A căzut Guvernul Filat. Şi Soarele se va opri pe Cer,

iar Cerul va cădea pe Pământ

Săptămâna trecută, publicaţia noastră constata că Guvernul Filat este la un pas de demisie. Săptă-mâna aceasta, pasul a fost făcut. Cabinetul de Miniștri condus de Vladimir Filat a fost demis marţi, 5 martie, cu votul a 54 de deputaţi. Pentru moţiunea de cenzură depu-să de deputaţii comuniști au votat fracţiunile PD, PCRM și câţiva depu-taţi neafi liaţi, inclusiv socialiștii lui Igor Dodon. Nu au votat deputaţii PLDM, PL și neafi liaţii din grupul lui Vadim Mișin.

Vladimir Filat este obligat să prezinte, în ter-men de 3 zile, demisia Guvernului în faţa șefului statului. Potrivit Constituţiei ţării, Executivul își va îndeplini în continuare doar funcţiile de admi-nistrare a treburilor publice, „până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern”.

Dacă Parlamentul nu acceptă, în decurs de 45 de zile de la prima solicitare, nicio propunere pentru funcţia de prim-ministru, acesta poate fi dizolvat, urmând să fi e organizate alegeri parla-mentare anticipate.

Filat consideră că adevăratul motiv al demiterii Guvernului a fost lichidarea funcţiei de prim-vice-președinte al Legislativului și demisia lui Plahot-niuc. Să nu creadă cineva că adevăratul motiv ar fi neimplementarea programului de activitate, a atenţionat el.

După votul din Parlament, premierul a declarat

că Partidul Democrat ar trebui să-și retragă mi-

niștrii din Executiv. „Atâta timp cât ai votat împo-

triva unui Guvern, nu poţi să ai miniștri în acest

Guvern”, a declarat Vladimir Filat.

În opinia acestuia, demisia Guvernului este un

proces complicat, de durată și cu fi nalitate incer-

tă. Premierul Filat a mai precizat că în perioada

următoare va comunica intens cu președintele

ţării Nicolae Timofti, în vederea unor decizii ulte-rioare.

Guvernul Filat 2 a fost învestit în funcţie la 14 ianuarie 2011. Cabinetul a fost alcătuit din 21 de membri – prim-ministrul, patru viceprim-miniștri și 16 miniștri – 7 propuși de PLDM, 5 de PD și 4 de PL.

FLUX

7.03.2013

Noros, 6 12 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.00951 Do lar ame ri can ............. 12.27401 Leu românesc ................. 3.67161 Ru blă ru sească ............... 0.4002Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„O iluzie durabilă are atri-butele adevărului și nu ești niciodată amăgit, dacă nu ţi se deschid niciodată ochii”

Anatole France

Cursul valutar 7.03.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

JOI, 7 martie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

8.03.2013

Noros, 4 11 0C

Afl area moaștelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Talasie, Atanasie și Irineu

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4)

Timofti nu se teme de Ghimpu

De ce ne ocoleşte BMW şi de ce nu vine FMI

Dumnezeu lucrează prin oameni

Oligarhii au fost demişi. Dar lupta abia începe

22

33

44

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

POLITIC

ECONOMIC

FiatLUX

Cine a făcut posibilă scurgerea

de informaţii sau cine a dispus

această scurgere?

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 9 (885)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Guvernul a fost demis. Guvernul a fost demis. Trăiască Guvernul?Trăiască Guvernul?

Întrebare: – Ce face Plahotniuc?Răspuns: – Îi scrie sentinţa lui Filat!

1:1?1:1?

De ce Vladimir Filat vrea alegeri parlamentare anticipate

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Primul recensământ şcolar – mai puţine şcoli, mai puţini elevi, mai puţine

cadre bine pregătite (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

7 MARTIE 201322F L U XF L U X Politic

Însă dorinţa de a demisiona l-a lovit iar, în mai 2012, când liberal-democratul a afi rmat că este gata să-și sacrifi ce cariera politică în ca-zul în care Republica Moldova nu va obţine regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.

„Liberalizarea regimului de vize este un obiectiv din Planul de acti-vitate al Guvernului și, dacă acest lucru nu se va realiza, Executivul își va da demisia”, a punctat atunci pre-mierul. (Ca să nu mai amintim de un alt ministru liberal-democrat care s-a grozăvit și el să demisioneze din același motiv.)

De ce atunci nu a mai dorit Filat să renunţe acum la funcţia de prim-mi-nistru, în situaţia în care a denunţat Acordul Alianţei care i-a oferit sprijin politic? Poate pentru că și amenin-ţările anterioare nu au fost decât o bravadă. Declaraţia patetică: „Eu aș fi laș în faţa oamenilor, dacă mi-aș depune demisia. În faţa mafi ei nu voi capitula, nu voi demisiona în ni-ciun caz”, a sunat frumos, dar nu a convins.

De ce a venit Filat cu respectivul mesaj de prohod al Alianţei, care a însemnat și începutul sfârșitului Exe-cutivului instalat de defuncta AIE? Unii afi rmă că Filat a deschis intenţi-onat calea către alegerile anticipate, vina pentru declanșarea acestora fi -ind pusă însă pe seama altor actori politici. Poate că o fi și așa. Ceea ce nu exclude faptul că Vladimir Filat a mai făcut o încercare (a câta?) de a-l anihila pe Vladimir Plahotniuc și a prelua controlul unilateral asupra guvernării.

Cronica unor accese de curaj fără seamănFilat a mai încercat, în câteva rân-

duri, marea cu degetul, dar nicioda-tă nu a mers până la capăt în actul său de mare curaj. În anumite pe-rioade, când acesta avea impresia (doar el știe de ce) că este sufi cient de puternic pentru a-și demola, în sfârșit, adversarul, Vladimir Filat, cu un „curaj” de făt-frumos călare pe calul lui Voronin, divulga numele personajului botezat de el „păpușa-rul”: „Voi tot întrebaţi, dar știţi cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce, nu se vede...?”. Plahotniuc era numit capul relelor, autorul și benefi ciarul atacurilor raider din Republica Mol-dova. Mai mult decât atât, premie-rul ameninţa că nu va mai tolera ca „păpușarul” să-și impună propriile reguli, promiţând să facă ordine și „la Franzeluţa, și la Metalferos, și la alte instituţii”.

Curajul acestuia însă, nu a ţinut ni-ciodată prea mult. La scurt timp, el a uitat și de raideri, și de mafi oţii care pun în pericol ţara, cum a uitat și de intenţia de a-l demite pe fostul pro-curor general Valeriu Zubco. Apoi chiar și-a făcut mea culpa și și-a exprimat profundul regret pentru

ofensele grave aduse celui pe care l-a numit păpușar. Am putea bănui cu ce „argumente” a fost determinat să devină conciliant și cooperant.

Un nou episod din „lupta oligarhilor”Dar a mai trecut o habă de vreme

și Filat a decis să mai facă o încercare. Ultimul episod din lupta oligarhilor s-a derulat după vechiul calapod. Au răsunat replici dure despre „persoana obscură” care „și-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-și cumpere o ţară”, despre interesele cuiva, care sunt incompatibile cu cele ale ţării, despre „sistemul criminal constru-it de unii”, despre corupţia politică, mușamalizarea crimelor, controlul instituţiilor, justiţiei și, evident, des-pre atacurile raider. Toate bune și fru-moase, dacă Filat nu ar fi și el parte a „sistemului criminal” și nu ar fi contri-buit la păstrarea acestuia.

Episodul a culminat cu declaraţia ultimativă despre ieșirea din Acor-dul de constituire a AIE, „începând cu ora 14”. Afi rmaţia următoare, des-pre atașamentul PLDM faţă de Pro-gramul de guvernare și susţinerea politică a Guvernului AIE (care AIE?) a fost mai puţin convingătoare, dacă nu chiar hilară și lipsită de logică.

Dar au mai trecut câteva zile, au mai fost scoase câteva dosare pe piaţă și Vladimir Filat s-a arătat gata să revină „în Acord” și să ne guverne-ze întru binele nostru și a viitorului european. După ce a declarat dece-sul AIE, s-a arătat dispus să negocie-ze cu PL și PD „relansarea” mortului. Atunci să ne explice, de ce a stârnit toată zarva? Dacă știe că nu are nici forţa, nici curajul să ducă ceva până la capăt. Toate aceste pre-tenţii de justiţiar, toate jocurile de-a intransigenţa care nu ţin mai mult de câteva zile, l-au făcut ridicol și i-au tocat credibilitatea. Premierul a declarat hotărât că nu mai poate tolera ho-ţia. Și este adevă-rat, hoţia a atins proporţii ame-n i n ţ ă t o a r e pentru ţară. Dar iată că Plahot-niuc i-a d ove d i t , cu probe,

că nici el nu este mai puţin hoţ. Cum i-a dovedit-o, asta-i altă vorbă.

Filat a supralicitat şi a pierdutFilat și-a permis să întindă coarda,

fi ind sigur că în actuala conjunctu-ră toate atuurile sunt de partea lui. Tragedia din Pădurea Domnească (despre care au știut toţi înalţii dem-nitari, oricât s-ar jura aceștia că s-au informat din presă), modul incalifi -cabil în care au acţionat „vânătorii” de rang înalt, majoritatea din antu-rajul democraţilor și liberalilor, ar fi trebuit să-i asigure capului liberal-democraţilor superioritatea incon-testabilă, el și anturajul său nefi ind implicaţi în nefericitul eveniment. Filat, îngâmfat și plin de sine până la inconștienţă, s-a supraestimat din nou și a crezut că are asigurată vic-toria asupra lui Plahotniuc. Pentru că doi oligarhi nu au cum să încapă într-o singură Alianţă.

Demiterea lui Plahotniuc „este un început pentru Republica Moldo-va”, afi rma șeful liberal-democraţilor după memorabilul eveniment. Depin-de însă la ce fel de început s-a referit.

Dar iată că Plahotniuc a dat toate pe una și, pentru moment, pare să fi ieșit învingător. După descinderea sa din prezidiul Parlamentului, era clar că nu mai există loc de iertare. Plahotniuc a decis să-l desfi inţeze irevocabil pe Filat. Chiar dacă, în ajunul votării moţiunii de cenzură, părea să aibă un soi de opoziţie în propriul partid. Dar tentaţia era prea mare. Filat, fără imunitate, cu tone-le de materiale compromiţătoare pe care le-au adunat, la comandă, instituţiile de forţă subordonate democraţilor, asta este ceea ce și-a dorit „cavalerul tenebrelor”. Iar Filat invocă deja existenţa unui dosar pe numele său, care să ducă la suspen-darea sa din funcţie. Și nu doar atât.

Totuși, s-ar putea ca Plahotniuc, care i-a readus pe democraţi în Par-lament, cu banii săi și cu fostul favo-rit „de doi metri” al lui Voronin, să fi e tot el și groparul partidului. După cum evoluează situaţia, am putea

afl a asta cât de curând.

Lupu, tot măcinat de nostalgii prezidenţialeȘi Marian Lupu are sufi ciente

motive ca să-l vrea făcut una cu pă-mântul pe Vladimir Filat. Pentru că acesta nu va uita până la moarte că

premierul a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca el să nu ajungă președin-

te de ţară. Chiar dacă, formal, libe-ral-democraţii nu i-au zis în faţă că nu-l vor vota. Dar Filat, în accesele sale de aroganţă și nou ivite ambi-

ţii prezidenţiale, i-a vorbit maliţios lui Lupu despre obsesii: „eu nu voi accepta ca, din cauza obsesiei cuiva de a ajunge președinte, să creăm un precedent în Republica Moldova”.

Și dacă a crezut Filat că aceste vor-be au rămas de domeniul trecutului, îi spunem noi că s-a înșelat amarnic.

Iată că după demiterea Guvernu-lui, aspirantul fără de noroc

la fotoliul de președinte i-a amintit vechea obidă: „Pre-

ședintele ţării nu s-a ales mai devreme, deoarece

nu s-a dorit acest lucru

de către PLDM. Nu s-a dorit alegerea mea ca președinte. Am înţeles că odată ce nu există voinţă, a trebuit să fac un pas la o parte. Ca urmare a acelei decizii, care nu ni s-a dat deloc ușor, noi am ales președinte-le ţării, pe domnul Nicolae Timofti, concentrându-ne pe problemele oamenilor”, a conturat Lupu esenţa problemei la un post de televiziune. Ce poate fi mai clar decât atât? Câtă inimă rea și-a făcut de atunci cel care a fost lăsat cu buza umfl ată. Iar răz-bunarea este dulce, chiar dacă vine după mai mult timp de așteptare. Chiar dacă pentru asta democraţii au fost nevoiţi „să-și vândă sufl ete-le comuniștilor”, cum s-a exprimat plastic Marian Lupu.

Prin urmare, Filat nu avea nicio șansă. Acum chiar că sunt chit: o dată au votat liberal-democraţii cu comuniștii pentru a-l demite pe Pla-hotniuc, o dată au votat democraţii pentru a-l da jos pe Filat. Cine face următoarea mișcare?

Încă o întrebare ar mai fi de cla-rifi cat. Pe când are de gând să facă spicherul Marian Lupu „pasul doi”. Amintim că, acum câteva zile, demo-cratul vedea rezolvarea situaţiei în felul următor: „Pasul întâi – demisia necondiţionată a prim-ministrului Vladimir Filat. Pasul doi – în același moment, eu sunt disponibil să-mi prezint demisia din funcţia de pre-ședinte al Parlamentului”. Aducem situaţia la „faza zero” și doar apoi discutăm, declara democratul. Dar el are totuși o scuză – demisia nu este totuna cu demiterea.

După demiterea Guvernului, Lupu a afi rmat că vrea negocieri, Filat a de-clarat că va discuta „intens” cu preșe-dintele, iar Ghimpu nu vrea decât un lucru – să-i rămână miniștrii în func-ţiile mănoase. Pentru asta, liberalul este gata să dea jos și președintele ţării. Și chiar își imaginează cineva că după „ziua de 13, ziua neagră pentru AIE”, cum a botezat-o Lupu, ar mai fi posibile discuţii și negocieri? Mai degrabă, doar tras de sfori, jocuri de culise și încercări de șantaj. Totuși, nu putem exclude că ne-am putea trezi iarăși cu un Acord, bazat pe „principii și valori”, semnat de aceeași „mafi -oţi”, „raideri”, „corupţi”, „hoţi”, „petro-liști”, “contrabandiști” etc.

Ioana FLOREA, FLUX

Oligarhii au fost demişi. Dar lupta abia începeVezi ce-ţi dorești, pentru că ar putea să se îndeplineas-că. Premierul Filat a ameninţat de atâtea ori că își dă demisia, încât aceasta a ajuns, în cele din urmă, reali-tate. În iulie 2011, tot într-un mesaj adresat naţiunii, Vladimir Filat afi rma că vrea „resetarea” Alianţei pentru Integrare Europeană, inclusiv revocarea unor miniștri, atenţionându-și colegii de la guvernare că își va da demisia, dacă nu va avea sprijin politic. Aliaţii, mai ales unii, l-au bănuit atunci de ambiţii prezidenţiale și i-au luat în derâdere mesajul. Alianţa a rămas nereformată, dar nici Filat nu și-a mai amintit de demisie.

1:1?1:1?

7 MARTIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

Cine a făcut posibilă scurgerea de informaţii sau cine a dispus această scurgere?

Acum câteva săptămâni, institu-ţiile media de la noi au primit de la așa-numitul grup „Procurori Pentru Adevăr” interceptările unor convor-biri telefonice ale șefului Inspectora-tului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, cu mai mulţi demnitari de stat, între care premierul Vladimir Filat, ministrul de Interne, Dorin Recean, liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ, și președinte-le Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Chestiunea interceptărilor a fost analizată sub două aspecte. Unul ţine de conţinutul propriu-zis al acestora, care a fost comentat pe larg și care, în mod cert, face dova-da unor derapaje grave în domeniul administrării publice. Modul în care înţeleg autorităţile să dirijeze insti-tuţiile statului, să intervină în acti-vitatea acestora cu tot felul de rugă-minţi, indicaţii și sugestii, ar putea fi califi cate ca trafi c de infl uenţă. Fără îndoială, Fiscul trebuie să se ghideze în activitatea sa de prevederile legii, nu de indicaţiile și dispoziţiile politi-cienilor. Și opinia publică are dreptul să fi e indignată de ceea ce a auzit.

Dar tot atât de adevărat este și faptul că nu doar demnitarii din an-turajul liberal-democraţilor au astfel de îndeletniciri. Cam toţi politicie-nii vorbesc așa cu miniștrii și șefi i unor structuri pe care i-au instalat în funcţii. Să ne amintim de metafora lui Mihai Ghimpu despre ministere și instituţii ca pârghii. Să ne amintim cum îi da acesta indicaţii la telefon ministrului Apărării, în faţa came-relor de fi lmat, în perioada în care era ditamai președinte interimar. Să ne amintim cum îi cerea spicherul Marian Lupu procurorului general să facă un raport public despre in-formaţiile de prin dosare de la PG. Prin urmare, intervenţiile abuzive ale politicienilor sunt caracteristice tuturor celor de la guvernare. Și, cu certitudine, dacă ar exista niște in-terceptări telefonice în care ar fi gura

alţi demnitari, de la alte partide, am avea de afl at lucruri la fel de intere-sante și cognitive. Totul depinde de cine face și în ce scop face aceste in-terceptări. Acum, iată, au picat pre-mierul și apropiaţii săi.

Al doilea aspect ţine însă de le-galitatea acestor înregistrări și de modul în care au ajuns în presă. Nu s-a spus clar și nu știm sigur dacă a fost vorba de interceptări ilegale sau dacă acestea au fost făcute în cadrul anchetei în dosarul șefului Fisc. Și dacă au fost făcute legal, cine a fă-cut posibilă scurgerea de informaţii. Sau cine a dat dispoziţii să se pro-ducă această „scurgere”. Am putea bănui doar.

Reprezentanţii fostei AIE au con-damnat în cor procedeul, doar că nu știm cine sunt eroii. Cu puţin timp în urmă, directorul SIS, Mihai Balan, directorul CNA, Viorel Chetraru, și procurorul general interimar Andrei Pântea au fost chemaţi la Comisia parlamentară pentru Securitate Na-ţională, pentru a le oferi explicaţii deputaţilor pe marginea intercep-tărilor telefonice apărute în presă. Deputatul neafi liat Mihai Godea afi rma că a afl at de unde a avut loc scurgerea informaţiei. „Știm din ce „cadru” s-a făcut scurgerea acestor informaţii. Este secret de stat, nu pot să vă ofer mai multe detalii”, a preci-zat el. În opinia lui, interceptările ar putea fi efectuate și de unele insti-tuţii private, nu doar de stat. „Unele instituţii se fac că plouă și afi rmă că nu dispun de echipamentul necesar pentru interceptări. Dar există și in-formaţii de la operatorii care aduc astfel de echipament în Moldova. Unele seturi au ajuns la instituţii-le de stat… Trebuie să vedem dacă toate seturile au ajuns la instituţiile de stat, dacă s-au oprit aici sau nu”, a mai declarat Godea.

În condiţiile în care nu există cla-ritate în privinţa acelor interceptări telefonice, iată că în presă au apărut noi stenograme ale unor convorbiri

telefonice interceptate și procese-verbale din dosarul intentat de CNA pe numele șefului Fisc. Materialele au fost publicate iniţial pe bloggul lui Pavel Gavrilov. Ar fi vorba despre presupuse discuţii dintre Nicolae Vicol și secretarul adjunct al Guver-nului, Eduard Bănăruc, dar și șeful adjunct al Fiscului, Adrian Timotin. Interesant este că acestea au apă-rut exact după ce fracţiunea PCRM din Parlament a depus moţiunea de cenzură pentru demiterea Guvernu-lui Filat. Și ne vine tot mai greu să credem în întâmplări și coincidenţe.

După publicarea stenograme-lor, Centrul Naţional Anticorupţie a condamnat difuzarea materialelor și a anunţat că va demara o anche-tă urgentă împreună cu Procuratura Generală pentru „a vedea cum a fost posibilă apariţia în presă a acestor documente, atâta vreme cât la do-sar au acces un număr limitat de persoane”. În cadrul unui comunicat de presă, instituţia a precizat că la dosar au acces doar ofi ţerul de ur-mărire penală, procurorul, judecă-torul de instrucţie. „În același timp, la copiile materialelor cauzei, care sunt prezentate judecătorului de instrucţie, pot avea acces avocaţii”, mai atenţionează CNA.

