului) (calendar

ortodox și greco-catolic)

Sfârșitul de an este o oca-

zie minunată pentru copii

și părinţi de a trece pragul

teatrelor, unde actorii au

pregătit, pentru micuţi,

mai cu seamă, dar și pen-

tru întreaga familie, spec-

tacole, matinee cu eroii

îndrăgiţi din povești, dar și

show-uri cu surprize.

De multe ori, anume matineele din

pragul sărbătorilor de iarnă sunt cele

care le dau imbold părinţilor să facă

o tradiţie de familie din frecventarea

teatrelor cu ocazia tuturor premierelor.

Și acest an nu este o excepţie. Unele instituţii teatrale au pregătit pentru copii doar matinee, unde, în jurul bradului, Moș Crăciun și eroii preferaţi din povești le creează bună dispoziţie micuţilor. Alte teatre, îmbină matineele cu premiere teatrale.

Astfel, dacă vreţi să le faceţi o surpri-ză micuţilor, aduceţi-i la teatru în prag de sărbători, vor fi foarte impresionaţi! Dacă micuţul se afl ă la prima vizită la teatru, este bine să mergeţi „în recu-noaștere” mai întâi, ca să vă asiguraţi dacă spectacolul nu este prea gălăgi-os, decorul nu este prea întunecat, iar eroii nu sunt foarte fi oroși. Dacă nu vă asiguraţi din timp în privinţa acestor amănunte, s-ar putea ca micuţul, venit

la primul lui spectacol, să se sperie și să înceapă să plângă, iar dvs. să fi ţi nevoiţi să părăsiţi în grabă sala cu piciul speriat în braţe. Dacă nu aţi reușit să studiaţi încă ofertele teatrelor din capitală, vă anunţăm noi că și în acest an, Teatrul Republican „Licurici” a pregătit pentru copii matinee pe care le puteţi vedea zilnic, începând cu 12 decembrie, unde copiii îi pot întâlni pe Moș Crăciun, Nepoţica, „Tigrișorul-10”, „Pisicuţa-Ștrengăriţa” și mult îndrăgiţii eroi din povești, care vă invită să veniţi în jurul bradului cu urături, colinde, jocuri dis-tractive, poezii și întâmplări hazlii. De asemenea, nu rataţi în această perioadă și spectacolul „Omuleţii de zăpadă” de la „Licurici”, autor – Veronica Boldișor (după basmul omonim de Al. Popes-cu), regia – S. Radu, scenografi a – N. Zabrodin, muzica – B. Dubosarschi, di-recţia de scenă – T. Jucov. „Omuleţii de zăpadă” este un spectacol despre acele personaje care au o viaţă scurtă, care se topesc la atingerile soarelui. Speriaţi de vestea că în curând va străluci, aceștia se pornesc spre Soare, pentru a-l ruga să nu vină pe meleagurile noastre. În calea lor întâlnesc un Ursuleţ, o Ve-veriţă și un Iepuraș, care tremurau de frig și așteptau să vină cât mai repede Soarele. Omuleţii de zăpadă le oferă căciuliţa și fularul, își „rup năsucurile” (niște morcovi), salvându-l pe urecheat de la foame. În cele din urmă, hotărăsc să alerge spre Soare pentru a-l ruga să sosească cât mai repede... Cum se

termină acest frumos basm puteţi afl a

venind la Teatrul „Licurici”.

Și Teatrul Municipal de Păpuși „Gu-

guţă” a pregătit surprize micilor spec-

tatori. La teatrul amplasat în dealul

Ciocanei, copiii pot participa până la

26 decembrie la matinee, unde îl pot

întâlni pe Moș Crăciun, Fulguţa și nu

vor lipsi surprizele și darurile pentru

fi ecare. Iar din 25 până la 30 decem-

brie, la „Guguţă”, spectatorii vor avea

parte de show-uri de excepţie cu Moș

Crăciun, surprize, vrăjitorii, focuri de

artifi cii, dans și voie bună cu vedete

îndrăgite de copii.

Și Teatrul Rus Dramatic de Stat „A. P.

Cehov” le-a pregătit micilor spectatori

surprize frumoase cu ocazia sărbători-

lor de iarnă. Astfel, cu începere din 25

decembrie, până la 9 ianuarie, copiii

pot viziona aici povești de iarnă, puse

în scenă de actorii teatrului. Pe lângă

spectacolele pentru copii care au avut

premiera în anii trecuţi („Alba ca Zăpa-

da și cei șapte pitici”, „Cheiţa fermecată”, „Piciul și Karlson” etc.), veţi putea vedea aici și două premiere, este vorba de „Aventurile lui Winnie Pooh” și „Alice în Ţara Minunilor”.

Teatrul Republican „Luceafărul” a pregătit cu ocazia sărbătorilor de iarnă un nou spectacol pentru copiii și pă-rinţii lor. Astfel, pe lângă tradiţionalele matinee, în această perioadă la „Lu-ceafărul” puteţi vedea premiera spec-tacolului „Prinţesa și Porcarul”, după o poveste de H. Ch. Andersen. Este un spectacol-feerie, iar actorii reușesc, prin jocul lor, să-i atragă pe copii într-o lume de basm, făcându-i să se creadă parte din această lume.

Dăruiţi-le copiilor un spectacol de Crăciun. Ajutaţi-i să descopere o lume minunată, pentru a le cultiva nu doar gustul pentru evenimentele culturale, ci și speranţa într-o lume mai bună și mai frumoasă.

L. P., FLUX

Academicienii Mihai Cimpoi și Andrei Eșanu au fost desemnaţi câștigătorii titlului „Savantul anu-lui 2010”, fi ecare dintre ei va primi și câte un premiu bănesc în valoare de 25 de mii de lei. La nominaliza-rea „Tânărul savant al anului 2010”, premiul de 20 de mii de lei va fi împărţit între dr. Dorin Lozovanu și dr. Ion Xenofontov. Premiile se acordă pentru rezultate remarcabi-le, obţinute în cercetare pe parcur-sul anului curent.

La ultima ședinţă din anul curent, pe data de 20

decembrie 2010, Consiliul Suprem pentru Știinţă și

Dezvoltare Tehnologică al AȘM., a desemnat învin-

gătorii Concursului naţional de susţinere a știinţei

„Savantul anului 2010”, organizat pentru a șaptea

oară de Academia de Știinţe a Moldovei:Acad. Andrei Eșanu, doctor habilitat în istorie,

profesor cercetător, consultant știinţifi c la Institu-

tul de Istorie, Stat și Drept al AȘM, iar acad. Mihai Cimpoi este profesor universitar, cercetător știin-

ţifi c principal la Institutul de Filologie al AȘM.

Dr. Dorin Lozovanu este cercetător știinţifi c superi-

or la Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală

din Moldova, iar dr. Ion Xenofontov - secretar știinţifi c

la Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”.

Această competiţie intelectuală își propune

drept scop sporirea efi cienţei și competitivităţii

activităţii de cercetare-dezvoltare, popularizarea

și stimularea activităţii știinţifice în Republica

Moldova, aplicarea în practică a rezultatelor

cercetărilor și atragerea investitorilor străini și

autohtoni la valorificarea realizărilor din sfera

știinţei și inovării.

Festivitatea de înmânare a premiilor Concursu-

lui naţional de susţinere a știinţei „Savantul anului

2010” va avea loc pe 27 decembrie 2010. În cadrul

acestui eveniment vor fi înmânate și alte distincţii

ale AȘM: 5 premii pentru realizări știinţifi ce de va-

loare (seniori); 6 premii pentru realizări știinţifi ce

ale tinerilor cercetători.

MUZEUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE NATURALĂ

„Civilizaţia uneltelor de muncă”

PREMII

Au fost desemnaţi savanţii anului 2010

DE CRĂCIUN

Dăruiţi-le copiilor un spectacol

24 DECEMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

DANIELPrin harul lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Bucureștilor,Mitropolit al Munteniei și

Dobrogei,Locţiitor al Cezareei

Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI

PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR

HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI

BINECUVÂNTĂRI

„Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin proorocul care zice «Iată, Fecioara va avea în pântece și va naște fi u și vor chema nume-le Lui Emanuel, care se tâlcu-iește Cu noi este Dumnezeu»” (Matei 1, 22-23, cf. Isaia 7, 14)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,

Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arată iubirea milostivă și nemărginită a lui Dum-nezeu pentru oameni. Hristos este Dumnezeu-Omul prezent în mijlo-cul oamenilor, pentru ca oamenii să poată fi părtași la viaţa și iubirea veș-nică a Preasfi ntei Treimi.

Începând cu ziua de 20 decem-brie, când serbăm Înainteprăznuirea Nașterii Domnului, și până la 31 de-cembrie, ziua Odovaniei acestei săr-bători, cântările liturgice ale Bisericii Ortodoxe ne îndeamnă să ne minu-năm cu mintea și să ne bucurăm cu inima de taina iubirii lui Dumnezeu pentru noi, oamenii, arătată în Naș-terea lui Hristos din Sfânta Fecioară Maria.

Într-una din cântările acestei săr-bători se spune că Dumnezeu Se face om, pentru ca pe om să-l în-dumnezeiască: „Să mergem, credin-cioșilor, să întâmpinăm pe Ziditorul, Cel ce vine pe pământ, răsărind din Fecioară: cu curăţie să ne luminăm, cu fapte bune să strălucim, cu frică și cu bucurie să ne gătim a privi cu ochii minţii pe Hristos, ajuns Prunc, Care ne îndumnezeiește pe noi, oamenii, din milostivirea cea mare” (Mineiul pe Decembrie, ziua 20, „Utrenia”, Laude, Stihurile Înainteprăznuirii, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bi-sericii Ortodoxe Române, București, 2005, p. 326). Iar în altă cântare se spune că la Taina Nașterii lui Hristos participă cerul și pământul, steaua și peștera, orașul și pustia: „Betleeme, pregătește-te, cetate a Sionului, cântă! Bucură-te, pustie, care ai vestit de mai înainte bucuria; că steaua merge îna-inte în Betleem, vestind pe Hristos, Cel ce vine să Se nască; și peștera primește pe Cel întru totul neîncăput, iar ieslea se împodobește, ca să primească Viaţa cea veșnică” (Idem, „Utrenia” din 23 decembrie, Stihoavnă, p. 327).

Cel ce Se naște ca om din Fecioară este Unul din Sfânta Treime: „Betlee-me, gătește-te spre întâmpinarea Fe-cioarei Maria și a Maicii lui Dumnezeu. Că iată vine la tine, purtând Prunc pe Hristos, Cel pururea împreună cu Tatăl Cel fără început și cu Duhul, pe Care în peșteră Îl va naște și după naște-re iarăși se va arăta fecioară” (Idem, “Utrenia” din 23 decembrie, Sedeal-na, p. 368).

Smerenia și sărăcia lui Hristos-Dumnezeu sunt începutul îmbogăţi-rii omului în bunătate dumnezeiască: „Orice om să se mire, cugetând la felul cum începe a sărăci acum Cel bogat cu mila, și cum în peșteră Se sălășluiește, spre a ne dezlega pe noi de cumplita înșelăciune, voind a ne îmbogăţi de bunătate” (Idem, “Canonul Înainte-prăznuirii”, Cântarea a 4-a, p. 371).

În alte cântări se spune că Taina Nașterii smerite a lui Hristos, Împă-ratul slavei veșnice, trezește uimire pentru îngeri și înfricoșare pentru oameni: „Cuvinte al Tatălui, Cel îm-preună veșnic, ieșind din cea neispiti-tă de bărbat, Te-ai sălășluit trupește în peșteră, având ieslea ca un tron; și spăimântezi, cu înfricoșătoarea Ta ico-nomie, pe magi și pe păstori, și ai uimit pe îngeri, care au strigat: Slavă Ţie!” (Idem, “Pavecerniţa” din 24 decem-brie, Cântarea a-5-a, p. 387).

Pentru a binevesti în același timp smerenia și slava lui Hristos, Biserica vede deodată în El pe robul și pe Stă-pânul, pe omul pământean și pe Îm-păratul cerurilor: „Astăzi Se naște din Fecioara Cel ce are (ţine) în mână toată făptura. Cu scutece ca un prunc este în-fășat, Cel ce din fi re este nepipăit (inac-cesibil). În iesle este culcat Dumnezeu, Cel ce a întărit cerurile de demult, întru început. La sân cu lapte este hrănit, Cel ce a plouat în pustiu mană poporului. Pe magi cheamă Mirele Bisericii. Daru-rile acestora le primește Fiul Fecioarei. Închinămu-ne Nașterii Tale, Hristoase! Învrednicește-ne să vedem și dumne-zeiască Arătarea Ta (Botezul)!” (Idem, „Rânduiala Ceasurilor împărătești” din 24 decembrie, „Ceasul al IX-lea”, Slavă … glasul 6, p. 420).

În însăși ziua Sărbătorii Nașterii Domnului se arată mai lămurit că rostul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este înnoirea omului întru viaţă veș-nică: „Văzând Ziditorul pe omul pe care l-a zidit cu mâinile pierind, plecând ce-rurile, S-a pogorât și pe acesta, întru-pându-Se din dumnezeiasca Fecioară, îl zidește cu totul din nou, cu adevărat, că S-a preaslăvit!” (Idem, „Utrenia” din 25 decembrie, „Canonul I”, Cântarea 1, p. 437).

Am văzut din cântările prezenta-te mai sus că Biserica preamărește iubirea atotputernică și smerită a lui Hristos pentru oameni, ca fi ind dătă-toare de mântuire, de viaţă și slavă veșnică.

Taina Întrupării Fiului veșnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire nesfârșită faţă de om, este temelia și inima credinţei creștine. Această sfântă și mare taină a fost scopul pentru care Dumnezeu a făcut lumea. Ea a fost prezisă și prevăzută de profeţii Vechiului Testament in-spiraţi de Duhul Sfânt, apoi a fost văzută ca realitate istorică și mărturi-sită de Apostolii lui Hristos, apărată și dogmatizată în faţa ereziilor de către Părinţii Bisericii adunaţi în Sinoadele ecumenice și preamărită sau lăudată de cler și credincioși în viaţa Bisericii.