Dar la fel de interesant ar fi să afl ăm și la ordinul cui au fost difu-zate aceste materiale. Pentru că este greu să credem că cineva dintre cei care „au acces” au comis această in-fracţiune pe propriul risc.

„Apariţia unor documente din acest dosar în spaţiul public este de o gravitate foarte mare și nu exclu-dem faptul că scopul celor care au făcut acest lucru este de a compro-mite chiar procesul de instrumen-tare a acestui dosar. Cei afectaţi de apariţia acestor documente în presă sunt, în primul rând, anchetatorii. Astfel de lucruri pot conduce la în-greunarea anchetei și, cel mai grav, la compromiterea probelor”, se ara-tă în comunicat.

CNA a făcut apel la „sprijinul și înţelegerea mass-media, să fi e pru-dentă în publicarea unor astfel de documente, să înţeleagă că, prin difuzarea lor, este prejudiciată grav ancheta și există riscul compromite-rii unor probe”.

Cu sau fără sprijinul acestor „scur-geri” de informaţie, Guvernul a fost

demis. Intuim că ne așteaptă zile

fi erbinţi în continuare. Zile în care

se va încerca insistent implicarea

instituţiilor statului în reglările de

conturi. Vom mai citi în presă și alte

stenograme de prin dosare, vom

audia și alte interceptări telefonice?

Probabil că da. Pentru că, bănuim,

s-au adunat multe. Ultimele evoluţii

de pe scena politică ne-au convins

și mai mult, dacă mai era nevoie, că

guvernarea nu a fost preocupată,

nici pe departe, de reforme, de lupta

cu corupţia, instituţiile responsabile

pentru asta fi ind antrenate cu pre-

cădere în acumularea unor materi-

ale compromiţătoare. Materiale cu

ajutorul cărora partenerii de la gu-

vernare s-au ţinut în permanenţă la respect.

Dacă nu reizbucnea cu atâta violen-ţă războiul celor doi oligarhi, nu am fi auzit nici de interceptările cu pricina. Pentru că în AIE, ora „marilor adevă-ruri” bate doar atunci când aliaţii au ceva de împărţit sau când cineva își imaginează că ar putea da lovitura și ar putea obţine puterea supremă.

Și ne întrebăm dacă vom afl a vre-odată cine a făcut totuși interceptă-rile, cine a făcut din acestea „un bun public”, cine scoate materiale de prin dosare? Mă tem că nu. Pentru că cei în măsură să ne dea aceste informa-ţii vor fi ocupaţi cu altceva.

Ioana FLOREA, FLUX

Instituţiile media de la București deja de ani buni se „distrează” cu difuzarea stenogramelor unor convorbiri telefonice din dosarele instrumentate de procurorii DNA sau DIICOT ori a unor discuţii la terase sau prin alte localuri. La noi distracţia a ajuns ceva mai târziu, dar cum suntem buni la învăţătură, în scurt timp am putea atinge performanţe nebănuite.

Miercuri, 6 martie, la o zi după demiterea

Guvernului Filat, am avut parte și de o

reacţie a Președinţiei, vizavi de ultimele

evenimente politice. Reacţie este totuși

prea mult spus. Pentru că președintele

ţării Nicolae Timofti nu a comunicat mare

lucru după întâlnirea pe care a avut-o cu

liderii fostei coaliţii de guvernământ.

Șeful statului a precizat că nu s-a decis nimic și că s-au

discutat doar chestiuni organizatorice. „Vor continua di-

alogurile între conducătorii acestor formaţiuni. Atunci

când se va ajunge la o înţelegere, vor da semn să ne mai

întâlnim. Fiecare are nevoie să mediteze, să consulte par-

tidele, pentru a lua o decizie”, a declarat șeful statului.

Mai important pentru președinte a fost să răspundă ame-

ninţărilor lui Mihai Ghimpu de a-i cere demisia, în cazul în

care îl va propune pe Vladimir Filat la funcţia de premier

sau va accepta eliberarea miniștrilor. „L-am înaintat atunci

și am spus că este trimis de Dumnezeu, dar necuratul l-a

luat și l-a pus sub dânsul”, și-a dat Ghimpu verdictul.

Vizibil afectat de aceste afi rmaţii, președintele Timofti a

ţinut să precizeze că nu se va lăsa intimidat și presat: „Se

vehiculează în presă intenţia de a presa președintele. Eu

nu sunt omul care să mă las presat. Având o practică mare

de judecător, eu am rezistat la toate”.

Și Vladimir Filat s-a arătat îngrijorat de afi rmaţiile lui

Ghimpu. „Este în premieră ca un președinte de ţară să fi e

ameninţat cu demisia”, a declarat el. Premierul demis vede

aici chiar elemente de uzurpare a puterii în stat. Pentru că

se atentează la sistemul „clădit timp de 21 de ani”, bazat

pe Constituţie, al cărei garant este șeful statului.

Totodată, Filat include în scenariul de posibilă tentativă

de uzurpare a puterii în stat și perspectiva intentării unui

dosar penal pe numele său, pentru a fi suspendat ulterior

din funcţie.

FLUX

Timofti nu se teme de Ghimpu

7 MARTIE 201344F L U XF L U X Economic

Cel mai ușor lucru, atunci când nu-ţi faci bine trea-ba, este să găsești „moti-ve argumentate”, cum ar fi , de exemplu, criza din zona euro și, în general, din lume, criza din eco-nomia locală și, cel mai la îndemână, criza politică. Nu zic că toate aceste crize luate împreună sau fi ecare luată în parte nu ar infl uenţa procesele economice, însă e prea ușor și, uneori, chiar ne-profesionist să te ascunzi doar în spatele unor crize.

În anul 2012, potrivit Biroului Na-ţional de Statistică, investiţiile în active pe termen lung s-au redus cu peste 4%. Iar picajul investiţiilor străine directe va fi din două cifre, conform datelor preliminare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Cine e de vină? „Mediul extern nefa-vorabil”, zic unii. Cine va fi de vină la fi nele anului 2013? Iarăși mediul ex-tern nefavorabil, dar și criza politică ce ba se stinge, ba izbucnește cu o nouă putere la Chișinău? „Noi vrem, dar crizele nu ne permit să fi m cei mai buni”, se aud voci de prin minis-tere. Bine, dar vedeţi voi că sunt și guverne care reușesc, indiferent de crize. Polonezii, cioara asta albă! „Da, da, dar Polonia este o piaţă mare și

acolo se duc marile companii”, vine un alt răspuns. Și în acest caz aveţi dreptate, dar parţial.

Sigur, marele concern BMW, de exemplu, nu va veni niciodată cu o uzină în Moldova. Și sunt o sumede-nie de factori obiectivi: piaţa mică; infrastructură de transport și de logistică subdezvoltată, pe alocuri chiar inexistentă; insufi cienţă de for-ţă de muncă califi cată; cadrul legis-lativ instabil, permanent în schim-bare și reformare; controlori care-și fac meseria după „legea telefonului” etc., etc. Cu toate acestea, BMW ar putea să fi e interesat de unele „fruc-te din grădina noastră”, chiar dacă indirect, prin intermediul multelor companii mai mici care contribuie la marea afacere BMW.

Să facem un exerciţiu de imagi-naţie. BMW este un uriaș și nu unul obișnuit, dar un mare amator de fructe proaspete. Pe de altă parte, Moldova este o mică grădină, alături de altele asemănătoare, unde cresc tot felul de pomușoare. În vecinăta-te însă, sunt și livezi întinse cu fructe frumoase (pieţe mai mari). Gigantul va păși peste micile grădini, nu că nu i-ar place pomușoarele, însă sunt greu de adunat și este nevoie de o cantitate mare, care se adună greu, pentru a-și potoli foamea. Se va opri în livada care-i mai mare, fructele sunt mai ușor de cules și potolesc mai repede foamea. Sigur, asta nu înseamnă că gigantul va renunţa de-fi nitiv la pomușoare, cineva din suita lui (companiile mai mici care deser-

vesc gigantul auto) se va opri și prin micile gospodării pentru a aduna pomușoare absolut necesare pentru o dietă (funcţionalitate) balansată a gigantului. Dar iarăși, grădini mici sunt mai multe (concurenţa e mare) și piticii care deservesc uriașul se vor opri în acea grădină care-i asigură o colectare cât mai rapidă și calitativă a pomușoarelor.

Concluzia, gigantul BMW are pași prea mari și trece peste Moldova, dar multe din companiile care de-servesc afacerea bavarezilor nu ar fi împotrivă să-și extindă afacerile la noi, dar cu unele condiţii. În primul rând, statul să asigure funcţionalita-tea legilor și a instituţiilor de stat, să asigure independenţa și corectitu-dinea Justiţiei, să asigure dreptul la proprietate, să excludă intervenţia neargumentată a controlorilor („le-gea telefonului”), să asigure dezvol-tarea infrastructurii etc. Și dacă toate aceste condiţii vor fi asigurate, indi-ferent de culoarea partidelor afl ate la guvernare, pe mulţi investitori nu-i va speria crizele politice, fi indcă acestea se produc peste tot în lume. Iar istoria de succes al unui investitor este un puternic argument și pentru alte companii străine. Din păcate, cazul Draexlmaier, care deservește anume giganţii auto, nu este cel mai bun fel de a invita businessul străin în Moldova.

Zilele acestea și Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că își amână misiunea în Moldova. Va in-fl uenţa acest caz investiţiile străine și economia în general? Da, chiar dacă indirect.

Totuși, trebuie să precizez, situa-ţia în care FMI nu va transfera noua tranșă din credit, în mărime de 70 de milioane USD, nu este cea mai mare pierdere pentru economie. Banii sunt destinaţi pentru completarea rezervelor valutare ale băncii centra-le și nu vor infl uenţa direct intrările în Bugetul de Stat. Plus la aceasta, și rezervele BNM nu necesită o com-pletare urgentă în condiţiile în care, la fi nele lunii februarie a.c., banca centrală deţinea active de rezervă în mărime de peste 30 de miliarde de

lei sau 2,5 miliarde USD. Adică, cele 70 de milioane USD nu pot aduce un aport important la formarea rezer-velor. Pericolele vin din altă parte, dar mai întâi să vedem dacă anume criza politică a oprit FMI-ul să vină la Chișinău sau există cauze mult mai importante, dar ascunse în condiţi-ile în care să dai vina pe criză e cel mai ușor și chiar oarecum convena-bil din punct de vedere politic. Cear-ta între partidele politice, atâta timp cât Guvernul este funcţional (textul a fost scris până la exprimarea votu-lui de neîncredere pentru Guvernul Filat – nota FLUX), iar Cabinetul de Miniștri era funcţional atunci când s-a anunţat amânarea vizitei, ar fi trebuit să fi e un motiv de îngrijorare pentru FMI și pentru partenerii de dezvoltare, dar nu și principalul mo-tiv pentru a amâna discuţiile atâta timp cât sunt realizate înţelegerile convenite, inclusiv sunt implemen-tate reformele incluse în program. De aceea sunt tentat să cred că prin-cipala problemă este că Guvernul nu și-a făcut treaba, iar acesta a fost un argument serios pentru a amâna misiunea și alocarea unei noi tranșe din credit. Iar criza politică este fo-losită în calitate de paravan pentru a ascunde principalele nerealizări. Mai mult, criza politică a devenit în-tr-adevăr periculoasă doar după 13 februarie, zi în care PLDM a declarat că denunţă Acordul de constituire a AIE 2. Adică cu maximum două săp-tămâni înainte de a veni misiunea FMI. Logic, la această dată, adică pe 13 februarie, cea mai mare parte din condiţiile convenite cu Fondul ur-mau deja să fi e implementate. Deci, criza politică nu poate fi principalul argument în acest caz.

Mai mult, economiștii de la FMI pot fi , parţial, comparaţi cu niște auditori. Ei lucrează cu indicatori și constată dacă parametrii economici corespund sau nu obiectivelor stabi-lite și în funcţie de aceasta recoman-dă, fără sentimente (economiștii, în general, nu lucrează cu sentimente, ci cu cifre), de unde trebuie tăiat și unde trebuie adăugat așa încât bi-lanţul să fi e unul echilibrat. Pentru ei

rezultatul contează. Iar dacă acesta este altul decât cel așteptat, ne con-sideră, hai să spunem, neserioși și iau măsuri, inclusiv își amână vizita și nu alocă bani, cum este în cazul nostru.

Sigur, nu o să combat opiniile pre-cum că multe dintre condiţiile FMI sunt prea dure sau că Fondul nu ţine cont de situaţia reală din ţară etc. În toate lucrurile pe lumea asta există adevăr. Dar mai există și o altă latu-ră a problemei. Se creează impresia că Guvernul nostru este un prost negociator sau, mai degrabă, este un executor. Fiindcă sunt predispus să cred că în cazul în care Executivul ar aduce sufi ciente argumente și chiar ar demonstra prin acţiuni că, de exemplu, eventualele venituri din creșterea unor impozite și taxe, pe care insistă FMI, pot fi acumula-te printr-o mai bună administrare fi scală și combaterea economiei subterane, atunci și FMI ar putea să fi e mai indulgent. Concluzia care se impune, nu atât FMI este dur, cât noi nu prea ne facem treaba și ne mul-ţumim cu perpetuarea unei stări de lucru, iar pentru a nu fi acuzaţi de ce-tăţeni (electorat) de lipsă de viziune, acceptăm la nivel de lege tot ce vine din exterior.

Dar să revenim la infl uenţele asupra economiei. În primul rând, relaţiile cu FMI, în prezent, nu sunt importante prin faptul că primim niște credite, ci prin faptul că FMI este un fel de indicator (semafor) și pentru ceilalţi parteneri de dezvol-tare, inclusiv Banca Mondială, BERD, Uniunea Europeană etc. De aseme-nea, acolo unde FMI ezită, când este vorba de o economie în tranziţie, ne evită și investitorii străini privaţi. Prin urmare, anul 2013 este, parţi-al, compromis în ceea ce privește creșterea investiţiilor străine, dar și interne.

Totuși, uneori apar și surprize plă-cute. Totul e posibil. Să sperăm, dar să nu uităm și să acţionăm.

Ţineţi ritmul!

Anatol CÂŞLARU

Sursa: vox.publika.md

De ce ne ocoleşte BMW şi de ce nu vine FMIDe ce ne ocoleşte BMW şi de ce nu vine FMI

A căzut Guvernul Filat. Şi Soarele se va opri pe Cer,

iar Cerul va cădea pe Pământ

Stupoare generală în Republica Moldova și nu doar în Moldova, ci și în întreg sud-estul Europei, acolo unde Moldova este lider incontesta-bil la făcut reforme, și chiar pe întregul continent european, care are o singură poveste de succes, dar succes incontestabil! și această poveste se numește Moldova. Stupoare? Da, stupoare! De ce? Pentru că a căzut Guvernul Filat, iar soarele nu s-a oprit pe cer și nici cerul nu s-a prăbușit peste capetele noastre. Adică, capetele noastre păcătoase care nu s-au pătruns de șansa unică pe care ne-a oferit-o divinitatea, șansa care s-a numit Guvernul Filat.

Gata, a fost demis Guvernul Filat, după care nu mai există viaţă. Adică viaţă mai există, dar ce rost are s-o mai trăiești dacă nu ești guvernat de Filat?

Clocotește Moldova în hohote de plâns, mai ceva decât la moartea lui Ștefan cel Mare. Un alt prim-ministru ca Filat nu-i, n-a fost și nici nu va exista, nu doar în Moldova, ci nicăieri în lumea toată! Reformele nu mai au niciun rost, dacă nu sunt efectuate de către Guvernul Filat. Bunăsta-rea – la fel, dacă nu ne este adusă de Guvernul Filat. Chiar și integrarea europeană! La ce bun să devină Moldova membru al UE, dacă nu este guvernată de Filat?

Vai, ce nenoroc peste capetele noastre! Să ne punem cu toţii cenușă în cap. Și, cu ochii plini de lacrimi, să privim în sus că s-ar putea să pice Soarele de pe Cer, iar Cerul să cadă pe Pământ. Și de ce n-ar cădea, dacă a căzut Guvernul Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

7 MARTIE 2013 55 F L U XF L U XActual

Vladimir Filat insistă însă că moti-vul real al demiterii sale ar fi altul, și anume războiul pe care îl poartă cu Vladimir Plahotniuc. După ședinţa Parlamentului, la care i s-a acordat vot de neîncredere, Filat a făcut ur-mătoarea declaraţie: „Să nu creadă cineva că motivul din care PD a vo-tat pentru demiterea Guvernului este neimplementarea programului (de guvernare – n.n.). Motivul real al votului de astăzi este că am spus lu-crurilor pe nume, când am spus că în Republica Moldova avem instituită o putere paralelă ilegală, de un perso-naj care controlează instituţiile eco-nomice și de stat. Motivul de bază al votului de astăzi este că Plahotniuc a fost demis din prezidiul Parlamen-tului”, a declarat premierul.

Vedem că Filat recunoaște des-chis că Executivul nu a implementat programul de guvernare. Și pentru toată lumea este clar că raportul privind activitatea Guvernului, pe

care premierul l-a prezentat în faţa Parlamentului, este unul făcut în stil brejnevist, declarativist, fante-zist. Reformele cu care se laudă Filat sunt virtuale, sunt doar pe hârtie. Deci, liderul PLDM acceptă faptul că guvernarea lui a constituit un eșec, un dezastru. Și dacă este așa, de ce deputaţii PD, dar și toţi ceilalţi, să nu dea jos un astfel de guvern? A, Filat ne spune, și bineînţeles că are dreptate, că deputaţii PD au acordat vot de blam Guvernului și deoarece Vladimir Plahotniuc a fost demis din funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Asta da, dar nu văd care e problema. Dacă deputaţii PD, supăraţi pe liberal-democraţi pentru că l-au demis pe Plahotniuc, ar fi de-mis un guvern efi cient, unul care, cu adevărat, implementează reformele, atunci am spune și noi, ca și Filat, că Partidul Democrat a recurs la o vendetă politică, „punând în pericol reformele și parcursul european al

Republicii Moldova”. Dar așa nu pu-tem spune decât că democraţii, ală-turi de comuniști, de socialiști și de Mihai Godea, au demis un guvern corupt și inefi cient, vot care a fost provocat, într-o anumită măsură, și de supărarea democraţilor pentru debarcarea lui Plahotniuc din prezi-diul Parlamentului. Așa cum și Filat este supărat pe deputaţii PD pentru că l-au demis pe el și are de gând să-i demită, la rândul lui, pe miniștrii lui Lupu.

Foarte bine, domnilor, așa să fi e, bine că ţara a scăpat de un guvern corupt și inefi cient!

Filat din nou prim-ministru? sau de ce nu te poţi scălda de două ori în apa aceluiaşi râuTot după votul de marţi din Parla-

ment, președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a declarat că forma-ţiunea sa nu va accepta o altă can-didatură la funcţia de prim-ministru decât tot pe cea a lui Filat. Adică, după ce a fost dat afară de rău, să fi e luat de bun? Și cum ar putea PLDM să insiste asupra candidaturii lui Fi-lat, dacă Parlamentul este nemulţu-mit de prestanţa acestuia?

Singura soluţie – fără revoluţie Există vreo soluţie pentru a merge

înainte? Cred că da. Singura soluţie reală pentru situaţia creată este un guvern de tehnocraţi, care s-ar bu-cura de încrederea tuturor celor trei foste componente ale AIE, și poate

chiar și a deputaţilor socialiști și a celor neafi liaţi. Un guvern cu parti-ciparea comuniștilor este imposibil, pentru că deputaţii lui Voronin nu vor dori să se compromită într-o gu-vernare instabilă, care nu are cum să înregistreze mari succese doar într-o jumătate de mandat. Comuniștii vor să intre pe cal alb în alegeri, așa că ei nu vor discuta nici cu Lupu, nici cu Filat posibilitatea constituirii unei alianţe parlamentare sau susţinerii unui guvern minoritar.