Urmând credinţei Sfi nţilor Apos-toli, Sfi nţii Părinţi ai Bisericii, mari dascăli ai lumii și ierarhi, cuvioși și mărturisitori, imnografi și melozi, au în centrul teologhisirii lor taina iubi-rii nesfârșite a lui Dumnezeu pentru lume, Care s-a descoperit nouă prin Iisus Hristos. În acest sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul († 662) spune că „prin iubirea Sa mai presus de minte și nesfârșită pentru om, Dumnezeu a devenit cu adevărat și prin natură tocmai ceea ce iubea” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, P.G., 91, 1048 C), adică om.

Același Sfânt Părinte spune că „Hristos este marea taină ascunsă, ţinta fericită, scopul pentru care toate au fost făcute […]. Privind la El, Dumnezeu a chemat toate la fi inţă. Căci pentru Hristos, pentru taina Sa, există toate veacurile și tot ce cu-prind ele. În Hristos își au ele înce-putul și sfârșitul. Această unire a fost hotărâtă de la începutul lumii: unire a ceea ce este mărginit cu ceea ce este nemărginit, a ceea ce este mă-surat cu ceea ce este nemăsurat, a ceea ce are hotar cu ceea ce nu are hotar, unire a Făcătorului cu făptura, a odihnei cu mișcarea. Când a venit plinirea vremii, această unire s-a făcut văzută în Hristos, aducând cu sine împlinirea planurilor lui Dumne-zeu” (Idem, Răspunsuri către Talasie, 60, P.G., 90, 612).

Prin Întruparea Sa de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și, mai ales, prin Nașterea Sa ca om în Betle-em, Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, intră în umanitate și rămâne pentru veșnicie tainic prezent în mijlocul ei. Cel ce S-a născut ca om în Betle-em, a copilărit în Nazaret, S-a răstig-nit și îngropat la Ierusalim, a înviat din morţi și S-a înălţat întru slavă la ceruri, nu încetează de a fi prezent împreună cu oamenii, care cred în El și-L iubesc pe El (cf. Matei 28, 20). El este permanent prezent în Biserică prin Sfi ntele Taine, dar mai ales prin săvârșirea Sfi ntei Liturghii, în timpul căreia credincioșii ascultă Evanghelia Sa și primesc Trupul și Sângele Său, ca arvună a vieţii și bucuriei veșnice din Împărăţia cerească a Preasfi ntei Treimi.

Taina coborârii și apropierii Fiului lui Dumnezeu de noi, oamenii, ne cheamă să ne ridicăm și să ne apro-piem și noi de El, să-L întâmpinăm în viaţa noastră. Astfel, una din cântări-le Nașterii Domnului ne îndeamnă: „Veniţi, credincioșilor, să ne înălţăm dumnezeiește și să vedem cu adevă-rat dumnezeiasca pogorâre de sus în Betleem și curăţindu-ne mintea prin viaţă curată să aducem în loc de mir fapte bune; să pregătim prin credinţă intrarea sărbătorii Nașterii și cu cei de sus să strigăm: Slavă întru cei de sus lui

Dumnezeu, Celui în Treime, prin Care S-a arătat între oameni bunăvoirea mântuind pe Adam din blestemul cel dintâi, ca un iubitor de oameni!” (Mine-iul pe Decembrie, „Rânduiala Ceasu-rilor împărătești”, „Ceasul al VI-lea”, stihiră glasul 1, EIBMOR, Bucu-rești, 2005, p. 415). Așadar, prin dreap-tă credinţă și prin fapte bune să în-tâmpinăm pe Hris-tos în sufl etul și în casele noastre și să ne bucurăm de lumina sărbătorii.

Hristos vine și astăzi la noi în multe forme, ca un călător sau ca un pelerin necu-noscut, prin chi-purile smerite ale oamenilor săraci,

ale copiilor și bătrânilor abandonaţi, ale bolnavilor singuri și întristaţi, ale celor fl ămânzi și fără de adăpost.

De aceea, mai ales acum, când în jurul nostru este multă suferinţă și să-răcie, singurătate și neajutorare, să le aducem acestora, prin cuvânt și faptă, ajutor și bucurie, încurajare și speran-ţă, așa cum ne învaţă Sfânta Evanghe-lie și Sfânta Biserică.

Să ne rugăm mereu Maicii Pruncu-lui Iisus, Fecioarei Maria, să ocrotească ţara și poporul nostru și să lumineze cu rugăciunile ei pe toţi copiii și părinţii, toate familiile care au nevoie de ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu.

Să ne rugăm, de asemenea, Maicii Domnului să ajute Biserica noastră în lucrarea ei cultural-misionară și soci-al-fi lantropică pentru copii și bătrâni, pentru bolnavi și săraci, pentru oa-menii fără nici un sprijin, pentru „cei pe care nu-i iubește nimeni”, cum se spune în rugăciunea fi nală a Acatis-tului Buneivestiri.

Căminele de bătrâni și de copii, unităţile medicale, cantinele pentru săraci și multe programe de caritate ale Bisericii noastre au în continuare nevoie de sprijin, pentru ca cei care au iniţiat și rea-lizează programe fi lantro-pice să nu se descurajeze, să nu înceteze lucrarea lor, necesară altora.

Mulţumim celor care ne-au ajutat adesea și îi binecuvântăm, rugându-ne lui Dumnezeu-Milosti-vul să le dăruiască daru-rile milostivirii Sale celei bogate.

Iubiţi credincioși și credincioase,

Familia a fost binecu-vântată în Rai (cf. Facere 1, 28), sfi nţită prin Naș-terea Pruncului Iisus din Fecioara Maria și preţuită prin prezenţa lui Hristos la nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit minunea prefacerii apei în vin. Prin urmare, familia trebuie să fi e mereu în centrul atenţiei Bisericii. Din acest motiv, la propunerea noastră, Sfân-tul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române a hotărât ca anul 2011 să fi e numit „Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfi ntei Cununii”.

Botezul copiilor și creș-terea lor în credinţă trebuie să fi e o prioritate majoră a părinţilor, nașilor, preoţilor și a profesorilor de religie, mai ales astăzi când mulţi copii și tineri sunt dezorientaţi sau tentaţi să caute feri-cirea în droguri nocive pentru sufl et și trup. Pe fondul sărăciei și al migraţi-ei părinţilor în străinătate, mulţi copii sunt tentaţi să abandoneze școala și să trăiască o viaţă dezordonată și fără un ideal concret. De aceea, fa-milia, societatea și Biserica trebuie să coopereze spre a găsi soluţii practi-ce pentru problemele concrete care tulbură viaţa copiilor și tinerilor de astăzi.

Criza stabilităţii sau a unităţii fami-liei se amplifi că în contextul creșterii sărăciei, șomajului și a nesiguranţei zilei de mâine. Din aceste motive sunt urgent necesare următoarele orien-tări: intensifi carea vieţii spirituale și a activităţii pastorale, a solidarităţii între familii, dezvoltarea de programe sociale de susţinere a familiilor sărace, mai ales a celor care au copii mulţi.

Toate aceste probleme și altele asemănătoare trebuie să fi e perma-nent în centrul atenţiei Bisericii Orto-doxe Române.

Dreptmăritori creștini,

Un simbol major al comuniunii, co-operării și demnităţii noastre ortodoxe românești va fi , în anul 2011, constru-irea Catedralei Mântuirii Neamului, după ce în anul acesta 2010 a fost se-lectat proiectantul, s-a obţinut auto-rizaţia de construire a ei, au fost des-

fășurate ample lucrări de organizare de șantier, au fost procurate o parte din materiale și a fost încheiat con-tractul de zidire a pereţilor din jurul fundaţiilor noii Catedrale.

În vederea coordonării donaţii-lor în bani pentru construirea noii Catedrale patriarhale cu hramuri-le: Înălţarea Domnului (care este și Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca pe calendarul fi ecărei eparhii din Patriarhia Română să fi e imprimată imaginea machetei noii Catedrale și să fi e indicate conturile în lei, euro și dolari (USD), pentru ca fi ecare epar-hie, parohie, mănăstire, precum și fi ecare credincios ortodox român, iubitor de Biserică și Neam, să ajute, după posibilităţi, la ridicarea acestui sfânt locaș, care este o necesitate practică și o lucrare emblematică în folosul poporului român din ţară și din afara ei. De aceea, vă adresăm tu-turor, și fi ecăruia în parte, rugămintea de a oferi „darul tău pentru Dumne-zeu” sau „darul tău pentru eternitate”, adică „ajutorul tău pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului”. Noua Catedrală este prevăzută cu mai multe spaţii pentru slujbe liturgice sau rugăciune, pentru conferinţe și convorbiri duhovnicești, pentru ex-poziţii de cărţi, obiecte și veșminte bisericești, dar va avea alături și can-tine pentru hrana pelerinilor săraci și cămine pentru cazarea pelerinilor români din ţară și diasporă, precum și cabinete medicale pentru consul-taţia și tratamentul pelerinilor bol-navi, astfel încât se vor completa între ele cultul și cultura, viaţa spirituală și lucrarea socială a Bisericii în lumina și iubirea Preasfi ntei Treimi. Fiecare componentă arhitecturală și artistică a noii Catedrale și toate împreună vor avea o semnifi caţie teologico-spiritu-ală și existenţială privind taina mân-tuirii oamenilor, pelerini pe pământ spre patria cerească, sau misterul co-muniunii lor cu Dumnezeu și întreo-laltă în Biserica lui Hristos. Fericiţi vor fi , acum și în eternitate, cei care se vor număra printre ctitorii Catedralei Mântuirii Neamului! Ei vor fi pomeniţi de Biserică în rugăciunile sale pe care le înalţă zilnic pentru „fericiţii și puru-rea pomeniţii ctitori”. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Ca și în anii precedenţi, la cum-păna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2010 spre 1 ianuarie 2011, suntem chemaţi să ne rugăm lui Dumnezeu pentru sănătate și mântuire, pentru toţi românii din ţară și din diasporă. Să-I cerem lui Dumnezeu să ne ajute ca să trecem cu realism și speranţă prin actuala criză materială și morală, încât în anul viitor să fi m mai tari în credinţă și înţelepciune, mai prosperi econo-mic și mult mai bogaţi în fapte bune decât în anul 2010.

Cu prilejul Sfi ntelor Sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou 2011 și Botezului Domnului, Vă adresăm tuturor doriri de sănătate și mântu-ire, pace și bucurie, fericire și mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu salutarea tradiţională: „La mulţi ani!”

„Harul Domnului nostru Iisus Hris-tos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fi e cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† D A N I E L ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR,

MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,

LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Iubiţi fi i și fi ice duhovni-cești!

Bucuria necuprinsă de cu-vinte, vestită de către înger păs-torilor și întregului popor, ne îndreaptă cu gândul spre o peș-teră în care vom „găsi un prunc înfășat, culcat în iesle” (Luca 2, 12). Mare minune – Însuși Fiul lui Dumnezeu se naște, deșer-tându-Se „pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor” (Filipeni 2, 7).

Iată-L, priviţi-L!... El este Mesia!... El e Împăratul ceruri-lor!... Un Prunc mic și plăpând căruia „tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământești și al celor dedesubt” (Filipeni 2, 10). Un Copil sărac și neputincios, Unul-Născut din Dumnezeu-Tatăl mai înainte de veci, prin Care toate cele văzute și nevăzute s-au făcut. Câtă slavă! Câtă iubire! Câtă jertfă!

Cu adevărat jertfă, iubiţii mei fi i și fi ice duhovni-cești, întrucât Fiul lui Dumnezeu, Cel care avea să zică mai târziu „Bate și ţi se va deschide”, nu a găsit nicio ușă deschisă, niciun acoperiș și niciun pătuţ în care ar fi putut să se nască, ci doar o peșteră fri-guroasă și o iesle încălzită de animale: „Betleeme, Betleeme/ Cum de n-ai primit în tine/ Pe Fecioara Maria/ Să nască pe Mesia?”.

În acea peșteră, păstorii l-au găsit pe Prunc, alături de Maria, Mama Sa, strângându-L la piept și legă-nându-L cu dragoste. O scenă duioasă în care „cea plină de har” (Luca 1, 28) se bucură de darul cel mai preţios al unei femei – acela de a fi mamă. Imagi-nea desăvârșită a Mamei pline de iubire din pește-ra Betleemului este nedespărţită de cea a Fiului ei. Nu în zadar, pe iconostasele bisericilor ortodoxe, în partea stângă a ușii împărătești, este așezată icoana Maicii Domnului cu Pruncul Sfânt în braţe. Ceva mai minunat și încântător nu se poate închipui și reda: Mama împlinită prin Copilul ei.

Dreptmăritori creștini,

Sărbătoarea Crăciunului este una a bucuriei datorită Pruncului Iisus și Mamei Sale ce-L supraveghează și îngrijește, pentru că acest Copilaș și această Mamă ne amintesc de importanţa tuturor copi-lașilor născuţi pe lume și a mamelor ce au grijă de ei. Din nefericire însă, această bucurie este umbrită de miile de copi-lași omorâţi de mamele lor înainte de a se naște. Uciderea de prunci ia astăzi amploare pe fondul unei degradări spi-rituale tot mai pronunţate a societăţii. Sub pretextul sărăciei sau al tinereţii, în fi ecare zi zeci de copii în ţara noastră și zeci de mii în lume sunt lipsiţi de dreptul de a se naște. Oare câtă bucurie poate aduce Crăciunul – Sărbătoare a copiilor ce ne amintește de Pruncul nevinovat, unor familii ce și-au lăsat propriii prunci pradă avortului? Îngerașii aceștia oare cu ce sunt vinovaţi?

Indiferent de situaţia în care a fost conceput, indiferent de condiţiile de trai, dacă copilul a fost dorit sau nu, dacă este sănătos sau bolnav, întotdeauna, iu-biţii mei fi i și fi ice duhovnicești, iubiţi-vă copiii și lăsaţi-i să trăiască! Lăsaţi-i să-și împlinească rostul pe acest pământ: acela de a ajunge prin credinţă și prin fapte la răsplata veșnică a Celui ce a zis: „Lăsaţi copiii și nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceștia este împă-răţia cerurilor” (Matei 19, 14).

Copiii sunt un dar al lui Dumnezeu, un dar care transformă femeia în mamă și pe bărbat în tată, iar pentru a deveni pă-rinte este necesar un accept, o alegere. În zilele noastre, conceperea și nașterea de prunci se pot evita sau programa sub

diverse pretexte. Iată ce spune unul dintre cei mai iubiţi părinţi care au vieţuit la Sfântul Munte Athos, Cuviosul Paisie Aghioritul, în privinţa aceasta: „Unii încearcă mai întâi să le aranjeze pe toate celelalte și după aceea se gândesc la copii. Nu-L pun la soco-teală deloc pe Dumnezeu. Alţii spun: “Astăzi viaţa este grea. Ajunge un copil, cu toate că și pe acesta îl crești cu destulă greutate”, și nu mai fac alţi copii. Aceștia nu-și dau seama cât de mult păcătuiesc cu această concepţie a lor, pentru că nu-și pun nădej-dea în Dumnezeu. Dumnezeu este milostiv și de îndată ce va vedea că nu mai pot face faţă, nu le va mai dărui alţi copii”. Într-adevăr, oamenii, în special cei tineri, fug astăzi de responsabilitatea de a fi pă-rinţi. Nimic parcă nu le mai amintește de smerenia și curajul cu care a acceptat Fecioara Maria vestea adusă de îngerul Gavriil: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul Tău” (Luca 1, 38).

Multpreaiubiţii mei credincioși,

A naște un copil nu însemnă neapărat a fi și mamă, de acest lucru ne încredinţează și Sfântul Ioan Gură de Aur: „Mamele sunt adevărate mame nu numai dând naștere copiilor lor, ci mai ales dându-le o bună creștere”. Dar despre ce bună creștere poate fi vorba, atâta timp cât mulţi copilași sunt abandonaţi din primele clipe ale vieţii, neștiind niciodată de somnul liniștit din braţele drăgăstoase ale mamei. Auzim din ce în ce mai des faptul că unii părinţi își părăsesc propriii copii prin spitale, gări sau, pur și simplu, îi lasă la gunoi. Omule, până și fi a-rele au grijă mai multă de propriii pui! Adevărul este că nu există mântuire pentru aceștia fără de multă pocăinţă și fără rugăciuni fi erbinţi către Dumnezeu spre iertarea acestor păcate.

Fecioara Maria, născând pe Domnul nostru Iisus Hristos, a adus mântuire întregului neam omenesc,

oferind posibilitatea ca fi ecare copil să mântuias-că pe mama sa, căci zice Sfântul Apostol Pavel că femeia „se va mântui prin naștere de fi i, dacă stă-ruie cu deplină înţelepciune, în credinţă, în iubire și în sfi nţenie” (I Timotei 2, 15), pentru că mama prin credinţă și iubire își înfăţișează trupul „ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu” (Romani 12, 1). Călăuzite de acest cuvânt, numeroa-se femei cu frică de Dumnezeu își împlinesc vocaţia de mamă, convinse fi ind de faptul că au „dobândit om de la Dumnezeu!” (Facerea 4, 1). Se mai întâm-plă ca multe dintre femei să fi e într-o situaţie ma-terială deosebit de grea, părăsite de soţi sau fi ind victime ale unor necinstiri, ale păcatelor tinereţii și denigrate de familie, vieţuind în condiţii grele sau neavând nici măcar acoperiș deasupra capului, însă, cu toate acestea, nu doresc să se despartă de copi-lașii cărora le dau naștere. Cinste lor, acestor femei, acestor mame!

Biserica dintotdeauna a avut chemarea să se-ngrijească de aceste două fi inţe unite de cel mai puternic legământ pământesc: dragostea de mamă. Bunăoară, chiar din primele veacuri creștine, de pe timpul Sfântului Vasile cel Mare, Biserica susţinea mamele ce se nevoiau singure în a-și crește copiii, oferindu-le adăpost și sprijin, fi ind conștientă pe deplin că, mai mult decât orice, copilașii au nevoie de iubire maternă. De aceea și Mitropolia Basara-biei, prin Misiunea Socială „Diaconia”, a înfi inţat un centru maternal cu denumirea sugestivă „În braţe-le mamei”, în care vor putea să-și crească pruncii femeile afl ate în faţa unei sarcini neprevăzute la care vor să renunţe și mamele cu nou-născuţi care intenţionează să-și abandoneze copiii.

Fiecare oraș, fi ecare sat reprezintă un Betleem, un Betleem al cărui străzi sunt colindate de nume-roase femei cu prunci în braţe ce așteaptă să le des-chidem ușile pentru a primi mila noastră. Cât s-ar bucura pentru ele și copilașii lor Maica Domnului, cea care nu a găsit compasiune din partea oame-nilor, dacă le-am deschide ușile! Cât s-ar bucura Mântuitorul pentru sufl etele noastre câștigate! Să medităm un pic la ceea ce ne învaţă Hristos: „Ori-cine va primi, în numele Meu, pe unul din acești copii, pe Mine Mă primește” (Marcu 9, 37). Primirea unui copil în numele lui Iisus este o cale de a-l primi pe Iisus. Sunt foarte multe familii care nu pot avea copii, însă își doresc enorm de mult acest lucru, dar, în același timp, sunt atâţia copii care n-au cui adresa cuvintele: mamă și tată. Probabil, gândindu-se la ei, Dumnezeu dorește să-i unească…

Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,

Anul 2010 a fost declarat de către Biserica Orto-doxă Română – an al Crezului Ortodox, al Crezului prin care încercăm să-L înţelegem pe Unul Dumne-zeu întreit în Persoane ca „Iubire” (I Ioan 4, 16), ce cheamă astăzi familia creștină la educarea respon-sabilă a copiilor în spiritul dragostei și al credinţei. Aceste valori promovate de familie vor trebui con-solidate ulterior de către școală, pentru ca pruncii să crească cu adevărat în „duh și adevăr” (Ioan 4, 24). În acest sens, Mitropolia Basarabiei și-a dat si-linţa în a sprijini fără echivoc iniţiativa Ministerului Educaţiei din Republica Moldova de a introduce disciplina „Religia” în școli. Fără goană de senzaţie și fără a politiza subiectul, preoţii noștri au lucrat vo-luntar, alături de specialiștii Ministerului Educaţiei la curricula școlară a cursului de Religie. Mai mult decât atât, Mitropolia Noastră, prin sprijinul Patriar-hiei Române, a oferit gratuit mii de manuale copiilor din întreaga republică. Pentru că așa este bine, ca ai noștri copii să cunoască Cuvântul lui Dumnezeu.

Îndreptându-ne astăzi privirile spre Pruncul din ieslea Betleemului și spre mama ce veghează cu dragoste lângă copilul ei, să-i cerem în rugăciune, în mod deosebit, să-i lumineze pe toţi părinţii, să-i ajute să preţuiască viaţa copiilor lor, să se îngrijeas-că asemenea Mariei de trupurile și de sufl etele lor. Iar pe Emanuel, ce se „tâlcuiește: Cu noi este Dum-nezeu”, să-L primim cu drag, rugându-L să rămână pururea cu noi, să ne însoţească mereu în viaţă. Și pentru că Nașterea Domnului este o sărbătoare a familiei, a bucuriei de a fi împreună: părinţi și copii deopotrivă, mă rog la Bunul Dumnezeu ca aceasta să fi e strâns închegată, cu frică de Dumnezeu și bi-necuvântată cu copii mulţi!

CU ACESTE GÂNDURI, ÎMPĂRTĂȘIDU-VĂ BINECUVÂNTAREA ARHIEREASCĂ PENTRU A PETRECE SĂRBĂTOAREA NAȘTERII DOMNU-

LUI ÎNTRU „HARUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU

TATĂL ȘI ÎMPĂRTĂȘIREA SFÂNTULUI DUH”.LA MULŢI ȘI FERICIŢI ANI!

† PETRU

ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI,MITROPOLIT AL BASARABIEI

ŞI EXARH AL PLAIURILORDată în Reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău

cu prilejul Sfi ntei Sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2010/2011.

DUMNEZEU - OMUL ÎN MIJLOCUL OAMENILOR. Înţelesul Naşterii Domnului

Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine

PETRUPrin harul lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei

și Exarh al Plaiurilor

PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN SFÂNTA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS

DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI

“Iată, Fecioara va avea în pântece și va naște fi u și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește Cu noi este Dumnezeu”.

(Isaia 4, 17; Matei 1, 23)

PASTORALE DE CRĂCIUN 2010/2011

24 DECEMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Scoală gazdă din pătuţ şi ne dă un colăcuţ…Scoală gazdă din pătuţ şi ne dă un colăcuţ…

Diverse

Atmosfera sărbătorilor de iarnă se asociază, în primul rând, cu miresmele de cetină și citrice, dar și cu aromele fan-tastice ale prăjiturilor de casă. Când eram copil și așteptam Crăciunul (pe vechi) pe cupto-rul bunicii, pregătirile începeau de la coptul colacilor pentru colindători și urători. Mai întâi era covata mare, de lemn, cu aluat bine crescut, apoi „frân-ghiuţele” subţiri, din aluat, pe care bunica le împletea, două câte două, atât de iute încât nici nu observam când se umpleau tăvile de colăcei. Urma mirosul de foc de lemne, apoi mireasma de pâine coaptă, care mă făcea aproape să leșin de poftă și, în sfârșit, îmi primeam cei câţiva hulubași făcuţi special pentru mine, cu ochii din boabe de piper negru, cu coada crestată, care-mi frigeau palmele, dar pe care nu-i lăsam din mână.

Când urătorii ajungeau, într-un târziu, pe la casele lor, cu șira-gurile de colaci adunaţi de prin tot satul, gospodinele apreciau fără greș din a cui gospodărie este colacul: pentru că la cutare făina este mai neagră, pe cutare n-o prea duce capul la frămân-tat și nu i-a crescut aluatul, iar cutare nu se pricepe la împle-tit și i-au ieșit colacii strâmbi și prea subţiri. Erau, în schimb, și „autorităţi” recunoscute în do-meniu, operele impecabile ale cărora bunica le recunoștea fără greș, dar cerea și confi rmarea de la unchiul meu care, evident, nu avea cum să ţină minte proveni-enţa fi ecărui colac primit.

Apropo de colaci. Bunica mea avea o metodă foarte in-genioasă de a împrospăta co-lacii care rămâneau și se uscau după sărbători. Ea îi stropea bine cu apă, iar dacă-i făcea pentru mine, îi mai presăra și cu ceva zahăr, apoi îi punea pe plita fi erbinte și îi acoperea cu un ceaun răsturnat. Peste 10-15 minute, colacii arătau de parcă ar fi fost scoși chiar atunci din cuptor. Eu am încercat trucul la cuptorul de la aragaz și mi-a re-ușit aproape la fel de bine.

Din păcate, acum nici la ţară nu se prea fac colaci, deși nu este o treabă chiar complicată. Nici cozonaci nu se fac de Cră-ciun, ci doar de Paști, deși, de cealaltă pare a Prutului, tradi-ţia cozonacilor de Crăciun este respectată cu sfi nţenie. La noi, de când cu plecările masive în Italia, se mănâncă mai mult „Panettone”. Dar, vă asigur, ni-mic nu se poate compara cu cozonacul nostru tradiţional, care ar trebui readus pe masa de Crăciun. În general, ziceam că aceste sărbători trebuie să le consacrăm copiilor, chiar și atunci când suntem în criză (de bani și de timp). De aceea, nu vă leneviţi și umpleţi masa de sărbătoare cu fel de fel de prăji-turi, cât mai multe, cât mai vari-ate și cât mai decorative. Chiar dacă veţi depune un efort con-siderabil, acesta va fi răsplătit din plin de încântarea din ochii celor dragi. Nu uitaţi să puneţi o farfurie cu dulciuri pentru Moș Crăciun, poate că va fi mai generos la daruri.

Aici o încheiem cu vorbele și trecem la treabă, pentru că avem multe de făcut. Dacă do-riţi să relansaţi tradiţia cozo-nacilor, o puteţi face folosind o reţetă tradiţională, de la mama de-acasă. Dacă, însă, nu dispu-neţi de timp pentru ceva labori-os, vă propun unul mai simplu, dar nu mai puţin delicios, un soi de cozonac cu umplutură de mac.

Rulouri cu macAmestecaţi într-un lighean

un cub de drojdie (50 g), 200 ml de lapte, 4 linguri de zahăr, un pachet de margarină moale, un ou, coaja rasă și zeama de la

o lămâie și făină cât cuprinde (aproximativ 500-600 de gra-me). Frământaţi bine aluatul și daţi-l la cald pentru o jumătate de oră. Între timp, măcinaţi (în râșniţa de cafea) 300 g de mac. Faceţi un sirop din 300 g de za-hăr și 150 ml de apă, apoi adă-ugaţi macul măcinat, esenţă de rom și 2 plicuri de zahăr vanilat. Fierbeţi încă 5 minute, până se îngroașă, apoi daţi umplutura la rece. Împărţiţi aluatul în 4 părţi și întindeţi pe masa pre-sărată cu făină foi de 2-3 mm grosime. Întindeţi umplutura pe toată suprafaţa și rulaţi. Așe-zaţi rulourile, unul lângă altul, în tava unsă și ungeţi toată su-prafaţa acestora cu ou bătut. Daţi apoi tava la rece pentru 10 minute. Repetaţi operaţiunea de 3 ori, apoi coaceţi rulourile aproximativ 45 de minute, la foc potrivit.

Și dacă tot am zis de Panetto-ne, chiar că nu ar fi o problemă să-l facem în casă. Adică, să nu

fi m doar tradiţionaliști, ci și in-ternaţionaliști.

Acest cozonac înalt, de formă cilindrică, originar din Milano, mai poartă și numele de pâine de Milano. Panettone este gă-tit, în mod tradiţional, de Cră-ciun, nu doar în Italia, ci și în Ar-gentina, Brazilia, Bolivia, Chile și Peru. Nu vă propun o reţetă clasică, pentru că v-ar solicita prea mult, dar sper că și aceas-ta va satisface cele mai rafi nate gusturi.