Dacă una dintre cele trei foste componente ale AIE nu va consimţi la constituirea unui guvern de teh-nocraţi, atunci se va ajunge la ale-geri parlamentare anticipate. Și par-tidul care nu-și va da votul pentru acel guvern de tehnocraţi va fi par-tidul care a declanșat, care își doreș-te alegeri parlamentare anticipate. Și acest partid va fi , în opinia mea, PLDM. De ce? Nu pentru că ar avea mari șanse în alegeri, nu pentru că ar

fi cel mai bine plasat. Nu, scandalul

interceptărilor telefonice a șifonat

rău imaginea PLDM, așa cum cazul

tragic din Pădurea Domnească a

șifonat imaginea PD. Pur și simplu,

dacă nu se intră urgent în alegeri,

organele de control și anchetă se

vor ocupa de dosarele penale în care

fi gurează și Filat, și acesta are toate

șansele să înfunde pușcăria. În cazul

instalării unui guvern de tehnocraţi,

Filat nu va dispune nici de imunitate

parlamentară, căci nu este deputat,

dar nici nu va putea să se eschiveze

anchetei, utilizând pârghiile pe care

le pune în aplicare astăzi din poziţia

de prim-ministru. Iar păcatele lui

sunt multe și grele. Și asta indiferent

de faptul dacă Plahotniuc este sau

nu supărat pe Filat. Dar, mai ales, în

situaţia în care Plahotniuc este su-

părat și nu doar el. Mai sunt și alţii:

Ghimpu, Voronin, Dodon, Godea.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

De ce Vladimir Filat vrea alegeri parlamentare anticipateDe ce Vladimir Filat vrea alegeri parlamentare anticipatePasărea pre limba ei piere sau cântecul de lebădă al lui Filat

Pasărea pre limba ei piere, iar pre-mierul Filat – pentru că a distrus coaliţia de guvernământ care l-a instalat în funcţie. Dacă PLDM nu ieșea cu declaraţia nărăvașă din 13 februarie 2013, prin care a denunţat Acordul de constituire a AIE 2, Filat stătea și astăzi comod în fotoliul său, administrând în liniște afaceri bănoase, cum ar fi contrabanda cu ţigări, licenţierea a fost felul de activităţi economice, comerciale și altele. Chiar și depu-taţii PLDM, în persoana lui Valeriu Ghileţchi, au recunoscut deschis,

de la tribuna Parlamentului, că demiterea Guvernului este o consecinţă a denunţării Acordului de constituire a AIE.

Acum opt ani a părăsit Moscova, unde fă-cea cinematografi e, și a revenit acasă, în Republica Moldova. S-a întors cu ambiția de a reforma și de a impulsiona dezvolta-rea cinematografi ei moldovenești. Este vorba despre cunoscutul regizor Valeriu Jereghi, omul care a fost apreciat cu mul-tiple premii și distincții internaționale. Locuind în Rusia timp de cincisprezece ani, Valeriu Jereghi a muncit alături de marele regizor rus Nichita Mihalkov, la Uniunea Cineaștilor de acolo, și a văzut cum s-a produs reforma cinematografi ei ruse pas cu pas.

La început de an, la Chișinău s-a desfășurat Săptămâna Filmului Moldovenesc, însă cu toa-te premiile și aprecierile internaționale, fi lmele lui Valeriu Jereghi nu au fost de găsit în lista cu proiecții cinematografi ce. Ne-am întrebat de ce. Și asta în condițiile în care practic nu avem cinematografi e, iar „Moldova-Film” nu prea are ce prezenta publicului. Se tot rulează pe bandă fi lmele vechi, de altădată, fi lme de o valoare in-contestabilă, ce-i drept.

L-am întrebat pe Valeriu Jereghi de ce fi lme-le lui nu sunt de găsit la astfel de evenimente. „Motivul este simplu. Sunt incomod pentru ac-tualii „cineaști”, ne-a spus regizorul.

Valeriu Jereghi ne-a mai mărturisit că s-a în-tors din Rusia cu entuziasmul și cu dorința de a pune pe picioare industria de fi lm. De fapt, a venit atunci când toți plecau. A mers pe la tot felul de demnitari și le-a prezentat un model de reformare a cinematografi ei moldovenești. Din start i-au fost ignorate inițiativele, întrucât au apărut tot felul de mari „regizori” care l-au acuzat că vrea să se folosească de imaginea Uniunii Cineaștilor. „Cпекулянт ordinar” – cam

așa a fost califi cat Valeriu Jereghi de cei care nu au avut nicio realizare cinematografi că la viața lor. Însă ambițiile regizorului nu au fost de potolit. Chiar și în condițiile în care nu a fost susținut de nimeni, el și-a continuat activita-tea, a făcut fi lme pe bani proprii, cu același en-tuziasm și cu aceeași râvnă.

Peste hotare, atunci când ne reprezintă țara, Valeriu Jereghi se prezintă ca regizor din Repu-blica Moldova. Însă paradoxul cel mare este că aici niciodată nu se regăsește în programul de proiecţii a fi lmelor moldovenești. Și acesta nu este un caz singular. Câți tineri de valoare plea-că din această țară? Câți specialiști buni nu-și găsesc locul aici? A cui este vina? A sistemu-lui? A noastră? De ce afară oamenii noștri sunt tratați ca atare, însă aici nu li se acordă nicio atenție?! De ce ne place să ne autodistrugem?

„Am fost întrebat de mai multe ori în străi-nătate ce e cu cinematografi a moldovenească și nu știam ce să răspund. Avem regizori tineri care manifestă dragoste pentru această creaţie, însă ei nu sunt ajutaţi”, a spus maestrul Jereghi. Da, trebuie să recunoaștem cu mare părere de rău că la noi valorile sunt tabuizate, înecate în umbră. De aici și stagnarea în cinematografi e și în celelalte domenii.

În noua strategie de dezvoltare a culturii pentru anul 2013-2020 este inclus și segmen-tul ce vizează dezvoltarea cinematografi ei din Moldova, chiar există un program separat de susținere a ei. Vrem să fi m optimiști. Vrem să credem că se va mișca ceva în țara asta. Ne do-rim să știm că nu vor mai deține controlul cei care au interese pecuniare și cei care scot bani grei, nefăcând nimic, din industria cinemato-grafi că.

Spuneam mai sus că Valeriu Jereghi nu este descurajat de atitudinea ignorantă de care

are parte. În luna februarie, la cine-matograful „Ode-on” din Chișinău s-au desfășurat zilele de proiecţii “Filme de Valeriu Jereghi în spaţiul c i n e m ato g ra f i c european”, fi ind prezentate șase dintre creaţiile cinematografice ale regizorului. Cinefi lii au putut urmări cele mai cunoscute și apre-ciate fi lme ale ci-neastului: „Și va fi ...”, „Mirajul dra-gostei”, „Disiden-tul”, „Ar fi avut o altă soartă”, „Iona”, „Arrivederci”, ultimul fi lm fi ind cel mai recent și care a obținut cele mai multe premii internaționale, cincisprezece la număr. E o proiecție fără actori profesioniști, realizat pe banii echipei de fi lmare, care refl ec-tă perfect drama noastră națională: mii de co-pii abandonați de către părinții care muncesc peste hotare. Tot în cadrul aceluiași eveniment, înainte de fi ecare lung metraj semnat de Vale-riu Jereghi, au fost proiectate și creații ale tine-rilor cineaști sau debutanți în cinematografi e. Acolo a fost lansată și ideea de a organiza anu-al Festivalul Tânărului Cineast din Moldova. La acest festival vor avea posibilitatea să partici-pe toți tinerii care încearcă să facă cinemato-grafi e. Conceptul a fost preluat și de către cole-gii italieni ai regizorului. Astfel, tinerii cineaști

moldoveni și cei italieni vor avea posibilitatea în luna aprilie să se întâlnească în Italia și să facă schimb de opinii, să interacționeze pentru a realiza o producție cinematografi că comună. Potrivit lui Valeriu Jereghi, tinerii moldoveni vor avea chiar șansa să învețe la școlile de ci-nematografi e din Italia. În acest mod, regizorul speră că cinematografi a de la noi va fi resus-citată.

Acum Valeriu Jereghi se afl ă în Statele Unite ale Americii, fi ind invitat de către o companie americană pentru a prezenta la San Francisco și la New York fi lmul „Arrivederci”. Regizorul ne-a promis că atunci când revine în țară ne va oferi un interviu în exclusivitate pentru a ne vorbi despre evenimentul respectiv.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Cu valorile ce facem?

7 MARTIE 201366F L U XF L U X Expertiz=

Capacitatea CNI, tratată cu scepticismDin anul acesta, confl ictele de inte-

rese pot fi sesizate direct la Comisia Naţională de Integritate (CNI), institu-ţie abilitată cu cercetarea cazurilor în care funcţionarii publici au luat decizii având și un anumit interes privat, pe care nu l-au declarat. Președintele CNI, Anatolie Donciu, spune că orice act administrativ încheiat într-o situaţie de confl ict de interese trebuie să fi e anulat, iar funcţionarul – tras la răs-pundere. „Dacă a fost adoptat un act

administrativ de către persoane care s-au afl at în situaţie de confl ict de inte-rese sau în incompatibilitate cu func-ţia, noi trebuie să anulăm toate actele care au fost adoptate de către funcţi-onarul respectiv, chiar dacă el nu mai este în funcţie” .

Mai mulţi experţi anticorupţie tra-tează însă cu scepticism capacitatea autorităţii de integritate, care are doar cinci membri și o echipă de numai 26 de angajaţi, de a procesa un număr de peste 50 de mii de declaraţii de avere și interese, la care se mai adaugă sesi-zările din partea cetăţenilor, dar și ma-terialele din presă, la care CNI promite să reacţioneze. Totuși, experta antico-rupţie de la CNA, Cristina Cojocaru, în-curajează cetăţenii să meargă ei înșiși în instanţa de judecată și să ceară anu-larea actelor administrative, semnate de către demnitari în interes personal sau de partid, cu atât mai mult în cazul în care sunt afectate drepturile anumi-tor persoane sau este prejudiciat bu-

getul: „Odată ce se constată un confl ict de interese, indiferent dacă există sau nu o sancţiune pentru demnitar, exis-tă o consecinţă pentru actul adminis-trativ – el este lovit de nulitate. Orice persoană poate să meargă în proces de judecată și să solicite anularea ac-tului administrativ dacă el a fost luat în confl ict de interese. Comisia, având un buget și o echipă mică, n-o să reu-șească să meargă în toate procesele. Dar cetăţenii ar putea astfel să ajute comisia și să ceară ei înșiși anularea actelor, pentru că au acest drept”.

Un confl ict de interese nu înseam-nă neapărat o faptă de corupţie, însă apariţia unor confl icte între interese-le personale și obligaţiile publice ale funcţionarilor, dacă nu sunt tratate corespunzător, pot duce la corupţie, spune experta Transparency Interna-tional Moldova, Iana Spinei: „La origi-nea actului de corupţie deseori stau confl icte de interese nerezolvate. Inte-rese personale întotdeauna au existat și vor exista, dar funcţionarii trebuie să identifi ce acele interese care vin în contradicţie cu obligaţiunile de func-ţie, iar la momentul unor situaţii de confl ict de interese să le declare, ca acestea să poată fi soluționate în mo-dul cuvenit”.

Confl ictul de interese nu este sancţionat penalȘeful interimar al Procuraturii Anti-

corupţie, Ruslan Popov, recunoaște că în lipsa unor sancţiuni penale pentru confl ictul de interese, procurorilor le este greu să cerceteze astfel de cazuri și să difere justiţiei demnitarii certaţi cu legea: „În prezent nu există o statis-tică ofi cială, o evidenţă la nivel de ţară, care să arate câte cazuri avem pe ţară în care au fost vizate situaţii de con-fl ict de interese. În legislaţia noastră nu avem răspundere materială pentru confl ict de interese, fi e că este răs-pundere civilă, fi e că este răspundere penală. Legislaţia acoperă responsabi-litatea dată prin alte componente de infracţiuni, fi e că este vorba de abuz în serviciu, penal sau contravenţional, depășirea atribuţiilor de serviciu, ne-glijenţă, delapidare și altele, numai că nu avem, așa cum este în România, o normă specială care ar viza răspunde-rea penală pentru confl ictele de inte-rese. Respectiv, nu se duce o evidenţă la nivel statal, astfel încât astăzi să pu-tem face o analiză”.

Un studiu comparativ privind con-fl ictul de interese și incompatibilităţi cu funcţia publică realizat în trei ţări: Moldova, România și Croaţia, lansat recent la Chișinău, plasează Republica Moldova în rândul statelor în care le-gislaţia privind confl ictul de interese nu este aplicată efi cient.

Fostul ministru al Tehnologiilor Informaţionale, pe banca acuzaţilorUnul dintre puţinele dosare care au

ajuns în instanţa de judecată este cel al fostului ministrul al Tehnologiilor Informaţionale, Vladimir Molojen. Pro-curorii anticorupţie care au cercetat cazul l-au trimis pe Vladimir Molojen pe banca acuzaţilor pentru mai mul-te capete de acuzare, între care: abuz și neglijenţă în serviciu. Fostul ofi cial este acuzat că în perioada 2008-2011, cât a deţinut funcţia de ministru, iar apoi cea de șef al Întreprinderii de Stat „Registru”, instituţie afl ată în cadrul ministerului pe care l-a condus, a în-cheiat contracte ilegale cu o companie de publicitate, ai cărei fondatori erau soţia și feciorul acestuia. Timp de trei ani, în conturile familiei lui Vladimir Molojen, prin compania de publicitate „Altent-Com”, au intrat peste 2,6 mili-oane de lei din serviciile de publicitate. Aceasta, în situaţia în care întreprinde-rea deţinea monopolul la producerea pașapoartelor și altor acte și nu avea nevoie să plătească pentru servicii publicitare. Din iulie 2012, dosarul în care a fost cercetat Molojen și un fost

subaltern de al său se afl ă deja de ju-mătate de an în instanţa de judecată. Deocamdată, acesta este și singurul dosar în care un fost ministru a ajuns pe banca acuzaţilor.

Graţierea colegului de partid, trecută cu vedereaO altă situaţie de confl ict de intere-

se însă a fost trecută cu vederea, chiar dacă acest caz a fost pe larg mediatizat în presă. În 2010, la scurt timp după ce a preluat mandatul de șef interimar al statului, Marian Lupu și-a graţiat un coleg de partid, care era și unul dintre cei care au cotizat din greu la campa-nia electorală din 2010 a Partidului Democrat. Liderul organizaţiei Rezina a Partidului Democrat, Leonid Balan, ex-primar al satului Păpăuţi, fusese condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăi-nării unor bunuri ale cooperativei agri-cole „Hlinaia”. Graţierea ex-primarului satului Păpăuţi, Leonid Balan, s-a făcut printr-un decret de graţiere individua-lă, care a fost și primul emis de liderul democrat Marian Lupu în perioada când a deţinut funcţia de președinte interimar al statului. Mai mult, graţi-erea s-a făcut și cu un anumit interes: Leonid Balan urma să fi e promovat la o nouă funcţie publică din partea PD și având o condamnare neispășită nu pu-tea accede la funcţia respectivă și nici candida la o funcţie publică. Leonid Balan a fost protagonistul mai multor anchete de presă realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în special, pentru faptul că, deși fusese condam-nat cu decizie defi nitivă, în care se menţiona că nu are dreptul să deţină

timp de 5 ani funcţii de conducere, dânsul a continuat să exercite funcţia de primar, chiar și după ce satul îl ale-sese pe altul în această funcţie. Pentru că a ignorat hotărârea judecăţii, pro-curorii i-au intentat un dosar penal, iar Judecătoria Bălţi l-a condamnat la 1,5 ani privaţiune de libertate. Balan a ignorat și această decizie. Ulterior, președintele interimar l-a graţiat, fără a ţine cont de imaginea pe care o avea la acel moment colegul său de partid. Experta anticorupţie Cristina Cojocaru a precizat că decretul respectiv sem-nat de prima persoană în stat era imo-ral: „Este un caz clasic de confl ict de interese. Chiar dacă doar președintele poate graţia, Marian Lupu ar fi trebuit să se abţină, fi ind vorba despre un co-leg de-al său de partid”. Nicio institu-ţie de stat nu a reacţionat la acest caz, iar organele de drept l-au trecut cu vederea.

Să se fi spart gheaţa? Totuși, în pofi da unei legislaţii im-

perfecte, se pare că anul acesta, ghea-ţa s-a spart. Procuratura Anticorupţie și Centrul Naţional Anticorupţie au ini-ţiat în ultimele luni mai multe dosare penale în care sunt cercetaţi demnitari de rang înalt, printre care și câțiva mi-niștri, pentru decizii luate cu abateri de la lege, inclusiv în situaţie de con-fl ict de interese. Și Consiliul Superi-or al Magistraturii a sancţionat până acum cel puţin 4 magistraţi pentru că au pronunţat decizii în favoarea unor rude sau colegi de serviciu. Recent a reacţionat și Comisia Naţională de Integritate. Membrii CNI s-au auto-sesizat după publicarea investigaţiei despre confl ictul de interese la distri-buirea proiectelor din Fondul Ecolo-gic Naţional. Ancheta îl viza pe fostul viceministru al Mediului, Alexandru Jolontcovschi, care, ajuns în funcţia de președinte al Fondului Ecologic Naţio-nal, a distribuit proiecte organizaţiilor neguvernamentale al căror fondator era el însuși.

Până acum, CNI s-a autosesizat în cazul unor primari certaţi cu legea despre care a scris presa, dar și în cazul vânătorii din Pădurea Domnească.

Cetăţenii pot semnala la CNI confl ictele de intereseCetăţenii pot semnala cazurile de

confl ict de interese și incompatibilităţi cu funcţia direct la CNI la linia telefoni-că dedicată cu numărul (022) 820601 sau prin intermediul portalului www.cni.md. Începând cu 31 martie anul curent, declaraţiile de interese ale funcţionarilor publici vor fi stocate pe acest portal și vor fi accesibile pu-blicului larg. Portalul www.cni.md va conţine un registru electronic actua-lizat al declarațiilor de avere și de in-terese transmise și depuse la Comisia Națională de Integritate.

Procedura de cercetare a cazurilor de confl ict de interese la CNIPotrivit legii privind CNI, dacă, în

urma controlului, Comisia constată că persoana a emis/adoptat un act ad-ministrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind confl ictul de interese, se adoptă un act de constatare. Actul de constatare a confl ictului de interese se aduce la cunoștinţa persoanei supu-se controlului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data adoptării. În termen de 15 zile lucrătoare de la data când i s-a adus la cunoștinţă actul de constatare a confl ictului de interese, persoana vizată îl poate contesta în instanţa de contencios administrativ competentă. Actul de constatare a confl ictului de interese sau a incom-patibilităţii rămâne defi nitiv după ex-pirarea termenului specifi cat în lege, în cazul în care nu a fost contestat, sau la data rămânerii irevocabile a hotă-rârii judecătorești emise ca urmare a examinării contestaţiei.

După rămânerea defi nitivă a actului de constatare a confl ictului de intere-se, Comisia sesizează instanţa de jude-cată competentă în vederea anulării actului administrativ emis/adoptat, actului juridic încheiat sau deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind confl ictul de interese. Comi-sia sesizează și organele competente în vederea atragerii persoanei la răs-pundere disciplinară sau, după caz, în vederea încetării mandatului, rapor-turilor de muncă sau de serviciu ale acesteia.

Legea privind confl ictul de interese spune că niciun funcţionar nu are voie să ia decizii în favoarea fi rmelor ai căror asociaţi sunt ei înșiși, rude sau colegi de partid. În asemenea situaţii, ei sunt obli-gaţi să anunţe în decurs de 3 zile despre existenţa confl ictului de interese apărut și să se retragă de la luarea deciziei. De asemenea, funcţionarii sunt obligaţi să depună declaraţii de interese la înce-putul mandatului și să le actualizeze în fi ecare an până la 31 martie.

Cornelia COZONAC

Sursa: anticoruptie.md

Interesele mai presus de legeInteresele mai presus de legeDe cinci ani Republica Moldo-va are o lege privind confl ic-tul de interese, care ar trebui să sancţioneze demnitarii care iau decizii în favoarea ru-delor sau partidelor din care fac parte sau obţin favoruri personale. Cadrul legislativ adoptat, mai mult pentru a bifa niște angajamente către forurile internaţionale, până acum nu a funcţionat, dovadă fi ind faptul că, deocamdată,

organele de drept nu au dosare fi nalizate cu sentinţe, în care barem cineva să fi fost tras la răspundere. Și niciun contract semnat în confl ict de interese nu a fost desfăcut sau lovit de nulitate, așa cum prevede legea.

Anatolie DonciuAnatolie Donciu

Iana SpineiIana Spinei

Vladimir MolojenVladimir Molojen

Ruslan PopovRuslan Popov

Cristina CojocaruCristina Cojocaru

7 MARTIE 2013 77 F L U XF L U XSocial

Avem cele mai proaste drumuri din lume. Potrivit The Global Competitiveness, Republica Moldova se afl ă pe ultimul loc în acest clasament în care sunt incluse 144 de state.

Dacă la capitolul calitatea drumurilor, Moldova a obţinut un punctaj de 1,5 din 7 posibile, atunci în ceea ce privește calitatea infrastructurii căilor ferate, ţara noastră a obţinut un punctaj de 2,5 puncte, situându-se astfel pe poziţia 70 din 129 de state.

Potrivit raportului, Moldova o duce prost și la capitolul infrastructură por-tuară, afl ându-se pe locul 129 în acest top. Totodată, ţara noastră devansea-ză România la capitolul calitatea infrastructurii aeriene, situându-se pe locul 13, pe când România se afl ă pe 121.

Dacă ţări ca Franţa, Emiratele Arabe Unite, Singapore și Portugalia ocupă locurile de frunte în clasamentul statelor cu cele mai bune drumuri, atunci ţările din spaţiul CSI sunt la coada acestui clasament, și anume: Federaţia Rusă, Ucraina etc.

Sursa: eco.md

Preţurile la produ-sele agricole s-au majorat substan-ţial în anul trecut, în comparaţie cu anul 2011. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţurile producătorului (adi-că, preţurile la care au fost vândute respectivele produse de către întreprinderile agricole) au crescut în anul 2012, comparativ cu anul 2011, cu 17,7%. Preţurile medii de vânzare la pro-dusele vegetale s-au majorat cu 19,1%, la produsele animaliere – cu 13,1%.

O creștere mai accentuată a preţurilor producătorului la produsele agricole în anul 2012 a fost înregistrată la

fl oarea-soarelui – cu 38,6%, cultu-rile cerealiere și leguminoase – cu 21,4% (în special la grâu – cu 23,7%, porumb – cu 20,8%), struguri – cu 32,1%, sfeclă de zahăr – cu 8 la sută.

Și preţurile la produsele animali-ere au înregistrat majorări esenţiale în anul trecut. Astfel, preţul la vite și păsări în masă vie a crescut cu 13,3% (porcine – cu 20,2 la sută, păsări – cu 9,1%, bovine – cu 7,6%), la ouă – cu 14,3% și la lapte – cu 4,8%. Preţul la

lână s-a majorat cu 28,1%.Totodată, s-au micșorat preţurile de vânzare la fructe

și pomușoare – cu 13,3%, din care la fructe sămânţoase – cu 15,1%, fructe sâmburoase – cu 6,2%.

Indicii trimestriali ai preţurilor producătorului la pro-dusele agricole în anul 2012 relevă că acestea au cres-cut cel mai mult în trimestrele III și IV ale anului 2012, cu 22,3 și, respectiv, cu 22,7 la sută.

FLUX

Numărul de posturi didactice s-a redus cu 1889 de unităţi, potrivit datelor recensământului, cel de pos-turi auxiliare – cu 940, iar posturi de conducere au rămas cu 265 mai puţine.

Se atestă și o îmbătrânire conside-rabilă a pedagogilor din ţara noas-tră. Astfel, cadrele didactice care au vârsta de pensionare sau aproape de pensionare constituie 26 la sută din totalul acestora. Cadrele de până la 25 de ani deţin o cotă de numai 6 la sută.

Nici la capitolul pregătirea cadre-lor didactice situaţia nu oferă prilej de optimism. Numărul pedagogilor din Republica Moldova care nu au grad didactic sau deţin gradul di-dactic doi, care nu indică un nivel

sporit de performanţă, este de 89 la sută. Și doar 11 la sută sunt cadrele care au obţinut gradul întâi și cel su-perior.

Potrivit datelor colectate, din cauza situaţiei demografi ce nefa-vorabile din Republica Moldova, contingentul de elevi din instituţi-ile de învăţământ general a scăzut cu 2,8% (de la sfârșitul anului școlar 2011/2012, până la începutul anului școlar 2012/2013). Scăderea numă-rului de elevi se atestă doar în loca-lităţile rurale (-4,9%), în cele urbane înregistrându-se o creștere ușoară (+0,2%).

Datele recensământului arată că, pe parcursul verii anului 2011, un număr relativ mare de elevi – 6991 de persoane, au plecat peste hota-

rele ţării. În categoria de elevi ce au

plecat prevalează cei din școlile din

mediul rural, cei mai mulţi dintre

ei fi ind din clasele primare și cele

gimnaziale. Marea parte a copiilor

plecaţi peste hotarele ţării – 4877

de persoane sau circa 70% din nu-

mărul total de elevi ce au plecat în

străinătate, o constituie elevii din în-

văţământul primar și cel gimnazial.

În luna octombrie a anului 2012 nu

erau școlarizaţi 215 copii: 46 de co-

pii de vârsta învăţământului primar

și 169 de copii de vârsta învăţămân-

tului gimnazial.

Se atestă creșterea numărului me-

diu de elevi per clasă, de la 19,2 în

luna mai 2012, până la 20,0 în oc-

tombrie, același an. În același timp,

2/3 din clase conţin mai puţin de 20

de elevi. Potrivit ministerului de re-

sort, odată cu creșterea numărului

mediu de elevi per clasă, cu unele

excepţii, notele elevilor cresc.

În anul de studii 2011/2012 un elev

din învăţământul primar a absentat,

în medie, 24 de ore (3,3% din numă-

rul total de ore prevăzut de Planul-

cadru), în învăţământul gimnazial –

65 de ore (7,0%), iar în învăţământul

liceal – 73 de ore (6,6%). Elevii din

școlile urbane absentează mai mult decât cei din școlile rurale.

Numărul elevilor vulnerabili con-stituie 41,9 la sută din numărul total de elevi din instituţiile incluse în stu-diu. Cea mai mare pondere a elevilor vulnerabili se atestă în învăţământul gimnazial – 44,0%, care este urmat de învăţământul primar – 43,8%. O pondere mai mică a elevilor vulne-rabili se atestă în învăţământul liceal – 31,2%.

Recensământul școlar, fi nanţat de

Banca Mondială, a fost realizat de In-

stitutul de Politici Publice la solicita-

rea Ministerului Educaţiei. În recen-

sământ au fost incluse instituţiile de

învăţământ general (școlile primare,

gimnaziile, școlile medii și liceele)

din toate raioanele și municipiile Re-

publicii Moldova, cu excepţia celor

din stânga Nistrului.

FLUX

Primul recensământ şcolar – mai puţine şcoli, Primul recensământ şcolar – mai puţine şcoli, mai puţini elevi, mai puţine cadre bine pregătite mai puţini elevi, mai puţine cadre bine pregătite

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele

servicii juridice:

- consultații juridice;

- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor

obștești;- reprezentarea în instituțiile

statului, etc.Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 33 56,

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md

Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O PO L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: C priana, Hâncu, Condri a i Suruceni

8 martie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Pre : 140/110 lei/pers. Plecarea: Vineri, 8 martie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: C l r euca, Rudi, Z briceni i Nicoreni / Arcul Struve

9-10 martie 2013 (2 zile)

Grup 7/16 pers Pre 380/310 lei/pers Plecarea Sâmb t , 9 martie, ora 7. Sosirea Duminic , 9 martie, ora 19.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Luni, 4 martie, Ministerul Educaţiei a făcut publice da-tele primului recensământ școlar și impactul reformei structurale asupra calităţii educaţiei. Analiza datelor au scos în evidenţă o situaţie alarmantă în domeniul învă-ţământului, atât la capitolul calitatea studiilor, cât și a asigurării cu cadre didactice califi cate. În cei aproape trei ani de reforme, numărul școlilor s-a redus cu 57 de instituţii, numărul de clase – cu 1304 unităţi, iar numă-rul de elevi s-a micșorat cu 10.445.

Moldova, ţara cu cele mai proaste drumuri din lume

Preţurile la produsele agricole au crescut constant în 2012

7 MARTIE 201388F L U XF L U X Investiga\ii

CMYK

În timp ce declară un sa-lariu de numai 1.300 de lei, șeful Direcţiei privati-zare a fondului de locuin-ţe, Mihai Cojocaru, deţine mai multe imobile: două apartamente și un garaj în Chișinău, un teren și o vilă la Ciorescu și un lot la Ocniţa. Mai mult, el susţine că a investit jumătate de milion de lei în construcţia altei case, pe care o revendică în in-stanţă de la fosta iubită.

Proprietăţile au ieșit la iveală în timpul proceselor de judecată, la fel ca și mărimea salariului, însă nimeni nu și-a pus întrebarea cum funcţi-onarul a făcut rost de o asemenea avere dintr-un salariu atât de mic, mai ales că și soţia lui este bugetară. Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Cojocaru a spus că l-au mai ajutat părinţii săi de la Ocniţa, care ar câștiga din... spargerea nu-cilor. Dacă a indicat sau nu aceste bunuri în declaraţiile pe venit este, deocamdată, o enigmă, întrucât acestea... au dispărut!

În litigiu cu fosta iubităLudmila Panici din co-

muna Ciorescu povesteș-te că l-a cunoscut pe Mihai Cojocaru în 1996. Peste un an, el a obţinut un lot pen-tru construcţia unei case pe strada 31 August în comuna Ciorescu. Pentru că ea avea deja un lot în zonă, dar pe o altă adresă, bărbatul și-a convins un vecin să facă schimb de terenuri, astfel ca loturile lor să fi e alăturate. Cuplul a decis să construiască pe terenul Ludmilei o locuinţă mică, unde mai târziu urma să se mute mama femeii. După ce casa a fost ridicată și amenajată, în 2002, rela-ţiile dintre cei doi au început să se răcească, iar Cojocaru a anunţat că se întoarce la fosta soţie, de care di-vorţase în 1998, și la cei doi fi i ai lor. Atunci el ar fi alungat-o pe Ludmila din propria casă și s-a instalat acolo cu familia, în doar 16 metri pătraţi de suprafaţă locativă, afi rmând că a cumpărat de la ea terenul cu 850 de dolari.

„Nu mi-e milă de ea, pentru că m-a ponegrit peste tot“, spune acum bărbatul, care vrea să pună mâna pe casa de 60,5 metri pătraţi și terenul cu pomi fructiferi și viţă-de-vie. Asta

deși alături are un teren de aproa-pe 800 de metri pătraţi și o casă cu două niveluri. Peste drum, de curând au fost cumpărate alte două loturi. De la Primăria Ciorescu am afl at că acestea sunt trecute pe numele fra-telui lui Mihai Cojocaru. În instanţă, funcţionarul a invocat că doar el a construit locuinţa, deși a recunoscut că are un salariu de funcţie de doar 1.283 de lei.

„S-au despărţit şi spiritual, şi material“În timp ce femeia aduce dovezi că

a trăit în concubinaj cu șeful de la Privatizare, Cojocaru susţine că-i lea-gă doar tranzacţia cu terenul. Totuși, există câteva fotografi i și înregistrări video în care ei apar împreună. Una este de la o nuntă la care o colegă de serviciu de-a lui era nașă mare. Și un bărbat din raionul Briceni, care ar fi lucrat pe șantier, a declarat în faţa magistraţilor că-i cunoaște pe cei doi. „Erau împreună. O parte din bani i-a achitat Cojocaru, alta – Pa-nici”, a precizat muncitorul. Funcţio-narul afi rmă însă că acesta minte.

Și la primăria din localitate se știe că cei doi au un confl ict mai vechi. „Odată erau împreună, iar acum nu

mai sunt. S-au despărţit nu doar spi-ritual, dar și material”, ne-a spus una dintre angajate. „Prostia mea este că nu am luat de la ea recipisă. Am avut încredere, se plângea că nu are bani, că nu lucrează nicăieri. Un cunoscut de-al meu mi-a prezentat-o ca pe un om cumsecade“, explică funcţiona-rul.

Scoasă din casă cu arma?Ludmila susţine că fostul iubit a

ameninţat-o verbal și chiar cu arma când i-a cerut să elibereze locuin-ţa. În 2005, Procuratura sectorului Râșcani a stabilit că Mihai Cojocaru deţinea legal un pistol Baical-442 și o armă de vânătoare, dar nu a fost

demonstrată și acuzaţia privind ameninţarea.

În același an, Ludmila Panici l-a ac-ţionat în judecată, solicitând evacu-area familiei Cojocaru, dar bărbatul a refuzat să plece, invocând că a ri-dicat casa cu propriile forţe. Judecă-toria sectorului Râșcani a constatat că nu există nicio probă care ar con-fi rma că el a cumpărat pământul și, drept urmare, ocupă abuziv locuinţa și terenul care aparţin reclamantei. Pe 18 ianuarie 2006, instanţa i-a dat câștig de cauză femeii.

Ulterior, are loc o răsturnare de situaţie. Panici pierde proces după proces. Judecătorilor de la Curtea de Apel nu li se pare suspect faptul că patru maturi se înghesuie în 16 me-tri pătraţi de spaţiu locativ, într-un imobil afl at în litigiu și trecut în acte ca proprietate a Ludmilei Panici. Asta în timp ce funcţionarul recunoaște că din 1990 și până în prezent are un alt domiciliu – un apartament de pe strada Andrei Doga din Chișinău. În vara anului 2006, Curtea Supremă de Justiţie lasă în vigoare decizia Curţii de Apel și, astfel, reclamanta rămâne proprietară doar pe hârtie, în timp ce Cojocaru devine stăpân pe cele două case de la Ciorescu.

Despăgubiri de jumătate de milion Când s-a văzut cu decizia care-l

recunoaște singurul constructor de bună credinţă, Cojocaru a decis să încaseze de la Panici circa 500.000 de lei, sumă pe care ar fi investit-o în construcţia vilei. Cererea a fost de-pusă la Judecătoria sectorului Râș-cani pe 8 august 2006, funcţionarul câștigând în toate instanţele, inclu-siv la Curtea Supremă de Justiţie, pe 6 februarie 2013.

Cazul a mai fost la CSJ în 2010, fi -ind trimis la rejudecare. Judecătorii nu au putut stabili atunci cu certitu-dine ce materiale a folosit Cojocaru și cât exact a cheltuit. Deși pe parcurs nu au apărut probe noi, ulterior in-stanţa a luat o altă poziţie. Mai mult, în ultima decizie se arată că femeia nu a achitat impozitul pe imobil, în timp ce Ludmila afi rmă că a prezentat în instanţă bonurile de plată.

Inginerul pentru reglementarea re-gimului proprietăţii funciare de la Primă-ria Ciorescu, Maria Draguţa, ne-a decla-rat că „Panici plătește pentru terenul și casa ei, iar Cojocaru pentru terenul său, casa lui cu două etaje nefi ind încă trecută în acte“.

Cere bani şi pentru trandafi riCentrul Naţional de

Expertize Judiciare de pe lângă Mi-nisterul Justiţiei a evaluat de trei ori cheltuielile suportate la construcţie, iar calculele au fost făcute, potrivit experţilor, și în baza proiectului ca-sei, care, de fapt, nu a existat nicio-dată. Într-un raport se spune că au fost cheltuite 385.252 de lei, sumă pe care Panici este obligată s-o achi-te acum. La Primăria din Ciorescu am afl at că, în realitate, imobilul are un preţ de aproape trei ori mai mic de-cât cere Cojocaru. Anul trecut, casa a fost reevaluată de Ofi ciul Cadas-tral la 184.000 de lei. În plus, femeia este obligată să plătească și 56.938

de lei, sumă ce ar constitui valoarea de piaţă a proprietăţii agricole, fi ind luaţi în calcul chiar și trandafi rii care cresc în curte.

Acuzat de fals în acte Ludmila Panici își acuză fostul iu-

bit că a prezentat instanţei facturi de expediţie false ca să demonstreze că el a construit casa. De exemplu, de la fi rma Sorax ar fi cumpărat materiale de construcţie, deși această compa-nie vinde numai carne. O altă fi rmă este Repcomplex, unde Regia Loca-tiv Municipală deţine 90% din acţi-uni, restul fi ind pe numele lui Ghe-orghe Suceveanu, un fost funcţionar de la Primăria Chișinău, care are și el un teren la Ciorescu, pe aceeași stra-dă cu Mihai Cojocaru.

Șeful Direcţiei privatizare respin-ge acuzaţiile: „Eu am prezentat fac-turile pe care le-am avut. Cine a știut că o să ajung la așa ceva? Cu atât mai mult, când te duci să cumperi mate-riale de construcţie pe Albișoara, îţi dă cineva vreo hârtiuţă?”.

Căra beton cu maşina Primăriei Ministerul de Interne a stabilit că în

1998, funcţionarul a cărat la Ciores-

cu beton cu un GAZ 53 ce aparţinea Direcţiei Locuinţe. Cojocaru afi rmă că a achitat atunci la contabilitate costurile, deși are facturi doar pentru materiale, nu și pentru benzină sau închirierea mașinii. Tot fără proiect, funcţionarul și-a zidit și casa cu două etaje de alături, la care femeia susţine că a contribuit și ea. Nu-i limpede cum a fost înălţat nici acest imobil dintr-un salariu de bugetar, ajuns acum la puţin peste 1.600 de lei. Mai ales că și soţia acestuia, Natalia, primește leafă tot de la stat, fi ind învăţătoare.

Singurul locatar, un câineCele două gospodării împrejmuite

cu un gard comun au acum un sin-gur stăpân – un câine de pază. Am fost de câteva ori în sat, însă nimeni nu era acasă. O vecină ne-a zis că îl vede foarte rar pe Cojocaru: „Vine în fi ecare zi să dea mâncare la câi-ne, dar locuiește în altă parte, doar vara stă aici cu familia“. Funcţionarul însă afi rmă că din 1999 locuiește la Ciorescu. Panici este în prezent doar proprietara terenului, iar ca să poată intra în casă trebuie să-i returneze investiţia. Asta deși autorizaţia de construcţie a fost eliberată în 1997 Ludmilei Panici, procesul-verbal de

Moşierul de la Primăria CapitaleiMoşierul de la Primăria Capitalei

Casa cu două niveluri a lui Mihai Cojocaru (stânga) și cea construită Casa cu două niveluri a lui Mihai Cojocaru (stânga) și cea construită pe terenul Ludmilei Panici sunt împrejmuite cu același gardpe terenul Ludmilei Panici sunt împrejmuite cu același gard

7 MARTIE 2013 99 F L U XF L U XFiatLUX

CMYK

Una dintre bucuriile unice pe care le are un cadru didac-tic este aceea pe care o simte atunci când foștii săi elevi, ajunși oameni în

toată fi rea, au realizări deosebite, care-i umplu inima de bucurie, ca și cum ar fi ale sale.

Astfel de sentimente m-au încercat zilele tre-cute, când am afl at că unul dintre foștii mei elevi, Constantin Sandu, a devenit preot al Mitropoliei Basarabiei.

Mi-am amintit apoi de copilul sârguincios, foarte talentat la limba română, muzică și desen artistic, plin de energie, care se transforma rare-ori în câte-o șotie, urmată de pedeapsă, pentru ca, mai apoi, să pășim împreună în Raiul cunoaș-terii, reprezentat de școală.

Și pentru că, alături de dascăl, părinţii au o importanţă deosebită în evoluţia copilului, vii-torul preot a avut norocul unei mame deosebite, foarte credincioase, de o cinste și o cuminţenie desăvârșite, care i-a oferit un puternic exem-plu moral și care i-a călăuzit pașii către iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa micul Costel, cum îl alintau sătenii din Strahotin, a devenit o prezenţă nelipsită la biserica satului și asculta cu un interes aparte slujbele făcute de preotul pro-fesor Ioan Canciuc, un om cu mare dragoste de Dumnezeu și de neam, autor al mai multor cărţi religioase și laice, de la care copilul a avut multe de învăţat.