PanettoneDizolvaţi 40 de grame de

drojdie și o linguriţă de zahăr în 150 ml de lapte călduţ. Lăsaţi să

crească 10 minu-te, apoi adăugaţi 400 g de făină, 5 gălbenușuri, 150 g de unt moale și un vârf de cuţit de sare. Frămân-taţi bine și lăsaţi să crească la cald, aproximativ o oră. Tapetaţi o formă de tortă, cu diametrul de 20 cm, cu folie

de aluminiu, pentru a-i face o margine mai înaltă. Ungeţi atât forma, cât și folia și tapetaţi cu făină. Peste o oră, adăugaţi în aluat 150 g de cubuleţe de fructe uscate (stafi de, smochi-ne, curmale, coajă de lămâie și de portocală), 50 g de migdale tocate și mai frământaţi o dată. Puneţi coca în formă și lăsaţi să crească 30 min. Coaceţi cozo-nacul pe nivelul cel mai de jos

al cuptorului, la temperatura de 180 de grade, aproximativ 45 de minute. Scoateţi panet-tone din cuptor și lăsaţi-l să se răcorească 20 de minute, apoi desprindeţi-l din formă. Răcit, se pudrează cu zahăr.

Nu vă leneviţi să faceţi și câ-teva feluri de biscuiţi de casă. Mai simpli sau mai sofi sticaţi, aceștia oricum vor fi mai deli-cioși și vor aduce mai multă bu-curie copiilor dumneavoastră, decât cei din comerţ. Mai ales că pentru ei va fi o plăcere să vă ajute la ornarea lor. Aceștia vor fi buni de servit și oaspeţii care vă vor trece pragul de sărbă-tori, dar și colindătorii care vă vor vesti Nașterea lui Iisus.

Inimioare de aur

Bateţi 150 g de unt cu 100 g de zahăr pudră și cu un ou în-treg. Înglobaţi coaja rasă de la 2 portocale, 150 g de mig-dale măcinate, 200 g de făină și o lingură de suc de lămâie. Frământaţi aluatul, înveliţi-l în

folie și daţi-l pentru o oră la frigider. Întin-deţi o foaie de aluat și decupaţi, cu o formă, aproximativ 60 de inimioare. Puneţi fur-securile în tava tape-tată cu hârtie de copt și coaceţi-le 12 minu-te la temperatura de 180 de grade. Ungeţi inimioarele răcite cu o glazură care se face din 200 g de zahăr pu-dră amestecat bine, până devine cremos,

cu 2 linguri de suc de lămâie. Puteţi lipi inimioarele două câte două. Dacă aveţi, este bine să puneţi pe glazura încă ume-dă de deasupra fâșii subţiri de ghimbir confi at sau coajă de lămâie.

Vor fi pe placul copiilor și niș-te „arici” cu alune care se fac foarte ușor, pentru că nu trebu-ie modelaţi, se pun cu „lopata”.

Arici cu alune şi ciocolatăBateţi în mixer 125 g de unt

moale, apoi omogenizaţi în el 125 g de zahăr, coaja rasă de la o lămâie și 2 ouă. Amestecaţi 200 g de făină cu jumătate de linguriţă de praf de copt și în-corporaţi, lingură cu lingură, în compoziţia de unt. Adăugaţi apoi 150 g de alune tocate și 50 g de fulgi de ciocolată. Lu-aţi grămăjoare din compoziţie, cu ajutorul a două linguriţe, și așezaţi-le pe tava așternută cu hârtie de copt. Coaceţi biscuiţii aproximativ 12 minute, la tem-

peratura de 170 de grade, apoi presăraţi-i cu zahăr pudră.

Pe la mine pe acasă, la nunţi, hramuri și sărbători se coceau anumite feluri de prăjituri pe care, obligatoriu, orice gospo-dină care se respecta, trebuia să știe să le facă. Acum s-au dat și ele cu „dichisurile” de la oraș – lapte-praf, coloranţi, prafuri de „apă dulce” și biscuiţi „de la magazin”. Cele care se respectă în continuare, fac aceleași prăji-turi nemaipomenite, care nu se pot compara cu nimic din ceea ce ne propune cu insistenţă industria alimentară. Încercaţi acești „trandafi ri” și îmi veţi da dreptate.

„Trandafi ri” de iarnăPentru aluat, amestecaţi 100

g de unt, 100 g de margarină, 250 g de smântână, 2 gălbe-nușuri și 3 păhare de făină. Ţi-neţi aluatul 2 ore la rece. Între timp, pregătiţi crema. Bateţi cele două albușuri cu un pahar de zahăr, apoi adăugaţi un pa-har de nucă măcinată. Întindeţi aluatul în foaie subţire, ungeţi-l cu crema obţinută și rulaţi-l. Tă-iaţi din rulou bucăţi de aproxi-mativ 2 cm și strângeţi-le la un capăt, pentru a obţine „tranda-fi ri”. Coaceţi la foc potrivit, apoi pudraţi biscuiţii cu zahăr.

Și dacă masa de Crăciun poa-te trece cu cozonaci și fel de fel de prăjiturele, pe cea de Reveli-on trebuie să avem obligatoriu o tortă, care este atributul in-dispensabil, la fel ca șampania, mandarinele, salata „Olivie” și

petardele care ne asurzesc o săptămână până la și o săp-tămână după noaptea de po-mină. Această tortă cu aromă de portocale mi se pare foarte potrivită pentru ocazia respec-tivă.

Tortă de portocale şi nuciBateţi 4 gălbenușuri cu 150

g de zahăr, un plic de zahăr va-nilat, un vârf de cuţit de scorţi-șoară, un pic de sare și 3 linguri de apă fi erbinte. Înglobaţi 90 g de făină amestecată cu un praf de copt și 60 g de nuci măcina-te, apoi și cele 4 albușuri bătute spumă. Turnaţi cu grijă com-poziţia în forma cu diametrul de 26 de centimetri, tapetată cu hârtie, și coaceţi 30-35 de minute în cuptorul încălzit la temperatura de 175 de grade. Daţi în fi ert 200 ml de vin alb cu 30 ml de apă și 120 g de zahăr. Lăsaţi să se răcorească, apoi di-zolvaţi în el 6 foi de gelatină în-muiate în prealabil și daţi com-poziţia la rece. Când începe să se închege, înglobaţi 750 ml de frișcă bătută. Tăiaţi blatul răcit pe două niveluri și însiropaţi-l cu un amestec din 80 ml de suc de portocale și 80 ml de lichior de portocale. Ungeţi blatul de jos cu gem de portocale și acoperiţi-l cu celălalt. Acoperiţi torta cu cremă și daţi-o la frigi-der pentru 4 ore. Decoraţi-o cu rozete de frișcă, ciocolată rasă și fâșii de coajă de portocală.

Poftă mare și sărbători ferici-te!

Laura POPOVICI, FLUX

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

5 trucuri pentru sărbători fără stres

După un an plin în care ai avut destul timp să te preocupi de toate problemele din lume și să-ţi faci griji pe măsură, de sărbători încearcă să savurezi magia care plutește în jur și să-ţi acorzi mai multe clipe de relaxare numai pentru tine. Cu puţină organizare, îţi vei găsi energia necesară să le faci pe toate.

Este sfârșitul anului, timpul zilelor scurte, parcă nu mai ai atât de mult timp să-ţi termini treaba pe lumină și la asta se

mai adaugă și obo-seala pe care ai

acumulat-o în timpul anului. E ca și cum toa-

te împrejurările sunt menite să-ţi

dea o stare de stres și de agitaţie. Cum

poţi scăpa de această sta-re? În primul rând, încearcă să-

ţi oferi momente preţioase de relaxare. Ca să faci asta, întinde-te pe podea și ajută-te de o carte ca

să-ţi ridici capul. Îndoaie genunchii, cu picioarele pe pământ, inspiră pe

nas și expiră pe gură ca să te relaxezi complet. Apoi poţi înce-pe să-ţi miști ușor braţele și picioarele în sus. Prin practicarea acestui exerciţiu pentru mai multe zile, vei învăţa să-ţi relaxezi corpul și mintea ta va fi mult mai odihnită.

Mic bilanţ pe anul trecutÎnainte de a te gândi la ceea ce-ţi dorești de la noul an care se

apropie, ce-ai zice să faci un mic bilanţ al anului care tocmai a trecut? Pregătește-ţi o listă cu lucrurile pozitive și negative care s-au petrecut în viaţa ta și gândește-te ce ai putea să schimbi sau să faci mai bine pe viitor. Sezoanele festive sunt excelente pentru a refl ecta la noi proiecte pe care le poţi pune în practică. Este, de asemenea, o oportunitate efi cientă de a spune că 2011 va fi chiar mai bun decât 2010.

Apropie-te de familieCerturile vechi de familie și neînţelegerile trebuie lăsate deo-

parte. Acum este momentul să te apropii de cei dragi și să uiţi ce a fost urât în timpul anului. Concentrează-te pe cadouri și pe atenţiile pe care le poţi face celor din jur, astfel încât să le aduci zâmbetul pe buze. Nu trece peste momentele tradiţionale, cum ar fi împodobirea bradului de Crăciun și cina tradiţională din familie.

Mic ritual de înfrumuseţareDe sărbători, nu te pregăti pentru cei dragi doar cu bucatele

de pe masă, ci și cu felul în care arăţi. Răsfaţă-te! Investește în-tr-o rochie de seară nouă, schimbă-ţi coafura, încearcă un ruj nou. În funcţie de posibilităţi și de ceea ce-ţi dorești, un plus de prospeţime în felul în care arăţi te va face să te simţi specială și te va ajuta să ai mai multă încredere în farmecul tău.

Toată lumea dă o mână de ajutorOrganizezi Crăciunul de anul acesta la tine acasă? Ei bine, nu

este cazul să te dai peste cap cu treburile. Îi poţi cere ajutorul mamei tale să facă un fel de mâncare și împarte atribuţii celor-lalţi membri ai familiei. Copiii se pot ocupa de împodobirea me-sei și soţul poate să se îndeletnicească cu făcutul curăţeniei prin casă. În felul acesta, îţi ușurezi treaba și toată lumea participă la bucuria pregătirii sărbătorilor de iarnă.

Să fi e verde, albastru sau negru intens? Dacă nu reușești să te hotărăști ce machiaj să alegi pentru sărbători, iată câ-teva idei, în funcţie de culoa-rea părului tău.

Nuanţe puternice pentru bruneteNuanţe puternice pentru bruneteDacă ești brunetă, poţi experimenta cu

îndrăzneală culori precum albastru, vișiniu

și verde. Pentru un efect special al ochilor,

conturează pleoapa superioară cu un cre-

ion într-una dintre nuanţele amintite.

Aplică pe pomeţi un fard de obraz în nu-

anţe de roz sau de piersică și alege pentru

buze un gloss transparent.

Pentru un machiaj mai îndrăzneţ, contu-

rează-ţi buzele cu un creion roșu intens și

aplică cu ajutorul unei pensule un ruj roșu

cremos. Presează un șerveţel între buze,

aplică un al doilea strat și apoi un gloss

transparent.

„Smokey eyes” pentru blonde„Smokey eyes” pentru blondeBlondele pot aborda cu îndrăzneală mul-

te stiluri de machiaj pentru seară, însă cel

mai potrivit este unul „smokey eyes”, în cu-

lori care să contrasteze cu nuanţa tenului

și a ochilor.

Folosește tonuri de gri și un rimel negru

pentru volum, care să scoată în evidenţă

ochii. Aplică un fard de obraz roz străluci-

tor sau piersică, numai pe pomeţi.

Pentru buze, alege rujuri în nuanţe pas-

telate sau luciuri de buze în nuanţe de roz. Evită rujurile mate, închise la culoare.

Verde pentru roșcateVerde pentru roșcatePentru fardul de ochi, nuanţele de verde

și de arămiu contrastează cu părul roșcat. Aplică fardul numai pe pleoapa superioară și fă-ţi un contur cu un creion maro. Pentru gene, folosește un rimel maro și aplică-l în două straturi.

O atingere de blush roz prăfuit sau de bej închis îţi va scoate pomeţii în evidenţă. Fo-losește rujuri în nuanţe de roșu aprins, roșu corai, roz piersică sau de roz mat.

Poţi apela cu îndrăzneală la gene false, strasuri sau la sclipici. Evită să folosești nu-anţe prea deschise de roz în jurul ochilor,

deoarece scot în evidenţă cearcănele și dau impresia de ochi obosiţi.

Mov misterios pentru șateneMov misterios pentru șateneNuanţele recomandate șatenelor pentru

machiajul de seară sunt cele intense, însă movul misterios se afl ă în topul preferinţe-lor. Poţi încerca și combinaţii de portocaliu sau de ocru cu albastru cobalt, intens, sau un smokey eyes pe nuanţe de albastru.

Pentru obraji, aplică un blush roz sau optează pentru nuanţe intense, precum fucsia sau chiar teracota. În cazul buzelor, poţi opta pentru nuanţe nude sau te poţi îndrepta înspre o gamă coloristică mai aprinsă, precum subtonurile de maro sau de roșu aprins.

SĂNĂTATE

Aşa repari călcâiele crăpate

Pielea călcâielor s-a îngroșat și este crăpată? Dacă vrei să rezolvi această problemă și să te bucuri de o piele fi nă, încearcă trucurile noastre garantate.

3 paşi simpli pentru o pielea fi năPasul 1 – Ţine picioarele într-un recipient cu apă caldă în care ai

adăugat puţin oţet de mere. Acesta va înmuia foarte bine pielea călcâielor și va facilita exfolierea.

Pasul 2 – Pentru îndepărtarea celulelor moarte folosește ca și scrab tărâţe de grâu, mălai sau zaţ de cafea. Poţi încerca și un ames-tec din sare de mare și ulei de migdale, în care să adaugi și câteva picături de zeamă de portocale.