Atunci când părintele a rămas fără dascăl, locul acestuia a fost luat de Costel, iar sătenii veneau cu și mai mult drag la biserică, unde cântările sunau mult mai frumos, fi ind izvorâte din sufl et curat de copil.

Vreme de cinci ani vocea sa a răsunat în biseri-cile satelor Strahotin și Dângeni și el și-a dat sea-ma că trebuie să urmeze calea slujirii Domnului. În vederea realizării acestui ţel a fost admis la Seminarul Teologic din Caransebeș și l-a absolvit cu succes în 2009, pe tot parcursul studiilor, fi ind

remarcat de profesorii săi, a slujit și ca dascăl la Mănăstirea Călugă-ra, din apropierea Caransebeșului.

După obţinerea atestatului pre-oţesc a venit mai aproape de casă, la Mănăstirea Bucium, nu departe de Iași. Aici a început studiile la Fa-cultatea de Teologie și a avut no-rocul să întâlnească un ieromonah care l-a sfătuit să se preoţească la Mitropolia Basarabiei, fi indcă mai ales poporul credincios de acolo are mare nevoie de oameni dăru-iţi întru totul slujirii lui Dumnezeu, care să reînvie spiritul cu adevărat creștin în Republica Moldova.

A fost primit foarte frumos la Mitropolia Basarabiei și a rămas impresionat de frăţietatea sinceră existentă între preoţii acestei mi-tropolii.

În septembrie a fost făcut dia-con la Paraclisul Mitropolitan din Chișinău și în octombrie a fost hi-rotonit preot la Biserica Cuvioasa Parascheva din Soroca. Apoi a de-venit preotul satului Rediul Mare din raionul Ocniţa, localitate unde s-a și mutat cu tânăra sa preotea-să, Loredana.

Aici a fost primit cu aceeași căl-dură sufl etească, însă biserică unde să slujească nu exista. Deși au început con-strucţia unei noi biserici în 2002 și au reușit să o înalţe până la centură, sătenii, cu toată bună-voinţa și vrednicia lor, nu puteau merge cu con-strucţia mai departe. Atunci tânărul preot le-a sugerat să facă împreună un paraclis. În timpul construcţiei acestuia a văzut că are niște credin-cioși adevăraţi, cu care a muncit cot la cot, și, în câteva luni, de la 1 septembrie 2012 și până la 4 ianuarie 2013, construcţia a fost terminată și sfi nţită în prezenţa protopopului Sergiu Mariţoi și a preotului mitrofor Igor Roșca.

Mănăstirile din România, unde tânărul preot a slujit ca dascăl, l-au ajutat cu diferite obiec-te de cult și a primit și ajutorul noilor săi colegi de la Mitropolia Basarabiei. Oamenii l-au simţit aproape pe noul preot și l-au văzut întotdeauna gata să-i ajute în problemele lor spirituale. Pe de altă parte, anii de comunism feroce au determi-nat schimbări nefericite în rânduielile bisericești

și chiar în atitudinea unor persoane faţă de bise-rică, iar noul slujitor al Domnului a trebuit să lu-creze și în sensul desfășurării activităţii în biseri-că numai conform canoanelor credinţei noastre creștin ortodoxe.

Este foarte mulţumit de credincioșii pe care îi păstorește și se bucură de faptul că îi are alături la fi ecare slujbă, iar pe zi ce trece numărul lor sporește.

Își dorește tare mult să termine cât mai repede construcţia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Rediul Mare și este convins că Dumnezeu îi va aduce în cale oamenii care îl vor ajuta să îm-plinească acest vis al întregii comunităţi.

I-am urat părintelui Constantin să aibă parte de bucurii cât mai multe și să-l ajute Dumnezeu în îndeplinirea misiunii sale de păstor al creștini-lor de la Rediul Mare.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

“Grație liberalizării moravurilor occiden-tale și accesului liber la metodele contraceptive, majoritatea fetelor pot avea o relație sexuală fără teamă de sarcină și fără a înfrunta eventu-alele tabuuri legate de virginitate”. Este unul din sfaturile pe care-l oferă părinților și pro-fesorilor “Enciclopedia Medicală a Familiei. Viața sexuală”, disponi-bilă astăzi în bibliotecile școlare din Moldova.

Acest fapt a deranjat un grup de reprezentanți ai Consiliului Naţi-onal al Asociaţiilor Ortodoxe din Moldova, care au organizat, săp-tămâna trecută, o conferință de presă.

Potrivit lui Ghenadie Văluță, președintele Asociației “Pro-Orto-doxia”, Direcția de Învățământ ar fi dat indicații mai multor școli să nu

admită scoaterea, sub niciun pretext, a aces-tor cărți din biblioteci. În cadrul conferinței de presă, juristul Alexan-dru Pârlog a declarat că conținutul cărții încal-că fl agrant prevederile legislației Republicii Moldova.

Consiliul Naţional al Asociaţiilor Ortodoxe sugerează Ministerului Educației retragerea de urgență din bibliotecile școlare a cărților “Viața sexuală” și propune crearea unei comisii de fi ltrare a acestui mod de educație sexuală.

De altă parte, Ministerul Educației se pare că nu se arată deranjat de conținutul cărții. Într-un comunicat de presă, Ministerul Educației de-clară că lotul de carte a fost donat Republicii Moldova în vara anului 2012 de către conducerea statului român, în număr de 1 milion de exemplare, dar nu a putut să speci-fi ce ce număr de cărți a fost distri-buit în școli.

Solicitat să comenteze conținutul

cărții, directorul Agenției de Stat pentru Protecția Moralității, Vitalie Verbițchi, a declarat pentru Mol-dova creștină TV că nu vede o pro-blemă dacă cartea ajunge în mâi-nile elevilor, dar numai cu acceptul părinților.

Amintim că în urmă cu câțiva ani, un alt manual de educație sexuală, “Deprinderi de Viață”, a stârnit un val de nemulțumiri în societate. În urma presiunilor exercitate de Bi-serică, manualul a fost retras din circuitul școlar.

Sursa: moldovacrestina.net

recepţie fi nală fi ind întocmit în 2000 tot pe numele ei. Peste doi ani, fe-meia și-a trecut adresa de domiciliu în imobilul respectiv.

„Totul s-a scris pe numele ei pen-tru că lotul îi fusese atribuit ei. Așa făceau toţi vecinii, așa ne-am înţeles și noi: dăm în exploatare construcţia, apoi o trec pe numele meu. M-am dus cu ea la Cadastru, am depus o cerere în numele ei, am plătit eu toate taxele și am plecat la odihnă cu familia în România. Ţin minte că în anul acela a fost eclipsă de soare. Când m-am întors, am sunat-o să iau documentele ca să mergem la notar, dar mi-a zis că nu mai merge și o să-mi arăte ea mie“, a explicat bărbatul.

Stăpân şi pe garajul Primăriei Conform actelor de la Ofi ciul Ca-

dastral Teritorial, familia lui Mihai Co-jocaru deţine mai multe proprietăţi în Chișinău, ceea ce ridică multe sem-ne de întrebare asupra faptului cum funcţionarul a obţinut, cu titlu gra-tuit, terenul de la Ciorescu în 1997. Atunci, el locuia cu familia în Capita-lă, în apartamentul său cu trei came-re, din strada Andrei Doga. În 1998, când soţii au divorţat, locuinţa a fost trecută pe numele celor doi fi i ai lor, Vasile și Sergiu, cu titlu de donaţie.

Totodată, din 1995 soţia sa, Na-talia, deţine un apartament de 80,4 metri pătraţi pe strada Dumitru Râș-canu, obţinut prin contract de vân-zare-cumpărare. Cojocaru spune că acolo locuiește unul dintre copiii săi. În 2002, fi ul său, Sergiu, devine pro-prietarul unei încăperi de 63,4 metri pătraţi de pe strada Maria Drăgan, pe care peste trei ani o înstrăinea-ză și care în 2008 este pusă în gaj la o bancă pentru un împrumut de 400.000 de lei.

Funcţionarul municipal are și un teren la Ocniţa, moștenit de la pă-rinţi. Cea mai bizară „tranzacţie“ este legată de un garaj de pe strada Kiev. Într-un document de la Cadastru se arată că Mihai Cojocaru avea domici-liul în acest garaj, atunci când și-a în-registrat titlul de proprietare asupra terenului de la Ciorescu, el neagă însă acest lucru. Din Registrul bunu-rilor imobile descoperim că garajul a fost cândva în proprietatea statului, iar în 2005, prin decizia Consiliului Municipal, a fost trecut la balanţa Primăriei. Cojocaru afi rmă că acesta îi aparţine acum fi ului său, Sergiu.

Nu se știe dacă funcţionarul a in-dicat sau nu aceste proprietăţi în declaraţiile pe venit depuse în fi e-care an. Primăria Chișinău nu face publice declaraţiile angajaţilor pe pagina web. Le-am solicitat printr-un demers ofi cial, dar nu am primit niciun răspuns. Când am insistat, ni s-a spus că documentele sunt la Co-misia Naţională de Integritate (CNI), care a fost constituită recent. La rân-dul său, responsabilii de la CNI spun că declaraţiile nu sunt la ei și că s-ar afl a la Centrul Naţional Anticorupţie, unde au fost păstrate în ultimii ani.

De la CNA am fost trimiși înapoi la Primărie. Aici cercul s-a închis.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ și pune corupţia la zid!“ desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fun-daţiei Soros Moldova. Opiniile expri-mate în investigaţie aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat punctul de vedere al Programului Bună Guver-nare al Fundaţiei Soros Moldova.

Daria LUPAN, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Dumnezeu lucrează prin oameniDumnezeu lucrează prin oameni

XEROX, PRINTER, SCANER,

COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare:

alb-negru – 25 bani/pagină

color – 4 lei/pagină

Scanare: 1 leu/pagină

Copertare (cu spirale):

200 pagini – 25 lei

150 pagini – 20 lei

100 pagini – 15 lei

Laminare – preţ negociabil

Contacte:str. N. Iorga, 5, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 022 23 33 56

e-mail: mihaib128@gmail.com

Un nou atac la moralitate: cartea “Viaţa sexuală”

7 MARTIE 20131010F L U XF L U X Extern

Președintele venezuelan Hugo Chavez a murit, marţi seară, 5 martie, la un spital militar din Caracas, după o luptă de aproa-pe doi ani cu cancerul de care suferea, a confi rmat vicepreșe-dintele de la Caracas, Nicolas Maduro.

„Am primit informaţia cea mai grea și cea mai tragică pe care am putea-o anunţa popo-rului nostru. La ora 16.25 (22.55 ora României), astăzi, 5 martie, a murit comandantul nostru, președintele Hugo Chavez Frias”, a declarat Maduro cu vocea gâtuită de emoţie, într-un anunţ televizat. „Armata naţională și poliţia naţională au fost mobilizate pentru protejarea poporului nostru și garantarea păcii”, a mai de-clarat Maduro, fost șofer de autobuz și sindica-list desemnat drept succesorul lui Chavez.

Oamenii au ieșit imediat în stradă, pentru a-l plânge pe președintele mort, relatează pre-sa internaţională.

Cu numai câteva ore înainte de a anunţa decesul liderului venezuelan, autorităţile de la Caracas au acuzat, într-o reuniune de urgen-ţă pe tema stării președintelui, că boala sa a fost provocată de „dușmanii” lui Chavez. Într-un discurs televizat, vicepreședintele Nicolas Maduro a declarat: „Vom demonstra că boala a fost provocată de dușmanii ţării”.

„Aceste ore sunt cele mai grele prin care trecem de la operaţia din decembrie”, a mai

spus Maduro, referindu-se la starea de sănăta-te a lui Chavez.

Totodată, doi ofi ciali americani au fost ex-pulzaţi din Venezuela, acuzaţi de conspiraţie.

Decesul lui Chavez, la vârsta de 58 de ani, vine la o zi după ce medicii cubanezi care l-au tratat au anunţat că starea lui de sănătate s-a agravat, din cauza unei infecţii respiratorii foarte puternice. Tot în ziua de 5 martie, însă

cu 60 de ani în urmă, murea și Stalin.

Hugo Chavez ar fi trebuit să depună jurământul pen-tru un nou mandat în luna ianuarie.

Chavez şi chavismul

Chavez s-a impus ca un puternic om politic în Ve-nezuela încă de la prima sa alegere în funcţia de preșe-dinte, în 1998, provocând

controverse, atât pe plan intern, cât și în străinătate, cu „revoluţia sa socialis-tă” și stilul exuberant, relatează AFP.

Fost parașutist, având o sănătate fragilă după descoperirea cancerului în 2011, el a câștigat toate alegerile la care a participat, în pofi da acuzaţiilor de „autoritarism” care îi sunt aduse de opozanţii săi.

În octombrie 2012, Chavez a fost reales cu 54,42 la sută din voturi faţă de 44,97 la sută pentru candidatul opoziţiei, Henrique Capriles Radonski, după numărarea a 90 la sută din buletinele de vot. Acesta este cel de-al treilea mandat la președinţie (după 2000 și 2006) de la noua Constituţie adoptată în 1999.

Cu o statură impozantă, fostul orator ne-obosit apăruse slăbit în ultimele luni, chel și mai gras, după două operaţii în 2011 și 2012 în Cuba, după ce a fost diagnosticat cu cancer.

Născut în 1954, fi ul a doi învăţători din statul Barinas (sud-vest), tatăl a patru copii și catolic divorţat de două ori, Hugo Chavez a în-ceput să pregătească, încă din 1982, proiectul său socialist inspirat de Simon Bolivar, fi gură emblematică a independenţei obţinute împo-triva spaniolilor.

În 1992, locotenent-colonelul încearcă o lovitură de stat ratată împotriva președintelui Carlos Andres Perez, care îl va arunca în închi-soare pentru doi ani, ceea ce, în mod parado-xal, l-a făcut foarte popular.

După șase ani, candidat al unei coaliţii de partide de stânga, el câștigă alegerile cu 56 la sută din voturi.

Hugo Chavez, afl at la conducerea primului exportator de petrol sud-american, și-a con-struit popularitatea pe numeroase programe sociale în sănătate și educaţie. Cei mai defavo-rizaţi îi datorează de atunci o recunoștinţă fără limite, repetând că le-a redat „demnitatea” în pofi da unei infl aţii galopante.

În schimb, opozanţii săi îi reproșează om-niprezenţa și instrumentalizarea mijloacelor statului în serviciul unei singure cauze: men-ţinerea sa la putere.

Hiperactiv înainte de a se îmbolnăvi, impla-cabil cu adversarii săi, charismatic, capabil să amestece în același discurs cântece romantice, insulte și demonstraţii de erudiţie, Hugo Cha-vez dezvoltase un stil de guvernare neconven-ţional, făcând apel la instinct, dar și la forma-rea sa militară.

„Amestec contradictoriu de stângism şi militarism”„Chavez este un amestec contradictoriu de

stângism și militarism. El are un apetit exage-rat pentru putere. Una dintre principalele sale motivaţii este să rămână fără limite la putere”, aprecia istoricul Margarita Lopez Maya, fost aliat trecut în opoziţie.

După tentativa de lovitură de stat care l-a vizat în 2002, președintele a decis că lumea se împarte în prieteni și adversari, califi cându-i pe opozanţii săi drept „trădători” și „apatrizi”.

Dincolo de frontiere, el a fost modelul - și sponsorul - mai multor lideri latino-americani de stânga.

Apărător fervent al uniunii Americii Latine, el a înfi inţat structuri de integrare regională și a ţesut alianţe strategice cu Rusia, China sau Iran, fără să omită vreodată să sprijine lideri controversaţi precum libianul Muammar Ka-dhafi , iranianul Mahmoud Ahmadinejad sau sirianul Bashar al-Assad.

În același timp, el a știut să dea dovadă de pragmatism, nesuspendând niciodată livrările de petrol către Statele Unite, în pofi da criti-cilor sale acerbe împotriva „imperialismului yankeu”.

Sursa: gandul.info

Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a declarat recent într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie drep-tul de veto al Germaniei împotriva aderării Româ-niei și Bulgariei la spaţiul Schengen.

Hans-Peter Friedrich (CSU) doreș-te împiedicarea unei aderări rapide a Bulgariei și României la spaţiul Schengen și ridicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii acesto-ra. Dacă în urma votului din cadru-lui reuniunii miniștrilor de Justiţie și Afaceri Interne (Consiliul JAI – n.r.) ambele ţări vor fi admise, „intrarea acestora va fi împiedicată prin ve-toul german”, a declarat Friedrich în interviul pentru Spiegel, anticipat printr-un rezumat apărut săptămâ-na trecută în pagina online a Rhei-nische Post.

„Chiar și considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeropor-turile și porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor”, a com-pletat ministrul german.

„Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noștri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază”, a spus Friedrich. „În momentul de faţă, nu este cazul”, a adăugat el.

Premierul României, Victor Pon-ta, a declarat, în context, că Guver-nul nu renunţă la obiectivul aderării la spaţiul Schengen, ci așteaptă să vină „un context politic favorabil”, care depinde și de cei care „înjură” România prin capitalele europene.

„Nu am nimic de reproșat Ger-maniei. Eu am de reproșat celor din România, care nu înţeleg că tot înju-rând și vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că, din păcate, sunt și ei în ţara asta”, a afi rmat Ponta.

Marţi, 5 martie, Ambasada Ger-maniei la București a venit cu une-le precizări, afi rmând că aderarea integrală a României și Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiec-tiv principal al guvernului federal, dar pentru aceasta „trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administra-tive și cele care caracterizează statul de drept”.

„Aderarea integrală a României și a Bulgariei la spaţiul Schengen ră-mâne un obiectiv principal al guver-

nului federal. Pentru aceasta trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative și cele care caracteri-zează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru își asumă o mare responsabilitate în relaţia cu parte-nerii Schengen”, menţionează Am-basada Germaniei într-o declaraţie remisă agenţiei MEDIAFAX.

De asemenea, Ambasada amin-tește că „nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asi-gura protecţia frontierelor externe ale UE, de pildă protejarea de intra-rea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE”.

„Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept și cel al combaterii corupţiei, dar și defi cienţe”, sublinia-ză Ambasada Germaniei.

Totodată, misiunea diplomatică a Berlinului evidenţiază că „aceste du-bii” sunt împărtășite și de „alţi parte-neri UE/Schengen”.

„În lumina celor expuse, împărtă-șind aceste dubii și cu alţi parteneri UE/Schengen, considerăm că, actu-almente, gradul decizional pentru o hotărâre a Consiliului pe acest punct, pentru care se impune unanimitatea

de vot, nu este încă matur”, menţio-nează comunicatul Ambasadei.

Reprezentanţa diplomatică a Berlinului arată că în săptămânile trecute au fost întreţinute „contacte strânse, marcate de încredere reci-procă cu Guvernul României”, care a fost ţinut în permanenţă la curent cu această poziţie.

„Germania și România întreţin le-gături strânse și prietenoase care ne permit o abordare deschisă și con-

structivă a subiectului Schengen, subiect care este de o deosebită importanţă pentru România. Guver-nul federal nutrește un mare interes în continuarea bunei colaborări în domeniul bilateral și în cel de poli-tică europeană, dorind să vină, mai departe, în sprijinul României pe calea aplicării integrale a aquis-ului Schengen”, mai punctează în comu-nicat Ambasada Germaniei.

FLUX, după Mediafax.ro

Germania se opune aderării României la spaţiul SCHENGENGermania se opune aderării României la spaţiul SCHENGEN

HUGO CHAVEZ, preşedintele Venezuelei, a pierdut lupta cu cancerul

7 MARTIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

14.III.198714.III.1987În colectivul redacţiei a apărut turnă-

torul. Păcat că e ascultat și încurajat de cel care-i primește informaţiile. Poate chiar i le-a comandat. De, fi ecare își câș-tigă pâinea cum poate: unul muncind, altul – minciunind, defăimând. La prima întrunire a colectivului trebuie să iau ati-tudine. Să nu se uite faptul că turnătorul nu toarnă doar pe cineva, ci, reieșind din circumstanţe și interese, până la urmă îl toarnă și pe cel căruia până mai ieri i-i turna pe toţi. Un colectiv sănătos se poa-te ţine doar pe poziţii deschise, sincere, de chibzuinţă în comun. Dar urechile suspiciosului nu „dorm”…

La ședinţa cu totalurile poeziei ’87 se ia decizia de a se înainta pentru concur-sul editurii Cea mai bună carte a anu-lui „Dimineaţa mărului” (I. Vatamanu), „Cuvinte de chemat fetele” (Esinencu), „Răsai” (M.I. Ciubotaru). Părerea mea: rezista „Poezii și poeme” de Damian. Dar, cică, Damian a mai luat acest premiu. Ce contează? Altfel, cum rămâne cu… cea mai bună carte a anului?

15.III.198715.III.1987Acum câteva zile, vine în redacţie Iul.

Nic. Îmi prezintă un dialog cu feciorul său, în care-l desfi inţează pe… Călin Mâ-născurtă. Cică, la școala nr. 1 se vorbește că versurile lui Călin le-ar fi scris maica sa, Ludmila Sobieţchi. De, copiii sunt necruţători și geloși (invidioși), ca și cei maturi, dacă nu chiar mai mult. Și face oare ca un coșcogea tătic trecut de 40 de ani să se bage atât de serios în ciondăne-lile copiilor și să ţină parte întărâtaţilor, suspicioșilor? Și-apoi mai vrem pedago-gie? Pe de altă parte, Iulică îmi prezintă manuscrisul… feciorului său, o poezie despre toamnă. Cum iese, deci: pe cine-va îl stropești cu noroi, acesta fi ind un copil, iar pe de altă parte, ţii să arăţi că odrasla ta e ruptă din soare? I-am răs-puns că Mânăscurtă Călin e net superior ca inteligenţă tuturor colegilor săi. „Păi, da, zice Nicuţă. Am știut că are să te doa-ră…” Însă revolta e ceva mai mult decât durerea.

Ieri, câteva ore cu Vlad Pascaru. Mi-a făcut o vizită. E la spital aici, la Chișinău. Discutăm multe și de toate.

Cazul cu cântecul din frunză la Ros-tov-pe-Don, pe când făcea studii la școa-la de partid. Iarna trebuia să susţină un concert, fi ecare grup de cursanţi din re-publicile unionale. Vlad zice că ar cânta din frunză, – dar de unde să iei tu frun-ză în mijlocul iernii? Găsesc un trandafi r chinezesc. Frunza – zimţată. Taie zimţii cu foarfecele. Ţine frunza într-un borcan cu apă, să se moaie. Apoi interpretează un potpuriu din melodiile noastre po-pulare. („Prima dată chiar acolo am au-zit de: potpuri”.) Succes nemaipomenit! Curiozitate generală. Neiniţiaţii nu cred că se poate cânta astfel la frunză. „Ei, – zi-cea câte unul, – el doar imită, de fapt fl u-ierând”. Cum să fl uieri tu… astfel? Până la urmă, după multe solicitări de a mai cânta cu diferite ocazii, pe scenă, pe ho-luri, pe culoarele de la cămin, de a repeta

„potpuriul”, arbustul de trandafi r chine-zesc rămâne fără nicio frunză! Toate tuși-nate de zimţi și jertfi te pentru artă! Îl sfă-tui pe Vlad să se gândească la o posibilă nuveletă despre cântăreţul din frunză. S-o facă „cerc” cu prima sa proză publica-tă, „Pintilii Călătorul”, pe care-l va întâlni pe undeva prin lumea mare. Să vedem ce iese. Însă motivul permite dezlănţui-rea fanteziei, depănarea imprevizibilă a subiectului.

17.III.198717.III.1987Ieri, împreună cu Nicolae Vieru și Ghe-

orghe Mazilu – întâlnire cu elevi din Var-niţa în cadrul zilelor limbii și literaturii. Organizator – G. Bâlici, tânăr pedagog și poet. Dialogul a avut loc. Reproduc dintre întrebările mai ieșite din „corse-te”: „L. B., aveţi mult umor. De unde l-aţi «împrumutat»?”

După ce le citesc catrenul „Ileana Co-sânzeana”:

„De multe ori o văd în visPe Ileana Cosânzeana.– Dar de unde știi că-i ea?– Știu, căci seamănă cu mama”. Vine întrebarea: Mamei D-voastră tot

Ileana Cosântzeana îi ziceţi?”„Ce părere aveţi despre metall-rock,

breakdance?”. „Cum înţelegeţi dragostea și cum aţi defi ni-o?” „Are vreo legătură Leo cu leul din pădure?” și toate celelal-te – despre prima poezie, inspiraţie etc. Și o rugăminte: „Scrieţi-ne spre amintire poezia Cioroiul. Cl. a IV-a”.

19.III.198719.III.1987La ședinţa redacţională, D. critică o

împerechere de rime: fântâni / minuni ale începătorului Bâlici. Judecând formal, ele, rimele, nu sunt perfecte. Din punc-tul de vedere al sugestiei însă, – lucru pe care poate că nici nu l-a bănuit debutan-tul, – „fântâni/ minuni” deja conţin poe-zie aparte, în sine, fi e și cam „demodată”. E un fel de a zice ca la Esinencu: „Bob/ glob”; „Dealuri/ valuri”. Cu toate acestea, rimele conţin totuși puţină „poezie”. Poe-zia e dincolo de rime…

24.III.198724.III.1987I-am dat dactilografei manuscrisul

de interviuri. Primul titlu ce mi-a venit: „Răspuns și răspundere”. Parcă aș fi în-cheiat-o și cu manuscrisul pentru copii, la editură. Zilele acestea e posibil să fi e trimis pictorului.

26.III.198726.III.1987Visul de peste noapte. Ne-am adu-

nat multă lume pentru omagierea unui clasic de-al nostru. Pare-se Negruzzi. Pe jos, pornim cu toţii peste un câmp de mi-riște. În dreapta și în stânga mea – Liviu Damian și Gheorghe Vodă. Ambii – fără încălţări, doar în ciorapi albi. Mă gândesc că ţepii miriștii le pot însângera picioare-le. Îi întreb de ce pășesc numai în ciorapi. „Să ni se mai odihnească picioarele”, răs-punde Damian. Mă întreabă dacă o să vorbesc la omagiere. Da, o să vorbesc. Și chiar vorbesc. Vorbesc mulţi oameni. A mirării, dar e prima oară când văd că Damian nu ia cuvântul la o manifesta-re palpitantă; pe el, care se aprindea și aprindea prin cuvânt publicul…

Am prezentat editurii cele trei nuve-lete traduse din V. Golâșkin. Între timp, redactorul i-a rebutat tălmăcirea lui T. Rusu și mă roagă să mai traduc un text. Și iată-mă din nou printre dicţionare, dar, ca totdeauna, nu pe deplin satisfă-cut de ce am a face: impresia că tradu-cerea fură timpul necesar pentru opera originală, pentru meditaţie. Dar ce să-i faci? – Numai cu „originala” n-o scoţi ma-terialicește la capăt…

Intră pe la redacţie amărâtul și aproa-pe vagabondul Ge. Pop. Cică i s-a trans-mis că la uzină (acolo lucrează?) a telefo-nat cineva să vină să-și ia „poeziile” de la „LA”. Traduceri din Esenin, Blok…

Naivităţi! Pur și simplu, vrea să știe la ce stadiu, spre publicare, se afl ă tălmă-cirile sale și recurge la vicleșuguri copi-lărești… Alaltăieri, înaintasem ceva din Esenin. Revăzute, bine traduse. Mai spu-ne că așa i-a zâmbit norocul: se însoară urgent! Pe 19 au făcut cunoștinţă, pe 20 au depus cerere la starea civilă. Cu mari speranţe entuziaste că i se va schimba viaţa spre bine. Să dea Domnul. Dar, din câte îi cunosc caracterul, mă tem să nu iasă o aventură ordinară.

Îmi plac stilourile, pixurile bune, fru-moase, delicate, comode. Și până astăzi regret un exemplar pierdut într-o iarnă de ofi ţerie prin zăpezile de pe poligonul de la Șiroki Lan, sau poate prin paiele așternute în cort, pentru căldură, fi rește, chiar dacă ofi ţerii aveau paturi din fi er. De altfel, paiele, pleava m-au făcut să râd când, în baia din apartamentul colonelu-lui în retragere Gavriș din orașul Nikola-ev, lăsându-mi uniforma, făcui, scuturat, puzderie de aur. Odrasla cinului se amu-za. Plecasem la Nikolaev forţat de a-mi repara un dinte ce-mi dăduse infl amaţie în obraz și nopţi de insomnie. Ah, tânărul ofi ţer a lăsat la stomatologia din Nikolaev doi sau trei colţi! Apoi, dârdâind de frig, simţea cum îi sar plombele prost aplica-te. Îi cădeau în apa rece a Bugului. File de roman și alea, domn locotenent…

Boţu și-a luat zilele. A lăsat o operă?... Posibil… Dar, sigur, nu a mai lăsat ceea ce au pe urmele lor Coroban sau Damian: trene de cultură sau senzaţia acestora.

27.III.198727.III.1987Lipsește simţul măsurii – lucru de că-

petenie pentru cineva dedat scrisului. Cu atât mai mult pentru cel ambiţionat să aprecieze scrisul – prin scris. Adică așa-numitul critic literar. N. Vieru, în trei fraze (interviu), vorbește despre hara-babura ce se face într-un referat (așa se zise, nu: recenzie internă) la editură, când i se analizează un manuscris. Și ce credeţi? Cel vizat în interviu, rătăcind pe coridoarele USM, apare să aducă replica la „LA”. Ei bine, la cele trei-patru fraze ale lui Nicolae, el, Gav., răspunde cu… 43 de pagini!!! Poftim simţul măsurii! Poftim inteligenţă și simţ realist! Plus la toate, îl susţine chioamba cu mustăţi. Aceleași neguri le tulbură înţelegerea, făcându-i să nu înţeleagă pe ce lume se afl ă. De-plorabilă… tragicomedie. Meschină, în stil contemporan… academizat.

În preajma „Casei Presei” îi întâlnesc pe Iu. Filip și C. Munteanu. Iulian îmi spu-ne că, din iniţiativa redacţiei ruse a edi-turii, se proiectează o antologie poetică a generaţiei noastre. Alcătuitori – el și Cimpoi. Circa o coală de autor de căciulă (și… broboadă). „Dacă o generaţie dă 9 poeţi, e bine, nu?” întreabă el. Sau poate eu cred că dă mai mulţi? Nu cred…

29.III.198729.III.1987Călătorie la Odesa și Kuialnik. Orașul-

port produce o impresie deplorabilă: brutalitate, iz de negospodărire, agresi-uni, furturi. Astea din urmă i-au fost tot-deauna caracteristice Odesei. Dar, zău, acum vreo 10-15 ani, orașul era ceva mai îngrijit, mai civilizat. Ce să-i faci, stagna-rea s-a rostogolit peste toate. Impresia că Odesa poate ajunge o urbe ordinară, periferică. Doar marea îi mai întreţine pulsul, mai trezește interesul încolo – boarfe și borfășie, și… toate celelalte necurăţenii…

CALEIDOSCOP

7 martieEvenimenteEvenimente161: Împăratul Antoninus Pius moare și este succedat de fi ii săi

adoptivi Marcus Aurelius și Lucius Verus1395: Mircea cel Bătrân și regele Sigismund de Luxemburg au

încheiat la Brașov un tratat de cooperare militară antio-tomană

1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului (1441-1456)

1471: Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, dar Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind

1842: Frederic Francisc al II-lea devine Mare Duce de Mecklen-burg și va conduce Marele Ducat timp de 41 de ani

1876: Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon

1912: Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunțat public, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia

1914: Prințul William de Wied ajunge în Albania pentru a-și începe domnia

1936: Germania nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno

1939: În România începe guvernarea Armand Călinescu (7 martie - 21 septembrie 1939)

1960: Primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial

1968: TVR a scos revista ofi cială a primei ediții a Festivalului „Cerbul de Aur”, în cinci limbi

2001: Ariel Șaron devine prim-ministru al Statului Israel2009: NASA a lansat sonda (misiunea) spațială Kepler (numită

așa după astronomul german Johannes Kepler), care are scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop și al unui fotometru speciale

NașteriNașteri189: Publius Septimius Geta, împărat roman (d. 211)1693: Papa Clement al XIII-lea (d. 1769)1765: Nicéphore Niépce, pionierul fotografi ei (d. 1833)1785: Alessandro Manzoni, scriitor italian (d. 1873)1788: Antoine César Becquerel, fi zician francez (d. 1878)1850: Tomáš Masaryk, primul președinte al Cehoslovaciei

(d. 1937)1857: Julius Wagner-Jauregg, neurolog și psihiatru austriac,

laureat Nobel (d. 1940)1875: Maurice Ravel, compozitor francez (d. 1937)1904: Reinhard Heydrich, ofi țer german SS (d. 1942)1908: Anna Magnani, actriță italiană (d. 1973)1909: Léo Malet, scriitor francez (d. 1996)1924: Kobo Abe, scriitor, fotograf și inventator japonez (d. 1993)1938: David Baltimore, biolog american, laureat Nobel1938: Albert Fert, fi zician francez, laureat Nobel1946: Matthew Fisher, muzician britanic (Procol Harum)1960: Ivan Lendl, jucător ceh de tenis

DeceseDecese322 î.Hr.: Aristotel, unul dintre cei mai importanți fi losofi ai

Greciei Antice (n. 384 î.Hr.)161: Antoninus Pius, împărat roman (n. 86)1274: Toma d’Aquino, teolog și fi losof italian, canonizat în 1323

(n. 1225)1517: Maria de Aragon, regină a Portugaliei (n. 1482)1724: Papa Inocențiu al XIII-lea (n. 1655)1809: Jean Pierre Francois Blanchard, inventator francez, pionier

al aeronauticii (n. 1753)1842: Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin

(n. 1800)1931: Lupu Pick, actor și regizor1931: Akseli Gallen-Kallela, pictor și grafi cian fi nlandez (n. 1865)1932: Aristide Briand, politician francez, laureat al Premiului

Nobel pentru Pace(1926) (n. 1862)1942: Nina Arbore, pictor, grafi cian român (n. 1889)1965: Louise Mountbatten, a doua soție a regelui Gustaf al

VI-lea Adolf al Suediei (n. 1889)1977: Virgil Gheorghiu, poet, eseist, muzicolog, pianist român

(n. 1905)1982: Konrad Wolf, regizor german (n.1925)1983: Dumitru D. Panaitescu, eseist și traducător român

(n. 1915)1997: Edward Mills Purcell, fi zician american (n. 1912)1999: Stanley Kubrick, regizor american de fi lm (n. 1928)

Leo BUTNARU

CÂNTEC DIN FRUNZĂ LA ŞCOALA DE PARTID(Pagini de jurnal)

7 MARTIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în colabora-re cu Uniunea Artiștilor Fotografi din Moldova, Grupul PSA din Oradea și sub patronajul Asociaţiei Artiștilor Fotografi din România, a inaugurat săptămâna aceasta ex-poziţia de fotografi e „SIC TRANSIT”, care conţine peste 80 de imagini rea-lizate de artistul Teodor Radu Pantea. Expoziţia este deschisă în perioada 6-31 martie 2013.

Autorul lucrărilor a argumentat ideea organizării unei astfel de ex-poziţii în felul următor: „La capătul unor îndelungate “explorări” într-un univers al gloriilor apuse, a energii-lor încătușate, a unor premature și nemeritate “reduceri la tăcere”, iată că proiectul locomotivelor iese ale-ne din “depoul” imaginar al minţii și sentimentelor mele, unde s-a zămis-lit pe o durată de câţiva ani, cu peste 80 de imagini.

Am căutat acești monștri încreme-niţi la Oradea, Sibiu, Dej, Petroșani,

Vatra Dornei și Tașkent, apropiindu-mă, tiptil, de ei, nedorind să-i tulbur din somnul lor, ci doar să le propun o scurtă readucere în actualitate. Să propun celor ce le vor vedea maies-tuoasele siluete în fotografi ile mele, o tristă și nostalgică readucere amin-te și o meditaţie asupra efemerului vieţii, puterii, gloriei...”.

Teodor Radu Pantea s-a născut la 21 februarie 1953, în Oradea, Româ-nia. Și-a făcut studiile la Facultatea de Industrie Alimentară din cadrul Universităţii Galaţi (1977). Este ab-solvent al Universităţii din Oradea, Departamentul pentru Pregătirea și Perfecţionarea Personalului Didac-tic, domeniul „Pedagogie, cursuri de masterat, specializarea și formarea profesorilor”; doctor în istorie. Tema doctoratului: Mișcarea fotografi că din România. Saloanele de artă fo-tografi că din perioada 1945–2003; absolvent al Facultăţii de Arte Vizu-ale din Oradea, cursuri de masterat Sculptură și ambient, 2011.

În prezent activează la Universi-tatea din Oradea, Facultatea de Arte Vizuale, lector la disciplina Foto Art.

A participat la majoritatea sa-loanelor de artă fotografi că or-ganizate în România în perioada 1979 până în prezent (peste 100 de saloane, întrunind peste 250 de

acceptări); lucrări premiate la sa-loanele din Oradea (3), Satu Mare (1), Cluj-Napoca (2), Brașov (1), Târ-gu-Mureș (2), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu-Secuiesc (2), Vulcan (1), Hunedoara (1), Timișoara (3), Bu-curești (1), Craiova (2) etc.

A expus în 46 de ţări: România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Croaţia, Macedonia, India, Iran, Irak, Taiwan, Slovenia, SUA, San Marino, Italia, Turcia, Șri Lanka, Argentina, Cana-da, Spania, Brazilia, Grecia, Austria, Republica Srpska, Bosnia & Herţego-vina, China, Republica Dominicană, Curaccao, Cuba, Serbia și Munte-negru, Ucraina, Slovacia, Japonia, Uzbekistan, Muntenegru, Finlanda, Israel, Australia, Republica Sud-Afri-cană, Qatar, Mexic, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Bel-gia, Rusia, Vietnam, Egipt.

Este deţinătorul a 287 de premii, medalii și menţiuni internaţionale.

În 1980 devine membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR) și membru al Federației Internaționale de Artă Fo-tografi că (FIAP).

În 1997 obține titlul AFIAP, în 2001 – titlul de excelență EFIAP, iar în 2006 – titlul de excelență EFIAP/b. Din anul 2000 este membru al Societății Americane de Fotografi e (PSA).

PREMIERĂ

„Iubirea la proşti”, cu sau fără însoţitor

La fi nele acestei săptămâni, Teatrul „Eugene Ionesco” ne invită la spectacol. Pe 7, 8, 9, 10 martie, cu începe-re de la ora 19:00, Teatrul “Eugene Ionesco” prezintă: „Iubirea la proști”, o „comedie domestică” după un text de Fran-cis Veber. Spectaco-lul se joacă în limba română cu subtitrare în rusă.

Regia spectacolului este sem-nată de M. Chris Nedeea, sceno-grafi a - Tatiana Popescu, asistent regie - Denis Dimitriu.

În distribuţie îi regăsim pe: Pierre – Valeriu Pahomi, Christi-ne – Daniela Burlaca, Archamba-ud – Laurențiu Vutcărău, Franço-is – Gheorghe Pietraru, Leblanc - Dumitru Mamei, Marlène – Ana Jereghe, Cheval – Veaceslav Sambriș, Pascal – Iurie Gologan, Centralista - Irene Boclincă, Ber-nard – Emilian Crețu.

Povestea acestei întâmplări este următoarea: “Pierre, direc-torul unei edituri franceze, are obiceiul de a participa la dineuri cu proști, adică un fel de petre-ceri burgheze la care anumiţi invitaţi vin însoţiţi de un „prost” spectaculos, care nu știe că îi revin onoarea și plăcerea de a fi bătaia de joc a participan-ţilor la dineu preţ de o seară. În seara cu pricina, Pierre se îmbolnăvește și nu mai merge la dineu, unde era așteptat împreună cu François Pignon, un jovial și binevoitor conţopist, pasionat de modele în miniatură din chibrituri, care urma să joace rolul prostului ce face deliciul tuturor. Și îl joacă, dar nu la dineu, ci acasă la Pierre, unde totul devine imprevizibil, totul se încurcă, înaintând spre un deznodământ în efect de domino. Prin scenă se perindă, vreme de o oră și jumătate, diverși și diverse, casa lui Pierre transformându-se într-un spaţiu de trecere, în care nimic nu mai e ce-a fost”.