Pasul 3 – Înfășoară-ţi picioarele într-un prosop curat și uscat, apoi aplică un strat subţire de pudră de talc. Pentru hidratare folosește creme ce conţin vitamina A, uleiuri esenţiale sau substanţe emo-liente. Un substitut foarte efi cient al cremei hidratante este uleiul de măsline, cunoscut pentru proprietăţile sale hrănitoare. La fel de efi cient este și uleiul de soia sau cel de migdale. Aplică uleiul pe căl-câie prin mișcări circulare, pune-ţi o pereche de șosete din bumbac și lasă-l să acţioneze câteva ore.

Remedii naturiste pentru călcâie aspre şi crăpateDupă o baie caldă și o curăţare adecvată a călcâielor cu o piatră

ponce, aplică un ulei vegetal hidrogenat (margarină, sos pentru salată, ulei de măsline etc.) și masează bine călcâiele. Pune-ţi în pi-cioare niște șosete din bumbac și stai cu ele până dimineaţa.

Ţine picioarele în zeamă de lămâie timp de 20 minute. Pentru rezultate vizibile urmează acest tratament săptămânal, timp de o lună.

La sfârșitul zilei, înmoaie-ţi picioarele în apă caldă cu săpun, timp de 15 minute. Aplică apoi un amestec dintr-o linguriţă de vaselină și zeama unei lămâi.

Aplică pulpa unei banane coapte pe zona afectată și las-o să acţi-oneze timp de 10 minute. Îndepărtează apoi cu apă călduţă.

Încearcă un scrab cu portocale și ulei de măsline. Ai nevoie de: două portocale, o cană de ulei de măsline și o cană de sare de mare. Amestecă uleiul cu sarea de mare și taie portocalele în felii rotunde. Scufundă felia de portocală în amestecul de ulei și sare de mare și masează-ţi apoi cu felia de portocală călcâiele, timp de 10 minute.

Dietă pentru călcâie catifelateUscarea și crăparea călcâielor este cauzată adesea de o defi cien-

ţă de vitamine, minerale, zinc și acizi grași omega-3. Iată o listă de alimentele care te pot ajuta în tratarea din interior a acestei pro-bleme.

Vitamina E găsești în uleiurile vegetale, legume verzi, cereale, germeni de grâu, produse din cereale integrale și alune/nuci.

Calciu găsești în lapte, brânză, iaurt, lapte din soia, pește slab, cereale, broccoli.

Fier găsești în carnea de pasăre și în pește, cereale, ouă, legume și fasole boabe.

Zinc găsești în stridii, carne de pasăre, crab, fasole, iaurt, orez brun.

Acizi grași omega-3 găsești în peștele de apă rece, seminţe de in și ulei din seminţe de in.

Sărbătorile de iarnă aparţin, fără îndoială, copiilor. Și chiar dacă, din păcate, tot mai puţini colindători umplu cu vocile lor sonore uliţele satelor, chiar dacă cetele de urători tot mai rar ameninţă gazdele că le vor „rupe boii pragul”, iar gazdele, la rândul lor, demult nu-i mai răsplă-tesc pe aceștia cu un colăcuţ rumen din cuptor, ci, mai degrabă, cu niște covrigei uscaţi de inspi-raţie rusească, oricum, Crăciunul, Anul Nou vor veni cu bucurii, cu așteptarea miracolelor, chiar dacă suntem conștienţi că miracolele ni le creăm noi înșine, în măsura în care știm să o facem.

Lung sau scurt? Cambrat sau drept? Dacă ești în că-utarea paltonului potrivit, ţine cont de siluetă și ale-ge-l pe cel care te avanta-jează. Deci, care să fi e?

Dacă ești plinuţă...Dacă ești plinuţă...Pentru a-ţi alungi silueta, pal-

tonul trebuie să aibă cusături vizibile, închidere cu nasturi pe mijloc și dungi verticale. Epo-leţii sunt și ei bineveniţi. Evită paltoanele în formă de A și pe cele cu două rânduri de nasturi.

Dacă ești înaltă...Dacă ești înaltă...Poţi purta orice model de pal-

ton, însă cele mai potrivite sunt paltoanele drepte, cu multe de-talii (nasturi șic, buzunare etc.). Optează pentru culori vesele, care-ţi vor înviora ţinuta.

Dacă ești minionă...Dacă ești minionă...Alege un palton până la ge-

nunchi, cambrat, astfel încât

haina să-ţi accentueze linia pi-

cioarelor, alungindu-le. Evită

paltoanele prea lungi, cât și pe

cele foarte scurte, care dau vo-lum în partea de sus a corpului.

Dacă nu ai talie...Dacă nu ai talie...Te avantajează paltoanele

cu guler rotund, cambrate și evazate în partea de jos. De asemenea, o centură, o

curea sau un cordon sunt

ideale pentru o siluetă femi-

nină și o talie marcată. Evită

croielile drepte și paltoanele masculine.

FRUMUSEŢE

Machiaj pentru o seară specialăMachiaj pentru o seară specială

MODĂ

Ce model de palton ţi se potriveşte?

24 DECEMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 9.30 Concert. Ștefănel Roșcovan

11.30 Telecinemateca. Singur acasă 2.

Home alone 2. Comedie. SUA 1990 13.30

Desene animate 15.00 Telecinemateca. Titanic. Dramă 1997

18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.13,14 20.00

Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate

22.00Telecinemateca. Hitch consilier în amor. Comedie SUA

2005 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Miss Univers 2010

(r) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de

ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Casablanca

(“Casablanca”) (AP) (dramă) 22:30 Barbra Streisand: Live în

concert (“Barbra Streisand: Live in Concert 2006”) 00:15 Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 Cinema ACASĂ: Prinţul

moștenitor Rudolf (partea a II a) (AP) (dramă) 02:45 Doamne

de poveste (reluare din 26 septembrie 2010) 03:30 Poveștiri de

noapte (reluare de miercuri, 29 decembrie) (12) (divertisment)

04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 30 decembrie) (12)

(divertisment)

08:00 Desene animate: Mireasa moartă

09:30 Concert Piaţa 10:15 Teleshopping

10:45 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r)

11:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

12:45 - Teleshopping 13:00 Apropo Tv 13:45 Film: Ace Ventura

Jr: Așa tată, așa fi u 15:30 Film: Graba strică treaba 17:30 Film:

Dennis, pericol public 2 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro

Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Titanic 00:15 Știrile Pro Tv (r)

01:15 - Apropo Tv (r) 02:00 - Intervenţie piaţă (r) 02:30 Film: Ace

Ventura Jr: Așa tată, așa fi u (r) 04:00 - Concert Piaţa (r) 04:45

- AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 - În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Новости 6.10 “Новогодние фуршеты”

7.00 Наталья Антонова, Дмитрий Щербина

в фильме “Загадай желание” 8.25 Владимир

Зельдин, Ирина Муравьева, Татьяна

Васильева, Евгений Леонов в комедии “Дуэнья” 10.00

Новости 10.20 “На следующий день” 12.00 Новости

12.15 “Большая разница”. Новогодний выпуск 13.45

Евгений Леонов, Савелий Крамаров, Георгий Вицин в

комедии “Джентльмены удачи” 15.10 Премьера. “Гаражи”.

Новогодние серии 16.55 Юрий Никулин, Андрей Миронов

в комедии “Бриллиантовая рука” 18.35 “Лед и пламень”.

Парад победителей 21.00 “Время” 21.15 Ольга Погодина,

Алексей Серебряков в фильме “Мужчина в моей голове”

23.20 “Что? Где? Когда?” Финал года 0.25 Приключенческий

фильм “Три икса 2: Новый уровень” 2.05 Джин Хэкмен в

фильме “Приключения “Посейдона” 4.00 “Смех, да и только”

5.30 “Новогодние подарки”

6.00 Documentar.

“Arca lui Noe din

Bolivia”. 7.00 Ghe-

orghe Zamfir la Chișinău. Spectacol muzical cu Orchestra

“Creator Art Iurie Borș”. 8.30 Locuinţa mea. 9.00 “Păcală”. Spec-

tacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 10.00 Top Ring Star

2010. 11.10 La datorie. 11.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.15

Magia dragostei. Spectacol muzical de Revelion. 13.30, 1.25

Moldovenii de pretutindeni. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.30 Documentar. “Drumeţii”. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Colindăm

colinda. Concert cu formaţia “Millenium”. 15.45 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.20 Mai în glumă, mai în serios. 17.20 Fii

tînăr! 18.10 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete

la bis. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35 Astă seară să petrecem iar. Program festiv. 0.05 ȘTIRI.

0.20 Obiceiuri de iarnă. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 2.30, 4.40 Șlagărul anului 2010.

4.30 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 5.40 Calen-

darul zilei. Horoscop.

7,10 Universul

credintei . 9,00

Desene animate

C l u b u l D i s n e y

(SUA) 2 episoade 9,55 Doar Romania ! 10,10 Film Talharul

Hot–Plot (DER RAUBER HOTZENPLOTZ – Germania, 2006)

12,00 Magie si iluzionism 14,00 Telejurnal Sport Meteo 14,20

Film Marsul soldateilor de lemn (MARCH OF THE WOODEN

SOLDIERS-SUA 1934) 15,45 Film Veronica se intoarce (ROMA-

NIA, 1973) 17,15 InTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (Reluare)

19,30 Circ international 19,45 Sport 20,00 Telejurnal 20,30

Tema zilei Meteo 21,10 Film Labirintul trecutului (A DIFFERENT

LOYALTY- SUA, 2004) 23,00 Doar Romania ! 23,10 Tezaur

folcloric 1,10 Film Contratimp (OUT OF TIME –SUA, 2003) 2,50

Profesionistii ...cu Eugenia Voda (Reluare) 3,35 Telejurnal (Re-

luare) 4,00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4,30 Doar Romania ! 4,35

Universul credintei (Reluare) 6,15 Imnul Romaniei

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:25

360° - GEO / Documentaire Le dernier capitaine du Rio de la

Plata 6:30 VERT DE MALTE / Documentaire Première partie 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PEUPLES DU MONDE / Documen-

taire Le peuple des pierres sacrées -Le peuple de la grande île 7:55

REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 TiVi5MON-

DE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10

TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT

DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MON-

DE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 LE CODE CHASTENAY 12:25 PAROLES

DE CLIP 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY

13:50 PEUPLES DU MONDE / Documentaire Le peuple des eaux

14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05

VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Caro grosse

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FOIE GRAS,

ENQUÊTE SUR UN PRODUIT D’EXCEPTION / Documentaire 19:00

FLASH 19:15 ESCAPADE À MOSCOU AVEC LAURENCE PIQUET /

Documentaire 20:10 DANS L’OEIL DU CROCO / Documentaire

21:05 COMME PAR MAGIE / Divertissement 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 LE PETIT BAIGNEUR / Cinéma 23:30 LE COCHON,

LE NAÏF ET LE CHARLATAN / Court métrage 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 1:00 MUMU / Cinéma 2:40 UNE NUIT QU’IL

ÉTAIT À SE MORFONDRE... / Court métrage 3:00 ¿DONDE ESTA KIM

BASINGER? / Court métrage 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

360° - GEO / Documentaire Pêcheurs de Mauritanie

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep.

11,12 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.17,18

10.30 Telecinemateca. Australia. Aventuri.

SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial.

MASH. Sez.4 Ep.23,24 18.00 Serial. Luna. Ep.80 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.11,12 20.30 Desene animate

21.00 Telecinemateca. Aviatorul. The aviator. Dramă. SUA 2004

0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutu-

lui (AP) (romance) 06:30 Teleshop-

ping 07:00 Film serial: Umbrele

trecutului (AP) (romance) 08:00

Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance)

09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (roman-

ce) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de

pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial:

Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (roman-

ce) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP)

(romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare

de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP)

(romance) 20:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance)

22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7

păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

01:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial:

Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noap-

te (r) (12) (divertisment) 04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:30 Film: Sheena, regina

junglei (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping 14:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 14:30 - Film: Un Crăciun de neuitat 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3897 17:00 Film: De pază de Crăciun

Un câine pus pe treabă 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 -

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Doi cuscri de coșmar

22:45 Film: Mad Max II 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 - Land of

Jokes (r) 02:30 Film: Doi cuscri de coșmar (r) 04:30 România, te

iubesc! (r) 05:30 Serviciul Român de Comedie (r) 06:30 - Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный

судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.25 “Поле

чудес”. Новогодний выпуск 19.45 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики:

Алла Пугачева” 0.10 Вин Дизель в приключенческом фильме

“ХХХ - три икса” 2.10 Вупи Голдберг в комедии “Зови меня

Санта-Клаус” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05

“Давай поженимся!”

6.00 Documentar.

“25 de zile în Euro-

pa”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film în desen animat.

“Secretul Ninja”. 10.25 Vă urăm de sănătate. Program muzical

pentru copii. 11.00 Documentar. “Global 3000”. 11.30 Russkii

mir. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.05 Studio “Art plus” (rus.) 15.50 Respiro. Program muzical.

16.00 ȘTIRI. 16.15 Grigore Vieru. Poezie și destin. 17.00, 1.15

Fii tînăr! 17.50 Perpetuum mobile. 18.20 Petalo romano. 19.00

MESAGER (rus.). 19.40 Focus TV. 20.15 Respiro. Program muzical.

20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40,

23.25 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 23.10 ȘTIRI.

0.20 Documentar. “Ochiul de sticlă”. 0.50 Respiro. Pantomimă.

G.Ciolpan. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 2.30 Coctail de iarnă. 4.30 La mulţi ani cu sănătate!

Mesaje de felicitare. 4.40 O oră de voie bună cu orchestra fraţilor

Ștefăneţ. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal

matinal 9,00 CA

LA CARTE 10,00

Anul Sportiv 2010:

UEFA Champions League (Reluare)din 29 decembrie 11,10 Film

Clubul zânelor(WINX CLUB:THE SECRET OF THE LOST EMPIRE-

Italia, 2007) 12,45 Serial(Reluare)Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )

Episodul 27 13,50 Eurovision Două melodii 14,00 Telejurnal

Sport Meteo 14,45 Oamenii Deltei 14,50 Doar România ! 14,55

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15,00 O

dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea 17,00 Lozul cel

mare Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 17,50 Vârsta de aur a

comediei Film Charlot, noul îngrijitor (NEW JANITOR- SUA, 1914)

18,00 Telejurnal Meteo 18,30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )

Episodul 28 19,35 Doar România ! 19,45 Sport 20,00 Telejurnal

Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40 și Loteria Norocului

20,40 “Reporter” buletin informational 21,00 Retrospectivă

politică 22,00 Eurovision Două melodii 22,15 Din iubire, pentru

România Familia Regală în anul 2010 23,10 Film Petrecăreţii

(PEOPLE- Franta, 2004) 0,45 Film Dansează pe muzica inimii

(SWING- SUA, 2003) 2,10 Doar România ! 2,15 Din iubire, pentru

România (Reluare) 3,00 Rom european. (Reluare) 3,25 Telejurnal

(Reluare) 4,00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4,20 CA LA CARTE 5,10

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Ar-

gentina, 2008) Episodul 82 6,10 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov (Reluare) 6,15 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:30 APERO A L’OPERA 10:00 FLASH 10:05

L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 974

12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Fleurs de macadam 12:30 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30

360° - GEO / Documentaire Le caviar, ce trésor venu d’Iran 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TOMBE DU CIEL / Fiction Notre Noël

15:50 TOMBE DU CIEL / Fiction Nous trois 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LA VIE

EST UN CIRQUE / Divertissement 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 FAIS DANSER LA POUSSIÈRE / Fiction 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MUMU / Cinéma 23:35 UNE NUIT

QU’IL ÉTAIT À SE MORFONDRE… / Court métrage 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:55 CONCERT MATHA ARGERICH ET CHARLES

DUTOIT / Divertissement 2:05 LA MUSIQUE PARTAGEE / Divertis-

sement 2:55 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

SUR LES TRACES DE CLAUDE GILLI / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12

Ep.10,11 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7

Ep.16,17 10.30 Telecinemateca. Tăcerea

mieilor. The silence of the lambs. Thriller SUA 1991 12.00

Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru

Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.79 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.10,11 20.30 Desene

animate 21.00 Telecinemateca. Australia. Aventuri. SUA 2008

0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (roman-

ce) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film seri-

al: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping

14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film

serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Cealaltă

faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12)

(divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance)

00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri

adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Cealaltă

faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r)

(12) (divertisment) 04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

- Teleshopping 10:30 Film: Patru priete-

ne și o pereche de blugi (r) 12:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 - Teleshopping

13:30 - Film: Păcală se întoarce 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.3896 17:00 Film: Sheena, regina junglei 19:00 Știrile Pro

Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30

Film: Operaţiunea „Broken Arrow” 22:30 Film: Furtul perfect

00:30 Film: Operaţiunea „Broken Arrow” (r) 02:30 Film: Furtul

perfect (r) 04:00 Film: Păcală se întoarce (r) 06:30 - Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе у тро” 9.00

Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.30 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00

Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00

Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с

субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 “Побег”. Заключительные серии 23.20

Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Премьера.

Французская комедия “Маленький Николя” 2.00 Рэй

Лиотта в остросюжетном фильме “Побег невозможен”

3.55 “Давай поженимся!”

6.00 Documentar.

“Album de familie”.

6.30 Documentar.

“Scrisoare către un tînăr cineast. Cedric Kahn”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Ochiul

de sticlă”. 9.40 Zona liberă. 10.25 Documentar. “25 de zile în

Europa”. 11.30 Gagauz ogea. 12.00 Moldova în direct. 13.00

Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Euromaxx”.

16.00 ȘTIRI. 16.15 Evantai folcloric. 16.55 Miracolul dansului.

17.30 Cîntecul napolitan. Program muzical. 18.15 Respiro.

“Vila Sonet”. 18.20 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40,

4.30 Dor. Program muzical. 20.10 Documentar. “Drumeţii”.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40,

3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “CEI 13 PRIETENI

AI LUI OCEAN” (SUA, 2007). 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 2.30 Respiro. 2.40 La datorie. 5.00

Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 5.50 Calendarul

zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal

m a t i n a l 9 , 0 0

Vedeta familiei

10,00 Anul Spor-

tiv 2010: Cupa Mondială FIFA din Africa de Sud (Reluare) din 28

decembrie 11,00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michai-

lov (Reluare) 11,15 Film Alioșa ( ALOSHA POPOVICH I TUGARIN

- RUSIA, 2004) 12,40 Doar România ! 12,45 Serial(Reluare)

Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE

LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 26 13,50 Eurovision Două

melodii 14,00 Telejurnal Sport Meteo 14,45 Oamenii Deltei

14,50 Doar România ! 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov (Reluare) 15,00 Ne vedem la TVR 16,00 VIP

CONFIDENTE cu IOAN HOLLENBERG 17,00 Film Mama mea,

Crăiasa Zăpezii ( Rusia, 2010 )Partea a doua (ultima) 18,00

Telejurnal Meteo 18,30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007

)Episodul 27 19,35 Doar România ! 19,45 Sport 20,00 Tele-

jurnal 20,40 “Reporter” buletin informational 21,00 Anul

Sportiv 2010: UEFA Champions League Retrospectivă. 22,00

Eurovision Două melodii 22,15 Film Sirene (MERMAIDS - SUA,

1990 ) 0,10 Cirque du soleil :LoverSick (II) 1,00 Gala premiilor

muzicale britanice (BRIT AWARDS 2010 – Marea Britanei 2010)

(II) 1,55 Doar România ! 2,00 Telecinemateca (Reluare)Înfrun-

tarea (A GUNFIGHT- SUA, 1971) 3,30 Telejurnal (Reluare) 4,05

Tema zilei Meteo (Reluare) 4,25 Vedeta familiei (Reluare) 5,15

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-

Argentina, 2008) Episodul 81 6,15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 APERO A L’OPERA 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS

BELLE LA VIE / Fiction Episode 973 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Les

pompiers de l’enfer 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00

FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 PSCHIIIITTT ! LA PÉTILLANTE HISTOIRE

DES SODAS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05

LE PASSE-MURAILLE / Cinéma 16:35 MOUSSA / Court métrage 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 LA VIE EST UN CIRQUE / Divertissement 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 TOMBE DU CIEL / Fiction Notre Noël

20:15 TOMBE DU CIEL / Fiction Nous trois 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 SECRETS D’HISTOIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:50 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE / Fiction 2e partie 2:35

CONCERTS MASTERS DE PIANO MONTE CARLO / Divertissement 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AUTRE PART / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 9,10

9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.15,16 10.30

Telecinemateca. Scusa ma ti chiamo amore.

Romantic. 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Serial. MASH. Sez.4 Ep.22,23 18.00 Serial. Luna. Ep.78 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.9,10 20.30 Desene

animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Tele-

cinemateca. Tăcerea mieilor. The silence of the lambs. Thriller

SUA 1991 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping

14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film

serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Cealaltă

faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12)

(divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r)

(AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea

10:00 - Teleshopping 10:30 Serial: Om

sărac, om bogat, ep.101, 102 12:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping

14:00 Film: Patru prietene și o pereche de blugi 16:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3895 16:45 Film: Liga 19:00 Știrile Pro Tv

19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film:

Cine sunt? 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 - Film:

Dosarul Pelican 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:30 Cine

sunt? (r) 04:30 Serial: Om sărac, om bogat (r) 06:30 - Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие

новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с

субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50

“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время”

21.30 “Побег” 22.30 Среда обитания. “Опасный градус”

23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Вуди

Харельсон, Уэсли Снайпс, Дженнифер Лопес в фильме

“Поезд с деньгами” 2.20 Приключенческий фильм “Лето

белой воды” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.10 “Давай поженимся!”

6.00 Documentar.

“De partea înge-

rilor”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 O poveste cum

nu mai este. 9.45 Respiro. Program muzical. 10.00 Ședinţa

Parlamentului Republicii Moldova. Transmisiune în direct.

11.00 Documentar. “Arts 21”. 11.30, 2.30 Săptămîna sportivă.

12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.05 Documentar. “Album de familie”. 16.00 ȘTIRI. 16.15,

1.15 Vedete la bis. 17.05 Film în desen animat. “Secretul

ninja”. 18.20 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 4.30

Zona liberă. 20.25 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea

de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în

direct. 22.40, 23.25 Film. “ASTRONAUTUL FARMER” (SUA). 23.10

ȘTIRI. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 5.15 Muzic Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal

m a t i n a l 9 , 0 0

Tezaur folcloric

10,00 Anul Spor-

tiv 2010: Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (Reluare)

din 24 decembrie 11,10 Film Toţi spre vest, o nouă aventură cu

Lucky Luke (TOUS A L`OUEST:UNE AVENTURE DE LUCKY LUKE-

Franţa, 2007) 12,45 Serial(Reluare)Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )

Episodul 25 13,50 Eurovision Două melodii 14,00 Telejurnal

Sport Meteo 14,45 Oamenii Deltei 14,50 Doar România ! 14,55

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare)

15,00 “Жди меня” 17,00 Film Mama mea, Crăiasa Zăpezii (

Rusia, 2010 )Prima parte 18,00 Telejurnal Meteo 18,30 Serial

Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 26 19,35 Doar Româ-

nia ! 19,45 Sport 20,00 Telejurnal 20,40 “Reporter” buletin

informational 21,00 Anul Sportiv 2010: Cupa Mondială FIFA

din Africa de Sud 22,00 Eurovision Două melodii 22,15 Teleci-

nemateca Înfruntarea (A GUNFIGHT- SUA, 1971) 23,55 Cirque

du soleil:LoverSick (I) 0,55 Gala premiilor muzicale britanice

(BRIT AWARDS 2010 – Marea Britanei 2010) (I) 1,50 Amintiri

din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1,55 Doar România !

2,00 Film(Reluare) Paris (PARIS- Franţa, 2008) 4,05 Eurovision

(Reluare) din 25 decembrie 4,25 Tezaur folcloric (Reluare) 5,15

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-

Argentina, 2008) Episodul 80 6,15 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

APERO A L’OPERA 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30

PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 972 12:00 TOUT

SUR MOI / Fiction Fortune cookie 12:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE

PETITRENAUD 13:30 HISTOIRE DE JOUETS / Documentaire

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CARTOUCHE, LE BRI-

GAND MAGNIFIQUE / Fiction 2e partie 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

LA VIE EST UN CIRQUE / Divertissement 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 L’AUBERGE ROUGE /

Cinéma 21:05 COMME LE TEMPS PASSE / Court métrage

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AVARE / Théâtre

0:20 TV5MONDE LE JOURNAL 0:30 LE JOURNAL DE LA TSR

1:00 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:15 MISSION MIL-

LENIUM 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX

EXPLORATEURS / Documentaire Tokyo laboratoire d’avenir

(Collection « Les chemins du possible »)

7.00 Deschiderea staţiei 7.05 Desene

animate 8.30 Concert. La Mulţi Ani. Din

arhiva Euro TV 10.30 Telecinemateca.

Four Christmases. Comedie. SUA 2008

12.00 Concert. Do Re micii 13.00 Documentar. In Memoriam

Ion Vatamanu 13.40 Desene animate 15.20 Telecinemateca.

PS. Te iubesc. Romantic. SUA 2007 17.20 Concert. Șlagărul

anului 2009 20.00 Desene animate 21.30Telecinemateca.

Singur acasă 2. Home alone 2. Comedie. SUA 1990 00.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 06:30 Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 08:00

Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (ro-

mance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Esmeralda

(r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping

12:15 Miss Venezuela 2010 (r) 15:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30

Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ:

Frankie și Johnny (“Frankie and Johnny”) (12) (comedie)

22:45 Miss Univers 2010 00:15 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 01:15 Cinema ACASĂ: Prinţul moștenitor Rudolf

(partea I) (AP) (dramă) 02:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea

de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 27

decembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte

(reluare de marţi, 28 decembrie) (12) (divertisment)

07:00 Film: De pază de Crăciun 2 Va-

canţă fără griji (r) 08:30 Concert Piaţă

(r) 09:15 Film: Doctor Dolittle 3 11:00

Teleshopping 11:30 Film: Singur acasă

4 13:00 Serviciul Român de Comedie (r) 13:45 - Teleshopping

14:00 Film: Doamna Doubtfi re, tăticul nostru trăsnit 16:15

Star Maraton de Revelion (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile

Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: 300 Eroii de la Termopile

22:45 Film: Zoolander manechinul 00:30 Film: 300 Eroii de

la Termopile (r) 02:30 Film: Zoolander manechinul (r) 04:00

- Concert Piaţă (r) 04:45 Film: Singur acasă 4 (r) 06:15 Film:

Doctor Dolittle 3 (r)

6.30 “Две звезды”. Лучшее 9.00 Новости

9.05 Комедия “Ирония судьбы, или С

легким паром!” 12.00 Новости 12.15

Комедия “Иван Васильевич меняет

профессию” 13.45 Впервые на телевидении. “Ледниковый

период 3: Эра динозавров” 15.20 Легендарное кино

в цвете. “Золушка” 16.40 Премьера. “20 лучших песен

2010 года” 19.00 Барбара Брыльска, Андрей Мягков,

Юрий Яковлев, Елизавета Боярская, Константин

Хабенский, Сергей Безруков в фильме “Ирония судьбы.

Продолжение” 20.50 Премьера. “Большая разница”.

Новогодний выпуск 22.25 Премьера. Комедия “О чем

говорят мужчины” 0.00 Премьера. “Супердискотека 90-х”

0.50 Премьера. Бен Стиллер в комедии “Девушка моих

кошмаров” 3.30 Фильм “На обочине” 5.30 “Новогодние

подарки”

6.00, 7.15 “Chiriţa

în provincie”. Spec-

tacol al Teatrului

“Eugene Ionesco”. 8.40, 5.30 Medalion muzical. Anastasia

Lazariuc. 9.05 Festivalul de Circ de la Monte Carlo. 10.00

Magazinul copiilor. 10.30 “Povestea omuleţului alb”. Spec-

tacol pentru copii. 11.00 Povestea unui fulg de nea. Program

muzical. 12.00 ȘTIRI. 12.10, 3.00 Invitaţie la bis. Program

muzical. 13.10 Sub același cer. 13.45 O oră de voie bună cu

orchestra fraţilor Ștefăneţ. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art

plus” (rus.) 15.55 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.25, 1.20

Arbitrii eleganţei. 17.05, 4.30 TVMi - locul întîlnirilor. 18.05

Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 21.35 Șlagărului

anului 2010. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 ME-

SAGER. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA”

(“Telefi lm-Chișinău”, 1991). 0.40 Respiro. Program muzical.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum.