SFATUL REDACŢIEI: În contextul evenimentelor care se perindă acum în societatea noastră, aveţi grijă pe cine însoţiţi sau cine vă însoţește oriunde aţi merge, niciodată nu știţi ce întorsătură pot lua lucrurile.

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE

Perpetua tranziţie a artei – Teodor Radu PanteaPerpetua tranziţie a artei – Teodor Radu Pantea

Activiști în domeniul dreptu-rilor omului din Europa de Est, adolescenta pakis-taneză Malala, consi-derată un simbol al rezistenţei faţă de ta-libani, și Bill Clinton se afl ă printre cei 259 de candidaţi - un nou record - la Premiul Nobel pentru Pace.

Deși lista candidaţilor este păstrată secretă timp de cel puţin 50 de ani, cei care avansează propu-nerile pot face public numele celor pe care îi propun.

Grav rănită, în octombrie, la nivelul capului, de un glonţ tras de un taliban ce vrea să o pedepsească pen-tru angajamentul ei în favoarea educării fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, se bucură de susţinerea anumitor experţi. “Este un candidat care reprezintă în același timp mai multe cauze, și anume drepturile fete-lor și femeilor, educaţia, tineretul, lupta împotriva tero-rismului”, subliniază directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), Kristian Berg Harpviken, un observator atent al premiilor Nobel. Însă vârsta ar putea să joace un rol împotriva ei, sunt de părere alţii. “Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea”, apreciază Atle Sveen, un istoric specialist în domeniul Nobelului. “Ea este prea tânără, chiar dacă motivele pentru care dis-tincţia îi poate fi acordată sunt ușor de înţeles”, adaugă istoricul.

Premiul va fi atribuit la începutul lui octombrie și va fi înmânat pe 10 decembrie, data comemorării morţii fondatorului său, omul de afaceri și fi lantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896).

Între cei 259 de candidaţi fi gurează 50 de organizaţii, potrivit Institutului Nobel. Precedentul record s-a înre-gistrat în 2011, cu 241 de nume.

Parlamentari și miniștri din toate ţările, profesori uni-versitari, foști laureaţi, membri ai anumitor organizaţii

internaţionale și ai Comitetului Nobel, în total mii de persoane, sunt abilitate să depună

o candidatură.“Tendinţa este de creștere, nu în fi e-

care an, ci aproape anual”, a declarat pentru AFP directorul Institutului

Nobel, Geir Lundestad. “Acest lucru refl ectă un interes tot mai mare faţă de premiu”, a adăugat el.

Anumite opţiuni polemice recente au putut, de asemenea,

să contribuie la această sporire a atenţiei, ca, de exemplu, acordarea

distincţiei, anul trecut, Uniunii Euro-pene (UE), în contextul în care aceas-

ta se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, sau lui Barack Obama, în

2009, după ce acesta se instalase la Casa Albă de doar câteva luni, iar ţara sa era angajată în două

războaie, în Irak și Afganistan.Comitetul Nobel ar putea, de această dată, să se ex-

pună furiei Moscovei, atacând problema drepturilor și libertăţilor în Rusia, o ţară care a fost anul trecut teatrul celei mai grave represiuni de la prăbușirea fostei Uniuni Sovietice încoace, potrivit organizaţiei nonguvernamen-tale (ONG) Human Rights Watch (HRW), sau în Belarus, o ţară descrisă uneori ca “ultima dictatură din Europa”.

Harpviken a notat, de asemenea, progrese în dome-niul păcii sau respectării drepturilor fundamentale în ţări ca Myanmar, Columbia sau Filipine, fără să fi e ne-apărat ușor să se distingă un candidat anume. Șefi i de stat columbian Juan Manuel Santos și birman Thein Sein se afl ă între candidaţii cunoscuţi.

Alte nume avansate sunt al fostului președinte ame-rican Bill Clinton, al unei copte cunoscute la Cairo ca “Maica Teresa” - Maggie Gobran, sau al medicului Denis Mukwege, care oferă un ajutor femeilor victime ale unor violuri în Republica Democratică Congo.

Potrivit postului de televiziune NRK, fostul militar american Bradley Manning, presupusul informator al site-ului WikiLeaks, turca de etnie kurdă Leyla Zana și alianţa Gavi pentru vaccinarea celor săraci se afl ă, de asemenea, în cursă.

CU RISCUL DE A ATRAGE FURIA MOSCOVEI

Anul acesta se înregistrează un număr record de candidaţi la Nobelul pentru Pace

7 MARTIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Persoanele în vârstă și pesimiste în ceea ce privește perspectivele lor de viitor trăiesc mai mulţi ani decât persoanele optimiste, având și o sănătate mai bună decât a acestora din urmă, potrivit unui studiu german publicat săptămâna trecută.

“Persoanele în vârstă care se aș-teaptă la un grad de satisfacţie scă-zut referitor la situaţia lor personală din viitor trăiesc în mod evident mai mult și au o sănătate mai bună decât persoanele în vârstă care își imagi-nează viitorul în roz”, afi rmă într-un comunicat emis de Institutul econo-mic german DIW, citând un studiu universitar.

Cercetătorii de la Universitatea Friedrich-Alexander din Nuremberg s-au bazat pe datele furnizat de Panelul socioeconomic german, un studiu multidisciplinar de vastă am-ploare, realizat pe 30.000 de persoa-ne, începând din anul 1984.

Ei au studiat răspunsurile oferite în fi ecare an, între 1993 și 2003, de voluntari în legătură cu starea lor de satisfacţie actuală și cu estimările lor pentru următorii cinci ani. Cer-cetătorii au verifi cat apoi dacă acele așteptări ale voluntarilor au fost rea-lizate sau nu.

Astfel, savanţii germani au con-statat că 43% dintre voluntarii cei mai în vârstă erau prea pesimiști, 25% dintre ei au avut dreptate, iar 32% dintre ei au fost prea optimiști.

În mod surprinzător, studiul a re-liefat faptul că în grupul persoanelor prea optimiste riscul de degradare a capacităţilor fi zice era cel mai mare, iar riscul de deces era cu 10% mai mare.

“Este probabil că faptul de a fi mai pesimist în privinţa viitorului îi face pe oamenii în vârstă să aibă mai multă grijă de sănătatea lor și să se arate mai prudenţi în faţa pericole-lor”, a declarat Frieder Lang, direc-torul Institutului de Fiziologie Ge-rontologică din cadrul Universităţii Nuremberg.

În rândul persoanelor incluse în acest panel, cei mai tineri au fost ace-ia care s-au arătat excesiv de optimiști în privinţa situaţiei lor din următorii cinci ani, iar afl aţi la o vârstă matură s-au dovedit a fi cei mai realiști.

Cu cât avansăm în vârstă, cu atât

devenim mai pesimiști, afi rmă au-torii studiului, și, paradoxal, cu cât avem venituri mai mari și o sănătate bună, cu atât suntem mai pesimiști, pentru că potenţialul de ameliorare este, fără îndoială, în acest caz foarte mic, a explicat Frieder Lang.

FRUMUSEŢEAlimente care

ne pot face tenul mai frumos

Adăugaţi în dietă alimente va-riate pentru un look excelent: păr sănătos, piele „strălucitoare”. Fox News a alcătuit un ghid al alimen-telor care ne fac cina savuroasă.

SpanaculSpanaculSpanacul este bogat în carote-

noid luteină, un pigment galben sau portocaliu prezent în legume și fructe care acţionează ca un an-tioxidant, protejând celulele îm-potriva acţiunii radicalilor liberi. Poate fi consumat în salate sau ca garnitură cu o friptură.

OuăleOuăleReprezintă adevărate surse de

energie, ca să nu mai spunem că sunt ușor de preparat: fi erte sau umplute. Ouăle sunt bogate în fi er și sulf numai bune pentru un păr moale și mătăsos.

BananeleBananeleConsumul de banane ne ajută

să ne păstrăm pielea frumoasă și elastică, datorită potasiului din conţinut. Potrivit siteului Fox News, sunt recomandate a fi consumate mai ales de fumători, pentru că nicotina reduce fl uxul de sânge către straturile de piele, iar pielea este mai puţin oxigena-tă. Ca rezultat, devine uscată și ternă. Fumatul reduce și nivelul de vitamina C, care păstrează ti-nereţea pielii.

Jurnalul.ro

Vinul și ceaiul verde au efecte protectoare contra maladiei Alzheimer întru-cât ambele băuturi conţin o moleculă care împiedică plăcile amiloide să distru-gă celulele nervoase din creier.

Vinul și ceaiul verde conţin fi ecare un polifenol – resveratrol, respectiv EGCG (epigallocatechin gallate), mo-lecule cunoscute pentru proprietăţile lor antioxidante și pentru acţiunile lor benefi ce contra diabetului, obezităţii și cancerului. Comprimate conţinând doze concentrate de resveratrol fac, de exemplu, obiectul unui test clinic de faza a II-a în Statele Unite, în cadrul căruia oamenii de știinţă încearcă să le studieze efec-tele pe care această substanţă activă le are asupra pacienţilor suferind de forme ușoare și moderate de demenţă, informează lefi garo.fr.

Mecanismele metabolice prin care ele acţi-

onează rămân, deocamdată, învăluite în mis-ter. Biologii de la Universitatea din Leeds au publicat în această săptămână în The Journal of Biological Chemistry un studiu care dezvă-luie detalii interesante despre modul în care aceste substanţe acţionează.

Maladia Alzheimer se explică prin prezenţa plăcilor amilioide, un agregat de peptide beta-amiloide și de proteine tau, în creier. Aceste formaţiuni se lipesc de neuroni, provocându-le distrugerea. “Am dorit să vedem dacă forma exactă a acestor plăci joacă un rol esenţial” în acest proces, a explicat profesorul Nigel Hooper, coordonatorul studiului.

Cercetătorii britanici au plasat în eprubete de studiu plăci amiloide în prezenţa unor celule nervoase cerebra-le umane și animale. “Atunci când am adăugat moleculele extrase din vin sau din ceai verde, plăcile nu mai provocau moartea acestor celule”, a relatat același cercetător. “Ele erau deformate și nu mai puteau să se lipească de molecule-le (denumite prioni) situate la suprafaţa

neuronilor”.Următoarea etapă va consta în înţelegerea

felului în care interacţiunea dintre plăcile ami-loide și prioni devine toxică pentru celulele cerebrale.

Romanialibera.ro

Pesimismul, factor benefi c pentru longevitatePesimismul, factor benefi c pentru longevitate

Deși creierul reprezintă apro-ximativ 1/50 din greutatea corpului uman, el consumă aproximativ o cin-cime din oxigenul inspirat. Ne vine ușor să presupu-nem că suprasoli-citarea telencefalului ne face letargici, dar asta nu e tocmai adevărat.

Creierul folosește mare parte din energia sa pentru a se menţine în starea de bază, în timp ce o zecime din energia noastră este consumată pentru pomparea io-nilor de sodiu și potasiu de-a lungul membranei celula-re cerebrale, un proces simplu care menţine fi ecare ne-uron încărcat și pregătit. În schimb, activitatea mintală specifi că (comunicarea cu un prieten sau rezolvarea unui rebus) nu necesită foarte multă energie în plus.

De-a lungul timpului, studiile au demonstrat că după realizarea sarcinilor mintale solicitante, oamenii devin

mai lenţi. Unul dintre expe-rimentele de acest gen, co-ordonat de Samuele Mar-cora de la Universitatea din Kent, a împărţit subiecţii în două grupuri. Membrii pri-mului grup au fost supuși unui joc pe calculator des-tul de epuizant, în timp ce restul subiecţilor au urmă-rit un documentar despre mașini sport. Ulterior, toţi

participanţii au fost supuși unui test de anduranţă pe o bicicletă. Astfel, Marcora a descoperit că oamenii care erau „epuizaţi mintal” au renunţat mai repede la peda-lat, comparativ cu cei care urmăriseră documentarul.

În același timp, Marcora nu a găsit nicio legătură între sarcina mintală și răspunsul cardiovascular ar participanţilor, precum presiunea arterială sau consu-mul de oxigen. Cu alte cuvinte, efortul mintal nu le-a încetinit trupurile, dar, în schimb, i-a făcut pe subiecţi să perceapă sarcina fi zică drept una difi cilă. Așadar, se pare că efortul mintal ne obosește, însă totul se petre-ce în capetele noastre.

Realitatea.net

Pastilele cu ulei de peşte pot reduce riscul de

cancer al pielii

Administrarea zilnică a unei pas-tile cu ulei de pește poate reduce riscul de cancer al pielii, acizii grași Omega 3 conţinuţi de acest supli-ment înjumătăţind efectele negative pe care le au razele ultraviolete asu-pra sistemului imunitar, informează un studiu.

Potrivit autorilor acestui studiu, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, acizii grași Omega 3 din uleiul de pește fortifi că sistemul imunitar, ajutând organismul să lup-te împotriva cancerului de piele și infecţiilor.

Aceasta este pentru prima dată când efectul protector al acizilor Omega 3 – care se găsesc în mod obișnuit în pește gras și plante olea-ginoase – a fost demonstrat ca func-ţionând în cazul oamenilor, infor-mează citat de dailymail.co.uk.

Autorii studiului, publicat în The American Journal of Clinical Nutri-tion, spun că, deși modifi cările în organism, în cazul unei persoane care ia zilnic pastile cu ulei de pește, sunt mici, pe termen lung sunt foar-te importante în ceea ce privește prevenirea cancerului de piele și a infecţiilor.

Uleiul de pește este benefi c și în prevenirea altor maladii, precum bo-lile cardiovasculare.

Numai în Marea Britanie, în 2010, s-au înregistrat 100.000 de cazuri de cancer de piele non-melanom, fi ind un tip de cancer extrem de întâlnit.

Mediafax.ro

Obosim dacă gândim prea mult?

Vinul şi ceaiul verde protejează creierul contra maladiei Alzheimer

7 MARTIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. “Scandalul

impresionist”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene anima-

te. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Preșul”. Spectacol

al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.05 Cinemateca

universală. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Din fondul

TV Moldova-1. ARTelier. In memoriam. Mihail Petric. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în

direct. 21.25 Dor. Olga Ciolacu. Program muzical. 22.20 “Doar

femeia...”. Spectacol muzical. 23.15, 0.10 Miniserial. “LEONE”

(Italia). 1.00 Profi l de savant. 3.50 Music Mania. 5.10 Festivalul

doinei. Retrospectiva.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emi-

siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teles-

hopping 10:00 Serial: Dragoste si luptă

11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Seri-

al: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile

inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan

22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00

Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 Film:

Dansează cu mine 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4440 15:00

Film: Tineri însurăţei (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York,

ep.10, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri

Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Непутевые заметки” с

Дмитрием Крыловым 15:50 Teleshopping 16:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Я подаю на

развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05

“Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода

и справедливость” с Андреем Макаровым 01:35 Ночные

новости 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 3.10, 6.00

Teleenciclopedia. 2.20 Ora de business. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45

GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO

10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ

11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR,

LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 PHILIPPE PÉTAIN 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 16:55 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JO-

URNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:02 FLASH INFO

21:04 D’EST EN OUEST 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 COUSINADES - SPECIMEN 23:03 COUSINADES - LE

PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 OUAGA

SAGA 2:27 CIRAGE 2:53 ARTE REPORTAGE 3:45 TV5MON-

DE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10

Documentar. “Titania pasiunii pentru

Apple”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SE-

CRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Autentica

pălărie panama”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar.

“Global 3000”. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10,

18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Miniserial. “LEONE”.

15.15 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 15.25 Documentar.

“Drumeţii”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz

ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.00 “EUROVI-

SION 2013”. Selecţia naţională. I semifi nală. 23.05 Eurovision

retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”. Dezbateri. 0.30

Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Cinemateca universală. 1.15

Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 4.10 “Doar femeia...”.

Spectacol muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare

03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r)

09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si

luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii

19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri

adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

A fost odată ca niciodată 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4441

15:00 Film: Golful de la miezul nopții 17:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică

(r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.11, an 7 00:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Непутевые заметки” с

Дмитрием Крыловым 15:50 Teleshopping 16:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Я подаю

на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей

Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele

știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости

01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Лиллехаммер” 01:45

“Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.20

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter.

11.10, 0.40 Ora de business. 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia.

21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions

League. “Schalke” - “Galatasaray”. 0.10 Parteneri de week-end.

2.50 Interes general. 4.10 Filmoteca veselă.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FER-

MIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04

FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS

14:14 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 UN FLIC 16:30 FLASH INFO 16:32 EMBRUNMAN 2012

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 À VOS MARQUES... PARTY ! 21:30 LE JOUR-

NAL DE FRANCE 2 21:59 SIMPLE QUESTION DE TEMPS 23:34

ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:45 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 12.45, 21.45,

3.50 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 5.25 Știinţă și

inovare. 11.00 Documentar. “Tirania pasiunii pentru Apple”. 12.00

Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”.

13.40 Documentar. “Alexandru cel Mare Macedoneanul”. 14.35

“Mărţișorul copiilor”. Program muzical. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Ruskii dom. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 22.20 Retrospectiva Festivalului Internaţional

de Muzică “Mărţișor-2013”. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia).

1.00, 5.10 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-

ping 11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teles-

hopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu

banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste

si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45

Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan

TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial:

Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate

(r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Film:

Golful de la miezul nopţii (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4442 15:00 Film: Inimi tinere 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român

de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1, an 4 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.12, an 7 00:00

Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15

Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:50 Teles-

hopping 16:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 17:05

Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин”

00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные

новости 01:00 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R)

03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Сергей Юрский. Командовать

парадом буду я!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 18.00, 20.30, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 14.35,

0.10 Ne vedem la TVR. 16.10 Parteneri de week-end. î16.45, 17.50,

2.25, 6.20 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45

Fotbal. Champions League. “Malaga” - “Porto”. 1.35 Filmoteca vese-

lă. 2.50 În grădina Danei. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN

13:30 BRASSEUR, PÈRE ET FILS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 CARREFOUR 16:14 À ZÉRO 16:34 HISTOIRE BELGE 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:28 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:21

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES

& DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET

NOUVELLES DU XIXe 1:56 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES

ET NOUVELLES DU XIXe 2:53 TEMPS PRÉSENT 3:47 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Ruskii dom. 6.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 4.10 Dor. Mihai

Dolgan. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00

O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40

Gagauz ogea. 14.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 15.45 Părinţi și

copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Legendele muzicii. 19.50 Super-loto “5” din “35”.

20.00 “EUROVISION 2013”. Selecţia naţională. II semifi nală.

23.05 Eurovision retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”.

Dezbateri. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Evantai folcloric.

1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 3.50 Respiro. Program

muzical. 4.40 “Cântă îngerii cu noi”. Spectacol muzical. 5.30

Reporterul de gardă.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-

show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O sea-

ră perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Inimi tinere (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4443 15:00 Film:

Acasă, în inima mea 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.2, an 3 22:00 Serial: Spitalul

de demenţă, ep.2, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Videoclipuri Pro Tv 03:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:00 Serial:

Spitalul de demenţă (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Я подаю на

развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Татьяна Друбич, Олег Янковский, Александр Абдулов,

Сергей Гармаш, Ярослав Бойко в многосерийном фильме

“Анна Каренина” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 “Вечерний

Ургант” 01:35 Ночные новости 01:50 “На ночь глядя” 02:35

“Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 14.35, 2.15 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Tele-

enciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 DESTINATION WEEK-END

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITER-

RANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:03 PAPILLES 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:55 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA

16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL,

LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 SIMPLE QUESTION

DE TEMPS 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

LE SENS DE L’HUMOUR 23:51 LOLA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57

BRASSEUR, PÈRE ET FILS 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

11 MARTIE 12 MARTIE 13 MARTIE 14 MARTIE Luni Marţi Miercuri Joi

7 MARTIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAcum pot să apară destu-le probleme din cauza unor apropiaţi care nu-și dau seama cât rău fac ascunzând adevărul sau mistifi cându-l.

TaurMulte ţi se par complicate: rela-ţiile cu cei din jur, planurile de viitor… Nu încerca să le descâl-cești: acum ești mai confuz(ă) decât de obicei.