Știri. 1.15 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 2.30

Obiceiuri de iarnă. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Tezaur fol-

cloric Cântece,

urări și obiceiuri

de Anul Nou 9,00

Desene animate Clubul Disney 9,55 Colinde 10,10 Film

Minoes (MINOES – Olanda, 2001) 11,45 Circ internaţional

12,15 Concertul extraordinar de Anul Nou 2011 de la Viena

(I) 13,00 Telejurnal Sport Meteo 13,15 Concertul extraordi-

nar de Anul Nou 2011 de la Viena (II) 14,45 Iubiri dincolo

de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) 14,55 Doar

România ! 15,05 Film Monteriano ( WHERE ANGELS FEAR TO

TREAD- Marea Britanie,1991) 17,00 Dacă doriţi să revedeţi

! 19,45 Sport 20,00 Telejurnal 20,30 Tema zilei Meteo 21,10

ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22,10 Campania

Ovidiu Rom 22,20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu

(II) 23,30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 0,25

Petrecere cu lăutari (Reluare) 2,05 Doar România ! 2,10 Film

Ascunzătoarea perfectă 3,45 Telejurnal (Reluare) 4,10 Tema

zilei Meteo (Reluare) 4,40 Dacă doriţi să revedeţi ! (Reluare)

6,20 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:25

360° - GEO / Documentaire Japon, la voie du thé 6:30 VERT

DE MALTE / Documentaire Deuxième partie 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:25 PEUPLES DU MONDE / Documentaire Le

peuple sherpa - Le peuple du Zanskar 7:50 QUOI DE NEUF

DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 TiVi5MONDE - PACO,

NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi-

5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT

DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE

- LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55

TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE

DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00

NOUVO 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 CONCERT DE

NOEL AU PALAIS / Divertissement 14:05 COMME PAR MAGIE

/ Divertissement 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES

IMITATEURS FONT LEUR SHOW 17:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CONCERT

À L’OPÉRA ROYAL DE VERSAILLES / Divertissement 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 INCROYABLES EXPERIENCES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 HOMMAGE

À DJANGO REINHARDT / Divertissement 2:25 CONCERT

DE NOEL AU PALAIS / Divertissement 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats

du toit du monde

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene

animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12

Ep 12,13 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7

Ep.18,19 10.30 Telecinemateca. Aviato-

rul. The aviator. Dramă. SUA 2004 13.10 Film indian 15.30

Desene animate 17.00 Telecinemateca Surpriză vine Polly.

Along came Polly. Comedie 2004 18.30 Concert. Jocul

moldovenilor 20.30 Desene animate 21.30 Telecinemate-

ca. Four Christmases. Comedie. SUA 2008 23.00 Concert.

La Mulţi Ani Moldova 0.05 Telecinemateca. Un crăciun

printre străini . Comedie. SUA 2004 01.30 Concert. Pepe la

Chișinău 04.00 Telecinemateca. Van Helsing. Acţiune.2004

6.00 Concert. Formaţia Bond

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (ro-

mance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit

(r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial:

Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15

Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15

Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP)

(romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O

mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul

oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dependenţi de

dragoste (“Addicted to Love”) (12) (romance) 22:15 Miss

Venezuela 2010 (partea I) 23:55 Transmisiune în direct

din Piaţa Revoluţiei 00:05 Miss Venezuela 2010 (partea a

II a) 02:15 Cinema ACASĂ: Iubire ca la Hollywood (“The

Deal”) (12) (comedie) 04:00 Cinema ACASĂ: Dependenţi

de dragoste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea

10:00 Teleshopping 10:30 Film: De

pază de Crăciun Un câine pus pe

treabă (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:45 -Teleshopping � Intervenţie piaţă 14:00

Film: Și hoţii revin acasă de Crăciun 16:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.3898 � Intervenţie piaţă 17:00 Film: De

pază de Crăciun 2 Vacanţă fără griji 19:00 Știrile Pro Tv

19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30

Serviciul Român de Comedie � Intervenţie piaţă 21:30

Star Maraton de Revelion 02:00 Film: Bunica-i șefa! 04:00

Star Maraton de Revelion (r) 05:30 Film: Și hoţii revin

acasă de Crăciun (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00

Новости 9.20 “Две звезды”. Лучшее 12.00

Новости 12.25 “Ледниковый период:

Глобальное потепление” 13.50 “Большая

разница”. Самое лучшее 14.45 Надежда Румянцева,

Николай Рыбников в комедии “Девчата” 16.25 Комедия

“Иван Васильевич меняет профессию” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.20 Комедия “Ирония судьбы,

или С легким паром!” 21.20 Премьера. “Оливье-шоу”.

Новогодняя ночь 2011 на Первом 22.55 Новогоднее

обращение Президента Российской Федерации Д.А.

Медведева 23.00 “Оливье-шоу”. Новогодняя ночь 2011

на Первом 2.00 Премьера. “Дискотека 80-х”

6.00 Documentar.

“25 de zile în Eu-

ropa”. 6.30 Docu-

mentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15

Bună dimineaţa! 9.10 Respiro. Program muzical. 9.20 Film.

“SANTA CEL MUȘCHIOS” (SUA). 11.00 Anul Nou bate-n

fereastră, bun găsit la dumneavoastră! Radioabonament.

Transmisiune de la Casa Radio. 11.30 Petalo romano. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05

Festivalul de Circ de la Monte Carlo. 16.00 ȘTIRI. 16.10

Armonii sonore. Spectacol de Crăciun. 17.30 Am veint

să vă urăm! 17.35 Povestea de seară. 17.50 Top Ring Star

2010. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Petrecem Anul cu Mol-

dova 1. Program de divertisment. 20.45 Joker plus. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Petrecem Anul cu Moldova 1.

Program de divertisment. 23.55 Mesaj de felicitare. 0.10

TELEREVELION 2011. 2.40 Mai în glumă, mai în serios. 3.40

În ritm de dans. 4.30 Magia dragostei. Spectacol muzical

de Revelion. 5.40 Respiro. Program muzical.

7,00 Telejurnal

matinal 9,10 În-

TRECEREA ANI-

LOR cu Mircea

Radu (Reluare)din 25 decembrie 11,30 Eurovision 2010

12,50 TVRmania Aniversarea zilei de naștere TVR 14,00

Telejurnal Sport Meteo 14,45 Oamenii Deltei 14,50

Doar România ! 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov (Reluare) 15,00 Circ internaţional

15,30 Film Asterix la Jocurile Olimpice(ASTERIX AUX

JEUX OLYMPIQUES-Franţa, 2008) 17,30 Anul Sportiv

2010: Formula 1 18,30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007

)Episodul 29 19,35 Doar România ! 19,45 Sport 20,00

Telejurnal 20,30 “Reporter” buletin informational 21,00

Revelion cu Eurovision (I) 23,44 Lozul cel mare – Trageri

speciale 23,52 Discursul președintelui R.Moldova 0,15

Revelion cu Eurovision (II) 1,10 Lozul cel mare – Trageri

speciale 1,15 Revelion cu Eurovision (III) 2,15 Petrecere

cu lăutari 3,55 Film Amprenta morţii (WAKE OF DEATH

- Marea Britanie, Germania, 2004) 5,25 Serial (Reluare)

Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 )Ep 28 6,25 Imnul României

6,30 Colinde 6,35 Circ internaţional (Reluare)

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 APERO A L’OPERA 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE

/ Fiction Episode 975 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Claude

et Emilie 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 EN

VOYAGE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Do-

cumentaire “Des Terres & des Hommes” Charente, entre ciel,

terre et mer 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 SECRETS

D’HISTOIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LA VIE EST UN CIRQUE

/ Divertissement 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:35 LE BÊTISIER DE LA RTBF / Divertissement

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND

CABARET SUR SON 31 / Divertissement 2:35 TV5MONDE

LE JOURNAL 2:45 LE JOURNAL DE LA TSR 3:10 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

PARIS CAPITALE DU MONDE / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.8,9 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.14,15 10.30 Telecinemateca.

Omul păianjen 3. Spider man 3. Acţiune SUA

2007 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH

. Sez.4 Ep.21,22 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată

de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din

Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.15,16 20.30 Desene animate

21.00 Telecinemateca. Scusa ma ti chiamo amore. Romantic. 2008

22.40 Telecinemateca. Mincinosul mincinoșilor. Liar, Liar Comedie.

SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping

09:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping

11:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 12:15 Teleshopping

12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de Acasă 16:30

Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate

18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Cealaltă faţă

a Analiei (două episoade) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte

(12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r)

Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP)

(romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45

Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doc-

tore? � Omul care aduce cartea 10:00 - Te-

leshopping 10:30 Concert Extraordinar de

Crăciun Ștefan Bănică „Superlove” (r) 12:15

Land of Jokes (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00

Film: Crăciunul cu familia Krank (r) 15:45 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.3894 16:30 Film: Pulbere de stele (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50

Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza 22:45 Aș vrea eu (r) 23:45 Film: Apel de urgenţă în

Reno: Operaţiunea Miami 01:15 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Ce se întâm-

plă, doctore? (r) 03:00 Film: Apel de urgenţă în Reno: Operaţiunea

Miami (r) 04:30 Promotor (r) 05:00 Aș vrea eu! (r) 05:45 România, te

iubesc! (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 “Побег” 22.30 К юбилею Анатолия Кузнецова.

“Всегда Ваш, товарищ Сухов” 23.20 Ночные новости 23.40

“На ночь глядя” 0.30 Шэрон Стоун, Леонардо Ди Каприо в

остросюжетном фильме “Быстрый и мертвый” 2.20 Триллер

“После дождя” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10

“Давай поженимся!”

6.00 Documentar.

“Album de familie”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI.

7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Baștina. Magazin agricol. 9.40

Documentar. “Scrisoare către un tînăr cineast. Cedric Kahn”. 10.10,

4.30 “De la lume adunate”. Festival folcloric. Selecţiuni. 11.25 Se-

rial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.05 Documentar. “Nu, în numele nostru”. 16.00 ȘTIRI. 16.15

Erudit-cafe. 17.00 De Ziua Actorului. Secvenţe de manifestaţia

de omagiere. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Cu noi la teatru. 20.10

Medalion muzical. Alexandru Lozanciuc. 20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40

Săptămîna sportivă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Festivalul-concurs de

muzică ușoară “Steaua Chișinăului”. 0.35 Documentar. “Almanah

cinematografi c”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici

și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30

Ghidul sănătăţii tale. 4.30 De la lume adunate. Festival folcloric.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Vedeta fami-

liei (Reluare) 8,00

Telejurnal matinal

9,00 Garantat 100%

Moderator Cătălin Ștefănescu 10,00 Dănutz S.R.L.– Supermarket

de divertisment. Prima parte (Reluare)din 26 decembrie 11,00

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 11,15 Dănutz

S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua(Reluare)din

26 decembrie 12,20 Eurovision (Reluare) din 25 decembrie 12,45

Serial(Reluare)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 24 13,50 Eurovi-

sion 14,00 Telejurnal Sport Meteo 14,45 Oamenii Deltei 14,50 Doar

România ! 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov

15,00 SALUTARE NATIUNE 17,00 Film Vals de toamna (AUTOMN

WALZ- RUSIA, 2010) Partea adoua(ultima) 18,00 Telejurnal Meteo

18,30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 25 19,35 Doar România !

19,45 Sport 20,00 Telejurnal 20,40 “Reporter” buletin informational

21,00 Retrospectivă politică 22,00 Eurovision . 22,15 Serial Anatomia

lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul

7 23,10 Film Paris (PARIS- Franţa, 2008) 1,20 Nocturne. Moderator

Marina Constantinescu 2,10 Doar România ! 2,15 Ne vedem la TVR

(Reluare) din 25 decembrie 3,45 Minuni ale timpurilor moderne

(MODERN TIMES WONDERS, ANGLIA 2008) 3,55 Semne (Reluare)

din 25 decembrie 4,20 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu

(Reluare) 5,10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) Episodul 79 6,10 Oameni mari la TVR Pre-

zintă Mihaela Michailov (Reluare) 6,15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:25 TELE-

TOURISME 5:55 DIVERTISSEMENT 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

APERO A L’OPERA 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00

FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 971

12:00 TOUT SUR MOI / Fiction La veuve clito 12:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LES DOSSIERS SECRETS

DE L’INQUISITION / Documentaire La guerre des idées 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:05 MISSION MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LA VIE EST UN CIRQUE / Divertisse-

ment 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 CARTOUCHE, LE

BRIGAND MAGNIFIQUE / Fiction 2e partie 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Le caviar, ce trésor venu d’Iran

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 POUIC-POUIC / Cinéma 2:25 ¿DONDE ESTA KIM

BASINGER? / Court métrage 3:00 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Bhoutan,

le bonheur au sommet (Collection « Les chemins du possible »)

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 31 DECEMBRIE 1 IANUARIE 2 IANUARIE 30 DECEMBRIE 27 DECEMBRIE 28 DECEMBRIE Luni 29 DECEMBRIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44

mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86,

067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute

internaţionale,

cunoașterea limbilor

engleză și franceză

este obligatorie.

CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.:

079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

ASOCIAŢIA ASOCIAŢIA

JURIȘTILOR JURIȘTILOR

CREȘTIN-CREȘTIN-

DEMOCRAŢIDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 10marţi 100000 – 12 – 120000

joi 10joi 100000 – 12 – 120000

Persoană de contact: Mihai BușilăPersoană de contact: Mihai Bușilă

tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402

e-mail: busilaradu@gmail.come-mail: busilaradu@gmail.com

pagina web: juristi.mdpagina web: juristi.md

Adresa: str. N. Iorga, 8, or. ChișinăuAdresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

24 DECEMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

SERJ KUZENCOFF

Primul Crăciun în trei

Atmosfera de sărbătoare domnește deja de două săptămâni în casa cântăreţului Serj Ku-zencoff . Împreună cu soţia sa, Natalia, cântăreţul a împodobit pomul, spre bucuria micuţei Daria, care, deși nu înţelege semnifi caţia sărbătorii, este încântată de globurile multicolore și ghirlande. „Daria privește cu mirare și încântare bradul, dar tot ursuleţul de pluș rămâne în continuare prefe-ratul ei. Noi îi cântăm colinde și ea le ascultă cu mare plăcere. Sărbătorim Crăciunul pe 25 decem-brie, dar nu neglijăm nici sărbătoarea pe stil vechi, deoarece în copilărie întâmpinam Crăciunul pe 7 ianuarie. Și cum este vorba de o sărbătoare în familie, eu nu am nimic împotriva unei sărbători în plus”, ne-a mai spus Serj, care a menţionat că, deși este invitat să prezinte câteva recitaluri în această zi, se va strădui totuși ca cea mai mare parte a Crăciunului să o petreacă în familie.

PĂGUBITLui Marcel Pavel i-au dispărut

bijuteriile pe ruta Bucureşti-ChişinăuCântăreţul Marcel Pavel a declarat, săp-tămâna asta, pentru MEDIAFAX, că i-au dispărut bijuterii în valoare de 3.000 de euro din bagajul de cală, la un zbor pe ruta București-Chișinău, artistul depunând o plângere la Tarom pentru recuperarea pagubei.

“Aveam bijuteriile în bagajul de cală și, când am ajuns la Chișinău, am constatat că au dispărut. Erau bijuteriile de scenă, ceasuri, nu cu diamante, dar erau în valoare de vreo 3.000, până în 3.500 de euro”, a declarat Marcel Pavel.

De asemenea, el a precizat că a făcut plângere la Tarom, dar reprezentanţii companiei i-au spus că au contract cu o fi rmă de securitate pentru protecţia bagajelor, nefi ind ei responsabili. “Eu am cumpărat biletul de la Tarom, nu de la fi rma de securitate, așa că ei sunt de vină”, a mai spus cântăreţul.

“Am depus plângere și răspunsul lor a fost că «la noi se fură în draci». Nu e normal. Oricum nu se rezolvă nimic”, a mai spus Marcel Pavel.

Siesta

Au fost făcute totalurile etapei naţionale a concursului GBOB Challenge pentru cea mai mare competiţie de muzică live din lume, la care participă peste 12.000 de mu-zicieni din 30 de ţări!

Republica Moldova va participa la concursul internaţio-nal de muzică The Global Battle of the Bands pentru a patra oară consecutiv. Ediţia din anul acesta se va desfășura în Malaezesia, Kuala Lumpur, la 26 februarie 2011. Valoarea marelui premiu al Festivalului este de 100.000 de mii de do-lari și mai include și un turneu mondial pentru câștigător.

La acest concurs Republica Moldova a fost reprezen-tată de formaţiile Millenium, în 2006, ExNN-2007 și Todo, în 2008. În 2011, Republica Moldova va fi reprezentată, pentru a doua oară, de formaţia ExNN.

Formaţia ExNN și-a ales numele după proverbul latin Ex Nihilo Nihil (din nimic nu se naște nimic). În 2006, ea și-a în-registrat piesa „Inside” pe un website american, după ceva timp aceștia nimerind în diverse top 10 piese și câștigând titlul de Cea mai bună trupă din 2006 la concursul interna-ţional de muzică “International Music Awards”, obţinând Discul de Aur din partea Organizaţiei Music Aid.

ExNN este o trupă rock, înfi inţată, în 1999, la Tiraspol, care cântă, preponderent, piese în limba engleză și care, până în prezent, a reprezentat Republica Moldova la di-verse concursuri și festivaluri de gen.

L. P., FLUX

MOLDOVA PARTICIPĂ LA MAREA BĂTĂLIE A MUZICII LIVE

ExNN merge şi în acest an la GBOBExNN merge şi în acest an la GBOBAdrian Ursu încheie anul cu o melodie de dragoste

Adrian Ursu a avut parte de un an mai zbu-ciumat: a lansat primul videoclip din carieră, a început o colaborare pe plan profesional cu Nata-lia Gordienco și a divorţat la un an și cinci luni de la nuntă. Zvonurile despre motivele despărţirii con-tinuă încă să mai circule, dar Adrian a decis să ofere un nou motiv de discuţii, pentru a ne sustrage aten-ţia de la subiectul divor-ţului. Așa a apărut piesa „Aș da orice”, o piesă lirică, în care interpretul cântă despre sentimentele și emoţiile care ne fac viaţa mai frumoasă.

Dansatoarele… cântătoare

Hot Diamonds se numește o trupă formată din patru blonde cu o ţinută scenică extrem de sexy, care se bucură de mare succes în România, fi ind invitate să evolueze la show-urile tv cu cea mai mare audienţă din București, unde interpretează o piesă scrisă special pentru ele - “You Better Go Now”. Hot Diamonds sunt, de fapt, patru dansatoare din show baletul Teodor, în frunte cu Alexandra Goremykina, coregraf și dansatoare. Fetele sunt impresariate de Teo Rădulescu, care a schimbat meseria de coregraf pe cea de producător muzical.

De Crăciun Hot Diamonds vor cânta la București și au pregătit și un program special, din care nu va lipsi o colindă specială, pe care fetele o vor interpreta împreună cu Natalia Barbu.

Nicole Kidman a fost abandonată de copiii adoptivi

Ac t r i ţ a , c a re a adoptat împreună cu Tom Cruise doi copii, și-ar dori ca aceștia să stea cu ea și nu cu fostul soţ. Complicat e că ei au fost cei care au ales să rămână cu tatăl.

N i co l e K i d m a n și Tom Cruise i-au crescut pe Isabella și Connor de când erau bebeluși. Acum fata are 18 ani, iar băiatul, 15. Cei doi au decis să rămână alături de tatăl adoptiv, chiar și când acesta s-a căsătorit cu Katie Holmes și au avut-o pe Suri (care, între timp, a împlinit și ea patru ani).

“Trăiesc cu Tom și a fost alegerea lor. I-aș vrea cu noi, dar ce pot să fac?” s-a plâns Nicole. Copiii sunt la actor încă de la despărţirea din 2001.

Acum trei ani, într-un interviu, actuala soţie a lui Cruise, Katie, recunoștea că micuţii i-au spus “mama” la doar doi ani după ce a apărut în viaţa lor.

Michael Douglas ţine cură de îngrăşare

Slăbit de tratamentul împo-triva cancerului la gât, Michael Douglas ţine cură de îngrășare cu preparate pe bază de paste, pui și fi cat.

Din cauza chimioterapiei și radioterapiei, ajunsese la 63 de kilograme. Actorul nu se dă în lături de la fi catul gras și puiul hrănitor, însă spune că abia aș-teaptă să se bucure de un pahar cu vin, dar sărbătorile acestea vor trece fără alcool pentru vedetă, deoarece are interzis de la medic această licoare, pentru care, se pare, făcuse o pasiune deloc sănătoasă.

ă răă ââmâ ăănă alălălăttu iiri ddde tta ătătălll ddadop ititiv chihihiar șiii ââcâ ddnd ace tsta

BerbecE nevoie de echilibru pentru a face faţă acestei perioade, care diferă de altele prin intensitatea emoţiilor care ar putea să vă tulbure liniștea su-fl etească. Mai multe motive de supărare provin din trecut.

TaurVă descurcaţi mai bine decât alţii în avalanșa de emoţii pe care o aduce această săptămână, pentru că nu le acordaţi prea multă importanţă. Cu toate acestea, unii apropiaţi vă pot pune în situaţii difi cile.

GemeniAnumite probleme legate de felul în care vă evaluează prietenii pot deveni obstacole ce vă împiedică să comunicaţi normal cu ei și să profi -taţi de șansele pe care vi le-ar putea oferi.

RacChiar dacă nu aveţi acest obicei, acum este bine să vă supravegheaţi reacţiile, pentru că în orice moment aţi putea avea o izbucnire de agresivi-tate. Este bine să vă ocupaţi cu lucruri care vă fac plăcere.

LeuE posibil ca în momentele de liniște să năvăleas-că în centrul atenţiei voastre emoţii pe care aţi încercat să le ascundeţi până acum. Cele mai multe par a fi judecăţi legate de propria per-soană.

FecioarăAţi putea interpreta greșit anumite gesturi ale unui prieten care vă oferă ajutor sau ale unei rude, persoane pe care s-ar putea să nu le fi vă-zut de mult. Probabil că vă îndoiţi de calităţile proprii.

BalanţăUnii dintre voi ar putea visa cu ochii deschiși la treptele pe care vor urca de acum înainte în plan profesional. Alţii se încâlcesc în regrete le-gate de ce ar fi putut face, dacă li s-ar fi permis.

ScorpionS-ar putea să aveţi o dorinţă puternică de a vă întoarce la copilărie, prin amintirile păstrate sau chiar cu ajutorul unor persoane care v-au fost alături. Deplasările nu sunt recomandate.

SăgetătorSentimentele care vă leagă de familie ar putea fi puse la încercare pentru că apropiaţii voștri au ajuns, probabil, la un stadiu periculos de de-pendenţă de ajutorul și sprijinul vostru.

CapricornAr trebui evitate discuţiile, întâlnirile esenţiale, cu miză mare, dar, după cum arată contextul, probabil că nu veţi adopta această soluţie non-combativă. Cel puţin, ar fi bine să vă măsuraţi cuvintele.

VărsătorO săptămână ceva mai delicată la serviciu sau chiar și acasă, pentru că sunt foarte multe de fă-cut și nu daţi pe afară de chef de treabă. Poate că nici starea de sănătate nu este chiar dintre cele mai bune.

PeştiUnii dintre voi se consideră victime nevinovate ale defectelor celorlalţi, alţii încearcă să găseas-că justifi cări pentru comportamentul agresiv al unor apropiaţi, iar cei din urmă își văd în pace de treabă.

24-31 decembrie24-31 decembrie

Popularitatea de care se bucură DJ Layla atinge cote noi. Recent, ea s-a întors de la Vologda, Rusia, unde a avut un recital în cadrul lansării unui nou club de noapte. DJ-iţa a fost foarte sur-prinsă să afl e că piesele ei au ajuns și la Vologda.

Concertul a făcut parte dintr-un turneu, care a însumat peste 20 de concerte în Rusia, Ucraina, Azerbaidjan și Kazahstan. Este vorba de turneul “Single Lady Tour”, în care a fost însoţită de solista Dee-Dee.

Vedeta, care în prezent acti-vează în România, va petrece Re-velionul în Kazahstan, la Alma-Ata, unde se va deplasa pentru a treia oară și unde promite că va prezenta un show incendiar, de excepţie, pentru fanii care o așteaptă.

DJ Layla, pe numele ei adevă-rat Natalia Ostașina, s-a născut pe 11 iulie 1987 în orașul Chi-șinău. O mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Ucraina. În anul 2005, după absolvirea liceului, a fost admisă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Republica Moldova, specializându-se în Drept Civil. În 2007 începe să mixeze cu

ajutorul și susţinerea celor de la “Sunset People” și, mai ales, a DJ-lor Maxwell Sunbeat & Kris-tina Vixen în RED CLUB. Natalia îmbină perfect două pasiuni atât de diferite - dreptul și muzica – dedicându-se lor în întregime și se implică în nenumărate proiec-te din cele mai mari cluburi din Ucraina și Moldova.

În 2008, DJ Layla începe să colaboreze cu o echipă de pro-ducători din România pentru pri-mul său album. La propunerea acestora, DJ Layla înregistrează și prima sa piesa - „Single Lady”, în colaborare cu o tânără inter-pretă - Alissa. Piesa este lansată la sfârșitul anului 2008 și urcă

rapid în principalele topuri ale celor mai mari radiouri din Ro-mânia și Moldova. În luna ianu-arie 2009, DJ Layla semnează un contract cu una dintre cele mai mari case de discuri din Româ-nia, devenind astfel artista Cat Music.

La 4 septembrie 2010, DJ Layla s-a căsătorit la Chișinău, dar noul statut nu i-a afectat cariera muzicală, ea rămânând în continuare o prezenţă activă în topurile muzicale autohtone, dar și internaţionale. Recent, Cat Music și Radu Sârbu, produ-cătorul muzical al proiectului, au lansat “Single Lady”, primul album semnat DJ Layla.

Dacă la sfârșit de an unele vedete trag

linie și fac totalizări, altele vor să ne de-

monstreze că orice sfârșit înseamnă un nou

început. E și cazul Kătălinei Rusu, „Sparky

Lady”, care a dispărut de ceva timp din aten-

ţia opiniei publice, dar care a decis că acum

e momentul prielnic să se întoarcă. Pentru

început, Kătălina a renunţat la imaginea

scenică de vedetă strălucitoare, dar nu și

la ţinutele glamour. Cântăreaţa a declarat

pentru FLUX că a simţit impetuos nevoia

de ceva nou, așa că a decis că e timpul să

se maturizeze și să revină pe scenă, acolo

unde se simte în largul ei. Și pentru că, de

obicei, o nouă etapă în viaţă pentru o feme-

ie începe cu o nouă coafură, Kătălina a decis

să nu facă excepţie: a schimbat coafura,

stilul vestimentar, până și stilul muzical.

Acum Kătălina cântă muzică dance, recent

a înregistrat și o piesă nouă. Așa că în acest

an, Kătălina a decis să-l întâlnească pe

Moș Crăciun cântându-i. Pentru început a

înregistrat un frumos „Colind de Crăciun”,

care să ne amintească adevărata valoare a

acestei sărbători, dar și o piesă nouă - „Bye-

Bye” care vine să ne convingă și pe noi că

schimbarea s-a întâmplat.

L. P., FLUX

REVINE

Kătălina Rusu, Kătălina Rusu, inspirată inspirată de Crăciunde Crăciun

TURNEU

DJ Layla va întâlni Revelionul în Kazahstan