GemeniNu e cea mai bună zi pentru di-alog cu partenerii importanţi: fi ecare crede că deţine adevă-rul; or, acesta se afl ă, de fapt, undeva la mijloc.

RacAi un dinamism aparte care, chiar dacă vine din motivaţii negative, poate produce rezul-tate pozitive. Sfera vizată este cea profesională.

LeuTe trage inima către preocu-pări plăcute, deconectante, dar obligaţiile nu te iartă, așa că va trebui să găsești o cale de a le împăca.

FecioarăO perioadă delicată, în care ai tendinţa de a face mofturi cu familia, ca și cum, în semn că te iubește, ar fi obligată să te protejeze de adevărurile dure-roase.

BalanţăEști harnic, dar nu prea ai spor. Așa că ai de ales între a conti-nua astfel și a schimba ceva, cerând ce ţi se cuvine, în cuvin-te puţine, dar bine alese.

ScorpionMulte dintre cele ce îţi ajung la urechi acum sunt nereale, așa că ar fi bine să eviţi să tragi vreo concluzie, acolo, în taina sufl etului tău.

SăgetătorSunt posibile neînţelegeri ma-jore cu partenerii importanţi. Cel mai bine ar fi să eviţi ori-ce discuţie: cuvintele rănesc, acum, mai mult ca oricând.

CapricornSe vehiculează informaţii false, pe care ar fi util să nu le crezi, nici dacă ţi se aduc dovezi. În-crederea în propria judecată este esenţială.

VărsătorCei de la care aștepţi aprecieri sunt induși în eroare de rivalii tăi. Poţi interveni, cu lucidita-tea care îţi e tipică, pentru a-i ajuta să vadă realitatea.

PeştiEști idealist(ă) acum, îţi permiţi să fi i așa, acum, când benefi ci-ezi de o adevărată baie astrală care îţi aduce inspiraţie și te eli-berează de autolimitări.

8-15 martie8-15 martie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Docu-

mentar. “Global 3000”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Documentar.

“Alexandru cel Mare Macedoneanul”. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”.

13.40 Ruskii dom. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.45 Documentar.

“Paul Virilio: fi losofi a vitezei”. 16.20 Compozitorul Constantin Rusnac.

Seară de creaţie. Selecţiuni. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55 “Clipele picură pe clape...”. Concert de

binefacere pentru susţinerea compozitorului și interpretului Mircea

Guţu. 21.25 Dor. In memoriam. Mihai Dolgan. 22.20 Fii tânăr! 23.05,

0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 0.55 Respiro. Program muzical. 1.05

Chișinăul de ieri și de azi. 1.20 Templul muzicii. 4.10 “Doru-i dor...”.

Program muzical. 4.40 Retrospectiva Festivalului Internaţional de

Muzică “Mărţișor-2013”.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Relu-

are 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30

Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV.

Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri

adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Vide-

oclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00

Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30

Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00

Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă

de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial:

Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00

Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Acasă, in inima mea

(r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4444 15:00 Film: Annie: O aventură regală

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent

23:00 Film: Urmărirea 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:40

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:40 Videoclipuri Pro Tv 03:45

În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping

09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00

“Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Непутевые

заметки” с Дмитрием Крыловым 15:40 Teleshopping 16:00

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 16:50 “Жди меня” 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Друбич,

Олег Янковский, Александр Абдулов, Сергей Гармаш, Ярослав Бойко

в многосерийном фильме “Анна Каренина” 00:05 “Primele știri” (rus)

00:15 “Две звезды” 01:35 “Вечерний Ургант” 02:20 Премьера. Гари

Олдмен, Колин Ферт, Константин Хабенский, Светлана Ходченкова

в триллере “Шпион, выйди вон!” 04:10 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric.

16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 1.55 O dată’n viaţă. 3.10 Sport.

4.15 Nocturne.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION

WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS

DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SIMPLE QUESTION DE

TEMPS 16:40 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE

HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:27 FLASH INFO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN FLIC 23:48 LE DESSOUS DES CARTES

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS

ÇA 1:52 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:46 UNE HEURE SUR TERRE 3:31 NOUVO 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Paul Virilio: fi losofi a vitezei”. 7.45 Vedete la

bis. 8.50 Documentar. “Leonardo da Vinci:

restaurarea secolului”. 9.50 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00

Documentar. “Velosolex”. 11.30 Dor. Maria Sarabaș. Program muzical.

12.00 Teatru TV. “Ceremonial de familie”. Regia N.Scorpan. 13.15 Rugby.

Campionatul Europei. Moldova - Cehia. Transmisiune în direct. În pauză:

Respiro. Program muzical. 14.55 Cinemateca universală. 15.10 Desene

animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 “World sto-

ries” - lumea în reportaje. 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club

(rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER

(rom). 19.35 Povestea. 20.00 “EUROVISION 2013”. Selecţia naţională.

Finală. 23.05 Eurovision retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”.

Dezbateri. 0.30 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 1.00 Portrete

în timp. 1.25 Recital de pian. 2.15 “Preșul”. Spectacol al Teatrului “Vasile

Alecsandri” din Bălţi. 4.10 “Clipele picură pe clape...”. Concert de binefa-

cere. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy

Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30

Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew

03.00 La altitudinale. Reluare 4.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate

(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile

inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Dia-

mante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii

19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de

noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate

(r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshop-

ping 14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:30 Film: Clasa de tăntălăi

16:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Arma mortală 3 23:00 Film: Cât durează

o căsnicie 01:30 Explore Midnight 02:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică

(r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Videoclipuri Pro Tv 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Фильм “Шведская спичка”

07:05 Василий Лановой в фильме “Аттестат

зрелости” 08:40 Teleshopping 09:00 “Умницы и

умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 К 100-летию поэта. Премьера.

“Четыре династии Сергея Михалкова” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:10 “Две звезды” 13:35 Олег Меньшиков, Инна Ульянова, Леонид

Броневой в комедии “Покровские ворота” 15:50 Сергей Шакуров,

Анатолий Белый, Александра Флоринская, Екатерина Вуличенко

в фильме “Частный сыск полковника в отставке” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:10 “Частный сыск полковника в отставке”.

Продолжение 19:10 Премьера. “Тунгуска. Небесное знамение” 20:05

“Чебаркульский метеорит. Месяц спустя” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20

Закрытый показ. Кирстен Данст, Шарлотта Генсбур, Кифер Сазерленд

в фильме Ларса фон Триера “Меланхолия” 02:30 Мэрилин Монро в

комедии “Джентльмены предпочитают блондинок” 04:00 Фильм

“Карлос”

7.00 Zestrea românilor. 8.10

Parteneri de week-end. 8.45,

13.20 Teleshopping. 9.00,

18.00, 20.30 Seriale. 11.35 O dată’n viaţă. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 1.40 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema

săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.40, 6.20 Tele-

enciclopedia. 3.05 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH

INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENA-

TURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMAN-

DANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA

PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02

LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:56 LES BOYS 16:18 LES BOYS

16:40 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:22 FLASH INFO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÊTE DE LA CHANSON FRANÇAISE

23:32 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47 NOUVO

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Leonardo da Vinci: restaurarea

secolului”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00

Documentar. “Velosolex”. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre

victorie! Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp.

Anatol Ciocanu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ansamblul naţional

folcloric “Transilvania”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50, 4.30

Chișinăul de ieri și de azi. 15.10 Documentar. “Shift - viaţa în era

digitală”. 15.35 “Mărţișorul copiilor”. Program muzical. 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria

“Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film.

“FAŢĂ-N FAŢĂ CU ZIDUL” (Germania). 0.30 Erudit-cafe. 1.10 Respiro.

Program muzical. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 Vedete

la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.45 Teatru TV. “Ceremonial de familie”. Regia

N.Scorpan.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00

Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele

18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Come-

dy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucă-

tărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Se-

rial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile

inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa

Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de po-

veste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30

Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de

poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte

(r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste

(r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Clasa de tăntălăi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Masterchef

(r) 16:00 Film: Domnul Deeds - Moștenitor fără voie 18:00 România,

te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: 2012 23:45 Film: Tipu’ de la cablu 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:20 Петр Вельяминов в

фильме “Командир счастливой “Щуки” 08:05

Teleshopping 08:25 “Служу Отчизне!” 08:55

“Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока

все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

Премьера. Среда обитания. “Война жиров” 13:15 Премьера.

“Свадьба в Малиновке”. Непридуманные истории” 14:10

Владимир Самойлов, Михаил Пуговкин, Николай Сличенко

в комедии “Свадьба в Малиновке” 15:45 “Форт Боярд” 17:15

Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au

zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб

Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:50 “Познер” 01:40

Сильвестр Сталлоне в остросюжетном фильме “Детоксикация”

03:10 Иннокентий Смоктуновский, Ирина Купченко, Сергей

Бондарчук, Владимир Зельдин, Ирина Мирошниченко в фильме

“Дядя Ваня”

7.00, 0.35, 4.10 Parteneri de

week-end. 7.25 Să mă aș-

tepţi... 9.00, 17.00, 20.30 Se-

riale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30,

19.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.00, 1.50 O dată’n viaţă.

19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 0.55 Tezaur folcloric.

3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 RE-

FLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE

10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25

LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK

10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES

DE CLIP 12:05 SCIENCE OU FICTION 12:32 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00

FLASH INFO 13:03 ROC D’AZUR 2012 13:31 CHAMPIONNAT D’EUROPE DE

PARAPENTE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00

KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00

ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 AVEC LA PEAU DES AUTRES 23:32 SECOND SEUIL 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:42 LE SENS DE L’HUMOUR

3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

15 MARTIE 16 MARTIE 17 MARTIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 519TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

7 MARTIE 20131616F L U XF L U X

- Tatiana, mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră de a ne acorda un interviu. Suntem siguri că ai ce să ne spui.- De fapt, eu sunt cea care trebuie

să vă mulţumesc pentru acest minu-nat prilej pe care mi-l oferiţi.

- Ești studentă? Unde îţi faci studi-ile? - Studiez la Universitatea de Stat

din Moldova. Sunt studentă în anul III de licenţă la Facultatea de Știinţe Economice, specializarea Contabilita-te. Concomitent, sunt studentă la Fa-cultatea de Arte Frumoase din cadrul aceleiași universităţi.

- De ce economie? Care a fost moti-vaţia pentru a alege această speci-alizare?- După ce am absolvit gimnaziul,

eram foarte confuză în privinţa do-meniului de studii pe care-l voi urma. Fratele mai mare m-a sfătuit să merg la liceu și acolo să fac o distincţie între profi lul real și cel umanist. Cu toate că îmi plăceau deosebit de mult dis-cipline ca istoria, limba și literatura română, pe parcursul a trei ani mi-am dat seama că sunt un om al calculelor, al cifrelor și al evidenţei. Prin urma-re, motivaţia a fost lăuntrică. Am luat repede decizia de a urma Facultatea de Economie. Acum, ajunsă pe ulti-ma sută de metri în faţa examenelor de stat și a tezei de licenţă, nu regret deloc că am avut această opţiune. Ba chiar sunt ferm convinsă că e ceea ce aș dori să fac și mai departe.

- Știu că locul tău natal e încărcat de istorie. De acolo au pornit mai mul-te personalităţi cu care Republica Moldova se mândrește. Despre cine este vorba? - Într-adevăr, Mihăileni, satul situ-

at între două dealuri, de unde sunt și rădăcinile mele, este unul încărcat de istorie. Istorie creată de doi mari ling-viști: Eugeniu Coșeriu și Valentin Mân-dâcanu. Probabil, Dumnezeu a vrut ca ambii să se nască în aceeași localitate. Sunt personalităţi recunoscute atât în

ţară, cât și peste hotarele ei. Lingvistul Coșeriu este exponentul strălucit al culturii române, care și-a căpătat no-torietatea prin lecţiile de lingvistică generală, prin descoperirile în acest domeniu. Valentin Mândâcanu este omul care a apărat limba română toa-tă viaţa lui. Ne-a mărturisit chiar dum-nealui: „cauza vieţii mele este lupta cu „șantismul lingvistic”, împotriva acelei agresiuni venite de dincolo de Nistru peste capetele noastre”.

- Da, Eugeniu Coșeriu este un ling-vist desăvârșit. Însă paradoxul cel mare e că mai întâi s-a afi rmat pe plan internaţional ca unul dintre cei mai mari lingviști ai lumii, opera fi ind tradusă în foarte multe limbi, inclusiv în japoneză și în rusă. În Ba-sarabia sa natală nu se știa aproa-pe nimic despre marele lingvist. Și aceasta nu este o situaţie unică. Din ce cauză apar astfel de situaţii? Oare noi nu știm să ne apreciem oa-menii de valoare?- Eugeniu Coșeriu nu s-a conside-

rat niciodată un dezrădăcinat, ci doar s-a ridicat deasupra locului de baștină pentru a îmbrăţișa universul. Face par-te din generaţia de aur a Basarabiei, o generaţie de intelectuali care a fost greu încercată. Dânsul spunea că a fost un moment important plecarea

din Basarabia de după ocupaţie. Chiar dacă a fost o despărţire dureroasă. Anume acest salt în neant a fost unul decisiv. Eu cred că nu se știa nimic des-pre activitatea sa din cauza conjunctu-rilor politice de atunci. Nu consider că nu știm să ne apreciem oamenii de va-loare. Coșeriu a devenit în 1991 (e cam târziu, ce-i drept) membru de onoare al Academiei de Știinţe și membru al Societăţii Scriitorilor din Republica Moldova, fapt pe care lingvistul l-a preţuit foarte mult, chiar dacă asta s-a întâmplat abia după 28 de ani de stră-inătate.

- Un alt lingvist, extrem de valoros, care ne-a părăsit de curând, este Valentin Mândâcanu. Cum e să vii dintr-o localitate care a generat atâtea nume importante? Sătenii le respectă memoria, știu cine au fost și ce realizări au avut? - Să știţi că mă mândresc mult cu

satul meu, mai ales când vine vorba de Valentin Mândâcanu. Este unul dintre oamenii care au stat la baza consti-tuirii statului independent Republi-ca Moldova. Fiind deputat în primul Parlament, a votat Declaraţia de Inde-pendenţă a ţării și a scris eseul de ră-sunet „Vesmântul fi inţei noastre”, care a generat dezbateri publice. Sătenii respectă memoria marilor personali-tăţi. Îmi amintesc că atunci când eram mică, tata îmi povestea de Valentin Mândâcanu, promotorul românismu-lui în Basarabia. Îmi spunea că a fost un luptător înverșunat pentru reveni-rea la cultura naţională, căci a știut să spargă gheaţa tăcerii atunci când ţara avea nevoie de asta.

- Studiile liceale le-ai făcut în satul Mihăileni, nu?- Da, studiile liceale le-am fi nalizat

acasă și chiar aș vrea să mulţumesc co-

lectivului de profesori de la Liceul Teo-retic „E. Coșeriu”, profesori care au pus temelia dezvoltării mele intelectua-le și spirituale. Alături de părinţi, ei au fost îndrumătorii mei, dar și cei mai mari critici.

- Acum faci și a doua fa-cultate. Despre ce este vorba? - Este vorba despre Fa-

cultatea de Arte Frumoa-se din cadrul Universită-ţii de Stat din Moldova. Fac dirijat coral și pian, fi ind, totodată, și o părticică din corul „Lira” al universităţii.

- Foarte frumos. Cum ai descoperit talentul din tine și de ce ai decis că e bine să cânţi în cor? - Muzica mi-a fost dintotdeauna cel

mai bun prieten. Este un leac de sufl et. După mine, omul se simte om doar prin cântec. Eu am cântat de mică în cor și continui până în prezent. La Fa-cultatea de Arte Frumoase am întâlnit un colectiv minunat de oameni talen-taţi. Muzica ne unește, căci încercăm, prin efort comun, să încântăm publi-cul cu frumuseţea artei corale.

- Este doar o pasiune de moment? Presupun că ai participat la nume-roase evenimente. Sunt curioasă să afl u dacă această activitate ţi-a schimbat într-un mod anume felul de a percepe lumea. - Nu e doar o pasiune de moment,

e un mod de a-mi trăi viaţa. Chiar dacă nu sunt de foarte mult timp în acest cor, am reușit să particip la multe eve-nimente frumoase care mi-au lărgit orizontul cunoștinţelor despre cultură și care mi-au schimbat, într-un fel anu-me, modul de a percepe lumea. Este vorba de emisiunea realizată de Com-pania „Teleradio-Moldova” în memoria regretatului regizor Emil Loteanu, de concertele organizate pe scenele Tea-trului Naţional de Operă și Balet, ale Sălii cu Orgă, ale Filarmonicii Naţiona-le. O frumoasă experienţă am trăit-o alături de tinerii talentaţi de la „Youth Orchestra” în cadrul Festivalului naţio-nal „Colinde, colinde” din acest an. Fie-care ieșire în scenă aduce cu sine emo-ţii unice. Ne bucurăm nespus atunci când mesajul transmis de noi este re-cepţionat și simţit de spectatori.

- Acum te rog să ne spui și de o altă pasiune de-a ta. Este într-adevăr deosebită. - Știţi, îmi place tot ceea ce e frumos.

De aceea, pe lângă activităţile mele co-tidiene, încerc să fac mai multe lucruri prin care mă regăsesc deplin. De cele mai multe ori îmi place să croșetez, să pictez pe pânză cu ac și cu aţă diferite desene, tablouri. În ultima perioadă m-am oprit mai mult pe croșetarea

icoanelor. Chiar recent am fi nalizat o lucrare la care ţin foarte mult.

- Cum ai început să-ţi valorifi ci ta-lentul?- Am îndrăgit lecţiile de educaţie

tehnologică din gimnaziu, dar „am și furat” această pasiune de la bunica mea.

- În ce circumstanţe te-ai alăturat tinerilor de la Noua Generaţie? - Aceasta s-a întâmplat cu vreo 5

ani în urmă. Atunci am participat la un concurs lansat de ziarul FLUX. Trebu-ia să relatăm istoria localităţii natale. Peste o săptămâna am fost anunţată că sunt premianta concursului și că voi participa la o școală de vară la Ialo-veni. Acolo mi-am făcut mai mulţi pri-eteni, membri deja ai Noii Generaţii, tineri cu adevărat interesanţi. M-am împrietenit cu ei și am continuat să ţi-nem legătura. Chiar dacă multe lucruri s-au schimbat de atunci pe plan politic și social, voi continua să rămân alături de ei.

- La ce activităţi ai participat ală-turi de ei? - În cadrul școlii de vară de care vă

spuneam, de asemenea am participat la mai multe seminare destinate cu-noașterii culturii spaţiului românesc și a istoriei neamului. Am fost alături de ei la Conferinţa Naţională, unde s-au discutat aspecte din situaţia social-economică a tinerilor din Republica Moldova și rolul acestora în procesul de dezvoltare a ţării. De atunci eveni-mentele frumoase s-au ţinut lanţ.

- Ce te vezi făcând pe viitor? Care va fi domeniul tău de activitate? - Îmi doresc să obţin diploma de li-

cenţă și să-mi continui studiile. Vreau să devin un bun specialist în domeniul economic.

- Mulţumim. Să ai parte de multe succese.- Și echipei dumneavoastră îi do-

resc numai bine.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Interviu

CMYK

CMYK

GENERAŢIA 2002

Tatiana Lungu: „Muzica ne uneşte, căci încercăm, prin efort Tatiana Lungu: „Muzica ne uneşte, căci încercăm, prin efort comun, să încântăm publicul cu frumuseţea artei corale”comun, să încântăm publicul cu frumuseţea artei corale”Tânăra Tatiana Lungu, chiar dacă urmează o facultate cu pro-fi l economic, își valorifi că din plin aptitudinile și talentele artistice: cântă în corul „Lira” al Universităţii de Stat din Mol-dova, croșetează icoane și pictează pe pânză. Pe lângă faptul că este de o sensibilitate deosebită, Tatiana se autocaracte-rizează ca fi ind un om al calculelor, al cifrelor și al evidenţei. Interesantă combinaţie, nu?

Este de origine din satul Mihăileni, localitate ce a generat nume importante ca Eugeniu Coșeriu și Valentin Mândâca-nu. Am întrebat-o pe Tatiana cum e să vii dintr-o localitate încărcată de istorie. Vă invit să urmăriţi ce ne-a răspuns.